7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 1/20

1

PRI MĂRI A

ŞI  

CONSILIUL

LOCALG R Ă D I N A R I  

C A R A Ş -

S E V E R I N

R O M Â N I A  

C E N T R U L

C U L T U R A L

CARAŞUL 

G R Ă D I N A R I  

C A R A Ş -

S E V E R I N

R O M Â N I A  

Scr ipta M anent

C A S A C U L T U R A L Ă „ C A C O V A ” D I N G R Ă D I N A R I  

C E N A C L U L L I T E R A R „ P A N Ă C Ă R Ă Ş A N Ă ”  

* A n u l V I I *   n r . 3 ( 2 7 ) * s e p t e m b r i e   2 0 1 5 * 2 0 p a g i n i

Frați în slove, 

port și cânt, 

Frați cu mama

noastră-n gând, 

Românie pământ sfânt ! 

 În acest număr semnează : 

Dorina Enuică (2 -8); Costel Stancu (8);

Lorin Cimponeri u (9);Emil Sergi u Varga ( 10);

Carmen Enache(11); Vichentie Molin(12,13); Codruţ Anca (13-20);

ISSN 2284  – 7960 

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 2/20

2

Dorina Tima Enuică 

Un alt început (Fragment din romanul « Mesteacănul blestemat ») 

Am rămas închisă-n casă două zile cu singurătatea, singura prietenă care mi-a

mai rămas fidelă. După ce mi-am înecat amarul în lacrimi, am încercat să-l înec în

alcool, dar n-a ţinut. Singurul mod de a uita că viaţa mea e un dezastru era scrisul.  

Am scos telefonul fix din priză iar mobilul l-am închis şi am decuplat soneria

de la intrare; nu voiam să văd pe nimeni. Cumpărăturile le făceam la miezul nopţii

de la non-stop, astea constând în: ţigări, cafea şi alimente. Am tras obloanele la

geamuri, ca să nu mă ispitească soarele de afară şi pentru zece zile, am fost robul

calculatorului. Dormeam câte patru-cinci ore fie ziua, fie noaptea, atunci când îmi

cedau “bateriile” şi mai pierdeam câteva minute cât să mănânc o hrană rece sau

chiar un sendwichi cald. În rest scriam   într-una. Inspiraţia s-a dezlănţuit, fie din

frustrare, fie din durere sau din revoltă sufletească. Nu mai conta de unde, tot ce

conta era romanul meu care se îndrepta spre final. În cele zece zile de

autocaptivitate (dacă o pot numi aşa?!) am ajuns la ultimul capitol, dar spre

surprinderea mea, ceea ce se voia un sfârşit tragic, începuse în mintea mea să

şovăie…Deodată  mi-au venit în gând ultimele cuvinte ale lui Marcu:”Într-o zi o să mă

 întorc definitiv, dar trebuie să ai răbdare şi să aştepţi !” Mai speram oare ? Mai

aveam timp să aştept ? Dar, oare cât de lungă va fi această aşteptare de care a

cutezat să vorbească? Desigur că nu ar fi putut şti nici el. M-am oprit. Ar fi prima

mea carte fără happy end şi nu-mi prea plăcea. Ce va urma, cum pot să-nchei proza:să scriu că s-a întors la mine într-o zi importantă a vieţii mele şi am trăit fericiţi

până la adânci bătrâneţi? Dacă scriu asta, o şi cred cu adevărat ?

Am lăsat computerul să se răcească pentru câteva minute cât am fumat a mia

ţigară şi mi-am scormonit ideile minţii să găsesc o dezlegare. Nu mai puteam lăsa

munca mea neterminată. Era implicit să vadă lumina tiparului în toamna aceasta.

Doream să-mi dovedesc personal că reîntâlnirea cu marea iubire a vieţii mele a avut

un impact benefic asupra-mi. Trebuia să am o primă lansare cel târziu în octombrie,

dacă pun la socoteală că pentru câteva săptămâni va sta la “macerat”, apoi la

corectat şi cât mai durează până se tipăreşte, va trebui s-o termin acum, aici… Ca unimpact cu ceva dur, am simţit o ultimă străfulgerare a spiritului creativ şi am

 început cu şi mai multă râvnă  să scriu finişul. Da, de ce nu, Marcu va veni în ziua

lansării şi-mi va spune că rămâne până la moarte al meu. Aşa trebuie să fie şi dacă

nu, măcar nu voi ucide visul. Romanul meu avea 350 de pagini pe caractere de

doisprezece, iar tipografia îl va scoate probabil pe caractere de zece şi voi rămâne

cu vreo 200 de file. Am salvat pe două cd-uri tot ce-am muncit şi am închis toată

aparatura. M-am refugiat în dormitor şi m-am afundat într-un somn adânc fără vise,

fără timp. Prizonieratul meu a luat sfârşit. Când am decis să iau contact cu lumea

ceasul arăta ora nouă, însă nu eram sigură dacă e seară sau dimineaţă. Am ridicatobloanele şi lumina a invadat apartamentul. Soarele se chinuia să se ridice de la

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 3/20

3

răsărit. Mi-am propus o zi de plajă, ceea ce mi-a lipsit atât de mult. Am conectat

telefoanele şi am făcut un duş relaxant, apoi o cafea proaspătă a fost foarte bine

venită. Întreaga casă se învăluia de aerul plăcut care străpungea perdelele ferestrelor

deschise.

M-am pregătit pentru ştrand, înainte să plec, am pus mâna pe telefon şi l-amsunat pe Andrei.

 _ Am terminat cartea! I-am spus dintr-o răsuflare fără să-l las să zică măcar

“Alo”. 

 _ Daria, tu eşti ? Ai terminat cartea…?! O, da, trebuia să-mi dau seama de ce nu

eşti de găsit, te-ai izolat în folosul creaţiei, aşa-i?

 _ Exact. Mâine aduc ultimele capitole la cenaclu, iar după ce stă la “Maturizare”

şi revin cu corecturile, vreau să o dau la tipar. Trebuie să iese până în octombrie!

Rezolvi tu cu editura, te rog!

 _ Sigur că da, câte pagini ai ?  _ Vor rămâne în jur de 200-250… 

 _ La ce tiraj te opreşti ? 

 _ O sută cincizeci, două sute. 

 _ Undeva spre 20 000, a socotit Andrei.

 _ Nu contează. Dau şi şpagă, dar o vreau până la jumatea lui octombrie cel

târziu!Am fost eu fermă. 

 _ Ok-ei, ok-ei. Mă bucur. Vorbim mâine seară. 

Când am deschis uşa locuinţei mele mi-au căzut la picioare două bileţele:

“Trebuie neapărat să-ţi vorbesc.  Ilie!” L-am citit pe primul care mi-a căzut la îndemână, iar celălalt era de la Erji şi suna în felul următor: “Ştiu că eşti înăuntru şi

scrii, te cunosc, mi-e teamă însă de cât de lungă va fi dispariţia ta, pentru că am

mare nevoie de tine. Sună-mă imediat cum găseşti acest bilet, te rog!” 

Când am ajuns în parcarea blocului, am aruncat pe bancheta din spate a

maşinii sacoşa cu echipamentul pentru ştrand şi am scos celularul din poşetă. Am

apelat numărul lui Erji… 

 _ În sfârşit…!A exclamat ea în urechea mea. Măcar ai “hibernat” cu folos? 

 _ Am terminat cartea, dacă asta voiai să ştii, i-am răspuns. Ce faci? Ce ţi s-a

 întâmplat? 

 _ Nimic. Tocmai m-am trezit şi dereticam prin casă. Vii încoace? 

 _ Merg la ştrand, hai cu mine! 

 _ Vin ! S-a bucurat ea. Du-te tu şi ne întâlnim acolo, a mai adăugat!  

Al doilea telefon i l-am dat lui Ilie.

 _ M-ai căutat !? I-am spus acestuia.

 _ Era important, acum e puţin târziu, dar nu pot vorbi la telefon  şi sunt şi în

timpul serviciului.

 _ Bine, înţeleg; Ce zici dacă o iei pe Maricica şi ieşim la o seară bănăţeană. Vin

să vă iau pe la nouă jumate, e bine ? 

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 4/20

4

 _ E perfect. Ne vedem diseară! 

 _ În ţinută elegantă, ne-am înţeles ?Am mai adăugat eu. 

 _ S-a făcut ! M-a aprobat şi a închis. 

La ştrand marginile bazinului de înot erau ticsite de lume, în special tineretul

care se bucura de vacanţă. Terasa localului era de asemenea plină de clienţi care seospătau cu mititei, bere ori frigărui,cu suc sau îngheţată. Am garat maşina găsind

uşor un loc pentru ea, deoarece se înţelege că majoritatea au venit cu autobuzul

aşa că, pe cât era de aglomerat spaţiul verde, pe atât era de liberă parcarea. Deci nu

pot să mă laud că şi pentru salteaua mea am putut găsi lesne o locaţie; în cele din

urmă, undeva spre margine , am reuşit să-mi aşez o  mini-tabără. M-au salutat câţiva

cunoscuţi neimportanţi, le-am răspuns politicos şi mi-am văzut de ale mele. 

Am reuşit să-mi ung picioarele cu crema protectoare şi când m-am pregătit să

o întind şi pe abdomen, cineva  s-a aşezat lângă mine şi mi-a prins mâna în care

ţineam produsul cosmetic.  _ Lasă-mă să te ajut !Mi-a spus.

Am ridicat capul şi ochii mei i-au întâlnit pe ai lui. Era Cornel… Stătea pe un

genunche înfipt în salteaua mea, cu privirea blândă şi trupul bronzat, atât de atletic

şi senzual acoperit doar de slipul de baie. Pe moment am amuţit cu mâna în mâna

lui şi pupilele dilatate. 

 _ Cornel?! Am îngânat în cele din urmă. 

 _ El, săracul, m-a sărutat scurt pe gură şi mi-a luat crema. Întinde-te, te rog!

M-am supus ca o hipnotizată şi m-am culcat pe spate în timp ce în căuşul

palmelor lui se scurgea pasta contra arsurilor solare. Mi le-a pus apoi unsuroase pe

burtă şi a început să mă maseze cu delicateţe nedezlipindu-şi privirea de pe chipul

meu. Prin porii pielii mele treceau mici furnicături la fiecare atingere a degetelor

sale care din-adins mă exploatau abia atingându-mă doar cu buricele alunecoase.

Adrenalina mea părea că o ia razna şi, fără să-mi dau seama, respiraţia-mi devenea

tot mai sacadată. Am închis pleoapele şi aproape că m-am lăsat purtată într-o transă

neînţeleasă, dar sigur provocată de excitaţie. Când am simţit buzele fierbinţi

acaparându-mi gura întredeschisă, toţi senzorii corpului s-au pus în funcţie făcându-l

să dorească mai mult, până la durere. L-am cuprins cu braţele de după gât şi l-am

tras peste mine. I-am simţit sexul în erecţie lovindu-mi coapsa stângă. M-a cuprins

de mijloc cu braţul drept în vreme ce se sprijinea în celălalt. Sărutul s-a prelungit ca

un ceva dulce şi râvnit pe care vrei să-l consumi până la capăt şi dincolo de acest

capăt. Am început să-i mângâi pieptul încordat şi umerii transpiraţi iar în acel

moment, am dat peste lanţul de la gât şi ca o lovitură de cravaşă vraja s-a risipit

lovindu-mă în plin realitatea. Mi-am tras gura din sărutul care dintr-o dată mi s-a

părut sufocant şi l-am împins de pe mine rostogolindu-se jumătate pe saltea,

 jumătate pe iarbă. Am înţeles că subconştientul meu a dăruit clipa acea de rătăcire

lui Marcu şi în presupusa mea transă senzuală m-am crezut îmbrăţişată de el, doar

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 5/20

5

că, Marcu nu poartă lanţ la gât şi impactul cu adevărul a fost ca o cădere liberă în

estompare.

 _ Este cea mai cruntă trezire din cel mai frumos vis, a îngânat Cornel cu voce

gâtuită. Chiar am uitat unde mă aflu…Bine că nu şi tu, altfel nu ştiu ce s-ar fi

 întâmplat… L-am privit câteva secunde făcându-mi ordine în gânduri şi spre stupoarea mea,

 înţelesesem cât de euforic a fost totul şi chiar nu mă simţeam vinovată. Aveam

alături un bărbat viril şi cu un format pur masculin pe care orice femeie normală l -

ar dori. De ce eu nu ? De ce să spun “Mia culpa” când această nu poate fi o culpă.

Marcu la fel de bine putea fi într -o fază asemănătoare cu draga lui Mariana. Dacă

am căzut în braţele lui Cornel, a fost numai alegerea lui darling.

 _ Hai să facem o baie! Am curmat acel moment în care nu găseam alte

cuvinte.

 _ Bună idee! M-a aprobat el şi m-a urmat spre bazin.După câteva minute când ne-am întors la saltea am zărit-o pe Erji cum încerca

să mă descopere prin mulţime. Am strigat-o şi i-am făcut semn, aşa că a ajuns

imediat în urma noastră. 

 _ Văd că v-aţi întâlnit… 

 _ Printr-o fericită întâmplare, i-a răspuns Cornel.

Am invitat-o să ni se alăture şi imediat şi-a întins păturica pentru plajă,

dezbrăcându-şi totodată şi mini rochiţa din stambă bleou rămânând în costumul de

baie minuscul şi negru.

 _ Dacă mă primiţi cu voi, mă duc să-mi aduc lucrurile aici, a spus Cornel care

la aprobarea noastră s-a făcut nevăzut printre ceilalţi. 

 _ M-ai căutat să-mi zici de el, aşa-i ?Am întrebat-o eu pe buna mea amică. 

 _ Da. A venit de vreo trei zile şi era înnebunit să te vadă. Chiar e îndrăgostit

de tine. Nu ştiu de ce trebuie să-l respingi mereu, e o partidă bună: e singur, fără

obligaţii, e bogat, e responsabil, un bun om de afaceri şi bărbat bine. Ce aştepţi ?Îl

vrei pe Marcu al tău care e legat de o grămadă de probleme şi responsabilităţi.

Când ai avut tu de suferit dacă ai mers pe mâna mea, zii? A încercat ea să mă

convingă. 

 _ Niciodată, e adevărat, dar nu uita esenţialul: eu nu pot avea copii… Cornel ştie ? 

 _ Ştie. I-am povestit multe despre tine, mai puţin despre relaţiile tale amoroase, 

ba chiar am vrut să pari victima iubirii…  

 _ Adică…!? Am fost eu curioasă. 

 _ I-am zis că nu l-ai iubit decât pe Marcu, dar acesta te-a înşelat, s-a însurat, a

făcut copii şi acum a înţeles că a greşit şi a revenit în viaţa ta răvăşindu -te, iar tu

treci printr-o perioadă de confuzie şi negare. 

 _ Ce nebună eşti…! Am zâmbit eu şi n-am mai adăugat nimic pentru că tocmai

reapăruse Cornel cu o saltea sub braţ şi un rucsac în mână.  

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 6/20

6

 _ De data asta cât  stai în ţară ? L-am întrebat după ce-şi pusese salteaua lângă

a mea.

 _ O să plec doar pentru vreo două zile pe la începutul lui septembrie, apoi

pentru o perioadă nedeterminată şi posibil, pentru toată iarna, voi pleca în

noiembrie. Am încheiat un contract la Timişoara unde avem nişte lucrări care trebuieterminate până în zece noiembrie. Asta dacă nu se iveşte vreo problemă dincolo

care să solicite imperios prezenţa mea, pentru că de altfel, am oameni de bază şi în

Germania care ştiu ce au de făcut. Acolo am contracte până în martie şi nu mă

grăbesc să mă mai angajez la lucrări noi până după finisarea acestora deja semnate.  

 _ Aşadar, vei sta mai mult în Timişoara !? L_am mai întrebat. 

 _ Nu tocmai, pentru că am un director şi un coordonator de lucrare acolo, am

om la aprovizionare, şef de echipă, eu doar voi controla demersurile, deci, pot fi al

tău cât a mai rămas din această vară şi o toamnă întreagă.  

 _ De ce neapărat al meu ?! Am spus surprinsă de siguranţa lui.  _ Când am plecat, mi-ai promis că la întoarcere o să-mi dai un răspuns la

propunerea mea de a ne cunoaşte mai bine şi de a avea o relaţie mai intimă. Eu

nu m-am gândit decât la asta în tot acest timp. Am aşteptat cu sufletul la gură să

te revăd iar când am venit, trei zile n-ai fost de găsit. Aproape înnebunisem. M-am

 îndrăgostit de tine Daria, n-ai înţeles ? Ai spus că e o toană care va trece, uite că n -

a trecut, dimpotrivă, s-a aprofundat.

Declaraţia lui m-a lăsat fără cuvinte. Am privit-o pe Erji care trăgea tacticos

dintr-o ţigară cu un zâmbet mijit în colţul buzelor.  

 _ Nu mă feresc de ea, a ţinut să adauge Cornel interpretându-mi greşit gestulde mă uita la prietena de care evident nici eu nu mă ascundeam. Este verişoara

mea şi suntem apropiaţi ca doi fraţi, iar din câte am înţeles, voi două sunteţi bune

amice de ani de zile şi o putem   face părtaşă la povestea noastră, a ţinut să se

explice.

 _ Ai dreptate, însă nu am întors capul spre Erji pentru că aş fi fost ruşinată că

e de faţă, ci pur şi simplu să-i percep mimica, să pot înţelege dacă îmbrăţişează

ideea ta, declaraţia ta, încurajându-mă sau abţinându-se.

 _ De ce vorbiţi de mine, de parcă n-aş fi aici, a zâmbit cu complicitate ea.

Bineînţeles că îmbrăţişez ceea ce propune Cornel. Vă cunosc pe amândoi şi nu există

altă femeie mai bună pentru el de vreme ce te ştiu pe tine. Aş fi fericită să

rămâneţi împreună. Eu i-am spus câte ceva despre momentele pe care te lupţi să le

depăşeşti şi a înţeles, iar în situaţia dată, te sfătuiesc să încerci să te apropii de el,

să vezi ce iasă în final. 

 _ Mai ales că nu-ţi sunt tocmai indiferent, gândindu-mă la momentul revederii

de mai înainte să vină Erji. Ce zici? A completat el.  

 _ Poftim !? Am pierdut ceva ?A fost surprinsă amica mea. 

 _ Foarte mult, a aţâţat-o Cornel. Un moment unic de dăruire că uitasem unde

mă aflu. 

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 7/20

7

 _ Trebuie să-mi povestiţi…! A fost tot mai curioasă ea. 

 _ Nu înainte de a spune Daria ce urmează, m-a presat în a-mi smulge un

răspuns. 

S-a lăsat o tăcere apăsătoare mai ales pentru mine, fiindcă patru ochi mă fixau

insistent. Marcu îmi spune “Aşteaptă-mă, mă voi   întoarce definitiv !”Cornel îmi cere“Să ne cunoaştem mai bine…M-am îndrăgostit de tine Daria”. Prin mintea mea

confuză se perindau pe rând chipurile lor care cereau, doreau, întrebau. L-am aşteptat

pe Marcu opt ani şi l-am găsit legat şi extrem de prudent. Nimic nu mai era ca

atunci. Aşteptarea a fost tortura vieţii mele, cât să mă mai chinui? Şi ce voi avea la

capătul acestui chin, singurătatea? Mă îngrozeam la gândul că intru în apartamentul

gol unde vie e numai amintirea despărţirii de ceea ce -am clădit pe temelia vieţii iar

acum Marcu a dărâmat totul. Va veni înapoi, dar ce-mi va oferi ?Cornel e aici…Aşa

cum a spus şi Erji, e bogat, e descurcăreţ, pot trăi o viaţă avută şi interesantă lângă

el. E un bărbat frumos şi e timpul să mă gândesc la a întemeia o familie. Mi-erateamă, prea teamă de singurătate, de acel minut în care luceferii mei vor mai fi

nevoiţi să îngenuncheze din nou.

 _ Hai să încercăm…Am şoptit în final. 

 _ Mai spune o dată, te rog! N-a renunţat Cornel. 

 _ Să încercăm să ne apropiem unul de celălalt, am repetat cu mai mult curaj,

dar fără nici  un angajament, nici presiuni sau drepturi asumate, de acord?

 _ Fii mai explicită… n-a fost el lămurit. 

 _ Nu mă interesează şi nu te interesează trecutul, iar despre prezent, nu-mi

impui restricţii, modificări de program şi nu îmi ceri explicaţii pentru anumite lucruricare n-au legătură cu noi doi.

 _ De-acord. Mi-a sărutat mâna. Mă gândesc că programul ni-l facem împreună,

nu ?

 _ Exact. Nu vreau să ne sufocăm cu prezenţa din primul hop. Eu am nevoie de

timp să mă adun şi să mă decid în mai multe privinţe şi nu vreau să mă presezi ! 

 _ Bine. Atunci spune-mi dacă azi ne mai putem vedea. 

 _ Nu. Am promis că ies  la joia bănăţeană cu nişte prieteni, sunt soţ şi soţie. Au

ceva să-mi spună şi i-am invitat la restaurant.

 _ Nu te vei simţi stingheră de una singură? Aş putea apărea mai târziu, după

ce vă povestiţi ceea ce aveţi de povestit.

 _ De fapt, i-am invitat şi dintr-un alt motiv, să sărbătorim terminarea romanului

meu. Ai putea să vii şi tu Erji, de ce nu ?! O să fiu acolo pe la ora 21.45. Dacă

apăreţi peste o oră ar fi ok-ei.

 _ Să mă simt eu a cincea roată la căruţă, nu-i aşa ?! A glumit prietena mea.

 _ Adu-l pe Radu…I-am dat o idee.

 _ Vrei să-şi facă speranţe… 

 _ Ştii că Radu e rezerva ei când e plecat Eugen, nu ? L-am întrebat pe Cornel.

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 8/20

8

Erji avea de ceva vreme o relaţie de concubinaj cu acest Eugen , dar Eugen

lucrează în Portugalia şi vine doar din trei în trei luni acasă şi atunci pentru cel

mult două săptămâni. Cu un an în urmă a fost şi ea acolo, dar după două luni s-a

 întors. Radu era vecinul său văduv şi mult mai în vârstă cu care, din când în când, se

mai întâlneşte. Din fericire ambii bărbaţi o iubesc şi o finanţează, iar ei îi placeaceastă situaţie şi încă nu s-a gândit să-şi schimbe modul de trai. Desigur că

verişorul său era pus la curent cu toate mai ales că locuiau împreună când el vine

 în ţară, pentru că ea nu-l poate lăsa la hotel. Avea casă la Târnova, un sătuc lângă

Reşiţa, dar acolo mergea numai în vizită la mama sa care stătea împreună cu fratele

său mai mare şi familia acestuia, în vreme ce Cornel şi-a clădit o situaţie solidă prin

ţări străine. Asemeni lui Erji, care nu mai avea decât casa părintească transformată

 în casă de vacanţă, unde de sărbători se reunea cu familia surorii ei şi petreceau

câteva zile împreună. 

 În acea zi de plajă ne hotărâsem să luăm prânzul pe terasa ştrandului, undene-a invitat Cornel şi desigur a făcut cinste. Ne-am întors acasă fiecare cu maşina lui

 întărind decizia de a ne revedea la restaurantul Semenicul. 

CORNEL

ST NCU

***

Zadarnic, azi, ţi-ai rânduit să mori. 

Mireasa-ţi Moarte dusă e de altul 

la un altar săpat, adânc, în nori 

unde slujeşte însuşi el, Înaltul. 

Cu ce-a momit-o, pe furiş, alesul; 

ce i-a făgăduit, să ştii nu-i chip.

Căci, pentru cei de felu-ţi, înţelesul 

nu-i scris pe bobul de nisip.

Ci în talanţii îngropaţi în vie, 

păziţi ca tot acolo să rămână. 

Cum, Morţii, poate-apropiat să-i fie

cel ce n-a pus genunchiul în ţărână? 

Zadarnic! Astăzi sufletul nu-ţi iese, 

chiar lustruit aşa cum eşti, de gală. 

Vezi, Moartea nu-i mireasă pe alese, nici rânduită după rang ori fală! 

CORNEL

ST NCU

*** 

Dacă mă dai acum uitării, 

pe cine – adoarme legănatul mării?

Deasupra-n stele cine se ascunde,

cînd chipul tău e jos, în unde? 

Ca vîntu-n ierburi simt suflarea ta.

Cel ce te-aduce pare-a-ndepărta, 

de mine azi şi mîine şi oricînd 

clipa cînd alunga-voi iar din gînd, 

orice-ncercare de a te iubi.

Demult pluteam fără a ne-ntîlni. 

Tu lună, soare eu - peste cuvinte – 

vom coborî la ceasul Celor Sfinte,

să dezlegăm Celui Născut misterul. 

Ca ochii-I după ploaie va fi cerul... 

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 9/20

9

*

Poate că tu zadarnice vânt 

 Î mi petreci noaptea asta ca pe

O spuză de lumină 

Din cele patru anotimpuri

Un punct cardinal

 Îşi alege moartea 

Pielea femeii cu care s-au iubit

Peţitorii de secole 

Când am uitat cămaşa ce s-a

Tras la zaruri

In dimineaţa tristă

Pe coama dealului

 Încă întuneric 

O pasăre din tăcere a zburat.

*

Aşa îmi zice dragostea 

Să nu te aud pe tine 

Din izvoarele ce vin către rău 

Cum poţi sta nemişcată şi frumoasă 

Cad frunzele salcâmului 

Se petrec în vânt 

Ca doi ochi gemeni ai nevăzutului 

Nu din întâmplare 

De a opri un carusel al morţii 

Te-am iubit

Zicese că într-o poveste

Te-au zidit

 În chip de noapte 

In chip de zână 

Ferecând cu solzii balaurului poarta 

Portăreii şi himerele ascultând Cântecul jivinei de om 

*

Nu mai ştiu de ce te-am iubit

Nici frumoasă nu erai 

Se înnoptase între oglinzi 

Sufletul de om aţipise 

Lângă cântarul cocoşilor 

Poem nu erau ochii tăi 

Mă strângea frigul 

Ca pe o cupă de lumină 

Aşezând piatră pe piatră 

Un buchet de flori uscate

Si nisip.

*

Tu m-ai iubit

Si poate că într-o noapte

Când zidurile au devenit

Priviri de linişte 

Am încercat să înţeleg 

Gustul vinului şi dragostea

Sau femeia patimii

Unui sărut de la miezul nopţii 

Cercuri de foc

Cercuri de foc

Şi amurguri. 

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 10/20

10

Emil Sergiu Varga

Atitudini cerebrale

De-i sufletul mai mult decât tot ce credeam 

În timpul probabil şi relativ, Privirile ne-ar putea oferi un motiv

Să mai putem trăi cum odată trăiam... 

Că aici... nu-i decât un popas 

Asta o ştim de la cei dinainte; Ceva ce ne poate aduce aminte

Că timpul ne leagă de-un ceas...

Cu el ne măsoară adesea tristeţea 

Şi-n zâmbet îşi pune verdictul final, Moment ce desparte ce-i unic de ce e banal

Purtându-ne-n gând tinereţea... 

De-i viaţa mai mult decât artă 

Geniile lumii să îşi caute pereche. Tăcerea să se schimbe în stare de veghePentru fiecare zi ce în taină ne poartă... 

De-i viaţa şi moartea un joc nesfârşit Iubirea şi ea un posibil răspuns, Atunci ne-om putea înălţa cât mai sus 

Privirea spre dorul de plus infinit...

Cuvinte pentru prieteni

Fericirea se înţelege doar subiectiv 

La comun, nu ai prea multe opţiuni; Cel mai bine-i să fi selectiv 

Printre păreri, idei şi minciuni... 

Şi viaţa e un dat subiectiv 

Că vrem ori nu vrem să vedem, La capăt de lume-i ceva relativ

Peste care sărim şi tot credem... 

Şi visul şi moartea ne dau un motiv 

Să ne-ascundem pe rând într -o stea;

Să putem răspunde afirmativ Când n-o mai fi lângă noi nimenea... 

Emil Sergiu Varga

Dorinţe recapitulate 

Mi-e dor de cuvintele vii

Crescute în inimi nepereche,

Pitite cuminţi sub streaşina 

Aşteptărilor de primăvară. 

Mi-e dor de sărutul bunicilor  Aşternut de demult Pe frunţi senine, 

Mereu visătoare... 

Din când în când, Privesc cu un oarecare regret

Ştiind că timpul n-are milă de noi, De promisiunile uscate de soare,

Ori udate de ploi...

Economie pe sistem

Să nu mai consumăm nimic, Ce rost mai are-n lume şi plăcerea? 

Pentru cel mic, ascultător şi cinstit Cel mai mare blestem e tăcerea... 

De le-om lua maul la toţi Economic vorbind, n-ar fi bine;

La ce-ar folosi o mare de morţi 

Peste întinderi de nesimţire? 

Ce tot vorbim de adevăr  De spirit, despre om şi libertate? 

Când între noi şi ultimul străin 

E răstignit în numele de ,,frate’’... 

Să nu mai ardem gazul de pomană, Să-ngropăm orgoliul între patru scânduri! Să renunţăm la haine de paradă 

Şi să trăim cum se trăia în triburi! 

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 11/20

11

SCRIINDU-MI DORUL

 În umbra serii răsfoiesc file albe 

prea albe

 în clipe albastre 

petale efemere.

Depărtarea dintre noi Ne-a aruncat pe cele doua maluri

ale vieții, 

 închid ochii 

de sub pleoape o

lacrimă surâde 

te privesc și dor   îmi e de tine. 

Iluzii mai am

și mă amețesc 

cu aceeași sete de tine. Trăiesc,neputința 

de a construi un pod cu noi

din vorbe ciuntitefraze rănite 

tăceri întunecate -

ziduri răzleţe. 

Doar pescăruşii mă întreabă cu glasul stins 

 în zilele cu soare.. De ce atâta linişte,nu doare? 

Tăcerea ta o simt, sală de așteptare 

 în priviri muribunde. Tu ești acolo la celălalt capăt pe partea meade cer.

 Întâmplare mi-ai fost?

Nimic întâmplător -destin hărăzit pentru o clipă. 

 Arată-mi, cum să respir fără iubirea ta!  Ajută-mă să uit că ești! Oh,învață-mă cum să-ți spun te iubesc! 

Dor diminețile 

dezbrac haina viselor,

simțuri adormite 

Din nou, o altă tăcere! 

Colectivul de redacţie :  

Miha i Lazarov : r edac to r şe f ad junc t ;  

Dor ina Enuic ă : proce sare , c o rec tură;  

Vichentie Molin : act iv it . cultural re l ig ioase şi c ântări  

Codruţ Anca : re la ţ i i in t e rne –   i n t e rna ţ i ona l e

ş i t ehnoredac tare .  

CARMEN ENACHE 

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 12/20

12

ADORMIRII MAICII DOMNULUI

Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceeace romano-catolicii numesc Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria. În conformitatecu Sfânta Tradiție, Maica Domnului a murit ca orice ființă omenească, „adormind”, așa

cum indică și numele sărbătorii. Ea a murit așa cum mor toți oamenii, nu în mod„voluntar” ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubillegată de stricăciunea acestei lumi.

Apostolii au fost aduși în mod miraculos la acest eveniment și au fost cu toțiiprezenți, cu excepția Sfântului Apostol Toma, atunci când Maica Domnului a trecut dinaceastă viață. Apoi, ea a fost înmormântată. Apostolul Toma a ajuns câteva zile maitârziu; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalți să deschidă mormântul MaiciiDomnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. Acestmoment este pentru noi pârga (primul rod) al învierii de obște a credincioșilor, care vaavea loc după a doua venire a lui Hristos.

Praznicul poartă numele de Adormirea Maicii Domnului, pomenind trecerea ei

din această viață, cuvântul „Adormire” traducând grecescul Koimisis, care înseamnăadormirea întru moarte (de aici vine și cuvântul cimitir). Biserica Romano-Catolicăpreferă să numească acest eveniment ridicare la cer (lat. assumptio, literal „primire” [încer]) întrucât, ținând seama de dispariția trupului Maicii Domnului din mormânt,consideră că Ea a fost înălțată cu trupul la Cer.

La fel ca și în cazul Nașterii Sfintei Fecioare, sau în cazul Intrării  în Biserică, nici

pentru Adormirea Maicii Domnului nu există referințe istorice sau biblice pentruaceastă sărbătoare. Biserica Ortodoxă propovăduiește că Maica Domnului este fără depăcat, dar și că Fecioara Maria a avut nevoie cu adevărat să fie mântuită de Hristos -

mântuită de încercări, suferințe și moarte din lumea aceasta. Ea a murit cu adevărat șiapoi a fost luată la Cer de Fiul ei, ca Maică a Vieții, și ia deja parte la viața fără desfârșit din Împărăția Cerurilor. Această viață în rai este pregătită și promisă tuturorcelor care „ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și îl păstrează” (Luca 11,27-28) 

POSTUL

Sărbătoarea este precedată de 14 zile de post strict, cu dezlegare la untdelemn șivin sâmbăta și duminica, cu excepția Schimbării la Față (6 august), când este dezlegarela pește, indiferent în ce zi ar cădea. În zilele de peste săptămână din post, se slujește oriParaclisul Mare al Maicii Domnului (slujbă de implorare) ori Al doilea paraclis al

Maicii Domnului. Dacă ziua praznicului cade miercuri sau vineri, este dezlegare la pește. 

SLUJBELE PRĂZNUIRII 

În seara sărbătorii se slujește o Vecernie care cuprinde trei citiri din Vechiul

Testament care au înțelesul în Noul Testament:    În Facerea 28,10-17,  Scara lui Iacov care unește cerul cu pământul, simbolizează unirea lui

Dumnezeu cu omul, unire realizată pe deplin și perfect în Maria Născătoarea (Purtătoarea) deDumnezeu.

  „Ce minunat este acest loc! Aceasta este casa lui Dumnezeu și poarta raiului!” În Ezechiel  43,27-

44,4 este descrisă viziunea cu Templul cu ușa spre Răsărit, întotdeauna închisă și plină de slava luiDumnezeu, care o simbolizează pe Maica Domnului.

  Pentru textul din  Proverbe 9,1-11,  Maria este cu "casa" pe care Înțelepciunea Divină și-a zidit-o

sieși.

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 13/20

13

Atunci când se slujește Utrenia, în dimineața sărbătorii, se citește din Luca 1,39-

49, 56. Acest text este citit la toate sărbătorile Maicii Domnului și conține Spusele Maicii

Domnului: "Şi a zis Maria: Mărește sufletul meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu

de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, deacum mă vor ferici toate neamurile..." În unele bisericii există obiceiul de a se

binecuvânta flori în ziua acestei sărbători, dar înainte de Sfânta Liturghie. La Liturghie, se citește din Apostol de la Filipeni 2,5-11, unde se vorbește despre

"Gândul acesta să fie în voi care era și în Hristos Iisus, care Dumnezeu fiind în chip, n-a

socotit o știrbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deșertat pe Sine, chip de robluând, făcându-Se asemenea oamenilor, și la înfățișare aflându-Se ca un om, S-a smerit

pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe cruce. Pentru aceea, șiDumnezeu L-a preaînălțat și I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume;ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cerești și al celor pământeștiși al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întruslava lui Dumnezeu -Tatăl."

Citirea din Sfânta Evanghelie  este luată din Luca 10,38-42 și 11,27-28,  citite

 împreună. Și aceste  texte sunt citite întotdeauna la sărbătorile închinate MaiciiDomnului. În acest text, Domnul spune, "binecuvântați sunt aceia care aud cuvântulDomnului și îl păzesc!"

PRAZNICUL ADORMIRII MAICII DOMNULUI ÎN ROMÂNIA 

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndrăgite sărbătoripentru credincioșii ortodocși români, mai ales datorită evlaviei deosebite a românilorfață de Născătoarea de Dumnezeu. Un foarte mare număr de biserici și de mănăstiripoartă acest hram.  În multe locuri, cu această ocazie se organizează pelerinaje lamănăstirile care își sărbătoresc astfel ocrotitoarea. Sate și comunități întregi vin

 împreună în aceste pelerinaje.Credincioșii vin încă din preziua Praznicului, în 14 septembrie și participă la

slujbe, care în multe locuri au un fast deosebit. Astfel, slujba Vecerniei se prelungește cuo  Priveghere care în unele locuri durează până foarte târziu în noapte sau chiar toatănoaptea.

La slujba de înainteprăznuire se mai cântă în multe biserici și mănăstiri dinRomânia și Prohodul Maicii Domnului,  o cântare special alcătuită pentru noapteadinaintea praznicului, construită după modelul Prohodului Domnului și pusă pe liniamelodică a celor trei stări ale acestuia.

În pauzele dintre slujbe, credincioșii cântă, în unele locuri, și alte cântări (extra-

liturgice) închinate Maicii Domnului, numite în Ardeal pricesne, care exprimă grijaNăscătoarei de Dumnezeu pentru oameni, precum și afecțiunea profundă a

credincioșilor față de Cea pe care o numesc Măicuța Domnului . Unele dintre acesteasunt de o surprinzătoare familiaritate: „Am venit, Măicuță, să ne mai vedem / și să-țispunem dorul pe care-l avem...”

Poate cel mai cunoscut pelerinaj de Adormirea Maicii Domnului este, înRomânia, cel de la Mănăstirea Nicula, păstrătoarea unei cunoscute Icoane făcătoare deminuni a Maicii Domnului. Aici credincioșii se adună cu sutele de mii. Foarte mulți, însemn de evlavie față de Maica Domnului, al cărei ajutor îl cer și îl primesc, fac, lavremea praznicului, înconjurul bisericii (o dată sau de trei  ori) în genunchi, așteptândapoi cu răbdare ore și chiar zile la rând pentru a ajunge să se închine Icoanei MaiciiDomnului.

În afara slujbelor, în ziua praznicului se organizează în multe locuri, pe lângă

mănăstiri sau și în orașe, târguri și serbări populare. PREOT ICONOM STAVROFOR

VICHENTIE MOLIN

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 14/20

14

ANSAMBLUL FOLCLORIC CARAȘUL LA 

CURSURILE DE DANS GERMAN INIȚIATE LA GĂRÂNA

DE 

FORUMUL DEMOCRATIC GERMAN DIN CARAȘ -SEVERIN

4 august 2015

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 15/20

15

ANSAMBLUL FOLCLORIC CARAȘUL  LA FESTIVALUL DE FOLCLOR

JOCUL POPULAR TRADIȚIE PERENĂ PE VALEATIMIȘULUI 

ARMENIȘ  – 8 AUGUST 2015

Soliști vocali: Alexandra Fișteag și Sorin Năstase,  

Clarinet: Cristian Fișteag  

Coregrafia: Codruț Anca  și Ciprian Curt

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 16/20

16

 A n s a m b l u l f o l c l o r i c

„ C A R A Ş U L ” l a  

15 AUGUST 2015  

Soliști vocali:  

Aurelia Ardelean, Elena Cozâltea, Alexandra Fișt eag și Sorin Năstase  

Clarinet: Cristian Fișteag  

Coregrafia: Codruț Anca, Ciprian Curt și Anduța Roman  

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 17/20

17

 Ansamblul CARAȘUL la 

TVR TIMIȘOARA

28.08.2015 

Coregrafia: Codruț Anca, Ciprian Curt și Anduța Roman  

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 18/20

18

ANSAMBLUL

CARAȘUL LA 

ANIVERSAREA A 250 ANI DE VIAŢĂ A COMUNEI BILED –  TIMIŞ 

30 AUGUST 2015

Direcția artistică Codruţ Anca ; 

coregrafia: Codruţ Anca și Ciprian Curt ;

foto: Ciprian Curt 

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 19/20

19

 ANSAMBLUL CARAȘUL LA

CARAVANA CÂNTECULUI ȘI JOCULUIROMÂNESC ÎN SERBIA 

5 s e p t e m b r i e 2 0 1 5

Re g i a a r t i s t i c ă : C o d r u ț A n c a  

C o r e g r a f i a : C o d r u ț A n c a ș i C i p r i a n C u r t  

7/23/2019 NR.3 2015.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/nr3-2015pdf 20/20

20

ROMUL L DE

1901 – 1970

ȘCOALA ARDELEANĂ  

IOVAN IORGOVAN