nu faci nimic?“ · nismul luxuriant, dorin]a de a spu- ne tot, de a o face ap\sat [i de a nu l\ -...

$: nu faci nimic?“ · nismul luxuriant, dorin]a de a spune tot, de a o face ap\sat [i de a nu l\ - sa nimic neprecizat transfor mau po - emele `n confesiuni de mul teori o bo - sitoare,$
ANUL IX » NR. 407 » 13 – 19 iulie 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

ACTUALITATE

Cronica unuicutremur ratat

George Onofrei

O rea[ezare a pl\cilor tectonice ̀ nadministra]ia cultural\ ie [ea n\a devenit evident\ `n ultima vre -me. Semnalul a fost dat de o sea -m\ de r\bufniri ce s-ar fi dorit s\aib\ m\car magnitudinea unormici cutremure. N-a prea fost s\fie, `n ciuda a nenum\rate scri-sori deschise [i proteste adresatela cel mai `nalt nivel. ~n mod evi -dent, m\ refer ̀ n principal la schim -burile de replici `ntre sindicatelede la Opera Na]ional\ Român\din Ia[i.

» pag. 4

Avanpremier\

Actualitate

CarsonMcCullers —Inima-i unv`n\tor singuratic„Suplimentul de cultur\“ public\ ̀ navanpremier\ un fragment din ro -manul Inima-i un v`n\tor singu ra -tic de Carson McCullers, care vaap\rea `n cur`nd la Editura Poli -rom, `n colec]ia „Biblioteca Poli -rom. Esen]ial“, `n traducerea dinlimba englez\ a Dorinei Tulpan.

» pag. 12-13

Cronic\ decarte

Sufletul muzicalal poeziei

Bogdan-Alexandru St\nescu

Poezia lui Emanuel Guralivu s-aschimbat la fa]\. ~n com para]ie cuTrupul meu diminea]a (Vinea, 2008),vo lumul s\u de debut, unde expre sio -nismul luxuriant, dorin]a de a spu -ne tot, de a o face ap\sat [i de a nu l\ -sa nimic neprecizat transfor mau po -emele ̀ n confesiuni de mul teori o bo -sitoare, Un boxer cu pum nii fragili(Charmides, 2013) vine cu o aborda -re radical nou\ a actului poetic.

» pag. 11

Interviu cu Corina {uteu:

„De ce s\ faci un lucru greuc`nd po]i s\ nu faci nimic?“

Citi]i un interviu realizat de George Onofrei `n » paginile 8-9

Corina {uteu este unul dintre cei mai buni manageri culturali din România. ~n ultimii ani a condusInstitutul Cultural Român din New York, func]ie din care a demisionat `n urma schimb\rii conduceriila v`rf a ICR `n vara anului trecut. ~n ciuda acestui fapt, `mpreun\ cu echipa sa a reu[it s\ salvezeFestivalul de Film de la New York, `n cadrul unei ini]iative private: „Making New Waves“.

Filme de vacan]\Iulia Blaga

P`n\ la 6 septembrie, c`nd „Su pli -mentul de cultur\“ va reveni petarabe, v\ l\s\m `n compania u neiliste de „lecturi“ facultative cu -prinz`nd c`te filme `ncap [i des -pre care n-o s\ putem scrie dincauza vacan]ei. Vede]i ce vre]i [ice pute]i – nu e pe note!...

» pag. 2-3

URM|TOAREA EDI}IE A „SUPLIMENTULUI DE CULTUR|“VA AP|REA PE 6 SEPTEMBRIE 2013. VACAN}| PL|CUT|!

Iulia Blaga

Lore, a c\rui premier\ a avut loc laLocarno anul trecut (unde a [i luatPremiul Publicului), e un film dena]ionalitate multipl\: bazat peromanul unei scriitoare brita ni co-bengaleze (The Dark Room de Ra -chel Seiffert), regizat de o austra -lianc\ (Cate Shortland), produc ]ieaustraliano-german\ finan]at\ [ide englezi, [i jucat\ de actori ger -mani. Ac]iunea se petrece `n 1945,c`nd Reich-ul cade, iar p\rin]ii na -zi[ti ai unor copii s`nt f\cu]i pri zo -nieri. Filmul este c\l\toria aces torfra]i prin Europa de dup\ r\zboi.Cotidianul „The Guardian“ spu nedespre film (dup\ ce scrie de nu[tiu c`te ori c\ nu seam\n\ a filmgerman) c\ e „un anti-bildungs ro -man“ deoarece, „spre deosebirede Wilhelm Meister de Goethe sau,mai bine, Huckleberry Finn (...),lucrurile pe care adolescen]ii leafl\ in extremis nu `i echipeaz\,f\c`ndu-i s\ vrea s\ se al\ture so -ciet\]ii, ci, din contr\, s\ o res pin -g\ cu putere“. Deci Lore e de v\ zut,mai ales c\ ofer\ o viziune mai o ri -ginal\ [i mai liric\ asupra celuide-al Doilea R\zboi Mondial.

Nu la fel de original e Cerculde foc/Pacific Rim, de Guillermodel Toro, o superproduc]ie din pa - ra digma Transformers (cu altoide Avatar) care candideaz\ la ti -tlul de cel mai ur`t/g\ l\gi os/obositor film din 2013. Trailerul e

suficient. C`nd ni[te creaturi ne cu -noscute amenin]\ rasa uman\, sin -gura salvare st\ `n robo]ii Jaeger„pilota]i“ de oameni prin pun]i neu -ronale. Mexicanul del Toro nu s-ar\t\cit prin Labirintul lui Pan, darc`nd a ie[it din el [i a intrat ̀ n Holly -wood [i acolo a r\mas. Din 2008,de la Hellboy 2 `ncoace n-a mai re -gizat nimic, ci s-a irosit copro du -c`nd feluri diferite de preparate, dela Motanul `nc\l]at/Poos in Bootsla Cinci eroi de legend\/Rise of theGuardians.

Poli]i[ti [i poli]iste, c`te doi

Captur\ la dublu/The Heat dePaul Feig (autorul lui The Brides -maids/Domni[oare de onoare)es te, cum scrie „The New YorkTimes“, un „cop-buddy movie,but the buddies are women“ (totse pl`ng femeile c\ s`nt date la oparte nu doar la Hollywood, ci [i`n competi]ia de la Cannes). Me -lis sa McCarthy face echip\ cu San -dra Bullock, personajele lor fiinddou\ poli]iste care trebuie s\ lu -creze `mpreun\, de[i nu se plac.„Cel mai bine po]i descrie filmulspun`nd c\ timp de aproximativdou\ ore Melissa McCarthy vor -be[ te porcos, iar Sandra Bullockd\ `napoi, flutur\ din m`ini sau su -fl\ a exasperare“, scrie exa spe rat[i el politicosul critic A.O. Scott `n„The New York Times“ ([i totu[i,

trailerul nu era odios). Toate celetrei filme de mai sus intr\ pe e -crane `n 12 iulie, pentru ca s\p t\ -m`na urm\toare filmele cu poli -]i[ti b\rba]i s\ reintre pe f\ga[ulnormal.

Alert\ de grad zero/White HouseDown e din seria dublurilor tipPepsi/Coca-Cola pentru c\ face pe -reche cu Cod ro[u la Casa Alb\/Olympus Has Fallen, cu preci za -rea c\ pre[edintele nu mai e alb(Aaron Eckhart), ci negru (JamieFoxx), iar agentul care salveaz\Casa Alb\ nu e Gerard Butler, ci unb\rbat mai fraged, Channing Ta -tum. Al doilea film cu poli]i[ti eR.I.P.D. Copoi pentru strigoi/R.I.P.D.3D, comedie poli]ist\ `n care re ]e -ta e mutat\ pe lumea cealalt\, lo culde ac]iune al eroilor interpreta]ide Jeff Bridges [i Ryan Reynolds,colegi ̀ n departamentul „Odih neas -c\-se `n pace“. Regizor e Ro bertSchwentke, neam] din Frankfurtmutat la Hollywood, unde a f\ cut,printre altele, Greu de pensio nat/RED , `n 2010. (O s\ ajungem [i a -colo, Greu de pensionat 2 vine la noi`n august, cu alt regizor la c`rm\.)

~ntre un „mystery“ clasic[i o droaie de mutan]i

O alternativ\ la aceste filme e O -fert\ irezistibil\/The Best Offer,care e regizat de Giuseppe Torna -tore [i care are o distribu]ieeuropean\ peste care troneaz\

australianul Geoffrey Rush. Fil mule un „mystery“ clasic despre unmi zantrop colec]ionar de tablo -uri (Geoffrey Rush) care devinetot mai fascinat de imaginea uneitinere necunoscute p`n\ la a se `n - dr\gosti de ea, uit`ndu-[i leg\ min -tele de castitate. The Holly wood Re -porter scrie c\ filmul se cam f` s` ie`n partea a doua, c`nd necu nos cu -ta iese `n plin\ lumin\, [i c\ fil -mul e „ca o femeie care `[i punetot machiajul odat\“, pentru c\folose[te tehnicieni de top ai Ita -liei – Fabio Zamarion la imagine,Maurizio Sabatini la decoruri,Maurizio Millenotti la costume [iEnnio Morricone responsabil cumuzica. O fi bine, o fi r\u? N-o fichiar at`t de plicticos pentru osear\ de var\ atunci c`nd robo]iilui Guillermo del Toro te gonesc dinurm\.

~n 26 iulie intr\ pe ecrane a[ -tep tatul The Wolverine, al [ase leafilm din seria X-Men. The Wolv erine(Hugh Jackman) c\l\tore[te a cum`n Japonia, unde nu se confrunt\at`t cu samuraii, c`t cu propria saproblem\ de acceptare a nemu ri -rii. Pentru c\ nu s-a g`ndit s\ dis -cute cu Luceaf\rul pe Facebook,Logan/The Wolverine se `ntrea -b\ dac\ merit\ s\ mai tr\ie[ti de-a pururi at`ta timp c`t ai regrete.Filmul e regizat de James Man -gold, care a semnat siropul Kate &Leopold, ̀ n care personajul inter pre -tat de Hugh Jackman c\l\torea

`n timp [i se `ndr\gostea de o fe me -ie (Meg Ryan) din zilele noas tre.The Wolverine `[i plaseaz\ ac]iu -nea dup\ cea din X-Men: Ultima`nfruntare/X-Men: The Last Stand,iar la anul va ie[i un nou film din se -rie, X-Men: Days of Future Past.

De la ostatici lapensionari periculo[i

Trecem pe l`ng\ Oameni mari [if\r\ minte 2/Grown Ups 2 [i ne fa -cem c\ nu-l vedem (Adam Sandleret Comp. nu se sup\r\) [i ajun gemla filmul danez Deturnarea/Ka prin -gen/A Hijacking, de Tobias Lind -holm, care a avut premiera anultrecut la Vene]ia. Lindholm, carecolaboreaz\ de regul\ cu ThomasVinterberg pe scenarii, scrie [i pu -ne ̀ n und\ povestea contem po ra n\a unor marinari danezi al c\rorvas e capturat de pira]ii somalezi[i care s`nt amenin]a]i cu moar teadac\ nu va fi pl\tit\ o recom pen s\de milioane de dolari. Lindholmfilmeaz\ `n tonuri `ntunecate [ireci, str\duindu-se s\ dea un aerc`t mai autentic pove[tii. Uneoribobul de mercur al suspansuluialunec\ de pe taler, dar, `n ge ne -ral, filmul te ]ine `n scaun.

Bruce Willis, Helen Mirren, JohnMalkovich [i Mary-Louise Parkerlas\ insomniile, reumatismul [isupermarketurile [i se `nham\ lao nou\ serie de aventuri. Greu depensionat 2/RED 2 (regizat acum

2 » actualitate

Filme de vacan]\P`n\ la 1 septembrie, c`nd „Suplimentul de cultur\“ vareveni pe tarabe, v\ l\s\m `n compania unei liste de„lecturi“ facultative cuprinz`nd c`te filme `ncap [idespre care n-o s\ putem scrie din cauza vacan]ei.Vede]i ce vre]i [i ce pute]i – nu e pe note!...

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 407 » 13-19 iulie 2013

Lore de Cate Shortland

Passion de Brian De Palma

actualitate « 3

de Dean Parisot) `l ia pe Frank(Bruce Willis) de la cump\r\turireunindu-l cu fo[tii colegi din CIA.Primul film al seriei a avut un a[asucces, `nc`t RED 3 e deja anun -]at. {i de ce n-ar fi? C`nd peste totse cer angaja]i tineri, eroii `[i a -duc umila lor contribu]ie la o mi -c\-mare revolu]ie de mentalitate.„40 is the new 20?“ Mai pune]ivreo dou\ decenii [i `ntr-o parte,[i `n alta. Oricum, sco]`ndu-i dela naftalin\ pe agen]ii pen sio na]i,scenariul re`nc\lze[te pl\cintau[or sleit\ a R\zboiului Rece [i `lcoopteaz\ pe Anthony Hopkins`n rol de savant (parc\ e mate ma -ti cianul nebun din Dovada/Proof),pun`nd-o pe Catherine Zeta-Joness\ aprind\ geloziile lui Mary-Louise Parker pentru c\ ame nin -]\ s\ i-l ia pe Bruce Willis. Pu]inobosit, dar bronzat [i machiat (plusstropit cu AC/DC), Greu de pen sio -nat 2 nu e, dac\ st\m s-o lu\m mot-à-mot, un film pentru pensionari.

Anima]ie 3D, horror supranatural sau thriller erotic?

Nici Turbo nu e pentru pensio -nari, dec`t dac\ au nepo]i ori s-auramolit de tot. Turbo e numeleunui melc, iar filmul produs deDreamWorks Animation ne ara t\`n trei dimensiuni cum ambi ]ioa -sa creatur\ de gr\din\ (a c\reivoce e creat\ de Ryan Reynolds)lupt\ s\ ajung\ cel mai rapidparticipant de la cursa Indian -napolis 500. Turbo marcheaz\ de -butul `n regie al lui David Soren,

care l-a [i scris inspirat de b\ie ]e -lul s\u fascinat `n egal\ m\sur\de cursele de ma[ini [i de melciidin fa]a casei. Cu o distribu]ie devoci mai mult dec`t onorabil\ (RyanReynolds, Paul Giamatti, MichaelPeña, Snoop Dogg, Mi chelle Ro -dri guez, Samuel L. Jac kson, Ri -chard Jenkins [i Luis Guz mán),Turbo func]ioneaz\ de fapt ca unfel de teaser pentru serialul de ani -ma]ie Turbo: F.A.S.T. care va fidifuzat pe Netflix din decembrie2013.

Amatorii de horror suprana tu -ral primesc o por]ie uscat\ [i con -centrat\ prin The Conjuring, a - nun ]at tot pentru august. Fil mul`i are `n rolurile principale pe Ve -ra Farmiga [i Patrick Wilson ca re,dup\ modelul serialului Do sareleX, s`nt doi investigatori che ma]i laferma unor cet\]eni pen tru a dez -le ga misterul unei prezen]e `n fri -co [\toare. „A venit sf`r[i tul?“, se `n -treab\ [i eroii din This Is the End?,un fel de Melancholia a merican,parodic, `n care sf`r [i tul lumii lo -ve[te ̀ n timpul unei pe tre ceri pe ca -re James Franco o d\ la vila lui.Ri hanna `l pocne[te pe un tip ca -re se d\ la ea, Jay Ba ruchel e dis -perat, Jonah Hill `n cearc\ s\ cal -meze spiritele, iar Seth Rogen e [iel pe acolo. Inter pre t`nd personajefictive care le poart\ numele, a -par, printre al]ii, Emma Watson,Craig Robinson, Danny McBride,Jason Segel, Paul Rudd [i Chan -ning Tatum. Filmul a avut deja pre -miera american\ [i nu s-a scris der\u despre el. ~n orice caz, e maiamuzant dec`t filmul lui Dennis

Dugan, pe l`ng\ care am trecut f\ -r\ s\-l vedem (ceea ce se `nt`mpl\[i acum).

Thrillerul erotic al lui BrianDe Palma Passion ajunge la noi`n 16 august. Remake dup\ Crimed’amour, al lui Alain Corneau,Passion a concurat `n competi]iela Vene]ia, anul trecut. Prelu`ndrolurile lui Ludivine Sagnier [iKristin Scott Thomas, Noomi Ra -pa ce [i Rachel McAdams inter pre -teaz\ rolurile a dou\ femei de afa -ceri aflate ̀ n competi]ie profesio na -l\ [i erotic\. ~n cronica de `n t`m -pinare, „Indiwire“ scrie ingenuuc\ filmul e un mix al filmelor pre -ce dente ale lui De Palma, fiind `na cela[i timp o autoparodie [i unnoir clasic doar pe placul fanilorcineastului.

S\ nu uit\m desupereroi [i de SF!

Nici o s\pt\m`n\ f\r\ supereroi – deast\ dat\ adolescen]i. ~n 16 au gustintr\ Kick-Ass 2, de Jeff Wadlow,continuarea filmului din 2010, con -siderat de unii critici „ridicol deamuzant“, de[i hiperviolent, `n vre -me ce regretatul Roger Ebert a fostcu totul dezgustat de violen]a luiverbal\ [i fizic\. Filmul ̀ i are ̀ n ro -lurile principale pe aceia[i AaronTaylor-Johnson [i viitoarea nou\Michelle Pfeiffer, Chloe Grace Mo - retz (acum ̀ n v`rst\ de 16 ani), [i pu -ne `n acela[i bol ac]iunea cu pa ro -dia, lu`nd la mi[to inclusiv do rin]aadolescen]ilor de a fi accepta]i.

Cei c\rora le-a pl\cut District9 au ocazia s\ vad\ un nou film

semnat de sud-africanul Neill Blom -kamp, care e tot un SF cu SharltoCopley `n distribu]ie, al\turi deJo die Foster [i Matt Damon. F\ r\prea mult\ imagina]ie, mai ales c\nici n-am apucat s\ uit\m, Obli -vion – Planeta uitat\/Oblivion,Elysium combin\ anticipa]ia cutu[a social\, imagin`nd de fapt o a -legorie a prezentului. ~n anul 2154,societatea a devenit scindat\ pu -ternic `ntre boga]i [i s\raci, pri miilocuind pe sta]ia spa]ial\ Ely sium(un ]inut paradiziac, frumos co lo -rat), ceilal]i trudind pe `ntu ne ca tulP\m`nt care arat\ ca dup\ apo -calips\. Dac\ dou\ lumi nu se a -mestec\ [i privilegiile se trans mitdin tat\-n fiu e pentru c\ legile an -ti imigrare le p\ze[te cu din]ii se -cretarul Delacourt (Jodie Foster).Ordinea e aruncat\ `n aer de untru ditor de jos (Matt Damon), ca -re, fiind diagnosticat cu cancer [iav`nd cinci zile de tr\it, face totposibilul s\ ajung\ pe Elysium,unde exist\ aparate ce te vindec\instantaneu de orice. Filmul iese`n SUA pe 9 august.

Dup\ Kick-ass 2, un alt film pen -tru adolescen]i e The To Do List, `ncare nu prea fotogenica AubreyPlaza (care are [i 29 de ani, nu 18)joac\ rolul unei tocilare decises\-[i piard\ virginitatea nu cuoricine, ci cu masculul alfa al li -ceului, asta ca s\ nu se duc\ lafacultate cu lec]iile ne`nv\]ate.Debutanta `n regie Maggie Carey,care a lucrat p`n\ acum `n tele vi -ziu ne, `mp\neaz\ filmul cu o su -medenie de poante fizice – de lau[i luate `n cap p`n\ la sutienulde la costumul de baie care se des -prinde pe tobogan, iar felul ̀ n ca re`[i trateaz\ personajele ]i le facesimpatice f\r\ a te transforma `n -tr-un om r\u. Suficient pentru unfilm de vacan]\.

Steve Jobs, c`]ivaadolescen]i tr\sni]i [i o bab\ comunist\

Vara aceasta ar trebui s\ vedem[i biopicul despre Steve Jobs,

unde rolul principal e de]inut deAshton Kutcher. Steve Jobs – Omulcare a schimbat lumea/Jobs eregizat de Joshua Michael Stern[i ̀ l ia pe Steve Jobs din anii ti ne re -]ii, ca t`n\r hippy, aduc`ndu-l p`n\`n zilele noastre. Filmul a avut pre -miera `n iarn\, la Festivalul de laSundance, dar nu a dat lumea pespate, `n ciuda subiectului. Bio gra -fiile nu s`nt un gen cinematograficlesne de f\cut. Interesul st\ pe su -biect, dar e u[or s\ pierzi aten]iaspectatorului dac\ urmezi nara -]iunea cea mai simpl\. De aceea ebine s\ inovezi cum f\cea, de pil d\,The Life and Death of Peter Sellers,de Stephen Hopkins.

{i The Bling Ring ar trebui s\ajung\ la noi `n aceast\ var\. No -ul lungmetraj al Sofiei Coppola einspirat de cazul real al unor a do -lescen]i americani care au p\ truns`n 2011 `n locuin]ele mai multorvedete (printre care Paris Hilton),sustr\g`ndu-le diverse obiecte per -sonale. N\scut\ `n inima acestuimediu (de care s-a `ndep\rtat lo cu -ind acum `n Europa), care con ti -nu\ s\ o fascineze, Sofia Coppolae interesat\ de felul cum ace[titineri s`nt atra[i nu de posibi li ta -tea `mbog\]irii, c`t de ideea de a`mp\r]i pentru un timp scurt a -ceea[i lume cu idolii lor. Cine a v\ -zut filmul a spus c\ nu prea `]i daiseama dac\ regizoarea e de par -tea eroilor sau nu. {i ce ar fi r\u`n asta?

Nu mai avem timp s\ vorbimdespre toate filmele verii, dar nu`nchidem paginile p`n\ nu spu nemc\ S`nt o bab\ comunist\!, reali zatde Stere Gulea dup\ romanul omo -nim al lui Dan Lungu, e anun]at pen -tru 23 august. Lumini]a Gheor ghiu,Marian R`lea [i Ana Ularu au ro -lurile principale. S\ vedem dac\filmul p\streaz\ raportul at`t dedirect pe care romanul lui DanLungu (publicat de Editura Po li -rom `n 2007) `l avea cu realitatea –sau m\car nevrozele ei.


The Best Offer de Giuseppe Torna tore

S`nt o bab\ comunist\! de Stere Gulea

4 » actualitate

O rea[ezare a pl\cilortectonice `n administra]iacultural\ ie[ean\ a de ve -nit evident\ `n ultimavreme. Semnalul a fostdat de o seam\ de r\buf -niri ce s-ar fi dorit s\ aib\m\car magnitudinea unormici cutremure. N-a preafost s\ fie, `n ciuda a ne -num\rate scrisori des -chise [i proteste adresatela cel mai `nalt nivel. ~n modevident, m\ refer `n prin ci -pal la schimburile de re plicidintre sindicatele de laOpera Na]ional\ Româ n\din Ia[i, de[i semne clarede schimbare (cu nemul -]umirile aferente atrasedin partea unora) se con -stat\ [i la alte institu]ii.

~nainte de a judeca scrisori de pro -test, propun s\ plec\m de la o se -rie de constat\ri. Tema cu „capi ta -la cultural\ european\“ pare s\ ìfi prins pe [efii din administra]ialocal\ destul de tare. ~n pre mie r\,ea a fost dublat\ de o serie de efor -turi financiare concrete at`t dinpartea Prim\riei, c`t [i a Consi liu -lui Jude]ean. Iar organizarea la Ia[ia Galei UNITER, ̀ n luna mai, a des -chis o adev\rat\ cutie a Pandorei:

cursa `narm\rii cu gale. ~ntre timps-au mai consumat `n acela[i loc(Sala Mare a Na]ionalului ie [ean)`nc\ dou\: Gala Operelor Na]io na -le Române [i Gala Excelen]ei `nE duca]ie. At`t de tare a pl\cut ofi -cialit\]ilor aceast\ formul\, `nc`tla toamn\, de Sf. Parascheva, tra di -]ionala Sear\ a Valorilor din salaPrim\riei se va muta tot la Na]io -nal. Probabil c\ `ntr-un dosar decan didatur\ a Ia[ului pentru Ca pi -tala Cultural\ European\, orga ni -zarea unui num\r impresionant degale nu ar aduce puncte, `ns\ pen -tru orgoliile locale ar putea ac]io na,la o adic\, precum un panaceu.

O alt\ constatare important\ es -te c\, `n premier\, Ia[ul a lansat `nacela[i an dou\ evenimente cul tu -rale mari: Festivalul Interna]io nalal Educa]iei, sus]inut de Prim\ rie,[i Festivalul Interna]ional de Li -teratur\ [i Traducere, sus]inut deConsiliul Jude]ean. Dou\ eveni -men te care, dac\ stai s\ le a pro fun -dezi programele [i filosofia, pot fi celmult complementare, dar ̀ n nici uncaz `n opozi]ie sau `n competi]ie.

~n fine, a treia [i ultima preci -za re: `n absen]a unui real sectorcultural independent la Ia[i, doarinstitu]iile clasice, finan]ate prinMinisterul Culturii sau autorit\ ]i -le locale, par s\ coaguleze resur seumane [i materiale pentru a `n cer -ca marea cu degetul: construireaunui program artistic dinamic

pentru Ia[i. Din p\cate, Ia[ul nu areo strategie `n domeniu, un fir ro[ucare s\ lege toate ini]iativele. Sin -gura metod\ prin care s-ar putea re -aliza o programare coerent\ ar fi ca,`n urma adopt\rii unei astfel destra tegii, finan]\rile, at`t c\tre sec -torul privat, c`t [i fa]\ de cel „destat“, s\ fie acordate doar `n bazau nui astfel de proiect asumat deora[. Cine vrea s\ fac\ „de toate“sf`r[e[te prin a nu face nimic, vezie[ecul r\sun\tor al programului„Ia[i 600“.

A[ ̀ ncadra ̀ n tot acest fundal ca -re descrie – oric`t de c`rcota[ ai fi –dezghe]ul Ia[ului cultural protes te -le recente ale unui sindicat din ca -drul Operei Na]ionale Române dinIa[i. C\ci s`nt dou\: unul care secheam\, simplu, Sindicatul Ope rei[i care `nglobeaz\ c`teva sute depersoane [i unul intitulat al Arti[ -tilor Operei, care reune[te doar c` -teva zeci. Ceea ce reclam\ cei dinurm\ este c\ managerul Operei,Beatrice Rancea, ar da dovad\ de uncaracter dictatorial [i ar conducediscre]ionar institu]ia, `n vreme

ce presa n-ar vrea s\ remarce a de -v\ratele probleme ale institu]ieideoarece e mult confetti de mar ke t -ing & PR aruncat `n fa]a sa.

Personal, consider destul de ris -cant [i slab construit protestul „sin -dicatului cu arti[ti“, `n r\zboi [icu managementul, [i cu sindica tulsimplu, f\r\ „arti[ti“ ̀ n coad\. Ran -cea este acuzat\ c\ ar fi c`[tigat nunumai amici]ia ministrului Cul tu -rii, dar mai ales pe aceea a prima -rului [i a pre[edintelui CJ [i c\ `nnumele acesteia taie [i sp`nzur\.Din c`te am re]inut, „amici]ia“ cla -mat\ a ̀ nsemnat o colaborare in sti -tu]ional\ pe o serie de proiecte aleOperei, de la spectacole la Gala Ope -relor. Mi-ar fi greu s\ condamnfaptul c\ autorit\]ile au devenitcon[tiente, poate pentru primadat\, c\ aceast\ institu]ie exist\.

Ideea de a scoate Opera `n stra - d\, de a folosi mijloacele contem -po rane de promovare [i a produ cespectacole `n acord cu gustul pu bli -cului de azi poate s\ nu fie pe placultuturor, dar pe cel al con tribuabiluluipare s\ fi fost dac\ ne raport\m

la num\rul record de spectatoriatins. Niciodat\ o schimbare nuvine f\r\ rezisten]\ [i f\r\ pole mic\.Dar `mi este tot mai clar c\, pen truo serie de personaje ie[ene (re tra sede mult din via]a cultural\ re le van -t\) se pr\bu[e[te o lume. Cadrul in -stitu]ional cultural pr\fuit r\ m\ seseultimul lor bastion, pe care, `n c`te -v a dintre cazuri, ̀ l v\d acum pierdut.

C`]iva dintre contestatarii ani -lor ’90, „alternativii“ (spune]i-le cumvre]i), au trecut de prima tine re -]e [i au ajuns ̀ n func]ii de deci zie.A[a cum e [i firesc, s`nt conecta]ila tehnologie, la mijloacele sofis ti -cate ale marketingului cultural [ila re]eta interna]ional\. Incom -pa ti bilitatea cu trecutul, v`ndutde unii drept glorios – p\cat c\necunoscut sau pierdut `n ano ni -mat –, este una real\, iar nu vir -tual\. Este motivul pentru careprobabil scrisorile deschise [i`ncerc\rile de dela]iune se vor`nmul]i exponen]ial `n urm\toa -rea perioad\. Dar cutremur nu vafi, doar mici furtuni `ntr-un pa harcu ap\.

Plecasem de-acas\ cu g`n -dul c\ voi avea parte de o zide luni foarte agitat\. S`m -b\t\ `ncheiasem examenulde licen]\ [i m\ a[teptam,`n acea diminea]\, la ofen-siva guraliv\ a unui mic valde nemul]umi]i pe care ìpicasem. Nemul]umi]ii – defapt, nemul]umitele – ar fiputut fi cele patru fete peca re le prinsesem cu pasajegeneroase copiate, din lucr\ -rile lor de diplom\. De obi -cei, a[a se ̀ nt`mpl\ cu cei ca -re fur\: devin mai vocali de -c`t `ngerii. Nu mai insist peaceast\ tem\: am f\cut-o de -ja acum o s\pt\m`n\.

Pe Copou se auzeau cla -xoane [i sirene, ca `n oricezi normal\. {i cum geamulde la biroul meu d\ `nspreintersec]ia pe unde trec sal -v\rile c\tre Spitalul de Ur-gen]\, nu mi s-a p\rut, nici osecund\, c\ la c`]iva zeci demetri de locul `n care m\ a -flam se `nt`mplau chestii de„breaking news“. Am aflattoat\ t\r\[enia c`nd am co-bor`t la parter s\-mi iau o ca -fea [i m-am ̀ nt`lnit cu gene -roasa mea coleg\ Mary; Marye voluntarul de serviciu al fa -cult\]ii, cea care ̀ ]i cum p\ r\sucuri, de[i ]ie nu ]i-e sete,`]i aduce cafea din banii ei

[i se agit\ duios, `n general,pentru toat\ lumea, care sesimte jenat\ de at`ta bun\ vo -in]\. De data asta, doamnaMary nu m-a `nt`mpinat cunici un suferta[ din care s\scoat\ o „aten]ie“: mi-a pusm`na `n piept b\rb\te[te [imi-a zis, pe un ton grav, c\ „eo bomb\ `n Universitate!“.Gestul ei [i privirea arunca -t\ m-au f\cut s\ dau la co[toate replicile acide ce mi-ar fi]`[nit pe gur\, ̀ n mod nor mal.S-a r\sucit pe c\lcìe [i azbughit-o pe un coridor lung;r\mas t`mp, m\ ui tam la eaca la un titirez care se `n v`r -te prin birourile amplasate

pe st`nga [i pe dreapta, un ded\dea vestea tuturor celor a -fla]i pe acolo. Nu [tiu c`]i auluat-o ̀ n serios: un coleg de-almeu sigur nu a f\cut-o, dinmoment ce mi-a m\rturisit c\se a[teapt\, de-o fi de deza mor -sat ceva explozibil, ca doam -na Mary s\ se ofere voluntar.

De fapt, foarte mul]i dintrenoi, cei afla]i ̀ n partea din va -le a Corpului A, nu am luat ̀ nserios chestiunea. {i cum amfi putut-o face, c`nd, des chi z̀ ndsite-urile de [tiri ale te le vi ziu -nilor, aflam informa ]ii caremai de care mai contradicto -rii [i aberante ori jum\t\]ide adev\r spuse st`ngaci?

Multe televiziuni na]io -na le ar trebui s\-[i revi zu -iasc\ re]eaua de corespon-den]i de la Ia[i. {i, poate,s\-[i ia pu]in la urecheat [iproduc\torii emisiunilor de[tiri. Este intolerabil ca, a -v`nd la dispozi]ie at`tea sur -se de informare, s\ nu afli a -dev\rul faptelor petrecu tedec`t la mai bine de jum\ ta -te de zi de la momentul pro-ducerii evenimentului. Estejenant pentru to]i cei carelucreaz\ la canalele de [tiri s\vorbeasc\ [i acum, la aproa pe

o s\pt\m`n\ dup\ actul te -ro rist de luni, despre „Uni-versitatea din Ia[i“. Dragicoresponden]i, editori [i ceve]i mai fi voi: unu). Ia[ul a -re cinci universit\]i de stat;[i be). (vorba lui V\c\roiu),cl\direa `n care s-a produs e -venimentul, Corpul A al Uni -versit\]ii „Alexandru IoanCuza“, este `mp\r]it\ de a -ceasta din urm\ cu Univer-sitatea Tehnic\ „GheorgheAsachi“, cunoscut\ [i ca Poli -tehnica. Hai, c\ nu e greu! Poa -te v\ iese data viitoare...

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Nici firul ro[u nu mai e ce-a fost odat\


Idei pe contrasensGeorge Onofrei

Cronica unuicutremur ratat


opinii « 5

Suplimentul lui Jup:

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Realitatea româneasc\ a luat vite -z\, a luat-o undeva h\t `nainte, iarb\tr`nul meu sistem de recunoa[ te -re [i evaluare s-a gripat definitiv. Edrept, oamenii pe care ì cunosc,cu care m\ `nt`lnesc zilnic sau mairar ori cu care comunic `ntr-un felsau altul par neschimba]i, dar astae [i mai trist: ̀ nseamn\ c\ to]i prie -tenii [i cunoscu]ii mei s`nt `n ace -ea[i oal\, oala cu tombatere. ~ntretimp realitatea care conteaz\, ceade la televizor, e undeva `n alte e -mi sfere. Acolo, `n România televi -zual\ – singurul lucru care pare s\mai lege poporul român –, a avutloc o alt\ revolu]ie, iar eu, noi amr\mas de c\ru]\.

Mi-am dat seama de asta `ntr-osear\, pe la o or\ mai `naintat\,c`nd acea Românie `ncepe s\-[iridice poalele `n cap. M-am ridicat

de la computer [i, cum voiam s\-miodihnesc un pic creierul, am `nce -put s\ fac browsing pe canalele TV.Browsing nevinovat, f\r\ filmelungi, f\r\ emisiuni interesante depe canale str\ine, care te ̀ n]epenesc`n fa]a ecranului p`n\ vezi cum e clo -zeaz\ oul pinguinului. Nu, nimicdin toate astea. Canale româ ne[ti.Realitatea de la noi de-acas\.

Pe primul canal pe care am nime -rit se lamenta Roxana. Care Roxa na?Roxana [i-at`t, ca Rihanna. SauJo iana. OK, s`nt r\u [i invidios:c`nd cineva e prezentat doar cu nu -mele mic, e limpede c\ vorbim de ovedet\ de prima m`n\. Dar cine eraRoxana? Am aflat doar c\ divor]a –sau voia s\ divor]eze –, c\ avea (sautrebuia s\ aib\?) un copil, c\ mamasoacr\, care intrase `n direct, ìd\dea sfaturi at`t de lungi, `nc`t

emisiunea devenise una cvasira-diofonic\. Dar n-am aflat cine eraRoxana. Am trecut pe un alt canal,unde Roxana d\dea un spectacol...sau era `ntr-un club? Oricum, eraRoxana. Vedeta. The Roxana, cumzic americanii. Doar c\, lucru’ dra -cului, nu era Roxana aia. Era alt\Roxana. Asta era blond\, cealalt\brunet\. Dar tot vedet\. Vedet\ `nce? Ce se `nt`mpl\ `n România? Iarpe un alt canal era Andreea. O An -dreea, alta dec`t cea pe care o [ti am[i alta dec`t cea cu care o confun-dam pe cea pe care o [tiam. ~ntretimp, pe un alt-alt canal, la faimo-sul spectacol p\c\tos, un b\rbat`mbr\cat ca un bebelu[, `n pam-per[i [i cu bra]ele goale [i p\roase,se `ntindea, chipurile, s\ sug\ dela s`nii silicona]i ai unei alte ve-dete, nu mai [tiu care [i nici de ceera vedet\. Sau era asistent\ de ve -det\? Nu pricep.

E clar, eu vin din alte vremuri.Vin din epoca Loredanei Groza,iar mai apoi a Ginei Pistol [i a Ni -coletei Luciu, care acum s-a a[e zatla casa ei. Mai [tiu ceva despre SexyBomba, Sexy Br\ileanca [i Piticu’Porno. Ultimii trei [tiu ce f\ceau.Erau [i ei vedete, `n felul lor.

~ntre timp `ns\ lumea showbi-zului românesc a luat un av`nt ca rem-a l\sat, cum spuneam, undeva ̀ n -tr-un trecut vechi [i aproape uitat.Tresar de bucurie c`nd mai audc` te o [tire despre Z`na Surprize-lor [i o salut ca pe o ilustrat\ ve-nit\ cu `nt`rziere dintr-o epoc\ da -tat\, unde [tiam m\car ce face ovedet\ care a devenit vedet\. Mai]ine]i minte? Anna Lesko picta,c`nta [i ardea. ~n fl\c\ri. AndreeaMarin f\cea emisiuni TV. MonicaGabor-Columbeanu modela sau mo -delliza sau cum i-o mai zice. P`n\ [iNicoleta Luciu, asistenta, asista,dac\ a[a s-o zice la asistentele detalk-show-uri. Acum nu mai asis t\nici m\car Bianca Dr\gu[anu (unnume pe care uite c\ l-am re]inut –e drept c\ printr-o asocia]ie de ideiblasfematoare cu scriitorul tran-silvan Ion Codru-Dr\gu[anu).

Se stric\ lumea, maic\! Mìne-poimìne o s\ deschid televizorul[i n-o s\ mai recunosc pe nimeniacolo. Doar pe nu [tiu ce modera-tori sau pe Mitic\ de la Lig\. Darla b\rba]i cine naiba se uit\?

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

» Mai ]ine]i minte? Anna Lesko picta, c`nta [i ardea. ~n fl\c\ri.Andreea Marin f\ceaemisiuni TV. MonicaGabor-Columbeanumodela sau mo delliza sau cum i-o mai zice.P`n\ [i Nicoleta Luciu,asistenta, asista, dac\ a[as-o zice la asistentele detalk-show-uri.

Sim]i c`teodat\ c\ lumea curge pe l`ng\ tine [i c\ r\mì`n urm\. Cred c\ e primul semn de b\tr`ne]e: momentulacela c`nd nu mai pricepi ce se `nt`mpl\ `n jur, c`nd ]i separe c\ te-ai decuplat de la realitate. ~n timp ce lumeavibreaz\, fierbe [i se agit\, evolueaz\ [i se petrece, tue[ti undeva `ntr-un punct mort, de unde realitatea `]itrece prin fa]a ochilor ca ma[inile de la Formula 1 prinfa]a unei ]estoase r\t\cite pe marginea pistei.

Vedetacare este

Nici Ministerul Culturii, nici In sti -tutul Patrimoniului, nici UniuneaCompozitorilor sau vreo alt\ insti -tu]ie din bran[\ nu au g\sit util, pen -tru a nu spune civilizat, s\ r\s pun d\„Suplimentului de cultur\“. A tre -cut o lun\ de la vestea inserat\ cuprioritate ̀ n presa de la Boto[ani c\membrii Comisiei patrimoniului[i-au dat totu[i avizul pentru salva -rea casei de la Mih\ileni [i include -rea ei `ntre monumentele istoriceale României. Urma „doar“ o sem -n\tur\ a ministrului Culturii [i pu -blicarea deciziei `n „MonitorulOficial“, dar de la „doar“ [i p`n\ lao semn\tur\ pe h`rtie pare s\ fiedrum lung ̀ n România. Sau cine va,acolo „sus“, a[teapt\ FestivalulE nes cu pentru a anun]a trium f\ torgestul salvator? M\ `ndoiesc...

P`n\ una-alta revin la „tratamen -tul“ lui George Enescu ̀ n anul mor -]ii sale, a[a cum apare reflectat `ndocumentele Europei Libere, de-venite disponibile cercet\torilorgra]ie digitaliz\rii [i punerii on-line a Arhivei radioului p\stratela Budapesta.

Un raport transmis autorit\]i loramericane la 2 august relata c\„`n ziua de 8 iulie 1955, corpul luiGeorge ENESCU a fost scos din ca -voul provizoriu `n care se g\sea [idepus ̀ ntr-un cavou ob]inut pe vecide la familia BRANLY. Acest trans -fer a fost efectuat `n cel mai maresecret [i la deshumare nu au luat

parte dec`t: Preotul Virgil PÂRVA -NESCU, Dra Lucia MANESCU,Doam na BEDI}EANU, so]ia agen -tului comunist al Lega]iei RPR dinPARIS [...], un inspector de poli ]ie[i un magistrat. [...]Cavoul a fost com -plet `nchis, iar piatra cimentat\.Locul a fost ob]inut pe veci, dar nuse poate [ti dac\, la un moment dat,el nu va fi deshumat `n cazul `n ca -re Doamna ENESCU se hot\r\[te s\plece `n România. Nici o inscrip ]ie[i nici o dat\ nu indic\ c\ acolo afost ̀ nmorm`ntat cel ce a fost Geor -ge ENESCU. Pe morm`nt se afl\ ocruce de flori albe [i mauve, iar lacap\t`i c`teva mu[cate `nflorite. [...]

Trebuie s\ ad\ug\m c\, duc`n -du-ne de mai multe ori la cimitirulPère Lachaise pentru a ob]ine da-tele de mai sus, ne-am izbit de unsecret absolut, personalul cimiti-rului pun`ndu-ne `n vedere c\ aredispozi]ii precise de la Prefectu rade Poli]ie s\ nu dea nici un fel deinforma]ie cu privire la GeorgeENESCU [i transferarea sa“.

Cum se [tie, nici Securitatea, niciautorit\]ile de stat nu au reu[it s\o conving\ pe so]ia compozitoruluis\ se `ntoarc\ `n ]ar\ [i Enescu o -dihne[te `n continuare `n pace, laParis, `n vecin\tatea altor maricompozitori.

La 15 septembrie 1955, documen -tele RFE `nregistreaz\ ini]iativa u -nui grup de români de a `n\l]a laParis un bust al lui George Enes cu.~n acest scop s-a creat un „Comit deIni]iativ\“, al c\rui pre[edinte afost Yehudi Menuhin, iar secretarIoan Velicu. Un alt raport, `naintatautorit\]ilor americane la 29 iunie1956, ̀ nregistreaz\ ceremonia dez ve -lirii monumentului, care avuseseloc la 19 iunie, „`n localurile {coaleiNormale de Muzic\ din 114bis, Bu - levard Malesherbes“. Din comite tulde ini]iativ\ au f\cut parte 20 de per -sonalit\]i ce ar merita toate amin -tite. ~ntre ele se aflau Georges Au ric,Yvonne Astruc, Nadia Boulanger,Bruno Walter, Alfred Cortot, Ed-mond Fleg, Marcel Dupré, BernardGavoty, Antoine Goléa, so]ia luiArthur Honegger, Dr. Albert Schwei -tzer etc.

Aproape to]i ace[ti muzicieni, ̀ nfrunte cu Menuhin, au participat [ila solemnitatea dezvelirii bustului,la care, ̀ ns\, „nici un membru al Le -ga]iei comuniste a RPR-ului dinPARIS nu a fost de fa]\...“. Ceremo -nia a fost deschis\ de muzicologul

[i violonistul de origine român\ An -toine Goléa, ce-i fusese elev lui Geor -ge Enescu [i care a ]inut s\ remar -ce, `ntre altele, c\ „ultimele zile aleacestui mare muzician au fost tris -te [i el a murit `n s\r\cie, a[a cums-a `nt`mplat [i cu un alt geniu mu -zical, Béla BARTÓK. [...]Omagiul celmai meritat ce i se mai poate adu ceeste de a se relua c`t mai cur`nd pescena Operei Mari din PARIS ope rasa Oedipe, precum [i de a se con ti -nua s\ se p\trund\ [i s\ se inspiredin geniul s\u, ce l-a `mp\rt\[it cuat`ta generozitate tuturora“.

Yehudi Menuhin a luat cuv`n tul`n continuare, „a[ezat sub bustul luiENESCU [i extrem de emo]ionat...“.Referindu-se la discursul lui An-toine Goléa, „Yehudi MENUHIN aexclamat: «Nu, nu este adev\rat c\a fost uitat [i c\ a murit `n s\r\ cie;nu s-a putut face mai mult pentruGeorge Enescu pentru c\ el era deo m`ndrie extraordinar\; el [i-a a -vut socotelile sale cu Dumnezeu [i nucu oamenii». [...] ~n `ncheiere, Ma -es trul Alfred CORTOT, `n c`tevacuvinte, [i-a ar\tat m`ndria de a fiputut lua parte la dezvelirea bustu -lui lui George Enescu, de care l-a le -gat o via]\ `ntreag\ de prietenie [iadmira]ie“.

Documentul de arhiv\ mai pre ci -zeaz\ c\ bustul „este opera sculpto -rului francez Jules REY. El este dinbronz [i de o `n\l]ime de 80 cm, re -prezent`nd pe George ENESCU lav`rsta de 40 de ani...“. „La `nche ie -rea ceremoniei, Yehudi MENUHINa fost fotografiat sub bustul lui Geor -ge ENESCU, ̀ nconjurat de un ma regrup de refugia]i români ce lua-ser\ parte la aceast\ solemnitate.[...]N.B. Nu s-a putut ̀ nregistra aceas -t\ manifestare deoarece unul din o -ratori, Antoine GOLÉA, s-a opus ca -tegoric oric\rui fel de ̀ nregistrare.“

Era o adun\tur\, „str\ini ha ini[i clica de fugari“, cum s-a spus laBucure[ti sub cupola Academiei...


6 » muzic\

„Na]ionalism, comunism,festivism. Festivalul Enes cu2013“ se intituleaz\ un ar -ticol de pe un blog, [i el cuun titlu demn de relevat„Despre demnitate“. ~nclins\ cred c\ autorul bloguluiare dreptate, ba chiar maimult c\ formula se poateextinde [i dincolo de fes -ti val, la simplul tratamental memoriei marelui mu -zician român. Constatare,`n cazul Enescu, este [i c\presa din România, depar tede a constitui vreo „pute re“`n stat, este tratat\ cel pu - ]in cu nep\sare. Nimeni nus-a deranjat s\ r\spund\`n vreun fel, c`t de sumar,campaniei acestui s\p t\ -m`nal de cultur\, ini]iat\cu [ase luni `n urm\,pentru salvarea casei luiGeorge Enescu de laMih\ileni, Boto[ani...

Fiecare avem o sum\ de albumepuse deoparte, s\ le ascult\m `nzilele noastre de vacan]\ [i de le -neveal\ pe plaja unei sta]iuni din]\rile calde, unde vis\m s\ ajun gemc`ndva. {i nu vorbesc de ce le bre lehituri de-o var\, pe care oricum leauzim din Creta p`n\ la Cascaes [idin Edmonton p`n\-n Singaporem\ car o dat\ pe zi, ci de CD-uri lenumelor serioase, a c\ror vehi cu la -re ne d\ senza]ia c\ nu ne-am de co -nectat de la preocup\rile noastreimportante. Cum se `nt`mpl\ casezonul curent s\ fie parc\ mairodnic muzical dec`t altele, titlu ri -le r\mase pe dinafara comenta riu -lui s\pt\m`nal intr\ ̀ n bagajul pre -g\tit pentru excursii. Presupun c\fiecare avem un player de mp3-uri`n telefonul mobil, a[a c\ n-ar tre -bui s\ fie o problem\ ̀ nc\rcarea lis -tei urm\toare, varianta minimal\.

Black Sabbath – 13. Nu-i ne vo ies\ vi-l recomand, nu? Probabil u -nul dintre cele mai bune discuri alegrupului care a „inventat“ heavy-metalul, mult peste nivelul trupe lormai tinere ce trudesc `n topito ri -ile [i atelierele industriei de pro -fil, azi mai pu]in prezent\ pe b\ -tr`nul continent.

Blackmore’s Night – Dancer andthe Moon. Ce pot s\ adaug la ceeace [ti]i despre muzica reu[it\ `nfamilia celui mai nedrept\]it (decritica snoab\) dintre chita ri[ tiiperioadei clasice a rockului brita -nic? Nimic prea mult. Ritchie [iCan dice, [i curtea lor de menes tre li,aduc la suprafa]\ vesela Anglie deodinioar\ chiar [i c`nd apeleaz\ lacompozi]ii „moderne“ arhicunos -cute, cum e Lady in Black. ~n fond,[i Ken Hensley, autorul hituluicon sacrat de Uriah Heep, este un

sco tocitor melodic prin unghe re -le Britaniei.

Bill Frisell – Big Sur. Jazz?Prea pu]in zis. Frisell (care va c`n tacur`nd [i pentru dependen]ii dinG\r`na) nu se limiteaz\ la sche me lecu care ne-au obi[nuit muzicieniigenului, ci ocole[te prin zonele um -brite ale domeniului sonor, [i defiecare dat\ pare c\ ajunge `n alt\parte. Merge]i cu el, n-o s\ v\ p\ c\ -leasc\! Iar dac\ vi se pare c\ evit\`nfruntarea direct\, e din cauz\c\ Frisell `[i las\ partenerii s\ iafa]a. Aici, beneficiar\ e violo nis taJenny Scheinman.

John Scofield – Uberjam Deux.Al doilea disc `n care Scofield, `m -preun\ cu Avi Bortnick [i-un grupde vechi prieteni, exploreaz\ po si -bilit\]ile de exprimare liber\ prinsunetul chitarei electrice bine tem -perate, un fluviu de munte f\r\prea multe v`rtejuri `n care s\ fiiprins nepreg\tit, dar cu nenu m\ ra -te jocuri funky, `n stilul Scofield,de mult consacrat.

Rob Zombie – Venomous RatRe generation Vendor. Mi-e greus\ v\ recomand acest album, par c\f\cut la ambi]ie de ga[ca (lui) Zom -bie. Dar dac\ ave]i chef de-o re pri -z\ de zb`n]uial\, de-o petrecere ̀ nploaie [i noroaie, de-o sear\ `ncare s\ experimenta]i groaza caelement distractiv, \sta e titlul ne -cesar. Nu e nevoie s\ v\ mai do ve -di]i curajul altfel, dac\ rezista]ivacarmului perfect muzical!

Iggy & The Stooges – Ready toDie. Dac\ tot ne-am pus pe „disc -trac]ii“ demen]iale, nimic nu se po - trive[te mai bine ca noul explo zi -bil preg\tit de cei despre care s-aspus c\ vandalizeaz\ locuri [i co -munit\]i, f\c`nd din asta un soi des\rb\toare. Exager\ri, desigur. Ti -pii, `n frunte cu Iggy, `[i exprim\doar bucuria de-a tr\i, mai cu sea -m\ acum, c`nd se apropie de... Ve -de]i titlul!

Amon Amarth – Deceiver of theGods; Tiamat – The Scarred Peo ple.De ce-mi place metalul scandinav,`ndeob[te cel suedez? Ne`ndoiel nic,popoarele din partea aceea de Eu -rop\ au descoperit chestii esen ]ia -le pentru natura uman\. Rockeriinu se pot deta[a de specificul lo cu -lui, oric`t ar rupe instrumenteleprin care se exprim\. Dar nu lerup, le perfec]ioneaz\.

Sigur Rós – Kveikur. Rock islan -dez pentru cei pu]ini care a jung ̀ n]ara de vis a fotografilor de peisaj...

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Din Arhiva RFE: Enescienepe timp de R\zboi Rece (III)

De vacan]\

Exist\ compozitori specializa]i, dar[i nou-veni]i. Secolul regiei a `n re -gistrat nenum\rate duete celebre`n privin]a conlucr\rii la muzicade scen\. }ine de o anumit\ chi -mie estetic\. Cea mai longeviv\ co -laborare performativ\ dintre unmuzician [i un regizor/coregraf are50 de ani [i le apar]ine lui JohnCage [i Merce Cunningham. ~n pe -rioada de boom a experimentalis-mului american, cei doi au testatde multe ori limitele genurilor. Lamijlocul anilor ’60, de pild\, aulucrat independent partea sono r\[i partea coregrafic\ pentru Pointsin Space. ~ntr-un `ndr\zne] blinddate artistic, le-au reunit abia `nseara premierei. Tot peste Ocean,Tom Waits a f\cut „oper\“ cu Ro -bert Wilson, ̀ n sensul atribuit de a -cesta din urm\, de crea]ie scenic\`n care trebuie „ascultate imaginile“.

Purc\rete: „Muzica e ca un personaj care nufigureaz\ `n distribu]ie“

Lui Silviu Purc\rete `i place s\ u -tilizeze coloana muzical\ pe postde „element perturbator de con-flict“, component\ dinamic\ impli -cat\ `n ac]iunea scenic\. Pentruregizor, „muzica e ca un personajcare nu figureaz\ `n distribu]ie“,rostul s\u e s\ contribuie la `n -tre]inerea imaginarului auditiv.C`nd lucreaz\ cu Vasile {irli, [i lu -creaz\ de mult, muzicianul parti -cip\ `nc\ de la `nceput la repe ti -]ii. Compozi]iile s`nt imaginate `nfunc]ie de nevoile spectacolului, dedistribu]ie, s`nt continuu ajusta te,p`n\ la forma potrivit\. Coloana mu -zical\ se face odat\ cu spectaco lul.Ca `n majoritatea cazurilor de `n -delungat\ colaborare, ar ti[tii au

ajuns s\ se cunoasc\ at`t de bine,`nc`t adesea nici m\car nu mai enevoie s\-[i vorbeasc\ despre cetrebuie f\cut `n materie de su ne -te [i c`ntece.

Ce `nseamn\, la modul concret,s\ lucrezi `n echip\ cu Silviu Pur -c\rete? C`t de mult conteaz\ re la -]ia cu regizorul? Vasile {irli spu nec\, „`ntotdeauna, intrarea `n echi -pa unui nou spectacol m\ incit\ s\`n]eleg inten]iile scenice ale regi-zorului, s\ descop\r o lume nou\,iar rela]ia cu el, realizatorul, ori -cine ar fi, este esen]ial\. ~n coope -rarea cu Silviu Purc\rete este lafel, cu singura diferen]\ c\, proba -bil, dup\ at`tea spectacole, avemnevoie de mai pu]ine cuvinte pen -tru a ne g\si punctele comune. ~mivorbe[te despre inten]iile sale, a -pa rent inten]ii, pentru c\, de fapt,[tie precis ceea ce vrea: fr`nturide fraze, sugestii, t\ceri, sub ̀n ]e -le suri, conversa]ii paralele; ambi -an]a de armonie, provocare, sur-priz\, `ndoial\ (stimulant\), `n cre -dere, imagina]ie, `nc`ntare“.

Vasile {irli: „Repeti]iiles`nt perioada cea maiinteresant\ a lucrului“

Au fost spectacole pentru care af\cut muzica `n timpul repe ti ]i i -lor – Furtuna, Visul unei nop]i de va -r\, Poveste de iarn\, De Sade etc. – ,pentru Vasile {irli repe ti ]i ile fiind„perioada cea mai inte re sant\ a lu -crului, momentul des coperirii inten -]iilor regizorale“. Alt\ dat\ i s-aucerut c`ntece `nainte de `nceperea

repeti]iilor – Don Juan, Faust, Me -ta morfoze etc. –, p\r]ile instrumen -tale fiind definitivate `n timpul re -peti]iilor. Au fost spectacole pentrucare a scris muzici instrumenta lecu mult `nainte de repeti]ii, ca pro -voc\ri, „ca muzici inspirate de ce eace-mi vorbise, din ceea ce ̀ mi ̀ n chi -puiam c\ vrea – Cumnata lui Pan -tagruel, Lulu etc. –, ̀ ntotdeauna cuadapt\ri, complet\ri la scen\“.

~n Golemul realizat la Teatrul Na -]ional Ia[i de Alexander Hausvater,muzica se aude nonstop de la `n ce -put, adic\ de la intrarea `n cl\ di rea spectatorului p`n\ la ie[irea dinedificiu. Nu e un musical, e un spec -tacol ̀ n care muzica e ata[at\ per -manent ac]iunii dramatice. De fapto poten]eaz\, fiind o prezen]\ a -custic\ cu greutate dramaturgic\.Yves Chamberland a compus-o chiar`nainte ca repeti]iile s\ `nceap\, `nurma discu]iilor `ndelungate pri -vi toare la proiect. Iar actorii auascultat-o `nc\ de la primele `n -t`lniri cu regizorul, pentru a se `m -biba de con]inutul ei dramatic. Nuli s-a cerut s\ o c`nte, de[i la audi -]ii toat\ lumea a dat prob\, era maidificil de-at`t: trebuia s\ convie ]u - iasc\ scenic. {i spectatorul aveaaceea[i treab\, pentru c\ era ase-diat `nc\ de la `nceput [i destulde tare de componenta auditiv\.

Dac\ nu exist\instrumente potrivite,atunci s`nt inventate

Jean-Jacques Lemêtre a lucrat cuAriane Mnouchkine peste 30 de ani.

La Cartoucherie din p\durea Vin -cennes, unde func]iona Teatrul duSoleil, avea atelierul de fabricatin strumente muzicale [i de com-pus `n imediata vecin\tate a spa ]i -ilor de joc. Pentru Lemêtre, mis te -rul este cel mai important lucru `nmuzica de scen\. Misterul unei noiproduc]ii, misterul pe care `l inducispectatorilor. Influen]at de muzicaoriental\, cea care a conservat maibine dec`t Apusul tradi]iile `n ma -terie de arte ale spectacolului, le -g\turile cu ritualicul, consider\ mu -zica de teatru o specie aparte. Ea „`]iaduce o mare doz\ de copil\rie (...).Atunci c`nd copilul viseaz\ sau `[iimagineaz\, e mereu splendid“. Pen -tru fiecare proiect, mai ̀ nt`i se pu nede acord cu Ariane Mnouchkine,apoi „viseaz\“. Dac\ i se pare c\ nuare instrumentele potrivite, le in -venteaz\. Prefer\ materialele na tu -rale, pielea, m\tasea, [i exotice, re -`n viind trecutul. Dar important e [i„corpul muzical“, adic\ tot ceea ce]ine de vocalitate, mi[care, de ritm.

De instrumente speciale este pre -o cupat `ndeaproape [i Iosif Her ]ea,care a descoperit ̀ n cele populare oresurs\ cu poten]ial uitat. Pentrucompozitorul român, muzica de sce -n\ „stimuleaz\ degajarea de sem ni fi -ca]ii [i aduce emo]ia“. De[i acest gende crea]ie e la fel de efemer\ precumteatrul pe care l̀ sluje[te, sf̀ r[indu-[iexisten]a odat\ cu finalul repre zen -ta]iei, ambian]a sonor\ e fascinan t\,„p\trunde esen]ele spectacolului, leadaug\ emo]ionalitate [i manipulea -z\afectivitatea spectatorilor“. ~m pli -ne[te, [i ea, menirea teatrului.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Uneori e simpl\ ilustra]ie, compila]ie din buc\]i maimult sau mai pu]in renumite care urmeaz\ desf\[u ra -rea dramatic\. Alteori e compozi]ie elaborat\ punctual.Se aude live, stereofonic sau surround. ~nso]e[te, acom -paniaz\, intensific\, contrasteaz\, subliniaz\, nuan ]ea z\.Muzicii de scen\ propriu-zise i se adaug\ sonorit\]iletextului, rostirea, sunetele `mpreun\ cu care constituieanvelopa acustic\. A existat dintotdeauna [i ecomponent\ a imaginii scenice. Are specificit\]i care]in de natura genului, dar se `nnoie[te continuu.

Muzica de scen\

John Cage [i Merce Cunningham au lucrat `mpreun\ (regie [i, respectiv, muzic\ descen\) timp de 50 de ani

La noi, un cuplu consacrat muzician-regizor este Vasile {irli-Silviu Pur c\rete

Interviu realizat de George Onofrei

De ce `n România nu exist\ unpluralism `n privin]a asocia ]i -i lor breslelor? Exist\ o singu r\uniune teatral\, o singur\ u niu -ne a scriitorilor.

De ce e altfel `n România? Nu es -te chiar a[a de altfel din multepuncte de vedere. Ce este de re -mar cat e c\ a avea 21 de ani de Ga -l\ UNITER este un lucru fan tas tic.A presupus tot timpul un efort decontinuitate, de management, deinventivitate organiza]ional\ foar -te mare, chiar dac\ s`nt lucruricriticabile. Poate Gala ar trebui s\fie la ora asta g`ndit\ artistic cumomente mai semnificative, poa -te c\ jurizarea, regulamentele artrebui schimbate, dar efortul a -cesta continuu de a legitima prinGala UNITER ceea ce se `nt`mpl\din punct de vedere teatral `n Ro -mânia este notabil, este un lucrurar care presupune o `nc\p\ ]` na re[i o tenacitate extraordinare. Iardincolo de ceea ce i se datoreaz\ luiIon Caramitru, echipa – din carea[ numi-o pe Aura Corbeanu, ca reeste director executiv al UNITER[i care face o munc\ de managerextraordinar\, de produc\tor fan -tastic al Galei – este foarte impor -tant\. Aceast\ gal\ exist\ [i esteunic\ tocmai pentru c\ un astfelde eveniment e greu de f\cut. S\faci un sindicat, asocia]ii profe sio -nale este greu. ~nseamn\ s\ ai ca -pa citatea de a organiza cu rigoa re,de a cunoa[te legisla]ia, de a g\sisponsori, de a str`nge cotiza]ii [imai ales de a str`nge ̀ n jurul t\u unnum\r de actori de toate naturi le:politici, financiari, de logistic\, deorganizare. Este o alchimie foar tecomplicat\. {i de ce s\ faci un lu crugreu c`nd po]i s\ nu faci nimic?

Teatrul Na]ional din Ia[i nu aob]inut dec`t un singur pre miula Gala de anul acesta, pentrucel mai bun actor. ~n 21 de anicred c\ este destul de pu]in.

Este pu]in, a[a-i. Asta ar trebuis\ le dea de g`ndit directorului deteatru, celor care numesc direc -tori de teatru, s\ analizeze ceea cese `nt`mpl\ `n acest teatru, cumeste f\cut repertoriul. ~ns\ p`n\

la urm\, haide]i s\ spunem [i lu -crul acesta: valoarea unei insti tu ]iiculturale nu rezid\ doar ̀ n pre mii,iar at`t timp c`t un teatru reu [e[ tes\ construiasc\ o mi[care, o di na -mic\ ̀ n interiorul lui, el poate s\ nufie legitimat oficial de c\tre pre mii.Pe de alt\ parte, e adev\rat c\ es teun simptom faptul c\ nu exist\ no -minaliz\ri, c\ nu exist\ premii maimulte.

P`n\ acum c`]iva ani s-a dat vi -na pe faptul c\ Sala Mare era`nchis\, teatrul `n renovare, ac -torii nu se puteau concentra pen -tru a face spectacole mai bune,iar regizorii nu aveau spa]ii a -dec vate `n care s\ monteze spec -tacole. Totu[i, acum Teatrul Na -]ional din Ia[i are la dispozi]iepatru s\li.

A[ vrea s\ m\ pronun] extrem dera dical, dar nu cred c\ pot faceasta dup\ o revenire `n Româniade doar patru luni. ~ntoarcerea mea`n peisajul teatral este mult prea re -cent\ ca s\ fac asta. S\ accept\mstatistica rece a unui premiu la Ga -la de 21 de ani [i faptul c\ poa te e - xist\ un poten]ial `nc\ neex ploa tat,care urmeaz\ s\ fie exploatat, darpentru asta cei responsabili tre bu -ie s\ `[i asume responsabili ta teade a face ceva cu ceea ce se `n t`m -pl\ `n teatru. Eu a[ remarca maidegrab\ evolu]ia spectaculoas\ aOperei. Despre Oper\, de exem plu,am auzit c\ de c`nd o conduce Bea -trice Rancea a f\cut ni[te pro gre seremarcabile. Spectacolele pe carele-a produs `n ultima vreme, idei lepe care le are, modul `n care se lu -creaz\, dedicarea ei `n condu ce reainstitu]iei s`nt lucruri despre ca ream auzit f\r\ s\ fiu prezent\. {iatunci asta presupune c\ acolo se`nt`mpl\ ceva ce la teatru nu se `n -t`mpl\. Poate asta este o `ntreba remai eficient\: ce ar trebui f\cutpentru ca [i `n teatrul din Ia[i s\se petreac\ o asemenea revolu]iemanagerial\ [i de viziune?

Unii dintre actorii teatrului ie -[ean nu au devenit cu nos cu]ila nivel na]ional prin piesele `ncare jucau, ci prin filmele re -gizorilor din noul val. Inclu -siv Adi C\r\uleanu, care estedirectorul adjunct al teatru lui,dar [i Ion Sapdaru sau Teodor

Corban. Nu au putut fi exploa -ta]i teatral?

Vrei s\ m\ `mpingi s\ spun cevace eu nu vreau, c\ e de domeniuleviden]ei. Cred c\ este o com pa ra -]ie u[or nepotrivit\ `ntre teatru [ifilm. Ideal este ca ambele s\ mear -g\ `n paralel [i s\ mearg\ la felde bine, s\ exploateze persona li -t\]i `ntr-un anumit fel. Pe de alt\parte, trebuie spus c\ s`nt actori deteatru care pot fi actori excelen]ide teatru, dar s\ nu fie actori defilm. A[a cum s`nt actori care facroluri excep]ionale `n film, dar ca -re `n teatru nu s`nt neap\rat ac -to ri minuna]i. Nu trebuie s\ uit\mtotu[i c\ o mare parte a regizorilornoului val s`nt din zona Moldo vei.Poate c\ [i asta are importan]\.Ace[ti arti[ti de film [i-au g\sitaici, printr-o afinitate natural\, unloc `n care s-au c\utat actori cares\ joace `n filmele lor. Au [tiut s\-ifoloseasc\ cu mijloacele pe care leaveau, ̀ n filmele pe care le-au f\ cut.De exemplu, Cristian Mungiu chiarspune c\ este fericit s\ lucreze cuactori din Ia[i [i c\ de multe ori[i-a ales actorii [i datorit\ tipuluide comunicare pe care o are cu unspa]iu spiritual `n care se simtemai confortabil.

A]i investit foarte mult efort `npromovarea `n Statele Unite afilmului românesc `nc\ din pe -rioada `n care conducea]i In sti -tutul Cultural Român din NewYork [i, `n mod surprinz\tor,dup\ evenimentele de vara tre -cut\, a]i fondat Romanian FilmInitiative, reu[ind astfel s\ con -tinua]i un proiect care fuseserealizat din bani publici p`n\ a -tunci. A]i fost acuzat\, cred, c\a]i subtilizat un eveniment ro -mânesc [i l-a]i transferat `n sec -torul privat. Cum merge acestfestival? Anul acesta a fost pri -ma edi]ie.

Prima edi]ie a mers foarte bine.Sper\m c\ o s\ mearg\ bine [i `ncontinuare. Edi]ia de anul acestaare o tem\ foarte interesant\. Nis-au confirmat datele pentru Lin -coln Center la `nceputul lui de cem -brie [i vom face de data aceasta [io miniserie româneasc\ la JacobBurns Film Center. Trebuie s\spun c\ eu consider c\ asta a fost


8 » interviu

Corina {uteu este unul dintre cei mai buni managericulturali din România. ~n ultimii ani a condus InstitutulCultural Român din New York, func]ie din care ademisionat `n urma schimb\rii conducerii la v`rf a ICR`n vara anului trecut. ~n ciuda acestui fapt, `mpreun\ cuechipa sa a reu[it s\ salveze Festivalul de Film de laNew York, `n cadrul unei ini]iative private: „MakingNew Waves“. De-a lungul anilor a format mai multegenera]ii de manageri culturali la nivel european, afondat [i a condus re]eaua ECUMEST, a publicat studiidespre re]elele culturale din Europa. Corina {uteu,director al UNITER la `nceputul anilor ’90 (perioad\ `ncare a activat `n calitate de cronicar teatral), a fostprezent\ la Ia[i `n luna mai, atunci c`nd Gala UNITER afost g\zduit\ de Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“.

Interviu cu Corina {uteu:

„De ce s\ faci un lucru greuc`nd po]i s\ nu faci nimic?“


interviu « 9

din partea mea, a Oanei Radu [i alui Mihai Chirilov un salt `n gol ex -trem de curajos. Sigur c\ se con si -der\ c\ am subtilizat un eveni ment,dar toat\ lumea e liber\ s\ con stru -iasc\ ce fel de evenimente dore[te.

Nu cred c\ un festival de filmpoate fi patentul cuiva.

Nu. Oricine poate s\ fac\ un fes ti -val de film românesc `n New York.Noi am fost foarte direc]i [i foar -te clari cu partenerii `n momen tul`n care am plecat de la ICR NewYork. I-am `ntrebat pe cei de laLincoln Center dac\ s`nt dispu[is\ `ncheie un parteneriat cu noi caentitate privat\. Dac\ Lincoln Cen -ter ar fi spus nu, bine`n]eles c\ nuam fi avut nici un fel de [ans\ s\continu\m acest proiect. De ase -menea, trebuie spus c\ el pre su pu -ne un efort enorm de str`ngere defonduri. Eu cred c\ cinemato gra fiaromâneasc\ are nevoie s\ conti nuepe valul acesta. Este p\cat s\ pierzio asemenea oportunitate.

Ne preocup\ foarte mult `n ulti -ma vreme ideea de capital\ eu -ropean\. Succesul pe care Sibiull-a avut `n 2007 a dat idei nu nu -mai ie[enilor, ci [i multor altorora[e din România. Cum vede]iaceast\ poveste tipic europea n\[i acest proiect care suscit\ foar -te multe orgolii [i ambi]ii?

Acesta este un proiect foarte am bi -]ios care a fost lansat acum mul]iani [i care de fapt a dat roade toc -mai pentru c\ sub umbrela lui s-aumobilizat foarte mult for]ele lo ca - le `n multe ora[e din Europa. Pel`ng\ faptul c\ am condus o [coa l\de management cultural euro pean`n Fran]a [i am lucrat foarte multca expert pentru Uniunea Euro pea -n\ [i Consiliul European, am avutla un moment dat multe ̀ nt`lniri delucru legate de capitalele cultu -ra le. De aceea pot s\ v\ spun c\este un concept care a evoluat `ntimp, pentru c\ s-a dovedit a fi, pede o parte, fermentul unor or go liiuneori chiar insolubile la nivelulunor ora[e, dar pe de alt\ parte astimulat extraordinar dezvolta realocal\ chiar [i a ora[elor care aucandidat, dar nu au reu[it s\ c`[ ti getitlul. Ia[ul este acum unul din tre o -ra[ele care doresc s\ candideze la ti -tlul de capital\ cultural\ european\.

Mie mi-e team\ c\, dac\ am c`[ -tiga titlul, am merge la culca relini[ti]i de a doua zi.

Da, dar p`n\ atunci Ia[ul va lan -sa proiecte, ini]iative, [i asta va fide fapt extrem de valoros.

Cu o condi]ie: s\ fie doi ie[eni deacord m\car.

~ntr-adev\r, cheia dificult\]ii a ces -tui tip de proiect este c\ actorii

care particip\ trebuie s\ se pun\de acord, s\ aib\ o agend\ comu -n\. Pe de alt\ parte, este adev\ratc\ trebuie s\ existe deja `n ora[ulrespectiv ini]iative culturale, un]esut de ONG-uri culturale care s\fie foarte active, deja cunoscute.Trebuie s\ existe evenimente ca -re s\ aib\ [i acoperire interna]i o na -l\ [i mai ales european\. Adic\,trebuie s\ existe o aur\ a unei me -tropole care se consider\ simbo li -c\ pentru spiritul european. |stanu e un lucru care se poate face deazi pe m`ine, [i chiar dac\ `n mo -mentul de fa]\ Ia[ul `[i propune oasemenea agend\, ceea ce este ne -maipomenit, concureaz\ cu ora [eprecum Clujul, care are deja unfestival de film interna]ional cu oreputa]ie extraordinar\, are Fa -brica de Pensule care este un loccu o iradiere interna]ional\ [i eu -ro pean\ foarte important\, are ovia]\ artistic\ extrem de vie. E greus\ intri `n competi]ie cu ceva ca res-a construit `n ultimii zece ani,chiar dac\ festivalul de litera tu r\care se va desf\[ura `n toamn\,Gala UNITER care a avut loc aici[i alte proiecte care s`nt `n cursdovedesc c\ exist\ o voin]\ [i unsoi de dinamic\ `n sensul acesta.

General managerul proiec tu luiora[ului Bruges spunea c\ artrebui s\ se pun\ problema careora[ din România are nevoie celmai mult de acest titlu [i, ̀ n func -]ie de asta, ar trebui construit [idosarul. Nu e o chestiune care]ine de evenimente, ci de con cept,p`n\ la urm\, din punctul s\ude vedere.

Bine`n]eles c\ ]ine de concept, daracest concept are mai multe eta petehnice, mai multe etape la nive lulideilor [i al modului ̀ n care se pro -pune proiectul capitalei. Concep tultrebuie s\ se bazeze organic pe ce -va. De aceea spun c\, `n momen tul`n care ai deja ora[e care au dez -vol tat de-a lungul timpului un ]e -sut artistic credibil [i unde deja aexistat o dinamic\ de tip euro pean,de colaborare cu celelalte regiuni,e o competi]ie oarecum inegal\,chiar dac\ Ia[ul sau alte ora[e vinazi cu un concept total nou. Acestconcept trebuie s\ dovedeasc\ fap -tul c\ el poate exista `n practic\.Or, `n acel ora[ `n care el deja e xis -t\ se presupune c\ el este mult maisimplu de g`ndit [i de pus `n a pli -care. Sibiul a fost [i el `ntr-o si tua -]ie privilegiat\. Avea deja Festi va -lul Interna]ional de Teatru, era unora[ de o alt\ dimensiune [i a a vut`n Iohannis un primar care a `n -]eles imediat care s`nt avan ta je le [idezavantajele, mizele, a avut o sus -]inere fantastic\ din partea mi nis -terului. Deci a fost iar\[i un felde sinergie `ntre to]i ace[ti actoricare au venit ̀ mpreun\ [i [i-au sta -bilit o agend\ consensual\.

~ntrebat `n 2007 de ce Sibiul aputut s\ ob]in\ acest titlu [i ca -re a fost cheia succesului, pri ma -rul Ia[ului a spus c\ primarulSibiului e neam]. Spre deose bi -re de Ia[i, un ora[ precum Sf.Gheorghe, de exemplu, avea unbuget dublu pentru ONG-uri [ievenimente culturale. La noi, laIa[i, se face din c`nd `n c`nd c`teo adunare `n care pomenim iarde Junimea, de spiritul lui Emi -nescu, de plimb\rile lui Crean -g\ pe la bojdeuc\. Cam acestaeste nivelul de abordare. Estenevoie de patru, cinci sau optasocia]ii care s\ lupte pentruacela[i scop?

Dimpotriv\, eu cred c\ este con -traproductiv. ~ns\ discu]iile carenu se finalizeaz\ `ntr-un plan deac]iune care s\ [i capete ma te ria -litate devin un soi de discu]ie f\ r\produs. Capitala cultural\ poatefi un proiect major al unui ora[din România care vrea s\-[i creas -c\ dinamica cultural\ [i s\ o fac\`n mod structural, adic\ implic`ndto]i actorii ora[ului, nu doar f\ -c`nd evenimente, ci ren\sc`nd, re -f\c`nd un fel de dinamic\ a cet\ -]e nilor care vor s\ participe la via -]a cultural\ [i s\-[i creeze `n felulacesta un alt tip de identitate `nlocul `n care tr\iesc.

Pentru c\ vorbeam de eveni men -te, mi s-a p\rut mereu trist s\ ai uneveniment precum Festi va lulInterna]ional de Teatru „AvramGoldfaden“ la Ia[i, des pre carepresa interna]ional\ a scris ex -trem de elogios, [i s\-l distrugi.

Asta a fost o gre[eal\ major\. Dealtfel, la Gala UNITER l-am auzitpe Ion Caramitru vorbind desprefigura lui Avram Goldfaden. Esteun documentar foarte interesantrealizat de Radu Gabrea care po -veste[te despre Avram Goldfa den[i care arat\ c\ a fost p\rinteleteatrului de pe Broadway. C`nd noiam proiectat filmul `n Ame rica,`n cadrul festivalului de film, afost impresionant s\ vezi c\ auvenit s\ vad\ acest documentarfiguri ale musicalului din Ameri ca.A fost `ntr-adev\r o gre[eal\ c\acest festival a fost `ntrerupt, darnu este prea t`rziu s\ fie reluat.

A mai existat un festival dedans contemporan care la aceavreme era unic `n România,Eurodans. M\ g`ndesc c\ spresf`r[itul anilor ’90 [i `nceputulanilor 2000 era mai mult\ efer -vescen]\ cultural\ `n Ia[i de -c`t este acum. S\ fie doar crizade vin\? Se pot ob]ine bani pen -tru asemenea evenimente.

Bine`n]eles c\ se pot ob]ine bani.Este suficient s\ te ui]i la ora[ecare fac evenimente.

TIFF-ul, de exemplu, e pe plus?

TIFF-ul este un eveniment care acerut mai mult\ investi]ie la unmoment dat, el devenind `n timpdin ce `n ce mai mare. Ora[ul `n s\este pe plus datorit\ TIFF-ului.~n perioada TIFF-ului, ora[ul co n -sum\ mai mult. Roata economieise `nv`rte, iar \sta este un lucrucare s-a dovedit `n fiecare an, `nfiecare ora[ `n care au `nceput s\

se organizeze evenimente ma jo re.Nu este o problem\ care ]ine decriza economic\, ci de viziune.De altfel, spun `nc\ o dat\, [i nu enimic original, aceast\ idee con -form c\reia cultura nu face ni -mic dec`t s\ consume este o ideepe care europenii au dep\[it-o demult timp. Trebuie s\ se `n]elea g\c\ `ntr-un sistem mai pu]in dis -func]ional dec`t cel ̀ n care noi tr\ -im cultura este v\zut\ ca un po ten -]ial factor de dezvoltare. Festiva lullui Constantin Chiriac de la Si biueste o dovad\ c\ un eveniment cul -tural devine un eveniment de via ]\a ora[ului [i un factor economicfoarte important.

Festivalul de Teatru de la Si biuera un mamut `nainte ca ora [uls\ devin\ capital\ cultural\european\.

Asta am [i vrut s\ spun. Este a de -v\ rat c\ prin capitala cultural\european\, Constantin Chiriac aputut s\ salte `nc\ o etap\ `n re a -lizarea proiectelor pe care le are,dar `n realitate festivalul lui afost unul dintre vectorii de ima -gi ne foarte importan]i ai Sibiului[i a[ spune c\ Sibiul a ob]inutacest statut [i datorit\ festiva lu -lui de teatru.

» Eu cred c\ cinemato grafiaromâneasc\ are nevoies\ conti nue pe valulacesta. Este p\cat s\pierzi o asemeneaoportunitate.

Florin Irimia

Sumarizat `n doar c`teva cuvinte,Copiii arborelui... este romanul u -nei mari deziluzii care se ̀ ntinde peo perioad\ de treizeci de ani, for -m`nd un arc peste dou\ genera ]ii,a tinerilor iranieni din anii ’80 [i acopiilor lor, din prezent. ~nl\tura reade la putere a {ahului Reza Pahlavi`n 1979, sus]inut\ masiv de `ntrea -ga popula]ie, nu doar de adep]iiunei re`ntoarceri la valorile tra di - ]ionale, `n special religioase, ale

Ira nului, nu a f\cut dec`t s\ schim -be un monarh corupt cu un liderreligios despotic. Revolu]ia Isla-mic\ instaura un regim dictatorialbazat pe represiune, intimidare,control [i o `n\sprire tot mai ac-centuat\ a condi]iilor de via]\, `nnumai c`]iva ani Iranul ajung`nds\ semene izbitor cu... România cea -u[ist\ `n care oamenii tr\iau te-roriza]i [i se hr\neau, ra]ionalizat,de pe cartele: „~n fa]a alimentare-lor cu rafturi goale, ̀ n preajma bru -t\riilor, aprozarelor, se formau cozilungi. Pe m\sur\ ce copanele [i piep -tul de pui disp\reau din galantare,erau `nlocuite de capete [i ghea-re. Se cump\rau oase de vit\ c`ndpre]ul c\rnii ajunsese at`t de ma-re, c\ nu [i-o mai permitea nimeni.~n fiecare dulap din buc\t\rie e raucartele pentru zah\r, ulei, o rez,ou\“. Nu este o descriere a Bucu -re[tiului comunist, ci un cr`mpeidin via]a Teheranului anilor ’80.Perfect inter[anjabile `ns\, dinpunctul acesta de vedere.

~n umbra unui regimdespotic

Ac]iunea romanului `ncepe `n 1983,c`nd, aflat\ deja `n `nchisoare, ot`n\r\ iranianc\ pe nume Azar d\na[tere unei feti]e. De c`nd a fost`nchis\ (pentru c\ `mp\r]ea mani -feste `mpotriva regimului) nu mai[tie nimic de so]ul ei, Ismael, [i elarestat. Altfel spus, nu [tie dac\, `nmomentul `n care va na[te, copi-lul va mai avea tat\. ~n pofida sautocmai din cauza sarcinii, Azar con -tinu\ s\ fie periodic anchetat\ (ul -tima anchet\ cu c`teva ore `nainte

de `nceperea travaliului), pentruca imediat dup\ ce na[te s\ fie re-trimis\, cu tot cu copil, `n celulaigrasioas\ pe care o `mparte cualte treizeci de condamnate. Dars\ poat\ fi al\turi de copilul ei,chiar [i `ntr-o temni]\ insalubr\,este tot ceea ce Azar `[i dore[te `nacele momente, adev\rata dram\`ncep`nd din clipa ̀ n care feti]a i seia pentru a fi dat\ ̀ n grija bunicilor,mama r\m`n`nd de una singur\pentru a-[i isp\[i pedeapsa. Este ositua]ie aproape tipic\, am puteaspune, care se aplic\ multor fami -lii tinere de iranieni din acea pe-rioad\, [i anume ca p\rin]ii s\ `n -ceap\ s\-[i cunoasc\ copiii, [i in-vers, la trei, patru, cinci ani de lana[terea acestora din urm\.

Spre norocul Nedei, feti]a n\s cu -t\ ̀ n ̀ nchisoare, dar [i al mamei ei,Ismael scap\ de epur\rile ini]iatede ayatollahul Khomeini [i puse`n practic\ de G\rzile Revolu]io-nare pe care le conduce. Nu `ns\[i fratele s\u, Behrouz, [i el tat\,care va sf`r[i, `mpreun\ cu al]iaproximativ 5.000 de iranieni, `n -tr-una din multele gropi comuner\mase p`n\ `n ziua de azi nemar -cate. ~n realitate, soarta aceasta aavut-o unchiul autoarei, portreti-zat `n roman de un alt personaj penume Amir.

Oamenii nu mai credorbe[te, nu se maiam\gesc cu ap\ rece

Copiii arborelui... penduleaz\, pede o parte, `ntre descrierea vie]iipersonajelor din `nchisoare [i acelor r\mase „`n libertate“ (dife-ren]ele nu s`nt mari, a[a cum o [ispune unul dintre protagoni[ti,„dincolo de zidurile `nchisoriiera la fel ca `n\untru. Toat\ lu-mea `[i purta teama ca pe un lan].O duceau cu ei pe str\zi, `n umbrabine cunoscut\ a mun]ilor tri[ti[i m\re]i. Cum o purtau cu ei pes -te tot, nimeni nu mai vorbea des-pre ea. Frica devenise tangibil\,de nerostit, domin`ndu-i invizi-bil\ [i atotputernic\“), iar pe de

alt\ parte, `ntre atmosfera din Te-heranul anilor ’80 [i cel al anilor2009-2011, c`nd oamenii ies dinnou `n strad\ (cu sutele de mii) [idin nou s`nt b\tu]i [i arunca]i `npu[c\rie, chiar dac\ nu `n acela[inum\r ca pe vremea lui Khomeini.Copiii care erau mici `n anii ’80au crescut acum, au aproximativv`rsta p\rin]ilor lor c`nd au ie[its\ demonstreze pentru prima oa r\.Inocen]a de atunci a acestora, nai -vitatea c\ vor transforma ]a ra `n -tr-una dup\ chipul [i ase m\ na realor s-au diminuat, aproape c\ numai exist\. O parte dintre ace[titi neri au [i plecat din Iran, unii,dezam\gi]i, `ngrozi]i, au ho t\r`tchiar s\ nu se mai `ntoarc\ aiciniciodat\. Totu[i s`nt suficien]i ca -re n-au f\cut-o [i nici nu inten]io-neaz\ s-o fac\. Nu mai cred orbe[ te,nu se mai am\gesc cu ap\ rece. S`ntni[te cinici, dar ni[te cinici cu vo -in]\. Acum `[i cunosc du[manul.{tiu cu cine au de-a face. {i mai pre -sus de toate, nu le mai este fric\.„Genera]ia noastr\ nu a ie[it cumau vrut ei, sp\larea pe creier nu afunc]ionat“, spune cu satisfac]ie u -nul dintre personaje. De data asta,este r`ndul celor de la putere s\ lefie fric\. Sf`r[itul terorii este a proa -pe, poate nu va veni imediat, darnici mult nu mai are.

Sumbru, violent, [ocant chiar pealocuri, `ns\ `n aceea[i m\sur\debord`nd de iubire [i nostalgiepentru oameni [i locuri aparte (p` -n\ la urm\, iubirea e mai puterni c\dec`t frica [i ura la un loc), romanullui Sahar Delijani convinge de laprima p`n\ la ultima pagin\, e viu,autentic, revoltat [i face din au-toarea lui un nume de care cu sigu -ran]\ vom mai auzi.

Sahar Delijani, Copiii arborelui dejacaranda, traducere de MirunaVoiculescu, „Biblioteca Polirom. Actual“,Editura Polirom, 2012


10 » carte

PE SCURT

Moshe Idel vine `nRomânia pentrulansarea volumuluiEvreii lui Saturn

Vineri, 19 iulie, la ora 18.45, `nSala de Consiliu a Prim\riei T`r -gu-Neam] (Str. {tefan cel Marenr. 62), va avea loc lansarea vo - lumului Evreii lui Saturn. Des -pre sabatul vr\jitoarelor [i [a -ba tianism, semnat de laureatulprestigiosului „Israel Prize“pentru excelen]\ `n domeniulg`ndirii iudaice, Moshe Idel, [iap\rut recent la Editura Poli -rom, `n colec]ia „Plural“. Vor fiprezen]i al\turi de au tor TiloSchabert, filozof [i politolog, So -rin Antohi, istoric al ideilor [ieseist, [i Adrian {erban, direc -tor editorial al Editurii Polirom.

Evenimentul va avea loc ̀ n ca -drul Conferin]elor Eranos, ce sevor desf\[ura `n perioada 14-20iulie, la T`rgu-Neam], ora[ul na -tal al lui Moshe Idel. Confe rin ]e -le Eranos (Eranos Tagungen) aufost `nfiin]ate la Ascona (El ve -]ia) `n 1933, la sugestia isto ri cu -lui german al religiilor RudolfOtto, [i au fost relansate de TiloSchabert, continuator legitim alacestei tradi]ii, [i Sorin Antohianul trecut. Edi]ia 2013 este or -ganizat\ de Eranos ConferenceGroup (Amici di Eranos) [i deAsocia]ia Orbis Tertius (Bucu -re[ti), `n colaborare cu Institu -tul de Studii [i Cercet\ri Sim-bolice Ia[i.

Evreii lui Saturn. Despre sa -batul vr\jitoarelor [i [abatia nism,volum ap\rut `n traducere dinlimba italian\ de Cornelia Du-mitru, disponibil [i `n format e -lectronic, `ncearc\ s\ r\s pun d\mai multor `ntreb\ri, printre ca -re: Ce au `n comun un vechi zeup\g`n, o planet\, o figur\ me sia -nic\ de la ̀ nceputurile epocii mo -derne [i ceremoniile nocturne alevr\jitoarelor? Cum se poate con -cilia astrologia greco-arab\ cusacralitatea religioas\ a {aba tu -lui evreiesc? Pe baza a nume roa sesurse edite [i inedite, Moshe Idelreconstituie un parcurs fascinantal istoriei ideilor, ghid`ndu-ne `ntimp [i `n spa]iu pentru a desco -peri originile unora dintre celemai `nr\d\cinate cli[ee din cul -tura [i imaginarul modern.

Sahar Delijani, iraniancan\scut\ `n infama `nchi -soare Evin din Teheran,emigrat\ la v`rsta de [ap teani `n America, unde `[i fa -ce studiile [i mai t`rziu secunoa[te cu viitorul so],un italian, cu care va pleca[i din America pentru a sestabili la Torino, ar puteafi ea `ns\[i un personaj deroman. {i, `ntr-un fel, chiareste, `n propriul roman,dar nu unul, ci mai multe,pe r`nd, c\ci scriitoarea`mprumut\ c`te ceva dinexperien]ele sale, directe[i indirecte, la cel pu]intrei sau patru dintre pro -tagonistele acestei c\r]i.Asta nu `nseamn\ c\ ceeace citim nu este o fic]iu -ne. Este, `ns\ numai p`n\la un punct.

Din Teheran, f\r\ Coran

» „Genera]ia noastr\ nua ie[it cum au vrut ei,sp\larea pe creier nu afunc]ionat“, spune cusatisfac]ie unul dintrepersonaje. De dataasta, este r`ndul celorde la putere s\ le fiefric\. Sf`r[itul teroriieste aproape, poate nuva veni imediat, darnici mult nu mai are.


carte « 11

Bogdan-Alexandru St\nescu

Mult mai direct, con[tient de im por -tan]a spa]iului gol din materia po -etic\, menit s\ creeze paritate cuvidul pe care poezia trebuie s\-l car -tografieze, Emanuel Guralivu a de -venit un poet al t\cerii, al ploii, almor]ii nerostite. Poezia lui pune `npagin\ o schem\ `n care trebuieunite punctele pentru a desena `nfinal conturul lucrurilor de ne ros -tit. O rela]ie tensionat\ interior-exterior, mediat\ de pelicule ar ti -ficiale (geamul unui tramvai, me reu41, plexiglasul unui refugiu pie to -nal) sau naturale (omniprezentaploaie, lacrimile re]inute), este sche -letul pe care se a[az\ carnea a ces -tei poezii.

Despre lupta freudian\ aEroului cu imagineasimbolic\ a Tat\lui

De cele mai multe ori versul estescurt, decupat, tran[at, amputat cu

bun\ [tiin]\, pentru a construi,iar\[i, puntea dintre materia li ta teacuv`ntului [i absen]a omniprezent\a Tat\lui, cel fa]\ de care se ra por - teaz\ integral poetul. E o re la ]ie deorgoliu, de duio[ie reprimat\, undoliu purtat cu demnitate, o man tieneagr\ aruncat\ pe trupul aces torversuri: „o rezisten]\, timp de oclip\, `n fa]a/ confuziei din jur spu -nea Robert Frost/ despre poezie. [itu `nchiz`nd ochii ai `nceput/ s\vezi reconstituirea crimei: cana tacu cafea// d`nd la o parte cana ta t\ -lui din locul lui preferat/ (`n col ]uldin dreapta al biroului din sufra ge -rie). [i/ mi[carea exact\ ca-ntr-oceremonie a ceaiului/ nu te sur prin -de. apoi// chiar `nainte s\ se `n tu -nece te a[ezi la fereastr\./ un l\u -tar be]iv [i acordeonul s\u `]i atragaten]ia./ un pinocchio dezarticu latvorbindu-[i sie[i `ntr-un// dans al`mp\c\rii, [i ca o brusc\ aprin de re/a unui bec c`ntecul acordeonului tetreze[te [i/ `n acela[i timp te pier -de departe de locul t\u preferat/

abia cucerit“ (locul preferat:).Trec peste acel vorbindu-[i si e[i

care aproape reu[e[te s\ distru g\`ntregul poem. ~n absen]a lui, `ns\,cred c\ s`nt ni[te versuri minu na te,care descriu lupta aceea freudian\a Eroului cu imaginea simbolic\ aTat\lui: necesitate `nvelit\ `n nos -talgie, dispari]ia Legii, a Cuv`n tu luipatern, ̀ n lipsa c\ruia se n\ ru ie Or -dinea [i se ajunge la acea con fu zierostit\ de Frost, pe care Guralivu oa[az\ pe post de incipit. Alegori za -rea crimei (cana uzurpatoare a fi u -lui), superb rostuit\ ca o cere mo niea ceaiului, apoi injec]ia de real, in -trarea `n planul carnavalesc al vie -]ii, unde lucrurile s`nt r\stur na te,iar schimbarea legiferat\ de apa ri ]iaacordeonistului. Realitatea aducecu sine revela]ia faptului c\ aceacrim\ primordial\ e lipsit\ de sens`n ordinea general\.

O aparent\ impasibilitate`n fa]a realului

Al doilea ciclu al volumului (tat\lascuns) aduce cu sine o [i mai a cu -t\ sobrietate a versului, o inten si ta -te [i o maturitate elegiace cu ade v\ -rat irepro[abile. Emanuel Guralivunu se fere[te ([i structura esen ]ia -lizat\ a poemelor `l fere[te de a c\ -dea `n derizoriu) de medita]ie, nuocole[te elegia purs`nge, iar re zul -tatul este un ciclu poetic extrem de

puternic [i, ei bine, de autentic: „ta -t\l ascuns pe din\untrul nostru/ca o re]ea de s`rm\ ghimpat\/str\vezie [i bl`nd\ tat\l ascuns/ pedin\untrul nostru doarme// c`ndse va trezi ochii lui se vor/ aprin desf̀ [iindu-ne carnea/ ̀ nconjur`n du-necu o lumin\ aspr\/ pe fruntea luivom sta ca sudoarea// dinainteamor]ii“.

S`nt versuri ritmate (un ritm bi -blic, aspru, veterotestamentar), aiciforma face pereche perfect\ cu vi -dul exprimat, cu angoasa, dar [i cua[teptarea tensionat\ (o tensiune`nchis\) a mor]ii. S`nt versuri com -parabile ca inten]ie [i form\ cu po -eme ale celor trei poe]i din triadamor]ii (vorba lui Bolano), Unga -retti, Montale, Quasimodo. Ce-l dis -tan]eaz\ `ns\, `n acest ciclu, esteaparenta impasibilitate `n fa]a re a -lului. ~ntregul pachet de date alevie]ii a fost `ngurgitat [i interi o ri -zat, asimilat p`n\ la indistinc]ie.Dac\ `n primul ciclu al volumu lui(care d\ [i titlul acestuia) exista onegociere exterior-interior, media -t\ de epiderma poetic\, acum to -tul a devenit interior-concentric.Rela]iile de interiorizare gradua l\s`nt cele dintre Eu [i Tat\. Me ciulde box este acum f\r\ spectatori.

~napoi la dialogulinterior-exterior

Lucru care se schimb\ `n al trei leaciclu al volumului, ora de iar n\,deschis de un poem pur senzo -rial: „ea a adormit/ sub noi liniaferat\/ susur\/ `ntre sibiu [i/ bra -[ov/ salc`mul s\lbatic din/ c`r]a ̀ mi/`nlocuie[te s`ngele/ soarele/ sf` r` iesub/ pleoape“. De fapt, coordo na te -le ciclului ar fi cam acestea: sen zo -rialul explorat cu minu]ie de en to -molog [i cadrarea cinematografic\a exteriorului. Revine, a[adar, ladialogul interior-exterior, c\ruiaunui poet `i este aproape impo si -bil s\-i reziste. Reapar [i st`n g\ ci -ile, versuri care ar putea figura `n[lag\re de anii ’80 („cine e[ti tu?/cine s`nt eu? de parc\ `ntreb\ ri le/s-ar putea iubi pentru un r\s puns/luminos“), dar [i exerci]ii de ek -phra sis cinematografic extrem dereu[ite: „z\pada se tope[te./ pum -nii unui boxer/ lovesc aerul.// nu[tiu c`t o s\ mai dureze./ nu [tiu c`to s\ mai pot/ scrie f\r\ s\ res pir./nu [tiu c`t o s\ mai pot sta/ pe ma -lul acesta privindu-te.// `]i strig deaici c\ z\pada se tope[te./ c\ pum -nii unui boxer lovesc aerul.// de pecel\lalt mal tu `ncerci/ s\ nu maifolose[ti cuvintele“ (pasul sus pen -dat al berzei: dup\ un film de TheoAngelopoulos).

Negociere `ntre memorie[i drumul zilnic printreumbrele realului

Un alt ciclu aproape perfect ([ifoarte frumos, a[ ad\uga, spre e -xasperarea unora) este cel inti tu -lat (tarkovski), alc\tuit din cincipoeme ale mor]ii, ale instan]elordecupate din realitate [i apoi `m -br\cate `n lin]oliu, poeme ale ob -serva]iei [i amintirii, `nv\lu i te`n aroma cafelei [i `n murmurulinterior, de nedeslu[it, al nostal -giei. Dau ca exemplu sufletul muzi -cal al tatei:, antologic (dup\ mine,dar ce [tiu eu?): „cafeaua e `nc\fierbinte. aroma ei se izbe[te/ delucruri c\ut`nd. e ceva cu dimi nea - ]a asta./ ies pe balcon. `n\ un tru seaude tot mai clar/ o mu zic\ ui ta -t\. Respir [i nu ajunge. Unde e/muntele? `n\untru ca fea ua e `n -c\ fierbinte./ aroma ei [i s`ngelemeu [u[otesc. e ceva cu/ dimi nea -]a asta. Apoi c\ldura m`inilor ta -le/ a[ez`ndu-mi-se pe umeri [i vo -cea ta r\corindu-m\:/ nu-i nimiccu diminea]a asta, s-a trezit `n ti -ne/ sufletul muzical al tat\lui t\u.cafeaua e `nc\/ fier binte. aromaei [i s`ngele meu [u[otesc“.

Ultimul ciclu (cel\lalt caiet)vine s\ `nchid\ cercul [i readuce`n aer negocierea aceea dintreme morie [i drumul zilnic printreumbrele realului, Odiseea tram -vaiului 41, `n fine, epiderma care`nvele[te centrul dur al volu mu -lui. Cred c\ epiderma este [i ceamai slab\ parte a acestui volum,dar nu vreau s\ `nchei `n nota res -pectiv\. Un boxer cu pumnii fra -gili este al doilea volum al unuipoet autentic, cult, care-[i scrieversurile cu luciditatea pe carenumai abordarea lor existen]ial\]i-o poate da.

Emanuel Guralivu, Un boxer cu pumniifra gili, Editura Charmides, 2013

Poezia lui Emanuel Guralivu s-a schimbat la fa]\. ~n com -para]ie cu Trupul meu diminea]a (Vinea, 2008), vo lumuls\u de debut, unde expresionismul luxuriant, dorin]ade a spune tot, de a o face ap\sat [i de a nu l\sa nimicneprecizat transformau poemele `n confesiuni de multeori obositoare, Un boxer cu pumnii fragili (Charmides,2013) vine cu o abordare radical nou\ a actului poetic.

Sufletul muzical al poeziei

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulInima-i un v`n\tor singu -ratic de Carson McCullers,care va ap\rea `n cur`nd laEditura Polirom, `n colec ]ia„Biblioteca Polirom. Esen -]ial“, `n traducerea din lim baenglez\ a Dorinei Tulpan.Volumul va fi disponibil [i`n edi]ie digital\.

– Fragment –

1

Erau `n ora[ doi mu]i [i `ntotdea u -na ì vedeai `mpreun\. ~n fiecarediminea]\ ie[eau devreme din ca -sa `n care locuiau [i, bra] la bra],porneau de-a lungul str\zii la lu-cru. Cei doi prieteni erau foartedeosebi]i unul de altul. Cel careconducea `ntotdeauna era un grecobez [i somnolent. Vara ap\reapurt`nd un tricou galben sau ver-de, v`r`t neglijent `n pantaloni `npartea din fa]\ [i at`rn`nd [leam -p\t la spate. C`nd era mai rece,purta pe deasupra un pulover gril\b\r]at. Avea o fa]\ rotund\ [iunsuroas\, cu pleoape pe jum\ta-te `nchise [i buze ce se arcuiau

`ntr-un z`mbet blajin, stupid. Ce l\ -lalt mut era `nalt. Ochii lui aveauo expresie vioaie, inteligent\. Era`ntotdeauna imaculat [i `mbr\ -cat foarte sobru.

~n fiecare diminea]\, cei doi prie -teni mergeau t\cu]i `mpreun\ p` -n\ c`nd intrau pe strada mare a ora -[ului. Apoi, c`nd ajungeau la oanumit\ pr\v\lie de fructe [i dul-ciuri, se opreau un moment pe tro -tuar. Grecul, Spiros Antonapoulos,lucra pentru v\rul s\u, proprieta -rul acestei pr\v\lii de fructe. Trea -ba lui era s\ fac\ bomboane [i dul -ciuri, s\ scoat\ fructele din l\zi [is\ `ntre]in\ cur\]enia. Mutul celslab, John Singer, aproape `ntot-deauna `[i punea m`na pe bra]ulprietenului s\u [i-l privea o clip\`n ochi `nainte de-a se desp\r]i deel. Apoi, dup\ acest r\mas-bun, Sin -ger traversa strada [i mergea maideparte singur, p`n\ la magazinulde bijuterii unde lucra ca gravor`n argint\rie de mas\.

La sf`r[itul dup\-amiezii, prie-tenii se `nt`lneau din nou. Singerse `ntorcea la pr\v\lia de fructe [ia[tepta p`n\ c`nd Antonapoulos e -ra gata s\ plece. Uneori grecul des -pacheta lenevos o lad\ de piersicisau pepeni galbeni ori se uita lavreo revist\ umoristic\ `n bu c\ -t\ria din spatele pr\v\liei, unde

prepara bomboanele. ~nainte deplecare, Antonapoulos desf\cea `n -totdeauna un sac de h`rtie pe care`n timpul zilei `l ]inea ascuns peunul dintre rafturile din buc\ t\ rie.~n\untru erau adunate diverseresturi de m`ncare pe care izbu ti -se s\ le str`ng\ – un fruct, mostrede bomboane sau un cap\t de le -b\rvurst. De obicei, `nainte de-apleca, Antonapoulos se apropiacu precau]ie de lada frigorific\ a -coperit\ cu sticl\, aflat\ `n parteadin fa]\ a pr\v\liei, `n care erau]inute c\rnurile [i br`nzeturile,`mpingea u[or, f\c`nd-o s\ lune-ce, u[a din spate a l\zii [i m`na luigras\ b`jbìa cu ging\[ie dup\ vreodelicates\ la care r`vnise. U ne -ori, v\rul lui, c\ruia ì apar ]i neapr\v\lia, nu-l vedea. Dar, dac\ `lobserva, se holba la el cu un soide avertisment `ntip\rit pe chi-pul palid, crispat. ~ntristat, Anto-napoulos muta buc\]ica dintr-uncol] al l\zii `n altul. ~n timpul a -cesta, Singer st\tea foarte drept,cu mìnile `n buzunare, [i se uita`n alt\ parte. Nu-i pl\cea s\ asis-te la aceast\ mic\ scen\ dintre ceidoi greci. C\ci, `n afar\ de b\u tu -r\ [i de o anumit\ pl\cere secret\`n strict\ intimitate, lui Antona-poulos ì pl\cea s\ m\n`nce maimult dec`t orice altceva pe lume.

Pe `nserat, cei doi mu]i mer-geau `nceti[or `mpreun\ spre ca -s\. Acas\, Singer ì vorbea `ntot-deauna lui Antonapoulos. Mìnilelui conturau cuvintele `ntr-o ra-pid\ suit\ de semne. Chipul i se ̀ n -fl\c\ra, iar ochii cenu[ii-verzuisc\p\rau ilumina]i. Cu mìnilelui sub]iri, puternice, ì povestealui Antonapoulos tot ce se `n t`m -plase `n timpul zilei.

Antonapoulos [edea rezem`n -du-se lene[ de sp\tar [i se uita laSinger. Rareori se `nt`mpla s\-[imi[te [i el mìnile ca s\ vorbeas c\ceva – [i atunci doar ca s\ spun\c\ vrea s\ m\n`nce sau s\ se culcesau s\ bea. Aceste trei lucruri lespunea `ntotdeauna prin acelea[isemne vagi, st`ngace. C`nd se `n -nopta, dac\ nu era prea beat, `n -genunchea dinaintea patului s\u[i se ruga un timp. Mìnile lui ro-tofeie schi]au cuvintele „Sfinte Isu -se“ sau „Doamne“ sau „Preaiubit\Marie“. Acestea erau singurele cu -vinte pe care le spunea vreodat\Antonapoulos. Singer n-a [tiut nici -odat\ exact c`t anume `n]elegeaprietenul lui din toate lucrurilepe care i le spunea. Dar asta nu

avea nici o importan]\. ~mp\r ]eaucatul de sus al unei c\su]e aflate`n apropierea zonei comerciale aora[ului. Aveau dou\ `nc\peri.Pe soba cu petrol din buc\t\rie,Antonapoulos g\tea toate meselelor. ~n\untru erau c`teva scaunesimple de buc\t\rie, cu sp\taruldrept, pentru Singer [i o canapeacu tapiserie bine `ndesat\ pentruAntonapoulos. Dormitorul era mo -bilat `n principal cu un pat mare,dublu, acoperit cu o pilot\ pentrugrecul cel gras [i un prici `ngustde fier pentru Singer.

Cina dura `ntotdeauna mult, de -oarece lui Antonapoulos ì pl\ -cea s\ m\n`nce [i mesteca foarte`ncet. Dup\ ce ispr\veau de m`n -cat, grecul cel gras se rezema desp\tarul canapelei [i, `nceti[or,`[i trecea limba peste fiecare din-te, fie dintr-o anumit\ delicate]e,fie pentru c\ nu voia s\ piard\ sa -voarea m`nc\rii – `n timp ce Sin-ger sp\la vasele.

Uneori, seara, mu]ii jucau [ah.Lui Singer `ntotdeauna ì pl\cu-se teribil acest joc [i, cu mul]i ani`nainte, `ncercase s\-l `nve]e [i peAntonapoulos. La `nceput, pe prie -tenul s\u nu p\rea s\-l interesezera]iunea de-a muta diversele pie-se `ncolo [i-ncoace pe tabl\. Apoi,Singer a `nceput s\ ]in\ sub mas\o sticl\ cu ceva bun, pe care o sco -tea dup\ fiecare lec]ie. Grecul n-aajuns niciodat\ s\ `n]eleag\ im-previzibilele mi[c\ri ale cailor [iimpetuoasa mobilitate a reginelor,dar a `nv\]at s\ fac\ unele mu -t\ri de deschidere. Prefera piese-le albe [i nu accepta s\ joace dac\i se d\deau cele negre. Dup\ prime -le mut\ri, Singer continua joculde unul singur, `n timp ce priete-nul lui privea picotind. Dac\ Sin-ger d\dea atacuri str\lucite asu-pra propriilor piese, astfel `nc`tla sf`r[it regele negru era do bo r`t,Antonapoulos era `ntotdeaunam`ndru [i `nc`ntat.

Cei doi mu]i nu aveau al]i prie -teni [i, `n afara orelor c`nd lu-crau, erau `ntotdeauna singuri.Fiecare zi era absolut la fel cuoricare alta, fiindc\ erau at`t desinguri, `nc`t nimic nu-i f\ceavreodat\ s\ se abat\ de la cursullor firesc. O dat\ pe s\pt\m`n\ seduceau la bibliotec\, pentru caSinger s\ `mprumute o carte po li - ]ist\, iar vinerea seara mergeaus\ vad\ un film. Apoi, `n ziua deleaf\, se duceau `ntotdeauna laun atelier fotografic de zece cen]i

poza, aflat deasupra magazinuluiArmy and Navy, pentru ca Anto-napoulos s\-[i fac\ o fotografie.Acestea erau singurele locuri pecare le frecventau `n mod obi[ nu -it. Erau multe p\r]i ale ora[uluipe care nici m\car nu le v\zuser\vreodat\.

Ora[ul se afla chiar `n inimaSudului. Verile erau lungi, iar lu-nile de iarn\ reci erau foarte ra-re. Aproape `ntotdeauna cerul erade un albastru str\lucitor, sticlos,iar soarele dogorea cu o lumin\devastatoare. Veneau apoi ploileu[oare, r\coroase, de noiembrie[i, eventual, mai t`rziu urmau `n -ghe]ul [i c`teva scurte luni de frig.Iernile erau schimb\toare, ̀ ns\ ve -rile erau `ntotdeauna arz\tor defierbin]i. Era un ora[ destul demare. Pe strada principal\ erauc`teva blocuri cu magazine, de do -u\ sau trei etaje, precum [i nenu -m\rate birouri. Dar cele mai maricl\diri din ora[ erau fabricile,unde lucra un mare procent dinpopula]ie. Aceste filaturi de bum -bac erau uria[e [i prospere, darmajoritatea muncitorilor din o -ra[ erau foarte s\raci. Adesea, pefe]ele celor care treceau de-a lun-gul str\zilor era `ntip\rit\ dispe-rarea foamei [i a singur\t\]ii.

Cei doi mu]i, `ns\, nu se sim -]eau deloc `nsingura]i. Acas\ laei erau mul]umi]i s\ m\n`nce [is\ bea, iar Singer ì vorbea prie-tenului s\u, prin gesturi vivace,despre tot ce-i trecea prin minte.{i anii se scurser\ `n felul acestatihnit p`n\ c`nd Singer ajunse lav`rsta de treizeci [i doi de ani [ise afla `n ora[, cu Antonapoulos,de mai bine de zece ani.

Apoi, `ntr-o bun\ zi, grecul se`m boln\vi. {edea `n pat, cu m` i ni -le pe burta lui de obez, [i lacrimimari, uleioase i se prelingeau peobraji. Singer se duse s\ vorbeas -c\ cu v\rul prietenului s\u, c\ru-ia ì apar]inea pr\v\lia de fructe,[i de asemenea aranj\ s\-[i ia con -cediu la propriul loc de munc\.Medicul ̀ l puse pe Antonapoulos laregim [i spuse c\ nu mai are voies\ bea vin. Singer `l sili cu severi-tate s\ urmeze prescrip]iile me-dicului. {edea toat\ ziua l`ng\ pa -tul prietenului s\u [i f\cea tot ceputea pentru ca timpul s\ treac\repede, dar Antonapoulos `l pri-vea doar m`nios cu coada ochiu-lui [i nu se l\sa `nveselit.

Grecul era foarte irascibil [i g \ - sea `ntruna cusururi la sucurile


12 » avanpremier\

AUTOAREACarson McCullers, considerat\ al\turi de William Faulkner, Flan -nery O’Connor [i Truman Capote un reprezentant de marc\ al lite -raturii sudiste, s-a n\scut `n Columbus, Georgia, `n anul 1917. {i-a`nceput cariera literar\ la doar dou\zeci [i trei de ani, cu romanul

The Heart is a LonelyHunter (1940; Inima-i unv`n\tor singuratic), ca -re a f\cut senza]ie, impu -n`nd-o definitiv ca scri - itoare. Acestuia i-au ur -mat mai multe romane –Reflections in a GoldenEye (1941), The Memberof the Wedding (1946),Clock Without Hands(1961) –, un volum de pro -z\ scurt\ intitulat TheBallad of the Sad Café(1951), piesa de teatru TheSquare Root of Wonder -ful (1958) [i volumele depoezii Sweet as a Pickleand Clean as a Pig (1964)[i The Mortgaged Heart(publicat postum, `n1972).

Carson McCullers — Inima-i un v`n\tor singuratic


de fructe [i m`ncarea pe care i-opreg\tea Singer. ~i cerea mereuprietenului s\u s\-l ajute s\ sedea jos din pat ca s\ se roage. C`nd`ngenunchea, fesele enorme ì a -t`r nau peste labele picioarelor mi -cu]e [i durdulii. ~[i mi[ca ne` n de -m`natic mìnile pentru a spune„Preaiubit\ Marie“ [i apoi `[iapuca cruciuli]a de alam\ legat\la g`t cu un [nur murdar. Din o -chii s\i mari, `n\l]a spre tavan oprivire plin\ de team\, dup\ carer\m`nea foarte posac [i nu-i mai`ng\duia prietenului s\u s\-ivorbeasc\.

Singer era r\bd\tor [i f\cea totce-i st\tea `n putin]\. Picta micitablouri [i odat\ schi]\ portretulprietenului s\u pentru a-l amuza.Portretul `l jigni pe grecul celgras [i refuz\ s\ se `mpace p`n\c`nd Singer nu ì desen\ o fa]\foarte t`n\r\ [i frumoas\, ì co-lor\ p\rul `n galben-deschis [iochii cu albastru de China. {i chiar[i atunci `ncerc\ s\ nu-[i aratemul]umirea.

Singer `l `ngriji pe prietenuls\u cu at`ta aten]ie, ̀ nc`t dup\ o s\p -t\m`n\ Antonapoulos se `n toarsela lucru. Dar, din momentul acela,`n modul lor de via]\ surveni o mo -dificare. Pentru cei doi prieteni`ncepur\ s\ apar\ ne cazurile.

Antonapoulos nu mai era bol-nav, ̀ ns\ ̀ n el se petrecuse o schim -bare. Era irascibil [i nu se maiar\ta mul]umit s\-[i petreac\ se-rile `n lini[te, acas\ la ei. C`nd do -rea cu orice chip s\ ias\, Singer `lurma merg`nd `n spatele lui. An -tonapoulos intra `n vreun restau-rant [i, `n timp ce [edeau la ma s\,strecura pe furi[ `n buzunar bu -c\]i de zah\r sau piperni]a sautac`muri de argint. Singer pl\tea`ntotdeauna pentru ce lua, a[a `n -c`t nu aveau nepl\ceri. Acas\ ̀ l cer -ta pe Antonapoulos, dar grecul seuita doar la el cu un z`mbet blajin.

Lunile treceau [i aceste obice-iuri ale lui Antonapoulos se `n r\ -u t\]ir\. ~ntr-o zi, la amiaz\, ie[icalm din pr\v\lia de fructe a v\ -rului s\u, travers\ strada [i uri -n\ `n public, pe peretele cl\dirii

`n care `[i avea sediul First Na-tional Bank. Uneori, se `nt`lnea petrotuar cu oameni [i, dac\ fe]elelor nu-i pl\ceau, se ciocnea de ei[i-i `mbr`ncea cu coatele sau cuburta. Odat\ a intrat `ntr-un ma-gazin [i a tras afar\ un lampadar,f\r\ s\-l pl\teasc\, [i alt\ dat\ a`ncercat s\ ia un tren electric pecare `l v\zuse `ntr-o vitrin\.

Pentru Singer, aceasta a fost operioad\ de mari nefericiri. Me-reu `l `nso]ea pe Antonapoulos latribunal, ̀ n timpul pauzei de pr`nz,pentru a reglementa aceste `n c\l -c\ri ale legii. Singer ajunsese s\cunoasc\ foarte bine normele deprocedur\ ale tribunalelor [i seafla `ntr-o ne`ntrerupt\ stare deagita]ie. Banii pe care [i-i pusesedeoparte la banc\ au fost cheltu -i]i pe cau]iuni [i amenzi. N-a pre-cupe]it nici un efort [i nici banipentru ca prietenul lui s\ nu a -jung\ cumva la pu[c\rie din cauza`nvinuirilor de furt, atentat la bu -nele moravuri [i acte de violen]\.

Grecul, v\rul pentru care lu-cra Antonapoulos, nu interveni`n nici un fel `n toate aceste neca-zuri. Charles Parker (c\ci acestaera numele pe care [i-l luase v\ -rul) `l l\s\ pe Antonapoulos s\ lu-creze ̀ n continuare la pr\v\lie, dar`l supraveghea necontenit cu chi-pul lui palid, crispat [i nu f\ceanici un gest pentru a-l ajuta. Sin-ger avea un sentiment ciudat `nleg\tur\ cu Charles Parker. Ti-pul `ncepea s\-i displac\.

Singer tr\ia `ntr-o continu\ sta -re de fr\m`ntare [i nelini[te. Darorice s-ar fi `nt`mplat, chipul luiAntonapoulos p\stra `ntotdeau-na acela[i z`mbet firesc, lipsit devigoare. ~n to]i anii de dinainte,lui Singer i se p\ruse c\ z`mbetulprietenului s\u avea ceva foartesubtil [i `n]elept. Niciodat\ nu [ti -u se exact c`t anume `n]elegea An -tonapoulos [i ce anume g`ndea.Acum era `ncredin]at c\ deslu [ea`n expresia de pe chipul greculuicelui gras ceva ironic [i zeflemi-tor. ~l scutura de umeri pe priete-nul s\u p`n\ c\dea de oboseal\ [i-iexplica mereu [i mereu cu mìnile

diverse lucruri. Dar nu slujea lanimic.

To]i banii lui Singer se topir\[i trebui s\ se `mprumute de labijutierul pentru care lucra. ~n -tr-una din `mprejur\ri se v\zu `nimposibilitatea de-a pl\ti cau]iu-nea pentru prietenul s\u [i Anto-napoulos ̀ [i petrecu noaptea ̀ n pu[ -c\rie. A doua zi, c`nd Singer venis\-l scoat\, era foarte ̀ mbufnat. Nuvoia s\ plece. ~i pl\cuse cina dincarne de porc s\rat\ [i pìne dinf\in\ de m\lai peste care se tur-nase sirop. De asemenea, ì pl\ cu -se noul loc de dormit, precum [itovar\[ii de celul\.

Tr\iser\ at`ta vreme singuri, ̀ n -c`t Singer nu avea pe nimeni cares\-l ajute `n tot acest necaz. Nimicnu putea s\-l tulbure pe Antona-poulos sau s\-l lecuiasc\ de obi-ceiurile lui. Acas\ g\tea uneorinoul fel de m`ncare pe care `l m`n -case la pu[c\rie, iar pe strad\ nuputeai [ti niciodat\ ce era `n sta-re s\ fac\.

{i, `n cele din urm\, asupra luiSinger se ab\tu nenorocirea ceamare.

~ntr-o dup\-amiaz\ venise la pr\ -v\lia de fructe ca s\-l ia pe Anto-napoulos, c`nd Charles Parker ì`nm`n\ o scrisoare. Aceasta ex-plica aranjamentele pe care le f\ -cuse Charles Parker pentru ca v\ -rul lui s\ fie internat `ntr-un spi-tal de nebuni, la trei sute de kilo-metri distan]\. Charles Parkerf\cuse uz de toat\ influen]a pe ca-re o avea `n ora[ [i am\nunteleerau deja stabilite. Antonapoulosurma s\ plece [i s\ fie internat `nospiciu s\pt\m`na viitoare.

Singer citi scrisoarea de c`te-va ori [i un timp nici nu putu s\g`ndeasc\. De cealalt\ parte a tej-ghelei, Charles Parker ì vorbea,dar el nici m\car nu `ncerca s\-iurm\reasc\ buzele [i s\ `n]e le a g\.~ntr-un t`rziu, scrise pe un carne -]el pe care-l purta `ntotdea u na `nbuzunar:

Nu pute]i face asta. Antonapou -los trebuie s\ r\m`n\ cu mine.

Charles Parker cl\tin\ agitat dincap. Nu [tia prea bine americana.

„Nu-i treaba dumitale“, continuas\ spun\ iar [i iar. Singer `n]elesec\ totul era sf`r[it. Grecul se temeac\, `ntr-o bun\ zi, ar putea fi f\ -cut r\spunz\tor pentru v\rul lui.Charles Parker nu [tia mare lu-cru despre limba american\ – dar`n]elegea foarte bine dolarul ame -rican [i `[i folosise at`t banii, c`t [iinfluen]a pentru ca v\rul s\u s\fie admis la ospiciu f\r\ `nt`rziere.

Singer nu mai putea face nimic.Urm\toarea s\pt\m`n\ i-a fost

plin\ de activitate febril\. A vorbit[i iar a vorbit. Dar, cu toate c\ mì -nile lui nu se opreau o clip\ s\ seodihneasc\, nu izbuti s\ spun\ totce avea de spus. Voia s\-i vorbeas -c\ lui Antonapoulos despre toateg`ndurile care ì trecuser\ vreo-dat\ prin minte [i prin inim\,

dar nu era timp. Ochii lui cenu[iisc`nteiau, iar chipul inteligent,vioi exprima o mare `ncordare.Antonapoulos `l urm\rea somno-ros, iar prietenul lui nu-[i d\deaseama c`t anume `n]elegea cuadev\rat.

Sosi apoi ziua `n care Antona-poulos trebui s\ plece. Singer `[iscoase propriul geamantan [i, cufoarte mare aten]ie, `mpachet\ceea ce era mai bun din avutullor comun. Antonapoulos `[i pre g\ -ti o gustare pe care s-o m\ n`n ce pedrum. Spre sf`r[itul dup\-a mie -zii o pornir\ la bra] de-a lungulstr\zii, merg`nd pentru ultima oa -r\ `mpreun\. Era o dup\-amiaz\rece de sf`r[it de noiembrie [i r\ -suflarea lor f\cea `n aer mici ro-tocoale de abur.

CARTEA

Romanul Inima-i un v` -n\tor singuratic esteconstruit `n jurul luiJohn Singer, un surdo-mut care devine, para-doxal, confidentul idealal mai multor persona-je neobi[nuite: un pro-prietar de cafenea `n sin -gurat, Biff Brannon, unmedic de culoare preacult pentru a izbuti s\se fac\ `n]eles de fami-lia sa, Benedict MadyCopeland, un agitator so -cialist alcoolic [i pe ju -m\tate dement, JakeBlount, [i al unei adoles -cente s\race, Mick Kelly,care-[i afl\ consolarea`n muzic\. Fiecare din-tre personajele `n min-tea c\ruia p\trunde au-toarea este ̀ n felul lui uninadaptat, chiar [i aparent normala Mick Kelly. Reu[ind s\ sur-prind\ izolarea individului, asupra c\reia se centreaz\ `ntreagacondi]ie uman\, [i dovedind un sim] acut pentru tensiunile rasi -a le din Sudul Statelor Unite, Carson McCullers ]ese o poveste ob-sedant\, memorabil\, f\c`nd s\ r\zbat\ vocile celor respin[i desocietate, ale celor uita]i, ale celor abuza]i. Romanul a fost ecra-nizat `n 1968, filmul av`ndu-l `n rolul principal pe Alan Arkin.

Magda Cârneci, Artele plastice `n România 1945-1989. Cu o addenda 1990-2010, carte pu -blicat\ [i `n edi]ie digital\, „Colec]ia de art\“, Editura Polirom, 240 de pagini, 29.95 lei

Edi]ia a II-a rev\zut\, ad\ugit\ [i ilustrat\ Dup\ instaurarea regimului comunist, evolu]ia artei române[ti a `nceput s\ di fe re

semnificativ de cea a artei din ]\rile r\mase `n afara blocului totalitar. Pornind de lapremisa c\ aceast\ evolu]ie a fost determinat\ de reguli socioculturale specifice, Mag -da Cârneci analizeaz\ raportul dintre sfera puterii [i sfera artistic\ de-a lungul `n tre giiperioade comuniste, propun`nd o viziune sintetic\, `n care istoria artei se `mbin\ cupolitologia [i sociologia. ~n completarea acestei analize, addenda schi]eaz\ evolu ]iaartelor plastice dup\ decembrie 1989, c`nd România intr\ `ntr-o nou\ „er\ estetic\“.Volumul ne ofer\ o istorie a tendin]elor stilistice [i a personalit\]ilor artistice, dar [i oaltfel de lectur\ a artei române[ti moderne, bazat\ pe noi unghiuri de interpretare [iilustrat\ cu reproduceri ale unor opere reprezentative pentru perioada respectiv\.

Din cuprins: Realismul socialist: 1945-1964 • Liberalizarea cultural\: 1965-1974 •~nchiderea care deschide: 1975-1989 • O perspectiv\ general\ deta[at\. Concluziiprovizorii • Dup\ 20 de ani: 1990-2010

Umberto Eco, Numele trandafirului, edi]ie rev\zut\ de autor,traducere din limba italian\ de Florin Chiri]escu, carte publi-cat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Biblioteca Polirom.Esen]ial“, Editura Polirom, 576 de pagini, 39.95 lei

Un bestseller mondial, un roman rev\zut de autor dup\treizeci de ani.

Deopotriv\ roman poli]ist [i parabol\ despre adev\r v\ -zut din perspectiv\ teologic\, filozofic\, scolastic\ [i isto -ric\, Numele trandafirului a cunoscut un imens succes depublic, fiind tradus `n peste 35 de limbi [i ecranizat deJean-Jacques Annaud `n 1986, cu Sean Connery, Chris ti anSlater [i F. Murray Abraham `n rolurile principale.

„Evul Mediu a r\mas, dac\ nu meseria mea, hobby-ul meu – [i tenta]ia constant\ – [i `l v\d `n toate, trans -p\ r`nd `n lucrurile de care m\ ocup, care nu par me-dievale [i totu[i s`nt.“ (Umberto Eco)

SEMNALE

avanpremier\ « 13

„Pentru a continua s\ fac\afaceri `n Germania, marilestudiouri de la Hollywood auacceptat s\ nu produc\ filmeantinaziste sau filme care s\condamne persecu]ia evrei -lor“, afirm\ istoricul Ben Ur -wand `n cartea The Colla-boration: Hollywood’s Pactwith Hitler, ce va ap\rea `noctombrie, la Harvard Uni-versity Press.

Urwand afirm\ c\ studio -urile americane au fost sili tes\ se conformeze unor reguliimpuse de nazi[ti, cenzu r`ndfilmele care, astfel, puteau fidistribuite `n continuare `nGermania lui Hitler. Istoriculamerican sus]ine c\ are do-vezi pe care `[i sprijin\ afir -ma]iile. El prezint\ documen -te care, de exemplu, arat\ c\studiourile Metro-Goldwyn-Mayer au cump\rat bonuride r\zboi germane prin carese finan]au uzinele de arma -ment din Sude]i. „{i asta lanumai o lun\ de la «Noap-tea de cristal»“, explic\ Ur-wand `ntr-un interviu acor datpublica]iei „The Observer“.De asemenea, istoricul poves -te[te cum consulul german`n SUA, Georg Gyssling, vi-zita frecvent Hollywood-ul,cer`nd modific\ri `n filme.

O mare `ntrebare carese pu ne `n acest caz este

urm\toarea: cum au acceptatpatronii marilor studiouri(Irving Thalberg, Louis B.Mayer, Adolph Zukor sauJesse Lasky), to]i evrei ori-ginari din Europa de Est, s\colaboreze cu nazi[tii?

„Scuza ignoran]ei nu ]i ne“,spune Urwand. „Oamenii dela Hollywood [tiau foarte bi nece se petrece ̀ n Germania. Nunumai fiindc\ studiourilefuseser\ silite s\ `[i concedie -ze angaja]ii evrei din filiale -le lor germane, ci [i fiindc\persecu]iile nazi[tilor eraucunoscute de toat\ lumea.“Explica]ia pentru aceast\ co -laborare este simpl\, credeistoricul. „Nu voiau s\ piar d\pia]a german\. De asemenea,erau convin[i c\ Hitler aveas\ c`[tige r\zboiul [i preferaus\ lucreze cu nazi[tii pentrua-[i salva afacerile.“

Afirma]iile lui Ben Urwands`nt contestate de al]i istorici,

care sus]in c\ rela]ia dintreHollywood [i nazi[ti nu afost chiar at`t de sinistr\ [i c\adev\rul e mult mai nuan]at.

Dar teza lui Urwand nueste nou\, scrie revista fran -cez\ „Première“. Se [tie, demult\ vreme, c\ Hollywood-ula menajat regimul lui Hitler,merg`nd p`n\ la a difuza `nSUA filme de pur\ propagan -d\ nazist\ (Hitlerjunge Quex –1932, S.A. Mann Brand – 1933).Asta deoarece, ̀ n anii ’30, Hol -lywood-ul ]inea s\ fie apoli-tic, iar opinia public\ ameri -can\ era, `n mare parte, `nfavoarea neimplic\rii SUA`n alt r\zboi „european“. Deasemenea, scrie „Première“,patronii marilor studiouripre ferau s\ `[i renege origi -nile din cauza opiniilor anti se -mite „`n vog\“ la Hollywood.

~n timp, Hollywood-ul afost silit s\ adopte o atitudineantinazist\. Warner Bros. aufost primii care s-au angajat

`n lupta propagandistic\ ̀ m - po triva Germaniei lui Hitler.~n 1936 este fondat\ Holly-wood Anti-Nazi League(HANL), finan]at\ de marilestudiouri, dar care era or-ganizat\ de comuni[ti. Ea[i-a `ncetat activitatea ime-diat ce a fost semnat PactulRibbentrop-Molotov.

Dup\ 1939, filmele ameri -cane adopt\ un discurs „totmai percutant“ la adresa na -zi[ tilor, ceea ce, la un momentdat, atrage reac]ia unui grupde politicieni antisemi]i [iizola]ioni[ti. ~n septembrie1941, o comisie de anchet\ de -nun]\ „belicismul evreilorhollywoodieni“, dar totul estedat peste cap dup\ numai treiluni, ̀ n decembrie 1941, ̀ n ur -ma atacului de la Pearl Har -bor [i a intr\rii SUA ̀ n r\z boi.Din acest moment, Hollywood-ul `[i va pune toate for]ele `nslujba ma[inii de r\zboi ame -ri cane, p`n\ la victorie.


14 » interna]ional

Un profesor de la Harvard st`rne[te o con tro ver -s\ la Hollywood dup\ ce dezv\luie `ntr-o nou\carte colaborarea dintre marile studiouri [iGermania nazist\, scrie „The Observer“.

A colaboratHollywood-ul cu nazi[tii?

Celebrul scriitor francez se joac\ pesine `nsu[i `n filmul L’Enlèvement de

Michel Houellebecq, care va fi difu -zat `n aceast\ toamn\ de postul Arte.

Documentarul, realizat de Gu illau meNicloux, `[i propune s\ „retraseze“s\pt\m`na `n care celebrul scriitor adisp\rut f\r\ urm\. Totul s-a `nt`m -plat la jum\tatea lunii septembrie 2011,c`nd Michel Houellebecq, aflat `n plinturneu de promovare a c\r]ii Harta [iteritoriul, a disp\rut f\r\ nici o expli -ca]ie, vreme de o s\pt\m`n\, [i nu s-aprezentat la evenimentele organizatede editorul s\u `n Olanda [i Belgia.

La vremea respectiv\, „evaporarea“lui Houellebecq a inflamat re]elele desocializare care au r\sp`ndit cele mainebune[ti zvonuri. „Unii credeau chiarc\ scriitorul fusese r\pit de al-Qaida“,aminte[te „Le Figaro“.

O vreme, Houellebecq – care, spu neziarul francez, este ostil fa]\ de Inter -net [i telefoanele mobile – nu a dat niciun semn de via]\. Dup\ c`teva zile, el[i-a contactat editorul, lini[tind petoat\ lumea.

„Adev\ruri, minciuni, supozi]ii...Guillaume Nicloux va dezv\lui ver-siunea lui Houellebecq asupra acesteidispari]ii. Un caz `n care realitateadep\[e[te cu mult fic]iunea!“, anun -]\ produc\torii documentarului.

Michel Houellebecq nu este str\ inde platourile de filmare, scrie „Le Fi -garo“. El a semnat adaptarea c\r]ii sa lePosibilitatea unei insule `n 2008 [i a ju -cat un rol episodic ̀ n L’Affaire Gordji,film de televiziune realizat de acela[iGuillaume Nicloux.

Michel Houellebecq `[i joac\ propriul rol

Ultimul Dan Brownbulverseaz\ turismul la Floren]a

Acum aproape un deceniu, Codul lui Da Vinci, best-sellerul lui Dan Brown, a reprezentat o man\ ce reas -c\ pentru turismul francez: oameni din toat\ lumeas-au `ngr\m\dit la Paris, pe urmele eroului lui Brown,Robert Langdon.

Lucrurile tind s\ se repete [i `n 2013, dup\ ceBrown a publicat Inferno, un thriller a c\rui ac]iunese petrece la Floren]a, `n Italia. Fanii autorului ame -rican au dat buzna `n Floren]a. La `nceput, localniciis-au bucurat, dar, la pu]in\ vreme, au `nceput s\ seteam\ c\ ora[ul lor va deveni „un templu al ezoteris-mului“. Astfel, ei `i repro[eaz\ lui Brown inter-pret\rile pur subiective ale istoriei [i religiei. „Tr\ -iesc de 50 de ani aici [i n-am g\sit nici un pasaj se-cret“, s-a pl`ns unul dintre preo]ii de la Catedraladin Floren]a.

C`nd Mein Kampf se vindemult prea bine

Un librar din Pas-de-Ca lais,care scoate bani frumo[idin v`nzarea faimoasei o pe - re a lui Adolf Hitler, a fostsomat s\ retrag\ cartea dela raft de c\tre PartidulComunist Francez (PCF),Frontul de St`nga [i LigaDrepturilor Omului.

Publicarea volumuluiMein Kampf este `ns\ le -ga l\ `n Fran]a, ceea ce a f\ -cut ca librarul Jean-LouisCazier, care este [i direc-tor al unei mici edituri, s\ se umple de bani dineditarea [i v`nzarea c\r]ii. „Nu-i `mp\rt\[esc ide - ile, dar s`nt un democrat“, s-a ap\rat Cazier `npaginile publica]iei „Le Figaro“.

Cu toate acestea, reprezentan]ii locali ai PCF,ai Frontului de St`nga, precum [i activi[tii de laLiga Drepturilor Omului au fost foarte deranja]ide acest succes editorial [i s-au aliat pentru aob]ine retragerea lucr\rii din libr\rii, lucru care`ns\ nu pare s\ `l deranjeze prea mult pe libra -rul-editor. „Toat\ polemica asta a fost o reclam\excep]ional\. De s\pt\m`na trecut\ sun\ o mul ]i -me de oameni care vor s\ cumpere cartea“, spu neJean-Louis Cazier.

Necazurile conjugale aleAngelei Gheorghiu au f\cutdeliciul tabloidelor româ -ne[ti, dar au atras [i aten]iapresei de „dinco lo“. ~ns\ ast -fel de probleme nu s`nt o sur - priz\, fiindc\ este oare cumacceptat faptul c\ aseme -nea „drame [i discordii“ facparte din „fi[a postului“.

„Cunoscu]i drept «Ceau[e[tii» sau«Bon nie [i Clyde» [i, `n cazul ei,«Dra culette», via]a privat\ a Ange leiGheorghiu [i a lui Roberto Ala gnaexemplific\ un comportament care,am fi tenta]i s\ credem, se asor tea z\cu teritoriul staru ri lor operei: cri zede nervi, r\zg`ndiri, izbucniri defurie, isterie general\“, scrie Mi -chael White `n „The Telegraph“.

Autorul articolului face un foar tescurt istoric al acestui „compor ta -ment de div\“, de la „`nceputul se co -lului al XVIII-lea, de c`nd interpre ] iide oper\ s-au transformat din arti-zani ̀ n staruri (...). {i, a[a cum se ̀ n -t`mpl\ `n lunga rela]ie dintre ce le -brit\]i [i spectatorii care le ado r\,publicul a trecut peste astfel de«comport\ri ur`te». A pretins c\ ledezaprob\, dar, `n realitate, a sa -vu rat fiecare detaliu. Totul f\ceaparte din spectacol“.

Pe m\sur\ ce c`nt\re]ii au remar -cat c\ fi]ele lor nu s`nt sanc]ionate,asemenea comportamente au de-venit aproape o norm\, „mai ales `ncazul sopranelor [i mezzosopra ne -lor, care au ̀ nvestit cuv`ntul «div\»cu un `n]eles mult mai `ntunecatdec`t `n mod normal“.

Dar Michael White e `n]eleg\ tordoar par]ial cu aceste presupusemof turi, amintind enorma presiu nela care s`nt supuse vedetele o pe rei,care a devenit mult mai mare ̀ n zi le lenoastre dec`t era pe vremuri. De a -semenea, el subliniaz\ faptul c\ pu -blicul a[teapt\ de la aceste ve de te „s\umple cu emo]ii s\li imense, e mo ]iila o scar\ gigantic\“. ~ns\ ar finenatural s\-i ceri unei ve de te s\

tr\iasc\ emo]ii paroxistice [i s\ secomporte ca un om normal, nu-i a[a?

„Exist\ mari interpre]i care reu -[esc s\ ]in\ toate acestea sub con-trol, dar cred c\ ei reprezint\ o mi -noritate“, scrie Michael White. „Ma -joritatea marilor staruri pe care lecunosc au o mare problem\ `n a-[icontrola personalit\]ile enorme pecare noi le pretindem s\ le aib\. Ce -ea ce `nseamn\ c\ tind s\ tr\ ias c\vie]i tumultuoase. {i, de[i asta nu led\ permisiunea de a se comporta cani[te mon[tri, dac\ dorim s\ fie ceeace s`nt pe scen\, atunci trebuie s\ ̀ i[i `n]elegem. E a[a cum mi-a spusGheorghiu odat\: «Cunosc pre]ul pl\ -tit pentru a fi Angela!». S`nt convinsc\ `l [tie, noapte de noapte.“


interna]ional « 15

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

550 de titluri

disponibile

O Biblie `ntreag\ `ntre dou\ sezoanedin PoirotDe 25 de ani, actorul David Suchet `l joac\ pe Hercule Poirot `nadaptarea complet\ a operei Agathei Christie. ~n pauzele din-tre sezoane, apare numai `n piese de teatru sau mici rolurialese cu mult\ aten]ie.

~n ultimul an, `n vreme ce lucra la episoade finale ale seri-alului cu detectivul belgian, actorul `n v`rst\ de 67 de ani [i-af\cut vreme – 200 de ore! – pentru a `nregistra versiunea comple -t\ a Bibliei, de la Genez\ la Apocalips\, adic\ exact 752.702 cu-vinte `n limba englez\.

Editorul Hodder & Stoughton spune c\ este pentru prima oa r\c`nd un actor britanic de top realizeaz\ a[a ceva. De mul t\ vre -me, Suchet a do ve dit c\este atras de reli gie [i,se spune, a deve nit cre -dincios din 1986, c`nd acitit Biblia `ntr-un hotel.

Serialul Poirot este di -fuzat `n peste 100 de ]\ri[i a fost vizionat p`n\ a cumde 600-700 de milioanede p\m`nteni.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

„E oper\, to]i trebuie s\sufere pentru arta lor!“

Vasilic\ pl`ngea cu lacrimimari. Durerea [i ru [i neal̀ chinuiau ̀ n egal\ m\ su r\.

Vl\du] [i grupul de prie -teni aduna]i priveau cu ri -o[i zbaterea trupeasc\ [isufleteasc\ a s\rmanului cunume de sf`nt, dar nu v\ potspune care dintre ei mani -festa compasiune [i carecuriozitate u[or sadic\.

Unii copii colec]ionea z\fluturi, al]ii omoar\ broa[ -te. Unii m\n`nc\ p\m`nt,al]ii ̀ [i bag\ pe ascuns mu -cii ̀ n gur\. S`nt ̀ n plin\ pe -rioad\ de dezvoltare [i cu -noa[tere [i nu trebuie s\ nemire prea mult. Vl\ du] `n -s\ era ciudat de original `nexcentricit\]ile co pil\re[ti.

Avea chiar o fixa]ie, a[putea zice. Dintotdeauna[i-a dorit s\ `nfig\ un b\]`n fundul altui b\iat. Une -ori visa la asta cu ochiideschi[i, ore `ntregi. Bachiar [i momentele dejoac\ ajun se ser\ s\ se me -ne cu o uce nicie de t`m -plar, mul]i v\ z`ndu-l as-cu]ind cu cu]i tul tulpinide salc`m [i si mul`nd cuele mi[c\ri de penetrare-sfredelire.

Cum s\ convingi un b\ -iat s\ te lase s\-i bagi unl\star de salc`m `n fund?Ce tehnic\ de negociere arputea da roade `ntr-un a -semenea hal? Nu puteaiconvinge pe nimeni c\

este ceva pl\cut [i nevi-novat `n a-]i fi introduspe din dos un b\] ascu]it.

Sau puteai? Cu ce, cubani? Hai s\ nu mai fimipocri]i, cu bani rezolvi o ri -ce. Vasilic\ `[i dorea foar -te mult un costum de ho -r\ nou, din \la cu ciucurimov. Era un soi de hipsteral vremurilor sale, [i ar fidat [i ultima les ca ie pe obuleandr\ mai altfel dec`tau al]ii. Lescaie pe care nuo de]inea de nici o culoa -re. {i uite \sta e con textul`n care Vl\du] ì ie se `ncale flutur`nd o pungu]\cu parale. Dup\ su net `]i d\ -deai seama c\ forfo tea la demonede era consistent\.

Ca s\-i `ntoarc\ efectiv m` -na la spate, micul nostruexcentric ì comunic\ luiVasilic\ inten]ia de a-[icump\ra [i purta la hor\noul model de costum po -pular cu ciucuri mov, in-ten]ie la care ar fi totu[idispus s\ renun]e, `mpre-un\ cu finan]ele, `n fa voa - rea celuilalt, cu o mic\ con -di]ie, scuzat\ s\-mi fie ca-cofonia.

Grupul de prieteni [i cu -rio[i s-a adunat `n c`tevaminute. S-a convenit asu -pra unui b\] de trandafir,f\r\ spini. Totul a decursdestul de repede, poate prea

repede `n accep]iunea luiVasilic\, dar de `n]eles a -v`nd `n vedere ner\b da -rea lui Vl\du].

Sacrificiul se pare c\ ameritat, `ntruc`t la horade duminic\, de[i cu unmers ciudat, hipsterul nos -tru purta m`ndru noul mo -del de costum cu ciucurimov, `n timp ce Vl\du] `lar\ta cu degetul [i propu -nea aceea[i afacere unuianume Ionel.

Timpul a trecut [i le-avindecat pe toate. Vasile aajuns croitor [i nu supor-ta trandafirii.

Vlad a ajuns domnitor.

Atunci a ap\rut show-ul radiofonic„The Lone Ranger“, ale c\rui per -sonaje erau un justi]iar texan penume John Reid alias The LoneRanger (C\l\re]ul singuratic) [i par -tenerul lui indian pe nume Tonto.Fa]\ de scenetele radiofonice, se-rialul TV care a ap\rut `n 1949, fil -mele pentru marele ecran, benzi -le desenate [i c\r]ile cu C\l\ re ]ulsinguratic [i Tonto, filmul lui Bruck -heimer-Verbinski-Depp inovea z\pentru c\, folosind o supervedet\ ̀ nrolul indianului, face din acesta „celmai important protagonist“ (sic!) alfilmului [i `l trece pe adev\ratulerou – care d\ numele filmului! – peplanul doi. Nu e vorba c\ `n timpmentalit\]ile au evoluat [i c\ indieniinu mai s`nt v\zu]i ca ni[te s\lbatici

la Hollywood. Roata s-a ̀ ntors [i mi -norit\]ile ajung `n general s\ aib\mai multe drepturi dec`t majorita -tea (ceea ce tot discriminare e), darTonto nu are de aici de c`[tigat.

Kitsch-ul nu este `n\bu[itor

Johnny Depp, care pare c\ a fostsingurul care a decis cum s\ arate[i s\ se poarte Tonto, nu e interesats\ fac\ din el un personaj autentic(de[i Depp ar fi spus `n timpul fil -m\rilor c\ ì va face pe indieniinord-americani m`ndri), ci un u me -ra[ pentru propriul s\u egocentrismludic. Tonto seam\n\ cu toate per -sonajele interpretate p`n\ acum deJohnny Depp, lucru care se [i ve dedin cantitatea de machiaj depus ̀ nstrat gros pe fa]a sa ori din multi -tudinea de mici gesturi adunate deici, de colo. Kitsch-ul adie din toatep\r]ile ̀ n acest film, dar, gra]ie sec -ven]elor de ac]iune fidele unui a -numit gen de cinema, precum [i u -nui gen de umor ap\rut de mult, nureu[e[te s\ `n\bu[e filmul. E ade -v\rat, dou\ ore [i 49 de minute e cammult pentru o poveste at`t de sub -]ire, dar exist\ un antren pe care fil -mul ̀ l are [i care reu[e[te (`n ciu dakitsch-ului) s\ p\streze conven]iawesternului [i s\ nu te expedieze,de[i formula e asem\n\toare, la Pi -ra]ii din Caraibe. Un mare merit ̀ irevine directorului de imagine,mun tenegreanul Bojan Bazelli, ca -re a muncit cu g`ndul la wester-nurile clasice.

{i cu westernul autenticcum r\m`ne?

V\z`ndu-i cadrele, `]i dai seama c\westernul e un gen care `]i lipse[ te,dar v\z`ndu-l pe urm\ pe Johnny

Depp sem\n`nd [i cu Jack Sparrow,[i cu solistul de la Kiss, [i imi t`n -du-l (printre al]ii) pe Charlot, `]idevine foarte clar c\ nu vrei o pa -rodie, ci un western pe bune.

Mai e [i conven]ia formal\ a sce -nariului, destul de inutil\, care te`ndep\rteaz\ de surs\. Ac]iuneafilmului e plasat\ `n 1933, c`nd uncopil viziteaz\ o expozi]ie de dio-rame [i face ochii mari c`nd indi a -nul din Vestul S\lbatic `ncepe s\mi[te. Pe urm\ se pare c\ indianule foarte b\tr`n (de[i masca proste -tic\ `l duce spre Pacientul englez)[i c\ interpreteaz\ un rol ̀ n respec -tiva dioram\ (de[i ar putea fi ima -gina]ia copilului), iar povestea pecare i-o spune acestuia despre C\ l\ -re]ul singuratic va revela faptul c\este chiar Tonto care duce un corbmort pe cap [i ̀ l hr\ne[te cu gr\ u n ]e.

Prezentul nara]iunii ̀ [i v`r\ me -reucoada ̀ n povestea din 1869, c`ndcei doi eroi se cunosc [i pun cu bo tulpe labe un antreprenor feroviarlacom, dar balansul permanent`ntre cele dou\ repere e deranjant

pentru spectatorul obi[nuit s\ sescufunde `n poveste [i s\ zac\ a -colo, ca pe[tele pe fundul oceanu -lui, p`n\ se `mbib\ de realitateamediului. Pe c`t e Tonto de arhi-plin de histrionismul lui Depp, peat`t de rezonabil e Armie Hammer,care `[i echilibreaz\ partenerul in -tr`nd pe f\ga[ul F\t-Frumosuluist`ngaci, dar dulce. Personajele se -cundare variaz\ de la actori cimen -ta]i pe un anumit gen de personaj(Helena Bonham Carter – patroa nade bordel, Tom Wilkinson – antre -prenorul feroviar) p`n\ la actoricunoscu]i afla]i `n contre-emploireu[it (William Fichtner – [tirbulpersonaj negativ) sau necunoscu]i`n general, `ns\ reu[i]i `n rol (RuthWilson).

C\l\re]ul singuratic/The Lone Ranger.Regia: Gore Verbinski. Cu: JohnnyDepp, Armie Hammer, William Fichtner,Tom Wilkinson, Barry Pepper, MasonCook, Ruth Wilson, Helena BonhamCarter

En]iclopedia Encarta

Luiza Vasiliu

WarbyParkerDe c`teva luni, s`nt fericita pose-soare a unor rame Ray Ban, peca re mi le-am dorit cu disperaresnoab\ de c`nd am aflat primada t\ c\ exist\ Ray Ban [i pe carele-am pl\tit cu pre]ul unei luni dechirie pentru un apartament dedou\ camere `n Bucure[ti. ~n A -merica, o pereche bun\ de oche-lari cost\, `n medie, 300 [i ceva dedolari, dar poate s\ ajung\ bine-mersi p`n\ la 700. Lumea e obi[ -nu it\ s\ dea at`]ia bani, toate m\r -cile s`nt scumpe, asta e situa]ia.

De-aici au plecat [i Neil, Andrew,Jeffrey [i David, patru tipi care-au fost colegi la Wharton BusinessSchool din Philadelphia, c`nd aupus bazele propriei lor firme deochelari de vedere. Fiind con-vin[i c\ industria de profil prac-tic\ pre]uri mult prea mari (`nprincipal din cauza tuturor inter-mediarilor care intervin `ntrebrand [i optica medical\), cei pa-tru au creat o colec]ie de rame vin -tage-[ic cu pre]uri care pornescde la 95 de dolari (cu tot cu lenti-lele potrivite) [i r\m`n cam pe-acolo. ~n primele zile dup\ ce-aulansat magazinul online, `n ianua -rie 2010, s-au trezit `n „Vogue“ [i-n„New York Times“ [i n-au mai re -u[it s\ fac\ fa]\ comenzilor. ~ntretimp, au ajuns s\ aib\ una dintrecele mai `n vog\ m\rci de oche-lari. Dac\ locuie[ti ̀ n America, po]icomanda prin po[t\ 5 perechi deochelari pe care s\ le `ncerci a -cas\ (livrarea e gratuit\, ramele s`ntcolorate, arat\ zeiss [i au nume li -terare: Beckett, Huxley, Langston),iar dac\ locuie[ti ̀ n New York, po]is\ mergi la magazinul lor din SoHo,aranjat ca o bibliotec\ luminoas\cu rafturile pline de ochelari.

Din colo de toate astea, WarbyParker (de la numele a dou\ per-sonaje ca re apar `n Jurnalele luiKerouac, Zagg Parker [i WarbyPepper) a mai reu[it ceva: `n treiani de zile, a distribuit jum\tatede milion de perechi de ochelari `n36 de ]\ri, unor oameni al c\rorvenit nu dep\[e[te 4 dolari pe zi.Asta pentru c\, dac\-]i cumperi opereche de ochelari Warby Parker,`nc\ una se duce c\tre cineva ca-re are nevoie. E at`t de simplu.


Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Un copil ca oricare

16 » fast food

Film

Iulia BlagaVrem western pe bune!C\l\re]ul singuratic poate fi oalternativ\ la blockbuster-uri le cu supereroi [i efec tespeciale care se tot repe t\pe ecrane deoarece punewesternul, comedia [i a ven -tura `n aceea[i ecua]ie. Nu enici o necunoscut\ aici pen -tru c\ filmul produs detri oul de succes JerryBruckheimer (produc\tor),Gore Verbinski (regizor) [iJohnny Depp (coprodu c\ -tor executiv & protago -nist), trio care a dat lovi tu -ra cu una dintre pu]inelefrancize care n-a obositdup\ trei p\r]i, Pira]ii dinCaraibe, reia personajeintrate `n cultura popu la r\american\ `nc\ din 1933.

nu faci nimic?“ · nismul luxuriant, dorin]a de a spu- ne tot, de a o face ap\sat [i de a nu l\ -...

Documents