nunta gazelor

7/24/2019 Nunta Gazelor

1/6

Colinde i obiceiuri de iarn:

steaua, capra, pluguorul, irozii

Dintre obiceiurile calendaristice cele mai rspndite i mai spectaculoase, cu originea n credine i mituri

strvechi, sunt de bun seam ciclurile legate de srbtoarea Naterii lui Iisus i schimbarea anului. Crciunul

este polul n jurul cruia gravitea o multitudine de colinde, urri i tradiii speci!ice, care trimit spre vremuri

demult apuse, dar ce se regsesc, surprintor, n contemporaneitate. "n !olclorul romnesc Colindatul de

Crciun este cel mai important ciclu srbtoresc popular tradiional, cel mai bogat i colorat prilej demani!estri !olclorice.

Deprinderea de a colinda, de a saluta cu mare bucurie Naterea Domnului, de a#$ ntmpina cu urri, daruri,

petreceri, cntece i jocuri este strveche. Colindatul deschide amplul ciclu al srbtorilor de iarn. %epertoriul

tradiional al obiceiurilor romneti des!urate cu ocaia &nului Nou, dar i a Crciunului cuprinde' colinde de

copii, colinde de ceat (colindele propriu#ise), cntecele de stea, vicleimul, pluguorul, sorcova, vasilca, jocuri

cu mti, dansuri, teatru popular i religios, etc. Cele mai bogate, mai variate i mai strlucitoare din punct de

vedere artistic sunt, alturi de pluguoare, colindele de ceat.

Caracterul esenial al srbtorii este bucuria i ncrederea cu care omul ntmpin trecerea de la anul vechi la

anul nou, nceputul unei noi perioade de vegetaie, al unei noi etape n viaa lui i a stenilor si, a colectivitiin care triete.

*biceiurile de iarn se respect n satele ialomiene cu s!inenie. Cetele de colindtori cutreier uliele satelor

i gospodriile rneti, !cnd tradiionalele urri.

+armecul melodiilor i tetelor poetice ale colindelor este inegalabil. -inerei generaii i revine sacrul rol de

a duce mai departe acest inestimabil teaur popular.

$a colindat

&devratul colindat se des!oar n seara i noaptea de Crciun. Colindtorii se adun n cete bine rnduite.+iecare grup i alege un conductor numit de obicei vta!/ sau jude/. Colindtorilor propriu#ii li se alturciva !lci cu sarcina s poarte, n saci i traiste, darurile primite. 0e vremuri, !iecare ceat putea s ia lacolindat numai o anumit parte a satului, avnd grij s nu ptrund n ona ce se cuvenea alteia.

*dat intrai n curtea casei, colindtorii i deapn repertoriul naintea membrilor casei, adunai n prag.Cntecele sunt ntotdeauna nsoite de dansuri. Dup ce cntecele i dansurile din !aa casei s#au terminat, gadai invit colindtorii n cas. &ici, nainte de aearea la mas pentru ospul comun, vta!ul cetei poruncete sse cnte alte cteva colinde. Numrul colindelor depinde n mare msur de rangul gadei i de belugul dedaruri pe care ea urmea s le o!ere colindtorilor.

1nei singure melodii i pot corespunde mai multe tete (versiuni locale, varianta laic sau cretin).

0luguorul

1rare tradiional la romni in preajma &nului Nou, pluguorul a pstrat scenariul ritualic al unei invocrimagice cu substrat agrar. 2l e ntotdeauna nsoit de strigturi, pocnete de bici i sunete de clopoei, dar pluguladevrat, tras de boi, a !ost nlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai uor de purtat, sau de buhaiul careimit mugetul boilor. -etul pluguorului i#a pierdut asti caracterul de incantaie magic. %ecitat ntr#unritm vioi, urarea devine tot mai vesel, mai optimist, pe msur ce se apropie de s!rit.


2/6

Capra

&cest obicei ine, de regul, de la Crciun pana la &nul Nou. 3tile care evoc la 4icleim personaje biblicesunt nlocuite aici de masca unui singur animal, al crui nume varia de la o regiune la alta' cerb n 5unedoara,capr sau turc n 3oldova i &rdeal, borita (de la bour) n -ransilvania de sud. "n 3untenia i *ltenia, capra edenumit breaia/ (din caua n!irii pestrie a mtii) i obiceiul se practic mai ales de &nul Nou.

Capra se alctuiete dintr#un lemn scurt, cioplit n !orm de cap de capr, care se nvelete cu hrtie roie. 0esteaceast hrtie se pune o alt hrtie neagr, mrunt tiat i ncreit n !orma prului. "n loc de aceasta se poatelipi i o piele subire cu pr pe ea. "n dreptul ochilor se !ac n lemn doua scobituri unde se pun dou boabe de!asole mari, albe, cu pete negre, peste care se lipete hrtia neagr cu ncreituri sau pielea cu pr. "n loc deurechi, capra are dou gvane de lingur. 0e cea! are patru cornie, !rumos mpodobite cu hrtie colorat, pecare se a!l nirate iraguri de mrgele. "n dosul coarnelor se a!l o oglind care rs!rnge !oarte mndrulumina de pe la casele unde intr capra noaptea. "n cele dou !lci de sus ale capului, se pune !alca de jos, carese mic n jurul unui cui care nu se vede. &ceasta !alc este mbrcat la !el ca i capul. 6ub cea! este o gaurn care se pune un b lung de un cot, de care se ine capra. De partea de dinaintea !lcii de jos se a!l atrnat unclopoel, iar de partea de dinapoi se a!l legat o srm. Dac aceast srma se las slobod, partea de dinaintea

!lcii de jos atrn i ast!el gura caprei se deschide. Dac s#ar trage scurt de srm, gura caprei s#ar nchideprintr#o clmpneal seac, de lemn. +irete clopoelul sun. &tt bul, ct i srma sunt acoperite cu un sac de!orm tronconic, de pn groas de sac, care, pentru a sta um!lat si a acoperi ast!el pe cel ce va ine capra deb, va clmpni#o i va juca#o, are legate pe dinuntru nite cercuri de srm sau de lemn.

3asca este nsoit de o ceat gomotoas, cu nelipsiii lutari ce acompania dansul caprei. Capra salt i sesmucete, se rotete i se apleac, clmpnind ritmic din !lcile de lemn. 1n spectacol autentic treete nasisten !iori de spaim. 3ult atenuat n !orma sa citadin actual, spectacolul se remarc mai ales prinoriginalitatea costumului i a coregra!iei. Cercettorii presupun c dansul caprei, precum i alte mani!estri alamtilor (ciuii#!eciori travestii n crai, turca#masca de taur), ntlnite n satele romneti la vremea

Crciunului provin din ceremoniile sacre arhaice nchinate morii i renaterii divinitii.

6orcova

&parinnd obiceiurilor de &nul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seam bucuria copiilor. &cetia poart ocrengu nmugurit de copac sau o sorcov con!ecionat dintr#un b n jurul cruia s#au mpletit !lori de hrtiecolorat. Numele de sorcov vine de la cuvntul bulgar surov (verde !raged), aluie la ramura abia mbobocit,rupt odinioar dintr#un arbore. "nclinat de mai multe ori n direcia unei anumite persoane, sorcova joacntructva rolul unei baghete magice, nestrate cu capacitatea de a transmite vigoare i tineree celui viat.-etul urrii, care amintete de o vraj, nu !ace dect s ntreasc e!ectul micrii sorcovei.

6teaua

De la Crciun i pn la 7obotea copiii umbl cu steaua, un obicei vechi ce se ntlnete la toate popoarelecretine.

&cest obicei vrea s aminteasc steaua care a vestit naterea lui Iisus i i#a cluit pe cei trei magi.

Cntecele despre stea provin din surse di!erite' unele din literatura biantin ortodo, altele din literatura latinmedieval a 7isericii Catolice, cteva din literatura de nuan Calvin i multe din ele, chiar din tradiiile locale.


3/6

3icul cor al stelarilor, care intr n cas n ilele Crciunului, cnt versuri religioase despre naterea lui Iisus'6teaua sus rsare/8 "n oraul 4itleem/8 $a nunta ce s#a ntmplat/8 -rei crai de la rsrit/.

Comentariu Nunta Gazelor


4/6

&laturi de nunta imparateasca in ambianta de sarbatoare a codrului apare ca un element surpria nunta gaelor, alaiulmicilor vietuitoare. 2l sugereaa participarea naturii la !ericirea omeneasca. Descrierea nuntii gaelor, dar mai alesdistribuirea rolurilor baata pe personi!icare, adancesc elementul !antastic.

6pre deosebire de inaltii oaspeti, care participa la nunta imparateasca, intruchipand lumea !abuloasa a basmului,(imparati, +eti#+rumosi, mei, soarele, luna, etc.) la nunta 9mirelui !lutur9 cu 9mireasa viorica9 ia parte 9o multime denorod9. 2ste o sarbatoare a intregii comunitati ca in lumea satului romanesc. +ata de ceremonialul solemn, cu aspect!eudal, in care invitatii se asaa ceremonios la masa dupa varsta si rang, alaiul gaelor urmeaa ceremonialul nuntilortaranesti, intr#o atmos!era de veselie colectiva. $a nunta lui Calin si a !etei de imparat este surprins momentul !inal, al

ospatului8 vedem 9masa mare#ntinsa9:, impodobita !astuos cu 9!aclii prea luminate9. $a nunta micilor vietuitoare suntin!atisate momentele mai importante, intr#o !or!ota insu!letita si o voie buna tipice nuntilor taranesti.

6unt descrise mai intai pregatirile. +urnicile si albinele, ca simboluri ale harniciei, joaca un rol important. +urnicilepoarta 9marii saci9 de !aina ca 9sa coaca pentru nunta si placinte, si colaci9. 2pitetul subliniat prin inversiune ca sienumeratia (9si placinte, si colaci9) sugereaa abundenta bucatelor traditionale la nuntile romanesti. &lbinele aduc mireseisi 9colb marunt de aur9 din care 9cariul9, 9mester !aur9, va !ace bijuteriile miresei.

1rmeaa apoi un alt moment al nuntii. Intr#o nota de umor si voiosie este in!atisat alaiul mirelui care se indreaptaspre casa miresei. &laiul este descris in toata stralucirea lui.

In !runte, merge un greier in calitate de 9vornicel9, !acand invitatiile si conducand ceremonia. 2l este inconjurat denuntasi veseli, puricii din basme 9cu potcoave de otel9, imbracat in 9vesmant de cati!ele 9, adevarate odajdii, bondarul9rotund in pantec 9 este preotul care o!iciaa nunta. 2pitetul verbal 9somnoros 9 si comparatia 9pe nas ca popii9 surprindsugestiv tonalitatea cantecului bisericesc' 9In vesmant de cati!ele, un bondar rotund in pantec ;6omnoros pe nas ca popii,glasuieste#ncet un cantec9. 4iiunea usor parodica invaluie tabloul intr#o unda de veselie, de umor popular. In caleasca, 9ocojita de aluna 9, trasa de lacuste, sta mirele !luture, elegant, 9cu musteata rasucita 9. 2l este insotit de rude 9!luturi multi,de multe neamuri9, simboluri ale !rumusetii, ale voiosiei si ale lipsei de griji' 9toti cu inime usoare, toti sagalnici siberbanti 9. %olul repetitiei apare sugestiv in sublinierea trasaturilor morale comune ale personajelor. Ii urmeaa tantarii9lautarii9 si restul alaiului, multimea gandaceilor si a carabusilor, intruchipand norodul in haine de sarbatoare.

Ideea de sarbatoare a intregii comunitati apare pregnant in enumeratie si in utiliarea substantivelor la plural'9!urnici9, 9albine9, 9lacuste9, 9purici9, 9!luturi9, 9tantari9, 9gandaceii9, 9carabusii9. +olosirea verbelor de miscare lapreent


5/6

Impletirea elementelor reale cu cele !antastice este evidenta si in aceasta parte a poemului. Nunta gaelor este onunta !antastica, dar animatia generala, modul de des!asurare a ceremonialului, rolul participantilor, !elul in care vorbesc,toate repreinta trasaturile unei nunti traditionale taranesti, o nunta romaneasca respectand toate datinile si obiceiurilepoporului nostru.

+inalul poemului, cu imaginea celor doua nunti, accentueaa tabloul implinirii !ericite a vietii prin nunta, priniubirea impartasita. 7ucuria de a trai pulseaa in intreaga natura atat de sugestiv personi!icata.

-componena comisiei metodice;

-analiza rezultatelor la evaluarea naional;


6/6

-planul de msuri pt. mbuntirea rezultatelor;

-planificarea activitilor la comisia metodic;

-planificarea simulrilor;

-ncadrrile;

-orarul;

-planificarea tezelor;

-raportul privind testele iniiale.

nunta gazelor

Documents