numărul 9 anul ix- aprilie 2018 jandarmul pdf/revista jandarmul botosanean... · priveşte...

Revistă de informare şi opinie editată de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Botoşani

Numărul 9Anul IX- aprilie 2018

Jandarmul Botoşănean

DIN CUPRINS :Jandarmeria prin ochii jandarmilor....................................................................................4

Mândru că sunt jandarm.........................................................................................................................5

Importanța recrutării viitorilor jandarmi................................................................................................6

Înainte, oștenii mei....................................................................................................................................10

Ne trebuie speranță..................................................................................................................................12

Braconajul piscicol...................................................................................................................................14 Un jandarm pregătit este un jandarm viu..............................................................................................16

Jandarmul lunii.......................................................................................................................................18

În umbra celor din prima linie.................................................................................................................26

Actualizarea însemnului heraldic.........................................................................................................27

O săptămână cu totul „altfel”.................................................................................................................29

Cum și-au reîntregit românii țara..........................................................................................................32

Adresa redacţiei : Str. I.C.Brătianu nr, 110-112, BotoşaniTel. : 0231511533 0743233533Fax : 0231516170E-mail : [email protected] 2246 - 9273Revista Jandarmul Botoşãnean poate fi vizionată şi pe pagina de Internet a I.J.J. Botoşani

www.jandarmeriabotosani.ro

Coordonator: Col. Onofrei Dobrin Redactor şef : Col. Melinte Cristian-SilviuRedactori : Lt.col. Verenciuc Gabriela Mr. Aenoaei Ionuț Cpt. Chelărescu Alin Tehnoredactor şi design: Plt.adj. Zodilă MariusFotoreporter : Plt.adj. Izotov Dan Responsabil de număr : Plt.adj. Izotov Dan

Număr editat cu sprijinul

Asociației „Grigore Alexandru Ghica” şi I.P.A. Regiunea 2 Botoşani

Evoluţia societăţii româneşti din decembrie 1989 şi până în prezent şi-a pus amprenta şi asupra Jandarmeriei Ro-mâne, instituţie care a cunoscut, de-a lungul celor 28 de ani, profunde schimbări şi adaptări la contextul intern, regional şi extern, pentru a fi în măsură să îşi îndeplinească atribuţiile lega-le în condiţii cât mai bune, în ciuda dificultăţilor de ordin mate-rial şi logistic şi, uneori, a resurselor umane insuficiente. În acest context, executarea misiunilor de ordine pu-blică din competenţa Jandarmeriei Române a reprezentat cea mai mare provocare instituţională, care a necesitat alocarea ce-lor mai însemnate resurse materiale şi umane aflate la dispoziţia instituţiei, în contextul în care manifestările care s-au desfăşurat în spaţiul public au cunoscut în ultimii 6 ani o evoluţie ascen-dentă şi o dinamică ce nu a putut fi anticipată, atât în ceea ce priveşte amploarea acestora, cât şi tipologia participanţilor la aceste manifestări. Din cele trei componente execuţionale care contribuie la realizarea climatului de ordine şi siguranţă publică, legiuito-rul a atribuit Jandarmeriei Române două, respectiv asigurarea ordinii publice şi restabilirea ordinii publice, când aceasta este grav tulburată, iar menţinerea ordinii publice este în responsa-bilitatea Poliţiei Române. În contextul manifestărilor publice care s-au desfăşurat în ultimii ani la nivel naţional, manifestările de protest sub for-ma mitingurilor, demonstraţiilor şi marşurilor au cunoscut cea mai mare amploare atât ca număr de participanţi, cât şi ca peri-odicitate şi durată în timp. Acest gen de manifestări a reprezen-tat o provocare majoră pentru instituţia noastră, în contextul în care acestea nu erau asumate de vreun organizator, cadrul legal de desfăşurare nu a putut fi asigurat, acestea fiind considerate manifestări publice neautorizate şi nedeclarate. Acest fenomen a condus la apariţia conceptului de manifestări publice tolerate, fiind asigurate cu măsuri de ordine publică de către jandarmi şi evaluate la un nivel de risc ridicat, precum şi a unei noi forme de acţiune - dialogul - la acest gen de manifestări, formă de acţiune care a cunoscut o dezvoltare rapidă la nivel instituţional, dato-rită necesităţii folosirii comunicării şi dialogului în misiunile de asigurare a ordinii publice la acest gen de manifestări. Fenomenul mişcărilor de stradă de la nivel naţional şi-a făcut simţită prezenţa şi în zona de responsabilitate a unită-ţii noastre. Manifestările nu au avut amploarea celor de la nivel naţional, dar au necesitat acordarea unei atenţii sporite şi luarea tuturor măsurilor pentru prevenirea producerii unor evenimen-te cu impact negativ asupra ordinii publice şi siguranţei persoa-nelor. Chiar dacă nu am avut parte de manifestări publice de protest de mare amploare, unitatea noastră a avut de gestionat în ultima perioadă, respectiv în ultimii 2 ani anumite situaţii conflictuale şi stări de nemulţumire la nivelul unor comunităţi locale, stări de nemulţumire care au avut un impact moderat asupra climatului de siguranţă publică din zonă. Aici putem face referite la starea de nemulţumire din rândul unor localnici faţă de edilul localităţii, de la începutul anului 2017 când, timp de 5 zile, aproximativ 200-300 de local-nici au manifestat în faţa primăriei din localitate, unde au cerut demisia primarului, nemulţumiţi că acesta nu a organizat mani-festările tradiţionale de început de an. În toate aceste 5 zile s-a comunicat şi dialogat perma-nent cu protestatarii, concomitent cu luarea tuturor măsurilor

de asigurare a ordinii publice, pentru a-i convinge să desemneze un organizator care să-şi asume şi să declare manifestarea publi-că, conform prevederilor legale. Un moment critic al acestei manifestări s-a consumat în prima zi, atunci când a existat un pericol iminent de produce-re a unor fapte de violenţă îndreptate împotriva persoanelor şi bunurilor acestora, însă jandarmii aflaţi la faţa locului au reuşit prin propria putere de convingere şi dialog să detensioneze situ-aţia şi să reducă la minim pericolul apărut, astfel că nu au fost înregistrate în acea zi şi pe parcursul celor care au urmat fapte de violenţă fizică sau alte evenimente cu impact negativ asupra ordinii publice şi siguranţei persoanelor. În tot acest timp, chiar dacă localnicii au iniţiat şi parti-cipat la o manifestare publică care nu respecta condiţiile legale, aceştia nu s-au dedat la acte de violenţă fizică sau la alte fapte cu impact negativ care să ducă la tulburarea gravă a ordinii publice, astfel că nu s-a pus problema intervenţiei în forţă pentru resta-bilirea ordinii publice. O altă situaţie care a necesitat o atenţie sporită şi măsuri specifice de prevenire a tulburării ordinii publice s-a consumat în vara anului trecut, în municipiul Botoşani, când, în urma unui omor comis în Centrul Vechi, atât victima cât şi agresorul fiind din rândul comunităţii romilor, câteva zeci de persoane de ace-eaşi etnie s-au adunat în curtea spitalului judeţean pentru a-şi manifesta compasiunea şi solidaritatea faţă de victimă şi rudele acesteia. Numai că, în numele compasiunii şi solidarităţii, aceste persoane au afectat pentru scurt timp desfăşurarea în condiţii normale a activităţilor specifice de la cea mai importanţă unitate spitalicească a judeţului, fapt care nu poate fi permis şi tolerat. Faţă de acest eveniment am avut reacţie şi am ajuns imediat la faţa locului unde, împreună cu Poliţia, s-a reuşit îndepărtarea cetăţenilor de etnie romă care blocau accesul la primiri urgenţe şi revenirea la normal a activităţii în acea zonă. Aceştia au con-tinuat să staţioneze în curtea spitalului timp de aproximativ o zi şi jumătate, timp în care mass-media locală a pus accentul pe comportamentul civic negativ al unor persoane de etnie romă şi au insistat, în mod eronat, asupra necesităţii luării unor măsuri legale mai dure faţă de aceste persoane. Din punctul nostru de vedere a fost o situaţie atipică pentru cadrul dispoziţional intern care reglementează misiunile de asigurare şi de intervenţie pen-tru restabilirea ordinii publice şi nu se putea interveni în forţă faţă de persoanele de etnie romă din curtea spitalului, în ciuda criticilor venite dinspre mass-media şi opinia publică. Principiile specifice intervenţiei nu pot fi ignorate sau încălcate, indiferent de apartenenţa etnică a grupului de persoa-ne care comite acte şi fapte antisociale, şi nu se poate acţiona cu două sau mai multe unităţi de măsură faţă de anumite categorii de persoane, indiferent cât de mult sau puţin aceştia respectă normele de bun simţ şi de convieţuire socială. Nediscriminarea însoţeşte permanent acţiunile şi măsurile legale pe care jan-darmii le iau pentru tragerea la răspundere a celor care încalcă legea, iar aplicarea legii este la fel pentru toţi cetăţenii, pentru aceeaşi faptă, indiferent de etnie, religie, sex, apartenenţă politi-că. Toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii, iar Constituţia României consacră acest principiu fundamental de drept.

Maior Mihai-Marius CHIABURU

JANDARMERIA-UPDATE CONTINUU LA PROVOCĂRILE ACTUALE

3

9/2018 Jandarmul Botoşãnean

Jandarmeria prin ochii jandarmilor Modernizarea telefoanelor mobile şi dezvoltareasmartphone-uriloraupusladispoziţiatuturor,pelângăalteapli-caţiimaimult saumaipuţin folositoare, camerevideo şi fotoîncorporate,carepotfifolositeînoricemoment. Oameniiauastfelocaziasăfotografiezeşisăfilmeze,înspaţiulpublic,oricelucrusauactivitatepecareleconsiderăinteresante şi să lepostezeulteriorpe site-urilede socializareorisăletransmităcătreredacţiileteleviziunilorsaupublicaţiiloronline. Deochiulindiscretalcamerelornuscapănicijandar-mii,carepetimpulexecutăriimisiunilorseconfruntăcupersoa-nerecalcitrante,infractoriviolenţisaupurşisimplucupersoanenemulţumitedeactivitateaoamenilorlegiioricuanumiteinte-reseînapărareaunuiprietenlegitimatsausancţionatcontraven-ţional. Scoasedincontext,imaginiledevindemulteori,,vira-le”şiproduc,,pagube”înimagineainstituţieisauajungprobeînfavoareacelorcareacuzăjandarmiicăfacabuzînserviciusaunurespectădrepturilelegalealecetăţenilor.

Posibilitateadeacontracaraanumiteacuzaţiistălaîn-demânanoastră.Nunepoateîmpiedicanimenisăfolosimşinoitehnologiaexistentăşisăfilmămintervenţiilecolegilor,atuncicândnuesteabsolutnecesarăintervenţiapersonalăpentruimo-bilizareauneipersoane,deexemplu. Poatecănu intră înatribuţiiledeserviciuale jandar-milor operativi filmarea sau fotografierea cu smartphone-urilepersonale, dar protejarea propriei persoane sau a colegilor deeventualelereclamaţiisaudezamorsareauneiposibilecrizeme-diaticemerită,,efortul”deascoatetelefonuldinbuzunarşidea-lfolosiînacestscop.

Amvăzutprinmass-mediadestulesituaţiiîncarean-gajaţi aiMinisteruluiAfacerilor Interne au prezentat probe înapărarealor,probecarenulăsaulocdeinterpretare,dovedindcăauacţionatlegalşicontracarând,astfel,încercărileunorper-soane,maimultsaumaipuţinpublice,dea-idiscreditapeeisauinstituţiadincarefacparte. Porninddelaceleexpusemaisus,lanivelulInspecto-ratuluideJandarmiJudeţeanBotoşaniafostorganizatăînperi-oadaiulie-octombrie2017ocampanieinternă,subformădeconcurs,intitulată,,Jandarmeriaprinochiijandarmilor”. Aşacum,încadrulactivităţilordeprevenirepecareledesfăşurăm,îisfătuimpealţiisărespecteanumitereguli,sănuaibăîncredereînoricineşisăadopteunminimdemăsuripre-ventive,totaşatrebuiesăavemgrijăşidenoiînşine. Scopul campaniei a fost conștientizarea personaluluiinspectoratuluicuprivirelaimportanțafilmăriisaufotografieriicusmartphonulpersonalaunoraspectedeinterespetimpulexe-cutăriimisiunilor specifice saudesfășurării altor activități atâtdinpunctdevederealpotențialuluiimagistic, încazulmedia-

tizăriiunorevenimentedinoricedomeniude activitate al inspectoratului, cât maiales din perspectiva unei ,,autoprotecții”încazulunorplângeriadresatedecetățeniprivindmoduldeintervențiealjandarmi-lorînanumitesituații,carepotcăpătaunaspectpenal.Diversificareamass-mediașiamploa-rea fenomenului social-media, bazat pefilmărisaufotografiicarepotfifăcutedeoricepersoanăcusmartphone-ulpersonal,produce, în unele cazuri, prejudiciereaatâtaimaginiiinstituției,câtșiaimaginiipersonaleajandarmilor,cuposibilereper-cusiuni legale în cazul în care aspecteleprezentate înmass-media sau pe rețeleledesocializarenusuntcombătutecupro-beconcludente,înacestcazcufilmesaufotografii făcute la momentul oportun,pe timpul executăriimisiunilor sau altoractivități.Captareaimaginilorcuajutorultelefoa-nelormobilenutrebuie,însă,săîmpiedice

executareamisiuniloroperativesaudesfășurareaunoractivitățispecifice,urmândafiexecutatedoarînlimitaposibilităților. Credemcăamreuşitsăinducemînmentalulcolectivimportanţanevoiideaneautoprotejasaudeaveniînsprijinulcolegilor,dovadăfiindfaptulcătotmaimulţijandarmifolosesc,în limita posibilităţilor, posibilităţile defilmare şi fotografierepropriişiauînţelescăceamaiînmăsurăsăaibăgrijădecinevaestechiaraceapersoană.

Plutonier adjutant Dan IZOTOV

4

Jandarmul Botoşãnean 9/2018

Jandarmeria prin ochii jandarmilor MÂNDRU CĂ SUNT JANDARM?

Mândru sau nu că sunt jandarm, aceastaesteîntrebarea!Dupămaibinede22deanideacti-vitate,m-amîntrebat,însineamea,careesteadevă-rul. Dacă în urmă cu câţiva ani, mai exact în2011,cinevami-arfiadresataceastăîntrebare,sim-plădealtfel,nuştiucerăspunsaşfidat. Restructurarea Jandarmeriei Române, laaceadată,areprezentatînrealitateunpasînapoiînevoluţiainstituţiei. JandarmeriaRomânăşi-acontinuatdrumul,dareficienţareorganizării şi impactulei,mult lău-datelaaceadată,şi-auarătatadevăratafaţădupăoperioadă,ceamaibunădovadăfiindaceeacăartiza-niiei,carelavremearespectivă,dinmotivelesnedeînţeles,nuauavutverticalitateanecesară

pentrua-şispunepărerea,auconcluzionatulteriorenergiccăreorganizareaafostfăcută,,pegenunchi”şiauaruncatvinalanivellocal,susţinândcăauple-catoamenibunidinsistemşi,printr-oconjuncturădemoment,aurămasînsistemuniipoatemaipuţincapabili. Păcatcăauspusacestelucruricuocaziace-remonieidetrecereînrezervăşinulamomentulîncares-aupetrecut,dar,vorbaaceea,,,Dupărăzboi,mulţivitejisearată”. Casănuuit,aceeaşijandarmiafirmau,delapupitrulConsiliuluiMilitaralJandarmerieiRomâne,dupăcâtevalunidelareorganizare,căaceastaafostfoartebună,căceicarenuautrecutînrezervăforţatauconştientizatloculpecareîlocupă,iarrezultateleobţinuteîntrectoateaşteptările,crescândcapâineacaldăîncuptor.Decieradebine! Ca să numai spun de tăierile salariale de25%dinsalariuşiconcediilefărăplată,motivatederestricţiilebugetare,încondiţiileîncares-adoveditdupăuntimpcăbaniexistau,darnupentrusalari-ilejandarmilor. Toate acestea au clătinat serios statutul demilitar, care înainte de anul 1989 însemna destuldemultşiaevidenţiatvulnerabilităţileJandarmerieiRomâne. Aşmaiurmaocarierămilitarăîn,,armadeelită”aMinisteruluiAfacerilorInterne?Cusiguran-ţă. Suntmândru că sunt jandarm?Acum răs-punddinsufletDA.Estemeseriacaremi-aadussa-tisfacţiiprofesionale,caremi-ahrănitfamiliaşicaremăfacesămergînainte. Nuînseamnăcăîndoielileşinesiguranţadeacumcâţivaanimis-auştersdefinitivdinsufletşiamuitat,darnuregretnicioclipăcăamdeciscând-vasăfiuJANDARM. Aşalegedinnouacelaşidrum,începutcami-litar în termen la20deani,drumpecaremergşiastăzicuaceeaşienergie,sperândcătotulvafibineşipestecâţivaani levoiputeaspunecolegilormaitineriAMONOAREASĂVĂSALUT!SUNTMÂNDRUCĂAMFOSTJANDARM!


5


Una dintre atribuţiile importante ale Biroului Resurse Umane din cadrul inspectoratului o reprezintă recrutarea tinerilor pentru cele două şcoli militare de subofiţeri jandarmi care funcţionează la Drăgăşani şi Fălticeni. Nu este o activitate deloc uşoară, implicând un mare număr de documente, verificări, testări psihologi-ce şi controale medicale, toate coordonate de structura amintită anterior. Lipsa de personal existentă în Jandarmeria Ro-mână, generată în mare parte de valul de pensionări din ultima perioadă, a convins conducerea Ministeru-lui Afacerilor Interne să introducă o nouă sesiune de admitere în luna ianuarie 2018 şi să dubleze numărul locurilor de şcolarizare, de la 350 la 700. Această modificare a ridicat o altă problemă, aceea a necesităţii atragerii unui număr mai mare de tineri interesaţi de urmarea unei cariere militare faţă de anii interiori. Pentru a putea alege, trebuie să ai de unde, calitatea fiind o condiţie esenţială pentru reuşita introducerii în sistem a unor jandarmi bine pregătiţi, ţinând cont şi de scurtarea perioadei de şcolarizare de

la doi ani la aproape 10 luni. Pentru atragerea tinerilor cu vârsta de până în 27 de ani, Compartimentul Informare, Relaţii Publice şi cu Publicul din Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Botoşani a desfăşurat o campanie de recrutare în acest sens cu sprijinul mass-media locale, dar şi prin inter-mediul reţelelor de socializare care au o mare priză la publicul tânăr. De asemenea, în data de 15 noiembrie 2017, o caravană inscripţionată cu mesajul campaniei de pro-movare a ofertei educaţionale, precum şi de recrutare a candidaţilor pentru şcolile de subofiţeri din subordinea Jandarmeriei Române a ajuns în judeţul Botoşani. Caravana, care a fost prezentă în 14 judeţe ale ţării, a staţionat pe Pietonalul Unirii din municipiul Bo-toşani, după care s-a deplasat în municipiul Dorohoi, în parcarea unui supermarket din localitate. Cu această ocazie, specialiştii din structura de resurse umane au desfăşurat activităţi specifice de re-crutare, distribuind trecătorilor pliante cu informaţii legate de condiţiile de admitere şi răspunzând la între-bările tuturor celor interesaţi.

IMPORTANŢA RECRUTĂRII VIITORILOR JANDARMI

6


Eforturile cadrelor implicate în campanie s-au concretizat în recrutarea a 112 tineri, băieţi şi fete, din care 70 au trecut toate etapele preliminare şi au întoc-

mit dosarele complete de concurs. Aproape jumătate dintre cei care s-au prezentat la Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi ,,Petru Rareş” Fălticeni pentru a susţine examenul de admitere, mai exact 33 de tineri, au trecut de contravizita medicală, proba sportivă şi evaluarea cunoştinţelor teoretice, de-

venind elevi ai şcolii, unde au depus jurământul militar în data de 10 martie 2018, cu ocazia împlinirii a 10 ani de la înfiinţarea acesteia, în prezenţa rudelor şi prietenilor. Acest fapt dovedeşte încă o dată că tinerii sunt atraşi de cariera militară, de siguranţa unui loc de mun-că şi de statutul social asociat acestei cariere, cu toate privaţiunile şi greutăţile inerente serviciului în slujba legii şi a cetăţenilor. Ca lucrători de resurse umane, nu putem decât să ne bucurăm că am reuşit să contribuim la atragerea unor noi tineri entuziaşti în rândurile noastre, că am re-uşit poate, prin informaţiile oferite, să le deschidem noi căi pentru viitor şi pentru o carieră într-o armă care le poate aduce multe satisfacţii dacă este abordată într-un mod conştient, responsabil şi asumat.

Plutonier adjutant Ştefan-Virgil STOLERU

7


ÎNCEPUT DE CARIERĂ...

Înainte de a accede în Jandarmerie, fiecare dintre noi a avut un moment de analiză în care am pus în balanţă riscurile și beneficiile, cerinţele si capacităţile individuale, libertatea din viaţa civilă și restricţiile impuse de ordinele și regulamentele militare. Jandarmeria execută o diversitate mare de misiuni, iar unele dintre acestea sunt în cooperare cu alte instituţii, astfel încât, ca si cadru activ poţi lua parte la diverse alte acţiuni pe lângă asigurarea ordinii și siguranţei publice sau restabilirea acesteia când a fost tulburată, aspecte care ne incită și ne atrag în acelaţi timp. Cu fiecare probă trecută ne-am convins și mai mult că aceasta este meseria pe care dorim să o îmbrăţișăm, talerul balanţei căpătând și mai multă greutate în dreptul Jandarmeriei. Pe lângă descurajarea faptelor antisociale, jandar-

meria contribuie și la educarea cetăţenilor, prin acţiunile preventiv-informative, făcute în unităţile școlare sau cu oca-zia diverselor acţiuni publice. Lucrând cu oamenii, poate fi obositor sau stresant uneori, riscul de a greși fiind mai mare decât atunci când lucrezi cu instrumente, dar în același timp este și plăcut, simţi că faci ceva util, simţi cum contribui la bunăstarea oamenilor și la dezvoltarea ţării, asta privit ca și ansamblu, împreună cu celelalte structuri de apărare și ordine publică.Momentul jurământului a fost unul cu totul special, mo-mentul când am lăsat deoparte ultimele urme ale copilăriei, când, sub ochii părinţilor, am trecut la o nouă etapă a vieţii. Jurământul a devenit, astfel, botezul nostru în apa tricoloru-lui, sub privirea întregii ţări, avându-i drept nași pe ofiţerii și subofiţerii școlii militare. Atunci am făcut un legământ atât cu ţara, cu viitorii camarazi, cât și cu noi înșine, de a nu ne da bătuţi niciodată! Au trecut cele trei luni de pregătire militară și a urmat stagiul de practică la Inspectoratul de Jandarmi Ju-deţean Botoșani. Cu mari emoţii și cu minţile pline de in-formaţii pregătite pentru a fi puse în practică, îndrumaţi de tutori, am început o nouă activitate, cea de „lucrător” al inspectoratului. După câteva zile, am început să ne obișnuim cu programul și cu tutorii noștri, aceștia fiind niște oameni excepţionali, cu o înaltă pregătire profesională, care ne-au învăţat foarte multe despre ceea ce înseamnă să fii un jan-darm „adevărat”, care își slujește cu mândrie patria. Pe toată durata practicii am participat la foarte multe mi-siuni, în care ne-am dezvoltat cunoștinţele și deprinderile necesare viitoarei noastre profesii, ceea ce ne dă încredere că pe viitor vom face faţă provocărilor acesteia.

Elev Roxana ENEA

8


Peste100detineri,cuvârstecuprinseîntre14-20ani,aufostangrenaţiîntabăramilitară-pilot,unicăînRomânia,des-făşuratăînlocalitateaAgafton,jud.Botoşani,unde,pelângăin-strucţie,austudiatşiistoriemilitară. Îndimineaţazileide11august2017,cuforţeleşimijloaceleavuteladispoziţiedincadrul grupelor „intervenţie antiteroristă şiacţiuni speciale” şi „conductori câini servi-ciu”,I.J.J.Botoşaniadescinsînzonaspaţiilordecazarealetaberei.Sunetulgoarnei,care,înmodobişnuitanunţadeşteptarealaora06.00şipregătireapentru înviorare,a fost înlocuitdevociputernicecarespuneau:„Deşteptarea!Jandarmeria!Toatălumeapeplatou!” ImediatdupăactivitateadeevacuareamilitarilorAirsoft, s-a trecut la întâmpina-rea acestora pe locul de adunare cu un dispo-zitivexteriorformatdincâiniideserviciuşiconductorii lor.Pentruunii,şiacest lucruseputeaciticuuşurinţăpefeţelelor,situaţiaeradestuldeenigmatică.Comandantultabereiafost cel care a readus zâmbetul pe chipurilesperiate, prinprecizările făcute cuprivire la

exerciţiulorganizatdeI.J.J.Botoşaniîntabăralor.Profesionalismulşimodulcâtmairealdeacţiuneal luptătorilor „antitero” au ţinut pe toţi cei pre-zenţiîntensiunemaximă,chiardacăpregătirealorîntabărăaveaspecificmilitar. Dacătoti-autrezit,jandarmiile-aupre-zentat tinerilor entuziasmaţi tehnica din dotare,specificămisiunilorexecutateînmodcurent,darşicâtevaelementededresajcucâiniideserviciu. CuconvingereacăamreuşitsăatrageminteresultinerilorpentruunviitorînJandarmeriaRomână, am dat ordinul de îmbarcare şi ne-amluat „la revedere” de la comandantul taberei şi„subordonaţii”săi.

Căpitan Marius MADONICI

„Mascaţii de la Jandarmerie” au descins în Tabăra de la Agafton

9


Zăpada, gerul, vântul şi peisajul hibernal au fost ca-drul ,,perfect” de desfăşurare a unui concurs de orientare sportivă în luna februarie 2018. Ultima activitate de acest gen a fost organizată în anul 2003, în condiţii meteo aproape identice, singura dife-renţă a fost că la acea vreme armata încă era obligatorie şi din echipele care au participat făceau parte atât militari în termen, cât şi jandarmi angajaţi pe bază de contract. Scopul competiţiei a fost menţinerea şi întărirea sănătăţii, ridicării capacităţii de efort fizic si intelectual, dezvoltarea coeziunii de grup, precum şi perfecţionarea pregătirii de specialitate a personalului din inspectorat. Startul în concursul de orientare sportivă s-a dat la ora 11.00, echipele pornind la interval de 5 minute între ele. În epoca globalizării, a internetului şi GPS-ului pare puţin demodat să te mai orien-tezi cu busola după azimut, dar câteodată este bine să te întorci la ,,rădăcini”, cum ar spune americanii ,,old school”.Opt echipe a câte patru jandarmi s-au întrecut pe traseul stabilit, trecând prin cele opt puncte de control stabilite. Înaintea startului, con-curenţii au primit câte o busolă tip B1 69 IOR şi azimutul direc-ţiei de deplasare pentru fieca-re post de control, urmând să parcurgă traseul de 2282 metri, ajutându-se de busolă şi de de-scrierea posturilor de control.Posturile de control care tre-

buiau atinse de competitori au fost amplasate pe repere distincte, fiind prevăzute cu steguleţe albastre, iar şeful patrulei a primit de la arbitrul postului de control materiale pentru completarea dotării. La atingerea fiecărui post de control, toţi participanţii au avut de îndeplinit câte o sarci-nă. Concurenţii numărul doi, trei şi patru din fiecare echipă au început desfăşurarea pro-bei doar în momentul în care colegul de dinaintea lor a în-cheiat sarcina primită (pentru anumite puncte de control). Ordinea în care concurenţii trebuiau să rezolve ceea ce li s-a cerut urma să fie stabilită de către conducătorul echipei.Deplasarea pe tot circuitul s-a

făcut în coloană, având pistolul mitralieră în cumpănire (dacă situaţia nu impunea trecerea armei într-o altă pozi-ţie) şi în pas viu (sau în pas alergător, doar dacă terenul pe care se facea deplasarea permitea acest lucru, în condiţii de siguranţă). Dintre sarcinile care trebuiau executate enume-răm demontarea şi montarea pistolului-mitralieră, trecerea măştii contra gazelor de la poziţia de marş la poziţia de lup-tă şi invers, aruncarea mingii de oină la punct fix, demonta-rea şi montarea pistolului din dotare, deplasarea târâş prin zăpadă pe o distanţă de 20 de metri şi transportarea în spa-te, pe o distanţă de zece metri, a unui coleg din patrulă.Aprecierea rezultatelor s-a făcut în funcţie de timpul obţi-

ÎNAINTE, OŞTENII MEI!

10


nut după parcurgerea traseului şi efectuarea tuturor probe-lor de către membrii echipelor, fiind declarată câştigătoare echipa care a obţinut cel mai mic timp. Condiţiile meteo nefavorabile au pus la grea încer-care membrii echipelor, care în pofida frigului pătrunzător au ajuns transpiraţi la finiş, unde au servit câte un ceai cald şi au fost transportaţi la sediul inspectoratului, nu de alta,

dar a doua zi nu ar mai fi avut cine să intre în serviciu dacă ar fi răcit. Cele opt echipe s-au achitat cu brio de sarcinile pri-mite şi au terminat traseul într-un timp bun, echipele câşti-gătoare finalizând traseul în 49 de minute. De ce echipele şi nu echipa? Pentru că au fost două echipe care au parcurs în timp identic şi au ocupat astfel cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere. A fost greu, a fost uşor? Uşor nu a fost, cu siguran-

ţă, dar pregătirea fizică a participanţilor le-a permis să nu abandoneze ,,lupta”, una destul de strânsă, după cum rezul-tatele finale au dovedit-o. Apropo, ştie cineva ce este azimutul? Dacă nu, atunci aflaţi că azimutul magnetic este unghiul orizontal măsurat de la direcţia nord a meridianului magnetic după mersul acelor de ceasornic până la direcţia spre reper şi se

măsoară în grade, de la 0 la 360. Esenţa deplasării după azimut constă în iscusinţa de a găsi şi menţine cu aju-torul busolei direcţia indi-cată, iar distanţa se mă-soară în dubli paşi, cum este prevăzut în literatura militară de specialitate.Până la urmă, toate echi-pele au avut de câştigat câte ceva, din compunerea lor făcând parte cei mai buni dintre cei buni, iar onoarea de a fi selecţionat a fost cea mai plăcută re-compensă. De ce am denumit acest articol ,,Înainte, oştenii mei!”? Se spune că Ştefan cel Mare, înaintea unei

lupte cu turcii, şi-ar fi trimis iscoadele în teren. Când aces-tea s-au întors, i-ar fi spus domnitorului: ,,Măria ta, turci în spate, turci în stânga, turci în dreapta, câtă frunză şi iarbă. Ce ne facem?”, iar domnitorul le-ar fi răspuns: ,,Înainte, oş-tenii mei!”.


11


Lumea este plină de probleme şi, oricât ne-am strădui, nu vom putea niciodată să le rezolvăm pe toate. Dar, în măsura în care ne este omeneşte posibil, fiecare dintre noi putem contribui la crearea unei lumi mai bune, în care unul dintre elementele de bază să fie înţelegerea diferenţelor dintre oameni şi, cel mai impor-tant, acceptarea acestora ca pe un lucru firesc pentru că, de cele mai multe ori, diferenţa este doar în mintea noastră. Schimbând felul în care gândim, putem schimba lumea. Cele mai bune, dar şi cele mai rele idei, sunt gen-erate de mintea umană. Doar oamenii pot face bine sau rău cu bună intenţie. Animalele sunt ghidate de instinct, pe când oamenii sunt înzestraţi cu darul raţiunii şi cu po-sibilitatea de a alege. Din categoria celor care trebuie înţeleşi şi acceptaţi fac parte şi copiii cu sindromul Down, atât de asemănători şi totuşi atât de diferiţi faţă de cei care nu au această afecţiune. Diferenţa o face prezenţa unui cromozom 21 suplimentar, care generează o corelaţie de semne şi simp-tome specifice. În România, incidenţa este de aproximativ 1 la 800 de naşteri, deci se poate estima că sunt în jur de

30.000 de persoane care suferă de trisomie 21. Nu putem vorbi de bun sau rău în privinţa implicării sociale, mai degrabă despre oameni cărora le pasă de altceva decât de propria persoană şi oameni nepăsători. Cu preţul a foarte puţin din timpul nostru liber putem aduce un zâmbet pe feţele copiilor cu sindromul Down şi părinţilor acestora. De patru ani, Asociaţia ,,Down Activ” Moldova organizează o activitate de socializare denumită ,,Dez-voltare prin sport - Ştafeta prieteniei”, în colaborare cu Special Olympics România şi alte instituţii, pentru a marca

Ziua Mondială a Sindromului Down, care se sărbătoreşte pe 21 martie. Anul acesta, concursul s-a desfăşurat pe echipe din care au făcut parte jandarmi şi pompieri, pe lângă un copil cu sindrom Down şi un copil tipic. Este al treilea an consecutiv în care răspundem ,,prezent” la invitaţia asociaţiei, care urmăreşte creşterea importanţei sportului în viaţa persoanelor cu nevoi speci-ale, îmbunătăţirea stării de sănătate şi apropierea copiilor de oamenii în uniformă. După cum spune preşedintele asociaţiei, dom-nul Dan Theodor Palimariu, acomodarea cu oamenii în uniformă în situaţii de normalitate îi va ajuta pe copii să interacţioneze cu ei în situaţii limită, scopul acestor acţiuni fiind schimbarea atitudinii societăţii faţă de persoanele cu sindrom Down prin învăţarea modului de interacţionare cu aceştia şi încurajarea prieteniilor între copii. Nimic nu este mai frumos pe lumea asta decât zâmbetul copiilor, iar datoria noastră este să îi ghidăm în viaţă, să facem tot posibilul ca ei să crească sănătoşi şi să îi educăm astfel încât să nu întoarcă capul atunci când

cineva are o problemă, pentru că ignorarea nu înseamnă soluţionare. Dacă te prefaci că nu ai văzut, nu înseamnă că problema nu există, poate doar în mintea ta. Este necesar să credem în ceva, să avem un scop în viaţă, pe care să îl urmăm şi, mai ales, avem nevoie de speranţă, factorul care ne motivează şi ne dă puterea să ducem lucrurile mai departe, în beneficiul nostru şi al ce-lor din jur.


NE TREBUIE SPERANŢĂ

12


Sângele, componentă a organismului uman,areoimportanţăvitalăînfuncţionareacorectăaaces-tuia. Dinpăcate,spitalelebotoşăneneajungdemul-teoriîndeficitderezervesanguine,datoritănumăru-luimic de donatori care trec pragul Centrului Jude-ţeandeTransfuzieSanguinăînanumiteperioadealeanului. Apelurilerepetatealecadrelormedicalecătredonatorii regulaţi şi încercarea de atragere a unoranoinuaudefiecaredatăsuccesulscontat,poateşida-torităviduluide informaţiireferitoarela importanţadonăriidesângepentrubolnavi,înprimulrândşipen-trudonatoriînplansecundar. Nuneapăratlipsainformaţiiloresteproblema,câtfaptulcăacesteanuajunglacunoştinţacelorcarearputeadona. Unaltmotivarfilipsadeimplicareînviaţaco-munităţiilocale,printotcepoateînsemnaaceasta,auneipărţiacetăţenilor. NumăruldonatorilordinRomâniaestededoar2%,faţădemediade6%dinUniuneaEuropeană,aşacum o prezintă statisticile. Procentul este însă multpreamicraportatlaurgenţelemedicale.Conformda-telor OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii,majoritateatransfuziilorseîndreaptăcătrecopiişivârstnici,cătreceicuaccidentegrave,cătrefemeilegravidesaucătreceicarefacintervenţiichirurgicaleşipentrucaresân-geleesteesenţial. Oriastanu înseamnădecât faptul căbunicii,părinţii,soţiilesaucopiiinoştripotajungeînsituaţia

deaaveanevoieurgentdeotransfuziesanguină. Viaţaunuiomestenepreţuităşifiecareviaţăcontează. Generozitatea donatorilor oferă persoane-loraflateînsuferinţă,,viaţă”,iarceicarealegsădone-zevoluntarsângeînmodregulatprivescacestajutornepreţuitcapeodatoriemorală,cuatâtmaimultcucât,pentruopersoanăsănătoasă,reprezintăunefortnesemnificativ,pentrucareceamaibunărecompensăesteceamorală. Celedouăcampaniiinternederecrutareado-natorilordesânge,desfăşurateînperioada15octom-brie2017–02martie2018lanivelulInspectoratuluideJandarmiJudeţeanBotoşanisubîndemnurile,,Ajută-ţisemenii!Doneazăsânge!”şi,,Întindeomânădeaju-tor!Salveazăoviaţă!”,auavutcarezultatcolectareaa66depungidesânge,dincare10aufostdonatedeelevişistudenţijandarmi,aflaţiînpractică. Poatecănuînseamnăfoartemult,dartotestemaibinedecâtnimic.Donatoricustatevechisaucareaudonatpentruprimadată,jandarmiiinimoşiaupusumărul,înmodbenevol,laajutorareasemeniloraflaţiînsuferinţă. Ne-ambucuradacăamşticăexempluldatdenoiaconvinsmăcarcâţivadonatorisăseprezintelasediul centruluide transfuzie.Nunevomopriaici şivomcontinuaperiodiccampaniileinternederecruta-readonatorilordesânge,cuîncredereînomeniacaredefineştesufletuljandarmuluiromân. Plutonier adjutant Dan IZOTOV

FIECARE VIAŢĂ CONTEAZĂ

13


“Principiul de bază al universului este ordinea” Herbert Harris

Chiar ȋn Dicţionarul Explicativ al Limbii Romane (DEX), Jandarmeria este definită ca fiind o structură a statului care are sarcina de a păzi şi menţine ordinea.Paza şi menţinerea ordinii se face ȋn toate domeniile de activi-tatea ale societăţii ȋn care trăim. Evoluţia omenirii este posibilă doar ȋn strânsă legătu-ra cu natura ȋnconjurătoare. Resursele vitale pentru existenţa umană se găsesc sub diferite forme ȋn natură. Aşadar, este de la sine ȋnţeles că pentru o evoluţie corectă a omenirii este necesară şi o evoluţie corectă a mediului ȋnconjurător, a naturii ȋn general. Natura ȋnsă nu se poate apăra singură, ea poate să se regenereze, poate să continue să evolueze, doar apărată şi protejată. Aşadar apărarea şi protejarea naturii reprezintă una din multiplele sarcini ale Jandarmeriei Române. Din păcate, ȋn zilele noastre natura strigă după ajutor. Ea plânge necontenit şi ne cheamă să o salvăm. Buldozerele o sluţesc, excavatoarele o răscolesc, drujbele o taie, otrăvurile o inundă, braconierii o devalizează prin diverse metode, care de care mai diabolice, diminuând drastic populaţiile de peşti şi de animale din mediul natural. Referindu-ne strict la braconajul piscicol este cunos-cut faptul că pe apele publice de la noi acest fenomen este foarte dezvoltat, iar inventivitatea braconierilor şi mijloacele fo-losite de aceştia sunt foarte numeroase; astfel se braconează cu plase monofilament mici tip „ecran”, cu substanţe chimice, cu substanţe explozibile, se deviază cursuri de apă, se braco-nează folosind curentul electric şi nu în ultimul rând se braco-

nează folosind setci din fir monofilament sau din aţă. Setcile se întind în toate anotimpurile, chiar şi iarna, pe sub gheaţă. Tot iarna se braconează folosindu-se monturi pentru ştiucă ar-mate cu peştişori vii, braconierii folosind câteva zeci sau sute de astfel de monturi în acelaşi timp, iar toamna, cu precădere, sunt foarte multe persoane care „pescuiesc” cu zeci de monturi legate de plutitoare, monturi armate de-asemenea cu peştişori vii. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „General de bri-gadă Tudor Luchian” Botoşani a luptat şi va lupta mereu pentru protejarea mediului ȋnconjurător.Ȋn ultimul timp ( cu precădere din anul 2016 încoace) instituţia noastră a pornit o luptă teribilă cu braconierii din domeniul pis-cicol. Fie că este vară, iarnă, primăvară sau toamnă, fie că este zi sau noapte, fie că este frig, ploaie, caniculă sau vânt, aşadar ȋn orice anotimp sau ȋn orice zi a săptămânii noi ve-ghem mereu asupra apelor, veghem mereu asupra peştilor din acestea. Ȋn această perioadă (2016-2018) am organizat peste 80 de acţiuni antibraconaj piscicol, acţiuni care au inclus: pa-trulare, pândă, scoaterea din apă a unor importante cantităţi de setci din aţă şi monofilament ( peste 25 000 de metri), elibera-rea în habitatul propriu a aproximativ 1000 kg de peşte, confis-carea sau distrugerea instrumentelor de braconaj scoase din apă sau găsite pe gheaţă ( setci, „ecrane” sau monturi pentru ştiucă, etc.). Braconierii prinşi ȋn flagrant au fost sancţionaţi contravenţional şi s-au şi ȋntocmit o serie de dosare penale ȋn

BRACONAJUL PISCICOL - O PROBLEMA MEREU ACTUALĂ

14


noastre, iar prietenii noştri (cred că-i putem numi aşa), cei de la „Asociaţia Club Sportiv Bucovina Fishing” au făcut cunoscu-tă munca noastră comună ȋn ceea ce priveşte lupta ȋmpotriva braconajului piscicol prin intermediul unor emisiuni TV , prin articole publicate pe site-uri de specialitate (ex. Fishing & Hun-ting Channel) precum şi pe pagina de facebook a asociaţiei ACSBF. Pentru o natură curată cu ape în care populaţiile de peşti să crească şi să se dezvolte în mod firesc, natural, vom lupta cu toate puterile noastre şi garantăm astfel generaţiilor viitoare că se vor putea bucura şi ei de un pescuit plăcut pe apele naturale şi că nu vor fi obligaţi să pescuiască doar pe ape particulare iar speciile de peşti existente ȋn habitatele na-turale şi care nu se pot creşte ȋn mod artificial, vor dăinui mereu şi nu vor deveni doar simple amintiri. Oare ce sentiment poate fi mai plăcut peste ani de zile decât acela să-ţi auzi copilul sau nepotul spunându-ţi „ Mulţu-mesc că ai avut grijă să cresc ȋntr-un mediu sănătos! Mulţu-mesc că ai avut grijă ca şi eu să pot pescui pe o apă naturală!”? Pentru o lume mai bună, pentru o viaţă mai bună, pentru o natură curată din care elementele de distrugere (de orice fel ar fi ele) să dispară, Inspectoratul de Jandarmi Jude-ţean „General de brigadă Tudor Luchian” Botoşani nu va avea odihnă şi va apăra mereu ordinea, care este, după cum spu-nea Herbert Eugen Harris, „principiul de bază al universului”. Plutonier adjutant Marius NECHIFOR

cazul infracţiunilor grave. Nu putem trece cu vederea faptul că un sprijin impor-tant la efectuarea acestor acţiuni l-am primit de la asociaţia de pescari din judeţul Suceava numită ; „Asociaţia Club Sportiv Bucovina Fishing”, asociaţie care are ca şi obiectiv prioritar protejarea naturii şi populaţiilor piscicole de pe apele naturale. Ori de câte ori am apelat la serviciile lor ei au răspuns prompt şi ne-au sprijinit de fiecare dată. Nu de puţine ori iniţi-atorii acţiunilor au fost chiar ei, iar noi nu am pregetat ȋn a le acorda ajutorul pentru realizarea lor. Ȋn anul 2017 ȋntre Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „General de brigadă Tudor Luchian” Botoşani şi „Asociaţia Club Sportiv Bucovina Fishing” s-a semnat un protocol de colaborare ȋn domeniul braconajului piscicol. Tot ȋn anul 2017 instituţia noastră a derulat o acţiune denumită ,,PESCUIT RESPONSABIL PENTRU UN PESCUIT DURABIL!” prin care s-au ȋmpărţit pescarilor flyere cu informa-ţiile legale despre pescuit pe care trebuie să le cunoască şi să le respecte orice pescar, acţiune la care de asemenea am fost ajutaţi şi de membrii ACSBF. Apele vizate de acţiunile IJJ Botoşani au fost: râul Siret ( partea curgătoare precum şi acumulările Rogojeşti şi Bucecea), râul Prut, precum şi alte luciuri de apă cu potenţial piscicol care sunt „apetisante” pentru braconieri şi care se află sub jurisdicţia Jandarmeriei Botoşani. Acţiunile antibraconaj au fost şi vor fi mediatizate atât în presă (articole ȋn ziarele din Judeţul Botoşani), prin interme-diul site-ului IJJ Botoşani şi a paginii de facebook a instituţiei

15


În general, oamenii reţin aproximativ 10% din ceea ce citesc, 20% din ceea ce aud, 30% din ceea ce văd, 50% din ceea ce văd şi aud, 80% din ceea ce văd, aud şi spun, respectiv 90% din ceea ce văd, aud, spun şi fac în acelaşi timp. În acest sens, ne vedem nevoiţi să apelăm cât mai mult la strategii de învăţare active, care îl solicită multilateral pe subiect şi îl pun în situaţia de a lucra practic. Întreaga noastră activi-tate este guvernată de legi, ordi-ne, instrucţiuni, regulamente. La fel stau lucrurile şi cu pregătirea, doar că acest cadru legal ne ofe-ră dreptul şi obligaţia de a ne pregăti şi ne impune nişte limite minime ce trebuie atinse. Cum ne pregătim, ţine doar de noi şi de cultura organizaţională exis-tentă în unitate. Dinamica misiunilor şi mediul intern şi internaţional în continuă evoluţie ne-au obligat să ne adaptăm. Astfel, ne-am vă-zut în situaţia de a recunoaşte că poate undeva, cândva, am greşit, iar asta nu este o ruşine. Însă, am învăţat mereu din greşelile noas-tre, dar şi din ale altora. Frecvent prezentăm cu cei direct implicaţi „lecţii învăţate”, continuu cău-tam să ne îmbunătăţim metode-le şi să găsim soluţii. Suntem mereu deschişi în acest sens, iar atunci când noi nu găsim soluţii, nu ezităm să le căutăm la cei mai experimentaţi sau mai specializaţi în domeniul respectiv. Pregătirea unui jandarm se realizează la locul de muncă sau în instituţiile de învăţământ militare sau civile şi cuprinde, în termeni largi, pregătirea fizică, cea de specialitate sub aspectul său teoretic, cea de specialitate sub latura practică, executarea de trageri cu armamentul din dotare, toate acestea finalizate semes-

trial cu câte un exerciţiu tactic. Acesta solicită punerea în practică a tot ceea ce s-a studiat/exersat până în acel moment, fiind con-stituit dintr-un scenariu amplu, cu o multitudine de variante de acţiune, organizat, coordonat şi evaluat de conducerea unităţii şi de ofiţeri specialişti pe linii de activitate conexe. În vederea realizării unei coeziuni de grup - carac-teristică sine qua non a oricărei structuri operative/de acţiuni

speciale - lunar desfăşurăm acti-vităţi de pregătire colectivă. În acest context, structuri-le de ordine publi-că, de intervenţie, dar şi cele de acţiuni speciale şi antiteroriste învaţă să se spri-jine reciproc, să lucreze împreună în rezolvarea unor speţe practice şi îşi perfecţionează continuu forţa de grup, prin cunoaşterea de către fiecare indi-vid, parte a unei subunităţi, a locu-lui şi rolului său

în cadrul diverselor variante de acţiune. Totodată, se urmăreşte perfecţionarea deprinderilor practice de executare a diferitelor operaţiuni, până la nivelul de automatisme. Dar, pentru a executa misiunile corespunzător, nu este suficientă doar pregătirea subunităţilor de ordine publică sau a celor de pază şi protecţie instituţională, ci este imperativ necesar ca cei ce sprijină, organizează, coordonează sau conduc aceste misiuni să fie la rândul lor pregătiţi. De aceea, un accent deosebit

se pune pe pregătirea militarilor care încadrează Co-mandamentul unităţii. Pregătirea noastră este în totalitate individu-alizată, raportându-ne la tipul de activităţi/misiuni desfăşurate. Spre exemplu, colegii noştri care înca-drează grupa de conductori câini serviciu petrec zilnic minim două ore în compania patrupedului necuvân-tător, care le este şi partener de serviciu, iar, lunar, o zi o dedică unei „convocări de specialitate” în care îşi pregătesc animalele de serviciu încredinţate şi întreţin adăpostul acestora. Când vine vorba de diseminarea noţiunilor teoretice, am învăţat că limita dintre captivant şi plic-tisitor este foarte subţire, astfel încât avem norocul să dispunem de o bază materială modernă şi generoasă pe care o folosim cu succes. Folosim, aşadar, pentru a transmite un mesaj exact acolo unde trebuie şi cum trebuie, videoproiectorul, tabla interactivă sau plat-forma de pregătire e-learning, prin intermediul cărora dezbatem, expunem sau prezentăm diverse filmuleţe, slide-uri power-point, iar mai nou am început să utili-zăm software-ul „prezi”.

„Un jandarm pregătit este un jandarm viu”

16


Știm că în scopul evitării monotoniei şi a oboselii par-ticipanţilor, expunerea trebuie îmbinată cu explicarea, cu scurte secvenţe de conversaţie, menite să stimuleze spiritul activ, aten-ţia. Totodată, ştim că sunt deosebit de utile exerciţiile de aplicare a celor predate, în scopul corelării cu informaţiile învăţate ante-rior, al formării priceperii de aplicare în practică. Toate acestea le conştientizăm şi încercăm, atât cât putem, să le aplicăm. Dacă este să vorbim despre antrenamentul pentru exe-cutarea tragerilor cu armamentul din dotare, încercăm, în limi-ta ordinelor în vigoare şi a regulilor de siguranţă aplicabile în poligoane, să fim cât mai dinamici şi să organizăm şedinţe cât mai complexe, care să corespundă tuturor posibilelor scenarii cu care ne-am putea confrunta în executarea misiunilor încredinţate prin lege. Utilizăm o gamă largă de armament şi tehnică specia-lă şi este absolut necesar să fim oricând pregătiţi să o folosim, cu toate că ne do-rim din suflet să nu facem asta nicioda-tă. Aşadar, pentru a le putea folosi, este obligatoriu să cunoaştem principiile de funcţionare şi întreaga gamă de noţiuni teoretice ce reglementează executarea tra-gerilor şi manipularea unui anumit tip de armament şi abia apoi să ne perfecţionăm aptitudinile practice de trăgători. Raportându-ne la aspectul pre-gătirii fizice, suntem mândri să spunem că dispunem de o bază materială foarte generoasă, care ne permite desfăşurarea sportului atât individual, cât şi a celui de masă. Chiar şi aşa, avem proiecte de lărgire şi de îmbunătăţire a acestei baze. Astfel, ne-am propus finalizarea în peri-oada următoare a unei piste cu obstaco-le, a unui teren de oină şi a unei piste de atletism la baza noastră de pregătire şi in-struire. Acolo dispunem deja de un teren multifuncţional sintetic de fotbal şi de tenis, de o foarte bună calitate, îngrădit, avem bănci de rezerve acoperite, alei betonate, iar, de anul trecut, avem şi patru module care vor fi utilizate ca vestiar, grup sanitar, respectiv spaţii de depozitare. De asemenea, dispunem de două săli de sport dotate cu aparatură de culturism şi de fitness de foarte bună calitate, una fiind la sediul unităţii din Botoşani, iar cealaltă la sediul Detaşamentului 3 Jandarmi Dorohoi. Toate aceste realizări de natură materială nu ar fi putut fi posibile fără sprijinul Asociaţiei Sportive „Prutul” Botoşani, pe care noi am înfiinţat-o şi la care fiecare dintre noi contribuim.

Pentru dezvoltarea aptitudinilor motrice şi menţinerea unui nivel optim de sănătate avem aloca-te minim patru ore de educaţie fizică săptămânal, iar pentru perfecţionarea aptitudinilor în domeniul auto-apărării unul dintre colegii noştri, care a fost format ca instructor de arte marţiale, ne pregăteşte săptămânal în domeniul sportului de contact. Periodic ne este evaluat nivelul de pregăti-re fizică, atât sub aspectul forţei, cel al vitezei, cel al rezistenţei, dar şi sub cel al deprinderilor din dome-niul autoapărării. Suntem cu toţii conştienţi de faptul că o formă fizică corespunzătoare este absolut nece-sară nu numai pentru propria noastră sănătate, dar şi pentru a putea face faţă cu succes misiunilor specifice. Pentru a îmbina utilul cu plăcutul şi pentru a promova practicarea sportului organizăm în fiecare an, pe întreg parcursul anului calendaristic, diverse competiţii sportive, cum ar fi: fotbal, atletism, şah, tenis de câmp, tenis de masă, tir sportiv, concurs de

orientare sportivă, concurs de dresaj câini serviciu, con-curs de oină, concurs de pescuit sportiv şi, nu în ultimul rând, or-ganizăm anual Crosul Jandarmeriei, competiţie sportivă la care participă un număr mare de persoane de toate vârstele şi din toate categoriile sociale. Ne confruntăm frecvent cu situaţia de a urmări persoa-ne „certate cu legea” şi suntem puşi adeseori în situaţia de a aler-ga după aceştia sau de a folosi gradual şi proporţional procedee de autoapărare, astfel încât ne vedem obligaţi să fim în formă. Suntem pregătiţi şi ne pregătim mereu să facem faţă ori-cărei misiuni şi, cu toate că unele persoane ne văd ca o instituţie de forţă, noi vă asigurăm că prioritatea noastră este siguranţa cetăţeanului şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamen-tale ale acestuia. În acest context, asigurarea unui climat paşnic

de ordine şi siguranţă publică este esenţială, iar dacă vreodată vom fi nevoiţi să folosim forţa pentru a restabili ordinea publi-că, aceasta, în mod cert, se va face doar cu stricta respectare a legislaţiei şi a demnităţii umane.

#JandarmeriaProtejează

Căpitan Alin CHELĂRESCU

17


„Eficienţa merită recompensată!” şi „Fii un exemplu pentru colegii tăi!” reprezintă mesajele cam-paniei interne ,,Jandarmul lunii”, desfăşurată începând cu luna iulie 2017. Scopul declarat al campaniei este stimularea iniţiativei personalului Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Botoşani în scopul îmbunătăţirii calităţii mun-cii în toate domeniile de activitate şi implementarea în conştiinţa de grup a concepţiei ,,plus valoare”. Dintre obiectivele urmărite exemplificăm im-plementarea unor proiecte de eficientizare a activităţii, potenţarea rezultatelor pozitive şi găsirea unor idei concrete şi aplicabile în practică pentru soluţionarea anumitor probleme, creşterea nivelului de competiti-vitate la nivelul tuturor structurilor inspectoratului şi recompensarea cadrelor cu rezultate foarte bune în ac-tivitate, având ca public ţintă întreg personalul inspec-toratului. Nominalizarea ,,Jandarmului lunii” se face la propunerile şefilor nemijlociţi, acestea fiind analizate de o comisie compusă din comanda inspectoratului, şeful Biroului Resurse Umane, consilierul juridic şi ofi-ţerul psiholog, în cadrul unei şedinţe de lucru a inspec-torului şef. Criteriile de evaluare sunt gradul de implicare în îndeplinirea obiectivelor inspectoratului, calitatea muncii depuse şi rezultatele obţinute, importanţa pro-iectelor din punct de vedere al eficientizării activităţilor specifice locului de muncă şi aplicarea în practică ca ,,lecţii învăţate” a conceptelor noi implementate şi soluţiilor adoptate pentru soluţionarea anumitor pro-

bleme, la nivelul altor structuri ale in-spectoratului sau la nivelul Jandarmeri-ei Române. Premiul pentru câştigător, dacă pu-tem spune aşa, constă într-o diplomă oferită în cadru festiv, în prezenţa cole-gilor, iar recompensarea va fi avută în vedere la aprecierea de serviciu anuală, conform reglementărilor legale în vi-goare. Activitatea de ,,Evaluare a activităţii şi a rezultatelor obţinute de Inspecto-ratul de Jandarmi Judeţean Botoşani în anul 2017”, desfăşurată la sediul Insti-tuţiei Prefectului - Judeţul Botoşani, în prezenţa reprezentantului Inspectora-tului General al Jandarmeriei Române şi a şefilor instituţiilor cu care cooperăm în

executarea misiunilor, a fost un bun prilej pentru acor-darea unor altfel de recompense ,,morale”, de această dată pentru eficienţa în activitatea desfăşurată în anul 2017. Opt jandarmi, câte unul din cadrul fiecărei structuri a inspectoratului, au primit cu această ocazie câte o diplomă de merit pentru întreg anul 2017, la fes-tivitate participând şi mass-media locală, care a prezen-tat aceste aspecte. Tot cu acest prilej, plutonierului major ASĂVOAE IOAN i-a fost înmânată diploma ,,Jandar-mul de onoare al judeţului Botoşani” pentru implicarea în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi rezultatele deo-sebite obţinute în activitatea desfăşurată în anul 2017. Competenţa profesională, deschiderea şi interesul faţă de nou, disponibilitatea şi solicitudinea manifestate faţă de muncă, implicarea activă şi eficientă în executa-rea misiunilor specifice şi fermitatea în acţiune au avut un efect pozitiv în executarea cu succes a misiunilor, concretizate în constatarea de către subofiţer a 25 de infracţiuni şi 185 de fapte contravenţionale. Recompensarea celor mai implicaţi jandarmi va continua, pentru că oamenii sunt cea mai importantă resursă a unei instituţii, absolut indispensabilă în ob-ţinerea unor rezultate foarte bune. Cum recompensele în bani nu prea mai există în Jandarmeria Română, este important să fie identificate noi soluţii pentru acorda-rea recompenselor ,,morale”.


JANDARMUL LUNII

18


Jandarmul lunii iulie 2017Plt.adj.şef Macovei Daniel

Jandarmul lunii - august 2017 şi ianuarie 2018 Plt.maj. Furnică Ovidiu

Jandarmul lunii - septembrie şi octombrie 2017 Plt.maj. Ţivlică Ionuţ

Jandarmul lunii noiembrie 2017 Plt.maj. Stîncescu Dumitru

Jandarmul lunii decembrie 2017 Plt.adj. Crăciun Cristian

Jandarmul lunii februarie 2018 Plt.maj. Lupu Mircea

Jandarmul lunii martie 2018 Plt.maj. Burlacu Florin

Jandarmul de onoare al judeţului - 2017Plt.maj. Asăvoae Ioan

19


ZIUA EUROPEANĂ A JUSTIŢIEI CIVILE

La data de 25 octombrie a fiecărui an, în întrea-ga Europă este sărbătorită “Ziua Europeană a Justiţiei Civile”. Cu acest prilej, Tribunalul Botoşani a organizat “Ziua Porţilor Deschise”. Invitaţia la acest eveniment a fost adresată în special elevilor şi studenţilor care au avut posibilitatea de a vizita Palatul de Justiţie Botoşani şi de a discuta cu magistraţii aspecte generale despre înfăptuirea justiţiei, organizarea şi funcţionarea sistemu-lui judiciar, precum şi despre activitatea jandarmilor care asigură ordinea interioară la instanţele de judecată. Magistraţii şi jandarmii i-au întâmpinat pe elevi la acest eveniment, i-au condus în incinta Palatului de Justiţie, unde au vizitat sălile de judecată, ocazie cu care elevii au adresat diferite întrebări magistraţilor şi jandarmilor. Cu acest prilej am putut observa interesul pe care elevii îl au faţă de profesia de jandarm. Cu această ocazie ni s-a confirmat din nou fap-tul că mulţi tineri apreciază această categorie profesi-onală şi îşi doresc ca în viitor şi ei să urmeze această carieră, fiind atraşi de arme, de prinderea infractorilor şi de viaţa antrenantă a jandarmilor. “Ziua Porţilor Deschise” s-a încheiat cu o foto-grafie de grup şi cu zâmbete de satisfacţie pe faţa ele-vilor, care au părăsit Palatul de Justiţie cu informaţiile necesare pentru momentul în care vor dori să îmbrăţişe-ze o carieră, dar şi cu amintiri plăcute, nouă lăsându-ne speranţa şi bucuria că am putut contribui la crearea unui posibil drum în viaţă. Plutonier major Lucian BRUMĂRAȘ

ADMIRAŢI ŞI APOSTROFAŢI

Aşa sunt jandarmii: uneori admiraţi, alteori criti-caţi… Uneori criticile sunt binemeritate, şi atunci le luăm într-un mod constructiv… Şi încercăm să ne corectăm, să ne perfecţionăm. Dar uneori acţiunile noastre sunt scoase din context şi prezentate într-un mod subiectiv şi eronat. Încercăm să înţelegem şi această situaţie, dar nu putem spune că nu ne lasă un gust amar. Dacă cetăţeanul ar da dovadă de empatie, ar înţelege că temerarul om cu scut, baston şi cască, aflat în faţa miilor de protestatari, protejează cu abnegaţie

bunurile ţării şi intervine la calamităţi, corectează pe cei lipsiţi de etică, fiind, totodată, solidar cu cei cu aflați în necaz prin donare de sânge sau ajutoare umanitare. Cunoştinţele de acordare a primului ajutor în diferite situaţii, pe care le deţineam şi faptul că am fost omul potrivit la locul şi momentul potrivit m-au ajutat să dau o nouă şansă la viaţă mai multor persoane care au ajuns în fața instanţei de judecată. În unele cazuri, stările de tensiune au fost extrem de intense, şocurile emoţionale făcând inima să cedeze.

20


Astfel, este bine ca toţi cetăţenii să cunoască primele semnele ale infarctului, care constau în învineţirea te-gumentelor şi lipsa respiraţiei. De asemenea, este foarte utilă şi cunoaşterea câtorva reguli succinte de acordare a primului ajutor: - Primul pas este să sunaţi la 112; - Al doilea pas este eliberarea căilor aeriene

prin hiperextensia capului şi ridicarea băr-biei; - Se trece la masajul cardiac astfel: cu capul victimei în hiperextensie, se menţi-ne gura întredeschisă cu o mână, în timp ce cu cealaltă se susţine fruntea. Se in-spiră profund aer, se aşează etanş gura pe gura victimei şi se insuflă aer timp de 2-3 secunde. În acelaşi timp, trebuie să ne uităm să vedem dacă toracele se ridică atunci când suflăm. Masajul cardiac înce-pe odată cu respiraţia artificială în raport de 2:15, adică 2 respiraţii gură la gură, ur-mate de 15 compresii toracice. Persoana trebuie aşezată pe un plan dur, pe spate. Se suprapun palmele una peste alta, apoi, cu podul palmei, se fac compresii pe stern, astfel încât să înfundăm sternul cu o adân-citură de 4-5 cm. După 30 de compresii, se efectuează 2 ventilaţii artificiale, apoi se reiau compresiile. Se repetă aceste ac-

ţiuni până la venirea echipajului medical. Foarte impor-tant de ştiut este faptul că rata supravieţuirii scade cu 10 % pentru fiecare minut de întârziere a defibrilării.

Plutonier adjutant Marin DĂNILĂ

Fiind „jandarmul de serviciu”, am lăsat basto-nul, trecând la resuscitarea acestor persoane. Am jubi-lat la cele trei reuşite, dar am regretat enorm după un eşec, şocat fiind când soţia decedatului mi-a mulţumit că am încercat să-i salvez soţul, care tocmai suferise al treilea infarct miocardic. Am primit mulţumiri din partea celor readuşi

la viaţă sau ale rudelor acestora, precum şi aprecieri din partea superiorilor, dar eu mă rog ca Divinitatea să mă poziţioneze acolo unde este nevoie şi se pare că mă ascultă, deoarece şi în timpul liber, pe stradă, alte trei persoane au avut nevo-ie de sprijinul meu. Emoţii până la lacrimi am avut atunci când o mamă mi-a mulţumit, plângând, că i-am salvat copilul de 14 ani pe care îl strângea în braţe. Respir uşurat când re-cunosc persoane pe care le-am menţinut în viaţă până la venirea ambulanţelor. Așa cum am reu-şit eu să salvez, cu cunoştinţe minime, fără studii speciale, mai multe vieți, tot așa ar putea și alții, dacă s-ar realiza o promo-vare mai amplă în rândul popu-laţiei a tehnicilor de prim ajutor, atât de către mass media, cât şi de celelalte instituţii sau orga-nisme nonguvernamentale abi-litate. Să nu uităm că, în ceea ce priveşte infarctul miocardic, România este pe primul loc în UE ca număr de decese. Cu cât vom şti mai multe, cu atât vom fi mai mulţi!

21


La nivelul Judeţului Botoşani, consumul substanţelor cu potenţial psihoactiv în rândul tinerilor a devenit o certitudi-ne. Astfel, potrivit Studiului efectuat privind problematica consumului de tutun, alcool şi droguri ilicite în rândul elevilor din învăţământul liceal şi profesional din judeţul Botoşani, rea-lizat de către Agenţia Naţională Antidrog în parteneriat cu MEC, datele statistice vin să confirme acestă stare de fapt.Aproximativ jumătate (47%) dintre elevi au declarat că au fu-mat cel puţin o dată în viaţă, (90%) au consumat băuturi alco-olice cel puţin o dată în viaţă, iar 5% dintre elevi au declarat că au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilicite şi/sau NSP (Noi Substanţe Psihoactive) şi/sau tranchilizante/seda-tive fără prescripţie medicală şi/sau inhalanţi şi/sau steroizi anabolizanţi. De asemenea, 4% dintre elevi au declarat că au con-sumat canabis/haşiş cel puţin o dată în viaţă, iar 0,8% dintre elevi au declarat că au consumat cel puţin o dată în viaţă NSP (Noi Substanţe Psihoactive). Traiul într-un mediu social în care se consumă frec-vent tutun, alcool sau chiar droguri, anturajul, absenteismul, chiulul sau chiar abandonul şcolar, dezinteresul părinţilor faţă de educaţia copiilor sau exemplul negativ pe care îl dau părinţii influenţează semnificativ consumul de tutun, alcool şi droguri ilicite în rândul tinerilor. Dimpotrivă, dezaprobarea familiei faţă de consumul de tutun, alcool şi droguri, exemplul pozitiv al părinţilor, prin abţinerea de a consuma alcool şi de a fuma în faţa copiilor, reprezintă factori familiali de protecţie care ţin copilul de-parte de aceste obiceiuri. Consumul de tutun, alcool sau droguri este un su-biect care îi preocupă pe mulţi părinţi. În schimb, uneori nu cunoaştem suficient riscurile pe care le reprezintă abuzul de alcool sau obiceiul de a fuma între adolescenţi, două com-portamente care pot avea un impact negativ asupra sănătăţii şi bunăstării lor pentru tot restul vieţii. Consumul poate fi determinat de curiozitatea şi dorin-ţa de a face lucruri noi (caracteristici ale adolescenţei), influ-enţa grupului de prieteni, a publicităţii sau familiei, disponibi-litatea acestor substanţe. Este cunoscut faptul că există anumite aspecte ale vieţii de familie care cresc riscul apariţiei unei probleme le-gate de consumul de tutun, alcool sau droguri. Astfel, lipsa de supraveghere a copiilor, comunicarea ineficientă între părinţi şi copii, reguli insuficiente sau neclare, stilul educativ inconsec-vent, neadaptat nevoilor copiilor, conflictele din familie şi, nu în ultimul rând, atitudinile şi comportamentele familiale favo-rabile consumului de tutun, alcool şi droguri sunt factori de risc în debutul consumului de droguri. Pe de altă parte, există factori de protecţie care reduc riscurile apariţiei de comportamente nesănătoase în familie. Relaţiile apropiate dintre părinţi şi copii, oferirea sprijinului copiilor atunci când au nevoie, încurajarea copilului să vor-

bească despre propriile opinii şi sentimente, regulile clare şi stabile în familie, metodele de educare pozitive, implicarea în viaţa copiilor. Părinţii sunt cele mai importante persoane pentru co-piii lor, iar copiii vor ţine seama de opinia părinţilor cu privire la ce este bine sau rău, sănătos sau periculos, atunci când există o bună comunicare între părinţi şi copii.

PREOCUPĂRI ŞI TEMERI FRECVENTE ALE PĂRINŢILOR

„Mi-e greu să vorbesc cu copilul despre droguri...”E dificil să vorbim cu copiii despre droguri, şi, de multe ori, ne simţim nepregătiţi când trebuie să vorbim despre acest subiect. Nu ştim cum o să reacţioneze, dacă explicaţiile pe care i le

dăm sunt suficient de convingătoare. Totuşi, dacă nu discutăm cu copiii pe această temă, gândiţi-vă că oricum vor afla de la altcineva! Dacă vă este greu să abordaţi acest subiect în faţa co-piilor, trebuie să ştiţi că nu este nimic greşit să spuneţi copiilor că este un subiect despre care vă este greu să discutaţi. Oricum vor sesiza acest lucru. Astfel, copiii vor înţelege că disconfortul nu este determinat de ceea ce au făcut sau au zis şi că vă pre-ocupă cu adevărat această problemă. Pentru a vă fi mai uşor, ar fi de preferat să împărţiţi această responsabilitate cu partenerul. Aşa va fi foarte clar pentru copii că amândoi consideraţi acest subiect foarte impor-tant.

„Mi-e teamă să nu-i dau idei...” Vă preocupă faptul că, discutând cu copiii despre dro-guri, aţi putea chiar să-i faceţi curioşi în această privinţă? Nu vă îngrijoraţi, discuţiile nu-i transformă pe copii în consumatori. De fapt, aşa sunteţi siguri că i-aţi avertizat asupra consecinţe-

FAMILIA – FACTOR DE RISC ŞI DE PROTECŢIE ÎN CONSUMUL DE TUTUN, ALCOOL ŞI DROGURI

22


lor pe care le poate avea consumul de alcool, tutun sau alte droguri. Discutând despre acest subiect, se clarifică informaţii-le pe care le au şi copiii află şi care este părerea părinţilor, iar acest lucru nu-i încurajează să consume.Când vorbim cu copiii despre consumul de droguri, să nu uităm că lor le este greu să se gândească la consecinţele pe termen lung, pentru că prezentul (aici şi acum) este mai important pentru ei. Oricum, copiii nu înţeleg moti-vul pentru care li se impun anumite reguli. Stabiliţi împreună cu copiii reguli clare, astfel încât să ştie ce le este permis să facă şi ce nu, atât acasă, cât şi la şcoală.

„Nu vreau să par ipocrit...dar şi eu fumez şi beau câte un pa-har din când în când...” Părinţii sunt primele mo-dele pentru copiii lor. Simplul fapt de a fuma o ţigară sau de a bea o bere în faţa copilului e un model care poate fi imitat cu uşurinţă. De cele mai multe ori, copiii sunt oglinda părinţilor. În familie copilul învaţă ce e bine şi ce e rău, învaţă să respecte regulile şi oamenii, învaţă să iubească, să ajute, să dăruiască sau, dimpotrivă, învaţă cum să fie egoist, cum să evite sau să încalce regulile, cum să fie rău şi cum să urască.Dacă fumaţi, vă face plăcere să consumaţi băuturi alcoolice ocazional sau chiar aţi încercat droguri, atunci vorbiţi deschis cu copilul din experienţa personală. Nu trebuie să fii perfect pentru a putea comunica eficient! Suntem oameni şi uneori mai greşim, iar acesta este un mesaj important pe care trebuie să-l transmitem copiilor. Dacă însă fumaţi mult sau consumaţi zilnic băuturi alcoolice, dacă în familie sunt certuri frecvente, o atmosferă tensionată şi tristă, există o probabilitate mai mare ca şi copiii să preia acest model, chiar fără să fie conştienţi de asta.

„Cred că a consumat droguri…”Este greu pentru oricine să-şi imagineze că propriul copil poate deveni consumator de droguri. Totuşi, mulţi adolescenţi se vor confrunta cu întrebarea „Să încerc sau să nu încerc?” Dacă sus-pectaţi copilul de consum de droguri, trebuie să luaţi imediat măsuri! Întrebaţi-l direct dacă ia droguri. Dacă neagă, iar expli-caţiile pe care vi le dă nu sunt convingătoare, atunci trebuie să găsiţi o altă cale de a verifica dacă ceea ce spune e adevărat.Trebuie să fiţi deschis la explicaţiile pe care vi le dă copilul dar, în acelaşi timp, trebuie să fiţi intolerant faţă de consumul de droguri şi să stabiliţi o serie de reguli foarte clare în acest sens! Ex. „Dacă eşti la o petrecere şi vezi că se consumă alcool sau droguri, regula este să pleci imediat! Sună-mă şi o să vin să te iau.” Cereţi ajutor! Discutaţi cu partenerul, cu prietenii, cu profesorii, cu specialiştii în domeniu.

„Se vând droguri la colţul străzii. Mai pot eu să fac ceva?” Dacă ştiţi că se vând droguri la colţul străzii, în primul rând trebuie să anunţaţi poliţia. Puteţi să discutaţi cu vecinii care au copii de aceeaşi vârstă şi să le atrageţi atenţia.Discutaţi cu copiii şi avertizaţi-i în această privinţă. Puteţi fo-losi această situaţie pentru a începe o discuţie cu copiii despre drogurile ilegale, consumul lor, ce înseamnă traficul de droguri şi alte forme de a câştiga bani mai uşor în mod ilegal, ce urmări pentru sănătatea şi libertatea persoanei aduc consumul şi tra-ficul de droguri.

E bine să ştiţi că dacă drogurile sunt uşor accesibile (copiii cunosc persoane care consumă şi chiar distribuitori de droguri în jurul locuinţei sau şcolii, frecventează locuri în care se consumă droguri), atunci tentaţia de a consuma droguri creş-te, mai ales că adolescenţii sunt atraşi, în general, de ceea ce le este interzis.

„Copilul meu are un anturaj foarte dubios de prie-teni...” Copiii de vârstă şcolară sunt nerăbdători să crească şi să devină independenţi. Prietenii devin tot mai importanţi, iar ei par să ţină cont numai de opiniile acestora. Acceptarea într-un grup şi respectarea regulilor impuse de acesta sunt foarte importante. Astfel, opiniile grupului despre consumul de alco-ol, tutun şi alte droguri pot intra în conflict cu cele ale părinţi-lor. Fără a le denigra prietenii, explicaţi-le care sunt ade-văratele valori şi de ce sunt importante deciziile pe care le luaţi pentru binele lor. Vorbiţi cu părinţii prietenilor copiilor. Asiguraţi-vă că şi ei au aceleaşi reguli în privinţa consumului de tutun, alcool sau droguri. Uneori au o părere bună despre ei, se adaptează uşor, îşi fac repede prieteni, respectă regulile etc., alteori au sentimente de insecuritate, frustrare, îndoială şi re-voltă sau au o părere proastă despre ei. Din cauza schimbărilor majore care au loc în această perioadă, preadolescenţii caută sprijin la cei de vârsta lor. „Grupul” hotărăşte cum să se îm-brace, ce muzică să asculte şi ce să facă în timpul liber. Poate părea ameninţător pentru părinţi să vadă că valorile grupului de prieteni au o importanţă atât de mare în viaţa copiilor. Deşi preadolescenţii nu renunţă uşor la ideile lor, părinţii îi pot ajuta să încerce să vadă lucrurile din mai multe perspective. Preadolescenţii pot aluneca uşor către ceea ce grupul de prieteni consideră că este mai potrivit. Îndoiala îi poate face vulnerabili faţă de „rezolvarea imediată a problemei” pe care ei cred că le-o oferă ţigările, alcoolul sau drogurile. Bazaţi-vă pe fapte şi nu pe ameninţări când le vorbiţi despre consecinţele consumului de droguri. Este important să cunoaşteţi toţi prietenii copiilor, să ştiţi unde îşi petrec timpul liber, să ştiţi pe ce cheltuie banii.De asemenea, este important să ştim unde sunt şi ce fac într-un anumit moment, să verificăm din când în când dacă sunt într-adevăr unde ar trebui să fie şi nu în ultimul rând, să îi suprave-ghem cu atenţie.

Maior Marius CHIABURU I.J.J. Botoșani, Vlad AXINCIUC - Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Botoșani

23


FLASH

24


BACK

25


În Grecia Antică, Roma sau Imperiul Bizantin, existau militari ce purtau numele de „Logistikas“. Aceştia erau responsabili cu problemele financiare şi de aprovizi-onare. În Al Doilea Război Mondial, armatele participante au elaborat şi utilizat diferite modele de sisteme logisti-ce, pentru ca materialele să ajungă la locul potrivit, atunci când era necesar. În abordarea conceptului de logistică, specia-liştii armatelor moderne pornesc de la ideea că acesta trebuie să definească totalitatea condiţiilor materiale şi de asistenţă necesare realizării cu succes a acţiuni-lor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. În prezent, logistica are valenţe noi, având în vedere reorientarea strategiilor, calitatea factorului uman angajat, precum şi nivelul tehnic ridicat încor-porat în mijloacele de luptă. Utilizată pentru prima dată în domeniul mi-litar, considerată ulterior acea ramură a artei răz-boiului care se ocupă de mişcarea şi aprovizionarea armatelor, logistica s-a extins treptat şi în activitatea economică, în prezent constituind un domeniu de cercetare distinct, iar la nivelul multor firme o struc-tură separată, diferită de cea de marketing, producţie sau comercială. Scopul logisticii este de a furniza la timp efec-tivelor operative materialele şi produsele, precum şi de a asigura prestarea de servicii necesare, de bună calitate, în cantităţile şi la locurile stabilite, la costuri minime, în orice condiţii de timp, anotimp, stare a vremii sau caracteristici ale reliefului din zona în care se desfăşoară acţiunile sau misiunile specifice. Pornind de la aceste considerente, putem aprecia că logistica misiunilor se referă la asigurarea sprijinului pentru acţiunile ce se desfăşoară din momentul aprobării iniţiale sau a înştiinţării de a iniţia o misiune, pe timpul desfăşurării acesteia şi revenirii forţelor dislocate. În acest sens, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean

Botoşani s-a preocupat de crearea şi menţinerea unor spa-ţii de lucru moderne.Inspectoratul are în vedere modernizarea unei baze de pregătire, ce cuprinde un teren de sport multifuncţional, un teren de oină şi o pistă de alergat, vestiare şi grupuri sanitare. De asemenea, este în faza de lucru la Direcţia Generală Logistică a MAI, în cadrul serviciului de resort,

întocmirea studiului de fezabilitate pentru tema de proiec-tare ce cuprinde realizarea instalaţiei de încălzire şi de asi-gurare a apei calde menajere la cazarma Dorohoi, printr-o centrală termică modernă, ce utilizează gazul metan pen-tru încălzirea spaţiilor, respectiv prin folosirea de panouri solare pentru încălzirea apei menajere. De asemenea, ca dovadă a conlucrării ce se desfaşoară în cadrul colectivului logistic s-a reuşit realiza-rea unui atelier auto acoperit, dotat cu un elevator, astfel încât lucrările de mentenanţă să se desfaşoare în condiţii optime şi pe vreme rece. Compartimentul auto mai este dotat cu o staţie mobilă modernă de alimentare cu carburant.Cele prezentate sunt doar câteva exemple ale realizărilor întreprinse într-o perioadă relativ scurtă, cu buget mic, pentru că în cadrul inspectoratului sunt oameni inimoşi, care depun eforturi în sprijinul cetăţeanului.

Colonel Gigi MURGOCI

În umbra celor din prima linieÎn umbra celor din prima linie„Logistica cuprinde mijloacele şi aranjamentele cu care se

pun în aplicare tacticile şi strategiile. Strategia decide unde să se acţioneze; logistica aduce trupele în punctul respectiv“ Antoine Jomini

26


ACTUALIZAREA ÎNSEMNULUI HERALDIC

În absenţa tradiţiei, demnităţii şi identităţii naţionale, libertarea şi democraţia sunt ramuri fără rădăcini. Stema României simbolizează statul român naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Constituţia Româ-niei împreună cu imaginile care compun stema ţării, sigiliul de stat, drapelul tricolor reprezintă simboluri ale identităţii noas-tre naţionale. Imaginile care compun stema României evocă isto-ria poporului, tradiţia lui şi au darul de a trezi sentimentul naţional. De asemenea, şi pentru unitatea noastră, însemnul heraldic propriu reprezintă un simbol al identităţii marii familii din care cu mândrie facem parte - Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „General de brigadă Tudor Luchian” Botoşani. Actul normativ care reglementează reglementează stema ţării şi sigiliul naţional este Legea nr. 102 din 21 sep-tembrie 1992. Potrivit acestui act normativ stema României se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare şi scutul mic. Legea a fost însă modificată prin Legea nr. 146 din 12 iulie 2016, act normativ care modifică forma stemei României în sensul că „scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile des-chise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”. Potrivit aceluiaşi act normativ din anul 2016 „până la data de 31 decembrie 2018, autorităţile publice au obligaţia să înlocuiască stemele şi sigiliile existente în prezent cu noile modele ale acestora, astfel cum sunt modificate potrivit dispo-ziţiilor prezentei legi”. Ca atare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 07.02.2017, a fost publicat Ordinul ministrului afa-cerilor interne pentru modificarea unor anexe la O.M.I.R.A. nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor M.A.I. nr. 7 din 27.01.2017, ocazie cu care a fost aprobat noul însemn heraldic al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Pentru a ne conforma noilor reglementări, unitatea noastră a solicitat sprijinul domnului consilier superior dr. La-urenţiu-Ştefan SZEMKOVICS din cadrul Arhivelor Naţionale din subordinea M.A.I. Acesta ne-a îndrumat şi ne-a propus varianta de însemn heraldic actualizată, iar cu ajutorul colegului nostru plt.adj. Marius ZODILĂ, care a executat partea tehnică de o complexitate deosebită, am reuşit să realizăm şi să supunem spre dezbatere Comisiei de însemne heraldice a M.A.I., în ve-derea avizării, proiectul noului însemn heraldic al unităţii noas-

tre. În ceea ce priveşte prima atestare a coroanei de pe capul acvilei din stema ţării, menţionăm ca fiind semnificativă simbolistica alegerii coroanei de oţel de către Carol I, coroană ce a fost turnată din oţelul unui tun turcesc capturat în Războiul de independenţă din anul 1877 şi care simboliza suveranitatea şi independenţa obţinute prin jertfa şi lupta străbunilor noştri.Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Botoşani are reprezentată, pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema tării şi sigiliul statului, cu modificările şi completările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară cul-cată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului, se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rec-tangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor, pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vi-zibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cru-ce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici. Elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei este reprezentat un scut scartelat în săritoare: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cu-nună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe argint, o coasă albastră cu lama sus şi orientată spre dreapta; 3) pe argint, un rac roşu dispus în pal; 4) pe albastru, trei stele de argint, cu câte şase raze, poziţionate în triunghi1:2. În partea inferioară, sub acvilă, apare deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legen-da este scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * BOTOŞANI. Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XlX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) coasa, racul şi cele trei stele - elemente care fac referi-re la stema judeţului Botoşani, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.

Căpitan Alin CHELĂRESCU

27


Petiţionareaşiprimireacetăţenilorînaudienţărepre-zintăoactivitateimportantăainstituţiei,reglementatălegalşiabsolutnecesară. Pe lângăaspectele serioase ale activităţii, ne inter-sectămuneorişicupersoanecareneprovoacăamuzamentul,prinnaturacererilorşiproblemelorpecareleprezintă,caînexempleleurmătoare. Obătrânicădintr-olocalitateaflatăcamlavreo25dekmdesediulinspectoratuluine-avizitatînrepetaterânduriînperioadaanilor2015–2017. Doamnarespectivăsesizaocrimăsâvârşită,înînchi-puireaei,lapicioarelestatuiimareşaluluiIonAntonescu,înurmăcuunnumărdeanipecarenicieanuîiputeaprecizacuexactitate.Amîncercatsăîiexplicămcănuestetocmaidecompetenţanoastră,darbătrânicasusţineacuhotărârecăareîncredereînjandarmicăvorrezolvaproblemaşivordesco-pericriminalul.Undeofifoststatuia,dacăaexistatînrealita-teşicânds-aîntâmplatpresupusafaptăpenalăsuntîntrebăricareaurămasfărărăspunsşiastăzi. Cert este cădoamna reveneaperiodic la sediul in-spectoratului,undeeraprimităînaudienţădeinspectorulşefcareîiascultacurăbdaredoleanţele. După câteva audienţe cu acest subiect, bătrânica auitatprobabildecrimăşiavenitcualtăcererebizară. Unneamde-aleiarfifostjandarm,darnumaiştiacineera,cumîlchemaşicândlucraseînJandarmerie,even-tualînaintedeanul1947şinerugasăîistabilimidentitateaşisăaflămpeundeîlpoategăsi.Niciaceastăsolicitarenuşi-agăsitrezolvarealanoi,deşiinsistenţaeişiîncredereanestră-mutatăneonorau. Într-ozi,s-aprezentatlapunctuldecontrolaccesşiaspuscăvreasăîicomuniceinspectoruluişefrăspunsurile

lacâtevaîntrebăripecareinspectorulşefileadresase.Cuminspectorulşefnueraprezent,amrugat-osăîmispunămieşiamasigurat-ocăcelespusedeeavorajungecusiguranţăladestinatar. ,,Euvădau răspunsurile”,mi-a spus, ,,darnumaiştiuîntrebările”.Amsfătuit-osărevinăcândîşivaaduceaminte,pentrucă inspectorul şef, înaceaperioadă,era îm-puternicit lacomandaInspectoratuluideJandarmiJudeţeanBacăuşinupoatediscutacuea.Laplecare,amobservatcumbătrânadiscutacucolegulaflatînserviciulapunctulcontrol-accesşi,dupăplecareaei,l-amîntrebatpecolegcemaispu-neaaceasta.,,M-aîntrebatdacănuarfioarebinesăseducăpânălaBacăupentruadiscutacuinspectorulşef”mi-arelatatcolegul,careasfătuit-osăseducăacasă,sănupleceladrum,pentrucăvremeaerareceşiningea.Certestecădeatuncinuamaivenit. Oaltăpersoană,unbărbatdeaceastădată,camla45deani,adepusîntr-oziocerereprincaresolicitaarmamentşimuniţiepentruprotecţiapersonalăşiafamiliei.Bineînţelescănuamputut răspundepozitivsolicităriişi i-amtransmiscănuseîncadreazăînprevederilelegaleşinuaredreptulsăprimeascăcelesolicitate. Am crezut că l-am lămurit, dar după aproape unanarevenit,deaceastădatăcerândsăîiasigurămprotecţiapersonalăşiafamiliei,deoareceestemembrualConsiliuluiSupremdeApărareaŢării,membruînConsiliulEuropeişi,maimultdecâtatât,unapropiatalCaseiAlbeşipreşedinte-luiStatelorUnitealeAmericii,DonaldTrump. Într-ozi,arfiintervenitîntr-odiscuţieîntreDonaldTrumpşicântăreaţaJenniferLopez,darne-aasiguratcăşi-acerutscuzedelaceidoi. A trebuit să îi răspundem în scris, precizându-i căasigurareaprotecţieidemnitarilornuesteoatribuţieajandar-milor, prevăzutăde legeaprindorganizarea şi funcţionareaJandarmerieiRomâne.Nune-amaicăutatdeatunci,darnucredcăesteultimadatăcândne-abucuratcuprezenţa. Legeaneobligăsădămcurssolicitărilorprimitedelacetăţeni,indiferentdenaturalor.Peuneleleputemsoluţio-na,alteleletrimitemcătreinstituţiilecompetente,noitrebuiesădămrăspunsurilenecesare.Trebuierăbdare,tactşirespectpentruceicarenetrecpragul,indiferentdestatutullorsocialsaudecondiţiamedicalădemoment. Oamenii semaienervează,uneori ridică tonul,daratitudineajandarmuluicarestădevorbăcueiîiconvingedecelemaimulteoricăintenţiilenoastresuntcelemaibuneşi,indiferent demodul de soluţionare al cererilor, le acordămtuturor aceeaşi atenţie şi nu îi luăm în derâdere, pentru călucrămînfolosulcetăţenilor. Plutonier adjutant Dan IZOTOV

PETIŢIONAREA, UN DREPT AL CETĂŢENILOR

28


Asigurarea unui climat de siguranţă în şcoli reprezintăpentrujandarmioprioritate.Frumoasăafirmaţie!Darpentruanurămânedoaroafirmaţie,cişiunfaptîmplinit,ne-ampusurgentpetreabă. Latreabăne-apusdomnulinspectorşef,iarordinulafostclarşiprecis:,,Activităţiconcrete,sănefacemsimţităprezenţa,sărelaţionămşisăexpunemzidezi,timpdeosăptămână”.Şidacăeordin,maiestelocdediscuţii?Seexecută,nu? Campanias-anumit,,Şcoalaînsiguranţă”şiafostdiferitădecums-aprocedatanterior.Noutateaaconstatîndurataacesteia,timpdeosăptămână(5–9martie),zidezi,fărăîntrerupere;înnu-mărulmaredeunităţişcolareprinseînprogram(44)depecuprinsulîntreguluijudeţşi,nuînultimulrând,înnumărulmaredeelevişi

cadredidacticeprezentelaactivităţi. Scopul campaniei a fost creşterea siguranţei elevilor şipersonaluluididactic,prevenireadelicvenţeijuvenileînincintaşiînzoneleadiacenteunităţilordeînvăţământpreuniversitar,cunoaşte-readecătreeleviaunoraspectelegislativecuprivirelacodulpenalşicivil,toatemenitesăconducălarealizareaunuiclimatdeordineşisiguranţă. Ultimafrază:,,toatemenitesăconducăla…”sunăalim-bajde lemn,nu?Tocmaiastane-amdorit însăptămâna ,,cu totulaltfel”,sănufolosimcuvinterecişioficiale,cisăfimcâtmaiaproa-pedeelevi,deproblemelelor.Aşadar,amsă,,fug”delalimbajul,,stilat”lacelmundan,dardecent,desîntâlnitînlumeaelevilor.Cuosingurăcondiţie!Săairăbdaresă-iasculţi! Nuştiucumaurelaţionat,,cohortele”decolegijandarmi,cândau,,invadat’’şcoliledinjudeţ,darvăpotspunecumamacţi-onateu,avândooarecareexperienţăînavorbiînfaţauneiclasedeelevi.Maiîntâitrebuiesăvăspuncănuestechiaruşor.Trebuiesăfiifoarteatentlalimbaj,lagestică,lamimicăşidicţie.Numaispuncătrebuiesăştiifoartebineceaidespus.Darcelmaiatenttrebuiesăfiilamâini(aşaspuneaoratorulSocrate),cefacicumâinile?Eletetrădeazădacăaiemoţii,dacăstăpâneştibineceeaceaidetrans-missaudacăimprovizezi.Improvizaţiaestebună,darsăştimşinoi!Morala:Nuputemimprovizaoriundeşiorice!Dacănucontrolezitoateaceste,,detalii”,i-aipierdutpeelevi,vorbeştisingur. LaLiceul ,,DimitrieCantemir”dinDarabani, ,,undeamfostrepartizat”,nuatrebuitsăimprovizez,cisăfiuspontan. Înunadincelecincizile,conducereaşcoliiaadusîntr-osalăfoartespaţioasătreiclasedeelevi,băieţişifete,dinaniitermi-nali.Tineriînplinăformare,orgolioşişiinteligenţi,toţicuaspectdefilozofi,uşordistraţişineatenţi.Amcrezutcănuosălepotcaptaatenţiacuprobleme,alteledecâtcele,,ancestrale”. Lafinalulexpunerii,amfăcutoscurtă,,fixareacunoştin-ţelor”cuprivirelacelevorbite.Spresurprindereamea,nunumaicăştiauexactceamexpus,darauurmatîntrebărilegatedesituaţiiconcretecorelatecuceleprezentatecupuţintimpînainte.Uniidin-treeiaurelatatînfaţatuturoruneleîntâmplărineplăcutedinexperi-enţapropriesauacunoscuţilor.Delaunuldintreelevi(ulterioramaflatcăîlcheamăAndrei),avenitoîntrebarecem-asurprinsprinprofunzimeaei.

Întrebarea a fost cu trimitere la normele mai mult mora-ledecâtlegislativedinRepublicaFlorentinăaluiMachia-velli,maiexactdinPrincipele. Elevul a întrebat dacămai este valabilă afirmaţia că,,existădouăfeluridealuptacurăulînviaţă,unulbazatpelegi,iarcelălaltpeforţă.Celdintâiestepropriuoamenilor,celălaltaparţineanimalelor.Dar,întrucâtprimulnuestedemulteorisuficient,trebuiesărecurgemlaaldoilea.Deci,îiestenecesarunuiprincipe(omobişnuitîncazulnostru,precizareaaparţineelevului),săştiesăfietotatâtdebineanimalşiom”.Aspusîntregtextulfărăsăclipească,clar,rarşirăspicat.M-auimit!Dumneavoastrăcei-aţifirăspuns? P.S.:N.Machiavelli-filozof,ompoliticşiscriitoritalian,născutlaFlorenţaîn1469. Plutonier adjutant şef Vasile MARUSAC

O săptămână ,,cu totul altfel’’

29


zenţa în fruntea guvernului a lui I.I.C. Brătianu, care a dat măsura calităţilor sale de mare om politic. Pentru a hotărî poziţia României, la 3 august 1914, a fost convocat Consiliul de Coroană, la Sinaia. La Consiliul de Coroană au participat regele Carol I, principele moşte-nitor Ferdinand, I.I.C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri şi membrii guvernului. Exista o înţelegere de prin-cipiu asupra declarării neutralităţii, dar lucrările Consiliului de Coroană au fost deosebit de tensionate. Faptul a fost de-terminat de discursul lui Carol I, care, punând tratatele cu Puterile Centrale pe masă, a susţinut cu patetism intrarea ţă-rii în război alături de Puterile Centrale. Spre surpriza sa, cu excepţia lui P.P. Carp, care i s-a alăturat, invocând pericolul rusesc pentru existenţa statului român, toţi ceilalţi s-au opus intrării în război alături de Puterile Centrale, susţinând – ne-utralitatea. Impresionant a fost discursul lui I.I.C. Brătianu, care a făcut o lucidă analiză a situaţiei României. În fina-lul dezbaterilor s-a adoptat formula neutralităţii provizorii, a expectativei armate. Consiliul de Miniştri a remis presei româneşti şi internaţionale un comunicat în care se făcea cu-noscută hotărârea ca ,,România să ia toate măsurile, spre a

Marea Unire din 1918 este strâns legată de evenimen-tele dramatice prin care au trecut românii în timpul primului război mondial. Prin urmare, deşi pentru politicienii români era limpede că desăvârşirea unităţii naţionale nu era posibilă fără participarea la război, fără un important ,,tribut” de sânge, declanşarea primei conflagraţii mondiale a găsit societatea ro-mânească nepregătită pentru necesităţile unui război modern. În timp ce românii aveau doar trei întreprinderi care produceau armament uşor şi muniţie, armatele marilor puteri erau dotate cu blindate, avioane şi mitraliere. În 1914 România avea semnat un tratat cu Puterile Centrale, dar trebuia să ţină seama de fraţii din Austro-Ungaria şi de Franţa, să obţină garanţii din partea marilor puteri, pentru a evita situaţia din 1878, când Rusia s-a comportat mai mult ca inamic decât ca aliat la încheierea războiului cu Imperiul Otoman. Aşadar, declanşarea războiului găsea România într-o situaţie extrem de complicată. Situată strategic între cele două tabere (Puterile Centrale şi Antanta), avea puţine şanse să-şi păstreze neutralitatea. Se poate afirma fără teama de a greşi, că românii au avut în acele momente o şansă extraordinară, pre-

CUM ŞI-AU ÎNTREGIT ROMÂNII ŢARA

30


păzi fruntariile sale”. În cei doi ani de neutralitate, viaţa românilor a fost dominată de problemele războiului, de uriaşul efort uman, financiar şi diplomatic, dar mai ales de pregătirea intervenţiei într-un moment cât mai favorabil pentru naţiunea română. Regele Ferdinand şi regina Maria –,,aprigă antantistă” (era nepoata reginei Victoria şi vară primară a ţarului Nicolae al II- lea) – şi I.I.C. Brătianu au acţionat pentru intrarea în răz-boi alături de Antanta. Pentru dotarea armatei s-au obţinut credite din partea Antantei – în sumă aproximativă de 2 mi-liarde de lei aur (sumă enormă pentru acea vreme), urmând a se realiza importul de armament şi muniţie, în special din Franţa. Cu toate că aveau cunoştinţă de poziţia României cu privire la alegerea taberei militare, Puterile Centrale nu au re-nunţat să facă presiuni la Bucureşti, promiţând un regim mai liberal pentru românii din Austro – Ungaria, cedarea unei părţi din Bucovina şi alipirea Basarabiei. Ţările Antantei au avut o atitudine inegală şi inconstantă, faptul era determinat de interesele diferite ale marilor puteri, dar şi de evoluţia răz-boiului. Într-un singur punct erau de acord: intrarea României în război cât mai repede şi cu cât mai puţine garan-ţii. Aici a intervenit personalitatea lui I.I.C.Brătianu, care şi-a asumat riscul de a fi criticat de aliaţi şi de duşmani – riscând rămânerea ţării în afara conflictului, ce se putea încheia prin-tr-o victorie decisivă a unei tabere, pierzând prilejul eliberării provinciilor asuprite – pentru a obţine garanţii politice şi mi-litare ale marilor puteri. Principala rezistenţă a venit din par-tea Rusiei, căreia îi venea greu să accepte pretenţiile României asupra Bucovinei, unde se aflau armatele ţarului. Contextul militar din vara anului 1916 a dus la creşterea presiunilor Franţei, care devin ultimative. Rusia face concesii, sperând că vor fi renegociate la sfârşitul războiului. România nu mai avea timp de gândire, trebuia să se hotărască. Aşadar, în noaptea de 27/28 august 1916, armata română a pătruns în Transilvania. În câteva zile, trupele au intrat în oraşele Braşov, Făgăraş, Miercurea-Ciuc, Odorhei, apropiindu-se de Sibiu şi de Sighişoara. Moralul soldaţilor era ridicat, fiind susţinut şi de entuziasmul cu care ostaşii ro-mâni erau primiţi de fraţii de dincolo de munţi, dar bucuria nu a durat mult. A urmat o reacţie rapidă şi susţinută cu trupe aduse de pe frontul de vest, cu experienţă şi bine do-tate cu artilerie şi mitraliere, iar din sud au atacat armatele germane şi bulgare. Înfrângerea de la Turtucaia (6 septembrie 1916) a dezechilibrat definitiv frontul românesc. Deşi s-au făcut eforturi disperate de a rezista în trecătorile Carpaţilor, în Dobrogea şi la Dunăre, inamicul, superior numeric şi ca dotare, a ocupat Craiova, iar la 6 decembrie 1916, capitala Bucureşti. Lupte grele s-au dat şi în Carpaţii Orientali, în special la Oituz, trupele austro-germane fiind oprite cu mari sacrificii umane. La începutul lunii ianuarie 1917, frontul s-a stabilizat pe linia Carpaţilor Orientali şi a Siretului, în sudul Moldovei. Familia regală, guvernul şi parlamentul s-au stabi-lit la Iaşi, care devine capitala ţării. Doar datorită spiritului de sacrificiu al trupei şi a priceperii în luptă a ofiţerilor români, statul român nu a dispărut în acel moment de pe harta Euro-pei.

Deşi campania din 1916 s-a încheiat cu un dezastru, intrarea României în război nu a fost zadarnică. Armata ro-mână s-a retras în Moldova, reprezentând încă un important potenţial militar, obligând Puterile Centrale să menţină în România peste 500.000 militari, fapt ce a uşurat sarcina alia-ţilor, în special a Franţei. Iarna lui 1917 a reprezentat un moment de grea cumpănă pentru istoria noastră. Iaşi-ul – un oraş suprapo-pulat, lovit de frig şi de boli – a devenit capitala ,,rezistenţei până la capăt, cum spunea N. Iorga”. Guvernul condus de I.I.C. Brătianu a luat măsura reorganizării şi dotării armatei, singura speranţă pentru apă-rarea fiinţei naţionale. S-au făcut noi recrutări, iar Franţa ne-a sprijinit cu armament şi muniţii în scopul reducerii de-calajului faţă de trupele inamice. Pentru ridicarea moralului soldaţilor, în mare parte ţărani, regele Ferdinand le-a adresat două proclamaţii în care le promitea pământ şi drept de vot la sfârşitul războiului. Eroismul incredibil în bătăliile din vara anului 1917 a salvat România şi onoarea armatei române în prima confla-graţie mondială. Vitejia soldatului român a fost recunoscută şi pe plan internaţional, iar la 21 august 1917, guvernul Ma-rii Britanii felicita poporul român pentru eroismul armatei sale. Cu toate aceste eforturi, românii au primit o grea lovitură din partea Rusiei. O dată izbucnită, revoluţia bol-şevică a provocat haos pe frontul de est, unde unităţi ruseşti dezertau în masă sau refuzau să lupte. Situaţia a devenit şi mai grea când guvernul bolşevic a semnat o pace separată. România se afla din nou într-o situaţie extrem de grea; legată de Antanta, rămăsese singură în estul Europei în faţa presi-unilor militare şi politice ale Germaniei şi Austro-Ungariei, fără nicio şansă de a rezista. Nu a avut de ales, fiind obligată să încheie armistiţiul cu Puterile Centrale, la Focşani, în ziua de 9 decembrie 1917. Tratatul de pace semnat la Bucureşti, în ziua de 7 mai 1918, exprima dorinţa de răzbunare a Pu-terilor Centrale. Tratatul a început să fie aplicat în teritoriul ocupat prin intensificarea jafului economic şi izolarea Mol-dovei, în care funcţionau instituţiile statului român. Vestea bună pentru români, a venit de pe frontul de vest. În urma victoriilor Antantei s-a creat un nou raport de forţe, care a permis României decretarea mobilizării şi rein-trarea în luptă la 10 noiembrie 1918. Trebuie reţinut faptul că, deşi Primul Război Mondial se încheiase la 11 noiembrie 1918, armata română a fost obligată să continue războiul aproape un an, pentru a apăra graniţa de vest în faţa agresi-unii Ungariei, care nu accepta Hotărârea de la Alba – Iulia, din 1 decembrie 1918, prin care Transilvania se unea cu Ro-mânia. Aşadar, România a intrat în Primul Război Mon-dial pentru a elibera teritoriile româneşti aflate sub ocupaţia Austro-Ungariei. Tratatul din 4 august 1916, dintre guver-nul român şi cele patru mari puteri ale Antantei, recunoscuse dreptul istoric al României asupra acestora. Transilvania se afla începând cu secolele XI – XIII, când fusese cucerită, sub dominaţia succesivă a Ungariei, a Imperiului Otoman, a Im-periului Habsburgic, a Imperiului Austro-Ungar. Bucovina

31


fusese ocupată de Imperiul Habsburgic la 1775, în urma unui ,,târg” cu Imperiul Otoman, la care participaseră Rusia şi Pru-sia. Deşi în august 1916 România, aliată cu Rusia, nu putea spera la eliberarea Basarabiei (ocupată de Imperiul Rus la 1812), guvernul român nu renunţase la acest obiectiv, mai ales că Puterile Centrale oferiseră sprijin în acest scop. România nu renunţase niciodată la dreptul istoric asupra Transilvaniei conferit de faptul că în acest spaţiu a avut loc etnogeneza românească şi au fiinţat secole de-a rândul for-maţiuni statale medievale româneşti. Trebuie adăugat faptul că la începutul secolului al XX-lea, românii – deşi fuseseră su-puşi unei intense deznaţionalizări – reprezentau majoritatea.

Calea aleasă de români pentru unificarea provinciilor cu Regatul României a fost rezultatul unor intense şi lungi consultări între liderii mişcării naţionale din Basarabia, Buco-vina şi Transilvania cu guvernul de la Iaşi. Unirea Basarabiei cu România a fost posibilă la 27 martie 1918 pe fondul evenimentelor din Rusia. Acţiunile românilor basarabeni au fost influenţate de etapele revoluţiei ruse, de evoluţia războiului pe frontul de est şi de atitudinea guvernului de la Iaşi. Un prim moment l-a reprezentat con-stituirea la 16 aprilie 1917, la Chişinău, a Partidului Naţional Moldovenesc. La 2 noiembrie 1917, s-a desfăşurat la Chişinău

Congresul Soldaţilor Moldoveni, la care au participat 800 de delegaţi. Congresul a hotărât ca Basarabia să se bucure de au-tonomie teritorială şi politică, precum şi constituirea Sfatului Ţării. La 5 decembrie 1917, Sfatul Ţării a adoptat Declaraţia prin care se proclamă Republica Democratică Moldovenească Autonomă. În următoarele săptămâni, situaţia din Basarabia s-a degradat. Anarhia generală – provocată de grupările bol-şevice, de bandele de soldaţi ruşi care dezertaseră şi de for-maţiunile militare ucrainene – punea în pericol atât siguranţa cetăţenilor, cât şi căile de comunicaţii, depozitele armatei ro-mâne, organizate în timpul războiului, cu acordul guvernului ţarist. La solicitările repetate ale oficialităţilor de la Chişinău, la 23 ianuarie 1918 armata română a intrat în Basarabia, cu scopul declarat de a restabili şi apăra ordinea. Ca urmare, la 23

ianuarie 1918 guvernul sovietic a rupt relaţiile diplomatice cu România şi a confiscat tezaurul românesc de la Moscova. În condiţiile în care presiunile Rusiei şi Ucrainei se intensifică, iar guvernul de la Iaşi îşi consolidează sprijinul, la 6 februarie 1918, Sfatul Ţării adoptă cu unanimitate de vo-turi, Declaraţia prin care se proclama independenţa Republicii Moldoveneşti. Era ultimul pas înainte de Unirea cu România. Legăturile politice dintre Iaşi şi Chişinău se intensifică, un rol important având C. Stere, basarabean refugiat la Iaşi, la sfârşi-tul secolului al XIX – lea. Aşadar, la 27 martie 1918, Sfatul Ţării, întrunit în şe-

32


dinţă solemnă, a votat Hotărârea prin care se proclama Unirea Basarabiei cu România. La Iaşi s-au desfăşurat ample manifestaţii – la care au participat şi delegaţii basarabeni – exprimând acordul şi entu-ziasmul pentru unirea Basarabiei cu România. Unirea Bucovinei cu România a fost posibilă la 28 noiembrie 1918. Lupta românilor bucovineni s-a intensi-ficat în noul context istoric din vara şi toamna anului 1918. Exemplul basarabenilor, transilvănenilor, al celorlalte popoare din Imperiul Austro-Ungar, a stimulat acţiunea românilor din Bucovina. Organizarea ucrainenilor în formaţiuni paramilita-re întărite de militari ucraineni din fosta armată austro-ungară şi dezorganizarea instituţiilor statului au grăbit şi închegat lup-ta pentru unirea cu România. La 27 octombrie 1918, s-a desfăşurat la Cernăuţi o adunare naţională a românilor din Bucovina, hotărând ale-gerea unui Consiliu Naţional condus de Iancu Flondor. În replică, la 16 noiembrie 1918, adunarea ucrainenilor de la Cernăuţi a hotărât încorporarea Bucovinei în Ucraina. For-maţiunile paramilitare au devenit tot mai violente, atentând la securitatea Consiliului Naţional Român. În acest context, Consiliul Naţional Român a solicitat Guvernului Români-ei sprijin militar. La 24 noiembrie 1918, Divizia a 8-a, sub comanda generalului Iacob Zadic, a intrat în Cernăuţi şi a restabilit ordinea. Astfel, a fost posibilă desfăşurarea, la 28 no-iembrie 1918, la Palatul Mitropolitan, a congresului General al Bucovinei. Congresul a votat în unanimitate Declaraţia de Unire cu România, prezentată de către Iancu Flondor, prin care se hotăra ,,Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei cu Regatul României”. O delegaţie condusă de Iancu Flondor s-a deplasat la Iaşi, pentru a prezenta regelui Ferdinand Actul de Unire. În audienţa festivă, Iancu Flondor declara:,,Aducem Majestăţii Voastre, Rege al tuturor Românilor, Uni-rea unei ţări întregi, a Ţării Bucovina. {…} Nu e o cucerire a armelor, ci întoarcerea la vatră a fraţilor despărţiţi, care în Ma-jestatea Voastră regăsesc pe părintele demult pierdut şi mult dorit”. Unirea Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Tran-silvaniei cu România a fost posibilă la 1 decembrie 1918. După realizarea dualismului austro-ungar (1867) şi includerea Transilvaniei în Ungaria, lupta românilor pentru autonomie şi apoi pentru unire cu România s-a intensificat. Memoran-dumul adresat împăratului în anul 1892, procesul memoran-diştilor, detenţia fruntaşilor luptei naţionale au adus problema Transilvaniei în atenţia opiniei politice şi publice europene. În contextul istoric din toamna anului 1918, Unirea de la 1 decembrie 1918 are o serie de trăsături specifice: arma-ta română nu a fost prezentă la Alba – Iulia şi ca urmare, Ho-tărârea de unire nu poate fi suspectată de o presiune externă; solidaritatea naţională şi înţelegerea deplină între liderii Partidului Naţional Român. Cronologia evenimentelor dove-deşte profunda dorinţă de unire a românilor, de la elite până la locuitorii munţilor. În aprilie 1918 s-a constituit la Paris Comitetul Naţional al Românilor din Transilvania şi Buco-vina, sub preşedinţia lui Traian Vuia. În aceeaşi lună, la Wa-shington, s-a înfiinţat Liga Naţională Română. La 12 octom-

brie 1918 Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român a adoptat la Oradea o Declaraţie prin care se exprima dorinţa naţiunii române din Ungaria şi Ardeal de a-şi hotărî soarta în urma unei adunări naţionale. Ideea a fost reluată în discursul lui Al. Vaida-Voievod din parlamentul de la Budapesta. La 31 octombrie 1918 s-a format la Budapesta Consi-liul Naţional Român Central (numit apoi Sfatul Naţional). La începutul lunii noiembrie, CNRC şi-a mutat sediul la Arad. A avut loc un amplu proces de înfiinţare a sfaturilor naţiona-le româneşti în întreaga Transilvanie. La 20 noiembrie 1918, Marele Sfat Naţional a lansat convocarea pentru Adunarea Naţională de la Alba-Iulia, în ziua de duminică, 1 decembrie 1918. Alegerea delegaţiilor s-a realizat în adunări populare, fiind aleşi reprezentanţi ai tuturor categoriilor sociale, învăţă-tori, preoţi, ţărani, avocaţi, studenţi, militari, care urmau să prezinte adeziunea la unirea cu România locuitorilor a mii de localităţi. La Alba-Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918, cei 1.228 de delegaţi, au hotărât unirea cu România. Rezoluţia de Unire, prezentată de Vasile Goldiş, a fost votată în unanimitate. Ho-tărârea de unire cu România a fost primită cu mare entuziasm de cei peste 100.000 de români prezenţi la Alba-Iulia. O delegaţie, în frunte cu Vasile Goldiş, Al. Vaida-Vo-evod, Miron Cristea, Iuliu Hossu, s-a deplasat la Bucureşti, pentru a prezenta regelui Ferdinand şi guvernului actul unirii. Printr-un Decret-lege, publicat în Monitorul Oficial din 26 decembrie 1918, se consfinţea actul istoric de la Alba-Iulia: ,,Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naţionale de la Alba-Iulia, de la 1 decembrie 1918, sunt şi rămân de-a pururi unite cu Regatul României”. După Marea Unire, România – cu o suprafaţă de 295.049 km2 – reprezenta 2,25% din suprafaţa Europei, ocu-pând locul al 10 – lea între ţările continentului. România era mai mică decât Germania, Franţa şi Polonia, dar mai mare de-cât Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia şi Grecia. Prin urmare, România întregită şi-a consolidat poziţia în sud-estul Europei, beneficiind de o suprafaţă semnificativ mai mare de-cât a celorlalte state, fiind depăşită de Polonia şi de URSS. Marea Unire de la 1918 a avut ca urmare aproape o dublare a populaţiei: de la 7.771.341 de locuitori în 1914 la 14.669.841 de locuitori în 1919. Astfel, a devenit o ţară mij-locie, a opta din Europa după mărimea populaţiei. În 1930, cu o populaţie de peste 18.000.000 de locuitori, România era întrecută doar de URSS – 160.000.000 de locuitori. În final, mă opresc la o chestiune de terminologie; România Mare sau România Întregită? Termenul de ,,Mare” a avut şi are în continuare o conotaţie preponderent politică, mergând până la sensuri vecine cu ,,expansionismul”. În is-toriografie întâlnim expresii asemănătoare: ,,Ungaria Mare”, ,,Polonia Mare”, ,,Serbia Mare”, ,,Grecia Mare”, ,,Bulgaria Mare”, ,,Albania Mare”. Prin urmare, cred că este mai apro-piat de realitatea istorică, de sensul Marii Uniri termenul de ,,România Întregită’’. Nu întâmplător, Regele Ferdinand a fost supranumit ,,Întregitorul”.

Plutonier adjutant şef Vasile MARUSAC profesor de istorie

33


Telefonul mobil a devenit în ultimii ani o necesita-te, mai mult decât un moft, şi depindem tot mai mult de el, reprezentând practic o prelungire a mâinii. Atunci când îl alegem, urmărim să aibă camera cu cât mai mulţi pixeli, ecranul cât mai mare şi să fie fabricat de firma cea mai în vogă. A apus vremea când telefonul era folosit doar pentru a vorbi cu cineva, smartphone-ul de astăzi având o gamă de funcţii care până acum câţiva ani păreau de domeniul fantasticului.În prezent, telefonul ,,inteligent” ne pune la dispoziţie o arie de aplicaţii noi care, din păcate, sunt însă necunoscute de posesorii acestora. Cele mai descărcate, dar nu cele mai folositoare, sunt aplicaţiile de socializare (facebook, twitter etc.). Ne supărăm atunci când nu avem semnal la telefon şi nu pu-tem să urmărim ce a mai postat pe „perete” vecinica, fără să dăm importanţă aplicaţiilor care sunt de un real ajutor, în situaţii de urgenţă. Limitându-ne doar la a conversa la telefon şi a ,,bârfi” pe facebook, înseamnă să renunţăm voluntar la ceea ce ne-ar putea fi cu adevărat de folos în anumite situaţii. Din păcate, ne dăm seama de existenţa şi utilitatea lor doar în urma mediatizării unor evenimente grave, cum ar fi accidentul aviatic din Munţii Apuseni din luna ianu-arie 2014, când am aflat că telefonul mobil îţi poate salva viaţa, cu o condiţie obligatorie, aceea de a şti să-i foloseşti aplicaţiile. Soluţia ar fi să-ţi instalezi o aplicaţie pe tele-fon, care să-ţi ofere coordonatele geografice, indepen-

dent de reţeaua de date. De exemplu, aplicaţia de navigare IGO, ce foloseşte doar G.P.S.-ul smart-ului, fără a fi nece-sar un semnal GSM (într-o zonă, fără semnal la telefon), îţi oferă date exacte referitoare la poziţia ta (coordonatele), care odată comunicate autorităţilor, poţi fi reperat oriunde te-ai afla. Pentru a cunoaşte toate aceste amănunte, nu tre-buie decât să te informezi de pe renumitul „goagăl”. Pentru forţelele de intervenţie mai apare o proble-mă, aceea de a găsi în teren acele coordonate transmise de persoanele care solicită ajutor. Dacă nu au la dispoziţie un aparat G.P.S., atunci trebuie să folosească o hartă pentru a se deplasa în teren. Personalul destinat intervenţiei este antrenat pentru a face conversia din coordonatele semna-late pe S.N.U.A.U. 112, sau pe smartphone-uri (care sunt în format zecimal) în coordonate exprimate în grade, minute şi secunde, care pot fi materializate pe o hartă militară, de-plasarea în teren făcându-se cu ajutorul hărţii şi având ca şi sprijin o bună cunoaştere a zonei de responsabilitate. În acest fel, prin exploatarea datelor la dispoziţie şi îmbinarea acestora cu deprinderile formate, se poate interveni în timp util pentru salvarea unor vieţi aflate în pericol. În concluzie, un telefon inteligent îţi poate salva viaţa, trebuie doar ca oamenii să vrea şi să înveţe să îi folo-sească întregul potenţial.

Plutonier adjutant Marcel MATEI

SMARTPHONE-UL ÎŢI POATE SALVA VIAŢA

34


Plutonier major Ștefan Cristinel VACARIU

Şi vine-o zi…Şi vine-o zi când nimeni nu te-ntreabă,Daca ai terminat ce ţi-ai propus,Le-ai chibzuit sau le-ai făcut în grabă,De timpuriu sau mai înspre apus…

Şi vine-o zi când nu ai timp de tineDe ceilalţi parcă nici nu mai auzi,Şi crezi că tu pe toate le faci bineVorbeşti de unul singur ca la surzi…

Şi vine-o zi când te opreşti din fugăŞi-ai vrea să stai puţin şi să asculţi,Poate cuiva îi pasă de-a ta trudăŞi te priveşte-atent, cu ochi marunţi…

Şi vine-o zi când nimănui nu-i pasăDe absolut nimic din viaţa ta,Şi nearticulând nici o grimasăSe-ntreabă oare ce-ar putea să-ţi ia…

Şi vine-o zi când toate se comprimăIar mare lucru nu mai poţi să faci,Te ţine-n loc, voinţa îţi inhibă,Te-afunzi în delasare, te complaci…

Şi vine-o zi, cam prea târziu,Când obosit de-atâta alergare,Vine din neant, de undeva nu ştiu O adiere precum o chemare…

Şi-abia atunci realizezi tăcutUitându-te înapoi cu resemnare,La câte lucruri ai mai fi pututSă le gaseşti din vreme rezolvare???

Dar este ziua ,ultima trăind O viaţă plină de deşertăciune,Când împăcat cu viaţa ta fiind,Nu-ţi mai rămâne chiar nimic a spune...

RegreteTrăiri nespuse prin cuvântÎn toamne reci şi mohorâte,Le iei cu tine în mormântŞi rămân veşnic neştiute…

Şi-n orice zi de pe pământGândind la ziua ce-o să vină,Renunţi la tot ce ai mai sfântŞi-o tulburi, nu mai e senină..

Şi într-o lume alergândăCe preţ nu pune pe nimic,Eşti ca o flacără plăpândăCare se stinge câte-un pic…

Şi ţi-ai dori să ai putereaPe oameni să îi poţi schimba,La unii să le iei durereaDe parcă s-ar putea lua…

Pe unii sa-i opreşti din goană,Pe alţii să îi mişti din loc,Şi fără urmă de prigoanăSă-i judeci fără echivoc…

Aşa cum e o clipă-n careNe naştem toţi fără a şti,Ar trebui pe fiecare Să-l învăţăm verbu-,,a iubi’’..

Aşa e scris, aşa-i destinul,Să ne dorim, să încercăm,Şi ne alegem doar cu chinulŞi cu nădejdea că putem…

Dar e ceva ce dă măsuraLa toate câte-s pe pământ,Trufia, dragostea şi uraNimic nu mai rămâne sfânt.

Hai la Botoşani!Floare albă de castaniNoi suntem din BotoşaniFete mândre şi gătiteStraiele ni-s primeniteŞi ni-i drag unde trăimPe pământul ce-l cinstimNoi vă invităm cu dragPe moldovenesc meleag R: Hai hai, hai la Botoşani, măi Hai hai, pe al nostru plaiPeste deal ai să zăreştiCodrii de la IpoteştiIar când Soarele apuneUn Luceafăr pe cer suieCodrule, codruţuleCe mai faci drăguţuleFloarea albastră o păzeşteNuferii din lac umbreşte

R: Hai hai, hai la Botoşani, măi Hai hai, pe al nostru plaiMai încolo la LiveniPeste codrii şi poieniO vioară se audePână-n suflet iţi pătrundeCântece de pe la noiDin ţinutul DorohoiDe pe struna cea străbunăRapsodia, mândru sună R: Hai hai, hai la Botoşani, măi Hai hai, pe al nostru plai

Înspre Prut dacă porneştiŞi ajungi la ŞtefăneştiVezi portiţa RaiuluiLa marginea satuluiFlori scăldate în luminăOameni cu faţa seninăŞi nu ştii, de multe oriCare-s oameni, care-s flori R: Hai hai, hai la Botoşani, măi Hai hai, pe al nostru plaiBotoşaniu-i loc de frunteO dat ţării nume multeCărturari şi învăţaţiToţi români adevăraţiOrişiunde te-ai întoarcePlaiul nostru mult ţi-ar placeOameni harnici şi cinstiţiMeşteri buni şi iscusiţi

R: Hai hai, hai la Botoşani, măi Hai hai, pe al nostru plaiDe la domnii de-altă datăSfinte mănăstiri te-aşteaptăSă aprinzi o lumânareSă-ţi faci vreme de-nchinareGraiul dulce ni-l păstrămCredinţa-n veci n-o lăsămNoi vă invităm cu dragPe moldovenesc meleag R: Hai hai, cântec v-am adus, măi Hai hai, din ţara de sus Hai hai, hai la Botoşani, măi Hai hai, pe al nostru plai

Fetele din Botoşani

numărul 9 anul ix- aprilie 2018 jandarmul pdf/revista jandarmul botosanean... · priveşte...

Documents