ntjmele lui gucci - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/758/in numele lui gucci - patricia...

13
IhJ NTJMELE LUI GUCCI l)* iricl;a {luccl

Upload: others

Post on 13-Sep-2019

11 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

IhJ NTJMELE LUI GUCCIl)* iricl;a {luccl

.t

d

IN;

:

II

iB

' Patrie ia Gucciirnpxeund cu Wendlr Hpldep

NUMELE LUI GUCCI

traducere din timba englezl de

LOREDANA BUCUROAIA

asupra celor trei fete ale mele. Din motive pe care nu reu-gisem inci sd le infeleg, atrdgeam bdrbali total nepotrivilipentru mine si sufeream enorm din cauza asta. Iubireaadev5rati - ca aceea ?mpdrtdqitd de pdrinlii mei pe parcursulrelafiei lor lungi gi complicate - md ocolise.

Din fericire am avut parte de prieteni minunalt, dar mdsusfineau gi ei doar atAt cAt puteau. Rugiciunile gi medita-fia m-au ajutat, dar mi-am dat seama cd o parte a proble_mei era cd md simfeam dezriddcinati. Nu-mi intAlnisemniciodatd bunicii qi abia imi cunogteam fratii. pe tatdl meuam inceput sd-l cunosc cu adevdrat doar in ultima parte avietii sale, iar mama rdmdsese un mister pentru mine. CucAt am sdpat mai multin propriul subcongtienf cu atAt amrealizat cd alegerile mele nechibzuite pdreau si fie legatede copilSria fracturati gi de relafiile de familie disfuncfio-nale. Pentru a merge inainte, trebuia sd mi intorc la rddd-cini gi sd md impac cu propriul trecut.

La un moment dat m-am g6ndit ci poate, dacd aq scrie ocarte despre tatdl meq m-ar ajuta. Am vrut sd agtem pe hAr-tie viafa noastrd cu el aga cum am trdit-o - ca o mdrturiepentru familia mea. Speram sd le las copiilor mei un mementounic qi sincer, nu povestea caiz senzalionalist spusd de alfii.Qi, cel mai importanf cred cd tatdl meu iqi meritd locul inistorie, nu doar pentru rolul shu in crearea branduluiGucci, ci si pentru rolul de pionier in crearea gi rdspAndi-rea in toatd lumea a faimoasei etichete ,,Made in Italy,,.

Dar ceea ce nu am prevdzut a fost cd documentareapentru carte avea sd md apropie din nou de mama. Dupdani de instriinare, am reugit intr-un final si incep sd in!e-leg legdtura lor unicd gi si-i acord mamei creditul cuvenit.

Surpriza a apdrut in2009, cAnd am vizitat-o la Roma.Dupd o regretabil5 perioadd de sase luni in care comuni-carea dintre noi se limitase la conversafii telefonice dedoud ori pe sdptdmAnd, am stat fald in fald gi am inceput

I1 Patricia Gucci

sd vorbim. SperAnd sd invdf ceva din periplul ei spre

descoperirea de sine, i-am povestit despre experienlele

prin care trecusem in ultimele luni, inclusiv despre cdldto-

riile qi vizitele fdcute la diverse refugii spirituale. A infeles

ci incd incercam sd md ,,descopdr".

- Am intAlnit mulli oameni interesanfi, iar unii dintreei m-au fdcut sd rcalizez cAte lacune existd in amintirile

mele din copil5rie, i-am spus eu cu prudenfd. De fapt,

toatd povestea nu e decAt o mare gaurd neagri. Recunosc

cd nu am intrebat niciodati, dar gtiu atAt de pufine despre

tine, despre PapA qi despre viala voastrd cAnd erali mai

tineri gi mi-ag dori si aflu mai multe.lmi dddeam seama din limbajul sdu corporal cd nu se

simfea in largul ei cu direcfia in care o luase discufia gi ciprefera si nu vorbeascd despre aga ceva. De fiecare datd

cAnd incercasem in trecut, ea inchisese subiectul spunAnd

cd nu-gi aduce aminte sau - gi mai griitor - ci nu voia sd-9i

aduci aminte. ObiEnuinfa de a line totulin ea, fird sd explice

niciodatd nimic qi ldsAndu-mi sn bAjbAi prin intuneric, era

un tipar care se repetase pe tot parcursul viefii mele, aga ch

mi temeam ci nu se va schimba acum mare lucru.

Cum era de aqteptat, m-a mdsurat sceptic gi a dat dinumeri.

- La ce bun, dupd toli acegti ani? m-a intrebat ea.

- Pdi, m-am gAndit cd poate te-ar ajuta 9i pe tine daci ai

vorbi despre asta, i-am rispuns. $tiu cd intotdeauna te-ai

simfit neinfeleasd.

M-a privit in linigte cAteva momente. C6nd s-a ridicat

abrupt gi s-a indreptat spre dormitor, am crezut cd am

mers prea departe gi cd discu{ia eraincheiatd. Dar ceva din

ce am spus in acea zi trebuie cd a migcat-o, pentru cd a

revenit cu o geantd de piele purtAnd emblema Gucci.

- Thtdl tiu mi-a scris multe scrisori. Le-am pdstrat pe toate.

Uite, vreau sd !i le ofer, mi-a zis eaintinzAndu-mi geanta.

iN NUMELE LUtGUccl L5

PAnd in acel moment, in apartamentul luminat derazele soarelui, habar nu aveam cd Papd i-ar fi trimis mdcarun bilefel mamei. igi trdise viata intr-un galop continuu sinu-mi imaginam cAnd sd fi avut timp sd ii scrie atAtealettere d'amore.

M-am abfinut cu inlelepciune de la orice comentarii,am desfdcut fermoarul genlii gi am scos un teanc de scri-sori, unele pe hArtie albastrd cu insemnele pogtei aeriene,altele pe coli de hArtie cu antetul hotelului, scrise la maqindsau scrise de mAnd de tatdl meu - toate in italiand. Prefioa-sei arhive din anii in care o curta pe mama, intre 1958 gi

796'L, i se addugau telegramele de peste Ocean. De ce o fipdstrat toate aceste scrisori timp de peste cincizeci de ani?

Rdsfoindu-le rapid, mi-a atras atentia un paragraf:,,Comoara mea, iubirea mea, nu md pdrdsi! Nu distrugetot ce este mai bun ?n viata mea... nu md da la o parte;acest sentiment nu este o pasiune de moment, ci o iubirecomplexd, fdrd margini."

Nu-mi venea sd cred ce citesc. Mama m-a urmdritcAteva secunde in timp ce le rdsfoiam, apoi s-a ridicat sd

facd un ceai.

- Sunt scrisori atAt de frumoase, a spus ea incet, dincadrul ugii. Tatdl tdu era un maestru al cuvintelor. A fostunul dintre lucrurile care m-au atras la el de la bun inceput.

- Vrei sd le citim impreuni? am intrebat-o.Dar Ei-a ridicat mAna Ei a cldtinat din cap.

- Nu pot. imi amintesc ce sentiment imi dddeau inurmd cu atAlia ani. $i asta este de ajuns.

Mi-au dat lacrimile: tocmai imi oferise o mostenire de

neprefuit. La doud decenii dupd moartea lui, deschisese ofereastrd spre viafa lor secreti - prima datd cAnd puteamsi arunc o privire spre ceea ce fusese un adevirat misterpentru mine atAt de mult timp.

* Dar sunt incredibile, mamd! am exclamat.

Patricia Gucci

-Da, a addugat ea. Era un fel de fiaba (basm) - dar nuneapdrat cu final fericit.

Darul oferit de ea a marcat inceputul aventurii mele de

reconstruire apuzzle-ului vietii pdrinfilor mei gi, ir:r final, al

propriei mele viefi. Cuvintele tatdlui meu au iscat nenumd-

rate alte intrebdri, multe dintre ele gdsindu-gi rdspunsul cu

ajutorul mamei. Cercetdrile m-au purtat apoi intr-o cdldtorie

fascinantd spre originile mele, la Florenla gi la Rom4 o cdl6-

torie care m-a luminat din mai multe puncte de vedere.

S-au scris atAt de multe despre ,,saga" Casei Gucci, cu

mult prea mult accent pe ciderea in dizgrafie a tatilui meu

Ei pe relafiile de familie invergunate care au dus la scanda-

luri, divorf gi chiar crim5. $i atAt de puline despre ce om

minunat a fost qi despre cAt de mult a iubit-o pe mama.

Prin puterea cuvintelor sale, l-am redescoperit ca pe o

persoani pasionatd gi sensibild, in contrast puternic fafide reputafia lui publicd de director nemilos care condu-

cea totul cu mAni de fier. $i am vdzut dintr-o noui per-

spectivd povestea de dragoste neobignuitd dintre pdrinliimei in epoca de aur - la dolce aita. Pentru mine a fost oexperienfi care mi-a deschis ochii dupd o copildrie maidegrabd confuzd. Am ajuns in punctul in care puteam sd

apreciez nu doar frdmAntirile tatilui meu, ci gi sacrifi-

ciile fdcute de mama, ca tAndrd sortitd si devini amanta

qi partenera de via!5 a unui erou al Italiei moderne,

neapreciat la justa lui valoare.

tn decursul pelerinajului meu, mama a reugit in sfArqit

sd se deschidd fald, de mine gi si mi-l arate pe Aldo Gucci

dincolo de ceea ce pdrea a fi la prima vedere - o parte a

lui pe care eu apucasem sd o vdd doar in ultima perioadd

a viefii lui. ,,Avea gi o alti Ia!6" , repeta ea. ,,O fald pe care

doar eu am qtiut-o. Acesta era adevXratul Aldo."

$i, dezvdluindu-mi mai multe despre el, am vdzut-o gi

pe ea, pentru prima datd, prin ochii lui.

iru ruuvELE LUrGUcct I7

2

Fiind crescuti in Anglia gi consider6ndu-md maidegrabi de origine britanici, in ciuda nationalitefii ita-liene a pdrinfilor mei, intotdeauna mi s-a pdrut potrivit cdpovestea Gucci a inceput in urmd cu mai bine de un secol,la Londra.

Bunicul meu patem a fostbotezat Guccio GiovanbattistaGiacinto Dario Maria Gucci, unnume care trebuie sd fi fostimposibil de pronunfat odatd ajuns in Londra, in 1897,cAnd a trecut pragul Hotelului Savoy de pe malul Thmisei.Adolescentul sprinten din Toscana, crescut intr-un ordgellapatruzeci de kilometri de Florenfa, plecase de-acasi lagaisprezece ani in cdutarea norocului. Dupi ce Ei-a croitdrum pAnd pe coastd, gi-a pldtit drumul spre Londra lucrAndca fochist pe un cargobot cu aburi. Afacerea cu plldrii depaie a unchiului sdu din Florenfa aceeaqi la care lucra sitatll sdtU intAmpina greutdti financiare si urma sd fie curAndpreluatd de altcineva, ldsAnd familia fdrd niciun ban.

Guccio, dornic sd fac6 tot ce putea ca sd ajute, trebuiesd. h auzit povegti despre averile ficute la sfArgit de secolin Regatul Unit condus de regina Victoria. Era epoca

IB Patricia Gucci

numiti gay nineties sau naughty nineties (,,veselii ani

noudzeci" sau ,,indecenfii ani noudzeci") - o perioadd a

frivolitdlii, a ostentaliei gi a opulenlei de care s-au bucurat

mai ales cei din clasele superioare. Tururile grandioase

de-a lungul gi de-a latul Europei deveniserd o modd prin-

tre americanii bogafi gi printre cei din colonii dornici sd-9i

cheltuiascd milioanele fdcute din diamante, cdi ferate,

industrie sau aur, care aleseserd Londra ca punct de plecare

spre cdldtorii extravagante pe tot Continentul-

Bunicul a murit cu zece ani inainte sd mb nasc, aqa cd

nu am putut sd-l intreb cine ii recomandase s5-9i caute de

lucru in cel mai luxos hotel din capitali' Arhivele Hotelu-

lui Savoy aratd cd la momentul respectiv erau mai mulliitalieni angajafi in rAndul personalului hotelier 9i cd aceqti

tineri cu tenuri mdslinii gi figuri angelice erau foarte cdu-

tali pe post de valefi, Mdnugile lor albe, apretate, bonetele

fistichii gi uniformele gic trebuie sd fi creat o imagine

reconfortanti pentru cei din crema societdfii, care incepu-

serd si indrdgeasci noul concept de a sta intr-un loc care

le oferea servicii ireprogabile, electricitate - utilitate de

ultimd ori -, dar gi apd caldi gi rece. Era mult mai conve-

nabil si rezervi camere la hotel decdt sd te ocupi de intre-

linerea unei case la orag iluminate cu gaz, friguroase gi firiprea multe facilithti de lux. Hotelul avea pAnd qi propriile

liffuri, cunoscute sub denumirea de ,,camere ascendente",

cu doud viteze, ca sd nu le provoace leqinuri doamnelor'

Eticheta anilor 1890 dicta ca oaspelii si fie conduqi la

recepfie imediat ce coborau din trdsurile trase de cai. Vale-

lii personali rimAneau in urmi sd indice personalului

hotelier ce bagaj aparlinea fiecdrui oaspete. Superbele

valize confeclionate manual, adesea gravate cu inifialele

sau cu blazonul familiei, erau produse de o mAnd de firme

de pieldrie din Europa cele mai notabile fiind poate Louis

Vuitton din Paris, H.|. Cave & Sons din Londra 9i Asprey,

iN NUMELE LUtcuccl t9

de pe strada New Bond, ale cdror truse de toaletd" gea-mantane gi genfi de cdlitorie sunt incd sub mandat regal,ca firmd fumizoare a casei regale britanice.

Cu toate cd trebuie sd fi vorbit destul de prost englezacAnd a ajuns acolo, tAndrul Guccio a fost angajat la Savoype post de valet unde a gi rdmas patru ani. Rolul principalal bunicului meu era sd care, pe scdri sau cu liftul de servi-citr, acele grdmezi nesfArsite de bagaje din curtea inte-rioard - la care se ajungea trecAnd pragul porfilor inalte cupiloni de granit de pe Savoy Hill - gi pAn6 sus, in aparta-mentele opulente cu priveligte spre Tamisa. Acolo, trebuiasd ajute la separarea gi sortarea bagajelor inainte de a leldsa cameristelor gi valefilor personali pentru despache-tare. Era un job pentru care nu aveai nevoie decAt de oatitudine servild, rezistentd gi limbajul semnelor.

Sd fii valet era o slujbi modesti, pldtitd cu mai pufin dedoi gilingi si gase peruly pe sdptdmAnd plus casd si masd(aproximativ 2fi), dar o monedd half soaereign (5$) lisatd devreun oaspete generos putea sd schimbe norocul unui tAndr.

Dupd o copildrie petrecutd intr-un fund de provincie,bunicul trebuie sd fi fost uluit sd ajungd in primul hotel delux din Londra, deschis cu mare tam-tam in 1gg9. Un locfafd de care am simfit intotdeauna un atagament special,Hotelul Savoy este in continuare considerat unul dintrecele mai impundtoare locuri din Londra. Nu e greu deimaginat cAt de elegant trebuie sd fi fost la vremea lui.

Hotelurile Berkeley, Carlton qi RiU nici nu fuseserdconstruite inci iar Claridge's - definut de proprietarulHotelului Savoy, impresarul de teatru Richard D,OylyCarte - era mai degrabd un fel de club pentru mica aristo-crafie. Cu C6sar Ri? ca manager general si cu primulbucdtar celebru, Auguste Escoffier, ca mattre chef, Savoy apromovat idee4 inovatoare la vremea respectivd, ci hotelulpoate fi un loc onorabil pentru reprezentanfii aristocratiei

Patricia Gucci

gi driar pentru familia regald. Devenise un loc de intAlrrire, 9i

nu doar un spaliu cu camere de dormit. Artigti ca No€l

Coward qi George Gershwin intref,neau clientela formatidin oaspeli intemationali, inclusiv vedete din show-businest

printre care Sarah Bernhardt, Dame Nellie Melba 9i LillieLangtry, pentru care erau create preparate culinare speciale.

Md intreb adesea dacd bunicul o fi intAlnit-o vreodatd

pe vreuna dintre aceste vedete. I-o fi aruncat Nodl Coward

vreo monedd? Lillie Langtry o fi fost drdgufi cu el? Chit cd

i-a intAlnit sau nu, sunt sigurd cd ar fi fost inmdrmurit sd

qtie ci, dacd starurile vremii ar fi trdit suficient, numele luide familie ar fi fost pe buzele tuturor.

Restaurantul hotelului, pe care il cunosc atAt de bine,

a fost unul dintre primele locuri in care era acceptat ca

doamnele si ia masa in public. Iar asta a dus la creqterea inte-

resului fald de modd gi fald de noile tendinfe, ceea ce a insem-

nat gi mai multe cutii pentru pdldrii, valize, etui-uri pentruumbrele de soare gi genli Gladstone pe care tinerii valeli

cu fele inocente, preflrm bunicul meu, le aveau de cdrat.

Dar incepAnd cu anul 1901 atmosfera in Marea Britanie

s-a schimbat.Pe 22 ianuarie a murit regina Victori4 dupd

o domnie de gaizeci qi patru de ani, provocAnd o undi de

Eoc. Rdzboiul anglo-bur a creat gi mai multd nesiguranligi turbulenfe politice, iar ,,The Gilded Age" (Epoca auritd)

nu mai pdrea aga strdlucitd. Acela a fost momentul in care

tAndrul Guccio, ajuns la douizeci de ani, a decis sd intoarcispatele oraqului pe care ajunsese s5-l iubeascd, ca sd reviniin Florenfa cu banii strAngi cu atAta grij6.

Ajuns inapoi in sAnul familiei, a pornit in ciutarea unui

nou serviciu, dar a gbsit mai intAi o solie - o tAnbrd charis-

matic6, mamd a unui copil, numitd Aida Calvelli, care

lucra pe post de cusitoreasi, tatdl ei fiind croitorul local.

Guccio l-a adoptat pe Ugo, copilul ilegitim al Aidei, al

cirui tati murise inainte sd se poatd cdsitori cu ea. Trebuie

iN NUMELE LUI GUcct 2I

sd fi fost un scandal monstru la momentul respectiv, darGuccio a incdlcat conventiile, s-a cdsdtorit cu ea qi a infiatbdiatul. Totugi el nu l-a acceptat niciodatd pe Ugo ca pepropriul copil gi in final cei doi s-au instrdinat.

tn decurs de cAliva ani, Guccio gi Aida au avut o fatd,,

pe mdtuga mea Grimald4 Ei patru bdiefi, printre care gi

tatdl men, Aldo, ndscutla26mai 1905. Unul dintre biiefi amurit de mic, rimAnAnd astfel trei frafi ale cdror destine se

vor intersecta inevitabil cu al meu.AvAnd o scrisoare de recomandare de la Savoy, buni-

cul qi-a gisit rapid un loc de munci la firma belgian6Compagnie Internationale des Wagons-Lits, care operacele mai luxoase trenuri cu aburi ale Europei, inclusiv BlueTrain qi Orient Express. Dar planurile lui de a-qi construi ocarierd acolo au fost intrerupte de incorporarea in servi-ciul militar. Avea treizeci gi patru de ani in 1915, cAndItalia a intrat in Primul Rdzboi Mondial, gi a primit ordinulsd se prezinte ca gofer la unitatea de transport a armatei.

Tot ce gtiu despre timpul petrecut de el ?n transeele bru-tale ale rdzboiului, in mun{ii dintre Imperiul Austro-Ungargi Italia este c5 a reugit cumva si scape nevdtimat, intr-operioadd in care peste gapte sute de mii de oameni aumurit. Dupdrdzboi a gdsit de lucru laFranzi, companiefondatd la Milano, in 1,864, de Rocco Franzi gi fiul sduFelice, care producea obiecte de piele si care acaparase piafaitaliand de genfi de voiaj pentru cbldtorii europeni cu pre-tenfii. Geamantanele lor stilate gi valizele din,,piele Franzi',parfumatd cu esenfe exotice deveniserd omniprezente peaproape toate vapoarele cu aburi gi irr toate trenurile de clasaintAi, fiind probabil des intAlnite gi la Savoy. Istoria nuconsemneazd dacd angajarea la Franzi a fost o migcareplanificatd de bunicul meu sau doar o intAmplare.

Dar nu i-a trebuit mult timp pAnd sd se convingd cd aveaun viitor ir:r domeniul marochindriei de lux. A inceput ca

zz Patricia Gucci

ucenic, a invdfat cum sd selecteze 9i sd trateze pieile pentru a

crea produse exclusiviste, durabile gi flexibile, iar apoi a ajuns

sd conducd tdbdcdria Fralrz:i din Roma. La irceput ficea zil-

nic naveta spre capitala Italiei, pentru cd bunica a tefuzat stincipif6nare si dezrddicineze t6ndra familie 9i sd pirdseascd

Florenfa nata16. Dupi un timp putemica 9i energica Aida

qi-a convins soful sd-qi asume cel mai mare risc din viafa lui:

sd-gi dea demisia, sd se intoarci acasd, in cartierul Oltrarno,

la sud de rAul Arno, qi sd porneascd propria afacere'

Bunicii mei au cumpdrat un rnagazin micuf pe o stradd

cu piatrd cubici, la nord de rAu, nu departe de cartierul gic

cu magazine de modd 9i cafenele, dominat de Via de' Tor-

nabuoni. Magazinul era bine situa! la distanfd mici de

faimosul Ponte Vecchio, strdbhtut fdri greq de aproape toli

vizitatorii Florenlei. insemndri ale vremii sugereazd cd

modesta prdvdlie era plini pAni la tefuz de valize, genli

de mAnd, serviete gi geamantane de toate felurile' Avea

gi propriul atelier pe care Gucci il umpluse cu piele din

Germania, cumpdratd angro la un pref foarte convenabif

gralie ratei de schimb avantajoase de dupd tdzbo|

Fiind un birbat cu gusturi impecabile, bunicul sPerase

si creeze obiecte de marochindrie de calitate superioard,

similare celor pe care le cira cAnd era tAndr, dar folosind

piei mai ieftine, imbundtilite prin tehnici iscusite de

tratare gi de vopsire. Propriile sale modele elegante, bazate

vag pe stilul gi croiala englezeascd, erau lucrate de meqte-

gugari din Florenla atenli la detalii. Fiecare obiect nou

purta prima monogramd Gucci: o imagine de mici dimen-

siuni cu un tAndr valet in uniformd completh 9i cu boneti

pe capt cdrAnd un geamantan intr-o mAnd 9i o geantd

Gladstone in cealaltd. Era o formd subtild de recunoagtere

a perioadei in care se formase.

Guccio Gucci gi-a deschis afacerea din Via della Vigna

Nuova m.7 in 1921. Numele strdzii se traduce prin ,,via

iN NUMELE LUtGUccl z3

noud" qi sunt sigurd ci a sperat la o recoltd bogati. Numele,,G. Gucci & Co." era scris cu font argintiu pe o placd demarmurd neagrS, agezatd. deasupra unei usi in stil ArtDeco. Am vizitat locul de nenumdrate ori - acum este doaro parte din reprezentanta Gucci cu intrare principald peVia de' Tornabuoni - si nu e greu sd-!i imaginezi cum ardtaacum o suti de ani.

O reclami din vremea respectivd, publicatd in ziarullocal Sassaiola F iorentina, descria specialitatea magazinuluica fiind aaligeria Inglese (genfi de voiaj englezeqti). Loculpunea la dispozilia clienfilor gi articoli finissimi per regali(articole fine pentru cadouri). Bunicul era numit direttorecomproprietario (coproprietar al afacerii impreund cu uninvestitor al cdrui nume nu a fost public at), ,,angalatin tre_cut la producdtorul de marochindrie Frcnzi,,. Bdrbatul depatruzeci de ani, tati a patru copii, care ir:r adolescenfd cdragenli similare aparlinAnd altora, trebuie sd fi fost emotionatqi mAndru in acelagi timp sh stea in spatele tejghelei desticld, cu mustata sa ceratd, agteptAndu-gi primul client.

DAnd dovadi de inteligenfi, s-a concentrat pe durabi_litatea produselor; se spune cd obignuia sd sard pe gea_mantane ca sd demonstreze cAtderezistente sunt. Calitateaera cea mai importantd gi gtia c4 odatd ce se va duce vorba,produsele sale se vor vinde. Afacerea a mers incet la fitceput,dar reclamele din ziare i-au adus curAnd clienfi, iar reco_manddrile celor mulfumili de obiectele cumpdrate nu auintdrziat sd apar4 exact aga cum visase. in timp, a inceputsd ofere gi servicii de reparare a valizelor deteriorate intimpul cildtoriilor anevoioase pe mare sau cu trenul _o problemd pe care o cunogtea prea bine din zilele lui cavalet. Repararea curelelor rupte gi remediere a zgdrieturi_lor grosolane au devenit o activitate secundard atAt de pro_fitabili incAt bunicul meu, cu un apetit crescAnd pentrusuccesul comercial, a reusit sd-gi deschidd un nou atelier.

z4 Patricia Gucci