ÎNSEMNĂRI ARHEOLOGICE HISTRIENE . ORNAMENTE DE CĂPĂSTRU ACHEMENIDE LA ISTROS. PERŞI, SCIŢI ŞI SACI.

PETRE ALEXANDRESCU Rezumat: 1 . În săpăturile din 1956 Suzana Dumitru a descoperit în aşezarea civilă de la Histria 13 piese de harnaşament ahemenide cu decor, de bazalt şi de os. Analogiile cele mai apăropiate se găsesc în reliefurile de la Apadana, Persepolis. Între exemplarele de la Histria cinci sunt pase-guides, 7 baghete şi o piesă nedeterminată. Cea mai semnificativă este piesa nr. 1 în formă de colţ de mistreţ. Piesele cele mai vechi de acest tip se regăsesc în ţinutul sacilor, în tumulul de la Ardjan, de la sfârşitul sec. IX a. Chr. Celelalte trei denotă o origine mai degrabă asiriană. 2. Contextul arheologic al acestei descoperiri este destul de bine precizat la sfârşitul sec. VI a. Chr., pe baza ceramicii atice cu firnis negru. 3. La sfârşitul sec. VI a. Chr., oraşul Histria a trecut printr-un teribil dezastru, (se înţelege zona sacră şi aşezarea civilă). Datând din această perioadă în tumulul XII cu incineraţie pe loc din necropolă s-au aflat depuse în două gropi 35 de cadavre umane şi 14 cai şi măgari, toate amestecate. Este vorba probabil, după părerea lui Dardu Nicolăescu Plopşor, C. Rişcuţia, A. Bolomey, de războinici de origine iraniano–afgană şi de animale din Asia Mică. Este firesc să punem în legătură aceste descoperiri cu campania lui Darius I în Scythia.