1

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC

Infarctul miocardic acut( IMA) se caracterizeaza printr-o zona de necroza ischemica

in miocard, determinata de o obstructie coronariana prin tromboza.

90-95 % dintre cazurile de IMA sunt produse de ateroscleroza coronariana.

Factorii care favorizeaza aparitia IMA sunt cunoscuti sub numele de factori de risc

si acestia sunt: varsta, sexul, fumatul, stresurile, sedentarismul, obezitatea, hipertensiunea

arteriala, diabetul zaharat, hiperlipemia, etc.

Factorii care declanseaza IMA sunt: efortul intens, mesele copioase, stress-ul,

factorii meteorologici ( in special, expunerea la frig), infectii ale tractului respirator, etc.

Manifestarile de dependenta( semne sau simptome) : durerea, hipotensiunea

arteriala, hipertermia, alte semne.

1. Durerea anginoasa, intensa, violenta, insuportabila care nu cedeaza la

nitroglicerina sau repaus.

Caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca:

O senzatie de constrictie sau **in gheara**

O senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia

Uneori ca o simpla jena retrosternala, o senzatie de arsura, de greutate

sau apasare suportabila.

Durerea poate fi tipica (cu localizare retrosternala sau precordiala cu sau fara

iradieri, instalata brusc si de intensitate mare) sau atipica (cu localizare

extratoracica: in epigastru, abdomen, brate, antebrate, coate , pumni).

Durerea poate iradia in umarul si bratul stang, in regiunea cervicala, in mandibula.

Durata durerii poate de la 30 de minute, pana la cateva ore( 48 de ore), nu cedeaza

la nitriti, apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului.

2

Durerea este insotita de :

- Anxietate marcata

- Senzatie de moarte iminenta

- Dispnee

- Transpiratii reci

- Sughit

- Greturi si varsaturi

- Stare de slabiciune

- Ameteli

- Distensie abdominala

- Senzatie de plenitudine epigastrica

2. Hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore, este

precedata , din cauza actiunii stresante a durerii, de o usoara crestere a TA.

Cand TA scade brusc,este iminent pericolul socului cardiogen. De regula,

hipotensiunea arteriala este insotita de tahicardie.

3. Febra, este la inceput absenta, dar apare la 12- 24 de ore de la debut ( in jur de

38 grade).

4. Alte semne: uneori tabloul clinic este dominat de la inceput de starea de soc ,

manifestata prin : paloare, tegument rece si umed, puls rapid si filiform,alterarea

starii generale, oligurie grava

Debutul atipic este frecvent indeosebi la varstnici cu debut nedureros, mascat de unele din

semnele si simptomele mentionate anterior, care apartin complicatiilor infarctului miocardic

acut.

IMA este una dintre afectiunile in care evolutia poate sa duca la moarte.

Ingrijirea acestor bolnavi constituie o urgenta medicala.

3

Examinarile care se fac in IMA sunt:

- Electrocardiograma

- Examinari de laborator din sange: VSH- crescuta, fibrinogen- crescut, T.G.O. –

crescuta, leucocitoza, creatinfosfokinaza- crescuta.

- Coronarografie

- Cateterism cardiac

- Ventriculografie radioizotopica

4

In faza de prespitalizare, care este intervalul de la debutul infarctului miocardic si pana in

momentul sosirii bolnavului in spital, asistentul medical trebuie sa rezolve principalele

probleme din aceasta perioada.

Prevenirea mortii subite consta in asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea

efectuarii oricarei miscari. Psihoterapia este, de asemenea, foarte importanta.

Pentru a se preintampina alte complicatii se face :

a. sedarea durerii la indicatia medicului:

- morfina 0,01g- 0,02 g (1 fiola= 0,02 g) intramuscular sau subcutanat, eventual

intravenos ( incet, diluat in ser fiziologic, sub controlul respiratiei)

- mialgin 0,10g subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos, diluat in 10 ml

de ser fiziologic sau glucoza 10%.

- Fortral 30 mg intravenos sau intramuscular

Deoarece morfina poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare,

este indicata asocierea morfinei cu atropina 0,5- 1 mg pentru a preveni aceste fenomene.

Daca durerile sunt de mai mica intensitate se poate incerca linistirea lor cu algocalmin,

fenobarbital, codeina.

b. Urmarirea T.A. si pulsului.

- Mentinerea T.A. cu perfuzii de glucoza 5%, dextran, marisang si H.H.C.

- Urmarirea pulsului si corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic.

- Se mentine permeabilitatea cailor aeriene prin aspiratie.

c. Oxigenoterapie

Transportul de urgenta intr-o unitate spitaliceasca se face obligatoriu cu targa.

5

Ingrijirea in spital ( interventii)

Instalarea bolnavului in pat: Mutarea bolnavului de pe targa in pat face personalul sanitar

fa sa permita bolnavuluinici o miscar, pentru a nu i se agrava situatia.

Salonul va fi linistit, incalzit si bine aerisit.

Pozitia bolnavului in pat va fi cat mai comoda.

Se vor aplica in continuare masurile de prim ajutor prin administrarea la indicatia

medicului a sedativelor ( pentru combaterea anxietatii), a calmantelor, si oxigenoterapiei.

Supravegherea functiilor vitale: Urmarirea infarctului consta in monitorizarea cu

supravegherea permanenta in primele zile a EKG, T.A., a ritmului cardiac si a respiratiei.

Recoltarea probelor de laborator: Asistentul medical va recolta sange pentru

probe de laborator indicate de medic( pentru dozarile enzimatice, a fibrinogenului, glicemiei,

determinarea leucocitozei, a VSH, colesterolului, acidului uric).

Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice se administreaza

anticoagulante: heparina si trombostop ( se va verifica timpul Quick), iar pentru

preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardului, se administreaza xilina 200mg im sau iv

sau in perfuzie.

Administrarea medicatiei se va face cu mare punctualitate, deoarece intarzierile

pot provoca bolnavului emotii inutile.

Tratamentul medicamentos se va face la pat in pozitie orizontala.

Asistentul medical va avea pregatite medicamente pentru eventuale complicatii.

Desi medicamentele se administreaza strict la indicatia medicului,in caz de urgenta,

cadrul mediu poate interveni cu unele medicamente( nitroglicerina) si oxigen.

Alimentatia bolnavului cu IMA este pasiva la pat, in primele zile, in decubit dorsal.

Treptat, se va trece la alimentatia activa la pat( numai la recomandarea medicului in pozitie

sezanda). Dupa mobilizarea bolnavului, acesta poate servi masa in sala de mese.

Mesele vor fi fractionate pentru a se evita consumul de cantitati mari la o masa.

6

Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric.

In primele zile, regimul alimentar este alcatuit din: pireuri si lichide date lent cu

lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua moi.

Se interzice total fumatul.

Urmarirea evacuarilor de urina si fecale: Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet

fara ca acesta sa fie ridicat in pozitie sezanda. Constipatia trebuie combatuta cu

clisme uleioase sau laxative usoare.

Diureza si scaunul se noteaza pe foaia de observatie.

Igiena bolnavului: Baia generala sau partiala se face la pat fara sa oboseasca

bolnavul( in primele zile fara sa fie ridicat).

Mobilizarea bolnavului: In prima saptamana se recomanda repaus absolut la pat,

iar daca bolnavul nu are dureri, febra sau alte complicatii, incepand chiar din primele

zile se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.

Treptat, se permit: schimbarea pozitiei in pat, miscari active ale membrelor.

Mobilizarea se face progresiv ( sederea pe marginea patului, sederea in fotoliu,

ridicarea din pat), sub controlul pulsului si a TA, initial in prezenta medicului.

Crearea unui mediu psihologic favorabil prin:

Evitarea discutiilor cu voce tare

Interzicerea vizitelor in grup

Evitarea vizitelor lungi

Interzicerea comunicarii vestilor neplacute

Facilitarea contactului cu bolnavii restabiliti, pentru un bun efect

psihic .

Se va face educatia sanitara a pacientului privind regimul de viata postinfarct.

Acesta cuprinde :

7

- Modul in care trebuie luate medicamentele

- Alimentatie echilibrata

- Reluarea treptata si progresiva a efortului fizic

- Prezentarea la control periodic

- Se va incerca restabilirea increderii in sine si in capacitatea de munca anterioara

imbolnavirii.

BIBLIOGRAFIE :

1. Titirca Lucretia, Breviar de Explorari functionale si de ingrijiri speciale acordate bolnavului, ED. Viata Medicala Romaneasca, 2006