nrold.csm1909.ro/csm/linkuri/08_05_2015__73775_ro.doc · web viewcodul deontologic al...

„Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei”

(art. 133 alin. 1 din Constituţie, republicată)

Inspecţia Judiciară

Nr. 4758/IJ/1265/DIP/2014 Avizat Inspector Şef judecător … …

RAPORT

19 decembrie 2014

Data şi modalitatea de sesizare.La data de 31.10.2014 s-a înregistrat la Inspecţia Judiciară - Direcţia de

Inspecţie pentru procurori, adresa nr. 2/…/31.10.2014 a Consiliului Superior al Magistraturii – Cabinet Vicepreşedinte, prin care era transmisă Inspecţiei judiciare cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de doamna ... ... , precum şi solicitarea de a se efectua verificări în raport de situaţia prezentată în mass-media în data de 30 octombrie 2014 privind eventuale încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

La Inspecţia judiciară au fost înregistrate două lucrări, prima lucrare având ca obiect cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de doamna ... ..., înregistrată sub nr. …/IJ/…/DIP/2014 iar cea de-a doua lucrare având ca obiect verificarea eventualelor încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, înregistrată sub nr. …/IJ/…/DIP/2014.

La data de 04 noiembrie 2014 a fost transmisă Inspecţiei judiciare solicitarea redactorului şef al publicaţiei „….ro” , ataşată prezentei lucrări.

Aspectele sesizateDifuzarea unor imagini de către un site în data de 30.10.2014 şi preluarea

acestor imagini de către mai multe posturi de televiziune şi publicaţii on-line, au prilejuit o multitudine de comentarii referitoare la vizita efectuată de procurorul şef al D.I.I.C.O.T., doamna ... ... , la Paris, împreună cu doamna ... ... , deputat în Parlamentul României şi preşedintă a Partidului Mişcarea Populară.

Esenţa acestor comentarii este conţinută de materialul publicat pe „HotNews” în data de 30.10.2014, în care se afirmă că numirea doamnei Bica la D.I.I.C.O.T. se datorează bunelor relaţii cu ... ... , că preşedintele ... ... a

Număr de înregistrare în registrul de evidenţă a prelucrărilor de date cu caracter personal - 23261Adresa: Bucureşti, B-dul Regina Elisabeta, nr. 40, Sector 5

Fax:021.322.62.96 Web: www.inspectiajudiciara.ro

1




„acceptat un troc odios când a pus un procuror într-o structură cheie cu mâna febleţii lui”; că un procuror şef nu are cum să-şi exercite cu imparţialitate funcţia având relaţii apropiate cu politicieni, de la putere sau din opoziţie; o relaţie atât de strânsă cu un om politic îi subminează autoritatea, credibilitatea şi limitează capacitatea de a-şi exercita funcţia; chiar dacă doamna ... ... şi-a plătit singură totul, „cum s-o mai creadă publicul că are capacitatea de a ancheta reţelele de crimă organizată din jurul doamnei ... din moment ce sunt atât de bune prietene”; „problema este statutul şi integritatea unui procuror şef în această ţară, a unei structuri care luptă împotriva corupţiei şi împotriva crimei organizate. Problema este că nu aşa trebuia să facă procurorul”.

Data finalizării verificărilor prealabile şi conţinutul acestora.Verificările prealabile au fost finalizate la data de 12.12.2014 şi au constat

în verificarea susţinerilor, solicitarea de relaţii vizând aspectele menţionate şi verificări directe la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T.

Situaţia de fapt. Verificările efectuate în limita competenţelor stabilite pentru Inspecţia

Judiciară prin art.74 din Legea nr.317/2004 şi art.38-40 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia judiciară, cu referire la încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, relevă următoarea stare de fapt:

În data de 30.10.2014 au fost difuzate pe site-ul http/www.Joscenzura2014.wordpress.com, mai multe fotografii în care apar ... ... -deputat în Parlamentul României şi preşedinta Partidului Mişcarea Populară, ... ... -procuror şef al D.I.I.C.O.T. şi ... ... ... -fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii. Au fost difuzate şi facturi referitoare la cazarea şi masa la hotelul ….din Paris în perioada 14-16 februarie 2014.

După ce presa a preluat aceste imagini, contul de pe wordpress.com a fost şters, dar comentariile referitoare la vizita procurorului şef al D.I.I.C.O.T. la Paris, împreună cu o deputată şi preşedinta unui partid politic, au continuat, afirmaţiile din articolele de presă şi subiectele de dezbatere din emisiunile televizate fiind focusate pe relaţia de prietenie dintre ... ... şi ... ... , comentariile



2




referindu-se la modul în care o asemenea relaţie de prietenie este de natură să afecteze imparţialitatea magistratului, să îi submineze autoritatea, credibilitatea şi să-i limiteze capacitatea de a-şi exercita funcţia.

O altă categorie de comentarii vizează modul în care ... ... a fost numită în funcţia de procuror şef al D.I.I.C.O.T., afirmându-se că această numire a fost realizată cu sprijinul ... ... , în baza relaţiilor de prietenie dintre cele două persoane.

În comunicatul remis Mediafax de către D.I.I.C.O.T. în data de 30.10.2014 se precizează că procurorul şef ... ... înţelege să nu comenteze în spaţiul public aspecte care ţin de viaţa privată, desfăşurate în cadrul efectuării unui concediu de odihnă.

În aceeaşi zi procurorul şef al D.I.I.C.O.T. a avut o convorbire telefonică, la iniţiativa jurnalistei TVR ... ... , în care afirmă în mod repetat că nu comentează respectivele fotografii, fiind o chestiune privată, dar, la insistenţele jurnalistei, răspunde: „ce am apărut domne? acum bănuiesc că înregistraţi convorbirea, în ce poze am apărut? n-aveţi prieteni, nu ieşiţi în week-end? am apărut în poziţii dezolante?, am apărut trăgând pe nas?.....nu cred că am o problemă cu doamna ... , că nu văd de ce-aş avea…poziţia publică şi politică a doamnei ... este una, chestiunea privată e alta”.

După această discuţie Procurorul şef D.I.I.C.O.T. personal şi apoi purtătoarea de cuvânt a instituţiei l-au contactat telefonic pe domnul ... ... , directorul Direcţiei Emisiunilor Informative şi Sportive din cadrul …, afirmând că doresc refacerea interviului pentru a avea un caracter oficial şi destinat publicităţii, trimiţând şi o solicitare scrisă în acest sens.

În comunicarea din 08.12.2014 domnul ... ... afirmă că nu a avut sentimentul că sunt exercitate presiuni sau ameninţări la adresa vreunei persoane din TVR, dar a sesizat o stare de surescitare şi nervozitate a doamnei ... ... .

a) Rezultatul verificărilor privind deplasarea la …

Din verificările prealabile efectuate în cauză rezultă faptul că doamna ... ... , procuror şef al D.I.I.C.O.T. a fost desemnată să participe în



3




perioada 16-19 februarie 2014 alături de alte persoane, la o vizită de lucru la …, cheltuielile de deplasare şi cazare urmând să fie suportate de D.I.I.C.O.T., integral pentru doamna … … şi parţial pentru ... ... , în sensul că acesta va suporta personal contravaloarea transportului pe ruta …/…, instituţia urmând să deconteze c/valoarea călătoriei pe ruta …/… şi …/….

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că totalul cheltuielilor efectuate de D.I.I.C.O.T. pentru ... ... ocazionate de deplasarea la … este mai mic decât cel al colegei sale … … , respectiv 576,26 euro faţă de 939,26 euro.

În data de 13.02.2014 procurorul şef ... ... a solicitat o zi de concediu pentru data de 14.02.2014, urmând să se deplaseze la … şi să se întâlnească cu doamna deputat ... ... , conform înţelegerii stabilite anterior.

Achiziţionarea biletului de avion pe ruta …/… precum şi rezervarea camerei la hotelul … din … au fost efectuate prin intermediul firmei S.C…. s.r.l., contravaloarea transportului şi cazării fiind achitate de ... ... personal, astfel cum rezultă din facturile şi chitanţele depuse la dosar.

b) Rezultatul verificărilor privind dosarele D.I.I.C.O.T. referitoare la ... ...

La Structura centrală a D.I.I.C.O.T. au fost înregistrate trei dosare privind pe ... ... , respectiv:

- dosarul nr. …/D/P/2007 având ca obiect infracţiunea prev. de art.1681

C.pen., înregistrat la 19.01.2007 şi soluţionat la 23.02.2007 prin rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale;

- dosarul nr. …/D/P/2007 având ca obiect infracţiunea prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art.20 C.P. rap.la art.173 alin.2 şi art.165 C.p., înregistrat la 30.01.2007 şi soluţionat la 28.01.2010 prin rezoluţie de scoatere de sub urmărire penală a învinuitului … … şi neînceperea urmăririi penale faţă de celelalte persoane cercetate în dosar, inclusiv ... ... ;

- dosarul nr. …/D/P/2009 având ca obiect infracţiunea prev. de art.48 din Legea nr.161/2003, înregistrat la data de 21.12.2009 ca urmare a disjungerii din dosarul nr. …/P/2009 al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, şi soluţionat prin rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale la 25.01.2010.

La data efectuării verificărilor prealabile nu mai existau la D.I.I.C.O.T.-Structura centrală sau la unităţile subordonate, dosare nesoluţionate privind



4




pe ... ... , conform Referatului întocmit de grefierul şef direcţie … … la data de 06.11.2014.

c) Funcţiile deţinute de doamna ... ... în cadrul D.I.I.C.O.T.

- Prin Hotărârea nr. …/21.06.2007 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, ... ... a fost numită în funcţia de procuror şef al Serviciului de prevenire şi combatere a macrocriminalităţii economico-financiare din cadrul D.I.I.C.O.T., pe o perioadă de 3 ani, începând cu 21.06.2007;

- Prin Hotărârea nr. …/22.01.2009 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, a fost detaşată la Ministerul Justiţiei, pe o perioadă de 3 ani, fiind numită în funcţia de secretar de stat, iar prin hotărârea nr. …/20.12.2011 s-a prelungit detaşarea cu încă 3 ani;

- Prin Hotărârea nr. …/17.05.2012 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori s-a dispus încetarea detaşării la Ministerul Justiţiei, începând cu 18.05.2012.

- Prin Decretul prezidenţial nr. …/15 mai 2013 doamna ... ... … a fost numită în funcţia de procuror şef aş D.I.I.C.O.T. pe o perioadă de 3 ani.

- Prin Decretul prezidenţial nr. …/24.11.2014 a fost eliberată din funcţia de procuror şef al D.I.I.C.O.T., iar prin Hotărârile nr. …/24.11.2014 şi …/16.12.2014 ale Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a fost suspendată din funcţia de procuror ca urmare a arestării preventive şi respectiv a trimiterii în judecată pentru infracţiuni comise cu intenţie.

d. Apărările formulate de doamna ... ...

- Deplasarea la … şi întâlnirea cu doamna ... ... au avut loc în data de 14.02.2014, conform unei înţelegeri anterioare cu aceasta;

- Cheltuielile ocazionate de această deplasare au fost suportate de ... ... astfel cum rezultă din chitanţele depuse la dosar;

- O cunoaşte pe ... ... din anul 2009 din perioada în care participa la şedinţele de guvern în calitate de secretar de stat, iar ... ... era ministru în acelaşi guvern;



5




- Din acea perioadă sunt prietene, vizitându-se reciproc, ieşind împreună inclusiv în locuri publice, relaţia cu ... ... nefiind una ascunsă, de natură a ridica suspiciuni referitoare la anumite situaţii;

- În momentul în care s-a întors la D.I.I.C.O.T. a afirmat public, inclusiv faţă de colegii de serviciu şi şefii ierarhici, că este prietenă cu doamna ... ;

- Împrejurarea că relaţia lor de prietenie era una publică rezultă şi din faptul că în luna mai 2013, după nominalizarea sa pentru funcţia de procuror şef al D.I.I.C.O.T., înainte de interviul de la Consiliul Superior al Magistraturii, în media s-a comentat, vorbit şi scris, despre această relaţie de prietenie; se cunoştea despre prietenia lor la data la care a fost propusă de ministrul justiţiei, audiată în Consiliul Superior al Magistraturii şi numită de preşedintele României;

- În momentul interviului din C.S.M. nu a fost întrebată dacă există relaţii cu anumite persoane din mediul politic ce ar ridica semna de întrebare din punct de vedere deontologic sau al incompatibilităţilor cu funcţia pe care urma să o deţină;

- Dosarul „Alro” la care s-au făcut referiri în articolele de presă şi emisiunile televizate a fost instrumentat de Serviciul de combatere a terorismului iar ea deţinea funcţia de procuror şef Serviciu de combatere a macro-criminalităţii economico-financiare; la data înregistrării dosarului nu o cunoştea pe ... ... şi nu a purtat discuţii despre acest dosar nici cu ... ... şi nici cu colegii care aveau dosarul în lucru;

- Discuţia cu reporterul … a avut loc în condiţiile în care avea reprezentarea că este o discuţie informală, neînregistrată, deoarece conform regulilor de comunicare stabilite cu mass-media, trebuia să i se aducă la cunoştinţă că este înregistrată sau că i se solicită o poziţie oficială; când şi-a dat seama că discuţia este înregistrată, o întrerupt-o, după care a solicitat specialistului în comunicare al D.I.I.C.O.T. să redacteze o adresă către …prin care să aducă la cunoştinţă că acea declaraţie nu este una oficială, nu a fost dată cu acest caracter şi solicita să nu apară în spaţiul public. Discuţia cu … … a fost în sensul celor precizate anterior, acesta cerându-i să ofere o poziţie oficială într-un interviu acordat aceleiaşi ziariste. Deoarece a considerat prima discuţie cu ziarista ca fiind una privată, tonul discuţiei şi maniera liberă de exprimare au fost specifice unei astfel de discuţii, dar dacă ar fi avut reprezentarea că poartă o discuţie ce urma să devină publică în mod cert nu le-ar fi utilizat.



6




Principalele reglementări vizând deontologia profesională

La nivel universal instrumentele care au relevanţă în materia deontologiei judiciare sunt: Principiile fundamentale privind independenţa magistraturii, adoptate la al 7-lea Congres al O.N.U.(Milano 1985); Principiile directoare aplicabile magistraţilor din parchet, adoptate la al 8-lea Congres al O.N.U.(Cuba 1990); Principiile de la Bangalore, adoptate cu revizuiri la Haga (2002).

Din aceste instrumente internaţionale se degajă trei principii fundamentale, respectiv independenţa magistraturii, imparţialitatea şi integritatea magistratului.

Pe plan european principalele instrumente în domeniul deontologiei profesionale sunt: Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (adoptată la Roma în 1950, ratificată de România la 18 mai 1994); Recomandarea nr.(94)12 a Comitetului de Miniştri a statelor membre privitoare la independenţa, eficacitatea şi rolul judecătorilor (adoptată de Comitetul de Miniştri la 13 octombrie 1994); Carta Europeană cu privire la statutul judecătorilor (Strasbourg, 1998); Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (Nisa, 2000); Avizul nr.1 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei referitor la Standardele privind independenţa Puterii Judecătoreşti şi Inamovibilitatea judecătorilor (Strasbourg 2001); Avizul nr.3 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei asupra principiilor şi regulilor privind imperativele profesionale aplicabile judecătorilor şi în mod special deontologiei, comportamentelor incompatibile şi imparţialităţii (Strasbourg 2002).

Regulile de esenţă stabilite prin aceste instrumente se referă la prezervarea independenţei, imparţialităţii şi competenţei magistraţilor.

Reglementările regionale au statuat asupra obligaţiei de rezervă a judecătorului. Carta Europeană a Statutului Judecătorului impune judecătorilor obligaţia de abţinere de la orice comportament, acţiune sau manifestare de natură a deteriora efectiv încrederea în independenţa şi imparţialitatea lor (Principiul 4 pct. 4.3). Această obligaţie decurge din conţinutul art.6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului potrivit căruia judecătorii trebuie să



7




se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură a ştirbi încrederea în imparţialitatea şi independenţa lor.

În legislaţia naţională independenţa sistemului judiciar este prevăzută în Constituţie în mod indirect, prin instituirea principiului separaţiei puterilor în stat, care consacră independenţa puterii judecătoreşti faţă de cea executivă şi legislativă. Independenţa judecătorului este consfinţită în art.124 alin.3 din Constituţie – „judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii”.

Independenţa justiţiei este garantată de către Consiliul Superior al Magistraturii, atât Constituţia cât şi Legea nr.317/2004 consfinţind rolul acestui organism de „garant al independenţei justiţiei”, având printre alte atribuţii, pe acela de a apăra independenţa judecătorilor şi procurorilor împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Legea nr. 303/2004 consacră independenţa judecătorilor şi procurorilor (art.2 alin.3, respectiv art.3 alin.1).

Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor nu defineşte noţiunea de independenţă, dar impune magistraţilor obligaţia de apărare a acesteia (art.3 alin.1). În art.3 alin.2 se stipulează că judecătorii şi procurorii trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură.

Independenţa personală este consacrată ca valoare etică fundamentală

pentru profesia de magistrat, atât la nivel internaţional cât şi pe plan intern, fiind reglementată ca un principiu fundamental menit să asigure, pe de o parte, înfăptuirea justiţiei, iar pe de altă parte, încrederea publicului în actul de justiţie.

Norma nr.1 din cuprinsul Principiilor de la Bangalore, reglementând valoarea fundamentală a independenţei, trasează ca repere de comportament: judecătorul va fi independent în relaţiile cu societatea, în general, şi în relaţiile cu părţile aflate într-un litigiu pe care el este chemat să îl judece; judecătorul nu numai că va trebui să nu aibă nici un fel de legături nepotrivite şi să nu fie influenţat de puterea executivă şi de cea legislativă, ci trebuie şi să fie perceput astfel de orice observator din afară.

Rezultă că pentru independenţa judiciară şi pentru menţinerea încrederii publicului în sistemul de justiţie este esenţial ca nici executivul, nici legislativul şi nici magistratul să nu creeze percepţia că deciziile îi pot fi



8




afectate de influenţe străine, tentaţii, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din orice parte sau din orice motiv.

Alături de independenţă, imparţialitatea constituie o valoare etică fundamentală a magistratului. Raţiunea independenţei justiţiei este rezolvarea corectă şi imparţială a tuturor cazurilor.

În art.6 din Convenţie se foloseşte sintagma „instanţă independentă şi autonomă”, dar cele două noţiuni nu se suprapun, independenţa nu presupune automat imparţialitate, sfera acesteia din urmă fiind mai largă, o instanţă putând fi independentă dar nu implicit şi imparţială.

Potrivit Avizului nr.1 al Consiliului consultativ al judecătorilor europeni, nu este suficient ca un judecător să fie liber faţă orice relaţii, părtinire sau influenţă inadecvată, ci trebuie de asemenea să pară astfel în faţa unui observator rezonabil, în caz contrar, încrederea în justiţie putând fi subminată.

Principiile de la Bangalore au făcut referire la o persoană rezonabilă şi informată, care ar putea crede că magistratul nu este capabil să soluţioneze cazul în mod imparţial. Conform Normei nr.2 din aceste principii, imparţialitatea este indispensabilă exercitării funcţiei judecătoreşti. Ea este necesară nu numai hotărârii înseşi, ci şi întregii succesiuni de etape prin care se ajunge la ea. Ca moduri de manifestare sunt menţionate următoarele: judecătorul îşi va îndeplini îndatoririle de magistrat fără părtinire, fără subiectivism, fără idei preconcepute.; judecătorul se va strădui să adopte o conduită, atât în instanţă, cât şi înafara acesteia, care să câştige şi să menţină încrederea publicului, a juriştilor şi a părţilor în imparţialitatea judecătorilor şi a justiţiei, în general.

Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor din România impune în art.9 alin.1 ca „judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe”, iar în alin.2 se prevede că „judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor”.

Motivarea soluţiei

Verificările prealabile efectuate relevă faptul că aspectele factuale supuse dezbaterii în mass-media sunt parţial reale, respectiv:



9




- doamna ... ... a fost la … în perioada 14-16 februarie 2014, fiind cazată la hotelul …, costurile deplasării şi cazării fiind achitate personal de aceasta;

- în perioada susmenţionată ... ... s-a întâlnit cu doamna deputat şi preşedintă a Partidului … ... ... , conform unei înţelegeri prealabile ;

- între ... ... şi ... ... există o relaţie de prietenie din anul 2009, prietenie care nu a fost contestată de niciuna dintre cele două persoane, acestea vizitându-se şi ieşind împreună în locuri publice;

- anterior numirii sale în funcţia de procuror şef al D.I.C.O.T., în presă au apărut informaţii referitoare la prietenia dintre … … şi ... ... , acest fapt neconstituind un impediment în numirea sa în funcţia de conducere.

În principiu o relaţie de prietenie între un magistrat şi un om politic nu poate constitui o încălcare a normelor Codului deontologic, modul în care o asemenea relaţie de prietenie afectează încrederea în independenţa sau imparţialitatea magistratului urmând să fie evaluat pentru fiecare caz în parte. Numai prin raportare la situaţii concrete se poate concluziona că un magistrat a încălcat normele Codului deontologic.

Independenţa personală şi imparţialitatea, respectiv aparenţa de independenţă şi imparţialitate au fost concepute în cadrul reglementărilor universale şi europene numai în legătură cu activitatea de judecată, respectiv de instrumentare a dosarelor.

Reglementând valoarea fundamentală a independenţei, principiile de la Bangalore trasează reperele comportamentale ale judecătorului în exercitarea funcţiei judiciare; Principiile de bază ale independenţei sistemului judiciar statuează că judecătorii trebuie să ia decizii în deplină libertate; în Recomandarea R (94)12 a Comitetului Miniştrilor se prevăd responsabilităţi ale judecătorilor numai în legătură cu cauzele pe care le soluţionează.

Raportând conceptul de imparţialitate la sistemul judiciar, în literatura de specialitate se susţine că imparţialitatea se referă la starea de spirit sau atitudinea instanţei în raport cu problemele şi părţile dintr-un anumit caz.

Termenul de imparţialitate se referă la absenţa părtinirii reale sau doar percepute.

În cauza Daktaras c. Lituaniei Curtea a considerat că noţiunea de imparţialitate conţine nu doar un element subiectiv, ci şi unul obiectiv, astfel că instanţa trebuie să fie imparţială din punct de vedere mintal, prin aceea că niciunul dintre membrii instanţei nu ar trebui să aibă prejudecăţi sau predilecţii



10




personale, dar că aceasta trebuie , de asemenea, să fie imparţială dintr-un punct de vedere obiectiv, prin aceea că trebuie să ofere garanţii pentru a exclude orice îndoială justificată în această privinţă.

Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor prevede în art.9 alin.2 că judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor.

Din formularea textului rezultă că obligaţia de abţinere se referă atât la acte sau manifestări realizate în cursul judecării cauzei/soluţionării dosarelor, cât şi la acte sau manifestări înafara exercitării atribuţiilor profesionale.

Din această perspectivă existenţa unei relaţii de prietenie manifestată public între procurorul şef al D.I.I.C.O.T. şi un deputat şi preşedinte de partid, urmează să fie analizată atât cu privire la afirmaţiile din mass-media referitoare la numirea doamnei ... ... în funcţia de procuror şef cu sprijinul deputatului ... ... , cât şi cu privire la oportunitatea unei astfel de etalări a relaţiilor de prietenie şi la modul în care a fost percepută de către opinia publică independenţa personală şi imparţialitatea procurorului şef al D.I.I.C.O.T.

Referitor la primul aspect, se constată că numirea doamnei ... ... în funcţia de procuror şef al D.I.I.C.O.T. s-a efectuat cu respectarea procedurilor legale, referitoare la propunere, avizare şi numire.

Referitor la afişarea publică a relaţiei de prietenie dintre procurorul şef al D.I.I.C.O.T. şi doamna ... ... , deputat şi preşedinte de partid, se constată că această manifestare încalcă dispoziţiile art. 9 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, deoarece s-a ignorat obligaţia de rezervă impusă magistratului. Această obligaţie de rezervă reprezintă comportamentul care se aşteptă de la un magistrat şi priveşte exigenţele de prudenţă şi moderaţie asociate cu funcţia de procuror, ceea ce înseamnă o obligaţia de distanţă pentru asigurarea imparţialităţii sale şi a aparenţei de imparţialitate.

Având în vedere că deputatul ... ... este o persoană publică foarte prezentă în articolele şi dezbaterile realizate de mas-media, nu toate comentariile fiindu-i favorabile, faptul că numele doamnei deputat a fost amintit în legătură cu mai multe dosare penale, chiar dacă aceasta nu a fost trimisă în judecată, doamna procuror şef ... ... trebuia să păstreze aparenţa de independenţă personală şi de imparţialitate prin abţinerea de la manifestări publice care să pună sub semnul întrebării aceste principii fundamentale ale deontologiei profesionale.



11




În conformitate cu prevederile art.40 alin.2 din Regulamentul privind

normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia judiciară,

PROPUN

Admiterea sesizării în sensul constatării încălcării dispoziţiilor art.9 alin.2 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor de către doamna ... ... , prin manifestări publice din perioada în care îndeplinea funcţia de procuror şef al D.I.I.C.O.T.;

Înaintarea prezentului raport la Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Inspector judiciar

Prin Hotărârea nr. 83/18.03.2015, Secţia pentru procurori a

Consiliului Superior al Magistraturii a constatat încălcarea dispoziţiilor

art. 9 alin. (2) din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor de

către doamna ALINA MIHAELA BICA, prin manifestări publice din

perioada în care îndeplinea funcţia de procuror şef al Direcţiei de

Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.



12

nrold.csm1909.ro/csm/linkuri/08_05_2015__73775_ro.doc · web viewcodul deontologic al...

Documents