Sfáactinnea, A diiiistrattusa şi Tipoerafla :

BRA80VU, piaţa mare, TSrgulQ Inului Nr. 30.

<hrnori mfratscatt nu » prim itei. Manutcript* nu tt rtM m M .

Birourile de u u n c iir i:•rafovfi, piaţa mar*. Tlrgulfi

Inului Nr. 30.Iaaerate mai primesoâ tn Vlana R. Mone, Batutnsttin <fc Yogler (Otto Xaa*), E. Schaiek, Aioü Htrndti, M. Dttku, A. Opptlik, J. Donntberg; tn Budapesta: A. 7. ffvIdbtrgtr, Xck- tUm B tm a i: tn Frankfurt: ff. L. lkm b*; In Hamburg: A. Xtemer.

Preţulă inaerţiuniloru: o seri& garmond pe o colină 6 cr. ţi 90 or. timbra pentru o publi- oare. Publicări mai dese după

tarifă şi învoială. Reclame pe pagina a m -a o

u n i 19 cr. y . a. séu 30 bari.

A 1 T T 7 L T J JLTVT.

„Gazeta1* ese în fiă-oaret}iAbonamente pentru Anstro-Unzaria.Pe un and 12 fl., pe şâse luni

6 1 , pe trei lnnl 3 fl. N-rii de Duminecă 2 II. pe and

Pentri România şi străinătate:Pe unü anii 40 franci, pe aése luni 20 fr., pe trei Ioni 10 fr. N-rii de Dnminecă 8 franol.

Se prenumSră Ia tóté oâciele poştale din Intra şi din afară

şi la dd. oolectorf.

ADoiameitilf pentru Brasorf:a administraţiuno, piaţa mare. Törgulü Inului N r. 80 etagiulü I.: pe unü an& 10 II., pe fése luni 5 II., pe trei lnnl 2 II. 50 er. Cu dusulu în eas&: Pe unü anü 12 fl., pe 6 luni 6 II., pe trei Ioni 3 II. Unü. esemplarü 5 cr. v. a. sén 16 bani. AtAttL abonamen­tele cátü şi inserţiunile *untü

a se plăti înainte.

Nr. 71. Braşovtl, Vineri, 2 (14) Aprilie 1893.

Nou abonamentUla

Mm& TBANSILVANIEICu fl Aprilie fl§93 st. v.

r’ii desehisâ n o a abonamentâ, 1» care fnvit& m u pe toţi a m le ii şl «p rţjin ito rftl foftei nostre.

PreţulA abonamentuluiiPentru Austro-Ungaria:

p e Tizi-u. 6L33.-0..........................2.2 fLp e şese 1-u.aa.i........................ © fl.p e tre i 1-u.an.î.......................... 3 ±L

Pentru România şi străinătate:p e 13.33.-0, £t3a.-â. . . . . . -40 fraoacxp e şese 1 -u .n i .................2 0 ,,p e tre i 1 -u .n .I ...................I O „

Abonamente la numerele cu data de Duminecă:

Pentru Austro - Ungaria:pe unâ a n u .................................. 2 fl.pe ş^se l u n î ............................... I fl.

Pentru România şi străinătate:pe unâ a n u ...........................8 frâneipe ş£se l u n i ....................... 4 „

Abonarea se pote face mai uşorii prin mandate poştale.

Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“ .

Istoricii româniClainu, Şincai, Bărnuţiu, Lau- rianu, llarianu ţi Hurmuzachi despre unirea cu Biserica Ro- mei, ţi despre folosele unirei.

(Fine.)

Se ascultăm acam pe în veci neui­tatul Bărnuţu, acestu bărbatQ pre­destinata alâ naţiunei române, care în memorabilului seu discursu dela 1848 este profeticu chiar şi în cestiunile de unire.

Etă cum se esprimă deosulu despre începutului sclaviei Biseri- ricei ntfstre de Alba-Iulia în jugulu Bisericei catolice, şi despre folosele politice ale unirei.

„SuptQ înalta protecţiune a acestui Strigoniu f a b r i c a Ie- sui ţ i i d i p l o m e f a l se , scotea rescripte dela Curte şi bule dela Roma pentru noua subprigonire a bisericei române sub titlu de Episcopatu alu Făgăraşului, nu­mai sempl ici tatea preoţi loru Români apără demnitatea Mi ­tropol iei Români lor f i de n ’ a apusu cu totulu, că nu luară întru nimicii atari bule şi res cripte şi continuară şi după uniu­nea acesta, ca şi înainte de ea a cântare în tote bisericele române totu pe Archiepiscopulu loru ca şi mai înainte . . . . “

„îndată la începutulu Uniunei vedemu în Sinddele ndstre pe patrele reptore al<i I esui ţ i loru preşe4endu în loculu superitenden- tului reformaţii şi pe altu Iesuitu ’lu vedemu neîncetatu în c6stele Episcopului nostru priveghiându-lu ca pe unu fâcetoru de rele. Acum spuneţi-mi, ce diferinţă este între superitendentele de Tofeo şi între iesuitulu Baranyi , care din amândoi a fostu mai bunu pentru Români? îndată după

unire episcopulü catolicü din Alba - Iu l i a încalecă peste Ar* chiepiscopulü nostru şi-10 face Vicariu, ’lü înfruntă, ’lü dogenesce, ’lü visita pănă ce-lQ scóte abia bula papei din 1721 ab omnj admonit ione, eoreptione vi s i ­ta tione a acelui episcopü din Alba-Iulia, ér Achiepiscopulü din Strigonu ’lu desbraca de demni­tatea archiepiscopéscà şi-lQ face suf raganeu, şi biserica nóstra o légá în jugu nou.... Cu şierbitutea acésta noue se introduce în cle- rulu românu unü şierbilismu nou împreunatü cu o îngâmfare mesa- ravere mai alesü în referenţă că- tră cei neuniţi, carï n’avea privi- legiulu uniţilorO. Acestu spiritu necuratö locuesce în mănăstirea din Blaşiu supt călugări : face ad- vocatü de Iesuiţi şi pe unu Petru Arone, dă lucru de ajunsu epis­copului Inocenţiu şi animoşilorii protopopi de atunc! : murindu că­lugării rëmâne ereditate Capitu- lului succesoriu în tuncţiunile că- lugărilorQ şi de aci se străcura la Clerü. Episcopii, Capitululu, Pro­topopii şi Vicarii lucră pe între­cute spre cea mai profundă du­rere a Clerului şi a t0tă naţiunea, ca së nu mai scape biserica română de subt acésta tute l ă ruşin0să; fii nenorociţi! cine vë va apëra, décà părinţii voştri dau mâna cu străinii în contra vóstrá ? Ce ar cjice episcopulü Inocenţiu, când ar vedé, că acum n ’a re Ie8ui t i smulú numai unü ad- vocatü în bi ser ica lui cea a- şerbi tă şi s f âş iată de Iesuiţi? Ce a păcătuitii biserica nós- tră, — întrebămu noi cu epis- copulû Inocenţiu — decă cum­va n 'a pecătuitfi unindu-se.... cu uniunea deodată a întratü o ură între Români în aceste tim­puri nefericite, nu postulareţi (ce­reţi,) ca së descriu cum se certa fiii cu părinţii, cum se bătea fraţii cu fraţii fără së scie pentru ce, cum so afurisea popii noştri unii pe alţii . . . . cum întërîtau pe episcopii uniţi şi pe Călugări ca së facă proseliţi din Români . . . . Atâtü erau de mari relele, care le suferia naţiunea română în urma uniunei, încâtü încă pe la anulü 1735, aşad0r numai peste 65 de ani după făcuta uniune se plânge amaru Protopopulü unitu Nicora Beianulü cătră Episcopulü Inocenţiu cu aceste cuvinte: „tare me temu, că nu vomü avé altü folosü din unirea acésta, care o amü făcutu; ci vomü rëmâné cu ura între fraţi şi cu mustrarea cugetu lu i“. Nu multü după acésta altü protopopü predica în biserica acésta, că : „i-au înşelatu pe Români cu unirea“. (Discursulü din 14 Maiu 1848 la llarianu Istoria Tom. II. pag. 823— 325.)

Së ascultamü acum pe învë- ţatulfi Laurianu despre folósele unirei :

„Pe lângă tóté aceste Decrete şi Mandate imperiale, Guvernulü şi Ordinele Transilvane sciură aşa

de bine sé íntórcá lucrurile, ca R o m â n i i sé r S m â n ă t otü în s t a r e a de a p ă s a ţ i şi d e s p o ­i a ţ i de d r e p t u r i l e ce tă ţ i ane . După Decretele Imperiale trebuia ca între cele patru Religiuni pri­mite, Catolică, Luterană, Calvină şi Ariană, sé fiă o egalitate per­fectă, persónele bisericesci sé se bucure totü de aceleaşi scutiri şi libertăţi, laicii sé aibă totü ace­leaşi drepturi, după starea lorü de Nobili, Liberi şi Omagi (iobagi). Românii se numera acum între Catolici, şi trebuia atátü în res- pectulü bisericescü, cátü şi celü politicü, se se împărtăşescă de tőte beneficiile, la care au dreptü Ca­tolicii, dela Deregătoriile cele mai marí pănă la cele mai mici. Ca­tolicii dobândiră multü prin unirea Románilorü, căci îşi înmulţiră nu- mérulü în comparaţiune cu ce­lelalte secte, aşa íncátü le întrecea pe tóté, — ei, cei ce supt Prin­cipii Calvini avuseră numai doué biserici publice în t0tă ţera, şi se reduseră la unü numérü atátü de micü, íncátü mai în urmă, când se restabili Episcopatulü Catolicü sub Carolü şi se introduse ín Alba- Iulia Episcopulü Georgiu Marton fi, se afla în atare lipsă de Preoţi, íncátü Protopopulü Românescu, Petru din Daia, trebui sé servâscă oficiulü în limba Românâscă la altariulü celü mare în biserica catolică. — Dér R o m â n i i se s o c o t i r ă n u ma i ca î n m u l ­ţi t o r i de numér ü . — Dregă- toriile politice în Transilvania se ímpartü după proporţiunea celorü patru religiuni, pentru esem piu la guvernulü provincialü unde suntü12 C on sil ia rí, sepunü câte trei din fiă-care religiune. In n u m e l e R o m á n i l o r ü s e p u n ü U n g u r i Ca t o l i c i , — deóre-ce după dreptü, décá nu doi, celü puţinfl unulü ar trebui se fiă Románü. Aşa e cu posturile de s ec r e t a r i , de C o n c e p i ş t î etc.; aşa e la C a n ­ce l a r i a au l i că , aşa e la Tr i * b u n a l u l ü r e g a l u, aşa e la Te- s au r a r i a tü , aşa e la şc0le, aşa e la D e r e g ă t o r i i l e din c o mi ­tate şi din s c a u n e ('districte), aşa e la a l e g e r e a D e p u t a -ţ i ^ o r f l ............

„Românii afară de micile scutiri ale persónelorü bisericesc!, na do- b e n d i r ă n i m i c a p r i n unire, ba încă şi perdură. Perdură in­dependenţa loru, ca Români şi ca religionari de ritulü orien­talii, care o aveau ei mai înainte pe lângă tote asupririle, ce în­tâmpinau din partea eterodoxilorü, p e r d u r ă a r c h i e p i s c o p a t u l ü , c ă c î a c e s t a după un i r e se de- g r a d ă l a s t a r e a de s imp l u e p i s e o p ü supusü censur e i i esui ţ i l o r f i şi supremaţiei ar- chiepiscopului ungurescü; p e r ­du r ă c h i a r n a ţ i o n a l i t a t e a . Cei mai mulţi Români, cari se înălţară cu íncetulü din întâm­plare . . . . la deregătorii mai înalte. . . . trecură dela legea şi ritulü orientáló, la cea de ritulu occidentalü . . . . şi se lăpedară

oude naţiunea lorÜu. (Magazinü i toricü Tom. III. pag. 826— 328)

Sé vedemü acum, cari suntü părerile învâţatului istoricü şi a bunului Românü Papiu llarianu.

In discursulü séu despre viéţa şi activitatea lui George Şincai, Ilarianü ne spune, ín modü des­tulei de clarü, că unirea Románi­lorü cu biserica Romei s’a făcutfi numai promiţându-se Románilorü drepturi politice egale cu Ungurii.

„Românii de aici din Transil­vania, 4ice dênsulü, călcaţi deo­potrivă în cele besericesci, politice şi sociale, după căderea Transil­vaniei sub casa habsburgică fura a m ă g i ţ i prin promisiune de drep­turi egali cu Ungurii, a se uni cu biserica Romei.“

Ilarianü apoi ne arată, că toţi bărbaţii luminaţi ai Románilorü au vëcjutü într’o formă r é u 1 ü f a- t a l ü causatü naţiunei şi bisericei nóstre prin unire.

„Din cari tote se vede, că Şincai, ca şi Klainü episcopulü, Klainü călugărulO, Petru Maiorü şi toţi Blăşianii luminaţi din se- cululü alü X V III, c u n o s c e a totü r ëu l ü f a t a l ü p r o d u s ü pr in Un i r e , nici vedea a l t ü lécu, d e o c a m d a t ă , epre a micşora séu alina rëulü, decâtü stricta mărginire în cele patru puncte de nimeni înţelese.“

Apoi Ilarianü se íntórce cătră Iesuiţii români de astăcjl cu cu­vintele urmátóre:

„ Vo i I e s u i f i r o m â n i dela Oradea-mare, dela Gherla, de ... şi de aiurea, voi cari în aceste c|ile ale luminei şi ale libertăţii cute­zaţi a î n d e m n a pe R o m â n i sé m é r g á l a s i n o d u l ü Cato- l i c i l o r ü d in P e s t a ; voi carï mergeţi cu cutezanţa pănă a da Románilorü un i ţ i numele stră- inü şi urî tü de Cato l i c i , ca şi cum a fi unitü în patru puncte cu catolicii ar însemna a fi cato­licü, papistü adecă Iesuitü, voi cari prin acésta şi alte asemeni criminali apucături, cercaţi a rumpe de totü o parte însem­nată a Románilorü din corpulü celü mare alü naţiunei, — au- cjiţi pe proíetulü Şincai şi, pănă e timpü, converti ţi-vëu (Viâţa şi ope­rele lui Georgiu Şincai, pag. 32 — 44)

Trecemü acum la unü altü bárbatü distinsü şi înţeleptfl alü naţiunei române, la Br. E . Hur- muzachi.

Eudoxiu Hurmuzachi, în scrie­rea sa asupra istoriei bisericei ro­mâne din Transilvania, ne arată, că unirea cu biserica Romei, chiar aşa după cum o făcuse episco­pulü Atanasie, este din punctü de vedere juridicü nulă şi fără va- lóre, de ore-ce s’a făcutfi fără voinţa părţii celei mari a clerului şi fără scirea poporului, peste totü fără ca poporulü së fi fostü instruatü asupra punctelorü aces­tei schimbări de religiune.

„La sinodulü din 7 Oct. 1698 din Alba-Iulia, cjice dênsulü, fură chemaţi ce e dreptü deputaţi din

Pag 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 71— 1898.

mai multe comune românesc!. Dór deputaţii aceştia, neavéndü nici o cunosCinţă despre lucrurile, de cari era vorba, er de alta parte neîn- ţelegendfi nici procedura, ce tre­buia sé se urmeze în astfelü de cestiuni, votară prin aclamaţiune în numele comuneloru. Cu tóté aceste mai avemü motive fundate, ca sé ne îndoimO, că actulü acesta de unire s’ar fi tácutü cu învoirea generală a preoţiloru şi a mireni- lorü. Auume, déca noi vomü ave în vedere, că din 55 de Protopopi, atâta era aratatü numérulü loru, şi din 1582 de parochii, câte se aflau atunci sub Mitropolitulü greco-orientalü, singuru numai e- piscopulü şi protopopii şi puţini preoţi din gradele de josu subsem­nară primirea unirei din 7 Oct. 1698, că mai departe mulţi preoţi, fără sé se oblige în scrisü, dór cu tóté aceste fără voiă se supuseră sorţii violente, că în fine íntréga clasa poporului séu a mireniloru, numai întru atátü luă parte, ca fiacare comună trimise câte trei deputaţi la sinodü, ca sé fiă de mărturiă la actulü acesta de tre­cere la altă religiune, dór în rea­litate nici preoţii din gradulü mai inferiorü, nici ceialalţî membrii din poporu nu subsemnară documen- tulü acesta despre schimbarea re- ligiunei. De aceea se póte presu­pune cu totü dreptulü, că clasa preoţiloru pe faţă şi pe tăcute au primitu unirea cu majoritate, înse din p o p o r u n u m a i o s l a b ă mi n o r i t a t e n e c o n s i d e r a b i l ă a a p r o b a t u şi a p r i m i t ü uni ­rea. É r r e s t u l ü ce l ü mare din p o p o r u l u r o m â n e s c u n i c i nu a í o s t ű de l o cü in- s t rua tü mai î n a i n t e n i c i d u p ă a c e e a d e s p r e d e o s e b i r i l e do g ma t i c e , ce erau între améndoué bisericile şi cari erau cuprinse atunci în 4 puncte, şi cu atâtu mai puţinu a fostü poporulü informatü despre cuprinsulü şi în­semnătatea adeverată a schimbă-rei de religiune..............................

„Era aşa dór numai o s i mp l ă f i c ţ i u n e răspândită în publicü, ca sé orbescă lumea, că poporulu románü pe timpulü acela ar fi pri­mitü unirea cu aclamaţiune. O astfelü de schimbare de religiune prin r e p r e s e n t a n ţ i impuş i cu de-a sila poporului, cari votau prin aclamaţiune în contra sciinţei şi în contra voinţei poporului, şi fără ca poporulü se cunóscá arti- culele schimbate ale credinţei, 4** cemu, unü astfe*U de actü, pe lângă tóté apucăturile Propagandei, nu

FOILETONÜLU „GAZ. TRANS.“

In gura chiţiloru.Novelă de A. Oscar Kiaussmann.

13) (Urmare şi fine.)

Unü pgomotü de voci ílü deştepta. Angermann se ridica dm patü şi soóse unü strigátü de surprindere. înaintea lui sta loootenentulü Winter şi ceilalţi mem­bri ai oorpului oivilö de pe „Freya“.

„Sérmane b&iatü !tt 4ise loootenen­tulü Winter, „te compátimescü din inimă. Ce înfricoşatö jooü au fácutü cu dta. Yino afară!“

„Domnule locotenenta“ , rőspunse Angermann cu voce mişcată. „Sunt unü asasinü.“

„Na eşti!“ declará Winter, „dór sperü, oă timpulö acesta înfricoşat^ oe l ’ai petrecutü aici, îţi va fi o înveţătură pentru t0tă vieţa. Mişeii aoeştia au ju- oatü o adevărată comediă. Vino ou mine şi totulü ţi se va esplica.“

♦ *„Chiţii“ nu observaseră d8 locü, că

poliţiştii pétrunáü în casă. Astfelü aceş-

ptfte av£ nici unü fundamentü juridicü, şi nu se p o t e c o n s i ­de r a î n a i n t e a p u b l i c u l u i ca unü ac tü de c o n s c i i n ţ a ese- c u t a t ü în mo d ü l e g a l i i “.

„Unirea cu biserica Romei o făcu apröpe numai clerulü singurü şi cu o parte mică din mireni Totü asemenea pănă astă4i sin­gurü numai clerulü este stelpulü exclusivü alü unirei şi pănă as- tăcji n ’a pututü face cauni rea se pr indă rădăcin i în sufletulü poporului romänü. Din contră, cu cätü biserica greco-orientală va înflori mai multü şi se va des- volta în Transilvania, cu atätü mai multü ea va fi unü periculü pentru religiunea unită, care în fine va fi silită se se alipescă ne condiţionată seu de religiunea ro­mano-catolică, seu de biserica greco-orientală, fiind că ori ce for­maţiune de transiţiune (cum este biserica unită) cu atätü îşi perde mai multü fundamentulü şi esis- tenţa, cu cätü formaţiunile prin­cipale din apropiere desvoltându-se liberü se estindü totü mai tare şi ast-felu suprimă ori ce formaţiuni bastarde. Cum că presupunerea ac6sta este forte probabilă se vede din aceea, că procesulü de fier­bere şi de descompunere în sinulü bisericei unite încă nu- s’a terminatü, ci din contră pro­cesulü acesta de fierbere şi de des­compunere ţine spiritele credin- cioşiloru într ’o nelinişte reli- giösä continuă şi într ’o desbi- nare încordată. Biserica unită legată de Roma prin lanţuri d-)g- maticenu va pute se ţină piept în contra presiunei celei mari a Romei, nici în privinţa admi ­nistrativă, nici în privinţa ju- risdicţiunei. De aceea ea înse- toşeză chiar astăcjî cu oftări as­cunse şi cu durere visibilă după desvoltarea liberă şi după autono­mia neîncomodată, de care se bu­cură bi ser ica-mamă orientală în statulü austriacü, deşi înzes­trată cu mijlöce materiale mai pu­ţine“ (Fragmente zur Geschichte der Rumänen. II Band pag. 36— 67, 57— 58).

Incheiämü de astă dată acestă espunere a nöstra asupra legătu rilorü de unire cu Biserica Romei, şi asupra stărei excepţionale nefa­vorabile, în care se află astăc[i Mitropolia română de Alba-Iulia.

Toţi omenii de bine, cari pörta în inima lorü unü viu interesü pentru conservarea neatacată a credinţei şi a independenţei nös- tre bisericesc!, se vorü convinge

tia, fiindü bine orientaţi, putură së pună mâna pe birtaşfi şi pe ajutórele acestuia, cari în mare parte erau Germani dege­neraţi. Apoi, ou o desteritate adevëratü americană, cercetară camerele, pe când Winter şi omenii sëi căutau urma lui Angermann. Cercetarea ambelorü par tide fù încoronată cu suooesü. Găsiră pe Carol Angermann, dér şi fantoma, care servise la nenorocirea atâtorü omeni. Era imitarea oadavrului unui matrosü asasinatü. „Chiţii“ obiclnuiau, oa ântâiu sô ameţ0*că victimele, cărora după ce se desmeteceau, li se arăta fantoma dina­intea căreia se retrăgeau ou grózá, fără oa sè o oeroeteze mai de • aprópe. Ast­felü le insufla credinţa, că ar fi sëvîr- şitü unü asasinatü şi nenorociţii nu mai trebuiau sé fiă ţinuţi cu puterea, căci de aci înainte erau nisce instrumente orbe în mânile „ohiţilorfi.“ Păpuşa aoésta era lucrată cu îngrijire. Sângele de pe rană, precum şi sângele de pe haine, era sânge de animale.

Trecù câtva timoü pănă când An- g9rmann înţelese, că nu e asasinü, ci oă au sâvîrşitO ou elü o fărădelege. Sim­ţăm ântul^ oă consciinţa sa e ourată, îlü

din cele înfăţişate pănă aici, că vederile nôstre în acéstâ cestiune mare, cestiune de viéţă şi de môrte bisericéscâ şi politică a Ro- mânilorü din Transilvania, nu di­feră întru nimicü de părerile pă- rinţilorfi noştri, de vederile apos- tolilorü renascerei nôstre naţio­nale.

In fine unü lucru së nu-lS pierdemü nicidecum din vedere :

Consecinţele inevitabile ale schimbării de religiune încercate în conciliele dela 1872 şi 1882 vorü fi: că Biserica şi Mitropolia română de Alba-Iulia, are se fiă necondiţionat înghiţită şi conto­pită în biserica catolică de Alba- Iulia. Acéstâ contopire au încer- cat’o episcopii catolici de Alba Iulia încă în secululü treeutü în­dată după unire. Acéstâ contopire zace în interesulü catolicismului şi în specialü alü Papismului, ca se nu mai lase pe viitorü Mitro­polia română fiuctuândü între Bi­serica orientală şi între Biserica catolică. Acésta, în fine, zace chiar în interesulü bisericei catolice un­guresc! şi în interesulü politicü alü Ungariei.

N ie . JJensitşiatiu »

OaONICA POLITICA,— 1 (13) Aprilie.

Munioipiulü comitatului Pojonü a trimisö o petiţiune dietei unguresci pri- vitóre la „agitaţiunile de naţionalitate“ , în oare se ilustreză raporturile dintre Maghiari şi Slovaol. Estragemü din acestă petiţiă urmátórele : „Iu timpurile recente amö esperiatü, oă popornlü slo- vaeü pacïnicü e atîţatfl de agitatori de naţionalitate şi încă in modü aşa de sis- tematioü, înoâtü este de temutü, oă să­mânţa rea va înoolţi. 0 astfelü de apa- riţiune s’a ivitü în oraşulfi Mudra, unde nisce panslaviştl au proiectatü o adu­nare îu caresé se desbată asupra căsătoriei civile şi asupra artioulului de lege 44 din 1868. Acest articol a enunţat egala îndrep­tăţire a cetăţenilorO ţării fără deosebire de naţionalitate; dér intenţiunile înţe­lepte ale acestei legi nu s’au îndeplinita. Naţionalităţile au devenitü din oe in oe mai îndrăsneţe; ele \iutescü la submi­narea Ungariei. Naţionalităţile trebuescü ţiuute în frâu şi ou deosebire tiuerilorö trebue së li-se infiltreze ideia de statü maghiarù şi adevëratulù patriotisme. Aoésta trebue së o tacă preoţii şi învë- văţătorii“ . — Apoi së mai c}*01 cà uu suntü înţelepţi munioipaliştii din Po­jonü?

»

Mare sensaţiă a produsü în cercu­rile politice din Viena şi Petersburgü

oopleşi întru atâta, íncátü căcju íntr’unü leşinfl adéncü din oare se deştepta nu­mai după câteva ore. Bucuria fu pentru Angermann mai puternică şi mai mare deoátü grija, tema şi mâhnirea prin oare treouse; ea ílü oopleşi.

După îndelungată ceroetare se gă­siră mai multe costumurî de matrosl, oarl fuseseră lăsate aiol de oătră sârma- nele viotime. Birtaşula şi ajutórele sale retuşară, oe*i dreptü, ori oe mărturisire, dér Angarmann era destulă mărturiă. Unulü dintre Germani, şi adecă omulü, oare se ooupase cu îngrijirea lui Anger­mann, se oferi în fine sé faoă o mărtu­risire, déoá îi vorâ micşora pedépsa. Elü deolarâ, că în faptă a íostü oomplice alü „obiţilorâ“. Ca8ulö speoialü ou Anger­mann l’a urzitü Teodor Lang. Acesta venise la birtaşfl, căruia îi oferi 100 do­lari, dâcă îi va suooede sé oonstringă pe Angermann a deşerta şi sé-lü facă a orede, oă a sâvârşitO unü omorü. Lang a adusü pe Angermann în looalü şi i-a turnatü în bere hydratü de olorü. Lang s’a depártatü apoi şi nu s’a mai reîn- torsü. înainte de tóté niol n?a mai plă- titü suma promisă.

primirea lui StambulOY de oătră Maj* Sa monarohulü Franciscü Ios if I într’o audienţă, oare a ţinuţii trei sferturi de 0ră. Stambulov şi a oerutü întrarea prin miuistrulü Kalnoky. Cercurile diploma­tice negă, că audienţa dată lui Stambu­lov ar íi destulü motivü pentru recunós- oerea prinoipelui Ferdinand, ele însë reounoscù oâ audienţa dela 11 Aprilie este o mare distincţiune pentru Stam­bulov. Foile streine ooinentézá aoestă primire şi cele mai mult ii dau mare însemnătate din puuctü de vedere inter­naţionala

»

La 6 Aprilie n. ministerulu francesua oetitü în parlamentü o declaraţiune în mijlooulü semnelorü de aprobare. Ea cjice, că guvernulü nu se înşelă asupra greutăţilortt situaţiunii ; inaë este asigu­rata, oonstatândü liniştea ţerii şi în­crederea ei neolintită în Republică. Aoésta probézà, oă durerósele incidente din lunile din urmă, în oiuda silinţ->lorö pentrn a-le esploata într’uua scopü poli- tioü, n’au atinsa nici Republica în ores- cerea ei puternică, niol Patria îu r»nu- melesëu tradiţionala de onóre (Aplause). Cu tóté aoestea o leoţiuue re«se dia> aoeste încercări: anume, că belşuguld şi averea se dobâcdesoü numai prin munoă şi nu se pftstrézâ deoâtü prin moravurile ooreote şi prin demnitatea vieţii. Con- soiinţa naţională a înţeleşii aoéstá leoţiune. Se póte întrevedé ou încredere viitorulü R*publioii. Iu fie care c|i sufragiulü uni- versalü puue de acordü aspiraţiunile de- mocratioe ou instituţiunile republio8ne. piua este aprópe oâud identifioarea Fran­ciéi ou Republica va faoe ca aoéstâ con- oordanţă së fiă şi mai lesne de stabilita. Mijlooulü celü mai sigurft pentru a ajunge la acestü resultatfj, oâtü mai ourêndü, este de a administra ou esaotitate, bunăvoinţă şi dreptate pentru binele co- munü alü cetăţenilorO. Deolaraţiunea se termină ast-felû : „Vé índemnámü a da ţării impresiunea mersului normala alü vieţii parlamentare ţinâudu-vă, ín modü hotârîtü, lu unü ordinü de 4'> 0f>,re së ooroneze în modü demuü legislativa. Atenţiunea d-vóstré se va îudrepta în modü naturalü asupra legilorü economice şi sociale însorise la or­dinea cjilei, mai ou sémi proieotele asupra sooietàtilorü coopérative de pro- ducţiune şi de creditü a^rioolü. Luorulü d vôstrë imediatü este votarea buge­tului pentru 1893; oare va résulta din înţelegerea inevitabilă a oelorü douő Camere“.

*

Iutr’o vorbire de douë ôre îşi përaà bëtrânula Gladstone bilulu Home-rule in a doua oetire în camera comuuelora. Gladstone cjise, că Irlanda, în fonda, n'a primitü nid odată actulü de uniune, (iuvernula aotuala nisuesoe a restabili,

Birtaşula şi soţii séi, când au4irăoă Lang e pe borda, fură ouprinşl de o mare spaimă şi ar fi fost veseli dâoă ar fi pu­tut sé íniesnésoá fuga lui Angermann. In iua urmátóre „chitulü“ véndú pe Anger­

mann oăpitanului unei oorăbii pentru suma de 60 de dolari.

Când matro8ii se reînt0rseră la portü îşi arătară dragostea faţă de nenorooi- tulü lorü oameradü, oare oă4use în mâ­nile unorü miserabill. Cu deosebire se bucura loootenentulü Winter, fiindoă elü avuse dreptate, oă Angermann e nu deser* torü. Când se uroarft în luntre, se euc}iră bubuituri de tunuri. Esoadra germană sosise şi saluta pavilionulö din porta, pe când „Freya“ réspundea la salutare prin desoăroări de tunuri.

,Nu voiescl?“ întreba Winter pe Angermann, „sé scrii câteva rânduri ve- riş0rei d-tale? Le vomü puté trimite prin unü ourierü. Tinára damă era ou totula desperată din oausa dispariţiunei d-tale, şi e ou totulü singură, de când Lang a fostü are8tatü, dér în ori oe oasü e mai sigură, deoátü ou miserabilulü acela, oare îşi va primi résplata, deórece a datü pe unü bravü matrosü în mânile „ohiţi- lorü“. . . . . . . . . . . . . #

Nr. 7J—1893. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina g

Intre Britania-mare şi Irlanda, legătura inimei, oe a esistatü odată. Cestiunea ir* landesă este unü blăstămO pentru oa mera oomuuelorO şi o mare piedecă pen­tru împlinirea datorinţelorO sale. In Ir­landa nu domnesoe mulţumire, nedrep­tatea administraţiei de astă4l n’a fostü contestată de nici unü soriitorü. Glad­stone a atrasü apoi atenţiunea camerei ia esperienţele cu H o m e - r u l e din alte ţeri, aduoéadü oa esempl* Svedia şi Norvegia, Austro-Ungaria, Germania şi Statele Unite. După aceea Gladstone încheia cu cuvintele: Cestiunea irlaudesă a devenitü, în sensulö celö mai stricto alü ouvéntului, o oestiune naţională. Gu- vernulü este firmü deoisü, ca sé facă dreptate în Irlanda şi prin o procedere corectă, înţeieptă şi bună s0-şi susţină interesele onórei sale.

SCIRILE piLEI..— 1 (13) Aprilie.

Itélnire de monarohi. O scire tele* grafică din Varşovia confirmă svonulü, u& mouarchulű Francisco Iosifü se va íntélni la vâră ou Ţarula Rusiei într’o looalitate din Polonia rusâsoă.

—x—Principesa Maria, mo^tenitórea tro­

nului romana, după oum anuuţă o scire telegrafică din Buouresol, a devenitü röu fâră de veste, tocmai când asculta ser- viciulü divinü, Luni, într’o biserică pro­testantă. Principesa a ameţita şi s’a fá­cutü galbenă ca céra. Preotulü din al- tarü a întrerupta îndată slujba. Abia după y4 oră principesa s’a deştept&tO. Acum se află mai bine.

Satisfacţinne. Dininoidentulü atacurilorü oupnnse m articululü din „Tribuna“ nr. 65 dela 4 Aprilie n. o., apărutO sub tit- lulü „Crisa în Braşova“ , cu subscrierea profesorului din locü V. GoldişO, re* daotorulü nostru responsabila, d-lü Gre- goriu Maiorü, pentru persona sa, ér oo- laboratorulü nostru internü, d-lü Cornelü Üourtu, pentru membrii Redacţiuuei nós tre, cari asemeuea au fostü ofensaţi în sorisórea subscrisă d» d-nii Dr. Buzo- ceanü şi Dr. Branisi e şi publicată de cfttră d-lü GoldişO la aoelaşl locü, — au pretinsü satisfacţia dela aceşti domni. In urma aoéscs, d-nii GoldişO, Bozocénü şi Branisce au datü domnilorO Gregoriu Maiorü şi Cornelü Scurtu satisfao- ţiunea oerută.

—x—Tabla comemorativă a primatelui Si*

Bor. încă de muitü s’a pregatnü o tabiă comemorativă pentru réposatulü primate alü Ungariei, Sirnor. Până acum ínsé tabla nu s’a pututü aşe4a la looulü séu, deóreoe de-asupra morméntuiui era atâr­nată păiăria de oardinaiü a primatelui, pe oare nu era iert&tü a-o lua dela lo­cuia séu pănă nu va cădâ de sine. In tiue, pălăria a căc^tfl cutiei® acestea şi astfelü s’a pututü aşe4a tabla oomemo* rativă. Ciuourii şi sírma din jurulü pă­lăriei s’au aşe^atO în părete, in dosulü tablei comemorative, ér pălâria a fostü

Iu 4iua următdre se întruni pe bor- dulü oorăbiei admiralului oousiliulO de résboiu. Verdictulü séu suna în privinţa lai Angermann unanimü pentru aohiture de deserţiune. Angermann fusese victima uoei intrige, oe-o urcjise contra sa Lang. Mai’nainte deoe escadra ar părăsi portulü, Angermann {primi unü mioü oonoediu, pentru ca sé mérgá la usoatü şi să-şi ia rémasO bunü dela Lizzia. Revederea lorü a fostü passionată şi furtun0să şi se ter­mină cu mărturisirea iubirei lorü reoi- prooe. Lizzia aflase soutü la oonsuluiü germanü şi acesta oonvooâ unü oonsor* ţiu de comercianţi germani din Boston, care avea 60 conduoă afaoerile oassei Behrendt. Lizzia voi sé mergă din Bos­ton; ea dona sé vândă fabrica şi sé mérgá la mama lui Angermanu în Ger­mania, pentru oa aoolo sé aştepte espi- rarea timpului de servioiu a logodnicu­lui ei.

Acéstá hotărîre se şi îndeplini şi doi ani mai târ4iu aâămO în Bremen pe An- germaun cu si ţia sa Lizzia în împreju­rările familiare cele mai fericite. —

Despre sórtea lui Teodor Lang, séu, după cum se numia elü, Versen, 4i&rulü

depusă de arobiducesa Margareta şi de prinţulO Turn-Taxis pe ooróna prima­telui.

—x —Dela biroulü interparlamentarii din

Berna* Moţiunea privitor* la tratatulü de arbitragiu cu Statele-Unite ale Ame- ricei de Nord, adusă pe biroulü Came­rei comunelorü a marei Britanii de d lö Rmdal Cremer, trebuia sé fiă discutată la 7 Martie o. Cestiunea irlaudesă şi alte afaceri urgente provooándü o modificare a ordinei de c}i, deliberarea asupra mo- ţiunei a trebuitü sé nă amânată. Sus­ţinută da unü mare numérü de membri ai parlamentului, moţiunea, oare va fi desvoltată de autorulü ei ou oonoursulO lui Sir Iohn Lubbock, oratorü iufluentü, are tóté şansele de a fi votată. Ar fi unü fórte fericitö augurü pentru mişcarea interparlamentară votarea acestei mo* ţiunl.

—x —Siirşitulii pelerinagielorü. Cu ooasia

pelerinagiului s’a cheltuitü în Roma nici mai multü, nici mai puţinO deoâtO 7 mi* lióne de fr. în aurü. Papa a luatü la d^narulü sf. Petru 5 milióne de fr. Nu mérulü totalü alü pelerinilorü se ridică la 89,000. Cea mai mare parte erau Fran- cesl şi Spanioli, apoi Germani, EaglesI, AmerioanI, AustriacI şi în urmă Italieni. Se mai aşteptă înoă sosirea la Roma a pelerinilorü Tertiarilorü franciscani, pre­cum şi a altui rendű de pelerini din Austria. Aceştia vorü fi presentatl Papei de cardinalulü Gauscha, arohiepisoopulü Vienei.

—x —Principesă ruséscá pe tronulü Sér

biei. „Pol. Corr.* primesoe din Peters- burgü soirea, oă mergerea exreginei Na- talia în Yalta stă în oonivenţă o’unü planO vechiu, oare ţintesce la căsâtoria regelui Alexandru o’o mare prinoipesă rusescă. Exregina va face în Livadia o visitâ părechii imperiale rusesol, unde va vorbi despre acestü planü.

—x —Studenţii italieni şi inbileulü regalü.

Studenţii italieni, de acordü ou oornite- tulü lorü din oapitala Italiei, vorü da la villa Borghese o mare festivitate, în oare punotulü prinoipalü ílü va juoa „bătaia florilorü.“ Studenţii vorü da serbarea acésta în onórea nunţii da argintö a Su- veranilorü. Ei vorü arangia şi alte ser bărl populare şi vorü ţine întruniri pu- blioe în prinoipalele oraşe ale ţârii. Se orede, că festivităţile date de ei vorü reuşi admirabilü.

—x —Tinerimea meseriaşâ română din Aradü,

sub oonduoerea învăţătorului Nicolau Stefú, va arangia în Dumineoa Tomei, 4/16 Aprilie o. în sala „VassM din Aradü o representaţiune teatrală împreunată ou petrecere de jooü. Inceputulü la 9 óre séra. Intrarea: de persóná 1 fi., de fa- miliă 2 fi. Studenţii plătesoO jumétate preţulO de persóná. Din venitulü curatü se vorü ajutora înv0ţăoeii de meseriaşi, lipsiţi de mijlóce. Se va represeuta „Ruga dela Chiseteu“ de Iosifü Vuloanű. Pe lângă cânteoile din piesă, se vorü oânta mai multe cuartete frumóse.

—x—Logodnă. Luni, a doua 4i de Paso!,

amabila d-ră Maria Dobreanu, fiica re-

corăbiei „Freya* anunţă laoonioü urmă- tórele: „La 50 grade, 12 minute şi 21 secunde lung;me ostioâ şi ,58 grade, 14 min. şi 55 seo. lăţime nordică sări ares- tantulü Versen peste bordü şi se ’necâ imediatü. Eiü fu. lăsato i/i 6ră pe bordü, pentru ca sé respire aerü ouratü şi, cu totă atenţiunea postului, reuşi oa sé se arunoe in mare, unde se ’necâ imediate, deóreoe mânile sale erau legate. Tóté înoercările de scăpare fură zadarnice.“

SemnatO: Winter, loct. primulO ofi- oerü alü corvetei „Freya*.

Comeroiantulü Siihmidt îşi primi rés plata şi dispăru apoi din Boston. Din ceroetarea de mai târ4>u se afla, oă elü a fostü unulü dintre oomplioii „Chiţi- lorO“ , cari fură codamnaţl la mai mulţi ani temniţă. Schmidt se simţi ímpinsü la trădarea soţilorO séi prin arestarea lui Versen, care îi pă^ea fórte ameninţăt0re. Elü se scăpa pe sine prin trădare şi oâş tigâ şi u sumă mare de bani. ProbabilÜ, oă mai târ4iu totü n’a soăpatO de spen- 4urătore.

C. &

gretatului profesorO dela şc01ele române din locü, Ionü Dobreanu, s’a logoditü ou tínérulü comerciantü din Crăştiă, d-lü Simeonű Corvinű, — AdresSmü tinerilorü •ogodiţl şi familiilorü ljrü sinoerile nós­tre felicitări!

BRAŞOVÎT, 12 Aprilie n.

(Câteva obseryárí despre congrega- ţinnea de Sâmbătă). Nu ne a surprinsü, (îă majoritatea represeutanţilorfl comită tensi saşî a votatü pe placulü fişpanului şi în favórea programului bisericescü- politioü alo guvernului. De când poli tioa SaşilorO din Ardélü şl-a schimbatü cursulú, ei evită chiar şi aparinţa, că ar face cátü de puţinO oposiţiuue stăpânirei uugurescl. Basa pe oare s’au pusü Saşii este guvernamentală şi mai alesü Saşii braşoveni, soimü, oă formézá împreună ou Ungurii „partida liberală guverna­mentală“ de aici. Luoru firescü în ase­meni împrejurări, că şefulfl acestei par­tide, a4l ministru-preşedinte Weckerle, trebue sé se bucure oelü puţinO de atâta încredere din partea aderenţilorO ei, de câtă s’a bucuratü contele Szapary, sub a oăruia auspicii s’a sévér^itü schimbarea la faţA în politica SaşilorO.

Mai multü a trebuitü sé ne surprindă, oă cu tóté aceste s’au mai aflatü şi vor­bitori dintre Saşi, cari fără de a denega d-lui Weckerle cuvenita „încredere“ , au g&sitü, oă în oe privesce programulO lui bisericesoö-politioü, ar fi consultü oa Saşii sé ia o atitudine esp-‘Ctativă, sé vâdă mai înteiu în ce consistă reformele, sé cu- n0scă mai înteiu proieotele de legi res­pective, sé nu le subsorie înainte şi pe nevé4ute.

Cine va 4ioe> n’ar fi logicü a- oestO postulatü? Suntemü siguri, oă şi majoritatea membrilorO paşi în inima lorü au fostü de părerea preotului Sohiel, — dér disoiplina, rigorósa disciplină de par­tida, i-a si li tü sé şl calce pe inimă, căci augurii lorü spunü, că ar fi unü péoatü de mórte ca Saşii sé denege pe faţă oa- binetului "Weokerle încrederea, oe în se oretü nu i-o dau.

Şi apoi unde ar fi rémasü ou „da­toria patriotică“ , acoentuată de d-lü fiş* panü Maurer şi cum ar fi pututü dovedi Saşii noştri, că suntü „óméul oulţl“ , oum cerea d-lü Sehnell, dâeă nu primeau cu bucuriă şi pe nevé4ufce programulü bi- 8ericescü-politicö alö gvernului?

Inoungiuratü de o astfelO de atmos­feră plină de tămâiă, adusă pe altarulü cabinetului Weckerle, se’nţelege, că fiş panulO nostru s’a simţitO ridicatü în sfere múltú mai înalte patriotice, decâtO oa sé p0tă privi cu récélá la oposiţiu- nea, ce „cutezase“ a-o face vorbitorii ro­mâni „neîntrecutului“ programü alü gu­vernului. Deja] câud a vorbitü d. Len- geru şi a atiösü idealulü politioilorü ma­ghiari de a crea unü „statü naţionala maghiarü unitarü“ , d*lü fişpanO şi-a datü pe faţă neliniştea, ér când d. Mureşianu a atinsü cestiunea centralisării şi a ma ghiarisării, firuiü aoesta roşu alü tutu- rorü programelorü politioei maghiare, a devenitü chiar fórte iritatü şi nervosü-

Parte mare din iritaţiunea, de oare fu stăpânită d-lü fişpanO, trebue sé-o atnbuimü împrejurării, oă nu înţelegea pe d. Mureşianu, care vorbea respieatü românesoe. E tristO, că la noi se vor- besoe aşa de puţinO românesce îu adu­nările comitatense, încâtO fişpanului i-se pare oiudatü a au4i odată şi unü dis- oursü románesoü. Membrii noştri ro­mâni ai representanţei comitatense, ca şi aoeia ai representanţei oomunale, au ooutraotatü obioeiulü de a vorbi mare parte în limba germană în adunări, cu scopO ca sé fiă mai bine înţeleşi şi mai bine apreţiate vorbirile lorü de oătră oonloouitorii saşi, oarî formézá preoum- pănitorea majoritate a acestorü oorpurl representative. Nu-i vorbă, câte-odată póte sé se lámuréscá mai bine o Ges­tiune fiindü esplioată şi îu limba ger­mană, oare este limba maiorităţii, Ínsé soopulü nostru principalü este şi rémáne de a ne manifesta la tóté ocasiunile ca

Români, reolamándü respeotarea intere- selorü şi a drepturilorü nóstre.

Décá dér arü vorbi toţi membri noştri români numai în limba lorü ma­ternă, li-ar da ooasiune şi coulocuitorilorü saşi sé se dedea mai multü ou limba nostră, ér d-lü fişpanO alü comitatului BraşovO, oare are o poporaţiune roraâ- nesoă aşa de numérósá, de sigurü n’ar fi oelü din urmă, oare ar profita din acésta oeva şi pentru persóna sa.

Atunol d-sa n’ar mai veni în situa- ţiunea de a se irita la au4 1ü unei vor­biri române în aşa gradü, ínoátü 80-şI uite, că chiămarea sa oa preşedinte este de a scuti şi păstra, ér nu de a îm­piedeca libertatea cuvéntului; atunci n’ar mai detrage cuvéntulü vorbitorilorö români íntr’unü modü aşa ou totulü ne- justifioatö, oum a făout’o în oongrega- ţiunea de Sâmbătă, şi póte că ar găsi, că nu suntü nici Românii ómen! tocma aşa de „primejdioşl“, deşi ei nu’şi védő nicidecum „datoria patriotică“ în aceea, de a vota încredere şi representaţiunl cu cea mai adâncă închinăciune oabine- ftului Weckerle.

U L T I M E S C I R l .Mare sensaţiune a produsü în­

tre Saşii din Ardealü urmatórea telegramă :

Bistriţa, 12 Aprilie. Ca tote, că majoritatea precumpénitóre a congregaţiunei de astaejí a Comi­tatului a protestatü energicü, to­tuşi fişpanulu conte Paulü Bethlen a denumiţii de viceşpanu pe contele Ştefan Lázár, ca singurulü candi- datü.Pentru acéstá violentare dom- nesce aici o iritaţiune grozavă* Imediatu s’a anunţaţii protestü.

NECROLOG. George B. Babeşa, paroch gr. or. în Sohodolü, preşedinte alü oomitetului parochialü dela biserioa nouă de-acolo, membru alo „ Asooiaţiunei transilvane“ etc. a înoetatO din vi0ţă la 29 Martie v. o. (a doua 41 de Pasoi) în alü 68-lea anü alü etăţii şi alü 42*lea alü preoţiei sale. IlO jălesoO întristaţii: Iancu şi George, oa f ii; Maria m. Mîndru şi Sofia m. Pişou, oa fiice; Elefcere Ba* beşO, ca frate, şi alte numéróse rudenii.

— Dayidá P. Simonű, oomeroiantü în Lipova, a réposatü la 26 Martie v. o. ín anulü alü 64*lea alü etăţii şi alü 39 alü căsătoriei. IIü jălesoe întristata-i so-' ţiă Maria n. Marienesou, cu fiica sa Iulia m. Dogee şi alte numeróse rudenii.

Dumne4eu sé*i odihnésoá în paoe!

DIVERSE.Particularitatea lunei Aprilie. A

patra lună a anului, „dulcele Aprilie“ , în oare iutrămO a4i, în urma unui studia pubicatü de unü învâţatO amerioanü, este periodulü celü mai favorabilü pen­tru sinucideri. După acestü înv0ţattl fe­meile se sinuoidü mai ourendO arunoân* du se dela înălţimi, séu în apă, pe oând ómenii preferü mórtea ou ajutorulü bri­ciului, cuţitului de buoătăriă şi cărbu­nelui. O altă constatare: bărbaţii se si* nucidü în generala în etate destulü de înaintată, pe când femeile îşi cautft mórtea la tóté vârstele. InvâţatulO Yan­keu adaugă, că oelü mai mioü numérü alü sinuoiderilorü se vede în luna lui Februarie. Póte că asta se întâmplă pen­tru oă Februarie are numai 28 de 4ile*

RECTIFICARE. In nr. 67 alü f5iei nóstre, la articululü de fondű, în motto, s’a lăsată afară uuü rendű íntregü, oare oompletându-se, este a se ceti astfelü: „ f Insé íntr’acestü chipü ne unimü . . . . cum pre noi şi rămăşiţele nóstre din obi- ceiulű Bisericei nóstre a Răsăritului sé na ne clătesoă“ .

Apoi în nr. 68, pag. 1, oolóna 2, în şirulO 10 din josü a traduoţiunei la­tine este a se ceti: Hungáriáé, ín looü de „Hungarioae“ , ér pe pag. 8, oolóna3, şirulO 5 de josü sé se adaugă: (Nil» les, Symbolae I. pag. 264).

Proprietarii Dr. Aurel Mureşianu»Redactorii responsabil!: «regorlu Maiorü

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 71— 1893.

Cursul pieţei Braşov.Din 18 April 1893.

Banonote rom. Cump 9.60 Vênd. 9.64Argintă român. jj 9.48 „ 9.53Napoleon-d’orl » 9.64 B 9.68Galbeni » 5.60 Ä 5.65Ruble rusesc! n 1.26% „Mărci germane » 59— „ 59.70Lire turcesc! i» • » —.—crisur! fono. Alb. 6% 101.- „ —.—

«0.71 5% ____

Cursul la bursa din Viena.Din 12 Aprilü 1892.

Renta ung. de aurö 4% . . . 116.0595.60impr. căii. fer. ung. îu aur 4y2°/0

„ argint 4%% 123.80 « de ost. I. emis. 121.—Oblig.

T) »

ii n IIIII

96.75n <i n » n ti

Bonuri rut ale ungare .„ „ croato-slav.. . . —

Despăgubirea dijmei de vin . . 97 53Imprum. ung. ou premii. . . . 153.50Losur! pentru reg. Tisei şi Seghed. 143.50Renta de hârtie austr. . . . , 99.10

. . . . 98.80. . . 117.35. . . 149 50

Aoţii de-ale Băncei austro-ung . 986.—„ n n ung. de oredit. 414.—

aust. de credit. 315.75

* n argint „ » n aurö „

Losurt din 1860 .

n nA r g i n t .................................... —. —Galbeni imp. . . . . . . 5.77Napoleondor! * ......................... 9.71Mărci imp. germ. . . 59.87'A

London (lire Sterlinge) . Rente de corone austr.

n » ungară

122 35 96 85 95.65

Anunciuri(inserţiuni şi reclame)

Suntâ a se adresa subscri­sei administraţiunî. In casulâ publicării unui anunciu mai mult de odată se face scă^le- mentu, care cresce cu câtu publicarea se fece mai de multe-ori.

Administraţiunea „GAZETEI TRANSILVANIEI.“

o o o o o o o o.ş y Numere singuratice

din „Gazeta Transilvaniei“ â, 5 cr. se potti cumpfira în librăria Nicolae Ciurcu, şi în tutungeria I. (xross.

O O O O O O O OÍXXXXXXXXXXXX

PR O D USELE

societăţii pe acţn pentru industria de Cognac

In Budapestaau fosta singure premiate cu dinstincţiunea cea mai inaltă de cătră juriulü esposiţiei internaţionale pentru alimente,

din punctü de vedere higienic(Preş. consilieră de curte Prof. Vogel)

şi recunoscute de următorii savanţi:Prof. D r. Ángyán, Pro/. Dr. Kovács,

„ Dr. Kétly, „ D r. M üller,„ D r. Kézmársky, „ D r. JRéczey,„ D r. Korányi, „ Dr. Stiller,

Prof. D r. Tauber.Dintre diferitele manifestaţiunî, cari dovedescö că aces

torü produse se cuvine rangulö întâi, reproducemü următoele:

Institutü reg. ung. a chemicei regnic.

Ministrulű reg. ung.Nr. 1437/1882.

Din partea Laboratoriului chemică reg. ung. se confirmă ofioiosö, că destilarea societăţii pentru Cognac este întogmită după reoerinţele sanitare.

Budapesta, 23 Oct. 1892. • Representatulü directorului:T O H T m. p.

Prin urmare se se cérá numaiprodusele societăţi! pe acţii pentru industria

de Cognac di Budapesta.Se a flă de vén ^a re în B ra şo v u Ia D om n ii J. L- A. Hess-

haimer, Henrich Zintz, Demeter Eremia Nepoţi, Heinrich Wag­ner, Carl Irk. loanü Duşoiu şi fiu.

* ’ 52 5 - 6 .

x x x x x x k x h x k x x x k x k x k x x x h x h x h x k :

şi staţiune centrală

de agricultură.

Y lena 1873. M edalia pentru

merită.

Budapesta 1885

Dipl. de onóre.

Agram 1891. Diplomă de

onóre.

N.-Palanka 1887

Med. de anrü.

Dipl. de onóre

Londra 1878«

c. şi r. escl. priy.P r iia fabrici ie Syrmier Portlanfl-CemBnt şi TarM ijiran lic

in BEOCSIN.Birould-CentralQ şl deposituld: JB ii< lapesta, V ., It iid o lfs q iia i 8,

recomandă onor. d-n! (Jidarl şi architecţî, întreprinderiloră de construcţiunl, proprictariloră, comitetelora rurale şi bisericesc!, precum şi onor. publică

doritorii de a clădi, propriele sale fabricate în

Portland-Gement şi vâri hydranlicu,cari se liferâză totdeuna în calitate escelentă. — Preţuri curente şi infor-

gg maţiunî se trimită la cerere punctuală.

Paiusn 1876 med. de bronz.

Neusatz 1875 med. de aurú

Szeged 1878 med. p. merită

&

Triestű 1883 med. de aurú

Pilulele pentru curăţirea sângeluimai nainte numite „Pilulele universale“ ale lui

I. P S E R H O F E Rmerită cu totă dreptulă numirea din urmă, deorece în faptă simtă forte multe bole, la cari aceste pilule au probată efectulă loră esoelentă.

De mai multe decenii auntO aceste pilule lăţite şi puţine familii se vorfi afla la car! arii lipsi o mioă provisiune din acesta medicamenta de casâ esoelentă.

S’au recomandata şi se recomandă de cătră mulţi mediol aceste pilule ca medicameută de casă, cu deosebire în contra tuturora suferinţeloră, ce provină în urma relei mistuiri şi < oustipaţii, preoum: perturbarea in cir- culaţiunea feriei, suferinţa de ficaţii, slăbirea maţeloru, eolica cu yenturi, congestiunea la creerî, liămorkoide (vina de aură) şi c. 1.

Prin proprietatea lorfl purificătdre de sânge au ou deosebire bună efecta asupra anemiei şi asupra boleloră ce isvoresoa din acesta, precum: gălbinaie, dureri de capu nervose ş. a. m. Aceste pilule purificăt6re de sânge luureză aşa de uşoră, încâta nu priclnuescfii nici cele mai mici du­reri ţi pentru aceea le pote folosi şi oele mai slăbite persone, chiar şi co­pii fără nici o temere.

Aceste pilule puriflcătore de sânge se prepară veritabile singurii nu­mai in farmacia „ zum go l d . R e i c h s a p f e l “ a lui I. P s e r h o f e r , Singerstrasse Nr. 15 la Viena, şi costă o cutiă cu 15 pilule 21 cr. v. a. Unu sula cu 6 cutii costa 1 fl. 5 cr., triuiiţeudu-se nefrancato ou rambursă 1 fi. 10 cr. Decă se trimite suma baniloră îuainte, costă unQ sulCt cu pilule 1 fl 25 cr. inclusive; francare, 2 suluri 2 fl. 30 cr., 3 suluri 3 fl. 35 cr., 4 suluri 4 fl. 40 cr., 5 suluri 5 fl. 20 cr., 10 suluri 9 fl 20 cr. Mai puţină de una sula uu se p6te espeda.

NB . Iu urma lăţirei lorQ celei mari, se imiteză aceste pilule sub dife­rite forme şi numiri, de aceea se face rugarea a oere auume P i l u l e pu r i f i c â t o r e de sânge ale lui I. Pserhofer şi numai acelea suuta veri tabile, a cărora instrucţiune pentru folosire este provăcjută cu iscălitura I. Pserhofer, şi cari p6rtă pe capaoulă cutiei tota aceeaşi iscălitură îu co- lore ro^iă.

Dintre nenumăratele s '.risorl, prin car! consumeiţii acestora pilule mulţămescQ pentru redobândirea sănătăţii după cele mai varii şi gre;e bole, lăsăma t>6 urmeze aci puţine numai, cu observarea, că orl-cine a întrebu­inţată odată aceste piluJ», le recomandă mai departe.

D v Pilule puriflcătore de sânge, şi după o întrebuinţare mai indelungată s’a vindecaţii.

Cu distinsă stimă Iosefa Weinzettel.

S c h l i e r b * c h 22 Oct. 1888.Stim. D-le! Subsemnatulü m ërogüa-m ï

n ai trimite 4 suluri cu pilule puriflcătore de sânge cari în adevèrù suntù forte fo­lositor e şi escelente.

Cu dist. stimă Ig. Neureuter, medica.

H r a s c h e lângă Flôdnic 12 Sept. 1887.Stim. D-le! A fostü voinţa lui D deu,

că pilule D v. au ajunsù in manile mele, şi resultatulü delà acestea îlü atribui Dv.: Më recisemù in patulü de le sià astfelü incâtü nu mai putémü lucra şi a-şî fi sigurü deja mortă, dècà nu m’arü fi scàp«tù minunatele Dv. pilule. D-deu së ' ë binec’-’vintese de mii de ori. Amü confienţa, că pilulele Dv. me vorù face de totù sănătosă, aşa pre- cumü a folositü şi altora.

Tlieresia Kuiflc.

W i e n e r N eu stad t . 9 Dec. 1887.Stim. D-le! In numele măt şei mele de

' 0 ani îţi esprimâ. cea mai căldurAsă, mul- ţămire. Densa a suferit 5 ani de catarii la stomacă cronicii şi de apă. Vieţa i era unii chinti. şi se credea deja de perdută. Prin intemplare a căpătatii o cutiă cu escelentele

E i c h e n g r a b e r a m t bei Gfuhl,27 Martie 1889.

Stim. D-le! Subsemnatulii se rogă a mai trimite 4 suluri cu pilulele D -V. în adever fclositâre şi escelente. Nu potii în- trelăsa fără ca să V6 esprimii recuuoscinţa mea în privinţa valorei acestorâ. pilule, şi le voi recomanda unde numai să va pute tuturor suferin4ilor. Yăautorisez, ca acestă a mea mulţămită să o folosiţi după plăcii şi pe cale publică.

Cu distinsă stimă Ignaz Halin.

G - o t s c h d o r f bei Kohlbach, Oestr.Schlesien, 8 Oct. 1888.

Stim. D-le! Vă rogii a-ml trimite unii sulO cu 6 cutii din pilulele D-v. universale puriflcătore de sânge. Numai minunatelorii D-v. pilule am sS mulţămescii, că amii scă­paţii de o suferinţă de stomachii, care m’a chinuita 5 ani. Aceste pilule n’are s&-ml lipsescă nici odată şi esprimii prin acesta mulţămirea mea cea mai culdurosă

Cu cea mci mare stimă Ana Zwicki.

Liqueur din plante de Alpi,machii. O buteliă 2 fl. fiO cr., o jumătate buteliă 1 fl. 40 cr.

A | ; f i £ a m p r i r a n a ce^ ma ^Uîl* mijlocti în contra tuturorii suferinţei orii r t l l l l a a l l i c l l u a l l c t , rheumatice: durerilorU la şh-a spinării, jui'ghiuil, is

chiasii, migrenă, dureri nervose de dinţi, dureri de capfi, junghiuri la urechi etc. 1 fl. f>0cr. F o o n + a n o n f r i l n p h l ^r- Romershausen pentru întărirea şi conservarea L i9 C l l | a pClILI U U i/ lllţ vederei, in flacone originale â 2 fl. 60 cr. şi 1 fl. 50 cr.

Minunatulu balsamu englezescu,P r o f l i r i î n r n n f r a t l i c o î (Pi-kerpulver in contra catarului, răguşelei etc.I I A l U I I III u U l l l l a I U O C I j cutiă 35 cr. cu trimiterea francată 80 cr.

Franzbranntwein cu s6u fără sare o sticlă 70 cr.

R o l c o m P n n + r * a r l o n o v * o ,f i i i * o î de I. Pserlofer, de mulţi ani recunoscuta D a l o a l l l U U l l l l d U e y t J I d l U I u l ca celii mai sigurii i’emediu contra sufe- rinţelorU de degetură de totii felttlu, precum şi spre vindecarea ranelorti forte învechite.1 borcanfl. 40 cr., cu trimiterea francată 65 cr.U o l c n C O I I f î a c i i n r t h m t c c o l ' y unâ remediu escelenttl in contra cataru- n o l o l l O C U U C O l i l I U I I C l l d O C l I Z , lui, la stomachii, precum in genere in

contra tuturorii suferinţelorii ce provinîi dela mistuirea neregulată, unii pachetii l fl.

Balsamu in contra guşiloru, rXterea francată 65 cr.

F Q P f l t î ) H p i / l p t a (Picăturile din Praga) in contra stomacului stricată, mis- L O u l l ^ u U u V l C ţC l a tuirei rele, greutăţi de totii felulâ, unii medicamentii de

casă escelentii. 1 flaconii 22 cr 12 flacoane 2 fl.

Prafuri în contra asudărei picioreloru. tură asudatulâ pi-cioarelorâ. şi mirosulâ. neplăcuţii, conserveză incălţămintea şi este probatâ. ca ne- stricăciosii. Preţulâ. unei cutii 50 cr., cu trimitere francată 75 cr.

Q l i r i l l l Î - Q n i t 7 U / P n P r i r h un* medicamenta de casă foarte cunoscuţii şi es- O U U U I U O p I l ^ W C y u l ll/ il celenta in contra catarului, răguşelei, tusei spag-

modice etc. 1 ticluţă 5U cr., 2 sticluţe dimpreună cu trimiterea franco 1 fl. 50 cr.P n m a r i a - T a n n n r h m i n Pserhofer, de unO. lungii şira de ani recunos-I U l l l r t u d I d l l l l U U l I I I I I I I cută de medici ca cela mai bunii mijloca pentru

crescerea perului. Una borcanâ eleganta adiustafa 2 fl.P l a c f r i l im i l/ O t * C Q I i i l>ro^ steudel, la rsne din lovitură şi împunsă, la l l a d l l U l l l l l V C I O C tIli, tota felula de bube rele şi la umflături învechite, ce

se spargă periodica la picioare la degetii, la rănile şi aprinderile de ţiţe şi la multe alte suferinţe de acesta soiu s’a probata de multe ori. U na borcana 60 cr., cu tri­miterea francată 75 cr.

Q q 1*0 I i n i l / O r C Q l a n i i r n Q f i l / O de W. Bullrich. U na medicamenta de v w l C l l l l l V C I O u l d p u i y c t U V c l casă escelentă contra tuturora urmă-

rilora digestiunei stricate precum : durere de capa, ameţălă, cârcei la stomacha, acrelă in gata, suferinţe haemoridale, constîpaţiune etc. Una pachete 1 fl.

Afară de preparatele aci amintite se mai află toate specialită ile farmaceutice in­digene şi streine, anunţate prin to 'te di»rele austro-ungare şi la casa, când unele din aceste specii nu s’ar afla in deposita se vora procura la cerere prompta şi ieftina.

Trimiterile prin poşte se efectueză iute, decă se trimite preţuia inainte; comsnde mai mari şi cu rambursă a preţului.

I. PSERHOFER, farm acia „zum goSdenen Reichsapfel“ WIEN, l.ySingerstrasse No. 15.

Franco se efectueză acele comande numai decă se trimite mai nainte şi resp. porto poştala, in casula acesta spesele poştale sunta multa mai ieftine, decâta la

trimiteri cu rambursă.Ca veritabile suntu a se privi numai acele pilule a eărorii instruc­

ţiune este prove<|ută cu iscălitura I. Pserhofer, şi cari portă pe capaculu flă-cărei cutii totu aceiaşi iscălitură in colore roşiăSuaam intite le specia lită ţi se a flă şi fn B u d ap esta la farm acistu l

I. von TiirîîBi, M.oni|ţs$rasse 1*. 17,12—12 |»

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.