nti-tel-s-002-2008-00 specificatie tehnica pentru paratrasnete 750 - 400 -220 -110 kv

NORMĂ TEHNICĂ INTERNĂ NTI-TEL-S-002-2008-00

CONSIDERATII PRIVIND FOLOSIREA PARATRASNETELOR IN

INSTALATIILE ENERGETICE SI

SPECIFICATIE TEHNICA PENTRU PARATRASNETE DE 110 KV, 220 KV, 400 KV SI 750 KV

Aprobata prin

Aviz CTES nr. 352/2008

Drept de proprietate: Prezenta procedura este proprietatea Companiei Nationale de Transport a Energiei Electrice TRANSELECTRICA S.A. Multiplicarea si utilizarea partiala sau totala a acestui document este permisa numai cu acordul scris al conducerii “Transelectrica S.A.”

Noiembrie 2008

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 1 din 44

Normă tehnic ă intern ă Consideratii privind folosirea

paratrasnetelor in instalatiile energetice si

Specificatie tehnica pentru paratrasnete de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV

Revizia: 0

Divizia responsabilă de elaborarea normei tehnice interne

DIVIZIA TEHNICA Executant: SC NOVA INDUSTRIAL SA – Responsabil elaborator: dr ing. M.L.Goia

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 2 din 44




Revizia: 0

Partea I

CONSIDERATII PRIVIND FOLOSIREA PARATRASNETELOR IN INSTALATIILE ENERGETICE

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 3 din 44




Revizia: 0

CUPRINS

PARTEA I – CONSIDERATII PRIVIND FOLOSIREA PARATRASN ETELOR IN INSTALATIILE ENERGETICE

1. Introducere

5

2. Principalele efecte ale trasnetului

6

3. Situatia protectiei impotriva loviturilor direct e 14 4. Concluzii 18 Bibligrafie 19

PARTEA A- II-A – SPECIFICATIE TEHNICA PENTRU PARATR ASNETE DE 110KV, 220KV, 400 KV SI 750KV

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 4 din 44




Revizia: 0

PARTEA I – CONSIDERATII PRIVIND FOLOSIREA PARATRASN ETELOR IN INSTALATIILE ENERGETICE

1. Introducere Pe teritoriul tarii noastre cad anual, dupa datele din literatura [1] [2] circa 1.000.000

lovituri de trasnet/an, corespunzator unei densitati medii pe km2 de circa 4,2 lov./ km2 an. Desigur, local, densitatea loviturilor depinde de multi factori fiind crescuta in special in

zonele muntoase - si in altele cu Keraunicitate ridicata- caracterizand un climat continental – la nivelul intregii tari. (Keraunicitatea unei zone este caracterizata prin numarul anual de zile sau de ore cu descarcari electrice).

Pe baza masurarilor effectuate - cu gradul de imprecizie caracteristic anilor ‘70 s-au putut trasa hartile Keraunice ale teritoriului care au stat la baza alegerii si proiectarii mijloacelor actuale de protectie impotriva trasnetului folosite in tara noastra.

Datele proprii [1] [2] [3] ale masuratorilor si studiilor cercetarilor autohtoni au fost totusi coroborate si adaptate recomandarilor din literatura mondiala [3] [4] [5] astfel ca sistemele noastre de protectie si solutiile adaptate raspund in mare masura exigentelor impuse de CEI (standardele CEI sau EN).

Din punctul de vedere al interesului lucrarii, nu se pune accentul pe numarul total specific al lanturilor de trasnet la sol, ci mai degraba pe cel al loviturilor ce cad in afara mijloacelor de protectie adoptate impotriva acestora.

Din acest punct de vedere experienta CN Transelectrica este destul de pozitiva. Numarul de incidente provocate la echipamentel primare in statiile de inalta tensiune

prin lovituri directe de trasnet pe teritoriul statiilor a fost in ultimii ani neimportant. Aceasta datorita solutiilor de protectie adoptate si a eficientei zonelor de protectie realizate de paratrasnete verticale. Totusi, cresterea exponentiala a numarului echipamentelor digitale introduse in statii si numeroase defectiuni ale acestora constatate ca urmare a unor solutii improvizate de “compatibilitate electromagnetica”, fac ca preocuparile pentru o ameliorare a situatiei actuale a protectiei impotriva influentelor curentului de trasnet sa fie pe deplin motivate. Acest deziderat se refera desigur si la imbunatatirea sigurantei protectiei contra loviturilor directe de trasnet.

Autorii isi propun in consecinta in aceasta parte introductiva sa prezinte o motivare obiectiva pentru elaborarea unor “Norme tehnice interne pentru paratrasnetele din statiile de 110-750 kV” apartinand Transelectrica.

Dupa cum se stie datele si calculele ce se fac in acest domeniu cu un caracter probabilistic. Cu cat numarul inregistrarilor e mai ridicat, rezultatele sunt mai sigure.

Conform celor mai evoluate sisteme de supraveghere a trasnetelor, este posibila localizarea acestora la distante de ordinul 200 m. In acest scop, un sistem limitat de posturi de observatie distribuite uniform si sincronizate printr-un system evoluat GPS, inregisrreaza durata pana la care unda electromagnetica produsa de descarcarea atmosferica ajunge la receptor. Prin diferenta in timp intre inregistrarile ajunse la diferitele receptoare amplasate in teritoriu si durata necesara propagarii undei se poate calcula locul caderii loviturii. Un asemenea sistem a fost pus recent la punct prin Siemens in Germania, el permitand stabilirea densitatii medii a descarcarilor Nor - Pamant. Harta densitatilor stabilite cu acesta

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 5 din 44




Revizia: 0

metoda se da in [3]. Chiar daca sistemul de inregistrare folosit in Romania nu a fost la fel de evoluat ca cel german care ofera un nivel de incredere considerabil, autorul considera totusi, ca pentru calculele aproximative legate de protectia structurilor impotriva trasnetului, se pot folosi inregistrarile existente facute in ICEMENERG, indicate in documentele de referinta [1], [7].

Din aceasta cauza, elementele principale ale practicii de protectie a instalatiilor energetice fie ele centrale electrice, statii sau linii sunt stabilite in Normativul [7] care va fi folosit ca element de baza in documentatia de fata.

Pentru a evidentia unele tendinte constatate in literatura europeana in acest domeniu care ar putea fi folositoare in ameliorarea normativelor romanesti specifice, in redactarea a–II-a se va putea face cu avizul Beneficiarului o scurta incursiune in istoricul cercetarilor privind trasnetul si efectele sale negative.

2. Principalele efecte ale trasnetului Fenomenele oragioase apar atunci cand mase calde de aer cu mare continut de

umiditate sunt transportate la mare altitudine. Acest transport poate aparea pe diferite cai. In cazul furtunilor calde, solul este incalzit local prin insolatie puternica cea ce face ca aerul din aproprierea solului sa se incalzeasca si sa urce. Cand un front rece apare in zona, acesta apasa aerul cald mai usor, presandu-l pe aceasta, facandu-l deasemenea sa urce. In cazul furtunilor orografice, cauzate de variatia formelor de relief, aerul cald se ridica prin intersecta-rea cu formele ridicate de relief intalnite. Sunt si alte fenomene ce pot provoca elanul maselor de aer ce poate creea canale de mase cu viteze de sute de km/ora si nori cumulo- nimbus cu diametrul de 5-10 km si inaltimi de 5-12 km. Separarea sarcinilor electrice se face prin frecare si barbotare si produce incarcarea electrica a particulelor de apa din nori. Cand densitatea sarcinilor din nori produce campuri electrice de ordinul 100 kV/m se pot initia lideri (+ ori-) ce provoaca descarcari electrice. Descarcarile intre nori- Fulgerele- provoaca neutralizarea particulelor de sarcina dar radiaza si impulsuri electromagnetice (LEMP- IEMF) ce pot periclita echipamentele electronice din instalatii.

Descarcarile electrice nor-pamant (trasnetele) neutralizeaza sarcinile din nori cu cele create prin influenta electrostatica in pamant.

Exista doua tipuri de descarcare sub forma de trasnet: - Trasnet descendent (descarcare nor-pamant); - Trasnet ascendent (descarcare pamant-nor).

Majoritatea primei categorii - sunt descarcari sub forme de ramuri si pornesc de la nori cu sarcini negative (90%). Ele ating in special terenuri plate sau constructii joase. Primul lider pornind din nord, se propaga in serii de socuri cu viteze de cca 1,5x 105 m/s (cei succedand descarcarea principala cu viteza de 2.10 6 m/s) in pasi de ~10m si decalaje in timp de cca 10µs.

Cand liderul ajunge la 10…100 m de sol, campul electric la obiectele de pe suprafata solului (copaci, frontoane de cladiri) creste peste rigiditatea aerului si permite creearea unor “streameri” (flamuri) care intalnind liderul (liderii) descendent(i) provoaca descarcarea principala. 10% dintre descarcarile nor - pamant pot fi totusi positive - procentul aceasta depinzand de localizarea geografica. Viteza streamerului sol - nor se aproprie de cea a luminii.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 6 din 44




Revizia: 0

Fig. 1 - Trasnet descendent

Fig. 2 - Trasnet ascendent

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 7 din 44




Revizia: 0

Obiectele foarte inalte - ca de exemplu stalpii antenelor radio, antenele TC, clopotnitele sau varfurile de munte, pot favoriza descarcari pamant-nor.

Ele pot fi recunoscute prin ramuri ascendente pornind de la obiectivul mentionat. Si aceste descarcari sunt cu prioritate formate dinspre sarcinile negative ale obiectivului. Este posibil ca un astfel de obiectiv de inaltime considerbile sa fie lovit de cateva ori in timpul unei furtuni.

Solicitarile datorate trasnetelor descendente sunt mai serioase decat celelalte motive pentru care calculele legate de protectia impotriva trasnetelor se fac pentru cazul trasnetelor descendente.

In dependenta de tip, fiecare descarcare de trasnet, consta din una sau mai multe lovituri partiale, distingand lovituri scurte cu durate sub 2 ms sau unele mai lungi cu durata peste 2 ms. Diferenta substantiala intre trasnetele descendente si cele ascendente este data de faptul ca ultimele pot avea componente de lunga durata peste care se supun socuri de scurta durata. Este de mentionat ca obiectivul lovit nu are influenta asupra curentului descarcarii.

Parametrii ce influenteaza protectia inpotriva loviturilor de trasnet si care pot fi dedusi din caracteristicile inregistrate ale loviturilor descendente ori ascendente sunt valoarea de varf a curetului de descarcare IT , sarcina totala QT= QS+QL continuta de lovitura scurta QS

adunata cu cea a loviturilor lungi QL, energia specifica W/R a curentului de descarcare produsa pe o rezistenta R de 1Ω si panta dI/dt a curentului de trasnet. Pe acesti parametri se bazeaza efectele descarcarilor de trasnet si se dimensioneaza masurile de protectie adoptate.

a) Valoarea de varf a curentului de trasnet, considerat sursa ideala independenta de sarcina – produce pe obiectul lovit o crestere a potentialului conform legi ohm: U= ÎT.R, distribuit in jurul acestui obiect sub forma unei pâlnii de potential ascutite ce duce la aparitia tensiunilor mari de pas si de atingere. In multe cazuri tensiunile mari de pas pot provoca victime la animalele mari (cabaline, bovine) si chiar la fiinte umane. Daca lovitura cade pe o cladire protejata cu o instalatie de protectie ce asigura o echipotentializare a interiorului, fiintele din cladire sunt protejate iar daca priza de pamant a cladirii este corect realizata, pâlnia de potential din jurul acesteia este suficient de aplatizata incat face nepericuloase tensiunile de atingere si de pas. Acesta este principalul rol al protectiei impotriva loviturilor directe realizat de paratrasnetele din statii sau cladiri (influenta prin cuplaj rezistiv este eliminata). Totusi, tensiunea totala a prizei cladirii la care se leaga obligatoriu conductorul PEN de alimentare al postului de transformatoare, (PT) fata de potentialul departat de la PT poate provoca suprasolicitarea izolatiei conductoarelor de alimentare ce pot fi deteriorate (ex. ∆Un =I R=60kA.4Ω =240kV=aprox.~de zece ori U incercare cablu). De aici rezulta necesitatea asigurarii unei protectii contra supratensiunilor de trasnet pentru toate utilitatile din cladirile cu instalatii de diverse categorii.

b) Panta curentului de trasnet are importanta prin inductia electromagnetica produsa in orice bucla inchisa sau deschisa aflata in vecinatatea traseului curentului spre pamant: ∆Ui

= M dI/dt – (tensiunea indusa prin cuplaj inductiv in bucla cu inductivitatea mutuala M fata de traseul IT).

Pentru pante obisnuite ale curentului de trasnet dIT/dt = 100 kA/µs si o inductie mutuala obisnuita de ordinul a 0,5 µH, [2] pentru o bucla de tip patrat cu latura de 3 m. situata la 3m. de calea de curent tensiunea indusa este de ordinul:

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 8 din 44




Revizia: 0

∆Ua

l = 0,5 µH…..x100kA/µs=50kV.(neasteptat de ridicata). Daca facem referiri la bucle mult mai mici (a-0,3m) situate la distante mai mari de

coborarile de la paratrasnete (s=25m) rezulta din [2] M=0,1x10-3µH si o tensiune indusa ∆Ub

i=0,1x10-3 µH.100 KA/ µs=10V. In fig 3 si 4 se indica datele de calcul pentru tensiunile induse in bucle prin ÎT.

Valorile obisnuite sugereaza importanta masurilor de protectie impotriva tensiunilor induse prin cuplaj inductiv in instalatiile de protectie si semnalizare in toate cazurile si in special cand aceastea sunt bazate pe microprocesoare.

De aici grija deosebita care trebuie acordata compatibilitatii electromagnetice. De semenea, tinand seama de panta mult mai abrupta a cresterii curentului in

descarcarile lungi, care au un canal de descarcare deja realizat, pericolul reprezentat de aceste lovituri este mult sporit.

Fig. 3 - Exemplu privind inductia in bucle prin cur ent de trasnet

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 9 din 44




Revizia: 0

Fig. 4 - Date de calcul pentru tensiunile reduse in cazuri practice [3]

c) Sarcina curentului de trasnet Sarcina norului se descarca aproape in totalitate prin trasnet. Ea se compune din:

Qs+QL=QT= ∫IT dt. Aceasta sarcina determina energia depozitata in punctul precis de cadere a loviturii si in toate punctele unde curentul de trasnet curge sub forma unui arc in calea de curent cantitativ, energie produsa la baza arcului electric este data de produsul sarcinii si caderea de tensiune A-C (anod-catod): W=Qx UAC. De aici, sarcina descarcarii nu e periculoasa pe calea de curent din conductoarele metalice de coborare si/sau legare la pamant ci doar in punctele unde apar (micro) arcuri si mai ales in punctul de cadere (impact) al lovirii. Din acest punct de vedere, efectul mai semnificativ il au sarcinile de durata QL dupa

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 10 din 44




Revizia: 0

cum se poate remarca in fig. 5 si 6. Examinarea atenta a fig.6 sugereaza ca cuprul sau otelul galvanizat are o comportare mai favorabila la arcurile de descarcare de durata (mult mai favorabila ca de exenplu aluminiul sau otelul inox). Aceasta sugereaza necesitatea ca tijele de captare sa fie din aceste materiale.

Fig. 5 - Efectele unui arc de scurta durata

Fig. 6 - Efecte ale arcurilor lungi pe AL, Cu si Ol

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 11 din 44




Revizia: 0

d) Energia specifica a curentului de impuls Prin definitie, energia specifica a descarcari este cea disipata intr-o rezistenta electrica

de 1 Ω parcursa de curentul de trasnet si se defineste ca: W/R= I2 dt deci integrala in timp a patratului impulsului de curent.

Acest indicator este relevant pentru cresterea temperaturii in conductoarele prin care trece curentul de impuls dar si pentru fortele ce se exercita intre conductoarele parcurse de acesta. In privinta energiei disipata intr-un conductor de rezistenta – dependenta de temperatura, relatia de calcul este:

W= r(Q) ∫I2T dt = r(Q) W/R

Calculul cresterii temperaturii conductoarelor parcurse de descarcarea sub forma de

trasnet este important pentru ca ea poate determina riscuri de aprindere sau de explozie in anumite incinte dar si pentru pericolele produse persoanelor. În calcule se considera procesul adiabatic (toata energia produsa in conductor se acumuleaza, nefacand schimb cu exteriorul datorita duratei scurte a procesului). Cresterea de temperatura in diferite sectiuni de conductor pentru diferite energii specifice este data in tabelul 1.[2].

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 12 din 44

Norm ă tehnic ă intern ă Consideratii privind folosirea



Revizia: 0

Tabel 1 - Cresterea temperaturii in conductoare[K] datorita curentului de descarcare

MATERIAL

Aluminiu Fier Cupru Otel inoxidabil

Sectiunea conducto

r mm 2

ENERGIE SPECIFICA W/R (MJ/Ω)

2,5 5,6 10 2,5 5,6 10 2,5 5,6 10 2,5 5,6 10 10 56

4 - - - - - 16

9 54

2 - - - -

16 146

454

- 1120

- - 56 143

309

- - -

25 52 132

283

211 913

- 22 51 98 940

- -

50 12 28 52 37 96 211

5 12 22 190

460

940

100 3 7 12 9 20 37 1 3 5 45 100

190

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 13 din 44




Revizia: 0

Pentru protectia impotriva incendiilor/exploziilor, cresterea temperaturii peste cea a

mediului trebuie limitata conform normelor specifice iar pentru a nu periclita personalul se va alege sectiunea minima necesara pentru energia specifica adoptate in calcule. Se remarca superioritatea cuprului fata de otel la confectionarea conductoarelor de coborare.

În privinta fortei electrodinamice F (variabila in timp) desfasurata intre doua conductoare paralele parcurse de curent (atractie intre curenti de acelasi sens si respingere fata de cei de sens contrar) relatia de calcul este urmatoarea:

F= µ0/2πI2

T x l/d sau in marimi practice: F= 0,2 I2 T x l/d (N) cu: µ0- constanta magnetica a vidului (aerului) (4π x 10-7 H/m); I – curentul de trasnet

(kA) l - lungimea conductoarelor paralele[m]; d - distanta de paralelism[m] Aceste calcule trebuie efectuate cand se face dimensionarea mecanica a elementelor

constitutive ale instalatiilor de paratrasnet. 3. Situatia protectiei impotriva loviturilor direct e de trasnet Dupa cum s-a mentionat, in Romania solutiile de protectie impotriva efectelor

trasnetului s-au inspirat din exemplele din literatura mondiala si s-au perfectionat prin contributii ale cercetatorilor nostri, Scoala de tehnica a tensiunilor inalte fiind creata de Acad. Gleb Dragan [1].

Pornind de la datele folosite in literatura, coroborate cu cele din prescriptiile romanesti pot face cateva consideratii obiective asupra calitatii si sigurantei protectiei impotriva curentului de trasnet in zona tarii noastre.

În instalatiile energetice exploatate de CN Transelectrica protectia impotriva efectelor trasnetului se bazeaza pe:

- folosirea paratrasnetelor verticale si orizontale; - montarea conductoarelor de protectie pe liniile electrice de 110…..750kV; - folosirea descarcatoarelor de protectie; - asigurarea unor distante de izolare in aer pentru prevenirea conturnarilor

inverse; - folosirea unor prize de pamant adecvate in functie de destinatia acestora; - adoptarea unor solutii de protectie pentru prevenirea influentelor prin

efectele cuplajelor rezistive, capacitive ori inductive. Cum obiectul lucrarii de fata il constituie PARATRASNETELE folosite in vederea

protectiei impotriva loviturilor directe de trasnet se va lua in analiza eficienta acestor mijloace tehnice in diferite locatii.

Pentru cazul paratrasnetelor montate in statii, care sunt proiectate conform NTE 001/03/00 si protejeaza cu un factor de risc de 10-3 impotriva lovirii directe a echipamentului primar, numarul de lovituri care ar putea cadea pe elementele din statii se poate calcula tinand seama de indicatiile din literatura [1] [4] [6].

Se pot lua in considerare doua valori ale numarului specific de lovituri de trasnet pe km2 de suprafata n1

sp = 4 lov./ km2· an [3] n2

sp = 0,067 lov./km2 ora furtuna [6] Pentru numarul mediu de ore de furtuna valabil pentru tara noastra (120 ore) rezulta

n2sp = 8 lov./ km2 an - deci practic dublu fata de [3].

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 14 din 44




Revizia: 0

Considerand ca o statie medie de transformatoare are dimensiunile a x b = 50 x 60

(m2) si paratrasnete montate la inaltimea h = 20 m, suprafata de pe care se capteaza loviturile directe cu probabilitatea de 10-3 este conf. [4] [6]: Sn = (a+6h)(b+6h) = 0,030 km2.

Tinand cont de riscul de 10-3 a defectului de ecran, probabilitatea medie de lovire a unui echipament dintr-o statie medie este: N = nm

sp x Sn 10-3 = (0,1224 … 0,2448) x 10-3. Mica probabilitate rezultata din acest calcul simplificat demonstreaza ca

echipamentele din statiile Transelectrica sunt asigurate, fapt confirmat de experienta de exploatare.

În consecinta, principiile de proiectare a paratrasnetelor (verticale sau orizontale) pentru statii sunt corecte, fiind necesara doar urmarirea respectarii riguroase a acestor principii, concretizata in proiectul statiilor.

NB. Consideratiile se refera doar la protectia impotriva loviturilor directe, nu la STA ce se propaga de pe LEA ce pleaca din statie.

Nu se poate trage o concluzie similara privind protectia impotriva loviturilor de trasnet a cladirilor civile.

Chiar daca la nivelul tarii nu se tine o evidenta amanuntita a fenomenelor oragioase, o analiza pertinenta se poate face pe baza informatiilor obtinute de la serviciile pompierilor militari [7]. Considerand ca eficienta protectiei este similara in intreaga tara, in acest caz numarul de incendii provocate de trasnete intr-o anumita zona este proportional (corelat) cu numarul de incendii provocate intr-o anumita zona. Statistica pe ultimii 4 ani a incendiilor produse pe teritoriul Romaniei se indica in tabelul 2. Distributia lunara a acestora sugereaza ca sunt in buna corelatie cu activitatea Keraunica, aproape in exclusivitate incendiile fiind produse in perioada Aprile - Septembrie. De asemenea, se observa ca in judetele de ses, frecventa incendiilor provocate de trasnete este mult inferioara celor din zonele de munte cu Keraunicitate ridicata.

Numarul de incendii produse in mediul rural este de 6 ori mai mare decat in orase, fapt proband eficacitatea mai mare a paratrasnetelor in orase. Aceasta datorita echipotentializarilor realizate prin numeroasele retele de utilitati si datorita umbrelei protectoare obtinuta de numeroasele dispozitive de captare de pe constructiile inalte.

Datele prezentate sugereaza ca nivelul protectiei impotriva trasnetelor trebuie imbunatatit in zonele rurale ale Romaniei si ca gradul de informare a locuitorilor satelor este inca precar.

Normativul de protectie impotriva trasnetelor I20 trebuie facut mult mai riguros prin prelucrarea CEI 60305 (1…4) iar aplicarea lui urmarita mai atent de organele in drept.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 15 din 44




Revizia: 0

Tabel 2 - Incendii provocate de trasnete in 4 ani i n Romania

Nr. Crt.

Judet Total Nr. Crt.

Judet

Total Nr. Crt.

Judet Total

1 Alba 17 15 Constanta 5 29 Mures 7 2 Arad 7 16 Covasna 11 30 Neamt 4 3 Arges 16 17 Dambovita 7 31 Olt 10 4 Bacau 11 18 Dolj 32 Prahova 8 5 Bihor 21 19 Galati 2 33 Salaj 7 6 Bistrita 8 20 Giurgiu 5 34 Satu-Mare 15 7 Botosani 6 21 Gorj 18 35 Sibiu 12 8 Braila 1 22 Harghita 27 36 Suceava 22 9 Brasov 17 23 Hunedoara 12 37 Teleorman 7 10 Bucuresti 4 24 Ialomita 4 38 Timis 8 11 Buzau 13 25 Iasi 4 39 Tulcea 2 12 Calarasi 10 26 Ilfov 2 40 Vaslui 3 13 Caras-

Severin 11 27 Maramures 21 41 Valcea 12

14 Cluj 24 28 Mehedinti 5 42 Vrancea 7

TOTAL: 422

18/148

Campie: 89

34/198

Rest terit: 333

37/87

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 16 din 44




Revizia: 0

Tabelul 3 Ramura economica

Industrie Santiere Agricultura

sivicultura Comert +

alim pubica

Serviciu Gosp. com

Locuinte Institutii Total

Urban 9 0 6 5 2 37 3 62

Rural 8 1 16 2 4 321 8 366

N u m a r Total 17 1 22 7 6 358 11 4

22 Urban 53 0 33 71 33 10 27 1

547 Rural 47 100 67 29 67 90 73 8

5

%

-%- 4 0,2 5,1 1,7 1,4 85 2,6 100

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 17 din 44




Revizia: 0

4. Concluzii Calculele efectuate permit sa se decida ca aplicarea corecta a solutiilor de protectie

impotriva loviturilor directe prin paratrasnetele orizontale sau verticale asigura o protectie corespunzatoare echipamentului din statiile Transelectrica.

Conditiile tehnice ce trebuie indeplinite de paratrasnetele montate in statii - se bazeaza pe prevederile din NTE 001/03/00 cunoscut mai bine sub vechea denumire de PE 109.

Pentru detalii de executie si prevederi suplimentare privind partea constructiva a instalatiilor de paratrasnet din statii se vor respecta indicatiile din prescriptia in vigoare I 20-00: Normativ pentru proiectarea si executia protectiei impotriva trasnetului in constructii, chiar daca acest normativ va fi in curand adaptat la noul CEI aparut.

Recent, la inceputul anului 2006, IEC a publicat documentul CEI- 62305 - (partile 1…4). De unele prevederi din aceste documente se va tine de asemenea cont in redactarea documentului ce face obiectul prezentului contract.

Cele mai insemnate constrangeri si reglementari sunt cele ce rezulta din prezentarea facuta in paginile anterioare (cap 2. pc. a, b, c, d) si in referirile legate de nivelele de protectie in corelare cu parametrii curentului de trasnet din tabelele 4 si 5, prezentate in cele ce urmeaza. Tabel 4 - Valori minime a Î T si probabilitatea lor

Valori maxime (criterii de dimensionare)

Nivel de protectie la

trasnet (descarcare)

Val. max. de varf Î T

(kA)

Probabilitatea ca It real<It

I 200 99% II 150 98%

III-iv 100 97%

Tabel 5 - Valori minime a Î T si probabilitatea acestora Valori minime (criteriu de

intreceptie) Nivel de protectie

la trasnet Valori

minime ÎminT(KA)

Probabilitatea ca ÎŃreal sa fie

> ca ITmin

Raza(m) sferei fictive

I 3(2,8) 99% 20 II 5(5,2) 97% 30 III 10(9,5) 91% 45 IV 16(14,7) 84% 6o

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 18 din 44




Revizia: 0

BIBLIOGRAFIE

[1] Dragan, G. s.a. Tehnica Tensiunilor inalte, Vol. 1, Ed. Tehnica bucuresti 1996; [2] Dragan G. s.a. Tehnica Tensiunilor inalte, Vol. 2, Ed. Academiei Romane,

Bucuresti 2001; [3] Dehn- Söhne Lighting Protection Guide, Ed. Dehn- Sohne- Neumarkt Germany

(versiune lb. Engleza) 2007; [4] x x x Normativ pentru alegerea si coordonarea izolatiei si protectiei contra STA

NTE 001/03/00-ANRE- Bucuresti 2000; [5] Andersan, O.N.: Finite element solution on Complex Potential Eletric Fields. In

IEEE Trans, PAS-96, vol. 4 (1976); [6] Razevig D.V. Tehnica Visokih napriajenii, Ed. Energhia, Moscova 1976; [7] Centea, O. Elemente de teoria campului, Ed. Matrix- Rom. Bucuresti 2000; [8] Gary, C., La foudre; Des mythologies antiques a la recherche moderne, Ed.

Masson, Paris 1985; [9] x x x Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului ICECON-

Bucuresti 2000- (I- 20-2000); in curs de revizie; [10] x x x Energineering guide on earting systems in Power Stations - (CEI-60213-

2000); [11] x x x Protection contre la foudre- NFC-17-102 (norma franceza iulie 1995).

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 19 din 44




Revizia: 0

Partea a II - a

SPECIFICATIE TEHNICA PENTRU PARATRASNETE DE 110KV, 220KV, 400 KV SI 750KV

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 20 din 44




Revizia: 0

CUPRINS

PARTEA a- II-a – Specificatie tehnica pentru paratr asnete de 110kV, 220kV, 400 kV si 750kV

1. Introducere. Terminologie. Abrevieri

23

2. Documente de referinta

31

3. Conditionari tehnologice

31

3.1. Protectia statiilor impotriva loviturilor directe 31 3.2. Obligatii administrative 32 3.3. Conditii constructive 34 4. Verificare IPT

36

4.1. Inspectii si verificari in exploatare 36 4.2. Metode de verificare 37 4.3. Concluziile expertizei 38 5. Masuri de protectie a muncii

38

6. Masuri organizatorice. Documente si fise

39

ANEXA - Exemple de realizare a zonelor de protectie in cazul PO si PV

40

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 21 din 44




Revizia: 0

1. Introducere. Terminologie. Abrevieri 1.1. Prezenta NORMA TEHNICA INTERNA se aplica la realizarea instalatiilor de

protectie impotriva loviturilor directe de trasnet (IPLDT) destinate statiilor electrice de 750 KV…110KV precum si altor obiective (incinte) apartinand CNTEE Transelectrica.

Ea se refera la lucrarile noi si la cele de reabilitare sau modernizare si constituie o parte esentiala a solutiilor generale de protectie impotriva trasnetelor (IPT) sau a altor influente produse de supratensiuni, fie ca acestea sunt atmosferice (STA) sau de comutatie (STC).

1.2. IPLDT nu sunt destinate, nu pot preveni formarea trasnetelor si nici nu pot garanta protectia absoluta a instalatiilor, structurilor, persoanelor sau obiectelor. Ele reduc insa substantial riscul de avarie sau accidente umane datorate descarcarilor de trasnet (DT).

1.3. Tipul, constructia si amplasarea IPLDT trebuie studiate cu grija si atentie in studiul de proiectare a statiilor electrice si a structurilor constructive apartinand Transelectrica pentru a se obtine avantaje cat mai substantiale de la partile conductoare ale obiectelor protejate (constructii armate, cadre metalice, stalpi, etc.).

In acest fel se minimalizeaza costul si volumul de munca si se asigura un aspect estetic al constructiei in totalitate. Acest lucru implica participarea tuturor specialitatilor implicate in realizarea obiectivului.

1.4. Trasnetul (T) este o descarcare electrica de origine atmosferica produsa intre nori si pamant, constand din una sau mai multe componente succesive. Una din componentele descarcarii de trasnet poarta numele de lovitura. Punctul in care o lovitura de tasnet vine in contact cu pamantul, cu o structura sau cu o IPLDT se denumeste punct de impact. Curentul de trasnet îT se scurge in timpul impactului pe canatul principal al descarcarii. Un trasnet poate avea si mai multe puncte de impact.

1.5. Instalatia de protectie impotriva loviturilor directe de trasnet (IPLDT) sau in general, instalatia de protectie impotriva trasnetului (IPT) este o instalatie completa ce permite protejarea unor echipamente, a unei structuri constructive sau tehnologice, a unor parti ale acestora sau a unei anumite zone, pentru care s-au luat masuri adecvate impotriva efectelor directe (sau indirecte) ale curentului de trasnet. Ea are de obicei o parte interioara (IIPLDT, IIPT) si una exterioara de protectie (IEPLDT, IEPT).

1.6. IIPLDT cuprinde partea instalata in interiorul constructiei de protejat, incluzand dispozitivele de protectie impotriva efectelor secundare ale îT (conductoare si bara de egalizare, legaturile echipotentiale, electrozii de fundatie, limitator de tensiune, etc.).

IEPLDT cuprinde dispozitivul (ele) de captare, conductorul (oarele) de coborare si priza (prizele) de pamant.

1.7. Dispozitivul de captare: PD – paratrasnet orizontal; PV – paratrasnet vertical; CP – conductor de protectie, este partea exterioara a IPT destinata a fi punctul de impact al loviturii de trasnet. Conductorul de coborare este destinat conducerii curentului de trasnet de la dispozitivele de captare la priza de pamant, care este destinata descarcarii curentului de trasnet in pamant.

1.8. Limitatorul de tensiune este un dispozitiv destinat sa limiteze supratensiunile tranzitorii si sa ramifice undele de curent. Acesta poate sa contina sau nu componente neliniare (DRV - descarcatoare cu rezistenta variabila; DOZ - descarcatoare cu oxizi de zinc, eclatoare, etc.).

1.9. Tija de captare cu dispozitiv de amorsare (DA) este un dispozitiv de captare tip tija (paratrasnet vertical: PV), echipat cu un sistem care genereaza un avans in timp in

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 22 din 44




Revizia: 0

amorsarea unei lovituri, prin comparatie, evidentiata in aceleasi conditii, cu un paratrasnet vertical simplu. Avansul de amorsare ∆T se masoara in [µs].

1.10. Conductorul de echipotentializare este elementul metalic (conductiv care asigura ca in cadrul unei instalatii protejate (IPT) sa se egaleze (egalizeze) potentialele diferitelor elemente: Dispozitivul de colectare care permite legarea la IPT a elementelor naturale conductoare, a maselor metalice, armaturilor si conductoarelor de protectie ale instalatiilor electrice, de telecomunicatie si a prizelor de pamant naturale/artificiale, poarta numele de bara de egalizare a potentialelor (BEP). Egalizarea corecta a potentialelor intr-o incapere cu structura metalica de rezistenta, elimina pericolele de accidentare a persoanelor din interiorul acesteia.

1.11. Efectele curentului de trasnet pot fi directe sau indirecte. Cele directe se manifesta in constructia care a captat impactul trasnetului si in canatul de descarcare, sub forma termica, mecanica, sonora si electrica.

Efectele indirecte se datoreaza fenomenelor electromagnetice provocate in interiorul constructiei sau in spatial protejat. Ele se caracterizeaza prin urmatoarele caracteristicii ale descarcarii:

- valoarea de varf a curentului de trasnet îT; - sarcina electrica totala QT= ∫îTdt (C): integrala in timp a curentului pe intreaga durata a

descarcarii (lor); - sarcina impulsului prim de curent Qimp= ∫T1 iTdt (C); - energia specifica ES = ∫Ti2T

dt KJ/Ω: energia dispersata de IT intr-un rezistor de valoare unitara pe intreaga durata a descarcarii;

- panta medie a curentului de trasnet: diT/ dt (KA/ µs). E considerata ca diferenta intre îT

la inceputul si sfarsitul unui interval de timp specificat, impartita la acest interval de timp (îT2 - îT1)/(t2-t1)(KA/µS). 1.12. La dimensionarea IPLDT (IPT) se vor lua in considerare urmatoarele elemente:

- efectele mecanice determinate de energia specifica (ES) a descarcarii; - efectele termice depinzand de ES si QT sau Qimp; - efectele datorate cuplajului de rezistiv depinzand de îT; - efectele datorate cuplajului inductiv depinzand de diT/dt; - sarcinile mecanice provocate de fenomenele meteo asupra elementelor componenete

ale IPT (conform PE 104); - efectele corozive ale mediului cauzate de factorii agresivi caracteristici zonei in care

se afla IPT. 1.13. Caracterul statistic al parametrilor curentilor de trasnet face ca dimensionarea

IPLDT si a tuturor elementelor sale pomponete sa aiba un caracter probabilistic. Ea porneste de la datele experimentale inregistrate in laboratoare de specialitate in decursul secolului XX si de la un nivel de protectie adoptata pentru un anumit obiect. Acesta este un termen conventional ce clarifica IPT din punctul de vedere al eficacitatii sale. Metodele de proiectare specifice IPT pentru obiectivele civile au fost perfectionate in ultima perioada prin recomandarile CEI. Metodele de proiectare clasice pentru paratrasnetele din statiile electrice se deosebesc de cele destinate constructiilor civile.

1.14. Metodele folosite la determinarea pozitiei dispozitivelor de protectie vor fi detaliate in cele ce urmeaza si se bazeaza pe recomandarile din documentele de referinta.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 23 din 44




Revizia: 0

Ele sunt: - metoda sferei fictive; - metoda zonei unghiului de protectie; - metoda retelei de ochiuri.

Aceste metode pot fi utilizate separat sau in orice combinatie de catre proiectant cu conditia ca zonele de protectie asigurate sa se suprapuna si sa ofere o protectie maximala a obiectivului spre deosebire de IPT pentru instalatii externe care sunt obligatorii in toate situatiile, instalarea lor pentru cladiri este legata de calculul riscului si eficacitatii.

1.15. Eficacitatea (“E”) unei instalatii de protectie impotriva trasnetului se defineste in SR-EN 62305 ca raport intre (ND- NC) si ND, unde: ND – este numarul anual mediu de descarcari ce pot aparea in regiunea geografica in care este situata o constructie depinzand de geometria contructiei si de Keraunicitatea zonei; NC – este valoarea maxima acceptata a numarului mediu anual de lovituri de trasnet ce pot cauza avarie intr-o constructie (instalatie). Relatia intre eficacitatea E a unei instalatii de protectie si nivelul de protectie corespunzator se prezinta in tabelul 1.

Tabelul 1 - Valori minime ale parametrilor trasnetu lui î T si raza r a sferei fictive corespunzatoare nivelului de protectie

Criterii de captare

Nivel de protectie

Simbol Unitate I II III IV

Valoare minima de

varf a îT

I KA 3(2,8) 5(5,2) 10 (9,5) 16 (14,7)

Raza sferei fictive

r m 20 30 45 60

Dimensiunile retelei de captare

w m 5x5 10x10 15x15 20x20

Eficacitatea E ND-NC/ ND

0,95< E≤0,98

0,90<E≤0,95 0,8<E≤0,9 0< E≤0,8

Nota: in paranteze sunt valorile din I20/2000 (revizuibile). Relatiile de calcul pentru valorile ND si NC si pentru eficacitatea unei IPT se pot

determina din I20/2000 – Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului (in curs de revizie pentru a fi adaptat la SREN 62305).

1.16. Valorile informative ale parametrilor curentilor de trasnet valabile pentru instalatii si constructii cu inaltimea maxima de 60 m se prezinta in tabelul 2. Pentru nivelul I probabilitatea parametrului e 99% in punctele de contact. Pentru nivele II respectiv II-IV 75%, respectiv 50% din nivelul I.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 24 din 44




Revizia: 0

Tabelul 2 - Parametrii î T pentru nivelul de protectie I-IV Nivel de protectie Parametrii

îT Simbol UM

I Probabilitate

99%

II Probabilitate

75% din I

III-lV Probabilitate

50% din I Valoarea de

varf îT KA 200 150 100

Sarcina totala

QM C 300 225 150

Sarcina primului impuls

Qimp C 100 75 150

Energia specifica

ES MJ/Ω 10 5,6 25

Panta medie

di/dt KA/µs 200 150 100

1.17. Riscul R este valoarea pierderii medii anuale probabile datorate costului

defectarii sistemelor electrice si electronice produse de efectele directe sau indirecte ale trasnetului in instalatii. El se evalueaza de catre proiectant impreuna cu proprietarul structurii protejate.

1.18. Evaluarea corecta a riscului se face in comparatie cu costul aplicarii metodelor de protectie pentru diferite structuri.

Metodele mentionate se bazeaza pe editia recenta a SREN 62305 (1-4)/2006. 1.19 Metoda sferei fictive. Aceasta metoda este general aplicabila si este recomandata in mod special pentru

protectia structurilor de forma complexa. Raza sferei fictive r corespunde nivelului de protectie ales pentru IPT.

Volumul protejat este cel in care sfera fictiva nu patrunde. In punctele in care sfera fictiva atinge structura, trebuie prevazute dispozitive de captare, intrucat aici se poate produce un impact. Raza r a sferei fictive este indicata in tabelul 1 in functie de nivelul de protectie. Modul in care se aplica metoda sferei fictive este ilustrat in figurile 1 si 2. Pozitionarea dispozitivului de captare este adecvata, daca nici un punct al volumului de protejat nu este in contact cu raza sferei r ruland pe sol, in jurul structurii si pe aceasta, in toate directiile posibile. Aceasta pentru ca se considera necesar ca sfera sa nu atinga decat solul sau/si dispozitivul de captura. În cazul in care inaltimea h a dispozitivului de captare este mai mare ca raza fictiva r data de NPT, volumul protejat de tija de captare se limiteaza la punctele B (B’) indicate in figura 2.

Pentru cazul obiectivelor inalte de peste 60 m, dispozitivul de captare trebuie prelungit spre baza cladirii pentru a asigura protectia impotriva loviturilor directe ale structurii. 1.20. Metoda unghiului de protectie.

Aceasta metoda simpla se poate aplica in cazul structurilor simple simetrice sau pentru parti mici din structuri mai mari. Metoda are la baza modelul electrogeometric.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 25 din 44




Revizia: 0

Protectia impotriva trasnetului este corespunzatoare, daca structura protejata este

situata in interiorul unui con circular drept, avand inaltimea h egala cu inaltimea tijei de captare (fig 3), unghiul α intre generatoare a conului si verticala (tija h) fiind dat de clasa SPT.

Unghiul de protectie α depinde de nivelul de protectie si de inaltimea h a tijei de captare, deasupra planului de referinta a suprafetei de protejat. Volumul protejat printr-o tija de captare verticala se prezinta schematic in schita din fig.3a. În cazul aplicarii metodei pentru un conductor de captare intins schema este prezentata in fig.3b si volumul protejat este cel inclus intre punctele A A’ C C’ D D’- avand baza notata B (plan de referinta).

Relatiile intre nivelele de protectie, inaltimea dispozitivelor de captare, raza sferei fictive si unghiul de protectie se indica in tabelul 3.

Este necesar sa se faca observatia ca zonele protejate determinate cu metoda sferei fictive si cele ce rezulta din metoda unghiului de protectie pot fi diferite. Acest lucru se poate observa analizand datele din fig. 2 in care volumul protejat prin metoda unghiului de protectie este mai extinsa ca cea data de sfera fictiva.

Tabel 3 - Pozitionarea dispozitivelor de captare PV in functie de nivelele de protectie

20

30

45

60

Latura ochiului retelei

Nivel de protectie

Inaltimea Raza dispozitiv Ficticva h (m) r (m)

αº Unghiul de protectie w(m)

I intarit 20 25 * * * 5 x 5 II intarit 30 35 25 * * 10 x 10 III-normal 45 45 35 25 * 15 x 15 IVNormal 60 55 45 35 25 20 x 20

Schita zonei protejate

r

Spatiu protejat

Nota: pentru alte valori h datele sunt in studiu. In zonele notate * nu se aplica metoda unghiului de protectie.

Metoda unghiului de protectie nu poate fi aplicata daca inaltimea tijei (conductorului) de captare h este mai mare decat raza sferei fictive (conform tab 3).

Fig. 1- Exemple de proiectare a unei ITP prin metod a sferei fictive

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 26 din 44




Revizia: 0

Zona protejata este hasurata subtire. Dispozitivul de captare se prelungeste spre baza

turnului cu H= h> 60 m.

Fig. 2 - Volum protejat de o tija de captare pe o s uparafata inclinata utilizand metoda de proiectare a sferei fictive (h t > r) si a unghiului de protectie

1 Volum protejat; 2 Plan de referinta; 3 Tija de captare; r Raza sferei fictive conform table 1;

h, h’ Înaltimea corespunzatoare a dispozitivului de captare; ht Înaltimea fizica a stalpului deasupra planului de referinta; α Unghi de protectie; B, C, B’, C’ Puncte de contact cu sfera fictive; C, C’, D, D’ Frontierele zonei protejate.

Fig. 3 – a) Volum protejat printr-o tija de captare verticala ;

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 27 din 44




Revizia: 0

b) Volum protejat de un conductor de captare intins. A - varful tijei;

A A’- conductorul intins; B - plan de referinta;

h - inaltimea tijei de captare peste planul de referinta; α- unghiul de protectie. 1.21. Metoda retelei de ochiuri. Este aplicata in mod special pentru protectia

suprafetelor plane. Se considera ca o retea cu ochiuri asigura protectia intregii suprafete plane daca sunt

indeplinite conditiile urmatoare: - Conductoarele de captare sunt pozitionate pe linia de contur a acoperisului, pe

stresinile acoperisului si pe coamele acestuia daca panta acoperisului este mai mare de 10%;

- Dimensiunile ochiurilor retelei de captare nu sunt mai mari decat valorile indicate in tabelul 3;

- Reteaua dispozitivului de captare este construita in asa fel incat curentul de trasnet sa circule cel putin prin doua trasee metalice distincte spre priza de pamant. Nici un element metalic nu trebuie sa depaseasca volumul protejat de dispozitivele de capatare;

- Traseele conductoarelor de captare trebuie sa fie cat mai scurte.

Fig. 4 - Exemplu de proiectare a unei ITP neizolate prin metoda marimii ochiurilor a) pe un acoperis terasa; b) pe un acoperis in panta; w - dimensiunea ochiului retelei.

In

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 28 din 44




Revizia: 0

Tabel 4 - Valorile maxime ale parametrilor trasnetu lui corespunzatoare nivelului de protectie impotriva trasnetului

Prima secventa de scurta durata

Nivel de protectie

Parametrii curentului


Valoare de varf a curentului

I kA 200 150 100

Sarcina secventei de scurta durata

Qshort C 100 75 50

Energia specifica W/R MJ/Ω 10 5,6 2,5 Parametrii timp T1/T2 µs/µs 10/350

Secventa de scurta durata ulterioara

Nivel de protectie



Valoare de varf a curentului

I kA 50 37,5 25

Panta medie di/dt kA/µs 200 150 100 Parametrii timp T1/T2 µs/µs 0,25/100

Secventa de lunga durata

Nivel de protectie



Sarcina secventei de scurta durata

Qlong C 200 150 100

Parametrii timp Tlong s 0,5 Trasnet

Nivel de protectie



Sarcina trasnetului Qflash C 300 225 150

În tabelul 4 se detaliaza datele din tabelul 2, indicandu-se valorile maxime ale parametrilor curentilor de trasnet corespunzatoare diverselor nivele de protectie.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 29 din 44




Revizia: 0

2. Documente de referinta

La elaborarea prezentei Norme Tehnice Interne Transelectrica au stat la baza

urmatoarele standarde si norme internationale si autohtone in conexiune cu continutul acesteia: [1] SREN 62305-1:2006 Protectia impotriva trasnetului, P.1. Principii generale; [2] SREN 62305-2: 2006 Protectia impotriva trasnetului, P.2. Evaluarea riscului; [3] SREN 62305-3: 2006 Protectia impotriva trasnetului, P.3. Avarii fizice ale structurilor si

punerea in pericol a vietii; [4] SREN 62305-4: 2006 Protectia impotriva trasnetului, P.4. Sisteme electrice si

electronice din structuri; [5] SRCEI 61662+A1(in revizie) Evaluarea riscului de avariere asociat loviturilor

de trasnet; [6] EN 50164-1 Requirements for connection components; [7] EN 50164-2 Requirement for conductors and earth electrodes; [8] EN 61643-(1-11) Surge protective devices connected to HV&LV systems; [9] NTE 003/04/00 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene cu tensiunea

peste 1 kV (PE 104) - revizuit; [10] NTE 001/03/00 Normativ pentru alegerea si coordonarea izolatiei si protectia

impotriva supratensiunilor (PE-109 revizuit); [11] CEI 60213 Engineering guide on earthing systems in power stations; [12] 1-RE-Ip 30/1990 Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la

pamant (ILP); [13] 3RE-I23/2000 Instructiuni de exploatare si intretinere a ILP; [14] SR CEI 60099-1 Descarcatoare P1. Descarcatoare cu rezistenta variabila de c.a; [15] ISPM-1IEE/ 2007 Instructiune proprie de securitate a muncii pentru instalatii

electrice in exploatare; [16] 120-2008 (in revizie) Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului; [17] PE-116/2000 Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii

electrice ICEMENERG - 2000; [18] NTI- TEL-R- 003/08 Conditii tehnice privind alegerea si montarea ILP din cupru.

Transelectrica 2008; [19] NSPM – 65-2000 Norme specifice de protectia muncii pentru transportul si

distributia energiei electrice MMPS - 2000. 3. Conditionari tehnologice 3.1. Protectia statiilor impotriva loviturilor dire cte de trasnet 3.1.1. Protectia instalatiilor electrice de pe teritoriul statiilor electrice exterioare de

110…..750kV impotriva loviturilor directe de trasnet se realizeaza de regula cu ajutorul unor paratraznete verticale sau orizontale obisnuite, conform prevederilor din NTE 001/03/00 [10].

3.1.2. Prezenta norma nu cuprinde reglementari privind utilizarea tijelor de captare cu dispozitive de amorsare (DA) care nu s-au generalizat in Romania si care vor face obiectul unor reglementari specifice ulterioare. De asemenea, prezenta norma nu se aplica in cazul unor cladiri in vecinatatea carora se afla structuri cu pericol de incendii sau explozie.

3.1.3. Pentru statiile electrice indiferent daca sunt interioare sau datorita riscului crescut de defectare a instalatiilor primare si a costului semnificativ a defectarii sistemelor electrice, de telecomunicatii si de conducere prin dispecer, este intotdeauna necesara

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 30 din 44




Revizia: 0

prevederea unor sisteme de protectie impotriva loviturilor directe de traznet (realizata cu paratraznete verticale sau orizontale, conectate la centura de legare la pamant a statiei). In aceste cazuri nu sunt necesare calcule privind riscul de deteriorare conform: [1]……[4].

3.1.4. Alegerea tipului de paratraznete si modul de amplasare al acestora pentru statii exterioare se va face tinand seama de:

- distanta intre cadrele statiei; - distanta intre echipamente; - inaltimea stalpilor si a cadrelor din statie in asa fel incat zonele de protectie asigurate

de PV si PD sa acopere in intregime echipamentele din statie inclusiv cladirea camerei de comanda si cabinele de relee. 3.1.5. Pentru statiile interioare, amplasarea paratraznetelor orizontale si/sau verticale

se va face dupa modelul adaptat pentru cladirile civile (industriale). Pentru determinarea pozitiei depozitelor de captare se recomanda adaptarea metodelor unghiului de protectie, a sferei fictive sau retelei de ochiuri [3], [16].

3.1.6. La statiile cu tensiuni 110 kV …….750 kV, paratrasnetele se monteaza pe cadrele statiei. În calculul zonelor de protectie se poate avea in vedere efectul de protectie al stalpilor terminali ai LEA ce pleaca din statie si cel al conductoarelor de protectie, legate obligatoriu si la cadrele statiei. Nu se exclude eventuala instalare a unor paratrasnete verticale pe stalpi, suplimentari pe teritoriul statiei.

3.1.7. În calculele practice, zona de protectie a unui paratrasnet vertical este spatiul cuprins in jurul paratrasnetului, pana la nivelul solului in care un obiect este protejat impotriva lanturilor directe cu un factor de risc de 10-3 (bazat pe experienta practica) datorita orientarii trasnetului spre paratrasnetul respectiv. Înaltimea maxima de orientare pentru un PV este de 600 m. Relatiile de calcul pentru determinarea zonelor de protectie pentru diferite paratrasnete verticale, amplasate in diferite configuratii si la diverse inaltimi sunt indicate in documentul de referinta (PE 109) [10]. Se considera ca acestea asigura probabilitatea de 10-3 a protectiei IPT.

3.1.8. În calculele practice, zona de protectie a unui paratrasnet orizontal este spatiul cuprins in jurul paratrasnetului, pana la nivelul solului in care un obiect este protejat impotriva loviturilor directe cu un factor de risc de 10-3 (datorita orientarii trasnetului spre paratrasnetul orizontal). Înaltimea maxima de orientare a trasnetului este de 300 m pentru PO. Relatiile de calcul pentru determinarea zonelor de protectie pentru unul sau mai multe paratrasnete orizontale sunt indicate in documentul de referinta [10]. Se considera ca relatiile de calcul pentru zonele protejate din [10] asigura probabilitatea de 10-3 a protectiei prin ITP.

3.1.9. În afara conditiei de a asigura factorul de risc de 10-3 pentru IPL DT, distantele in aer realizate intre constructiile pe care se PO sau PV si partile aflate sub tensiune in statie, trebuie sa asigure evitarea amorsarii unor descarcari inverse intre constructii si partile sub tensiune inferioara in statie.

3.2. Obligatii administrative 3.2.1. Proiectarea paratrasnetelor pentru statiile exterioare cu tensiunile de 110…..750

kV va fi facuta de organizatii de specialitate atestate, acceptate de Transelectrica si autorizate de organele de reglementare (ANRE). Proiectele trebuie astfel realizate incat sa aiba corelarea si colaborarea intre diferite specialitati: constructii, electrice, telecomunicatii, sanitare, rezistenta pentru a asigura conditiile tehnologice, dar si cele de estetica, simplitate si economicitate.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 31 din 44




Revizia: 0

3.2.2. Alegerea tipului, numarului, configuratiei si amplasarea paratrasnetelor in statii

trebuie astfel facuta incat zonele de protectie asigurate de acestea sa acopere in intregime si complet tot echipamentul existent. În acest sens se va profita de existenta conductoarelor de protectie dintre cadrele statiei si primii stalpi cu LEA. Pentru calculul zonelor de protectie oferite de acestea se pot lua in considerare fie metoda unghiului de protectie, fie metoda zonei de protectie a PO.

3.2.3. Pentru configuratii diferite de statii, mai simple sau mai complexe cu echipamente situate la inaltimi diferite si in planuri diferite, s-au elaborat programe complexe de calcul atestate, in confirmate in practica care permit vizualizarea “ecranului de protectie” asigurat de PV si PO sau de conductoarele de protectie legate la cadrele statiilor, alegerea punctelor de amplasare a paratrasnetelor, precizarea numarului de cai de dispersare a curentului de trasnet, legarea la priza de pamant cea mai adecvata, etc.

3.2.4. Pentru cazuri simple, in Anexa se indica nomograme de calcul practice care permit stabilirea zonelor de protectie prin folosirea paratrasnetelor verticale si orizontale, folosind zonele de protectie asigurate de aceste mijloace de protectie, in conformitate cu documentul de referinta principal (PE 109) [9].

3.2.5. Protectia cladirilor civile impotriva trasnetelor cum ar fi cladirile administrative ale Transelectrica sau statiile interioare de 110 kV sau de tensiuni superioare se realizeaza pe baza recomandarilor din SREN 62305(1….4) in care se adopta patru nivele de clasificare care exprima eficacitatea protectiei prin probabilitatea cu care o instalatie protejeaza un spatiu impotriva loviturilor de trasnet.

3.2.6. În functie de valorile parametrilor, cele patru nivele de protectie se caracterizeaza prin valorile minime si maxime ale curentului conform celor prezentate in tabelul 1 si tabelul 4.

3.2.7. Valoarea de varf minima a curentului de trasnet este utilizata pentru a obtine raza sferei fictive necesara definirii zonei de protectie impotriva trasnetului care nu poate fi atinsa de o lovitura directa. Ceilalti parametrii ai ÎT din tabelul 1 si 4 se folosesc pentru determinarea si stabilirea detaliilor de proiectare pentru elementele componente ale instalatiilor de protectie impotriva trasnetului (sectiuni, grosimi minime, politici de mentenanta, grosimea foilor de metal, dimensiunile ochiurilor retelei de protectie). Elementele necesare pentru stabilirea acestora se indica in tabelul 4.

3.2.8. În cazul in care parametrii curentului de trasnet depasesc valorile corespunzatoare nivelului I de protectie (NPT 1), protectia impotriva trasnetului nu este luata in considerare in documentatia de referinta [1] - [4] (cladirea se considera neprotejata).

3.2.9. Protectia cladirilor de pe teritoriul statiilor (centralelor) electrice impotriva loviturilor directe de trasnet, nu este necesara daca aceste cladiri intra in zona de protectie a altor instalatii situate in apropiere (cosuri de fum, antene de Tc etc.). Dispozitivele de captare, cele de coborare si prizele de pamant se vor monta direct pe aceste elemente conform indicatiilor din capitolele urmatoare.

3.2.10. Restul definitiilor folosite in cele ce urmeaza se considera cunoscute, fiind de acum clasice (ILP, Rp, Ri, Rezistivitatea solului, etc.). Ele sunt similare VEI si sunt folosite si in specificatiile tehnice Transelectrica pentru ILP din cupru si in alte documente similare (PE 109 3 RE I/23).

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 32 din 44




Revizia: 0

3.3. Conditii constructive 3.3.1. La instalatiile cu tensiuni intre 110…..750 kV paratrasnetele se monteaza pe

cadrele instalatiei de protejat in urmatoarele conditii: - daca rezistivitatea solului φs in sezonul umed este sub 1000 Ωm; acesta este cazul

general pentru conditiile din Romania; - daca φs este intre 1000…..2000 Ωm, in satiii cu suprafata peste 10000 m.p.

3.3.2. De la suportul constructiei cu paratrasnet a statiilor cu UN ≥ 110 kV, trebuie sa se asigure dispersarea curentului de trasnet pe magistralele ILP (instalatiei de legare la pamant a statiei) pe cel putin 2-3 directii. În afara de aceasta pentru o rezistenta favorabila la impuls de curent de trasnet, trebuie instalate 1-2 electrozi verticali (e.v.) de 2,5-5 m lungime, la o distanta de suportul pe care e montat parametrul mai mare ca lungimea e.v.

3.3.3. Tijele verticale ale PV se vor fixa pe un cadru (stalp) metalic ori din beton armat din statie, asigurandu-le continuitatea electrica pana la priza de pamant, prin armatura constructiei sau prin conductoare de coborare individuale. Tijele se pot realiza din cupru, aluminiu sau otel, eventual cu protectie suplimentara anticoroziva.

3.3.4. Paratrasnetele orizontale se vor realiza din conductoare funie de otel - aluminiu, otel, cupru, din benzi sau sectiuni rotunde din aceleasi materiale, chiar sub forma unor balustrade de protectie a persoanelor pe terasele cladirii, fixate in mod corespunzator pe constructie.

3.3.5. Conditiile de dimensionare mecanica pentru PV si PO sunt cele indicate in [9] si anume:

- sarcinile datorate presiunii vantului pe elementele orizontale sau verticale acoperite sau nu cu chiciura;

- vibratiile eoliene specifice. La realizarea practica a acestor elemente se va tine seama si de solicitarea termica si

electromecanica datorita curentului de trasnet. 3.3.6. Materialele, configuratia si sectiunile minime ale conductoarelor (tijelor) de

captare si ale conductoarelor de coborare vor respecta conditiile principale indicate in tabelul 5.

Se pot folosi si alte materiale metalice cu comportare similara celor din tabel. Tabelul 5 - Conditii obligatorii pentru materialele folosite la realizarea paratrasnetelor

Material Configuratie Sectiune mm

Comentarii

Cupru (blanc sau acoperit cu staniu)

Banda Funie

Bara rotunda

50 50

200

Grosime minima 2mm. Fire din funie Ø> 1,7 mm. Pt. tije captare Ø 16mm. În rest Ø> 8 mm.

Aluminiu (inclusiv

aliaje)

Banda Funie

Bara rotunda

70 50

200

Grosime min. 3 mm. Al., 2,5 mm pt. aliaje Firele funiei Ø > 1,5 mm. Pt. tije Ø 16 mm.in rest Ø 8 mm

Otel galv. la

cald

Banda Funie

Bara Ø

50 50

200

Grosime min. 2,5mm. Firele funiei Ø >1,7 mm. Diam. Ø >16 mm. tija in rest Ø > 8 mm.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 33 din 44




Revizia: 0

Otel inox

Banda Funie

Bara Ø

50 70

200

Grosime min. 2 mm. Firele funie Ø >1,7 mm Diam. Ø >16 mm. pt. tije in general Ø > 8 mm.

Table sau tevi metalice Cu,

Ol, Pb, Al

Dispozitive naturale de

captare

-

Grosime minime: 2mm Pb 4 mm Ol, 5mm Cu, 7mm Al

Nota: Grosimile minime ale acoperirilor de protectie prin galvanizare la cald sau electroliza vor fi de 50 µm. Pentru acoperirea cu staniu la cupru grosimea minima este 1µm.

Pentru cresterea duratei de viata a PV se recomanda vopsirea lor periodica exceptand varful.

3.3.7 Ochiurile retelelor de captare de pe cladirile camerelor de comanda sau de la cabinele de relee din statii trebuie sa respecte dimensiunile w din tabelul 1 pentru nivelul I de protectie.

Distantele intre piesele de fixare ale dispozitivelor de captare si ale conductoarelor de coborare pe traseele orizontale vor fi intre 1- 1,5 m iar pe traseele verticale intre 1,5 - 2m. Distantele minime intre conductoarele de coborare vor fi 10 m; 15 m; 20 m; 25m. pentru nivelele de protectie I, II, III, IV respectiv.

Pentru a avea informatii privind eventualele descarcari de trasnet aparute in IPT se vor monta contoare de descarcari pe conductoarele de coborare la ILP.

3.3.8. IPT se racordeaza dupa caz: - La ILP a statiei printr-o legatura cat mai scurta. Racordarea se va realiza prin mai

multe cai dispuse radial pe 2-3 directii cu prevederea unor e.v. suplimentari la locul de racordare a legaturii la pamant si care sa realizeze o rezistenta de dispersie de 25Ω la frecventa industriala (distanta minima a locului de racordare la ILP va fi de peste 15 m. de locul de legare la ILP a transformatorului din statie);

- La o priza independenta in cazul in care rezistenta de dispersia Rp a prizei statiei este peste 1Ω, iar clasa tensiune a izolatiei este mai mica de 110 kV. Rezistenta prizei individuale de legare la pamant va fi sub 80Ω. Distanta in aer Sa intre un paratrasnet independent si instalatia protejata va fi: Sa ≥ 0,3 Ri + 0,1L (≥ 5m); unde Ri - este rezistenta de dispersie la impuls a IPT (Ω); L - inaltimea instalatiei protejate de IPT respectiva(m). Distanta in pamant Sp(m) intre priza separata a unui paratrasnet si punctul cel mai

apropiat al ILP a statiei va fi Sp ≥ 0,3 Ri ( ≥ 3m.) 3.3.9. Paratrasnetele independente se pot monta si pe stalpii de sustinere a

reflectoarelor de iluminat care trebuie legate la ILP a statiei; in acest caz, se vor respecta conditiile indicate la pct. 3.3.1. Pentru statiile cu UN ≥ 110 kV, daca aceasta conditie nu se respecta, la 5 m de paratrasnet se vor instala 3-4 e.v. cu lungimea de 2,5-5 m. Pentru evitarea inducerii in instalatia de iluminat a unor tensiuni periculoase provocate de trecerea ÎT prin paratrasnet, cablurile de alimentare ale lampilor trebuie sa fie armate si incepand de la baza stalpului trebuie sa parcurga cel putin 10 m prin pamant inainte de a intra in canalele de cabluri.

3.3.10. Conductoarele de coborare ale ITP trebuie astfel realizate incat curentul sa circule pe cat mai multe trasee iar in paralel in asa fel incat lungimea acestora sa fie cat mai

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 34 din 44




Revizia: 0

scurta. Nu se vor folosi pentru conductoarele de coborare naturale (existente din conditii tehnologice) conducte pentru fluide combustibile, armaturile instalatiilor si cablurilor.

Jghiaburile metalice pluviale se leaga la conductoarele de coborare dar nu se iau in calculele electrice/mecanice..

3.3.11. Conexiunile de legatura la conductoarele de captare si la cele de coborare vor fi realizate cu rezistente minime de contact. Pentru aceasta se va folosi sudura, alamirea, sudura aluminotermica, lipitura tare. Se admite si presarea cu mansoane de contact, Suruburile trebuie asigurate impotriva auto desurubarii cu minim 2 suruburi M8 sau 1xM10, daca se folosesc suruburi zincate corespunzatore, prevazute cu vaselina de contact.

3.3.12. Paratrasnetele montate separat fata de ILP a statiei in care se monteaza trebuie sa aiba o priza de pamant cu Rp la 50 Hz. sub 5Ω in cazul prizelor naturale si 10Ω la cele artificiale. În cazul legarii la ILP sau la priza unei instalatii electrice, rezistenta de dispersie comuna la 50 Hz trebuie sa fie sub 1 Ω iar conductoarele de legare la pamant pana la priza vor fi separate pentru fiecare categorie de instalatie. In instalatiile de interior vor fi conectate toate utilitatile la o bara de egalizare a potentialelor.

3.3.13. Sectiunea minima a conductoarelor pentru legaturile echipotentiale este diferita in cazurile in care prin ele trece majoritatea curentului de trasnet (numaratorul de mai jos) sau doar o parte a acesteia (numitorul.

Datele obligatorii sunt: Cu…..

16/6 ….. AL

25/10….. OL

50/16…..

4. Verificare IPT 4.1. Inspectii si verificari in exploatare 4.1.1. Conditiile impuse IPT in prezenta specificatie tehnica trebuie verificate si

confirmate la punerea in functiune si apoi periodic in exploatare conform unei periodicitati decise de exploatare. Deoarece majoritatea IPT au fost executate anterior documentelor de referinta din cap.2 al prezentei specificatii, adaptarea instalatiilor existente la exigentele noi se va face prin grija gestionarelor (proprietarilor) in masura in care experienta din exploatare si situatia specifica o motiveaza.

O serie de prevederi din proiectul IPT din statie cuprinse in prezenta specificatie tehnica, nu pot fi verificate decat la punerea in functiune. Ele sunt incluse in mod obligatoriu in documentele (Procesul Verbal) de lucrari ascunse, intocmit inainte de acoperirea conexiunilor dintre IPT si ILP din statie (traseele privind electrozii prizelor de pamant individuale ale PV si PO, numarul directiilor pentru electrozii suplimentari, etc.). Din acest motiv si datorita faptului ca numeroase prevederi din documentele de referinta sunt noi, in prezenta documantatiei se recomanda doar verificari strict obligatori care nu implica decopertari periodice si/sau verificari minutioase de trasee ale electrozilor in cadrul inspectiilor vizuale periodice.

4.1.2. Verificarea paratrasnetelor completeaza operatiile de expertizare periodica a ILP care trebuie facuta in conformitate cu [11], [13], [17] si cu Normele Tehnice Intrene ale Transelectrica [18] si ale Min. Muncii [19]. IPT vor fi verificate de o echipa instruita in acest scop, avand dotari speciale (teodolit, tabele precalculate nomograme, detalii din proiectiile de executie al instalatiei si al ILP, etc.).

4.1.3. Verificarea IPT este obligatorie la PIF, periodic si dupa fiecare modificare, completare sau reparare a constructiei sau a elementelor constitutive dar si dupa lovituri de

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 35 din 44




Revizia: 0

trasnet de constructie si dupa seisme sau explozii in aproprierea instalatiilor. Defectiunile constatate la verificari trebuie remediate fara intraziere.

4.1.4. Verificarea IPT se face prin inspectie vizuala si prin masuri/incercari efectuate “in situ”. Inspectia vizuala cuprinde verificarea partilor vizibile ale inspectiei a materialelor traseelor, a amplasarii, a fixarii si a naturii, sectiunilor si dimensiunile dispozitivelor de captare si a conductoarelor de coborare.

Inspectia vizuala de face anual, inaintea sezonului Keraunic si confirma ca IPT realizata corespunde proiectului de executie si legaturile echipotentiale sunt suficiente si in buna stare.

Prima inspectie la PIF se face si cu ajutorul unor dispozitive de masurare care verifica dimensiunile elementelor componente, ale retelei de captare precum si zona de protectie reala realizata de instalatia de protectie in baza relatiilor din [9].

4.1.5. Inspectiile vizuale ulterioare verifica daca protectia e in stare buna, elementele sale sunt bine fixate, nu sunt intreruperi accidentale ale elementelor si/sau ale imbinarilor, conexiunile sunt intacte, nu sunt extinderi sau modificari ale structurii protejate care sa reclame extinderi ale IPT, distantele de securitate sunt pastrate si nu exista coroziuni accentuate ale elementelor, care sa reduca stabilitatea mecanica a protectiei.

4.1.6. Incercarile efective completeaza inspectiile vizuale prin incercari de continuitate ale partilor invizibile ale ILP, prin masurare ale gradului de coroziune a partilor invizibile ale ILP, masurare ale gradului de coroziune a partilor ingropate ale legaturilor conductoarelor de coborare la ILP si prin respectarea distantelor de protectie in instalatii.

Incercarile efective se fac la PIF si eventual periodic la termene stabilite de geationarul instalatilor in modul urmator:

a) Starea coroziunii elementelor IPT se verifica dupa 10 ani de la ingropare si ulterior o data la 5 ani. Pentru elementele supraterane verificarea se va efectua o data la 5 ani. In cazul unor medii foarte corozive decise de experienta de exploatare frecventa verificarilor poate fi marita;

b) Continuitatea electrica a legaturilor in IPT se verifica de asemeni o data la 5 ani; c) Distantele de securitate intre elementele IPT si partile sub tensiune ale

instalatiilor se verifica la PIF si la schimbari in configurarea echipamentelor primare.

4.2. Metode de verificare 4.2.1. Verificarea vizuala se face la partile vizibile ale IPT. Se masoara cu mijloace de

masura obisnuite dimensiunile instalatiei si a elementelor acesteia, protectia anticoroziva si calitatea cordoanelor de sudura sau a altor metode de imbinare, prin usoara ciocanire si verificarea strangerii surubului.

4.2.2. Verificarea starii tehnice a legaturilor supra si subterane se face prin metode mecanice si electrice:

1. Metode mecanice – constau in dezgroparea legaturilor IPT in zone caracteristice (0,2 ….. 0,8m sub nivelul solului), prin sondaj la 2 paratrasnete din statie si la 2 electrozi verticali ai acestora. Se masoara gradul de coroziune si imbinarile subterane executate prin sudura. 2. Metode electrice:

a) se verifica continuitatea electrica, a legaturilor de la tijele de captare pana la priza de pamant a paratrasnetelor individuale sau a ILP a statiei in cazul celor comune;

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 36 din 44




Revizia: 0

b) se masoara priza individuala a PV si eventual a electrozilor individuali acolo

unde aceasta se poate face cu metode rationale. Tehnologiile de verificare sunt cele din [18].

4.2.3. Masurarea rezistivitatii de suprafata a solului se face cu metoda Wenner pana la adancimea de sondare de 1 m. Pentru ca ILP din statie sa nu deformeze rezultatele masurarii se va face o masurare in vecinatatea ILP sau intr-o portiune fara electrozi subterani.

4.2.4. Masurarea rezistentei prizei paratrasnetelor montate separat se va face cu aparate de masura adecvate cu citire directa. O precautie deosebita se va avea la amplasarea corecta a electrozilor auxiliari pentru ca ILP din statie sa nu falsifice rezultatul masurarii.

4.2.5. Verificarea echipotentialitatii si a continuitatii legaturilor IPT la ILP a statiei se face cu metoda prezentata in [18]. Masurarea corecta a distantelor de protectie pentru prevenirea conturnarilor inverse se face cu ajutorul ruletei si teodolitului.

4.2.6. Unele din conditiile tehnice impuse in DR se pot verifica doar la PIF al IPT. In lipsa proceselor verbale de lucrari ascunse, aceste conditii se pot verifica doar prin decopertarea efectiva a legaturilor IPT la e.v. indicati in norme. O asemenea operatie nu se justifica decat in cazuri speciale.

4.3. Concluziile expertizei 4.3.1. Dimensiuni (masurate) ale componentelor IPT inferioare celor din proiect (sau

D.R) reclama masuri de remediere. Urgenta remedierilor va fi aleasa de proprietarul instalatiilor.

4.3.2. Abateri privind zona de protectie realizata de IPT reclama masuri de corectie urgente luate de beneficiar in colaborare cu proiectantul instalatiilor.

4.3.3. Rezistentele de dispersie masurate superioare valorilor impuse in DR (doc.ref. din cap .2). sau superioare valorilor Rmax rezultate la masurarile anterioare sugereaza defectiuni in IPT, si impun luarea unor masuri de remediere ce nu sufera amanare.

4.3.4. Neechipotentialitatea sau neconformitatea conditiilor de continuitate a legaturilor intre ILP si IPT trebuie corectate. Provizoriu se poate admite legarea obiectului incriminat la ILP prin legaturi flexibile suplimentare corespunzatoare.

4.3.5. Reducerea sectiunii transversale a electrozilor orizontali ai ILP cu peste 25% sau excavatii cu adancimi mai mari ca 25% din grosimea electrodului impun extinderea investigatiilor la un numar dublu de coborari de la paratrasnete, iar daca noile constatari confirma primele rezultate, inlocuirea partii compromise a prizei.

5. Masuri de protectie a muncii 5.1. La executarea masurarii se vor respecta in mod obligatoriu prevederile din

Normele de protectia muncii [19], utilizandu-se conductoare izolate, echipamente de comutare si protectie a circuitului, podete izolante, manusi si cizme de cauciuc, etc.

In cazul in care masurarea se executa la o instalatie complet scoasa de sub tensiune, masurile de protectie ce se adopta vor fi cele corespunzatoare sursei de alimentare a montajului de masura (de obicei, joasa tensiune). In general, verificarile privind: Rp, si continuitatea legaturilor – se fac fara scoaterea de sub tensiune a echipamentului statiei.

5.2. In cazul in care masurarea se executa la o instalatie in functiune (total sau partial), masurile de protectie ce se vor adopta vor fi cele corespunzatoare la instalatii de

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 37 din 44




Revizia: 0

inalta tensiune. In toate cazurile aparatele de masura se vor aseza pe un podet izolant sau pe un covoras din cauciuc.

Operatorul care executa mutarea sondei de masura va purta obligatoriu manusi electroizolante corespunzatoare tensiunii maxime ce poate apare pe priza de pamant. In cazul masuratorilor efectuate la instalatiile partial in functiune, operatorii vor purta obligatoriu cizme de cauciuc. In timpul masuratorilor nu se vor atinge conductoarele si nu se vor comuta domeniile aparatelor de masura decat de catre persoanele echipate cu mijloace izolante si se vor respecta distantele de protectie (de apropiere) indicate in [19].

5.3. La executarea tuturor masurarilor de tensiuni, conductoarele folosite vor fi de tip ecranat, pentru a anula influenta campului electric din statie, respectiv influenta inductiei datorita curentului ce trece prin elementele metalice ale instalatiei de legare la pamant (cabluri coaxiale).

Masurarile si verificarile in ILP se vor executa doar de electricieni autorizati conform NPM 65/200 [19] al MMPS - Masurile corespunzatoare tehnice si organizatorice ce trebuie luate, trebue adaptate pentru specificul lucrari.

6. Masuri organizatorice. Documente si fise 6.1. Masurile tehnice de protectie a muncii la efectuarea masurarilor de distante, de

unghiuri, de rezistente a prizelor si de continuitate a legaturilor se iau, de regula, de personalul operativ din tura de serviciu. In unele cazuri se realizeaza delimitarea materiala a zonei de lucru. La efectuarea masurarilor se impun urmatoarele restrictii: - se interzice apropierea personalului, materialelor (utilaje, aparate, scule, conductoare de legatura) fata de partile sub tensiune la distante mai mici decat cele corespunzatoare tensiunii nominale a instalatiilor, prevazute in NPM; - se interzice efectuarea masurarilor de rezistente a prizelor in timpul descarcarilor electrice atmosferice; - operatiile de dezlegare si legare a instalatiilor de legare la pamant la aparatele de masura se vor efectua folosind manusi si cizme electroizolante;

Formatia minima de lucru va contine 2 persoane. Seful de lucrare va avea obligatoriu grupa a-III-a de autorizare. Ceilalti membri ai echipei vor avea cel putin grupa I de autorizare.

6.2. Masurile organizatorice de protectia muncii, la efectuarea masurarilor in ILP, constau in:

- emiterea autorizatiei de lucru si consemnarea in evidentele operative a lucrarilor executate;

- admiterea la lucru; - controlul activitatii formatiilor sau supravegherea in timpul lucrarilor; - indeplinirea formalitatilor pentru intreruperea sau incheierea lucrarilor.

6.3. Sculele, dispozitivele, mijloacele de protectie si echipamentul de lucru necesare pentru efectuarea masurarilor ILP sunt urmatoarele: - truse (aparate) de masurare a prizelor de pamant (cel putin clasa 2,5); - aparate de masura portabile de tip universal clasa de precizie 1,5; - reductoare de curent de clasa de precizie 0,5; - transformatorul de servicii interne MT /JT din statie sau transformatoare de sudura ori grupurile electrogene mobile, cabluri de legatura flexibile, aparate de comutatie.

Ordinea in care se organizeaza lucrarile de expertiza a paratrasnetelor este urmatoarea:

- incheierea conventiei de lucrari intre beneficiar si executant (specifica fiecarui

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 38 din 44




Revizia: 0

beneficiar);

- incheierea formelor de lucru (autorizatia de lucru: AL); - echiparea operatorilor cu mijloacele de protectie necesare; - realizarea tehnologiei necesare masurarilor executarea masurarilor propriu-zise; - deconectarea sursei si demontarea aparatajului de masura (la verificarile de

continuitate); - inchiderea lucrarii si a AL.

6.4. Dupa efectuarea lucrarilor de expertizare a paratrasnetelor, urmeaza sa se stabileasca concluziile privind starea tehnica a acestora si posibilitatea darii lor in functiune (la PIF) sau a functionarii lor in continuare (la verificarile periodice).

Decizia se poate lua numai in urma tuturor verificarilor si masuratorilor si a compararii rezultatelor acestora cu limitele admise de norme sau cu rezultatele masurarilor anterioare (valorile rezultate trebuie sa fie mai mici decat cele impuse in norme cu mici diferente, in funtie de clasa aparatelor folosite la masurari).

6.5. Defectele descoperite la verificari se vor remedia imediat. In cazul in care remediere necesita un timp mai indelungat sau deconectarea unei parti importante a utilajelor remedierea se va putea face in cadrul reparatiilor periodice ale utilajelor (echipamentelor), daca pentru perioada pana la reparare se respecta masurile de securitate in instalatie.

6.6. Procesul verbal de verificare (expertiza) indica toate defectiunile si eventualele lucrari necesare pentru imbunatatirea calitatii instalatiei verificate.

Dupa masurari se va intocmi un buletin de expertiza. In continutul buletinului in mod obligatoriu se dau urmatoarele date:

- denumirea instalatiilor in care s-a efectuat verificarea si datele specifice ale acestora (tensiunea nominala, modul de tratare al neutrului, etc.);

- aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat); - rezultatele obtinute la masurarea rezistentei de dispersie la care se aplica coeficientul Ψ corespunzator umiditatii solului;

- rezultatele obtinute la verificarea starii elementelor din instalatia de legare la pamant -privind starea paratrasnetelor, continuitatea legaturilor, gradul de coroziune, etc.;

- concluzii privind starea tehnica a paratrasnetelor si confirmarea/infirmarea repunerii lor in functiune;

- data efectuarii probelor, responsabilul expertizei, responsabilul executiei, persoanele executante si seful laboratorului executant. La darea in exploatare a IPT trebuie predate beneficiarului, in afara raportului de

masurare: - desenele de executie si schemele de legaturi ale instalatiei; - documentatiile referitoare la lucrarile subterane privind amplasarea legaturilor la

pamant (procesul verbal de lucrari ascunse). Fiecare instalatie de legare la pamant si de protectie impotriva loviturilor de trasnet din

centrale, statii si linii electrice, trebuie sa aiba o fisa tehnica, cuprinzand: desenul de executie si amplasare a instalatiilor, semnat de executant; datele tehnice principale si valorile rezistivitatii solului; buletinul de verificari de la PIF si de la verificarile anterioare; caracterul reparatiilor prizelor si paratrasnetelor, modificarile efectuate si lucrarile executate cu ocazia reparatiilor.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 39 din 44




Revizia: 0

ANEXA Exemple de realizare a zonelor de protectie in cazul PO si PV

Fig.1 - Aplicatie practica. Sectiune prin zona de protectie creata de un conductor orizontal (CP) Exemplu: Un aparat este plasat la distanta L=12,5 m de pamant CP, partea sub tensiune fiind la h=9 m. de la sol. Inaltimea CP trebuie sa fie la H= 23m.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 40 din 44




Revizia: 0

Fig. 2 - Zone de protectie creata prin conductoare orizontale conform: a) 1 conductor orizontal; b) 2 conductoare orizontale; c) Modul de aplicare la statie exterioara de 220 KV.

In cazul unui unghi de protectie de 200 puncte M se va afla la distanta 1,5 H de sol.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 41 din 44




Revizia: 0

Fig.3 - Exemplu privind zona de protectie creata de 2 PV

Un aparat e pozitionat in A, la jumatatea distantei intre cele 2 PV pnetru care C= 40m la h= 8m, Rezulta H= 18,5m.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 42 din 44




Revizia: 0

Fig.4 - Sectiune prin zona de protectie creata de PV. A0 1 PV; b) 2PV (α = 420)

Fig.5 - Exemplu privind zona de protectie creeata d e doza PV (α= 420) Un aparat, plasat in A, la h= 10,0 m pentru C= 56 m, conduce la H= 19 m.

Cod: NTI - TEL - S - 002 - 2008 - 00

Pagina 43 din 44




Revizia: 0

Fig. 6 - Zona de protectie realizata de 2 conductoa re orizontale la distanta C ≤ 2H …… α= 200 si α= 300

nti-tel-s-002-2008-00 specificatie tehnica pentru paratrasnete 750 - 400 -220 -110 kv

Documents