POZITIILE PACIENTULUI IN PAT Repausul la pat este o masura elementara in cursul ingrijirii - intr-un mare numar de afectiuni constituind un facteror terapeutic important

- in altele este conditia esentiala a tretamentului

In functie de starea generala si de afectiune pozitia pacientului in pat poate fi

- activa

- pasiva

- fortata

Pozitia activa carcaterisitica bolnavilor in stare mai buna cu forta fizica pastrata

- pacientul se misca singur, nu are nevoie de ajutor

Pozitia pasiva caracteristica bolnavilor in stare grava, adinamici care si-au pierdut forta fizica

- pacientul nu poate sa-si schimbe singur pozitia , are nevoie de ajutorul altei persoane Pozitia fortata pacientul are o postura neobisnuita ( inadecvata)

- pate fi determinata de afectiunea de baza a bolnavului sau impusa de tratament

- determinata de o afectiune de baza ex tetanos, meningite

- ca o reactie de aprare a organismului ( crize dureroase)

- ca o masura profilactica in oprevenire unor complicatii( prevenirea emboliei in cazul tromboflabitei

- ca o masura terapeutica ( folosirea aparatelor de extensie)

Asistentele trebuie sa cunoasaca pozitiile pe care le iau pacientii in pat

- pozitiile in care acestia trebuie adusi cu ocazia unor ingrijiri si examinari speciale

- manoperele prin care se asigura miscarile de pozitie

Important : imobilizarea poate produce complicatii ( din cauza presiunii exercitate asupra tesuturilor cuprinse intre planurile osoase si suprafata dura a patului)

=> poate provoca tulburari locale de circulatie prin ischemie ( roseata, edem, escare , necroze )

=> incetinirea circulatieie in clinostatism ( culcat) favorizeaza formarea trombozelor.

Principalele pozitii pe care le iau bolnavii in pat: DECUBIT DORSAL - culcat pe spate cu fata in sus

- una din cele mai frecvente pozitii

- fara perna dupa punctie lombara

- unele afectiuni ale coloanei vertebrale - impotrant ca suprafata patului sa fie cit mai tare

- cu o perna subtire in anemii posthemoragice

- unele afectiuni cerebrale

- cu 2 perne pacientii slabiti , adninamici , operati

- pozitia cea mai relaxanta

- mai confortabila cu genunchii indoiti = pozitia Fowler

- dar timp indelungat poate cauza dureri lombare =>se introduce sub regiunea lombara un sul subtire sau o perna moale

- cind este mentinuta timp indelungat necesar amplasarea sub calciie si copate inele de material si perne pneumatice in regiunea sacrata si fesiera pentru prevenirea escarelorPOZITIA SEMISEZINDA

- culcat pe spate , dar toracele formeza cu linia orizontala un unghi de 30 45 gr.

- se realizeaza cu ajutorul unui numar mai mare de perne

sprijinatorului mobil

somiera articulata

- pt a nu aluneca se aseaza un sprijinitor sub talpi

- un sul sau o perna sub regiunea poplitee

- indicata bolnavilor cu afectiuni cardiace sau pulmonare

in peroada de convalescenta

pacientii virstnici

unele categorii de pacienti operati

in primul ajutor dat pacientilor cu afeciuni respiratorii

- pozitia interzisa pacientilor cu tulburari de deglutitie pacientilor comatosi

POZITIE SEZINDA

- in pat trunchiul formeaza cu membrle inferioare un unghi drept

- pacientul are copasele flectate pe bazin

gambele in semiflexie pe coapse => genunchii sunt ridicati

- se realizeaza prin ridicarea partii cefalice a somierei articulate, cu sprijinitorl de perne sau cu mai multe perne

- sub bratele pacientului se poate pune cite o perna pentru a evita alunecarea si pt ca bolnavul sa nu oboseasca repede

- indicata la pacientii in stare grava

- la cei cu dispnee ( pneumonii , IC, astm bronsic)

- virstnici

- dupa anumite interventii chirurgicale

- aceasta pozitie realizeaza expansiunea completa a plaminilor si permite o mai buna examinare a extremitatii suprioare a corpului

- pacientii cardiaci in cursul acceselor de dispnee nocturna se aseaza la marginea patului cu picioarele atirninde ( dar sub talpi se aseza un taburet)

- in fotoliu pacientul asezat confortabil

- bine imbracat

- acoperit cu o patura

DECUBIT LATERAL

- poate fi drept sau sting

- culcat pe o parte

- capul sprijinit pe o singura perna

- membrele inferioare flectate usor

- sau membrul inferior in contact cu suprafata patului intins, iar celalat indoit- spatele se sprijina cu o perna sau sul

- pentru a impiedica aparitia escarelor intre genunchi si maleole se introduc inele de vata

sub trohanterul mare se punbe un colac de cauciuc imbracat

- persoanale virstnice si cele adinamice se intorc la 1 -2-3 ore interval pentru prevenirea escarelor

- daca pacientul are membrul inferior ( paralizat, fracturat, operat, dsureros) se mentine in cursul manopereide intoarecere si se aseaza pe un suprt pregatit prealabilSe impune - in pleurezii si in drenajul cavitatii pleurale - in meningite

- dupa interventii intratoracice - dupa interventii renale

- in cursul efectuarii toaletei

- in cursul administrarii clismei si supozitoarelor

- la masurarea temperaturii pe cale rectala

- pentru punctia lombara

- in cursul sondajului duodenal

- drenajuil postural

POZITIA DECLIVA ( TRENDELENBURG)

- decubit dorsal , eventual lateral cu capul mai jos decit restul corpului

- se realizeaza prin ridicarea extremitatii distale a patului - diferenta dintre cele 2 extremitati poate varia de la 10 la 60 cm

- se protejeza capul pacientului cu o perna asezata vertical la capatul capului

- sub capul pacientului se poate pune o perna subtire - favorizeaza o buna circulatie

Se impune pe masa de oparatie in cazul sincopelor din cursul anesteziei generale

- in anemii acute

- pentru oprirea hemoragiilor membrelor inferioare

- dupa rahianestezie

- pentru a favoriza drenajul secretiilor din caile respiratorii superioare

POZITIA PROCLIVA ( TRENDELENBURG INVERSAT)

- oblica cu capul mai sus

- pentru extensia coloanei cervicaleDECUBIT VENTRAL

- culcat pe abdomen

- capul intro parte pe o perna subtire

- membrele superioare asezate la stinga si la dreapta capului

- cu fata palmara pe suprafata patulului- cu degetelein extensie

- sub glezne o perna cilindrica

- in escare extinse

- in drenarea unor colectii purulente\- la cei inconstientiPOZITIA GINECOLOGICA

- decubit dorsal

- cu genunchii indoitisi coapsele indepartate

- se poate realiza in pat

pe masa de examinare

pe masa ginecologica care are sprijinitor pentru membrele inferioare - pentru examinare ginecologica si obstetricala

- pentru examinari rectale

- pacienta trebuie mentinuta bine acoperita

- nu se prelungeste prea mult examinarea ( pozitie jenanta si inconfortabila)

POZITIA GENUPECTORALA

- pacientul asezat pe genunchi ( acestia usor indepartati

- trunchiul aplecat inainte

- pieptul atinge planul orizontal

- pacientii cu deformari articulare sau artrite nu o vor putea practica important pentru examinarea zonei rectale

SCHIMBARILE DE POZITIE ALE PACIENTULUI

Pot fi - active le executa pacientul singur

- pasivel sunt executate cu ajutorul asistentei

Schimbarile pasive : la pacientii adinamici

- imobilizati

- inconstienti

- paralizati

- cu aparate gipsate

Principii necesare 1 -2 asitente

- personalul trebuie sa adopte o pzitie potrivita pentru a putea ridica pacientul usor si cu effort fizic mic

- prinderea pacientului se face precis si siguur cu toata mina

se aseaza palma pe suprafata corpului pacientului astfel incit suprafata de contact sa fie cit mai mare

- asezarea asitentei cit mai aproape de pat ( de pacient)

cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cit mai mare

cu genunchi flectati

coloana vertebrala usor aplecata

Miscari pasive mai frecvente:

1. Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral si inaspoi

2. Asezarea pacientului in pozitie sezinda

3. Readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna

Exemple 1. Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral- asistenta la marginea patului

- se indoaie bratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia- se aseaza membrul inferior din partea opusa peste celalat

- asistenta are piciorul dinspre captul patului asezat mai inaintea celuilat => isi flecteaza usor genunchii

- se apleaca si prinde cu mina umarul din partea opusa

cu cealata mina prinde soldul pacientului

- din aceasta pozitie asistenta isi trece greutatea corpului dinspre m inf plasat mai in fata spre m inf aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea

- in timpul acestei miscari isi flecteaza bine genunchii

Readucerea in decubit dorsal se efectueaza de 2 asitente :

- ambele de aceeasi patre a patului in spatele asistentei

- cea asezata la capul pacientului prinde pacientul de axila apropiata de suprafata patului si ii sprijina capul pe antebrat

- cealalta asitenta introduce o mina sub bazinul pacientului

- cu miinile ramase libere intorc pacientul

2. Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie sezinda a. asistenta la marginea patului cu fata la pacient

- un picior mai in urma celuilat

- bratul dinspre pat ramine liber [pina in momentul ridicarii pacientului

- celalat brat al asitentei se trece peste umarul pacientului si se plaeeaza mina intre ompolati

- pentru a risdica pacientul asistenta isi basculeaza greutatea corpului de pe un picior pe altul, flectind genunchii in acelasi timp

- cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin pe marginea patului

3. Readucerea la loc a pacientilor alunecati ( ridicarea pe perna)

- se executa de catre 2 persoane

asezate de o parte si alta a patului

cu fata usor intoarsa spre capul patului

- se largeste baza de sustinere si plasarea picioarelor unul in fata celuilat( cel dinspre extremitatea distala mai in spate)

- se indoaie bratele pacientului peste abdomen ( le neutralizeaza)

- introduc mina dinspre capul patului sub omoplati pacientului cu palma in sus

- celalta mina o introduc sub regiunea fesiera a pacientului ( aici miineile celor 2 persoane se unesc

- isi flecteaza genunchii

- la o comanda se ridica pacientul folosind forta m inf prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul

Important : - se explica intodeauna pacientului clar ce se face cu el si ce colaborare asteptati de la el

- se urmareste atent pacientul in tot timpul manoperei - se asigura ca pacientul se afla in pozitie confortabila

MOBILIZAREA PACIENTULUI

Scopul : mobilizarea pacientului pentru a preveni complicatiile

recistigarea independentei

Obiectivele urmarite :

- normalizarea tonusului muscular

- mentinerea mobilitatii articulare

- asigurarea starii de bine si independenta pacientului

- stimularea metabolismului

- favorizarea eliminarii de urina si fecale ( se pot efectua mai usor inafara patului decit in prezenta altora si inpozitie culcata)

- stimularea circulatiei sanguine pentru profilaxia trommbozelor

pneumoniilor

escarelor

contracturilor

Principii de resopectat :

- natura bolii

- starea generala

- tipul de reactivitate al pacientului

- perioada de exercitii active si pasive pentru refacerea conditiei musculare

- exercitiile se fac inainte de mese

- se invata pacientul sa intercaleze ex de miscare cu ex de respiratie

- trebuie planificate exercitii de relaxare

Observatie : momentul in care se incepe mobilizarea va fi hotarit de medic in funciiie de diversi parametrii execiutarea in bune conditii tine de competenta asistentei

Pregatiri :

- halat , papuci, fotoloiu , cirje

- asistenta informeaza pacientul : procedeu , scop

- se controleaza pulsul, TA

- se observa rexpresia fetei pacientului, coloratia, teguimentelor, respiratia Tipiuri de miscari :

- mobilizarea se face progresiv crescind treptat gama de miscari

1. miscarea capului miscari pasive si active 2. miscarea degetelor, incheieturilor ( mina, glezna) 3. miscarea si schimbarea pozitiei m sup so inf, miscari de f;exie si extensie, pacientul pastrind pozitia de decubit

4. asezarea in pozitie sezind, in mod pasiv la inceput

5. asezarea in pozitie sezind in mod activ de mai multe ori pe zi ( se creste nr de minute)

6. asezarea pacientului in pozitie sezind la marginea patului, in fotoliu

7. ridicarea pacientului in pozitie ortostatica si primii pasi

Miscarea trebuie asociata cu miscari de respiratie

cu efectuarea unormasaje