*

s

il{rnntt' $nmrnnt,tu

I{uttrn

lmlInrr ftunnntnn

In acest capitol se arat[ inceputul mlrturisiriiunui tAnlr care pare a trtri in zilele noastre.

Vorbegte despre babacar gi nenea caz luide la linutul Romanului gi mai ales despre

un unchi care nu-i ca alti muritori de rAnd

1Tatd.2 Mami.

HSP ffi:i';iil; ;.T;*'J ffi : ?fr,1T:r:"':?T:ff1r.I Atztrl$l i/t)zrlli al meu. $tetan Soroceanu.\B',Y,("4,/,)|)(t tE. Acest uncheg, pe care domnia ta l-ai cunoscut numai-.: \> -'l-

-=- o clipd intreacdt, pe cAnd se afla incd in viagi; n-ag putea

spune ci eraun om simpatic. Euincercaminfa\alui totdeauna mai multuimire, fhrd dragoste. Era destul de urAt, cu ochii verzi privind apdg Dingura lui strAmbati upor intr-o parte iepeau prea ades vorbe usturdtoare.Rdsul lui ascu,tit nu de pugine ori m-a sdgetat pAni in moalele capului.

Era unchi, dupn birba,ti, al tatdlai meu; triia singur cuc la o rdzegiea lui in ginutul Baciului gi obipnuia sd vie si petreact sfdrgitul lunii augustla o mogie la noi, nu departe de Roman.

Sosea dimjneaEa,int-o drogcuEi3 ugoard, trasX de cai mirungi cuzwrgdldi.MAna de pe caprd,un gigan bdtrdn pi posac, pe care nu l-am auzit vorbinddecAt in silabe. Cum apdrea in balcon zdmbetul rduticios pi strdmb al luiunchegul $tefan, mam^ ofta ddnd ochii peste cap gi se retrilgeain iataculdumisale, si se gdteasci. Nul putea suferi. Nu-i ingelegea judecatagi spiritul.I se pdrea ci-gi bate joc de dumneaei pi de lume. O plictiseau scorniturile

3 Birjd mici.

NUN',I'A t)( )l\tNt'l'tr,t t{|\,\Nl),\ 'r

luibizare.Tatail suporta cu ribdare, fumand tigarzi rluPir liurrr':r t'rr .l pr

sorbind cafea din filigenea a) zarF, gtiind ci are si-l rnoEtc:r.rcrrst-ri.

Invara trecuti insi, cAnd s-a intAmplat ce vreau si sprrrr, rrrclrr.prrl$tefan i-a dat gi tatei o lovituri piezipi, cum ii era obiccir-rl.

- Asculti, nepoate Dumitrache,i-a zis el punindu-i rnina pc' rrrrrir.,

am si-ti incredintez o taind, numai tiel Prin urmare, desari, cAncl vci irrrr.rr

in iatac, ca sX te inanzi in divanul6 cel larg, lAngi cuc<lan,.r A'rrlirr,numaidecAt s5-i spui ce-ai s-awzi indati.

- Se poate una ca asta, mogule? protestd tata.

-Dragd, Dumitrache, am obiceiul sd mi indoiesc de multc; clc uslrr

insi sunt sigur.

- Ei nu, mogule, gtii ci-mi pare riu... Pe onoarea mea cd. mi jigrrcSri.

Pe onoarea mea ci nu spunl

- Dumitrache, nu vreau sd te jignesc. DacSr-g dai cuvAntul de onoarc,

pot fi linigtit. Pentru intbtiaparte a convorbirii mele, ai fi ar,'ut, intr-aclcvir,un regret cd n-o pogi impdrtdgi consoartei domniei tale, care mi iubcSrcatAt de mult.

- Sd gtii ci te iubegte, mogule.

- Da, gtiu. Ai fi putut sd-i spui, dar mi-ai figiduit c-ai si taci.

- Se-ngelege c-am fdgiduit.

- Bine. Ai fi putut si-i spui ci acest sfirgit de augrst, pe care l-uurr

petrecut cu pace la voi, e cel din urmd pentru mine.

- Imposibil! protestd tata.

- Nu md intrerupe, ii replicd destul de blAnd unchegul. Accasri

petrecere a mea la voi e cea din urmi. Nidijduiesc si nu mai apuc alrivard. Am semnele mele.

Tata crezu de datoria lui si se veseleascd.

- Glumepti, mopulel

- Se-nfelege, rdspunse cu tristeEi unchegul $tefan; nu gtii ttr ci c.rr

am obiceiul si glumesc totdeauna? Deci, cucoana Amalta ar fi putr,rt uvc.rr

pricini de bucurie, dacd tu nu te-ai fi legat pe onoarea ta cd. n-ai si-i tlivrrh,i

a Felegean; ceagcd (turceascd) de cafea neagri, fdrd. toartd. (fixatd intr-trn sul){ rt t )5 Suport metalic lucrat in filigran, pe care s punea felegeanul sau pah:rrul ctr tr.:ri.

" Canapea firi spitar, pe care se poate gedea sau dormi.

10 MIHAILSADOVEANU

aceastdtund. A doua parte a comunicdrii mele, insd, ar fi bucurat-o maipuEin. Afln cd ea am alcituit un testament. Bdtrdnii no$tri aveau obiceiulsi-gi lege asemenea act solemn cu blisteme grozave. Eu l-am legat cutexte de lege, aga incAt nuJ poate desfape decAt Dumnezeu. Oamenii nupot, afldndu-se in oarecare stare de inferioritate fagd, de cod pi mai ales

fayd' de mine. V-am dezmogtenit, dragd. nepoate, gi pe cucoana Amalta,gi pe domnia ta. Nu pdli gi nu fuma atat de pripit tjgara: lasd ceagca decafea, cdci ai isptdvit-o. Nenorocirea nu-i aga de cumpliti. Viegurg in bundingelegere, ceea ce-i lucru mare; suntegi sinitogi gi n-avegi decdtpatrwzecide ani: tu-i mirtudsegti, Amalia nu. Aveti cu ce tr;i din belgug, deci viputeEi lipsi de pu,tinul meu. Ceea ce vd, rdmdne, daci scdde,ti datorii,dobdnzi pi ipoteci, vi ajunge ca sd,vd" incheiaEi veleatul7; biietului vostruBogddnug n-avegi si-i lisa,ti decAt binecuvdntdri. Aga cd voi mAncaEi ce

avegt; iat eu ii testez biietului, cu bund rindutald, ceea ce am: doadzecide mii de galbeni la bancherul Mihel Daniel din Iasi, rd,zegia mea de laPojordta, Einutul Baciului, g-o bucati de pidure in munte lAngi SchitulPdrcdlabului. Asta nu i-i de folos: pidurea n-o poate tiia gi veniturile deacolo sunt cu bldstim legate Schitului; dar banii de la bancherul jidovssunt buni gi tdzegia ffud, ntci o para datorie, cu gospodiria bine intemeiatd,casa tare gi acaretudle innoite. Optsprezece pdrechi de boi, pluguri defte4 cdruge gi unelte, patru cai gi doui drogtee, precum gi doud bivoligecu lapte. Are sd aibd copilul ce mdnca p6.nd,1a sfArgitul vieEii lui. Iar dacd.

va fi un bdrbat vrednic, cum mi-i nddejdea, a intocmi pi el o diatdlo ca amea altui urma$ din neamul nostru, ca sd nu se stingi pomenitea lui $tefan,pArcdlabul de la Soroca.

Eu cunogteam ceva despre acest bitrdn al nostru din vremea lui Vasilie-Vodd Lupu. Tata nu gtia ori uitase. Privi intruc6fva nedumedt spreunchegul nostru. Voi sd spuie ceva gi se mulgdmi sd tupeasci. Eu, din colgulmeu de cerdac, ridicasem ochii de deasupra cdrti fuanquzegti pe care oceteam gi mi uitam atentlaunchep. Descoperisem in glasul lui un accent

7 Dutati a vie,tii, trai.8 Evreu,e Birji, trisuri.It' Testament; prevedere testamentari.

NLJN',I'A l)( )MNl',l'ri,t r{lrxANt)A I I

pc care pAni atunci incd nul primisem in inimi. Md riclicai clin locrrl rrrt'u.

rni apropiai de ddnsul, ii luai mdna uscati pi increqitd gi i-o srirulri.El imi mAng6ie fruntea. Eu am zdmbit. O clip5, m-am vizlrt in oglirrtlrl.

Aveam, ca gi el, zAmbetul pu,tintel strAmb.

- ds12 nu-i pentru mogtenire, i-am goptit eu la urechcl

$i i-am sirutat mdna a doua oard".

Atunci, el m-a cuprins la piept pi m-a imbrigigat. Barba lui 1crl'r<>lsi

iii straiele de giacll miroseau plicut a tutun de Smirni.

- Acuma, urmi unchegul, dupi ce m-am degertat de vorbclc ntclc,,

nu mai am de ce sta la voi. Cu toatd" onoarea ta, iubite ncl)()irlc.l)umitrache, eu ingeleg ci in mintea ta, acLtma, nu-i altd problemi clc:cit

cum sd transmi,ti cui se cuvine cele de cuviingi. Agteaptd, insi, tc rog,ceasul culcdrii. Alt[.datd, n-aveai nevoie de povegti. Acuma ai. Eu aur 5i

dat porunci lui Ilarion ,tiganul meu sd pregiteasci drogca gi caii. Piniiir-r jumdtate de ceas are vreme gi nepotul acest^ sd-gi impacheteze cdtcvarufe gi sd tragd ciubote de vdndtoar.. il iuo cu mine la Pdrcdlab. Strirrr

acolo trei zile pi pe urmi ne intoarcem, si-i dau in primire rizeq;ia rlcla Pojordta.

Nu mult dupi aceea, ca gi cum o alti poruncd ar fi strdbitut neviztrtrila odii, tresdrird, dulce clopoEeii cilu,tilor gi drogca bdtrdnului suni, moalcpi plin pe caldardm, cu giganul cel morocinos pe caprd.

- Gata,Ilarioane? intrebi unchegul de sus, din cerdac.

- ihi, icni tiganul!

- Ai pus buclucudlef in lddiEd?

_ Pus.

- Dar pugca gi torba?

- LAngi mine.

- p garafe de tachiu ai cerut de la cdmard?

- rhi!

- Bine, llaioane,vdd cd egti om vrednic. Am si sti.ruiesc si-qi rk.it.

o decoratie. Iaca-i gata gi cuconagul.

" Jesituri asprd din ldni, din care se confecgtoneazd haine birbiitc;ti tlt.i:rlrr;r,12 Obiecte de valoare neinsemnatd afl.ate in posesia unei pcrs<>arrr' (qii c,rrstrtrrrnrl

bagajul acesteia).

12 MIHAIL SADOVF,ANU

Eu eram gata. lmi aduceam pe mine gi in jurul meu lucrurile, cusmuncituri. Mama,in camizoll3 alb gi cu pdru-i cdrunt gi frumos atuncieliberat din cArlige, sosi gribitd, pocnind din palme gi ridicAnd ochii inbagdadiera.

- Cum aga, frate dragd? Cum si pleci fdrd sd-mi spui nimica?

- Am spus! se inddrji, cu demnitate, unchegul $tefan.

- Cum si plecati aga, fdrd. si mAncagi?

- Am mAncatl se indArji iar bXtrAnul.

-Dar bdietul ce-gi trebuie? Ce ai si faci cu el? Nici nu l-am pregdtit,

n-are nici straie noi; arc treabd, ^casd'

- Unchegule, m-am amestecat eu cu umilin\d,am straie pi n-am nicio

treabL.

- Vai! Vai! se tAnguia mama.Parc-ai fi pui de cuc in cuib strdin. Cumindriznegti, rdule, a vorbi astfel cu neneaca ta? Aga te-as uitat la mine gi

aga ai spus, parc-ai fi unchegul tiu. N-ap putea si spun ci asemdnareaasta a fost bucuria vielii mele. Du-te, dacd,;ti numaidecdt, dar si gtii...

- M; duc cu unchegul la vdnat, mamd, gi la Schit.

-lay)1v1gi la Schit? Poftim! Du-te, dar si gtii cd sunt tarc supdratd.

pe tine.

- Mai este o supirare, adiogi unchepul; o supirare pebdtrdn. Aceea

trece mai greu.

- Vai, mogule, cum egti gi dumneata! Aga vorbegti dumneata

totdeauna.

- Aga-i in viala asta, Amalie, nu ptii mata? O bucurie gi o supirare.

- f21s supirare?

- Cd, pleacd, biietul.

- $i cate bucurie?

- Cd plec eu.

- Vai de mine, oameni buni, auzigi-l cum vorbegtel

- Asta nu-i nimica. Sd"-l auzi pe Dumiuache cum vorbegte!

- Ce si vorbeasc5? El nu-mi spune nimica. Se culci gi doarme dus.

- Agum2 insd are sd-gi spuie. Rdmdnegi cu bine, nepoate gi nepoatd!

Dacd.-r; dori si md.maivedep, poate-a trebui si vd osteniqifind,la Schit.Acolo mi-am alcituit licasul cel din urmi.

1r Haini de casd scurtd, cu mAneci, pe care o purtau femeile.la Plafon, tavan.

NUNTA DOMNl.rtil RUXANDA lt

- Care ldcag?

- Licagul cel din urmd intre patru scanduri gi-ntre patfu plfcfi, ln

pdmAnt.

-Yai,lume dragi, ascultaEiJ cum vorbepte!

- g[ ry1-256ulte. Parcd eu mi supdr? Bogddnug, pup; mafla babaclli

gi neneacii gi suie in dropcd. Nu plAnge, Amalie, nu te teme, cd nu-l iaucu mine pe ceea lume! Vine el singur mu tdrziu. Figi ffui, grijd; aveyi sltveniti gi voil

-Vai! Vail urma a se tangui mam4scandahzatd,, pe c6nd eu cu mopul

ne suiam in drogcd gi iegeam pe poard, in zvon de clopogei.