IULIE 2012NUMĂRUL 3

Revista

DIN CUPRINS:• Planul lui Dumnezeu are... gust!• Galeria eroilor credinței• Dacă aș mai fi părinte• Poezii• Vești din Namibia• Concurs

FiladelfiaLugoj

filadelfia lugoj... pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre (Romani 5:5)

22

CONȚINUT2 Editorial

3 Planul lui Dumnezeu are... gust!

4 Galeria eroilor credinței

6 Dacă aș mai fi părinte

7 Recomandare carte

8 Mereu cu Tine

8 Pilda fiului nerisipitor

9 Expresii celebre

10 Vești din Namibia

11 Concurs

11 ... La final

Imagine Copertă: “Blossoming Tree” Editor: Dan-Adrian IONICĂCoordonator Producție: David NICOLADesigner: Google Images, DesignFreebies.org Ne puteți vizita pe www.filadelfialugoj.ro pentru detalii.

Le mulțumim tuturor celor care au contribuit la crearea acestui număr al revistei Comunității Creștine “Filadelfia“ Lugoj și deasemenea celor care au contribuit la listrarea revistei și ne-au sprijinit financiar. Dacă doriți să apară și următorul număr, ne puteți sprijini financiar cât și cu articole. Ne puteți contacta la adresa de email:

revista@filadelfialugoj.ro sau completând formularul de pe website, precizând în conținutul mesajului: “pentru revistă“.

EDITORIALȘi iată că am ajuns și la numărul 3 al publicației noastre lunare. Dumnezeu ne călăuzește pașii când căutăm să facem voia Lui și ne ajută atât financiar, cât și cu articolele necesare publicării unui număr nou. Doamne Îți mulțumim.

Nu uităm de asemenea să le mulțumim și celor care sprijinesc această lucrare și ne încurajează să continuăm în a o face. Dumnezeu să îi binecuvânteze și pe ei.Avem nevoie și de ajutorul tău, o știi bine. În ideea menționată, îți reamintim asta în pagina 5. Știu că ai ceva de spus și te încurajez să o faci. Dumnezeu e cu tine.

Doresc din tot sufletul ca și acest număr al revistei să îți fie de un real folos și să crești spiritual în urma citirii materialelor publicate. Continui să mă rog pentru lucrarea asta și stiu că mulți dintre voi mă sprijiniți în privința aceasta. Zic din nou ca Dumnezeu să vă binecuvânteze.

Noi cei din departamentul de redactare al revistei vă iubim nespus de mult, tocmai de aceea vă oferim lună de lună ceva în plus și util de citit și ne rugăm ca această lucrare să aibă impact asupra comunității noastre într-un mod cât mai benefic.

Dan-Adrian IONICĂ

3

Dumnezeu are un plan cu fiecare din noi, ştim asta pentru că am auzit predici pe această temă de multe ori şi atât de bine ne-am obişnuit cu acest gând încât efectiv nu îl mai trăim. Domnul Isus Cristos a murit şi a înviat pentru a pune oameni deoparte pentru ceea ce avea să fie Biserica Sa. În planul Său, conceput din veşnicie, El trebuia să nască în propriile răni o entitate, o comunitate aparte, cu totul deosebită, cu alte principii, altă gândire şi alte dorinţe. Cât a fost pe pământ Domnul nostru a spus: „Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni.” (Matei 5:13) Biserica este ingredientul fără de care lumea s-ar prăbuşi. Gustul vine doar prin intermediul bisericii, dar dacă biserica îşi pierde gustul lumea nu mai are nici o speranţă. Dar reversal medaliei este că odată ce o biserică locală îşi pierde gustul nici ea nu mai are vreo şansă de redresare ci ajunge să fie bună pentru…nimic. Stau şi mă întreb pe unde ne situăm noi? Nu sunt un pesimist ,dar

încerc să văd cât mai bine realitatea, aşadar mă întreb pentru ce suntem noi buni? Ce putem face noi şi pe cine mai influenţăm astăzi? Nimic nu poate veni în ajutorul acestei lumi degradate şi decadente. Cine să o ajute? Cine să aducă speranţă pentru mamele disperate? Cine să ridice tinerii aproape înecaţi in mlaştina păcatului? De unde să îşi procure bărbaţii integritatea şi credinţa? Nu cred că ne permitem să irosim viaţa pe lucruri care nu folosesc. Menirea noastră este mai înaltă decât un cult sau o religie, menirea noastră este de a schimba lumea atât cât ne este rânduit. În Apoc-alipsa ni se descoperă starea compromisă a unor biserici locale, Pergam, Tiatira, Sardes, Laodiceea. Erau biserici care își pierduseră gustul și Domnul le avertizează de pericolul călcării în picioare. Nu cred că poate exista o situație mai critică pentru o biserică decât aceea în care îi este retrasă prezența lui Dumnezeu din mijlocul ei. Când într-o biserică nu mai este prezența Domnului , acelei biserici nu-i mai rămâne decât să fie călcată în picioare de tot felul de oameni nespirituali. Dacă Domnul ne avertizează este că ne iubește și ne vrea doar pentru El. Vrea să fim Biserica Sa slăvită, ambasadorii Săi ce poartă cu demnitate mesajul divin. Cred că trebuie să ne punem mai mult la dispoziţia Mântuitorului nostru. Să ne îndepărtăm tot mai mult de riscul călcări în picioare de către oamenii acestei lumi din cauza ineficienţei noastre. Prin Har ne putem apropia de ceea ce Dumnezeu a vrut să fie pe pamânt, o cale spre mântuirea celui păcătos, o oază de viaţă pentru cel însetat, o biserică adevărată care dă gust , nu religie goală. Dar ca visul să devină reali-tate, fiecare dintre noi trebuie să îşi ia în serios chemarea şi să caute să împlinească planul pe care Dumne-zeu l-a pregătit. Biserica trebuie să fie puternică aşa cum a gândit-o Domnul Isus, trebuie să câştige suflete pentru Impărăţia Cerurilor, să fie curajoasă şi dependentă de Cel ce a creat-o, trebuie să dea gust. Acesta este planul Său pentru noi.

Alex PĂDURARU

PLANUL LUI DUMNEZEU ARE... GUST!

4

Astăzi inaugurăm o nouă rubrică în revista comunităţii noastre. Ne dorim ca „Galeria Eroilor Credinţei” să fie o rubrică în care vom avea ocazia să citim despre viaţa unor bărbaţi şi femei proeminenţi în viaţa de credinţă. În cartea Evreilor autorul descrie o serie de credincioşi puternici care au influenţat multimi de oameni pe întreg parcurul scrieri Sfintelor Scripturi, însă şi după încheierea canonului Noului Testament. Ne propunem să aducem în atenţia tinerilor, a celor maturi cât şi a celor vârstnici, exemple de credincioşi din primul secol până în zilele noastre. Bineînţeles că exemplul nostru suprem este şi va fi Domnul Isus Christos, însă avem nevoie să vedem cum a lucrat Mântuitorul nostru în şi prin viaţa unor oameni la fel ca şi noi. Azi lumea îşi prezintă modelele de la Hollywood, din sport şi din politică, oameni care de cele mai multe ori au coloana vertebrală frântă din cauza compromisului. Credinţa mea este că avem nevoie de modele reale, de oameni care au avut parte de suferinţe indelungate, ispitiri puternice şi de vremuri şi împrejurări impotrivitoare, dar oameni care nu s-au dat bătuţi cu nici un preţ. Mă rog să ne inspire aceste biografii ale eroilor credinţei şi să ne arate direcţia porţii strâmte şi a drumului îngust pe care trebuie să meargă orice ucenic al Domnului Isus.

Alex PĂDURARU

Charles Spurgeon (1834-1892)

Pastorul Richar Knill, un bărbat evlavios, venise să predice în Stambourne, la invitaţia pastorului John Spurgeon. Inima sa era uşor legată de copii, iar când l-a auzit pe Charles, tânărul nepot al gazdei, citind Biblia cu o dicţie încântătoare, au hotărât ca să se plimbe împreună prin grădină dimineaţa următoare înainte de micul dejun. Ei au vorbit mult despre Christos şi despre slujirea Lui, după care au îngenunchiat, iar pastorul Knill a facut o rugăciune de mijlocire vibrantă pentru tânărul său prieten. Înainte de a părăsi localitatea, domnul Knill a rostit o prorocie remarcabilă destinată să se împlinească literalmente. El a chemat familia laolaltă, a aşezat copilul pe genunchii săi şi a spus : „Nu ştiu cum, dar am un presentiment solemn că acest copil va predica Evanghelia la mii de oameni și că Dumnezeu îl va face o binecuvântare pentru multe suflete. Atât sunt de sigur de acest lucru încât vreau să-i cer acestui tânăr ca atunci când va predica în capela Rowland Hills să-mi promită că va începe cu imnul „Dumnezeu lucrează într-un mod tainic,

El făptueşte minuni.”” În 1856, declaraţia pastorului Knill s-a împlinit aşa că la prima sa predică, Spurgeon a cântat acel imn, precum şi atunci când a predicat de la primul anvon al domnului Hill din Wootton-under-Edge. De atunci, Charles Haddon Spurgeon a devenit binecunoscut în toate cercurile evanghelice fiind recunoscut ca „prinţul predicatorilor”. Charles s-a născut în Kelveton pe 19 iunie 1834. Familia Spurgeon făcea parte din gruparea nonconformiştilor, în a căror învăţătură credincioasă au fost educaţi. Bunicul şi tatăl său au fost nişte slujitori independenţi credincioşi, însă pe drept cuvânt se poate spune că mare parte din succesul său poate fi atribuit influenţei rugăciunilor mamei sale. În adolescenţă, Spurgeon a dorit mult să cunoască calea mântuirii şi iată cum consemnează el însuşi circumstanţele convertirii sale: „În cele din urmă într-o zi cu zăpadă am fost obligat să mă opresc pe drum. A fost o oprire binecuvântată pentru mine. Am descoperit o stradă mai ascunsă, am intrat în curte şi am găsit o capelă mică. Era o capelă a metodiştilor primitivi. Auzisem de aceşti oameni de la mai multe persoane, auzisem că ei cântă atât de tare că te doare capul dar aceste lucruri nu mai contau. Doream

GALERIA EROILOR CREDINȚEI

5

să aflu cum pot fi mântuit, iar dacă ei aveau să mă facă să am dureri de cap nu mă interesa. Deci m-am aşezat, serviciul a continuat dar nu a venit nici un pastor în faţă. În cele din urmă, un bărbat uscăţiv a mers la anvon, a deschis Biblia şi a citit cuvintele : „Întoarceţi-vă la Mine şi veţi fi mântuiţi toţi cei ce sunteţi la marginile pământului.” Punându-şi ochi pe mine ca şi cum mi-ar fi cunoscut inima a spus: „Tinere, ai probleme.” Ei bine, eram destul de convins de acest lucru. El a spus: „Nu vei ieşi niciodată din ele dacă nu priveşti la Christos.” Apoi şi-a ridicat mâinile a strigat aşa cum numai un metodist primitiv o poate face: „Priveşte, priveşte, priveşte! Trebuie doar să priveşti”, a spus. Am văzut dintr-o dată calea mântuirii. O, cum am sărit de bucurie în acel moment! Nu ştiu ce-a mai spus, nu prea am mai fost atent. Am fost atât de stăpânit de acel gând. Aşteptasem să fac cincizeci de lucruri, dar când am auzit cuvântul: „Priveşte”, ce cuvânt încântător mi se părea! O, am privit până aproape că mi-am pierdut vederea, iar în cer voi continua să privesc plin de o bucurie negrăită.” În 1852, la vârsta de 18 ani Charles a primit invitaţia de a deveni pastorul unei bisericuţe din Waterbeach, aproape de Cambridge, biserică la care face referire mai târziu ca la „Grădina Edenului”. În 1853, Spurgeon a răspuns chemării de a sluji ca pastor al faimoasei biserici New Park Street Chapel. Prima sa predică a fost ascultată de doar două sute de oameni, dar vestea bună s-a răspândit aşa că într-un timp foarte scurt pereţii clădirii de abia mai puteau găzdui mulţimile care s-au strâns să asculte Cuvântul lui Dumnezeu din gura acestui predicator tânăr foarte înzestrat. Într-un an, capela n-a mai fost încăpătoare pentru marea adunare ce se strângea sa-l asculte pe Spurgeon, asa că diaconii au mutat biserica în sala Surrey Music Hall, care putea găzdui peste 10.000 de ascultători. Viziunea lui Spurgeon de a avea un loc de închinare a inceput in anul 1856, iar dupa trei ani de muncă si rugăciune a fost finalizat: Tabernacolul Metropolitan. Este un edificiu nobil, in care de la începutul lucrării sale pâna la moartea sa, mulţimile s-au înghesuit pe intervale și la intrare, prezenţa ridicându-se pâna la 5.500 sau chiar 6.000 de participanţi. Prezentarea Evangheliei simple a harului lui Dumnezeu, alături de claritatea stilului şi de prospeți-mea gândirii, au dat predicilor sale puterea pe care o aveau. Ani de zile îndurase ravagiile unei boli tulburătoare agravată de munca sa neîncetată. În vara anului 1891 s-a îmbolnâvit foarte grav, aşa că a stat multe săptămâni în pat, la un pas de moarte. Şi-a revenit suficient pentru a călători împreună cu soţia sa spre ţărmurile însorite ale Mediteranei, unde timp de douăzeci de ani îşi recuperase energiile epuizate, câte o lună sau două pe an. Se părea că avea să-şi revină de pe urma ultimei sale afecţiuni, dar toate speranţele au fost spulberate la auzul tristei veşti că boala a recidivat. Duminică, 31 ianuarie 1892, „a adormit cu părinţii săi.”

(Eroi ai credinței, pag. 271-277)

Ai un articol, o poezie, un gând sau un alt mesaj pentru noi cei din comunitatea creștină Filadelfia și vrei să fie publicat în revistă? Tot ce ai de făcut e să ni-l trimiți la adresa de email: revista@filadeflialugoj.ro sau sa îl predai personal pastorului.

CHARLES SPURGEON (1834 - 1892)

6

1 Samuel 2 : 12 – 26

Versetul 12 spune așa: „Fiii lui Eli erau nişte oameni răi. Nu cunoşteau pe Domnul.” Ce trist...tocmai despre fiii unui preot, tocmai despre fiii unui profet, tocmai despre fiii unui lucrător al lui Dumnezeu.Mesajul cu care vreau să vin în fața dumneavoastră se intitulează „Dacă aș mai fi parinte...”. Eli, preotul și profetul lui Israel este un om bătrân. Fiii lui i-au preluat slujba la Templu. Eli are regretele lui și fiecare părinte cred ca are, în relația cu copiii săi, amărăciunule sale. Ne putem ruga pentru iertarea Domnului, ne putem ruga pentru copiii, nepoții noștri, ne putem ruga pentru tinerii care se ridică în Biserică, iar dumneavoastră care sunteți familii tinere și acum sunteți în procesul de a crește copii gândiți-vă la următoarele aspecte:

1. Dacă aș fi din nou părinte aș petrece mai mult timp cu familia mea.

Aceasta este marea mea lipsă și ca tată și ca soț, aceasta a fost marea lipsă a lui Eli, aceasta este marea lipsă a celor mai mulți dintre noi. Ne asemănăm de cele mai multe ori cu tatăl din această ilustrație: În sfârșit tatăl și-a făcut timp să se ducă în parc împreună cu mama și cu fiica lor de 5 ani. Fetița, bucuroasă că tatăl ei și-a făcut timp să meargă împreună la plimbare, îl întreabă: „Tati, cum zboară păsările?” El i-a răspuns „Nu știu”. Au trecut pe lângă un pârâu și fetița l-a întrebat: „Tati, cum curge apa?” Răspunsul a fost același „Nu știu”. Mama, ca să salveze situația, i-a spus fetiței să-l lase pe tatăl că el este obosit și se gândește în altă parte. El a intervenit prompt: „Las-o dragă să întrebe, cum ar putea sa învețe dacă nu întreabă?” Deseori așa se întamplă cu mulți dintre noi, cu prea mulți...Eli a pierdut capitolul acesta, poate l-ai pierdut și tu, dar nu e târziu să te rogi Domnului care se îndură și are milă de casa mea și de casa ta.

2. Dacă aș fi din nou părinte mi-aș învăța copiii respect pentru Casa lui Dumnezeu.

Versetul 17 din 1 Samuel cap. 2 spune așa: „Tinerii aceştia se făceau vinovaţi înaintea Domnului de un foarte mare păcat, pentru că nesocoteau darurile

Domnului”. Erau la Templu, la Cortul Întâlnirii, acolo unde veneau oamenii să se închine, dar fiii lui Eli nu aveau nici un respect pentru Casa lui Dumnezeu. Mă adresez dumneavoastră ca părinți și vă aduc aminte ce ați vorbit odinioară, fără să vă mustru sau să vă arăt cu degetul și vă pun în fața unei realități ce vă face să vă doară inima: Nu imi aduc copilul la Casa Domnului că și așa nu pricepe, sau dacă îl aduc îl las să fugă pe culoar...este lipsă de respect pentru Casa lui Dumnezeu. Și apoi când reușim să îl aducem cu forța este evident că nu are respect pen-tru Casa lui Dumnezeu. Deschideți Biblia, împreună cu mine, la Psalmul 84 : 1 – 3. Uitați-vă la adâncimea expresiei din versetul 3: „Până şi pasărea îşi găseşte o casă acolo, şi rândunica un cuib”. Sunt două feluri de oameni, două feluri de părinți. Sunt oameni care înțeleg că Templul lui Dumnezeu este Casa lui Dumnezeu și devine și casa lor, însă este trist că avem mai mulți de cealaltă categorie(„şi rândunica un cuib”). Cei mai mulți găsesc în Biserică doar un cuib. Cuibul spre deosebire de casă este că vii, stai o vreme și te duci. Fac cuiburi în față, cuiburi în spate, cuiburi de parinți, cuiburi de tineri, cuiburi de copii. Este lipsă de respect pentru Casa lui Dumnezeu.

3. Dacă aș fi din nou părinte mi-aș învăța copiii că înainte de a sluji în Casa Domnului trebuie să fie temători de Domnul.

Versetele 13 – 14: „Şi iată care era felul de purtare al acestor preoţi faţă de popor: Când aducea cineva o jertfă, venea sluga preotului în clipa când se fierbea

DACĂ AȘ MAI FI PĂRINTE

7

COMMUNITY EVENTSSNIPPETS RECOMANDARE CARTEcarnea, ţinând în mână o furculiţă cu trei coarne, o vâra în cazan, în căldare, în tigaie sau în oală; şi tot ce apuca cu furculiţa lua preotul pentru el. [...] Chiar înainte de a arde grăsimea, venea sluga preotului şi zicea celui ce aducea jertfa: Dă pentru preot carnea de fript; el nu va lua de la tine carne fiartă, ci vrea carne crudă.” Și pe lângă aceasta tinerii aceștia se făceau vinovați pentru că păcătuiau acolo, comi-teau adulter în Casa lui Dumnezeu. Părinților, de multe ori puneți presiune pe noi, începând cu păstorul, liderul de tineret...”și fiul/fiica mea trebuie să cânte, și fiul/fiica mea trebuie să aibă un cuvânt”. Dar întâi spune-i copilului tău să se pocăiască și îmbracă-l civilizat. Închinarea ta nu este primită atâta timp cât tu nu ești cu adevărat un om al lui Dumnezeu. Faci poporul Domnului să păcătuiască! Dacă aș fi din nou părinte și ar fi s-o iau de la în-ceput mi-aș învăța copiii că înainte de a sluji trebuie să se pocăiască.

4. Dacă aș fi din nou părinte mi-aș învăța copiii bunul simț în relațiile cu semenii lor.

Când venea cineva la Templu fiii aceștia ai lui Eli spuneau: „Hei, ce-ai adus, care-i mâncarea, ce-i pentru noi?” Era lipsă de respect pentru semeni. Nu vreau să ofensez pe nimeni, dar nu trebuie să vă fie greu, dragi părinți, să le spuneți copiilor voștri că este civilizat să salute, să respecte, să spună „pace” când trec pe lângă frații în vârstă, e civilizat să vorbească respectos.

Partea bună este că Dumnezeul nostru este un Dumnezeu milostiv. Carențele noastre de părinți, apăsarea lor de peste noi, le poate lua Dumnezeu, cu condiția să recunoaștem înaintea lui că am greșit și să ne luăm timp să discutăm chiar acum cu copiii noștri.

Rev. Dr. Lazăr GOG, Dacă aș mai fi părinte.

Predica integrală o puteți asculta accesând: www.bit.ly/daca-as-mai-fi-parinte

David NICOLA

“Cât de diferită ar fi fost lumea dacă Isus n-ar fi înviat din morți? După trei ani de ucenicie lângă El, prin impresia pe care a lăsat-o asupra lor, ucenicii L-ar fi păstrat în memorie ca pe cel mai înțelept învățător și un făcător de minuni cum altul n-a mai fost. Ei ar fi construit un monument vieții lui Isus, iar noi încă am fi putut să vizităm monumentul din Nazaret și să cercetăm viața ilustrului dulgher. Lumea L-ar fi prețuit în același fel ca pe Confucius sau pe Socrate. Un Isus neînviat ar fi într-un fel mai ușor de acceptat. Tocmai învierea Îl face periculos. Oamenii prețuiesc geniile defuncte, dar se tem de cele vii. Cu mult mai mult dacă Christos este viu și este Dumnezeu adevărat, atunci lucrurile mele ascunse sunt dezgolite înaintea Lui. Răstignitul înviat ne confruntă. Prezența Sa interferează la orice pas cu viața noastră și ne cere socoteală. Acest din urmă lucru din Evanghelie este cel mai tulburător și le întrece pe toate...” Pe scurt: Cartea Galileeanul Îl prezintă pe Christos la un alt nivel. Curiozitatea m-a făcut să o citesc și într-adevăr am avut multe de învățat.

Dan-Adrian IONICĂ

8

MEREU CU TINE

Chiar de-s lovit pe a mea cale Și-atacă diavolul neîncetatEu strig la Domnul căci m-ascultăȘi mă-ntărește imediat!

Chiar de lumea toatăÎmpotriva mea s-ar răsculaNiciodata nu-L voi părăsi pe IsusDe EL mereu voi asculta.

Chiar de-aș fi sărac mereuNimic să am pe astă lume,Nu Îl voi vinde ca și Iuda,Căci iubesc al Lui Sfânt nume.

Chiar de-ar fi pe străzi să stauSă fiu pribeag pe-acest pământ,Mă zbat s-ajung în veșniciiCăci viața trece ca un vânt.

Chiar de-ar veni mari valuriCe dau în mine cu putereÎn barca vieții eu voi sta,Unde-i Christos și-i mângâiere.

Chiar de mă clatinȘi adesea picVreau să stau aproape de ChristosCăci fără El sunt un nimic.

Chiar de-s urât de-o lume-ntreagăȘi cu dispreț la min’ privesc,Mie de astea nu îmi pasă...Isus mi-a spus: “Eu te iubesc”.

Chiar de ar veni satanCu haina lui a-ntunecimiiÎl voi respinge căci IsusMi-a dat o haină a luminii

Și chiar de-ar fi să plâng acumCu Domnu-n părtășie...Mai bine plâng acum un ceasDecat fără Christos rămas...Să plâng o veșnicie.

Chiar acum în ziua asta...De-ar fi asta ultima mea poezie...Deși trupul se va duce în pământ...Sufletul îmi va pleca în cer... în veșnicie.

M. M.

PILDA FIULUI NERISIPITOR

Cu cel ce nu-i decât un ciobCu un hoinar te bucuri tată?Eu ți-am dus greul ca un robȘi nu te bucuri niciodată.

Da, fiul meu, tu ai robit,Dar eu te-aștept de-o veșnicieCa să-mi slujești ca fiu iubitDin dragoste, nu pe simbrie.

Cu-acest fugar, cu-acest procletPetreci sub viță și sub cetiniȘi mie nu mi-ai dat un iedCa să ma bucur cu prieteni.

O, nu un ied, ci zeci de zeciȚi i-aș fi dat că se cuvine,Dar tu voiai ca să petreciVai cu străini, dar nu cu mine.

I-ai dat inel împărătescȘi mantie de in cu ciucuriIar eu de ani și ani slujescȘi tu de mine nu te bucuri.

Tu ești al meu, dar ești pustiuEl s-a întors din foc și gheațăEl a fost mort și azi e viu,Iar tu trăiești, dar nu ai viață

L. N.

POEZII

99

De-a lungul timpului, anumite expresii spuse de oameni au rămas celebre datorită conţinutului şi concentraţiei de adevăr şi înţelepciune comprimate în doar câteva cuvinte. Iată doar câteva dintre ele în legătură cu viaţa spirituală:

- Cel mai înalt privilegiu care i se poate acorda unui muritor este acela de a fi admis în cercul prietenilor lui Dumnezeu.- Adevărata măreţie locuieşte în caracterul omului, nu în abilităţile lui şi nici în poziţia pe care o ocupă. Vulturul nu poate să meargă, fiindcă ştie să zboare.- Nu circumstanţele vieţii ne determină caracterul, ci relaţia noastră cu Dumnezeu, indiferent de circumstanţe. - Dacă vrei să învingi o slăbiciune, nu o hrăni. - Cel ce umblă cu Dumnezeu, nu va fi în pas cu lumea niciodată.- Scopul final al lui Dumnezeu pentru viaţa ta nu este confortul, ci dezvoltarea caracterului. - Nu putem intra în cer, dacă mai întâi nu a intrat cerul în noi.- Consacrare nu înseamnă a-I da ceva lui Dumnezeu, ci a nu lua nimic din ce este a Lui. Dumnezeu nu ne datorează nimic, însă ne dăruieşte totul.- Nu-ţi fie frică de opoziţie, ţine minte că zmeul se ridică împotriva vântului, nu cu vântul. - Nu te teme de ziua de mâine, Dumnezeu este DEJA acolo.- Pocăinţa înseamnă că îţi pare atât de rău pentru păcat, încât eşti gata să-l părăseşti. - Umilinţa falsă este mândrie curată.- Dacă creştinii nu ar fi copiii lui Dumnezeu, Satan ar încerca să-i facă să se îndoiască de faptul că sunt. - Cel ce nu are merite, invidiază meritele altuia.- Diavolului nu îi pasă de cât bine putem face... atâta timp cât nu-l facem azi.- Nu murmura că nu capeţi ceea ce-ţi doreşti, fii mulţumitor că nu primeşti ceea ce meriţi. - Nu fi cumpărător de miere şi vânzător de otravă.- Teme-te de Dumnezeu şi nu te vei mai teme niciodată de nimic.- Când nu-ţi mai rămâne nimic decât Dumnezeu, vei descoperi că Dumnezeu îţi este absolut suficient. - Cerul nu se atinge dintr-un salt. - Prieten adevărat este cel care te sfătuieşte de bine, nu acela care-ţi laudă nebuniile. - Cel mai strălucit merit este să poţi face răul şi să nu vrei.- A nu-ţi respecta duşmanul înseamnă să pierzi şansa de a-l învinge.- Dragostea care nu creşte în fiecare zi este o patimă netrebnică.- Cea mai înaltă dovadă de virtute este să ai putere, fără să abuzezi de ea.- Nimic nu dispare mai greu decât dorinţa de a avea păreri bune despre noi.- Nu vitejii, ci cerşetorii îşi expun rănile, plângându-şi de milă.- Nu eşti răspunzător pentru că te-ai născut, ci doar pentru că trăieşti.- Legile lui Dumnezeu durează mai mult decât cei care le încalcă.- Dumnezeu nu devine mai mare dacă-L lauzi tu, însă tu devii mai mare dacă te pui la dispoziţia Lui. - Când nu găseşti cale de ieşire, priveşte în sus.- Am ţinut multe lucruri în mână, dar ceea ce am încredinţat în mâna lui Dumnezeu este al meu şi astăzi. - Pentru creştin cerul se pronunţă: acasă.

www.bethany.cc

EXPRESII CELEBRE

1010

VEȘTI DIN NAMIBIAÎn luna Mai, elevii din Namibia au avut vacanță până în data de 28; așa că în această lună am lucrat în domeniul agricol de dimineață, având în vedere că am început recoltarea roadelor. Am implicat și copiii în domeniul acesta. Am cules fasolea, porumbul, am strâns alunele de pământ, etc. După-amiază m-am ocupat de misiunea pe sate. Acum suntem mai puțini aici în lucrare, având în vedere că Ovidiu a plecat în România. Dar îi mulțumim lui Dumnezeu că este cu noi. Așteptăm la sfârșitul lunii Iunie un grup de voluntari din România care să ne ajute în lucrare pentru o lună.Dumnezeu ne-a dat mult ajutor din punct de vedere spiritual dar voi aminti doar lucrarea din Grashoek. Ne implicăm spiritual la momentul actual în trei sate: Rest Camp, Cano Vlei și Grashoek. Dumnezeu a atins inimile oamenilor din fiecare sat și în scrisorile trecute v-am oferit exemple din lucrarea pe care o realizăm în primele două sate. Luna aceasta am văzut mâna lui Dumnezeu schimbând inimile celor din Grashoek, de asemenea. După ce ne-am concentrat activitatea în mijlocul satului, Dumnezeu a deschis inimile oamenilor pentru auzirea Evangheliei. În unele zile, în jur de 80 de oameni vin să audă Evanghelia. Dar cel mai important este faptul că sunt oameni care deja și-au schimbat viața. I-am întrebat pe oameni dacă au văzut schimbări în viața celor care frecventează serviciul divin. O femeie mi-a răspuns că unii au renunțat la alcool, iar acum au bani să cumpere mâncare pentru copiii lor. O alta femeie, care la începutul lunii Mai mi-a cerut ajutor în rugăciune pentru a scăpa de anumite vicii (printre

alte persoane care au făcut același lucru), mi-a mărturisit că bărbatul ei i-a spus: de când te cunosc erai o femeie care înjurai, te băteai cu alți oameni, fumai, consumai alcool, dar acum ce s-a întâmplat de nu mai faci lucrurile astea? Chiar oamenii o văd zilnic cântând și lăudând pe Dumnezeu, iar ea le spune că e plină de bucurie, că acum crede că Isus a murit pentru păcatele ei și I le-a iertat. Într-o zi, după serviciul divin, traducătoarea mi-a spus că sunt câteva femei care doresc ca eu să mă rog pentru ele. Am întrebat-o dacă nu cumva le-a forțat ea pe ele să vină la mine. Ea mi-a spus că nu, ci ele au venit la ea să traducă pentru ele și să mă cheme pe mine. Mi-a spus că au aflat că mama ei, după ce și-a mărturisit păcatele și m-am rugat pentru ea, a scăpat de patima alcoolului și a fumatului, iar ele vor de asemenea acest lucru. Chiar una din ele mi-a confirmat că nu a fost forțată de nimeni, ci a auzit mesajul și vor să facă ceea ce au auzit deoarece s-ar putea ca zilele următoare să moară și atunci va fi prea târziu. Aceste mărturii mă fac să spun și eu ca Pavel: Evanghelia este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea celor care cred.Luna aceasta nu am mai avut probleme cu stomacul, slavă Domnului! Vă mulțumesc tuturor celor care ne amintiți în rugăciunile voastre, cât și pentru ajutorul pe care ni-l dați din punct de vedere material. Fiți binecuvântați!

Octavian RETEGAN

11

1. Care este acea roadă a Duhului, în viața unui credincios, ce trebuie cunoscută de toți oamenii?

2. Care a fost prima femeie misionară a lui Isus, vestind învățăturile Domnului?

3. Care este ultima fericire rostită de Domnul Isus, înainte de înălțarea Sa la cer?

4. Unde găsim primii martiri pentru Isus?

5. Cărui împărat i s-a uscat mână întinzând-o împotriva unui prooroc?

Regulament concurs:

Răspunsurile la întrebări se vor trimite pe adresa de email revista@filadelfialugoj.ro sau completând talonul de mai jos. Răspunsurile vor conține și referința biblică pentru a putea demonstra cu exactitate corectitudinea răspunsului dat. Punctajul maxim posibil va fi de 20 de puncte (5 întrebări x 4 numere x 1 punct/întrebare). Concurentul cu cele mai multe puncte acumulate va fi desemnat câștigător. Selectatarea prin tragere la sorț se va face doar în cazul în care vor fi mai mulți concurenți cu același număr de răspunsuri corecte. Numele câștigătorului va fi anunțat în numărul 5 al revistei comunității noastre, deasemenea premierea va fi în aceeași zi cu lansarea numărului 5 al revistei.Taloanele se vor depune în cutia de tablă aflată în partea din spate a localului.

Talon de răspunsuri (decupare)

1. ________________________________________2. ________________________________________3. ________________________________________4. ________________________________________5. ________________________________________

Nume și prenume: ________________________

Vă așteptăm cu drag să participați împreună cu noi la slujbele săptămânale care au loc după următorul program:

Miercuri 19:00 - 20:00 (rugăciune)Joi 19:00 - 20:30 (rugăciune și învățătură)Vineri 18:00 - 19:30 (tineret)Duminică 09:00 - 12:00 (serviciu divin) 18:00 - 20:00 (serviciu divin)

Pentru orice sugestie/opinie/reclamație, vă rugăm să ne contactați prin email la adresa revista@filadelfialugoj.ro sau completând formularul de mai jos.

Părerea ta contează!

Formular de contact

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CONCURS ... LA FINAL

11

PRESORTED STANDARD

U.S. POSTAGE PAIDPERMIT NO. 123