“Audaces fortuna juvat!”

ZamolxisRevistă de informare și opinie editată de

Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Regele “Carol I” Jandarmi Montan Sinaia

Numărul 1 - FESTIV; aNul i - 3 aprilie 2013

Mesajul Inspectorului General

De ce Zamolxis?

Scurt istoric al centrului

regele Carol i

importanţa înfiinţării secţiilor montane

Concepţia de pregătire în cadrul C.p.p.C.J.m. Sinaia

instructorii centrului atestaţi de Centrul montan Chamonix

prezentare locţiitor comandant

mândria noastră cea de toate zilele

pagina sportivă

pag. 02

pag. 03

pag. 04

pag. 05

pag. 06

pag. 08

pag. 17

pag. 18

pag. 20

pag. 23

pagina 2

Mesajul Inspectorului general al Jandarmeriei Române, colonel dr. Mircea OLARU adresat jandarmilor,

cu ocazia Zilei de 3 Aprilie

Ca în fiecare an, la început de aprilie, Jandarmeria Română aduce un omagiu istoriei şi înaintaşilor săi, sărbătorind un moment cu semnificaţii aparte de la mijlocul secolului XIX: 3 aprilie 1850, ziua în care Domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat Ofisul de constituire a Jandarmeriei moderne, organizată după un model de inspiraţie europeană. Deşi la asemenea evenimente aniversare se trec în revistă principalele etape din evoluţia socială a instituţiei, anul acesta aş dori să acord mai multă atenţie prezentului şi viitorului Jandarmeriei. Prezentul este provocarea cea mai mare. Problemele sociale generate de dificultăţile economice resimţite în ultimii ani în lume şi, implicit, în societatea românească, impun intensificarea eforturilor noastre pentru creşterea siguranţei cetăţenilor şi întărirea nivelului general de ordine publică. Aportul din ce în ce mai consistent al jandarmilor la combaterea micii criminalităţi, la asigurarea desfăşurării în normalitate a adunărilor publice, a manifestărilor revendicative, sportive, culturale sau de orice altă natură,

sporirea competenţelor în unele domenii de activitate, dezvoltarea jandarmeriei montane, atenţia specială acordată persoanelor vulnerabile, acestea sunt doar câteva dintre premisele ce ne confirmă complexitatea problemelor pe care trebuie să le rezolvăm în perioada imediat următoare. În plan extern, Jandarmeria s-a înscris pe un drum ascendent, iar pasul înapoi nu mai este posibil. Aderarea la Forţa de Jandarmerie Europeană, care va fi statuată prin lege, odată cu ratificarea Tratatului FJE de către Parlamentul României, va însemna o participare mai activă la misiunile încredinţate de Uniunea Europeană acestei structuri, concomitent cu implicarea noastră în Afganistan, sub egida NTM-A. Se poate concluziona că şi anul 2013 va fi presărat cu provocări diverse, iar noi va trebui să dovedim că suntem foarte bine pregătiţi, devotaţi legii şi comunităţii, loiali valorilor fundamentale ale Armei şi ataşaţi spiritului lăsat moştenire de bravii veterani, pe care azi îi avem lângă noi.

Dragi camarazi, Avem nevoie, ca întotdeauna, de oameni cu integritate profesională şi morală, capabili să-şi îndeplinească atribuţiile la nivelul standardelor consacrate, pentru ca Jandarmeria, în ansamblu, să-şi exercite cu succes misiunea principală – aceea de forţă de poliţie cu statut militar, sigură, stabilă şi credibilă, echidistantă politic, aflată permanent în serviciul public, aptă oricând să contribuie la îndeplinirea rolului de furnizor de securitate pe care România îl are în calitate de membru al Uniunii Europene şi al NATO. Îmi exprim speranţa, pe această cale, că vom confirma încrederea societăţii pe care o slujim, că drumul Jandarmeriei este ireversibil, iar greutăţile anului 2013 vor fi doar etape de călire a voinţei, care nu ne vor abate de la îndeplinirea obiectivelor propuse!

La mulţi ani cu ocazia Armei şi Dumnezeu să binecuvânteze Jandarmeria Română!

pagina 3

Marele istoric Nicolae Iorga „luceafărul istoriografiei româneşti”, afirma: „Pământul românesc a dat două mari celebrităţi, pe Zamolxis şi pe Eminescu”.

De ce „ZAMOLXIS”?

Date generale Revista “ZAMOLXIS” este o publicaţie trimestrială de circulaţie internă atât în cadrul C.P.P.C.J.M. Sinaia, cât şi între instituţiile de învăţământ militare din Jandarmeria Română. Zamolxis, zeul suprem al Dacilor, îşi avea lăcaşul în Bucegi, muntele sfânt, muntele sacru al strămoşilor noştri. Strabon, precum şi alţi autori antici, menţionează Muntele Kogaionon ca fiind Muntele Sacru al dacilor, unde Marele Preot îşi avea reşedinţa. Dacii îşi numeau preoţii “călători prin nori”, Munţii Bucegi putându-se identifica cu Muntele Sacru, centru străvechi al spiritualităţii noastre, locul unde îşi avea lăcaşul Zamolxis, zeul suprem. K o g a i o n o n

înseamnă “Capul Magnificului”, iar acest

lucru “întăreşte” legenda în care masivul Bucegi este lăcaşul lui Zamolxe, deoarece “Capul Magnificului” este asociat Sfinxului. Herodot a descris poporul dac ca fiind “cei mai viteji şi mai drepţi traci”. Curajul soldaţilor în luptă era dat de nepăsarea în faţa morţii, ştiind că vor ajunge în împărăţia lui Zamolxis. Soldaţii plecau la luptă strigând numele zeului şi mureau zâmbind cu numele acestui zeu pe buze. Zamolxe era considerat zeul cerului senin şi al soarelui, controlând locurile unde ajungeau dacii după moarte, cel care va aduce fericirea eternă, libertatea şi puterea. C.P.P.C.J.M. “Regele Carol I” Sinaia îşi are sediul la cota 1000 m, sub stâncile abrupte şi maiestuoase ale munţilor Bucegi, muntele sfânt şi sacru, Kogaiononul nostru, ca simbol şi casă a jandarmilor montani, segment din ce în ce mai important al Jandarmeriei Române, cu o vizibilitate şi încredere din ce în ce mai mare din partea cetăţenilor. Obiectivele revistei “Zamolxis” a apărut ca o necesitate de informare şi opinie a cadrelor militare, personalului civil, cursanţilor şi a celor din familia jandarmilor montani. Revista promovează relaţiile interumane de respect, camaraderie, colegialitate, disciplină militară şi întrajutorare. “Zamolxis” doreşte să ofere o imagine corectă a vieţii din cadrul instituţiei, fără prejudecăţi, în acord deplin cu realitatea. Revista, ca şi Centrul, are ca deviză “Audaces, fortuna juvat” (Virgiliu), adică “Soarta favorizează pe îndrăzneţi”,

în scopul promovării curajului, hotărârii şi iniţiativei de care trebuie să dea dovadă jandarmii montani. “Zamolxis” este un omagiu adus tradiţiilor culturale ale oraşului Sinaia, vocaţia pentru spiritualitate şi civilizaţie a locuitorilor lui. Principiile de bază ale activităţii redacţionale În activitatea redacţională se va face o diferenţiere clară între ştiri şi opinii, evitându-se orice confuzie între ele. Ştirile sunt fapte şi date, iar opiniile sunt exprimarea unor gânduri, idei, credinţe sau judecăţi de valoare. Autorii articolelor nu se vor substitui instituţiei. Activitatea lor ca redactori nu trebuie să influenţeze desfăşurarea activităţilor centrului. Revista îşi asumă răspunderea morală pentru conţinutul articolelor publicate. Reguli de conduită profesională şi etică a redactorilor revistei Autorii articolelor vor da dovadă de fidelitate faţă de revistă şi Centru, se

vor comporta corect şi demn, apărând prestigiul unităţii. Aceştia sunt datori să se asigure că informaţiile publicate sunt reale. Opiniile exprimate nu trebuie să vizeze o negare sau o ocultare a realităţii. Redactorii nu vor promova interese proprii şi nu vor obţine beneficii. Conducerea redacţiei revistei “Zamolxis” este o conducere colegială. Ea este asigurată de un colectiv de redacţie format din coordonatorul redacţiei, redactorul şef, secretarul de redacţie, tehnoredactare, procesare text şi imagine.

Comandantul C.P.P.C.J.M. SinaiaColonel PUIU Gheorghe

pagina 4

Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia a fost înfiinţat prin Ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor nr. I/0558 din 01.07.2004, este o instituţie de învăţământ militar şi are ca obiectiv general, formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii prin cursuri a personalului din structurile montane, structurile de acţiuni speciale din cadrul Grupărilor Mobile şi a Inspectoratelor de Jandarmi Judeţene, a personalului din celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi lărgirea ofertei de pregătire cu participare internaţională în domeniu. Clădirea în care funcţionează Centrul a fost începută în anul 1932 şi a fost terminată doi ani mai târziu, servind drept sediu pentru Compania a III-a instrucţie, locul unde erau pregătiţi militarii pentru a executa serviciul în Garda Regală.

Această stare de fapt durează până la abdicarea şi plecarea din ţară a Regelui Mihai, moment în care este desfiinţată Compania a III-a instrucţie, clădirea fiind preluată şi folosită de Tabăra Internaţională de Pionieri şi Tineret. Funcţionează ca tabără până în anul 1970, când este preluată de U.M. 0599 Ploieşti şi devine Centru de Instrucţie pentru Trupe de Securitate, cu indicativul de U.M. 0849 Sinaia. Tot în această perioadă este adus şi un pluton de gardă de la U.M. 0530 Bucureşti, care asigura paza şi apărarea Castelului Foişor. În anul 1977, unitatea este preluată de U.M. 0530 Bucureşti, în a cărei subordonare operativă intră. Din anul 1979, în cadrul unităţii funcţionează două companii, una pentru instrucţie şi cealaltă pentru gardă. După Revoluţia din decembrie 1989, în ianuarie 1990, unitatea este trecută în subordinea M.Ap.N. cu destinaţia de Trupe de Pază şi Ordine, dar acest lucru durează doar două luni, după care se întoarce în administrarea Ministerului de Interne. Din anul 1990, U.M. 0849 Sinaia intră în subordinea U.M. 0391 Braşov, până în anul 1995 când este preluată de U.M. 0599 Ploieşti. În anul 2003 unitatea este desfiinţată, aici funcţionând în continuare Detaşamentul 4 Pază şi Deservire Sinaia, structură în cadrul U.M. 0599 Ploieşti, iar ulterior în anul 2004, este înfiinţat Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia, se revine la indicativul U.M. 0849 şi i se atribuie denumirea cu conotaţie istorică de „Regele Carol I”.

ISTORIC C.P.P.C.J.M. SINAIA

pagina 5

Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern -Sigmaringen (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen - d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române şi, apoi România, după abdicarea lui Alexandru loan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 şi 1914 a fost protector şi preşedinte de onoare al aceleiaşi instituţii. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit în munţii Carpaţi, la Sinaia, castelul Peleş, care a rămas şi acum una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre, între Feteşti şi Cernavodă care să lege noua provincie de restul ţării. Născut într-o familie cu tradiţie dinastică era cel de-al doilea fiu al principelui Karl Anton şi al principesei Josephine de Baden. Era înrudit cu Casa regală a Prusiei şi cu numeroase familii domnitoare din Europa. După ce Carol finalizează studiile elementare, se înscrie la şcoala de cadeţi din Minister. În 1857, termină cursurile Şcolii de Artilerie din Berlin cu gradul de locotenent, iar până în 1866 va fi ofiţer al armatei germane. Întreprinde călătorii în mai multe ţări europene pentru a lua

cunoştinţă la faţa locului cu progresele înregistrate în arta militară. Apoi, după această perioadă, îşi completează studiile teoretice la Universitatea din Bonn, urmând cursuri de literatură franceză şi istorie. Prinţul Carol a participat la Al Doilea Război din Schleswig, mai ales la asaltul citadelei Fredericia şi al Dybbol, experienţă care îi va fi de folos mai târziu în Războiul pentru Independenţă al României. Familia sa avea legături de rudenie cu împăratul Franţei, Napoleon al Ill-lea, iar România era puternic influenţată de cultura şi politica franceză. Aşadar, recomandarea de către Napoleon a prinţului Carol a valorat mult în ochii politicienilor români, la fel ca şi rudenia de sânge cu familia prusacă domnitoare. După refuzul lui Filip de Flandra al Belgiei de a ocupa tronul României, pe 19 martie 1866, Ion C. Brătianu este trimis de urgenţă la Dusseldorf pentru a obţine consimţământul venirii în România din partea tânărului principe, a familiei sale şi a regelui Prusiei Wilhelm I. Între timp, la Bucureşti, în ziua de 30 martie 1866, Locotenenţa Domnească publică o proclamaţie către popor, recomandând alegerea prin plebiscit a prinţului Carol de Hohenzollern ca domnitor al românilor, cu drept de moştenire, care va domni sub numele de Carol I. Pe 7 aprilie 1866, Carol a avut o întrevedere cu Otto von Bismarck, cancelarul prusac, care l-a sfătuit, să ia hotărârea îndrăzneaţă de a pleca direct spre România”. În cele din urmă, după îndelungi sfaturi cu tatăl său, guvernatorul Renaniei, Carol acceptă să vină în Principate pentru a deveni domnitorul românilor. Carol ajunge la Baziaş pe 6 mai, iar aici se întâlneşte cu Ion C. Brătianu care venea direct de la Paris. După două zile de aşteptare, cei doi se urcă pe un vapor, la clasa a Il-a, iar în timpul călătoriei nu şi-au schimbat niciun cuvânt pentru a nu trezi suspiciuni. În cele din urmă, Carol şi Brătianu ajung la Turnu-Severin, pe pământ românesc. De aici se îmbarcă din nou pe un vapor care să-i ducă pe Dunăre la Giurgiu, iar de aici să se îndrepte spre Capitala ţării al cărei domnitor urma să fie. Carol ajunge la Bucureşti pe 10 mai 1866. Intră în oraş pe la podul Mogoşoaiei, unde este întâmpinat de Dimitrie C. Brătianu, primarul Capitalei, care îi înmânează cheile oraşului. Principele este escortat spre Dealul Mitropoliei, pe drum fiind aclamat frenetic de mulţimile strânse să-l vadă pe noul suveran. Aici se oficiază Tedeumul, apoi este invitat să depună jurământul în noua sa calitate de domnitor al Principatelor Unite Române, în Palatul Mitropoliei, care era sediul Adunării Constituante. Are loc o şedinţă extraordinară a celor două camere reunite, a guvernului, a Locotenenţei Domneşti şi a Înaltului Cler. Carol este întâmpinat de preşedintele Adunării, Emanoil Costache Epureanu, care îl conduce la tronul princiar ridicat pe tribună. Mitropolitul Nifon pune crucea şi Evanghelia pe masa aşezată în faţa tronului, iar colonelul Nicolae Haralambie citeşte formula de jurământ românească, care îi este tradusă principelui în franceză: „Jur de a fi credincios legilor ţării, de a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritoriului ei şi a domni ca domn consituţional”. Carol pune mâna dreaptă pe Evanghelie şi rosteşte cu voce fermă în româneşte: „Jur!”. Astfel, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devine domnitorul Principatelor Unite Române. (va urma)

Citat din Ion C. Hiru “Celebrităţi din negura uitării” (III)

REGELE CAROL I

pagina 6

IMPORTANŢA ÎNFIINŢĂRII SECŢIILOR ŞI POSTURILOR DE JANDARMI MONTANE

România ocupă o poziţie aparte în Europa, teritoriul său distingându-se printr-un relief variat şi complex. După cum se cunoaşte, muntele a constituit întotdeauna o atracţie deosebită pentru turişti, nota caracteristică fiind dată de

proporţionalitatea şi armonia marilor unităţi de relief. Frecvenţa mai mare a turiştilor în toate sezoanele este în Munţii Bucegi (Babele, Piatra Arsă, Peştera, Padina), Munţii Făgăraş (Bâlea–Lac), Muntele Mic (Banat), Masivul Ceahlău (Bicaz, Cheile Bicaz, Durău). Se remarcă zonele şi complexele turistice pentru sporturile de iarnă, dotate cu mijloace moderne de transport (teleferice, telegondole, schi-lifturi) şi pârtiile pentru - bob, schi, săniuş - din Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal, Poiana Braşov, complexul turistic Borşa, Stâna de Vale, complexul Muntele Mic, staţiunea Păltiniş Sibiu, Lacul Roşu şi Vatra Dornei. Este lesne de înţeles că în astfel de staţiuni montane trebuie să existe un climat de linişte şi ordine în vederea creşterii gradului de siguranţă a cetăţenilor.

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, o importanţă deosebită o are afluenţa de turişti străini în ţara noastră, de aceea o dezvoltare însemnată o are turismul. Staţiunile montane sunt luate cu asalt, peisajele montane de la bază până pe creste sunt străbătute, escaladate, iar aici, ca şi în ţările lor de origine, turiştii trebuie să se simtă în siguranţă, să fie protejaţi şi salvaţi în caz de necesitate. „Concepţia de acţiune pentru asigurarea ordinii publice şi creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului”, a determinat în mod necesar implicarea crescândă a structurilor Jandarmeriei Române şi totodată realizarea unor structuri specializate, capabile să asigure o mai bună acoperire a localităţilor din zona de responsabilitate. În acest context, prin procesul de reorganizare a Jandarmeriei Române finalizat la 01.07.2003, au început să funcţioneze secţiile şi posturile de jandarmi montane. Misiunile pe care le au de îndeplinit jandarmii montani, care fac parte din aceste structuri, sunt de asigurare a ordinii publice cu prilejul desfăşurării unor spectacole, concerte, concursuri etc. în zona staţiunilor montane; de menţinere a ordinii publice pe traseele turistice în zona cabanelor, pe pârtiile de schi din staţiunile montane; de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional şi contravenţional din zona de responsabilitate; de îndrumare, informare si acordare de asistenţă de specialitate celor aflaţi în dificultate în zona montană; de cunoaştere permanentă a stării traseelor turistice, de informare a turiştilor şi a factorilor responsabili din zonă despre starea drumurilor, potecilor, starea de întreţinere a indicatoarelor şi marcajelor montane, alunecările de teren şi locurile unde s-au produs, posibilitatea producerii de avalanşe, anunţarea din timp a populaţiei din zonă şi a turiştilor în vederea evitării accidentelor şi altor evenimente negative; se întreprind acţiuni în cooperare cu

formaţiunile Salvamont, de căutare, descoperire, identificare şi salvare a persoanelor care au suferit accidente în zona montană, acordarea măsurilor de prim ajutor şi transportul accidentaţilor la cea mai apropiată unitate sanitară; participă împreună cu organele specializate ale Rom-Silva la măsuri de protecţie a florei, faunei, pentru prevenirea şi combaterea braconajului şi a infracţiunilor săvârşite la regimul silvic, etc. Înfiinţarea structurilor de ordine publică a Jandarmeriei montane a fost considerat un lucru necesar de către Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România, care apreciază faptul că jandarmii execută misiuni într-un cadru legal, iar printr-o colaborare permanentă, acordă sprijinul necesar echipelor de salvamont în situaţiile apărute. Activitatea acestor secţii şi posturi montane se remarcă

şi prin faptul că, 24 de ore din 24, personalul este prezent în zonele de responsabilitate pentru a răspunde cerinţelor de siguranţă ale populaţiei autohtone şi ale turiştilor, ceea ce duce la consolidarea încrederii populaţiei în Jandarmeria montană, iar deviza „A fi în slujba comunităţii şi a cetăţeanului” nu este doar o lozincă, ci este un crez al jandarmilor montani.

S.S.C.M.I. Locotenent colonel ONEAŢĂ Cristian

Înfiinţarea structurilor de ordine publică a Jandarmeriei montane, a fost considerat un lucru necesar de către Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România

pagina 7

Înfiinţarea Centrului Montan Sinaia, moment de referinţă în pregătirea jandarmilor

Eforturile întreprinse de către M.A.I. şi implicit de către Jandarmeria Română vizează eficientizarea întregului sistem de ordine publică, în scopul combaterii fenomenului infracţional şi a faptelor antisociale, ce afectează siguranţa cetăţenilor şi totodată, realizarea unor structuri specializate, capabile să asigure o mai bună acoperire a localităţilor din zona de responsabilitate. În acest context, prin procesul de modernizare al Jandarmeriei Române, au început să funcţioneze secţiile şi posturile de jandarmi montane, care au ca atribuţii principale prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi a celui contravenţional datorat indisciplinei turiştilor din staţiunile montane, din zona cabanelor, a pârtiilor de schi, pe traseele montane precum şi participarea la acţiunile de salvare - evacuare a persoanelor aflate în dificultate în zona alpină. Importanţa creării acestor structuri montane este de prisos să o argumentăm şi să o exemplificăm, doar amintim faptul că, în România, relieful muntos acoperă aproximativ 33% din suprafaţa ţării şi o dezvoltare însemnată revine turismului. Odată cu încadrarea jandarmilor montani, s-a impus o pregătire centralizată şi adecvată noilor misiuni şi exigenţe, pregătire care poate fi executată într-un Centru, asemeni statelor europene care au pe teritoriul lor relief muntos. Având în vedere sprijinul permanent acordat de Jandarmeria Naţională Franceză pentru modernizarea instituţiei, dar în primul rând experienţa în domeniul montan a jandarmilor din Centrul de la Chamonix, aceasta şi-a arătat disponibilitatea ca, prin programele derulate, să sprijine înfiinţarea unui Centru de pregătire pentru jandarmii montani. După mai multe analize privind amplasamentul unui asemenea Centru, au rămas în discuţie două locaţii diferite, Braşov şi Sinaia. Punând în balanţă cele două propuneri, investiţia eficientă s-a dovedit a fi pentru amplasarea Centrului în staţiunea Sinaia, datorită economiei de carburant şi timp, existenţei mai multor pârtii de schi cu grade diferite de dificultate şi poligoanelor de alpinism, precum şi existenţa dotărilor pe pârtiile de schi (telescaune, telegondole, teleschiuri, tunuri de zăpadă etc.). Astfel, pe locaţia fostei clădiri ce a aparţinut de-a lungul timpului diverselor ministere si structuri, s-a ridicat o instituţie modernă, respectiv Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia, care se înscrie pe axa pregătirii de nivel european, precum Şcoala de Aplicaţie pentru Ofiţeri a Jandarmeriei Române Mihai Viteazul şi Centrul de Pregătire Ochiuri. Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia a fost înfiinţat prin Ordinul ministrului

Administraţiei şi Internelor nr. I/0558 din 01.07.2004, este o instituţie de învăţământ militar şi are ca obiectiv general formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii prin cursuri a personalului din structurile montane, structurile de acţiuni speciale din cadrul Grupărilor Mobile şi a Inspectoratelor de Jandarmi Judeţene, a personalului din celelalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi lărgirea ofertei de pregătire cu participare internaţională în domeniu. La Sinaia se pot forma/pregăti nu numai jandarmi, ci şi alte cadre aparţinând altor structuri ale M.A.I., din alte ministere, sau chiar din alte ţări, în funcţie de criteriile privitoare la locurile disponibile, condiţiile de cazare şi de masă etc., însă prioritară rămâne pregătirea jandarmilor. Dispunând de un nucleu de instructori ce au acumulat cunoştinţe solide pe

parcursul pregătirilor centralizate (formarea formatorilor) cu jandarmii francezi din Centrul Montan Chamonix, unitatea pregăteşte cursanţi în domeniul schiului, alpinismului şi salvării – evacuării persoanelor aflate în dificultate pe munte. Totodată, pregătirea juridică şi judiciară a cursanţilor se va materializa în reducerea numărului de infracţiuni şi contravenţii specifice staţiunilor montane şi zonelor alpine (protejarea turiştilor aflaţi pe trasee, la cabane, pârtii de schi, protejarea florei şi faunei, prevenirea tăierilor ilegale din păduri, protejarea fondului cinegetic, apelor, solului etc.). Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia „Regele Carol I” este constituit şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 550/2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, în baza statului de organizare aprobat. În situaţii deosebite, la ordin, unitatea poate acţiona în zona montană independent sau în subordinea unităţilor operative, cu efectivele proprii sau cursanţi, în funcţie de pregătire şi dotare, pentru executarea unor misiuni de salvare – evacuare a persoanelor aflate în situaţii deosebite (accidente pe pârtiile de schi, trasee turistice, înlăturarea urmărilor unor avalanşe, etc.).

S.S.C.M.I. Locotenent colonel ONEAŢĂ Cristian

pagina 8

CONCEPŢIA DE PREGĂTIRE ÎN CADRUL C.P.P.C.J.M. SINAIA

Prin includerea în structura organizatorică a Jandarmeriei Române a secţiilor şi posturilor de jandarmi montane care au ca atribuţii principale prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional şi a celui contravenţional în staţiunile montane, pe traseele turistice din zona cabanelor, a rezervaţiilor naturale, a pârtiilor de schi, precum şi participarea acestora la acţiuni de salvare-evacuare a persoanelor aflate în dificultate în zona montană, a apărut necesitatea profesionalizării personalului. Rolul de a pregăti personalul acestor structuri revine C.P.P.C.J. Montan Sinaia, având la bază următoarele argumente: • creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor şi turiştilor aflaţi în staţiunile montane, pe pârtiile de schi, telecabine, telescaune şi pe traseele turistice printr-o implicare operativă şi profesionistă din partea jandarmilor montani;

• în caz de accidente în zona alpină, precum şi în cazul unor avalanşe sau dezastre, jandarmii montani, constituiţi în echipe de intervenţie, trebuie să acţioneze pentru salvarea şi înlăturarea urmărilor alături de echipe aparţinând altor structuri (Salvamont, I.S.U., SMURD etc.);

• uniformizarea tehnicilor şi procedurilor de acţiune ale jandarmilor montani;

• executarea misiunilor în mediu montan, în special cele din arealul alpin, în condiţii maxime de securitate;

• aplicarea fermă şi în deplină legalitate a măsurilor de protejare a mediului, fondului silvic şi cinegetic, a florei şi faunei;

• creşterea imaginii Jandarmeriei prin afirmarea specialităţii atât pe plan intern cât şi internaţional intr-o concepţie unitară de promovare şi dezvoltare a relaţiilor cu celelalte ţări aparţinând F.I.E.P. (U.E.);

• necesitatea însuşirii de către efectivele de jandarmi montani a legislaţiei (în vigoare) pe linia constatării contravenţiilor şi întocmirii actelor premergătoare necesare începerii urmăririi penale pentru infracţiunile constatate pe timpul executării misiunilor specifice;

• necesitatea formării unor deprinderi practice de acordare a primului ajutor de bază persoanelor care au suferit traumatisme, răniri sau alte accidente specifice zonei montane;• pregătirea în domeniul instrucţiei alpine a personalului se desfăşoară în vederea dobândirii cunoştinţelor, aptitudinilor, abilităţilor şi atitudinilor necesare îndeplinirii atribuţiilor, extinderii competenţelor profesionale şi dezvoltării individuale a personalului: a. alpinismul constituie o categorie de pregătire de specialitate şi constă într-un complex de exerciţii (căţărare, coborâre şi traversare) executate individual sau în grup, în munţi stâncoşi şi abrupţi. Elementele de specialitate însuşite în cadrul acestei categorii de pregătire pot fi folosite şi în

situaţia escaladării diferitelor clădiri sau obiective înalte. În cadrul şedinţelor de alpinism se dezvoltă curajul, tenacitatea, perseverenţa, disciplina, voinţa, calităţile motrice de bază, precum şi calităţile psihice şi morale ale personalului.

Şef catedră pregătire montanăLocotenent colonel

STANCHI Liviu

pagina 9

Şedinţele de alpinism se desfăşoară în scopul însuşirii cunoştinţelor teoretice şi practice, precum şi a formării deprinderilor pentru străbaterea în toate anotimpurile a masivilor muntoşi greu accesibili, folosirii cu iscusinţă a materialelor specifice din înzestrare, obişnuirii cu traiul şi acţiuni la altitudini mari, în condiţii de izolare şi meteorologice deosebite, precum şi executării unor acţiuni cu un număr mic de forţe şi mijloace, la solicitarea altor structuri. b. în cadrul şedinţelor de schi se formează priceperi şi deprinderi necesare executării procedeelor tehnice de alunecare şi deplasare pe schiuri în orice condiţii de teren, pe distanţe mari, la temperaturi scăzute, cu sau fără materialele din dotare. c. şedinţele de au ca scop însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice, a procedurilor şi tehnicilor necesare executării misiunilor de căutare, descoperire şi salvare şi de acordare a primului ajutor de bază persoanelor aflate în dificultate în zona montană. Pregătirea şi specializarea în domeniul schiului şi alpinismului a personalului aparţinând structurilor montane, antiteroriste şi de acţiuni speciale ale Jandarmeriei Române, altor structuri M. A. I., personalului din FIEP sau din alte state cu care Jandarmeria Română are încheiate protocoale de colaborare, are rolul de a realiza:• dezvoltarea calităţilor fizice, psihice şi motrice specifice, pentru a face faţă eforturilor prelungite şi

creşterea coeziunii personalului;• iniţierea, formarea, specializarea şi perfecţionarea în schi şi alpinism;• pregătirea personalului în vederea desfăşurări unor acţiuni de salvare - evacuare în cazul unor accidente

grave pe munte, la instalaţiile de transport pe cablu şi pe pârtiile de schi precum şi pregătirea în vederea acordării primului ajutor de bază;• pregătirea personalului în vederea desfăşurări de activităţi pe linie judiciară şi participarea la acţiuni specifice în comun cu: Poliţia, formaţiunile Salvamont, Garda de Mediu, Romsilva şi alte instituţii cu atribuţii şi responsabilităţi specifice pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii şi a încălcărilor normelor legale în zonele montane şi în domeniul protecţiei mediului înconjurător;

• însuşirea şi perfecţionarea deprinderilor în vederea participării la asigurarea ordinii şi siguranţei publice pe timpul desfăşurării unor manifestaţii cultural - sportive sau aplicativ - militare pe pârtiile de schi şi în staţiunile montane;

• uniformizarea procedeelor şi formelor de acţiune specifice adoptate de către personalul implicat în misiunile executate în staţiuni şi zona alpină;

• cunoaşterea legislaţiei actuale în vigoare cu respectarea strictă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor pe timpul îndeplinirii atribuţiilor specifice;

• menţinerea calificării, pregătirii şi însuşirii tehnicilor nou apărute. (va urma)

Şef catedră pregătire montanăLocotenent colonel STANCHI Liviu

pagina 10

Anul 2013 a venit cu o noua provocare pentru compartimentul IT din cadrul CPPCJM Sinaia – designul si editarea unei reviste. Provocarea a început cu o idee a domnului comandant al Centrului în luna noiembrie 2012 – “Dulamă, până pe 3 aprilie vreau să realizăm o revistă. Să cauţi un program de editare şi o soluţie de a o tipări”. “Am înţeles”, am răspuns şi am început să mă documentez. După ce am absolvit facultatea, am ajuns la o concluzie – if it wasn’t HARD, they wouldn’t call it HARDWARE – dacă nu era greu, nu s-ar fi numit hardware. Cu partea hardware s-a rezolvat cel mai uşor - s-a achiziţionat o imprimantă cu cerneală format A3. Deşi trebuia să fie mai uşor, partea de software a ridicat ceva probleme. Au existat mai multe variante – Adobe Pagemaker, Adobe Photoshop, Microsoft Publisher. În cele din urmă am ales Adobe InDesign. Adobe InDesign este o aplicaţie foarte complexă, dar este dedicată şi o recomand pentru a realiza în mod profesionist o revistă. Cei care sunt obişnuiţi cu Adobe Photoshop se vor acomoda foarte repede. În final las la latitudinea dumneavoastră aprecierea lucrului realizat. O mare contribuţie în realizarea revistei a avut şi plutonier Ghiţă Costin, subofiţer tehnic principal IT. În numărul viitor, vom vorbi mai multe despre nevoile de tehnologie din Jandarmeria Română şi modul cum ajută aceasta la buna executare a misiunilor.

ActUALItAteA IT

CoNduCerea preveNtivă

Conducerea preventivă a autovehiculelor reprezintă comportamentul rutier al participanţilor la trafic, caracterizat prin următoarele trăsături esenţiale:• adaptarea modului de deplasare la condiţiile de drum, trafic, vizibilitate şi meteo nefavorabile;• alegerea celei mai bune variante pentru a ieşi cu minimum de consecinţe dintr-un eveniment rutier ce nu a putut fi evitat;• corectarea unei decizii greşite, luate în trafic, care să

diminueze consecinţele unui eveniment rutier;• evitarea accidentelor care sunt pe cale de a se produce sau evitarea angajării

în accidente care s-au produs;• anticiparea situaţiilor ce pot deveni periculoase prin anticiparea greşelilor

celorlalţi participanţi la trafic.

Ofiţer specialist II tehnologia Informaţiei

Locotenent ing. Dulamă Adrian

Ofiţer specialist tehnicCăpitan ing. Dima Claudiu

pagina 11

Elementele conducerii preventive 1. Cunoştinţe teoretice şi practice: buna pregătire în domeniu, priceperile şi deprinderile depind de modul cum conducătorii auto îşi însuşesc cunoştinţele de legislaţie rutieră, de cunoaştere a autovehiculului şi, cu cât acestea sunt mai bine consolidate şi aprofundate. 2. Vigilenţa: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a observa şi de a fi atent în permanenţă la tot ce se întâmplă în jurul lui atunci când conduce vehiculul. El trebuie să aibă concentrată atenţia la tot ce se întâmplă şi se petrece pe drum şi la modul de funcţionare a automobilului, fără a fi însă încordat de teamă ca să nu-i scape ceva neobservat, pentru că această stare duce la un efort psihic sporit şi de aici la apariţia oboselii. 3. Prevederea: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a intui evenimentele care s-ar putea produce în timpul conducerii automobilului. Prevederea poate fi imediată (se referă la evenimentele ce se produc ori s-ar produce în timpul conducerii automobilului) sau îndepărtată (se referă la deducţiile conducătorului auto făcute înainte de a pleca la drum, asupra posibilităţii producerii unor evenimente, în vederea prevenirii producerii lor, recomandându-se ca toate călătoriile să se facă având în vedere atât traseul ce urmează a fi parcurs, cât şi pregătirea automobilului şi a conducătorului auto). 4. Judecata: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a analiza situaţiile din trafic şi de a găsi soluţiile cele mai bune la problemele ce se ivesc. Judecata trebuie să fie: promptă (procesul de judecată să fie imediat), rapidă şi selectivă (dintre mai multe situaţii trebuie selectată cea mai bună). 5. Îndemânarea: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a executa corect şi rapid manevrele de conducere a autovehiculului (virajul, depăşirea, întoarcerea, parcarea, mersul înapoi, mersul sinuos, pornirea în rampă, oprirea). Conducerea preventivă nu poate fi decât expresia unei atitudini conştiente, în deplină cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte folosirea potenţială a tuturor procedeelor pentru prevenirea, respectiv, pentru evitarea accidentului. Conducerea preventivă exclude acţiunile pripite, acţiunile disperate, jocul hazardului, promovând echilibrul între gândire si acţiune, păstrarea calmului si stăpânirea permanentă a situaţiei oricât ar fi de critică. Conducerea preventivă trebuie să caracterizeze comportamentul tuturor persoanelor. Ea nu admite scutiri sau privilegiaţi, nu este condiţionată de experienţă, de nivelul de pregătire generală sau de poziţia socială a celui de la volan, pentru ca fiecare în parte şi toţi în ansamblu trebuie sa fie interesaţi de prevenirea accidentelor.

Ofiţer specialist tehnic Căpitan ing. Dima Claudiu

pagina 12

Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului. Protecţia mediului reprezintă un obiectiv de interes public major, în contextul dezvoltării durabile a societăţii. Poluarea şi protecţia mediului înconjurător Prin capacitatea sa de a descoperi, inventa şi crea, omul s-a dovedit apt să realizeze modificări ample şi rapide, chiar explozive asupra naturii, să transforme mediul înconjurător în favoarea sa şi a semenilor săi, putând provoca însă şi daune incalculabile când a acţionat în mod abuziv, iraţional, fără să-i cunoască legile şi fără respectarea riguroasă a acestora. Lipsa de informare l-a făcut să persiste în acţiuni care provocau daune mediului înconjurător, nedându-şi seama că el însuşi avea o contribuţie negativă în acest sens. El a reuşit să o aducă într-un stadiu în care poluarea a căpătat un caracter universal, atingând proporţii nelimitate şi devenind una dintre problemele fundamentale cu care se confruntă majoritatea statelor. Deşi s-a încercat încă din cele mai vechi timpuri combaterea poluării, aceasta a continuat să se extindă. Trebuie adoptate reglementări stricte care să fie în măsură să protejeze şi să conserve mediul înconjurător astfel încât

şi generaţiile următoare să poată trăi, lucru care necesită o foarte bună cunoaştere a fenomenului de poluare, a factorilor care duc la formarea acestuia. Definind termenul de ”poluare”, aceasta reprezintă complexul fenomenelor care au schimbat sau tind să schimbe mediul înconjurător în detrimentul calităţii vieţii. Astfel, orice schimbare în caracteristicile mediului înconjurător care afectează negativ calitatea lui indică prezenţa nemijlocită a poluării. Poluantul este orice material sau substanţă introdusă artificial de om în biosferă sau care există în condiţii naturale, care prin prezenţa sa provoacă înrăutăţirea calităţii factorilor de mediu. Procesele de poluare, considerate ca medii de desfăşurare a vieţii, sunt vechi, de aceeaşi vârstă cu solurile şi cu apele, în înţelesul lor de leagăn al vieţii. În tot trecutul geologic, astfel de procese au fost provocate numai de cauze naturale. Există o aşa numită poluare naturală provocată de erupţiile vulcanice, de cutremurele de pământ, furtunile de praf, dereglările meteorologice şi acţiunea vieţuitoarelor. Apariţia omului şi lărgirea activităţii acestuia odată cu dezvoltarea industrială, începând cu secolul al XIX-lea, au făcut ca degradarea mediului biotic să crească neaşteptat şi îngrijorător. Această creştere ameninţătoare a gradului de poluare a mediului înconjurător în lume a impus, în ultimul timp, necesitatea de a se aborda problemele de prevenire, limitare şi combatere a ei, generând o largă preocupare privind sistematizarea şi clasificarea poluanţilor după diferite principii si criterii. Există mai multe tipuri de poluare:

poluarea fizică; poluare chimică; poluare biologică; poluare estetică. Odată evacuaţi în mediu, poluanţii nu rămân la sursa de evacuare, chiar cei solizi, pot fi surse de poluare a mediului la distanţe mari de locul de depunere. Ei pot fi spulberaţi de vânt, iar unele substanţe solubile conţinute pot fi dizolvate sau luate în suspensie de apele de precipitaţii şi duse, odată cu apele de infiltraţie sau de scurgere de suprafaţă, în râuri, lacuri sau în apele freatice, degradându-le. Observăm astfel că mişcarea atmosferică şi apele joacă un rol esenţial în circulaţia şi distribuţia poluanţilor în mediul înconjurător. În fiecare zi întâlnim probleme de mediu şi, din păcate, de foarte multe ori nici măcar nu le conştientizăm, cum ar fi reziduuri sau deşeuri din jurul nostru, ploi acide, distrugerea pădurilor sau dispariţia unor specii de plante sau animale. Trebuie să fim conştienţi de faptul că aceste probleme există şi trebuie să luăm atitudine. Ca părinţi, trebuie să fim îngrijoraţi pentru mediul în care vor trăi copii noştri şi să protejăm mediul înconjurător, să sprijinim organizaţiile care vor să facă acest lucru pentru noi.

(va urma)

PROTECŢIA MEDIULUI „O problemă ce trebuie conştientizată de orice persoană”

Subofiţer tehnic principal Protecţia mediului şi P.S.I.Plt.adj. Dascălu Marius

pagina 13

Termosistemul se referă la termoizolarea pereţilor exteriori ai unei construcţii, indiferent de modul în care sunt alcătuiţi aceştia, pe structura de zidărie sau beton armat sau chiar pe structuri uşoare din lemn sau metal. Cei mai mulţi producători caută soluţii din materiale compatibile care să răspundă necesităţii de izolare termică a locuinţelor şi care să poată fi folosită atât la construcţii noi, cât şi pentru reabilitarea termică a faţadelor construcţiilor vechi. Pentru a obţine rezultate notabile în ceea ce priveşte performanţele termice ale unei construcţii, trebuie să existe o continuitate între termoizolaţia pereţilor (termosistem) şi cea

a fundaţiei şi a acoperişului, întreruperea acestora putând să conducă la apariţia de punţi termice care, în timp, pot să favorizeze apariţia condensului, respectiv degradarea atât a finisajelor faţadei, cât şi a elementelor structurale, grinzi,

stâlpi, sau a finisajelor interioare. O problemă la fel de importantă este grosimea materialului termoizolant. Aceasta se calculează în funcţie de modul de alcătuire al peretelui (zidărie sau structuri uşoare) şi mai ales în funcţie de tipul de materiale din care este făcut peretele, orientarea construcţiei etc. Calculul implică atât comportamentul materialelor la temperaturile exterioare, cât şi comportamentul la vapori al acestora, şi se numeşte calcul higrotermic. Un termosistem eficient depinde de doi factori:

în primul rând de materialele termoizolante folosite, iar în al doilea rând de adezivul utilizat. Fiecare material are caracteristici specifice şi este recomandat în funcţie de condiţiile climaterice la care este expusă clădirea. Iată pe scurt alcătuirea unui termosistem. În afară de adezivul folosit la montare, există câteva elemente necesare fixării materialului termoizolant cum ar fi dibluri cu floare lată, profile şi plasa de armare. Dibluri cu floare lată sunt elemente de fixare necesare pentru fixarea suplimentară a materialului termoizolant pe faţadă şi sunt din plastic şi au diverse dimensiuni în funcţie de grosimea materialului termoizolant. Plasa de armare se montează deasupra materialului termoizolant şi se înglobează în masa de şpaclu, având rolul de a nu permite apariţia fisurilor în aceasta sau la îmbinările dintre placi. Profile metalice de montaj sunt făcute din tablă de aluminiu sau din oţel zincat şi se folosesc în general în locurile expuse acţiunilor mecanice, la socluri sau pentru armarea muchiilor.

TERMOSISTEME

Ofiţer specialist II Administrare Patrimoniu Imobiliar

Lt. col. IONESCU GEORGE

pagina 14

Termoizolarea de jur împrejurul golurilor pentru uşi şi ferestre cere o atenţie sporită, pentru a se evita apariţia punţilor termice. Se recomandă montarea tâmplăriei pe un toc orb care să permită întoarcerea termoizolaţiei până la acesta fără să acopere rama ferestrei. Armarea cu plasă se face pe toată suprafaţa faţadei, urmărind ca la colţurile golurilor aceasta să se dubleze şi să se pozeze în diagonală faţă de plasa principală, pentru a împiedica apariţia fisurilor în stratul de finisaj. Acest tip de termosistem este folosit tot mai des datorită eficienţei lui, aceasta constând în eliminarea pierderilor de căldură şi mărirea gradului de confort pentru factorul uman. În cadrul lucrărilor de modernizare la un pavilion administrat de Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia, prin montarea acestui tip de temosistem pe faţadele exterioare s-a putut păstra arhitectura iniţială a pavilionului şi totodată realizarea confortului termic benefic personalului ce deserveşte această locaţie.

(Sursa: www.spatiulconstruit.ro)

Imagine după terminarea lucrărilor

pagina 15

Începând cu sfârşitul secolului al XX-lea, a crescut exponenţial rolul comunicării în societate. Specialiştii în domeniul relaţiilor publice susţin ideea potrivit căreia relaţiile publice au devenit liantul esenţial al mediului economic, politic şi social, şi că noi toţi, într-un mod sau altul, practicăm zilnic relaţii publice atunci când ne aflăm în contact cu alte persoane, iar pentru o organizaţie fiecare telefon, fiecare scrisoare sau întâlnire este un eveniment de relaţii publice.

1. Disocieri în contextul relaţiilor publice şi relaţiilor cu publiculCe SUNT relaţiile publice?

• Relaţiile publice reprezintă o activitate conştientă, intenţionată, planificată şi susţinută de realizare şi menţinere a climatului de înţelegere reciprocă dintre o organizaţie şi publicul cu care aceasta vine în contact, influenţarea şi câştigarea opiniei publice, furnizarea de informaţii şi obţinerea unei reacţii din partea cetăţenilor;

• Relaţiile publice sunt o formă specifică de comunicare interumană. Când spunem “specifică” înţelegem că există trăsături particulare care diferenţiază relaţiile publice de alte forme de comunicare;

• Relaţiile publice sunt o formă specifică de persuasiune. Şi propaganda şi publicitatea sunt forme de persuasiune. Relaţiile publice se diferenţiază de ele pentru că nu se manifestă “agresiv”, cel puţin în aparenţă;

• Relaţiile publice formează, promovează şi

menţin imaginea unei organizaţii. Cuvântul imagine este un cuvânt cheie în relaţiile publice şi chiar s-ar putea spune că este principalul lor obiect de activitate. Structura de relaţii publice este “vocea” organizaţiei;

• Relaţiile publice nu vând, profitul acestora constă în bunăvoinţa publicului. Scopul esenţial al comunicării în relaţiile publice este câştigarea simpatiei publicului pentru organizaţia pe care o serveşte. În felul acesta structura de relaţii publice este, în acelaşi timp, şi “urechea” organizaţiei;

• Relaţiile publice sunt un mediator între o organizaţie şi publicul său existent sau potenţial. Relaţiile publice prelucrează mesajul brut al organizaţiei, potrivit aşteptărilor şi preferinţelor publicului.

Ce SUNT relaţiile cu publicul?• Relaţiile cu publicul reprezintă activitatea

organizată şi desfăşurată în scopul informării cetăţenilor, organizaţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale interne şi internaţionale, cu structura unei organizaţii şi drumul de urmat în soluţionarea unei solicitări (petiţii), sau îndrumarea petiţiilor acestora către structurile organizaţiei competente să răspundă solicitărilor vizând cereri, reclamaţii, sesizări sau propuneri;

• Relaţiile cu publicul sunt orientate spre exteriorul organizaţiei, în timp ce relaţiile publice acţionează în ambele sensuri – atât în direcţia publicului, cât şi spre interiorul organizaţiei;

• În relaţiile cu publicul comunicarea apare la iniţiativa publicului şi are ca scop îndrumarea sau rezolvarea solicitărilor acestuia;

• Structura de relaţii cu publicul nu este interesată de preferinţele publicului şi nu doreşte să-l “seducă”, ci doar, în condiţii optime, să-i satisfacă doleanţele. S-ar putea spune chiar că, spre deosebire de relaţiile publice, o structură (ghişeu de relaţii cu publicul) doreşte să aibă cât mai puţini solicitanţi;

• În relaţiile publice, comunicarea apare la iniţiativa organizaţiei şi are ca principal obiectiv informarea populaţiei despre activitatea proprie şi rezultatele obţinute;

• În relaţiile cu publicul comunicarea este

RELAŢIILE PUBLICE ŞI RELAŢIILE CU PUBLICUL – DISOCIERI ŞI SIMILITUDINI

pagina 16

interpersonală, faţă de relaţiile publice care utilizează toate tipurile de comunicare socială (interpersonală, de grup, publică, de masă) folosindu-se de “tehnici şi metode de relaţii publice” care fac parte din categoria generală de tehnici şi metode de comunicare (generale şi audio-vizuale). Unele tehnici generale – tehnica menţinerii comunicării, tehnica intrării în rolul potrivit, tehnica negocierii sau ascultării – sunt folosite şi în domeniul relaţiilor cu publicul, spre deosebire de tehnicile audio-vizuale care aparţin domeniului relaţiilor publice.

2. Similitudini în contextul relaţiilor publice şi al relaţiilor cu publicul

• Ambele activităţi sunt intenţionate;• În ambele domenii activitatea este organizată;• Ambele activităţi au ca raţiune servirea

interesului public, eficienţa acţiunilor bazându-se atât pe realizările instituţiei cât şi ale indivizilor;

• Activitatea desfăşurată în cele două domenii poate avertiza din timp conducerea despre unele probleme, tendinţe şi fenomene noi ce pot apărea;

• Ambele trebuie să consolideze şi să cultive înţelegere şi încredere;

• Ambele manifestă tendinţă spre obiectivitate, iar suportul lor este social. La baza lor stau transparenţa, echidistanţa şi solicitudinea transmiterii, într-un limbaj convingător, a informaţiilor corelate cu păstrarea secretului sau caracterului confidenţial al datelor;

• Comunicarea este principala metodă de realizare a relaţiilor publice şi a relaţiilor cu publicul (atât comunicarea orală, cât şi cea scrisă).

În acest context, rolul structurilor şi cadrelor cu atribuţii în domeniul relaţiilor publice este acela de a convinge că instituţia este pentru şi nu împotriva comunităţii, folosind cu abilitate mijloacele avute la dispoziţie pentru a asigura, permanent, comunicarea corectă şi oportună către mass-media a informaţiilor de interes public legate de activitatea instituţiei pe care o reprezintă.

Subofiţer desemnat cu relaţiile publice

Plutonier major Burloiu Magdalena Marilena

pagina 17

Profesorii şi monitorii de specialitate ai Centrului Montan Sinaia au efectuat, împreună cu experţi ai Jandarmeriei Naţionale Franceze de la Centrul Montan Chamonix, de-a lungul celor 9 ani de existenţă a Centrului, schimburi de experienţă privind tehnicile şi procedeele de salvare evacuare a persoanelor aflate în dificultate în mediul montan. S-a pus accent şi pe tehnicile de acordare a primului ajutor, stabilindu-se noi metode de predare şi utilizare a mijloacelor şi tehncii specifice, având ca scop îmbunătăţirea substanţială a activităţilor didactice. Profesorii şi monitorii de specialitate au primit la finalul stagiilor de pregătire diplome de atestare a capacităţii profesionale din partea reprezentanţilor Jandarmeriei Naţionale Franceze – Centrul Montan Chamonix. Acţiunile de salvare-evacuare în mediul montan, executate de jandarmi, sunt din ce în ce mai diversificate, deoarece solicitările sunt adresate nu numai pentru accidentele alpine sau pe pârtii, ci şi la transportul pe cablu sau chiar în peşteri. Aceste intervenţii presupun un risc ridicat, deoarece condiţiile de salvare sunt improprii, se intervine la înălţimi foarte mari, în locuri strâmte şi pline de capcane. Totodată, legat de aceste schimburi de experienţă şi de pregătire comună, pentru prima dată în cei 7 ani de cooperare dintre Centrul Montan Sinaia şi Jandarmeria Naţională Franceză, a fost inclus în planul de pregătire comun maiorul Muntean Liviu, care a efectuat un curs de pregătire montană la Centrul Naţional de Pregătire în Schi şi Alpinism al Jandarmeriei Franceze de la Chamonix. Prin această pregătire s-a urmărit dezvoltarea calităţilor de instructor, atât fizice prin schimbarea mediului montan, cât şi perfecţionarea calităţilor pedagogice prin a afla modul de lucru al instructorilor francezi. Cursul “Comanda operaţiunilor de investigaţii şi salvare montană”, la care maior Liviu Muntean a participat în luna octombrie a anului 2012, alături de alţi 6 cursanţi din Brazilia, Oman şi Grecia, a avut drept scop dezvoltarea tehnicilor folosite de către jandarmi în comandamente

(state majore) pentru dispunerea unităţilor de salvare în mediul montan în timpul evenimentelor de mare amploare: catastrofe aeriene, avalanşe, alunecări de teren muntos. Pregătirea a constat în formarea şi dezvoltarea competenţelor de analiză şi conducere a unor operaţiuni complexe de căutare, salvare şi evacuare desfăşurate în mediul montan, de gestionare a unor evenimente care produc situaţii de criză. S-a urmărit prin acest curs şi dezvoltarea abilităţilor de cooperare cu alte instituţii ce au competenţe în zona în care s-a produs un eveniment major,

cu impact sensibil în societate şi mass-media, respectiv victime cu vârstă mică, număr mare de victime, distrugeri materiale importante, cetăţeni ai altor state, cetăţeni cu statut diplomatic. Temele de lucru au fost prezentarea unor situaţii de criză precum o avalanşă într-o localitate, un accident feroviar, prăbuşirea unui avion şi surprinderea unor persoane de o viitură într-un canion montan, teme la care cursanţii au executat exerciţii operative pe grupe de lucru prin prezentarea modului de coordonare a activităţilor de salvare-evacuare a persoanelor. Activităţile s-au desfăşurat la baza aeriană din Les Bois, Chamonix, aparţinând plutonului de jandarmi specializaţi în acţiuni de salvare la mare altitudine (PGHM), la baza de salvare alpină Valdotan din Regiunea Autonomă Aosta din Italia, baza de salvare alpină Air Glaciers, dispeceratul de urgenţă şi poliţia din regiunea Vallais, Sion din Elveţia, aeroportul Saint-Exupery din Lyon şi s-a participat la un exerciţiu comun cu stagiarii francezi, de salvare din mediul montan în masivul Aiguilles Rouges, deplasarea executându-se cu elicopterul. Ca urmare a participării la cursul

din Franţa a instructorului din Centrul Montan Sinaia, pentru programul de pregătire pe anul 2013, s-a propus ca şi la nivelul Jandarmeriei Române să fie incluse teme de pregătire pentru comandanţii secţiilor şi posturilor montane care să cuprindă activităţi şi modalităţi de realizare a executării comenzii operaţiunilor de salvare montană în colaborare cu celelalte structuri ale statului, respectiv I.G.S.U., Poliţia Judiciară, Salvamont şi ROMSILVA.

Instructorii Centrului Montan Sinaia, atestaţi de Centrul Montan Chamonix al Jandarmeriei Naţionale Franceze

pagina 18

prezentare locţiitor comandant Centrul montan Sinaia

În urma concursului desfăşurat în luna februarie pentru ocuparea postului de locţiitor al comandantului Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia, domnul locotenent colonel Mirea Valentin a îndeplinit toate cerinţele cerute de postul respectiv. Noul locţiitor al comandantului Centrului, locotenent colonel Mirea Valentin este originar din Buzău, născut la data de 29.01.1973, absolvent în anul 1995 al Academiei de Poliţie – arma jandarmi, a deţinut mai multe funcţii de comandant de detaşament, de companie sau de pluton la Batalionul 29 Jandarmi Sfântu Gheorghe, Brigada 28 Jandarmi Braşov, Batalionul 80 Jandarmi Mobil Braşov şi Gruparea de Jandarmi Mobilă Braşov. Ultimul post deţinut a fost de profesor pază şi protecţie instituţională la Şcoala de Aplicaţie pentru Ofiţeri a Jandarmeriei Române. În anul 2011 a participat la misiunea de menţinere a păcii în Afganistan ca ofiţer mentor pentru instruirea, monitorizarea şi mentoratul Poliţiei Naţionale Afgane în cadrul NATO Training Mission in

Afghanistan. Având studii în management, îşi propune ca în noua funcţie pe care o îndeplineşte, să aducă îmbunătăţiri procesului de pregătire al cursanţilor, realizarea unor cursuri noi de formare şi pregătire, atractive pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne şi al altor structuri similare din străinătate. Pentru activitatea din Afganistan, a primit decoraţii şi însemne militare din partea Comandantului US Army Lt.Gen. William B. Caldwell IV; Secretarului general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, Anders Fogh Rasmussen; Secretarului de stat D.O.S.P. al M.A.I., chestor de poliţie Ioan Dascălu.

Locţiitor al comandantuluiLt. col. MIREA Valentin

pagina 19

MIHAIL Nicolae-Paul (n. 3 iulie 1923, Caracal, jud. Olt - d. 19 martie 2013, Sinaia, jud. Prahova) a fost ofiţer jandarm, prozator şi scenarist. Este fiul Anei (născută Kakassy) şi al lui Mihail M. Mihail, funcţionar. Urmează şcoala primară în oraşul natal, iar între 1934 şi 1938, ca bursier al Colegiului „Sf. Sava”, prima parte a gimnaziului la Bucureşti. Continuă liceul la Caracal (1938-1942), susţinându-şi bacalaureatul la Râmnicu Vâlcea. Din 1942 devine - în paralel - elev al Şcolii Militare de Ofiţeri şi student la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, absolvită în 1946. Este încadrat ofiţer la garnizoanele din Corabia, Piatra Olt şi Craiova, activând până în 1953, când se pensionează pe caz de invaliditate. Între 1959 şi 1969 lucrează în domeniul turismului, la Sinaia, apoi se dedică scrisului. Debutează în 1945, când publică în revista „Humorul” schiţe satirice. Colaborează la „Săptămâna”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Viaţa militară”, „Astra” etc. Prima carte, romanul Femeia cibernetică, îi apare în 1969. Împreună cu Eugen Barbu este scenarist al producţiilor cinematografice Haiducii (1966),Drumul oaselor (1980), Trandafirul galben (1982) şi al serialelor

de televiziune Urmărirea (1971), Un august în flăcări (1974) etc. Cei doi, Eugen Barbu şi Nicoale Paul Mihail, s-au cunoscut în armată şi de atunci au rămas prieteni buni, apoi colaboratori la scenariile de film amintite. În 1973 au urmat serialul „Un august în flăcări”, format din 13 episoade, în regia lui Radu Gabrea, şi mai multe filme de lungmetraj. Mărgelatu, personajul interpretat de Florin Piersic, a apărut pentru prima dată în filmul „Drumul oaselor”. Acesta a fost primul dintr-o serie de şase episoade, celelalte fiind: „Trandafirul galben” (1982), „Misterele Bucureştilor” (1984), „Masca de Argint” (1984), „Colierul de Turcuoaze” (1985) şi „Totul se plăteşte” (1986). Toate filmele ale căror scenarii le-a scris s-au bucurat de o mare audienţă în rândul publicului românesc de film. Plecat dintre noi spre un loc mai bun, în data de 19.03.2013, cu patru luni înainte de a împlini vârsta de 90 de ani, şi înainte de a reuşi să termine toate proiectele pe care şi le propusese, ne-a lăsat gândurile sale în cărţile tipărite de-a lungul anilor. Dumnezeu să-l odihnească!

IN MeMORIAMColonel (R) MIHAIL NIcOLAe – PAUL

(3 IULIe 1923 – 19 MARtIe 2013)

Epigrame din cartea “ALLEGRETTO!...” de

NICOMAH

ÎntunecareÎn toamna asta care întârzieCu tinerii eu nu mă mai întrec,Şi-nsingurat, precum Toulouse-LautrecMă pierd în versul meu ca-ntr-o beţie.

FinalScrisorile în care te iubeamAu fost furate de vânt…Ninge cu nimic în noaptea asta.

Replica lui NicomahPrintre-atâţia artişti de soiAş dori, în completareSă vă găsesc pe amândoiLa o ediţie viitoare.

(va urma…)

pagina 20

La doar 4 ani, Alexia ZBARCEA, mai în joacă, mai în serios, studiază limba germană, este pasionată de iconografie, de patinaj şi este membră a Clubului Sport Ski din Braşov, participând la primul concurs al vieţii ei, “Piticii zăpezii” desfăşurat la Poiana Braşov, unde a obţinut locul I. Atrasă de către părinţi în diverse activităţi practice şi utile care pregătesc omul pentru lupta cu viaţa cotidiană, Alexia Zbarcea ia în serios şi face cu plăcere totul. Copilul merge împreună

cu părinţii la Biserică unde, în joacă, pictează icoane pe sticlă. Deşi nu cunoaşte valoarea spirituală a “lucrărilor” sale, micuţa face totul cu pasiune. Ca oricărei fetiţe îi plac păpuşile, dorindu-şi cât mai multe în fiecare zi, iar celor pe care le are le spune poveşti, le recită poezii şi le cântă în germană, amestecată cu româna, când vreuna din păpuşi nu e cuminte.

mÂNdria NoaStră Cea de toate Zilele

la patru aNi, prima medalie de aur

MAMA de Isabel BUCĂTARU

Ştiai că pentru mine eşti o mândră floare?Un trandafir, zambilă sau poate chiar un crinNu mai contează, eşti dulcea-îmbrăţişareCe mă îmbată-ntruna, parfumul cel mai fin.

În ochii tăi mămico, văd zâmbet şi placere,Ce vine peste mine asemeni unei ploi,Tu-mi dai mereu speranţă, iubire şi putere,Sunt foarte fericită că-i dragoste-ntre noi.

Pe veci eşti mama şi nu contează altceva,Eşti steaua de pe cer ce răsare mereu prima,Eşti pentru mine o luminoasă rază,Duioasă şi frumoasa mea pe veci, mămică

pagina 21

PASIUNEA PENTRU SCHI I-A ADUS PESTE 50 DE MEDALII

Georgiana Raluca CIOCĂNEL are 17 ani, este elevă a Liceului “Ion Kalinderu” Buşteni, profil matematică-informatică, îşi desfăşoară activitatea sportivă la Clubul “Carpaţi Sinaia”, secţia schi alpin, practică schi-ul din anul 2003, obţinând numeroase cupe şi medalii. În 2004 a câştigat 5 medalii de aur, 2 de argint şi 4 de bronz la diverse Cupe naţionale de schi, până în anul 2008 când a devenit profesionistă şi a obţinut dreptul de a participa la competiţiile naţionale. Adolescenta a devenit campioană

naţională având până în prezent în palmares peste 50 de medalii şi cupe obţinute. În anul 2012 a avansat în categoria “Juniori I“ cu dreptul de a concura şi la categoriile mai mari, precum “Juniori II“ şi “Seniori”, pe plan naţional obţinând următoarele rezultate:Juniori I: Locul I – Campionatul Naţional – Slalom Uriaş; Locul I – Campionatul Naţional – Super Combinată; Locul I – Campionatul Naţional – Combinata Alpină; Locul II – Campionatul Naţional – SlalomJuniori II: Locul I – Campionatul Naţional – Slalom Uriaş; Locul I – Campionatul Naţional – Super Combinată; Locul I – Campionatul Naţional – Combinata Alpină; Locul II – Campionatul Naţional – SlalomSeniori: Locul III – Campionatul Naţional – Slalom Uriaş; Locul III – Campionatul Naţional – Slalom; Locul III – Campionatul Naţional – Super Combinată; Locul III – Campionatul Naţional – Combinata Alpină. Pe plan internaţional, a fost admisă la un program de pregătire specifică, organizat de Federaţia Internaţională de Schi. Acest program a presupus pregătire specifică pe zăpadă şi pregătire fizică pe o perioadă de aproximativ 3 luni. A participat la competiţii internaţionale: Bulgaria - Bansko: Locul 7 – Slalom; Locul 4 - Slalom Uriaş; Cehia - Kouty : Locul 21 – Slalom; Locul 38 – Slalom; Italia: Selva Val Gardena - Locul 30 – Slalom; Passo Monte Croce - Locul 34 – Slalom; Pfelders - Locul 35 – Slalom Uriaş; Pfelders - Locul 37 – Slalom Uriaş; Alleghe - Locul 55 – Slalom Uriaş; România – Azuga/Predeal: Locul 2 – Slalom Uriaş În urma acestor rezultate obţinute pe plan naţional şi internaţional,

a devenit componentă a Lotului Naţional şi a Lotului pentru Festivalul Olimpic al Tineretului European din anul 2013. În anul 2013, a obţinut rezultate remarcabile în Italia, aşa cum declară Giorgiana CIOCĂNEL, “În acest sezon am luat startul la prima şi cea mai importantă competiţie susţinută de mine până acum, Festivalul Olimpic al Tineretului European, competiţie desfăşurată în Poiana Braşov, România. În cadrul acestei competiţii am obţinut o clasare pe locul 34 la slalom uriaş.” Colectivul Centrului îi urează succes în activităţile sportive viitoare.

pagina 22

paGiNa diStraCtivaDin ciclul… De prin lume adunate…- Arta medicală înseamnă să-l binedispui pe pacient în timp ce natura găseşte leacul.- Fluierul piciorului este un dispozitiv de găsire a mobilei pe întuneric.- Intuiţia este o calitate a femeii care o ajută să-şi contrazică bărbatul înainte ca acesta să apuce să deschidă gura.- Cine zâmbeşte atunci când lucrurile merg prost, s-a gândit deja pe cine să dea vina...- Orice bâtă are două capete. Depinde din care capăt priveşti...- Cea mai infidelă amantă a omului este Speranţa. Te înşeală zilnic şi totuşi, trăieşti cu ea toată viaţa.- O concluzie marchează întotdeauna momentul în care ai obosit să gândeşti.- Hoţii îţi cer banii sau viaţa; femeile le vor pe amândouă. - Bărbaţii au descoperit focul, dar femeile au descoperit cum să se joace cu el. - Peştele care luptă împotriva curentului... moare electrocutat.- Cel mai important nu este să ştii! Mai important este să ai telefonul celui care ştie.- Eu nu sufăr de nebunie... mă bucur de ea în fiecare minut.- Este bine să laşi băutura... însă rău este să uiţi unde ai lăsat-o.- A studia înseamnă că te îndoieşti de inteligenţa colegului de birou.- Munca nu a omorât niciodată pe nimeni... dar de ce să rişti?- Pe cel ce vrea soarta îl conduce, pe cel ce nu, îl târăşte.- Există două cuvinte care îţi deschid multe uşi... trage şi împinge.

GLUME – ÎN CADENŢĂ… ŞI FĂRĂ CADENŢĂ- Am fost la o recepţie, îi spune Gică neveste-si, şi toată lumea mi-a admirat dantura.- Sper că de data asta n-ai mai dat-o din mână în mână!?- Gică hai la culcare!- Imediat, zise Gică scufundat în lectura ziarului.- Şi mai lasă ziarul acela şi termină odată să zici: „Da, dragă”, de câte ori latră câinele…Jandarmul montan Vasilică trimite acasă un pachet în care era o grenadă şi o notiţă:- Mamă, dacă tragi de cuiul acesta, primesc învoire o săptămână!La popotă era atârnat un afiş: „Băutura omoară încet, dar sigur”. A doua zi, o mână necunoscută adăugase: „Soldaţii nu se tem de moarte”.- Fiul meu, se lăuda un jandarm, a intrat în afaceri cu o pereche de pantofi rupţi şi acum are milioane!- Pentru Dumnezeu! exclamă colegul său. Şi ce face el acum cu milioane de pantofi rupţi!?- Vrei să luăm masa împreună? îl întreabă un prieten pe jandarmul montan Ionică.- Cum să nu! - Atunci sun-o pe nevastă-ta să mai pună un tacâm la masă!- Georgele, care era principala contradicţie pe vremea lui Ceauşescu?- Contradicţia între sistemul socialist şi cel capitalist.- Şi acum?- Acum avem contradicţia între sistemul capitalist şi sistemul nervos…La un colţ de stradă se întâlnesc Vasile şi cu Ion.- Aaaa, zice Vasile, felicitările mele, am auzit că ai intrat în partid?- Vai de mine, se sperie Ion, cercetându-şi atent pantofii, în ce zici c-am intrat?- Ce te-a apucat, domnule? îl întreabă farmacista pe Gicu, care scotea prezervativele din cutia proaspăt cumpărată, le arunca pe jos şi le călca în picioare.- Aşa am făcut şi când m-am lăsat de fumat!

pagina 23

instructorii Centrului montan Sinaia au clasat Jandarmeria română pe locul i

la Campionatul de Schi al m.a.i.

În perioada 26 februarie - 01 martie 2013, în localitatea Cavnic - judeţul Maramureş, a avut loc cea de-a 22-a ediţie a Campionatului de Schi al Ministerului Afacerilor Interne. La ediţia din acest an s-au înscris 180 de participanţi, reprezentând Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Poliţia Română, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţia de Frontieră, Academia de Poliţie şi aparatul central al ministerului, iar probele de concurs au fost slalom uriaş, slalom special şi fond – 5 km. Din componenţa lotului Jandarmeriei Române au făcut parte şi instructorii Centrului Montan din Sinaia care, datorită locurilor obţinute, au clasat echipa Jandarmeriei pe locul I. Rezultatele instructorilor Centrului montan au fost:- Plt.adj. Benasich Cătălin - categoria +35 ani – locul I schi alpin - slalom uriaş şi locul I schi alpin – slalom special;- Plt.adj.şef Vintilă Florin - categoria +35 ani – locul III schi alpin – slalom special şi locul IV schi alpin - slalom uriaş;- Plt.maj. Aldea Ionela – locul IV schi alpin – slalom special şi locul V schi alpin - slalom uriaş;- Plt.adj. Pascu Dinu – categoria +35 ani – locul V schi alpin – slalom special şi locul VI schi alpin - slalom uriaş.Instructorii Centrului participă an de an la Campionatul de schi al M.A.I. şi sunt de fiecare dată printre

marii câştigători. Mai mult de atât, participă la toate competiţiile de schi organizate în zona Văii Prahovei, atât pentru competiţia în sine, cât mai ales de antrenament, pentru a-şi menţine calităţile motrice. Antrenamentele instructorilor constau şi în pregătirea montană zilnică alături de cursanţii pe care aceştia îi pregătesc în domeniul schiului şi alpinismului.Dovada muncii şi pasiunii lor constă în peste 80 de medalii obţinute de-a lungul anilor.

PAGINA SPORTIVA

ColeCtivul de redaCŢie

Coordonator – Col. puiu Gheorgheredactor şef – lt. col. mirea valentin

Secretar de redacţie – plt. maj. Burloiu magdalena Corectură text - plt. maj. CrăiNiCeaNu Irina

tehnoredactor – plt. GHiŢă Costin

revista Centrului de perfecţionare a pregătirii Cadrelor Jandarmi montan Sinaia poate fi consultată şi pe site-ul

www.jandarmiimontanisinaia.ro

Centrul de perfecționare a pregătirii Cadrelor regele “Carol i”

Jandarmi montan Sinaia

telefoane: 0244.311.699 0244.313.202 0729.998.300 Fax: 0244.313.198

adresa: str. drumul Cotei 1400, nr. 6, județul prahova, oraș Sinaia, cod poștal 106100

www.jandarmiimontanisinaia.ro