nr. reg. com. j29/617/2005, cod fiscal ro 17367150 …arpmag.anpm.ro/upload/25300_raport de mediu...

Raport de Mediu

REACTUALIZAREA PLANULUIURBANISTIC GENERAL

– MUNICIPIUL FETEŞTI –JUDEŢUL IALOMIŢA

- IUNIE 2010 -

Bd. Carol I, Nr 11, Bl P4, Sc A, Ap 2 – 105600 – Campina – PrahovaTel / Fax: 0244 – 372.560, Tel Mob: 0723 – 323.819, 0747– 030.409,

E-mail : [email protected], [email protected]. Reg. Com. J29/617/2005, Cod Fiscal RO 17367150

RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PUG – PRIMARIA MUNICIPIUL FETESTI

Hexon Engineering SRL Pagina 2 din 93

Nr. Proiect : 3927 / 05 – 2010

Beneficiarul proiectului :

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FETEŞTI

Evaluator / Auditor de Mediu :

SC HEXON ENGINEERING SRL

Obiectul contractului :

RAPORT DE MEDIU – REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL FETESTI

Lista de semnaturi

SC Hexon Engineering SRL - Campina

Intocmit : Ing. Iuliana Margarit

Verificat : Expert de mediu : Ing. Aurel Marinache

Aprobat : Expert de mediu : Ing. Aurel Marinache

DIRECTOR Ing. Aurel Marinache

Editia 1 / Revizia 0



CUPRINS

1. INTRODUCERE

1.1 INFORMAŢII GENERALE

2. METODOLOGIA ELABORARII SEA PENTRU PUG - MUNICIPIUL FETESTI

2.1 ETAPA DE ÎNCADRARE2.2 ETAPA DE DEFINITIVARE A PROIECTULUI DE PLAN SI DE REALIZARE A RAPORTULUI DE MEDIU

3. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL - MUNICIPIUL FETESTI

3.1 CONTEXTUL ACTUAL3.2 STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC GENERAL - MUNICIPIUL FETESTI3.3 PRINCIPALELE OBIECTIVE PROPUSE PRIN PUG - MUNICIPIUL FETESTI3.4 RELATIA CU ALTE PROGRAME RELEVANTE

4. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI

4.1 STAREA ACTUALA A MEDIULUI

4.1.1 INCADRAREA IN TERITORIU4.1.2 ASEZARE GEOGRAFICA4.1.3 RELIEFUL ŞI GEOMORFOLOGIA4.1.4 GEOLOGIE4.1.5 AER4.1.6 APA4.1.7 SOLUL4.1.8 BIODIVERSITATEA4.1.9 MONUMENTE ALE NATURII ŞI ISTORICE, VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL, ISTORIC ŞI NATURAL4.1.10 ZONE DE RISC NATURAL SI MANAGEMENTUL RISCURILOR4.1.11 SITUAŢIA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ, STAREA DE SĂNĂTATE4.1.12 TRANSPORT DURABIL

4.2 EVOLUTIA STARII MEDIULUI ÎN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

5. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PUG

6. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PUG

7. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG

8. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

8.1 METODOLOGIA DE EVALUARE 8.2 CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE



IMPLEMENTAREA PUG

9. MASURILE PROPUSE PENTU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA ORICE EFECT ADEVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PUG

10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

11. MASURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG

12. REZUMAT NONTEHNIC

INDEX TABELE

Tabel Nr.2-2 – Intâlnirile grupului de lucru SEA PUG - Municipiul FetestiTabel Nr.3-1 – Bilantul suprafetelor corespunzatoare diferitelor zone componente a intravilanului

pentru situatia existenta (aprobata prin PUG 2001), actuala si cea viitoare (propusa prinPUG 2010):

Tabel Nr.3-2 – Bilantul suprafetelor corespunzatoare diferitelor categorii de folosinta pentru situatiaactuala si cea viitoare ( propusa prin PUG )

Tabel Nr.3-3 – Domeniile si masurile propuse în PUG Municipiul FetestiTabel Nr.3-4 – Corelarea obiectivelor Planului Urbanistic General Fetesti cu alte planuri si programe :

P.A.T.J Ialomita si PRAM Regiunea 3 Sud MunteniaTabel Nr.3-5 – Corelarea obiectivelor PUG Municipiul Fetesti cu cu alte planuri si programe : PLAM

Judet IalomitaTabel Nr.3-6 – Corelarea obiectivelor PUG Municipiul Fetesti cu planuri si programe nationale de

gestionare a deseurilorTabel Nr.3-7 –Corelarea obiectivelor PUG Municipiul Fetesti cu planuri si programe nationale de

gestionare a calitatii aeruluiTabel Nr.3-8 – Corelarea obiectivelor PUG Municipiul Fetesti cu Legea 24/2007 privind

reglementarea si administrarea Spatiilor Verzi din Intravilanul LocalitatilorTabel Nr.4.1.6-1 – Situatia captarilor de apa subteranaTabel Nr.4.1.6-2 – Calitatea apelor uzate evacuateTabel Nr.4.1.7-1 – Principalele caracteristici geotehnice ale stratului de praf nisipos loessoidTabel Nr.4.1.11-1 – Principalele intreprinderi agricole existente în municipiul FeteştiTabel Nr.4.1.11-2 – Situaţia utilizării teritoriului agricol în anul 2007 în municipiul FeteştiTabel Nr.4.1.11-3 – Evoluţia dinamică a teritoriului agricol în municipiul FeteştiTabel Nr.4.1.11-4 – Principalele plante cultivate pe terenurile agricole din municipiul FeteştiTabel Nr.4.1.11-5 – Structura principalelor culturi agricoleTabel Nr.4.1.11-6 – Evoluţia în dinamică a efectivelor totale de animale şi păsăriTabel Nr.4.1.11-7 – Evoluţia populaţiei municipiului Feteşti între anii 2000-2007Tabel Nr.4.1.12-1 – Lungimea totală a celor mai importante artere de circulaţieTabel Nr.4.1.12-2 – Lungimea totală a celor mai importante artere de circulaţieTabel Nr.4-2 – Evolutia posibila a starii mediului în situatia neimplementarii PUG Municipiul FeteştiTabel nr.6-1 – Probleme de mediu relevante pentru PUG Municipiul FetestiTabel nr.7-1 – Aspecte de mediu si obiectivele relevante de mediu stabilite în cadrul grupului de lucru

PUG Municipiul FetestiTabel nr.8-1 – Cuantificarea efectelor asupra mediului generate de implementarea obiectivelor PUGTabel nr.11-1–Indicatori propusi pentru monitorizarea efectelor PUG Municipiul Fetesti asupra

mediului



INDEX FIGURI

Fig. Nr.1 Plan de incadrare in teritoriuFig. Nr.2 Harta geomorfologicaFig. Nr.3 Harta geologicaFig. Nr.4 Harta climaticaFig. Nr.5 Harta solurilor

INDEX FOTOGRAFII

Foto Nr.1 – Depozite loessoide apartinând pleistocenului superiorFoto Nr.2 – Bratul Borcea la FetestiFoto Nr.3 – Evacuarea apelor uzate fara epurare prealabila in Bratul BorceaFoto Nr. 4 – Plantaţie de plopi euro-americani – Cartier VlascaFoto Nr. 5 – Salcioara in cartier VlascaFoto Nr. 6 – Bratul Borcea la FetestiFoto Nr. 7 – Arborele de lalele ( Liridendron tulipifera )Foto Nr. 8 – Biserica "Adormirea Maicii Domnului"Foto Nr. 9 – Biserica "Sf. Nicolae"Foto Nr. 10– Casa cu prăvăliFoto Nr. 11– Casa cu prăvălieFoto Nr. 12 – Depoul CFR Feteşti-GarăFoto Nr. 13 – Moara ţărăneascăFoto Nr. 14 – Şcoală (Şcoala generală Nr. 2)Foto Nr. 15 – SpitalulFoto Nr. 16 – Podul dintre Feteşti şi Cernavodă - "Anghel Saligny"Foto Nr. 17 – Zona instabila pe malul drept al bratului BorceaFoto Nr. 18 – Statia de transferdeseuri menajereFoto Nr. 19 – Colectarea selectiva a deseurilorFoto Nr. 20 – Deseuri depozitate neconform Cartier VlascaFoto Nr. 21 – Deseuri depozitate neconform Cartier ColonistiFoto Nr. 22 – Deseuri depozitate neconform Cartier Fetesti GaraFoto Nr. 23 – Autostrada A2 – Bucureşti – Cernavoda



1. INTRODUCERE

Denumirea proiectului

Lucrarea reprezintă Raportul de Mediu pentru Reactualizarea Planul Urbanistic General ( PUG ) alMunicipiului Festesti, judetul Ialomita.

Raportul de Mediu a fost elaborat în conformitate cu cerintele de continut ale Anexei Nr. 2, a HG Nr.1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şiprograme.

Titularul proiectului.

Titularul obiectivului analizat in prezentul raport este Consiliul Local al Municipiului Feteşti, cusediul in Fetesti, Str. Calarasi, Nr. 595, bl. CF3, tel 0243 – 364410, fax 0243 - 361206

Autorul atestat al Raportului

Responsabilul Raportului la Studiul de Impact asupra Mediului este SC Hexon Engineering SRL – cusediul in Campina, Bd. Carol I, Nr.11, Bl. P4, Sc. A, Ap. 2, Jud. Prahova, Tel / Fax: 0244/372.560.

SC Hexon Engineering SRL Campina – este o societate comerciala avand ca activitati principale :activitati de arhitectura, inginerie si servicii de consultanta in domeniile ingineria mediului sigospodarirea apelor, societatea fiind detinatoarea urmatoarelor atestari :

§ Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru Protecţia Mediului – Poz 154 – RM, RIM,BM, RA, RS.

§ Certificat de Atestare Nr. 212 pentru elaborarea documentatiilor in vederea obtinerii Avizului /Autorizatiei de Gospodarire a Apelor.

§ Certificat SRAC – SR EN ISO 9001 / 2008 – RO – 6855 – Sistem de Management al Calitatii§ Certificate IQ NET – ISO 9001 / 2008 – RO – 6855 – Quality Management Systems

Planul Urbanistic General (PUG)

Planul Urbanistic General (PUG) – Municipiul Festesti, judetul Ialomita, este promovat de catreConsiliul Local al Municipiului Feteşti, în calitate de titular al planului, si prevede obiectivele,actiunile si masurile de dezvoltare pentru Municipiul Fetesti (atât suprafete din intravilan cât si dinextravilan), cât si organizarea arhitectural urbanistica a teritoriului administrativ al municipiului,corelata cu Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Ialomita (PATJ Ialomita).

Scopul planului Planului Urbanistic General ( PUG )

Scopul realizarii Planului Urbanistic General îl reprezinta dezvoltarea localitatii corelata cu potentialulzonei, necesitatile si optiunile populatiei. Planul Urbanistic General are caracter director de analiza sireglementare operationala a situatiei existente pe termen scurt, precum si prevederi pe termen mediu silung.

Planul Urbanistic General ( PUG ) reactualizat pentru Municipiul Fetesti va fi aprobat prin Hotarâre aConsiliului Local si va constitui baza legala pentru realizarea programelor si strategiei de dezvoltaredin Municipiul Fetesti.



Durata de valabilitate a PUG-ului analizat este de 5-10 ani de la data aprobarii de catre Consiliul Localal Municipiul Festesti

Memoriul General, Regulamentul de Urbanism si plansele de reglementare pentru ReactualizareaPlanului Urbanistic General al Municipiul Festesti, judetul Ialomita sunt elaborate de catre SC BlomRomania SRL Târgovişte, în conformitate cu prevederile legislatiei specifice în domeniu :

§ (Legea Nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu modificarile sicompletarile ulterioare.

§ Legea Nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiuneaa IV – a – Reteaua de localitati, cu modificarile si completarile ulterioare.

§ Ordinul Nr. 13/N/1999 pentru aprobarea reglementarii tehnice „Ghid privind metodologia deelaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic General”).

Surse documentare

În scopul întocmirii prezentei documentatii au fost cercetate o serie de surse documentare referitoare lastadiul actual al dezvoltarii Municipiului Feteşti :

Documentaţii de urbanism şi de amenajarea teritoriului, studii întocmite anterioare sau concomitant cuelaborarea P.U.G.–ului , care au fost luate în considerare:

Ø Planul de amenajare a teritoriului national – URBAN PROIECT – 1994/1995

§ Sectiunea I – Căi de comunicaţie§ Sectiunea II – Apă§ Sectiunea III – Zone naturale şi construite protejate§ Sectiunea IV – Reţeaua de localităţi

Studiul de circulaţie a fost intocmit concomitent cu elaborarea PUG – ului de catre SC Blom RomaniaSRL respectiv ing. Popescu Eduard.

Propunerile de dezvoltare pentru planul de amenajare a teritoriului judeţean, Ialomiţa, elaborat de SCUrban Design SA;

Analiza geotehnică pentru teritoriul Municipiului Feteşti, întocmit de către SC Blom Romania SRL –Târgovişte;

Surse statistice:

§ date statistice de la Centrul National de Statistica;§ fişa Municipiului Feteşti.

Suportul topografic al lucrării a fost relizat de SC BLOM ROMÂNIA SRL – Târgovişte

Studiu de Fezabilitate Nr 04-258/2004 „Înfiinţare distribuţie gaze în Municipiul Feteşti, jud. Ialomiţa”elaborat de SC Petroproiect SA Bucureşti;

Proiect Tehnic Nr 5/2006 „Reabilitarea alimentării cu apă a localităţii Feteşti, cartier Feteşti Oraş şiBuliga, Jud. Ialomiţa”, întocmit de SC Prolar SRL Constanţa;



Proiect Tehnic 2007 „ Staţie de epurare ape uzate menajere, Municipiul Feteşti, judeţul Ialomiţa,proiectant SC Omnipro Design SRL, Ploieşti.

PUG Municipiul Feteşti elaborat de SC Modulor Proiect SRL, Bucureşti şi aprobat cu HCL Nr. 127-27.12.2001;

Proiect Riscuri naturale elaborat de SC Blominfo Geonet SRL în anul 2009;

Strategia de dezvoltare a Municipiului Feteşti elaborată pentru Primăria Feteşti în anul 2007;

Programul privind asigurarea necesarului de spaţiu verde/locuitor în Municipiul Feteşti elaborat deserviciul urbanism al Primăriei Feteşti, anul 2008;

Memoriul General – elaborat de catre SC Blom Romania SRL Târgovişte - 2009;

Planse de reglementare – elaborate de catre SC Blom Romania SRL Târgovişte - 2009;

Regulamentul de Urbanism – elaborat de catre SC Blom Romania SRL Târgovişte - 2009;

www.primariafetesti.ro – site-ul Primariei Municipiului Fetesti

www.monumenteromania.ro – Monumentele Istorice din Romania

www.apmil.ro – Starea Mediului – Agentia Protectia Mediului Ialomita

Alte informaţii puse la dispoziţie de Primăria Municipiului Feteşti precum şi de Institutul Naţional deStatistică.

Recunoaşterea terenului – descrierea unor aspecte de mediu identificate pe teren

http://www.monumenteromania.ro/

http://www.apmil.ro/



2. MEODOLOGIA ELABORARII RAPORTULUI DE MEDIU - PUG MUNICIPIUL FETESTI

Scopul evaluarii strategice de mediu ( SEA ) este acela de a contribui la integrarea consideratiilor cuprivire la mediu în pregatirea si adoptarea PUG Municipiul Fetesti (reactualizare).

Evaluarea strategica de mediu se realizeaza în baza cerintelor Directivei SEA (Directiva ConsiliuluiEuropean Nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului)si a Hotarârii de Guvern Nr. 1076/8.07.2004 de stabilire a procedurii de realizare a evaluarii de mediupentru planuri sau programe (Monitorul Oficial Nr. 707/05.08.2004), care transpune prevederileDirectivei mentionate în legislatia nationala.

Metodologia utilizata în evaluarea strategica de mediu include cerintele documentelor mai susamintite, precum si recomandarile metodologice din:

§ Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri siprograme, elaborat de MMGA si ANPM, aprobat prin Ordinul Nr. 117/2006

§ Ghid generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe si Ghid privind Evaluareade mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism, elaborate în cadrulproiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO ( PHARE 2004/016 – 772.04.03.03 )

Procedura SEA (conform HG Nr. 1076/2004) presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

a) Etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluarii de mediu;b) Etapa de definitivare a proiectului de plan/program si de realizare a Raportului de Mediu;c) Etapa de analiza a calitatii Raportului de Mediu.

2.1. ETAPA DE INCADRARE

In conformitate cu cerintele articolului 9 alin. (1) din HG Nr. 1076/2004, Consiliul Local alMunicipiului Feteşti, în calitate de titular al Planului Urbanistic General - Municipiul Fetesti, anotificat Agentia pentru Protectia Mediului Ialomita si Agentia Regionala pentru Protectia MediuluiPitesti.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti a hotarât urmatoarele :

§ Planul se supune procedurii de realizare a evaluarii de mediu conform prevederilor HGNr.1076/2004;

§ Completarea primei versiuni a PUG Municipiul Fetesti cu Raportul de Mediu;§ Constituirea grupului de lucru în vederea parcurgerii etapelor pentru obtinerea Avizului de

Mediu.

Titularul Planului Urbanistic General al Municipiului Fetesti a respectat solicitarile exprimate prinadresa APM Ialomita si a constituit grupul de lucru în cadrul caruia s-a realizat stabilirea domeniuluisi a nivelului de detaliu a informatiilor ce trebuie incluse în Raportul de Mediu, precum si analizaefectelor semnificative ale planului asupra mediului.



2.2.ETAPA DE DEFINITIVARE A PROIECTULUI DE PLAN SI DE REALIZARE ARAPORTULUI DE MEDIU

In vederea definitivarii proiectului Planului Urbanistic General Municipiul Fetesti se vor desfasuraîntâlnirea grupului de lucru SEA, precum si elaborarea Raportului de Mediu.

Propunerile facute de expertul de mediu vor fi analizate de membrii grupului de lucru si dezbatute încadrul sedintelor. Titularul planului va asigurat integrarea în forma finala a PUG Municipiul Fetesti atuturor propunerilor facute de membrii grupului de lucru, inclusiv propunerile Raportului de mediu.

Elaborarea Raportului de mediu a presupus parcurgerea urmatoarelor etape:

§ Analiza starii mediului în Municipiul Fetesti luând în considerare datele si informatiileexistente;

§ În urma caracterizarii starii actuale a mediului a fost identificat un set de aspecte de mediu siprobleme de mediu ce sunt relevante pentru spatiul analizat si care pot fi abordate direct prinintermediul PUG;

§ Pentru aspectele de mediu si problemele de mediu identificate au fost formulate obiectiverelevante de mediu carora planul trebuie sa se adreseze;

§ A fost realizata o analiza a evolutiei probabile a starii mediului în Municipiul Fetesti (a aceloraspecte de mediu relevante, identificate anterior) în conditiile neimplementarii prevederilorPUG (Alternativa „0”);

§ Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea PUG Municipiul Fetestiprin analizarea modului în care obiectivele acestuia contribuie la atingerea obiectivelor demediu relevante;

§ Pe baza evaluarii la nivel de obiective a fost elaborata o evaluare cumulativa care sa poata oferio imagine de ansamblu asupra posibilelor evolutii viitoare ale starii mediului în conditiileimplementarii PUG;

§ A fost de asemenea realizata o lista de indicatori propusi pentru monitorizarea efectelor PUGMunicipiul Fetesti asupra mediului;

§ Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandari privind prevenirea, reducereasi compensarea oricarui potential efect advers asupra mediului asociat implementarii PUG;

§ Dupa parcurgerea acestor etape a fost elaborata varianta finala a Raportului de Mediu.



3. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL FETESTI

3.1. CONTEXTUL ACTUAL

Planului Urbanistic General al Municipiului Fetesti urmareste, prin introducerea în cadruldocumentatiei de urbanism existente a constrângerilor si permisivitatilor urbanistice generate dezonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor constructii, creareapremiselor pentru desfasurarea activitatilor economice si sociale în acord cu obiectivele de dezvoltarejudetene.

Prezenta lucrare este întocmită în conformitate cu legislaţia în vigoare şi politica de dezvoltareurbană a municipiului Feteşti. Obiectivele pe termen mediu ( 5- 10 ani ) de dezvoltare aleadministraţiei locale prevăd :

§ Dezvoltarea economică a municipiului Feteşti în sectorul secundar şi terţiar, prin propunereaextinderii zonelor de locuinţe, agrement şi servicii;

§ Extinderea zonei industriale pentru atragerea şi facilitarea activităţilor productive aflatemomentan în declin;

§ Extinderea reţelelor de distribuire apă potabilă, gaze şi a reţelei de canalizare în zonele nouintroduse în intravilan;

§ Crearea unor zone de servicii care să rapsundă cerinţelor locuitorilor din cartierelemunicpiului Feteşti;

§ Modernizarea şi extinderea reţelei stradale în cartierele cu pronunţat caracter rural;§ Echilibrarea diferenţei acute dintre caracterul urbal al jumătăţii sudice a cartierului Feteşti

Gară şi caracterul rural al jumătăţii nordice a acestui cartier precum şi al celorlaltor treicartiere componente ale municipiului Feteşti.

§ Odată cu stabilirea direcţiilor de dezvoltare în perspectivă ale cartierelor componente alemunicipiului, lucrarea va trebui să dea răspuns şi problemelor imediate cu care se confruntăConsiliul local, în special determinarea categoriilor de intervenţie, permisiuni şi restricţii,necesităţi de primă etapă.

3.2. STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI FETESTI

Structura Memoriului General al Planului Urbanistic General – Municipiul Fetesti – judetul Ialomitacuprinde cinci capitole principale si o serie de anexe structurate dupa cum urmeaza:

§ Introducere;§ Stadiul actual al dezvoltarii urbanistice;§ Propuneri de organizare urbanistica si reglemetari;§ Concluzii;§ Anexe.

Primul capitol de Introducere, cuprinde trei subcapitole astfel:

§ Date de recunostere§ Obiectivele lucrarii§ Surse documentare

Cel de al doilea capitol si cel mai extins al Memoriului General al PUG, Stadiul actual al dezvoltariiurbanistice, cuprinde 11 subcapitole, acestea la rândul lor fiind structurate pe alte subtitluri relevante.



Primul subcapitol, Incadrarea in teritoriu.Urmeaza apoi subcapitolul Elemente ale cadrului natural,care trateaza: asezarea geografica, relieful, geologia, conditii de hidrografie si hidrografie, clima,flora si fauna, patrimoniul natural.

Subcapitolul trei descrie potentialul economic, al patrulea subcapitol, descrie populatie si elementeledemografice si sociale.

Cel de-al cincilea subcapitol si descrie zonificarea teritoriului intravilan, al saselea subcapitol seechipare tehnico - edilitara, si este urmat de subcapitolul sapte, circulatie si transporturi.Cel de-al optulea subcapitol trateaza problemele de mediu, subcapitolul 9, prezinta patrimoniul.Penultimul subcapitol al acestui secund capitol, concluzii, ultimul subcapitol, optiuni ale populatiei.

Cel de-al treilea capitol, Propuneri de organizare urbanistica si reglementari, este structurat pe 10subcapitole astfel:§ Optimizarea relatiilor in teritoriu§ Dezvoltarea activitatilor economice§ Evolutia populatiei§ Organizarea circulatiei§ Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilanţ teritorial.§ Dezvoltarea echiparii edilitare§ Protecţia mediului§ Patrimoniu - propuneri§ Obiective de utilitate publica§ Concluzii

Ultimul capitol al Planului Urbanistic General este intitulat Concluzii si subliniaza faptul caprevederile planului se vor îndeplini conform Regulamentului Local aferent Planului UrbanisticGeneral care cuprinde:§ Prescriptii si reglementari generale la nivelul teritoriului cuprins în intravilanul propus al

Municipiului Fetesti;§ Prescriptii specifice la nivelul unitatilor teritoriale de referinta.

Regulametul de urbanism, elaborat odata cu Planul Urbanistic General, explica aplicarea prevederiloracestuia.

Planul Urbanistic General - Municipiul Fetesti, împreuna cu Regulamentul de urbanism aferent capataodata cu aprobarea lor, valoare juridica oferind instrumentul de lucru necesar administratiei locale sijudetului Ialomita ce vor urmari aplicarea lor, autorizatiile de construire în zona analizata urmând a fieliberate direct în baza acestor documente.

3.3. PRINCIPALELE OBIECTIVE PROPUSE PRIN PUG MUNICIPIUL FETESTI

Scopul final al reglementarilor propuse în cadrul Planului Urbanistic General Municipiul Fetesti esteîmbunatatirea calitatii si cadrului de viata în zona analizata.

Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spatiala economico – socialadurabila si echilibrata pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu protectia, conservarea sireabilitarea mediului natural si construit.

Din analiza situaţiei existente şi din discuţiile purtate la sediul Primăriei municipiului Feteşti, aurezultat necesitatea următoarelor acţiuni :



§ extinderea zonelor rezidenţiale în cartierele Feteşti Gară, Feteşti Oraş şi Buliga, în zoneleunde au fost făcute cereri către primărie în cadrul dezbaterilor publice organizate de cătreaceasta;

§ extinderea zonei industriale din vestul cartierului Feteşti Gară în urma cererii a diverşiinvestitori;

§ extinderea zonelor verzi în vederea asigurării necesarului de 26 m2/cap de locuitor;§ lucrări de împietruire, asfaltare si modernizare a drumurilor etc;§ realizarea echipării tehnico-edilitare a Municipiului;§ stabilirea tuturor zonelor de protecţie prevăzute de lege pentru : cimitire, staţia de transfer

gunoi, LEA, staţie de epurare, monumente istorice etc.

Suprafata teritoriului intravilan existent este de 1436,40 ha, aprobat PUG ( 2001 ). Limita teritoriuluiintravilan propus prin reactualizarea PUG ( 2010 ) este de 1632,16 ha.

Tabel Nr 3-1 – Bilantul suprafetelor corespunzatoare diferitelor zone componente a intravilanuluipentru situatia existenta (aprobata prin PUG 2001), actuala si cea viitoare (propusa prin PUG 2010):

Bilant teritorialexistent

Bilant teritorialpropusZona funcţională

ha 100 % ha 100 %Zona locuinţe şi

funcţiuni complementare 775,9 54,1% 823,83 50,51%

Zona instituţii publiceşi servicii 51,8 3,6% 65,87 4,03%

Zonă pentru locuinţecolective 55,5 3,9% 59,88 3,67%

Zonă activităţiproductive: agricole,

agrozootehnice249,1 17,1% 253,58 15,53%

Zonă activităţiproductive: unităţi

industriale, depozite100,4 7,0% 147,53 9,04%

Zona gospodăriremunicipiullă: cimitire 13,0 0,9% 13,0 0,80%

Zona gospodăriremunicipiullă: edilitare 6,2 0.4% 6,3 0.38%

Zona sport, agreement,spaţii verzi 38,7 2,7% 92,69 5,67%

Zonă căi decomunicaţie feroviară 44,0 3,1% 44,0 2,69%

Zonă căi decomunicaţie rutieră 71,8 5,0% 79,12 4,85%

Zonă căi decomunicaţie navală 0 0 16,36 1,00%

Zonă cu destinaţiespecială 30,0 2,1% 30,0 1,83%

Total intravilanexistent (ha) 1437,9 100.00 1632,16 100,00



Extinderile propuse au fost facute de comun acord cu autoritatile locale ca urmare a cererii deterenuri pentru dezvoltarea activitatilor sectorului de locuinte si a zonelor verzi, agrement si turism,precum si a zonelor neconstruibile. Suprafata totala propusa a extinderilor este de 195,76 ha.

Tabel Nr 3-2 – Bilantul suprafetelor corespunzatoare diferitelor categorii de folosinta pentru situatiaactuala si cea viitoare ( propusa prin PUG )

SITUATIEEXISTENTA

SITUATIEPROPUSASpecificare UM

suprafata % suprafata %Teren agricol total din care: Ha 8353 85.6 8524.72 84.27

Arabil Ha 6494 66.6 7673.72 75.85Păşuni naturale Ha 405 4.2 581 5.74

Patrimoniul viticol Ha 835 8.6 99 1.00Patrimoniul pomicol Ha 436 4.5 171 1.68

Teren neagricol total din care: Ha 1399 14.4 1592.24 15.73Păduri Ha 86 0.8 0.00 0.00Ape Ha 230 2.4 287.80 2.84

Curţi construcţii Ha 819 8,4 937.71 9.27Neproductiv Ha 56 0.5 13.52 0.13

Drumuri Ha 391 2.3 353.21 3.49Total administrativ existent (ha) Ha 9752 100.0 10116.96 100.0

Cea mai importantă mutaţie intervenită în structura teritoriului administrativ constă în introducereaîn intravilan a unor terenuri cu funcţiunea de locuire, industrie-servicii, amenajări portuare sau înspaţii verzi amenajate. Aceste zone trebuie legate de străzile existente şi de drumurile naţionalesau judeţene care fac legătura cu alte unităţi teritorial administrative.

Este necesar crearea unor parteneriate public-privat, accesarea fondurilor structurale în vedereadezvoltarii infrastructurii la nivelul intregului teritoriu intravilan propus.

3.3.1. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

Obiective de utilitate publică

Planul Urbanistic General a fost actualizat în vederea creerii condiţiilor de îndeplinirea a obiectivelorde dezvoltare în plan spaţial ale municipiului Feteşti.

Pentru asigurarea condiţiilor realizării obiectivelor pentru utilitate publică, Consiliul Local almunicipiului Feteşti trebuie să aibă în vedere crearea rezervei de teren necesară cu privire la:q Modernizarea căilor de comunicaţie rutieră mai ales în cartierele Vlaşca, Buliga şi Feteşti Oraş atât

prin îmbunătăţirea profilelor celor existente (au fost propuse profile care să corespundă normeloraflate în vigoare) cât şi prin asfaltări şi pietruiri.

q Amenajarea intersecţiilor: în zona Colonişti a cartierului Feteşti Gară au fost propuse douăamenajări de intersecţii în zone în care se intersectează cel câte cinci străzi, în cartierul Vlaşca unaîn zona de nord a acestui cartier unde pentru a pune în valoare zona de agrement nou propusă,două în Feteşti Oraş pentru a marca punctul sanitar nou propus şi una în cartierul Buliga, într-ozonă ce are deja conturat un potenţial de centru de interes al cartierului şi care este propusă spredezvoltare şi prin noul PUG.



q Modificarea traseelor unor circulaţii, realizarea de noi circulaţii în zonele de dezvoltare dincartierele Feteşti Gară şi Feteşti Oraş precum şi realizarea de parcaje publice tot în aceste zone;

q Lucrările de infrastructură legate de îmbunătăţirea şi dezvoltarea reţelelor tehnico – edilitare:

Ø realizarea unei staţii de epurare în partea de Est a municipiului, colectarea în sistemcentralizat a apelor uzate din toate cartierele municipiului Feteşti(momentan aceasta se faceîn sistem centralizat numai în zona centrală a cartierului Feteşti Gară) şi descarcarea lor înemisar numai după o prealabilă şi corespunzatoare epurare,

Ø extinderea reţelei de colectare în toate cartierele şi zonele nou introduse în intravilan,Ø reabilitarea întregului sistem de alimentare cu apă, instituirea zonelor de protecţie sanitară

cu regim sever, extinderea reţelelor de distribuţie a apei în zonele neacoperite şi în zonelenou introduse în intravilan,

Ø amplasarea unor noi posturi de transformare în zonele neacoperite sau în zone de interes,extinderea LEA 20V pentru racordarea noilor posturi de transformare,

Ø extinderea reţelei de distribuţie de joasă tensiune în zonele propuse pentru construirea delocuinţe şi dotări, pe masura realizării acestora,

Ø extinderea şi modernizarea sistemului de iluminat public odată cu extinderea reţelei dejoasă tensiune,

Ø implementarea proiectului de înfiinţare a reţelei de distribuţie gaze naturale în municipiulFeteşti.

q Amenajarea de spaţii plantate cu rol de protecţie şi agrement în jurul cimitirelor din toate celepatru cartiere compunente, cu predilecţie în zonele nou extinse, acolo unde nu este construit şiaceste restricţii pot fi instituite, în unele zone nou extinse cu caracter rezidenţial în vederearealizării necesarului de spaţii verzi pentru locuitorii acestor zone, în unele zone inundabile învederea amenajării acestor zone sensibile(extinderea Parcului Trandafirilor din cartierul FeteştiOraş) şi la alăturarea a două zone de funcţuni incompatibile în vederea realizării unor zone tamponîntre cele două funcţiuni (industrie şi locuire în cartierul Vlaşca).

q Propunerea de noi puncte sanitare precum şi de noi dotări de cultură, în zonele neacoperite derazele de deservire ale celor existente, în vederea atingerii coeficienţilor naţionali prevăzuţi pentruaceste tipuri de dotări, prost reprezentate în prezent în municipiul Feteşti.

Tabel Nr. 3-3 – Domeniile si masurile propuse în PUG Municipiul Fetesti

Domenii Disfunctionalitati Prioritati

Insuficiente şcoli, grădiniţe, dotări culturale, zone deagrement, farmacii şi spitale.

Propunerea de noi puncte sanitare precum şi de noi dotăride cultură, în zonele neacoperite de razele de deservireale celor existente, în vederea atingerii coeficienţilornaţionali prevăzuţi pentru aceste tipuri de dotări, prostreprezentate în prezent în municipiul FeteştiIntroducerea în intravilan a unor terenuri cu funcţiuneade locuire, industrie-servicii, amenajări portuare sau înspaţii verzi amenajate.Dezvoltarea sectorului privat (societăţi comerciale peacţiuni, cu răspundere limitată, asociaţii familiale, etc)Amenajarea unui port va permite dezvoltarea comerţuluipe Braţul Borcea

Activitati comerciale si industriale insuficient dezvoltate laNivel de municipiuLipsa locurilor de muncă, de stabilitate a forţei de muncădisponibile

Dezvoltarea industriei prin extinderea zonei industriale,atragerea de noi investitori, asigurarea unor facilităţipentru aceştiaSusţinerea activităţilor agricole prin sprijinirea serviciilorspecificeCreşterea producţiei vegetale prin seminţe certificate, laîndemnul specialistului în domeniu precum şi printr-otehnologie completă;

Terenuri agricole nevalorificateLispa investitiilor in agricultura si a sprijinului pentruproducători agricoli;

Stimularea producţiei vegetale şi animale prinpromovarea unui sistem de prime ce poate fi acordatproducătorilor agricoli;

Economico-Social

Dotari si servicii aferente locuirii insuficiente, raportat lanecesitatile locuitorilor

Echiparea corespunzatoare a municipiului cu dotariaferente locuiriiAmenajarea zonelor de agrement pe baza de PUG ( min26 m2/loc )Extinderea Parcului Trandafirilor din cartierul FeteştiOraş;

Spatii plantate /Agrement / Turism/ Sport / Perdele deprotectie

Lipsa spatiilor verzi si de agrement amenajatecorespunzator

In zonele cu pronunţat caracter rural ale municipiului şi



în zonele nou extinse se recomandă amenajarea de locuride joacă pentru copii;Propunerea unor zone mixte de servicii şi spaţii verzi saude locuire şi spaţii verzi care să îmbunătăţească confortullocuitorilor şi care să asigure necesarul de verde înzonele respective.

Lipsa perdelelor de protectie la cai de circulatie de-a lungulcailor de circulatie, între zonele ocupate de societăţileeconomice productive şi zona de locuinţe

Se recomandă plantarea de perdele de vegetaţieprotectoare, amplasate între zonele ocupate de societăţileeconomice productive şi zona de locuinţe, în special înzona de est a municipului, astfel încât să se diminuezeefectele nocive generate de poluare;

Fond construit /Infrastructura siutilizarea terenului

- O mare parte din puturi nu fuctioneaza fiind innisipatesau cu filtrele distruse;

- Cea mai mare parte a conductelor de aductiune si dedistributie sunt vechi de peste 40 de ani, cu grad avansatde uzura;

- Pierderi foarte mari de apa in sistem, cca. 35%;- Interventii dese pentru remedierea avariilor ce conduc la

cheltuieli mari de intretinere;- Existenta conductelor din azbociment – material

nerecomandat pentru alimentari cu apa;- Diametrele conductelor, pe unele tronsoane, nu mai

corespund cerintelor actuale;- Reteaua stradala nu este acoperita in intregime cu

conducte de distributie;- Echiparea cu hidranti de incendiu este incompleta.- Inexistenta unei statii de epurare, deci poluarea apelor

emisarului prin deversarea apelor uzate menajere siindustriale fara o epurare prealabila;

- Inexistenta unor statii de preepurare in cazul spitalului sia unor agenti economici;

- Tuburile colectoarelor sunt vechi de peste 40 de ani,uzate;

Echiparea Muncipiului Fetesti cu retele tehnico-edilitarecorespunzatoare:

- Sistem centralizat de alimentare cu apa in toatecartierele municipiului

- Sistem centralizat de canalizarea ape menajere uzate intoate cartierele municipiului

- Realizarea unei staţii de epurare în partea de est amunicipiului, colectarea în sistem centralizat a apeloruzate din toate cartierele municipiuluifeteşti(momentan aceasta se face în sistem centralizatnumai în zona centrală a cartierului feteşti gară) şidescarcarea lor în emisar numai după o prealabilă şicorespunzatoare epurare,

- Amplasarea unor noi posturi de transformare în zoneleneacoperite sau în zone de interes, extinderea lea 20vpentru racordarea noilor posturi de transformare,

- Extinderea reţelei de distribuţie de joasă tensiune înzonele propuse pentru construirea de locuinţe şi dotări,pe masura realizării acestora,

- Extinderea şi modernizarea sistemului de iluminatpublic odată cu extinderea reţelei de joasă tensiune,



- Camine de vizitare infundate;- Reteaua de canalizare un cuprinde toate zonele

alimentate cu apa in sistem centralizat;- Inexistenta santurilor sau rigolelor de scurgere a apelor

meteorice pe unele strazi sau portiuni de strazi, inspecial in cartierul Fetesti oras conducand la inundareazonelor respective in perioadele cu precipitatiiabundente.

- Extinderea retelei de distribuţie gaze naturale înmunicipiul Feteşti.

- Modernizarea surselor de producere a energiei termiceprin dotarea cu echipamente performante;

- Reabilitarea retelelor de transport- Reabilitarea termica a cladirilor – lucrare ce trebuie

realizata indiferent de sistemul de incalzire

Existenţa unei zone inundabile semnificativă cadimensiuni, extinse în lungul Braţului Borcea ale căruiîndiguiri nu sunt suficiente.Existenta zonelor cu potenţial marede instabilitate

Implementarea de restricţii de construire în zoneleinundabile/instabile precum şi în zonele cu terenuriproaste de fundare până la îmbunătăţirea condiţiilor defundare a acestor terenuri;

Poluarea electromagnetica ( LEA, Statie electrica, AntenaGSM )

Se interzice amplasarea locuintelor in zona de protectie aLEA 110 KV ( min 40 m de la conductorul extern ), LEA20 KV (min 3 m), a statiilor de transformare ( min 50 mde la incinta ) si a antenelor GSM ( pe o raza de 150 m )

Poluarea olfactiva ( in vecinatatea cimitirelor umane ) Se interzice amplasarea locuintelor in zona de protectie acimitirelor umane ( pe o raza de 50 m )

Probleme de mediu

Existenţa a unei zone inundabile semnificativă cadimensiuni, extinse în lungul Braţului Borcea ale căruiîndiguiri nu sunt suficiente.

Lucrari de indiguire in lungul Bratului Borcea şi drenareaapelor din zona inundabila.



- Existenţa posibilităţii de a se produce poluare acidentală asolului şi apelor de suprafaţă şi freatice datorită unordeversări accidentale de ape menajere provenite de laabatorul din comună. Aceste ape se pot infiltra în solputînd produce poluarea pânzei freatice;- Existenţa unor surse potenţiale de poaluare a aerului(industria si diferite activităţi efectuate la nivelulgospodăriilor rurale individuale), prin mirosuri neplacute şidegajare de gaze ce produc mirosuri neplacute.- Deversarea apelor menajere si apelor industrialeprovenite de la societăţile economice productive, direct înBratul Borcea, acest fap putând duce la reducereaconsiderabilă a calităţii apelor;- Lipsa reţelei de canalizare la nivelul cartierelor cucaracter rural;- Lipsa unei staţii de epurare a apelor uzate;- Lipsa unui sistem de monitorizare a calităţii factorilor demediu;- Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere peteritoriul municipiului

Se recomandă monitorizarea anuală a calităţii factorilorde mediu, prin efectuarea de măsurători şi determinareacalităţii la nivelul fiecărui element component almediului;Educarea în spirit ecologic a membrilor comunităţii;Se va avea în vedere monitorizarea teritoriuluimunicipiului şi pe cel al cartierelor componente astfel încât să se evite existenţa depozitelor spontane şinecontrolate de deşeuri menajere provenite de lagospodăriile individuale;

Modernizarea căilor de comunicaţie rutieră mai ales încartierele Vlaşca, Buliga şi Feteşti Oraş

- Nu toate profilele transversale ale străzilor corespund dinpunct de vedere tehnic noilor STAS-uri;- Majoritatea străzilor din cartierele Buliga, Feteşti Oraş şiVlaşca sunt din pământ, necesitand aplicarea deîmbrăcăminţi rutiere sau cel puţin împietruiri;- Discontinuitatea trotuarelor;- Iluminat stradal insuficient;- Traficul eterogen (tractoare, căruţe, biciclişti,automobilişti şi pietoni) generează accidente rutiere înspecial pe timp de noapte;- Străzi înguste care necesită lărgire;

Modificarea traseelor unor circulaţii, realizarea de noicirculaţii în zonele de dezvoltare din cartierele FeteştiGară şi Feteşti Oraş precum şi realizarea de parcajepublice tot în aceste zone;

Trafic / circulatie

- Intersecţii neamenajate;- Lipsa de parcaje amenajate aferente principalelor dotări

Amenajarea intersecţiilor: în zona Colonişti a cartieruluiFeteşti Gară au în cartierul Vlaşca una în zona de nord a



ale orasului, în zonele de interes social şi comercial acestui cartier, două în Feteşti Oraş şi una în cartierulBuliga

Lipsa punerii in valoare a monumentelor istorice Introducerea monumentelor istorice in cadrul unui circuitturistic

Lipsa zonelor de protectie aferenta unitatilor deinvatamant, cultura, sanatate si locuinte

Instituirea zonei de protectie sanitara la o distanta de 50m fata de locuinte

Lipsa zonelor de protectie aferenta unitatilor comerciale,prestari servicii si locuinte


Protejarea zonelorcu valoare depatrimoniu si pebaza normelorsanitare in vigoarefata de constructiisi culoare tehnicecu destinatiespeciala / Zonepoluate

Lipsa zonelor de protectie aferenta zonelor naturaleprotejată

Implementarea de interdicţie de construire în zonanaturală protejată din lungul braţului Borcea ce a fostidentificată conform SIT Natura 2000;


I. Dezvolarea activităţilor economice

q Posibilităţile de dezvoltare ale unor servicii:

Ø Dezvoltarea sectorului privat (societăţi comerciale pe acţiuni, cu răspundere limitată,asociaţii familiale, etc) se va orienta fără îndoială spre domeniile ce pot exploataresursele locale, specifice fiecărei localităţi.

Ø Amenajarea unui port va permite dezvoltarea comerţului pe Braţul Borcea, va duce larealizarea a numeroase locuri de muncă şi va atrage numeroşi investitori în zonă;

q Dezvoltarea industriei presupune extinderea zonei industriale, atragerea de noi investitori,asigurarea unor facilităţi pentru aceştia, prevederea unor funcţiuni industriale puţin poluante saunepoluante în cadrul zonei extinse precum şi a unor perdele de verdeaţă care să asigure o zonă deprotecţie de 15m faţă de locuire. Sectorul care prezintă posibilităţi de extindere este cel alalimentaţiei publice, fiind cel mai profitabil sector industrial la momentul de faţă.

q Dezvoltarea agriculturii presupune măsuri şi acţiuni prioritare dintre care se enumeră:

Ø Măsuri simple de prevenire a degradării solului şi anume: arături pe curba de nivel,asolamente de protecţie, controlul adâncimii nivelului freatic prin lucrări de desecare-drenaj în vederea prevenirii excesului de umiditate freatică;

Ø Susţinerea activităţilor agricole prin sprijinirea serviciilor specifice. În acest sens sepropune susţinerea înfiinţării cercului de maşini agricole şi servicii de reparaţii alemaşinilor agricole;

Ø Creşterea producţiei vegetale prin seminţe certificate, la îndemnul specialistului îndomeniu precum şi printr-o tehnologie completă;

Ø Stimularea producţiei vegetale şi animale prin promovarea unui sistem de prime cepoate fi acordat producătorilor agricoli;

II. Organizarea circulaţiei

În conformitate cu analiza datelor existente, a posibilităţilor de optimizare, a obiectivelor majore alePlanului Urbanistic General, cu normele tehnice în vigoare pentru proiectarea străzilor, intersecţiilor,profilurilor caracteristice etc., şi cu discuţiile cu factorii locali de specialitate, s-au propus câtevareglementări mai importante pentru eliminarea disfuncţionalităţilor infrastructurii rutiere şi a celor dedotare şi organizare, pentru satisfacerea condiţiilor de trafic şi de încadrare urbană:

q Amenajarea unui drum extravilan, ocolitor care să preia traficul eterogen de pe drumurile naţionalece traversează orasul;

q Amenajarea intersecţiilor arterelor principale cu celelalte străzi, şi echiparea acestora cusemafoare;

q Amenajarea penetraţiilor rutiere;

q Modernizarea şi viabilizarea străzilor prin:Ø aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere sau cel puţin împietruiri;Ø amenajări de profil conform noilor stas-uri;Ø corectarea elementelor geometrice necorespunzătoare şi lărgiri;

q Reglementarea circulaţiei pietonale prin:Ø refacerea continuităţii trotuarelor existente;Ø amenajarea de trotuare cu lăţime de minim 1.00 m;Ø îmbunătăţirea generală a stării de viabilitate a trotuarelor;Ø amenajarea de treceri pentru pietoni;



q Propunerea de drumuri noi, de completare a reţelei stradale existente;q Rezolvarea problemei parcajelor în zonele de interes social şi comercial;

III. Măsuri în zonele cu riscuri naturale

q Funcţie de condiţiile geotehnice specifice pe zone, proiectarea construcţiilor ce urmează a seexecuta sau a construcţiilor existente ce necesită lucrări de consolidare se va face în conformitatecu prevedrile normativului P 100 / 2006 şi a OG.nr. 20/1994.

q Pentru zonele inundabile, se recomandă proiectarea de diguri de apărare împotriva inundaţiilor,acolo unde ele nu există şi drenarea apelor pluviale.

q Pentru zonele cu potenţial marede instabilitate, pentru a prevenifenomenele de risc ce apar se voravea în vedere următoarele recomandări:

Ø nu se vor executa lucrări de săpătură de anvergură pe versant (şanţuri adânci, platforme,taluze verticale, umpluturi etc);

Ø se vor dirija apele din precipitaţii prin rigole bine dimensionate şi dirijate astfel încât sănu producă eroziuni;1

IV. Alimentarea cu apa

Avand in vedere disfunctionalitatile existente ale actualului sistem centralizat de alimentare cu apa inmunicipiul Fetesti se impune reabilitarea intregului sistem de alimentare cu apa si dezvoltareaacestuia, conform prevederilor de dezvoltare urbanistica, precum si a previziunilor de dezvoltarepentru o perioada de 25 de ani, determinate de cresterea numarului de utilizatori, de crestereaconfortului in locuinte si la utilizatorii publici, de reducerea pierderilor de apa in sistem.

In acest scop sunt necesare lucrari de reabilitare, modernizare si dezvoltare a tuturor elementelorcomponente ale sistemului, acesta fiind in cea mai mare parte invechit, uzat fizic si moral.

Totodata se recomanda gruparea intr-un singur amplasament – Fetesti Gara – a functiunilorgospodariei de apa.

Se impune, de asemeni, instituirea si imprejmuirea zonelor de protectie sanitara cu regim sever,conform prevederilor HG 930/ 2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimeazonelor de protectie sanitara si hidrologica.

Aductiunile vor fi reabilítate prin inlocuirea conductelor vechi din azbociment si otel cu conducte dinpolietilena de inalta densitate, PEHD. Conductele vor fi montate ingropat, la adancimea minima de 1,2m fata de generatoarea superioara. Se vor monta vane de linie la distantele normate in functie dedimensiuni.

Gospodaria de apa va fi cea din cartierul Fetesti Gara unde se vor centraliza toate functiunile.Rezervoarele de inmagazinare – sunt necesare lucrari de curatire a rezervoarelor, revizuire astructurii de rezistenta, a izolatiilor hidro si termica, inlocuirea si modernizarea instalatiilor hidraulicesi electrice si automatizarea.

Statia de tratare - cea existenta, modernizata si dimensionata corespunzator (reabilitarea cladiriiexistente, inlocuirea echipamentelor de dozare, instalarea echipamentelor de protectie).

1 Măsurile au fost identificate conform Studiului geotehnic întocmit de către S.C. BLOM ROMÂNIA S.R.L.,respectiv doctorand.Ing. Geolog Mihai Alexandru Samoilă, Ing. Cristian Gabriel Samoilă, verificator M.T.C.T.-Ing. Geolog Maria Samoilă.



Statia de pompare – va fi cea existenta in gospodaria de apa Fetesti Gara, reabilitata si automatizata,echipata cu utilaje noi performante cu randament ridicat si cu consum mic de energie electrica, cladirereabilítata.

Statia de pompare va fi dimensionata pentru debitul orar maxim(Kp Qomax)si pentru asigurareapresiunii de serviciu in reteaua de distributie.

Q SP = 710 m3/h; H = 60 m CAQ pomp. inc = 180 m3/h (pentru incendii)

Retelele de distributie – se vor extinde in zonele neacoperite si in zonele nou introduse in intravilan.Retelele existente vor fi reabilítate prin inlocuirea totala a conductelor din azbociment si OL uzate, cuconducte din PEHD. Totodata se va face verificarea dimensiunilor conductelor (in special tronsoaneleprincipale).

Conductele vor fi montate subteran la adancimea minima de 0,90 m (adancimea de inghet). Traseul vaurmari trama stradala. Amplasamentul conductelor va fi pe domeniul public, de regula in zona verdesau zona trotuarelor, dar si in zona carosabila in unele situatii.

Distributia apei se face prin pompare in sistem mixt – inelar si ramificat.

Reteaua de distributie va fi dotata cu hidranti de incendiu amplasati la distante de 100 ÷ 500 m, laintersectii de strazi si in zonele cu densitate mare a constructiilor sau cu institutii publice cu aglomeraride persoane. De asemeni reteaua de distributie va fi dotata cu constructii accesori pentru traversari dedrumuri, ape, linii C.F. si camine de vizitare pentru montarea vanelor de ramificatie, vane de separatie,robineti de golire si aerisire.

La reteaua stradala de distributie sunt bransate gospodariile populatiei, institutiile publice si alti agentieconomici.

Agentilor economici, cu consumuri importante de apa pentru procesele tehnologice care nu necesitaapa potabila, se recomanda, daca este posibil, asigurarea apei din surse de apa nepotabila.

Agentii economici dotati cu instalatii speciale de stingere a incendiilor (drencere sau sprinklere),instalatii ce necesita un debit mare de apa pentru stins incendii, trebuie sa prevada in incintarezervoare proprii pentru inmagazinarea rezervei de incendiu si statii de pompare.

Sistemul centralizat de alimentare cu apa a municipiului Fetesti, cu toate componentele, face parte dindomeniul public de interes local. Administrarea se va face de catre un operator regional sub controluladministratiei locale.

Sistemele locale de alimentare cu apa ale agentilor economici, independente de sistemul centralizat,sunt in proprietatea si administrarea societatilor respective.

Cartierul Buliga

Pentru cartierul Buliga a fost intocmit proiectul numarul 5/2006 “Reabilitarea alimentarii cu apa alocalitatii Fetesti, cartier Fetesti Oras si Buliga, judetul Ialomita”, faza PT, proiectant SC PROLARSRL Constanta, in cadrul programului de dezvoltare a infrastructurii in spatiul rural, instituit prin O.G.numarul 7/2006.



In proiect sunt cuprinse urmatoarele lucrari:

q Reabilitarea retelelor de distributie din cartierele Fetesti Oras si Buliga, prin inlocuirea conductelordin OL, azbociment si PVC-G (cartier Buliga), datand din anii 1961, 1968-1970, cu conducte dinpolietilena PEHD-PE80-PN6.

q Extinderea retelelor de distributie pe toate strazile si in zonele lotizate din intravilan. Reteaua deconducte va fi echipata cu benzi detectoare, vane de inchidere performante in camine la nodurileprincipale si hidranti de incendiu.

q Put forat explorare-exploatare si echiparea lui, in cartierul Buliga, H=100m; echipat cu pompasubmersibila, Qcapt = 2,84 l/s, functionare continua 24 ore/ zi-365 zile/ an.

q Rezervor de inmagazinare, in cartierul Buliga, V = 200 mc, din beton armat, cilindric,semiingropat D = 9,70 m, cuplat cu camera subterana a vanelor. In schema de alimentare cu apa acartierului Buliga, rezervorul ocupa pozitia de trecere, intre put si reteaua de distributie.

q Sistem de dezinfectie cu ultraviolete.

q Imprejmuirea gospodarirei de apa a cartierului Buliga, din panouri de plasa de sarma, pe rame deotel beton, care asigura zona de protectie sanitara cu regim sever conform HG 930/2005.

S-au executat deja, in cursul anului 2009, putul, rezervorul, sistemul de dezinfectie si imprejmuirea.Termenul de punere in functiune fiind decembrie 2009.

Primaria municipiului Fetesti va avea in vedere, la emiterea autorizatiilor de construire, respectareainterdictiei in zonele de protectie sanitara cu regim sever.

Pentru eliberarea autorizatiilor de construire in zonele invecinate conductelor de apa si a celorlalteobiecte componente ale sistemului de alimentare cu apa, se va solicita, prin certificatul de urbanism,avizul de amplasare emis de administratorii instalatiilor respective.

V. Canalizare

Canalizarea apelor uzate orasenesti in sistem centralizat se face in prezent numai partial, beneficiariifiind circa 40% locuitori, institutiile publice si agentii economici din zona centrala a cartierului FetestiGara. Deversarea se face direct in bratul Borcea, neexistand statie de epurare.

Colectarea apelor uzate si evacuarea fara o prealabila epurare constitue o grava agresiune asupramediului inconjurator in general si asupra apelor de suprafata si subterane in special, provocandpoluarea acestora cu multiple aspecte negative in ce priveste microclimatul, biotopul, sanatateapublica, gradul de confort si civilizatie etc. Aceleasi consecinte sunt si in cazul canalizarilorindividuale sau locale cu colectare in fose vidanjabile sau puturi absorbante.

Prin urmare, este imperios necesara colectarea in sistem centralizat a apelor uzate in toate cartierelemunicipiului Fetesti si descarcarea lor in emisar numai dupa o prealabila si corespunzatoare epurare.

Lucrarile necesare pentru buna functionare a sistemului de canalizare in municipiul Fetesti sunt:- Prioritar, realizarea unei statii de epurare oraseneasca dimensionata pentru preluarea si

epurarea apelor uzate din toate cartierele municipiului.- Reabilitarea retelei de canalizare existente.



- Extinderea retelei de colectare in toate cartierele si zonele nou introduse in intravilan.- Monitorizarea cantitatilor de ape uzate colectate si a calitatii apelor epurate ce vor fi

deversate in bratul Borcea.

In perspectiva anilor 2030

Municipiul Fetesti va avea un sistem de canalizare mixt, cu zone de colectare in sistem unitar si zonede colectare in sistem divizor. Retelele vor fi de tip ramificat.

Sistemul de canalizare al municipiului Fetesti va fi alcatuit din:- colectoare secundare- colector principal- statii de pompare pe traseu- statie de epurare- canal deversor la emisar

Colectoarele secundare sunt amplasate, in interiorul ansamblurilor de cladiri pentru preluarea apeloruzate de la utilizatori (locuinte, institurii publice si agenti economici), care evacueaza ape menajere,tehnologice si pluviale. Tot la aceste colectoare sunt racordate si gurile de scurgere a apelor meteoriceamplasate la rigolele stradale.

Agentii economici cu activitate in domeniul chimic, spitalele, dispensarele, laboratoarele etc. trebuiesa aiba statii locale proprii pentru preepurarea apelor uzate inainte de a fi deversate in reteaua publicade canalizare.

Colectoarele secundare urmeaza trama stradala fiind amplasate, de regula, in axul strazilor, montateingropat la adancimi de 1,5÷4m – in orice caz la cote inferioare oricarei conducte de apa potabila dinvecinatate sau intersectata.

Colectoarele secundare vor fi din materiale plastice (PVC, polietilena, polipropilena) cu dimensiunilecuprinse intre 250÷500 mm, iar in zona centrala unde se colecteaza si ape pluviale Dmin = 300 mm.

Colectorul principal preia apa colectata de retelele secundare si o transporta mai departe la statia deepurare. Colectorul principal va avea traseu prin toate cartierele, pe arterele principale de circulatie siin extravilan in zona de est catre amplasamentul statiei de epurare.

Pentru cartierul Fetesti Gara se mentine traseul existent. Pentru cartierele Fetesti Oras si Vlascacolectorul principal va fi amplasat de-a lungul DN 3B si str. Mihail Sadoveanu din cartierul Vlasca,acesta fiind traseul cel mai scurt catre statia de epurare.

Intreaga retea de canalizare va fi dotata cu constructii accesorii necesare: camine de vizitare pentruracordari, pentru intersectii, schimbari de directii, rupere de panta si spalare, dupa caz, precum siconstructii pentru traversari de drumuri, ape, linii CF.

Statii de pompare ape uzate pe traseu.

Datorita configuratiei terenului si pozitiei altimetrice a cartierelor municipiului Fetesti (+10 ÷ +60m),nu se poate asigura in totalitate panta naturala de curgere prin gravitatie catre statia de epurare cuviteza minima de autocuratare de 0,7 m/s.



Pe traseul colectoarelor sunt si situatii unde terenul este in contrapanta fata de directia de curgere catrestatia de epurare(cartierele Fetesti Oras si Vlasca).

In aceste situatii sunt necesare statii de pompare ape uzate intercalate pe traseu pentru ridicarea de lacote foarte joase la cote rezonabile pentru transportul in continuare printr-un colector de adancimeacceptabila. Statiile de pompare sunt constructii subterane cu bazin de receptie a apelor uzate sicamera pompelor. Echipamentul si utilajele sunt specifice pentru ape de canalizare.

Amplasarea statiilor de pompare va fi in intravilan, deci trebuie luate masuri necesare pentru protectiamediului si de amplasare la distanta corespunzatoare fata de cladiri (min 10m).

Statia de epurare

Pentru statia de epurare s-a elaborat Studiul de fezabilitate, revizuit si PT/2007 “Statie de epurare apeuzate menajere, municipiul Fetesti, judetul Ialomita”, proiectant SC OMNIPRO DESIGN SRLPloiesti.

Statia de epurare propusa este moderna, ecologica, compacta, modulata, containerizata, automatizata,de tip RESETILOVS cu doua trepte de epurare: mecanica si biologica si dezinfectie cu ultraviolete.

Statia este formata din doua unitati, fiecare avand un bloc de epurare mecanica Q = 300 mc/h si treimodule (blocuri) de epurare biologica de 2880 mc/zi (120mc/h) si unitati de dezinfectie cuultravioleta.

Gradul de epurare – sterilizare este de 99% indeplinind conditiile impuse de normele NTPA 001-2002armonizate cu normele europene, respectiv HG nr 188/ 2002, modificata si completata prin HG nr352/ 2005. In cadrul statiei de epurare se realizeaza monitorizarea privind cantitatea si calitatea apeloruzate si epurate.

Statia de epurare este amplasata in zona de est a municipiului Fetesti in apropierea fostului complex deporcine (ISCIP), pe malul stang al bratului Borcea.

Statia de epurare propusa este dotata cu toate utilitatile necesare: energie electrica, apa, canal,incalzire, telefonie, drum de acces si imprejmuire.Suprafata imprejmuita este de 2×1722 = 3444 m2.

Executia statiei de epurare propusa se poate face etapizat, in functie de debitele de apa uzata colectate.

In jurul statiei de epurare se va respecta o zona de protectie sanitara, cu interdictie de construire, curaza de 300 m, conform Ordinului MS numarul 536/1997.

Canalul de deversare – dirijeaza apele epurate de la statia de epurare la emisar, bratul Borcea.Evacuarea apelor se face prin canal inchis. In punctul final se prevede o gura de varsare amenajata inmalul bratului Borcea, orientata spre aval fata de directia de curgere a apei emisarului.

Evacuarea apelor epurate se poate face si prin canal deschis amenajat in ravena din apropierea statieide epurare.

Pana la realizarea sistemului centralizat de canalizare in tot municipiul, se recomanda locuitorilorrenuntarea la puturile absorbante sau haznalele uscate si instalarea in gospodarii a WC-urilorecologice.



Canalizarea pluviala

In zona centrala a cartierului Fetesti Gara, apele meteorice provenite din ploi si topirea zapezilor suntcolectate prin receptoare de terasa si guri de scurgere stradale si preluate de reteaua de canalizareoraseneasca in sistem unitar.

In amonte de statia de epurare se prevede un deversor si un bazin de retentie pentru retinerea sievacuarea in timplul ploilor a unor cantitati de ape de canalizare diluate direct in emisar.

In cartierele Fetesti Oras, Vlasca, Buliga si zona Colonisti a cartierului Fetesti Gara, colectarea apelormeteorice se va face in continuare prin santuri si rigole amenajate la suprafata terenului, de-a lungulstrazilor, cu panta naturala si deversare in reteaua hidrografica a municipiului Fetesti, in final in apelebratului Borcea.

In zonele unde apele pluviale stagneaza se prevede colectarea apelor pluviale in sistem divizor. Incartierul Fetesti Oras, pe o lungime de cca. 2.0 Km, se prevad guri de scurgere si colector de apepluviale pentru preluarea apelor meteorice si evacurea directa in Bratul Borcea.

Detaliile privind traseele, amplasamentele, corelarea cu alte retele, dimensiunile si alti parametritehnico-economici se stabilesc in cadrul studiilor de fezabilitate si proiectelor de executie intocmite deproiectanti autorizati in domeniul.

VI. Alimentarea cu energie electrica

In urmatorii 5-10 ani, in municipiul Fetesti, se prevede o crestere a consumului de energie electrica cu15-20%, atat prin aparitia de noi consumatori cat si prin marirea consumului la cei existenti.

Pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica in bune conditii, in urmatorii ani sunt necesarelucrarile:

q Reabilitarea componentelor sistemului existent, uzate fizic si moral, pentru cresterea sigurantei inexploatare a statiilor electrice, posturilor de transformare, liniilor electrice aeriene, LEA cutensiuni de la 0,4 la 110KV si liniilor electrice subterane, LES cu tensiuni de la 0,4 la 20KV;

q Marirea capacitatii posturilor de transformare existente cu incarcare la limita sau suprasolicitate;

q Amplasarea unor noi posturi de transformare in zonele neacoperite sau in zone de interes (statia deepurare, centrul scolar, agenti economici etc);

q Extinderea LEA 20V pentru racordarea noilor posturi de transformare;

q Extinderea retelei de distributie de joasa tensiune in zonele propuse pentru construirea de locuintesi dotari, pe masura realizarii acestora;

q Extinderea si modernizarea sistemului de iluminat public odata cu extinderea retelei de joasatensiune;

Pentru unitatile economice mari alimentarea cu energie electrice se face prin intermediul unor posturide trasnformare proprii unitatilor economice respective.



Stabilirea solutiilor si a parametrilor tehnico-economici ai lucrarilor de instalatii electrice se va face incadrul unor studii de fezabilitate.Proiectarea si executarea lucrarilor de instalatii electrice se va facenumai de catre specialisti autorizati in domeniu.

Conform Legii Energiei Electrice nr.13/2007 si Normelor tehnice privind delimitarea zonelor deprotectie si siguranta aferente capacitatilor energetice (Ord. ANRE nr.4/09.03.2004), fata de liniileelectrice aeriene trebuie respectate zonele de protectie si siguranta in scopul functionarii LEA inconditii de siguranta precum si a protejarii vietii si a bunurilor materiale.

Marimea acestor zone este:· Culoar de 24m pentru LEA 20KV;· Culoar de 37m pentru LEA 110KV;· Culoar de 55m pentru LEA 220KV;· Culoar de 75m pentru LEA 400KV;· Distanta de 20m fata de PT-uri.

Distanta minima de siguranta cu interdictie de construire este:· 3m de la conductorul extern al LEA ≤110KV;· 1m de la stalpii LEA 0,4KV;· 0,6m de la LES 20KV la fundatia cladirilor;· 20m fata de posturile de transformare.

Pentru autorizarea oricarei modificari a regimului terenurilor (inclusiv introducerea in intravilan)situate in zonele de protectie si siguranta a LEA precum si pentru autorizarea oricarei constructii noisau extinderi (inclusiv lucrari de dumuri, imprejmuiri, plantari de pomi, parcari, platforme, instalatiide telecomunicatii etc) amplasate in aceste zone, Primaria municipiului Fetesti va solicita in modobligatoriu, prin Certificatul de Urbanism, Avizul de amplasare emis de S.C. ELECTRICA Dobrogeain cazul instalatiilor cu tensiuni mai mici sau egale cu 110KV, sau emis de TRANSELECTRICA incazul instalaltiilor cu tensiuni mai mari de 110KV.

VII. Telecomunicatii

Dezvoltarea si modernizarea sistemelor de telecomunicatii din municipiul Fetesti se va face inconformitate cu planurile de dezvoltare ale SC ROMTELECOM SA si a altor operatori in domeniultelecomunicatiilor.

Telefonia fixa, pusa la dispozitia utilizatorilor de SC ROMTELECOM SA, dispune de o rezerva de2050 linii in cele doua centre telefonice existente.

Reteaua locala de telefonie fixa poate fi extinsa in viitor cu inca 2050 de posturi telefonice.

Telefonia mobila a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare accelerata. In municipiul Fetesti sunt prezentecu statii fixe de emisie-receptie GSM telefonie mobila, firmele: SC ROMTELECOM ROMANIA SA,SC ORANGE ROMANIA SA, SC VODAFONE ROMANIA SA, SC COSMOTE ROMANIA SA.Oferta in acest domeniu este fara limite.

Internetul este un serviciu oferit de SC ROMTELECOM SA si alte firme autorizate in domeniu.Accesul la internetul fix si mobil este practic nelimitat.



Programele de radio si televiziune oferite de numeroasele posturi de radio si canale de televiziune, lanivel national, international si local, sunt captate si in urmatorii ani prin:

- centre de captare prin satelit si retransmisie prin cablu- televiziune digitala-captare prin satelit si retransmisie prin tehnologie digitala- antene individuale

Serviciile postale. Dezvoltarea si modernizarea se face pe baza planurilor de dezvoltarea ale RA PostaRomana.

Proiectele de dezvoltare si modernizare in domeniul telecomunicatiilor sunt initiate si finantate desocietatile comerciale detinatoare, cu respectarea legislatiei in vigoare si cu acordul administratieilocale.

In vederea functionarii in siguranta a sistemelor de telecomunicatii, pentru autorizarea oricareiconstructii, extinderi, retele etc. amplasate in apropierea cablurilor sau instalatiilor de telecomunicatii,Primaria municipiului Fetesti va solicita, prin certificatul de urbanism, AVIZUL de amplasare emis deSC ROMTELECOM SA sau alte firme ce detin instalatii de telecomunicatii in zonele respective.

VIII. Alimentarea cu caldura

Alimentarea cu energie termica in sistem centralizat s-a diminuat foarte mult in ultimii 10 ani, de lacirca 40% la 1,2%, in principal din motive economice. Populatia a renuntat la acest sistem in favoareasistemului de incalzire centrala cu microcentrale proprii unei cladiri sau unei locuinte.

Acest sistem a luat amploare in anii 2007-2008-2009 odata cu infiintarea distributiei de gaze naturalein municipiul Fetesti si punerea in functiune a etapei a I-a in zona centrala a cartierului Fetesti Gara,unde functiona sistemul centralizat de alimentare cu caldura.

Pe termen scurt se prevede o extindere rapida a sistemului de incalzire centrala cu microcentrale silocala cu sobe, functionand cu gaze naturale, in functie de extinderea retelei de distributie a gazelornaturale.

Pe termen lung se va reveni la incalzirea centralizata intrucat, va fi sistemul cel mai economic pentruapartamentele din blocurile de locuinte. In acest sens este necesara modernizarea sistemului deincalzire centralizata si reducerea pierderilor pe toate caile.

Lucrarile necesare sunt:

q Modernizarea surselor de producere a energiei termice prin dotarea cu echipamente performante;q Reabilitarea retelelor de transport;q Reabilitarea termica a cladirilor – lucrare ce trebuie realizata indiferent de sistemul de incalzire.

Oportunitatea si lucrarile necesare pentru modernizarea si repunerea in functiune a sistemuluicentralizat de incalzire se vor stabili in cadrul unor studii de ferabilitate si a unui program national dereabilitare a sistemului de incalzire centralizata.

In perspectiva anilor 2030, energia termica necesara pentru incalzirea blocurilor de locuinte (cca. 5000apartamente) si a institutiilor publice din municipiul Fetesti va fi :

5000 ap x 14 Gcal/an/ap x 1.2 = 84000 Gcal/an.



IX. Alimentarea cu gaze naturale

Prin Acordul de utilizare a gazelor naturale nr. 9/5941/29.02.2000, emis de SC DISTRIGAZ SUD SABucuresti, s-a aprobat infiintarea distributiei de gaze naturale in municipiul Fetesti, judetul Ialomita,pentru un debit instalat de 163480Nm3/h, cu un necesar estimat la cca. 1286,77 mii N m3/an.

Prin infiintarea distributiei de gaze in sistem centralizat se realizeaza un grad sporit de confort, sereduc cheltuielile pentru incalzire si prepararea apei calde si se reduce gradul de poluare a mediului inzona.

Alimentarea cu gaze naturale in sistem centralizat a municipiului Fetesti este prezentat in proiectulnumarul 04-258 – “infiintare distributie gaze in municipiul Fetesti – judetul Ialomita” – S.F., elaboratin anul 2004 de SC PETROPROIECT SA Bucuresti.

Intregul sistem se compune din:- Conducta racord presiune inalta Φ 12” – Drajna – Fetesti, proiectata si executata de

catre SC SNTGN “TRANSGAZ” SA Medias.

Regimul de presiune al conductei este de 10 ÷ 45 bar.

Conducta este racordata la conducta magistrala de transport Φ=20” Slobozia - Calarasi, si are traseulpe teritoriul judetului Calarasi, comunele: Dragalina, Perisoru, Stefan cel Mare si Borcea si peteritoriul judetului Ialomita in extravilanul municipiului Fetesti pana la SRMP.

Conducta este dimensionata pentru debitul necesar municipiului Fetesti si comunelor mentionate.

- Statia de reglare, masurare si predare SRMP Fetesti – proiectata si executata in 2006 de catreSNTGN SA. Statia regleaza presiunea gazelor de la 10÷45 bar ( presiunea din conducta deracord), la 4 bar pentru alimentarea cu gaze la medie presiune a SRS – urilor si la 1,8 bar pentrualimentarea cu gaze la redusa presiune a cartierului Fetesti Gara si masoara debitele livrate.SRMP este amplasata in zona de vest a municipiului Fetesti, la sud de cartierul Fetesti Gara.

- Retele de repartitie gaze naturale de medie presiune (max. 4 bar) care alimenteaza statiile dereglare de sector (SRS). Conductele retelei de repartitie sunt din polietilena de inalta densitatePE 100, dimensionate astfel incat sa asigure atat debitele aprobate cat si debitele pentrudezvoltari de perspectiva pentru consumatori casnici, institutii publice si societati comerciale.Conductele se vor monta ingropat la 0,9 m adancime cu respectarea distantelor impuse deNormele Tehnice de Proiectare si Executie a sistemelor de alimentare cu gaze NT-PE 01/2007.Lungimea retelei de repartitie este de 6000 m.

- Doua statii de reglare de sector ce regleaza presiunea gazelor de la medie la redusa presiune,

Instalatiile mecanice ale celor doua SRS–uri sunt: instalatia de separare – filtrare, instalatia de reglarea presiunii de la 4,0 bar la 1,8 bar, ocolitori exteriori si dispozitive de blocare si siguranta pentrufunctionarea in limitele prescrise.

SRS1 va fi amplasat in cartierul Fetesti Oras, zona spitalului si va alimenta cartierele Fetesti Oras,Vlasca si Buliga.

SRS2 va fi amplasata in zona Colonisti a cartierului Fetesti Gara, in zona VINALCOOL si vaalimenta zona Colonisti.



SRS–urile vor fi dotate cu utilitatile: racord electric, iluminat exterior, legare la pamant, racord apapotabila, drum acces si imprejmuire cu panouri din plasa de sarma pe rama de otel beton.

Suprafata de teren ocupata de cele doua SRS–uri este de 2×241 m2 = 482 m2, in intravilanulmunicipiului.

Retelele de distributie a gazelor naturale sunt conducte stradale de presiune redusa (maxim 1,8 bar) lacare se racordeaza consumatorii.

Sistemul de distributie este mixt – inelar si arborescent – in functie de configuratia strazilor astfel incatsa nu se produca intreruperi in alimentarea cu gaze naturale.

Traseul retelelor urmareste trama stradala fiind pozate atat in zona carosabila cat si in zona trotuarelorsi a spatiilor verzi. Conductele se vor monta numai ingropat la adancimea de 0,9 m cu respectareadistantelor impuse de NT – PE01/2001. Conductele de distributie a gazelor de presiune redusa vor fidin polietilena de inalta densitate PE 100 cu diametre cuprinse intre 63 mm si 315 mm.

Reglementări urbanistice

Au fost instituite zone de interdicţie de construire în zona de siguranţă de 20 m a căii ferate, în zone desiguranţă de 20 m a magistralei de gaze, în zona de siguranţă de 1.5 m a autostrăzii.

Au fost instituite zone de protecţie în care construirea va fi posibilă doar cu avizul administratorului cea instituit restricţia respectivă: în zona de protecţie de 100 m a căii ferate, în zonele de protecţie de 50m de la axul drumului până la marginea exerioară a zonei pentru autostradă, 22 m pentru drumurilenaţionale, 20 m pentru drumurile judeţene şi 18 m pentru cele comunale, în zonele de protecţiesanitară de 50 m a cimitirelor, în zonele de protecţie sanitară a fermelor de animale şi în zonelele deprotecţie sanitară a reţelelor tehnico-edilitare.

Au fost instituite zone de interdicţie de construire pânăla realizarea unor planuri urbanistice zonale saude detaliu în zonele care nu pot fi suficient reglementate prin planul urbanistic general: zona centrală alocalităţii, zonele protejate şi de protecţie a monumentelor, zonele în care sunt necesare parcelări.

Au fost propuse zonele de protecţie aferente celor douăsprezece monumente istorice. Se vor respectaprevederile Legii nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice.



3.4. RELATIA CU ALTE PROGRAME RELEVANTE

Un principiu de baza avut în vedere la elaborarea PUG Municipiul Fetesti este cel al integrarii acestuiaîn planurile statutare elaborate la niveluri teritoriale superioare, precum si corelarea cu prevederiledocumentatiilor de urbanism aprobate. In acest sens planul a fost întocmit în conformitate cu :

Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Ialomita ( PATJ Ialomita ) are caracter director sireprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socio-economica a judetului. Rolul PATJ estede a coordona si armoniza dezvoltarea unitatilor administrative componente la nivelul întregului judet,asigurând un cadru global si unitar privind posibilitatile de dezvoltare în context regional, national sieuropean. Prevederile PATJ constituie elemente obligatorii de tema pentru planurile de amenajareteritoriala si urbanistica ce se întocmesc pentru unitatile teritorial administrative din cadrul judetului.

Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN), respectiv sectiunile aprobate pâna în prezent:Sectiunea I – Retele de transport, Sectiunea a II-a – Apa, Sectiunea a III-a – Zone protejate, Sectiuneaa IV-a – Reteaua de localitati, Sectiunea a V-a – Zone de risc natural.

Planul de Amenajare a Teritoriului National are caracter director si fundamenteaza programelestrategice sectoriale pe termen mediu si lung si determina dimensiunile, sensul si prioritatiledezvoltarii în cadrul teritoriului României, în acord cu ansamblul cerintelor europene. PATN seelaboreaza pe sectiuni specializate, care sunt aprobate prin lege de catre Parlamentul României.

In prezent se afla în curs de elaborare Sectiunea a VI-a – Zone cu resurse turistice, Sectiunea a VII-a –Infrastructura pentru educatie si Sectiunea a VIII-a – Zone rurale;

Planul de Dezvoltare Regionala 2007-2013 – Regiunea 3 Sud – Est : este un document strategiccare prezinta prioritatile de mediu, de dezvoltare si de coeziune ale regiunii de dezvoltare, contineprofilul economic si social al acesteia, strategia de dezvoltare regionala si programarea financiaramultianuala a prioritatilor si masurilor de dezvoltare regionala, luând în considerare toate sursele definantare : buget de stat, bugete locale, surse private, sprijinul financiar al UE, precum si alte fonduriexterne rambursabile sau nerambursabile;

Planul National de Gestionare a Deseurilor si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor,(aprobate prin HG Nr. 1470/2004), Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 3 SudMuntenia (aprobat prin Ordinul Nr. 1364/1499/2006) si Planul Judetean de Gestionare aDeseurilor pentru judetul Ialomita: aceste documente abordeaza toate aspectele legate degestionarea deseurilor municipale la nivel national, regional si judetean si servesc ca baza pentrupolitica din acest domeniu, pentru atingerea tintelor stabilite în domeniul gestionarii deseurilor, pentrustabilirea cadrului pentru crearea unui sistem durabil de gestionare a deseurilor, precum si pentrustabilirea necesarului de investitii si pentru elaborarea proiectelor în vederea obtinerii finantarilornecesare;

Planul Regional si Planul Local de Actiune pentru Mediu (PRAM si PLAM) reprezinta strategiape termen scurt, mediu si lung pentru solutionarea problemelor de mediu la nivel regional si judetean,prin abordarea principiilor dezvoltarii durabile, în concordanta cu Planul National de Actiune pentruMediu si cu Programele de Dezvoltare Locala, Judeteana si Regionala.

Tabel Nr 3-4

CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC GENERAL FETESTI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME :P.A.T.J IALOMITA SI PRAM REGIUNEA 3 SUD MUNTENIA

DOMENIU /ASPECTE DE MEDIU OBIECTIVE RELEVANTE PENTRU

PUG MUNICIPIUL FETESTITERMEN INDICATORI

DE PERFORMANTA

Modernizarea si extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa intoate cartierele municipiului Fetesti, modernizare staţiei de pompare, staţietrartare a apei, rezervor de înmagazinare, reţea aducţiune.

Modernizarea si extinderea sistemului centralizat de reţea canalizare PVC-KGsi prima infiintare a statiei de epurare a apei biologică compactăcontainerizată, staţii de pompare ape uzate, cămin de vizitare , care sadeserveasca locuitorii municipiului Fetesti, asigurarea calitatii apei epuratedeversate in emisarul Bratul Borcea conform legislatiei de mediu

Realizarea sistemelor de epurare a apelor uzate evacuate de către societăţilecomerciale poluatoare;

2010Satisfacerea necesarului deapa de calitate si epurarea

apelor uzate menajereEchiparea tehnico-edilitaraa teritoriului

Extinderea retelei de distribuţie gaze naturale în municipiul Fetesti 2010-2012Reducerea poluării cu bioxid

de carbon şi monoxid decarbon

Infrastructura

Modernizare cai rutiere existente, execuţia rigolelor betonate, realizareîmbrăcăminte rutieră, bituminoasă 2010-2012

Protecţia calităţii aerului prinreducerea poluării cu particule

de praf



Tabel Nr 3-5

CORELAREA OBIECTIVELOR PLANULUI URBANISTIC GENERAL FETESTI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME : PLAMJUDET IALOMITA

DOMENIU /ASPECTE DE MEDIU OBIECTIVE PRINCIPALE PLAM IALOMITA OBIECTIVE RELEVANTE PENTRU

PUG MUNICIPIUL FETESTI

Calitatea şi cantitateaapei potabile

· Realizarea staţiilor de tratare şi distribuţie a apei potabileîn localităţile rurale din judeţul Ialomiţa;

· Realizarea reţelelor de distribuţie a apei potabile înlocalităţile rurale;

· Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă dinmediul urban;

· Modernizarea şi optimizarea staţiilor de tratare din mediulurban.

Modernizarea si extinderea sistemului centralizat de alimentare cuapa, canalizare.

Calitatea apelor desuprafaţă şi a apelor

menajere şi industriale

· Realizarea sistemelor de epurare a apelor uzate evacuate decătre societăţile comerciale poluatoare;

· Retehnologizarea instalaţiei de hidroliză-desorbţie pentrurecuperarea gazelor desorbite

Punerea in functiune a unei statii de epurare moderna, ecologica,compacta, modulata, containerizata, automatizata, de tipRESETILOVS cu doua trepte de epurare: mecanica si biologica sidezinfectie cu ultraviolete.

Calitatea solului şi aapelor subterane

· Închiderea depozitelor de deşeuri neamenajatecorespunzător

· Monitorizarea post-închidere şi reconstrucţia ecologică azonei

Se va avea în vedere monitorizarea teritoriului municipiului şi pecel al cartierelor componente astfel în cât să se evite existenţadepozitelor spontane şi necontrolate de deşeuri menajere provenitede la gospodăriile individuale;

Calitatea mediuluinatural

· Inventarierea perdelelor de protecţie existente, zonelorprioritare existente a zonelor prioritare pentru înfiinţareaperdelelor de protecţie şi suprafeţelordegradate ce pot fiameliorate prin împăduriri

· Înfiinţarea perdelelor de protecţie· Elaborarea şi implementarea planurilor de management

Amenajarea zonelor de agrement pe baza de PUG ( min 26 m2/loc )Extinderea Parcului Trandafirilor din cartierul Feteşti Oraş;In zonele cu pronunţat caracter rural ale municipiului şi în zonelenou extinse se recomandă amenajarea de locuri de joacă pentrucopii;Propunerea unor zone mixte de servicii şi spaţii verzi sau de locuireşi spaţii verzi care să îmbunătăţească confortul locuitorilor şi care



pentru siturile protejate să asigure necesarul de verde în zonele respective.Se vor lua masuri pentru protejarea ariei de protectie specialaavifaunistica ROSPA0012 Braţul Borcea care se gaseste peteritoriul Municipiului Fetesti

Urbanizarea mediului · Implementarea centrelor de dezvoltare urbană durabilă curol de incubator de afaceri şi investiţii în cele trei municipiidin judet

Introducerea în intravilan a unor terenuri cu funcţiunea de locuire,industrie-servicii, amenajări portuare sau în spaţii verzi amenajate.Dezvoltarea sectorului privat (societăţi comerciale pe acţiuni, curăspundere limitată, asociaţii familiale, etc)Amenajarea unui port va permite dezvoltarea comerţului pe BraţulBorceaDezvoltarea industriei prin extinderea zonei industriale, atragereade noi investitori, asigurarea unor facilităţi pentru aceştia

Gestionarea deşeurilor · Statie de transfer cu dotarile aferente pentru depozitare ,selectare, îmbalotare

· Realizarea unor activităţi de educaţie ecologică îndomeniul gestionării deşeurilor, pentru toate categoriile devârstă

· Amenajarea spaţiilor de colectare selectivă a deşeurilor şidotarea corespunzătoare

Educarea în spirit ecologic a membrilor comunităţii;Se va avea în vedere monitorizarea teritoriului municipiului şi pecel al cartierelor componente astfel în cât să se evite existenţadepozitelor spontane şi necontrolate de deşeuri menajere provenitede la gospodăriile individuale;Inchiderea depozitelor neconforme de deseuri menjere

Starea de sănătate apopulaţiei în raport cu

mediul

· Înfiinţarea unor studii specifice privind evoluţia sănătăţiipopulaţiei în raport cu calitatea mediului

· Realizarea unor rapoarte specifice cu privire la impactulcalităţii mediului asupra sănătăţii umane

Se recomandă monitorizarea anuală a calităţii factorilor de mediu,prin efectuarea de măsurători şi determinarea calităţii la nivelulfiecărui element component al mediului;

Educaţia ecologică · Stabilirea unor atribuţii specifice pentru fiecarecompartiment cu sarcini de relaţii publice şi informarepublică

Educarea în spirit ecologic a membrilor comunităţii;

Activităţi agricole şidezvoltare rurală

· Inventarierea terenurilor agricole ce necesită infiinţarea saurefacerea perdelelor de protecţie

· Înfiinţarea perdelelor de protecţie a terenurilor agricole· Ameliorarea prin împădurire a suprafeţelor degradate.

Creşterea producţiei vegetale prin seminţe certificate, la îndemnulspecialistului în domeniu precum şi printr-o tehnologie completă;Susţinerea activităţilor agricole prin sprijinirea serviciilor specificeStimularea producţiei vegetale şi animale prin promovarea unuisistem de prime ce poate fi acordat producătorilor agricoli;



Tabel Nr 3-6CORELAREA OBIECTIVELOR PUG MUNICIPIUL FETESTI CU PLANURI SI PROGRAME NATIONALE DE

GESTIONARE A DESEURILOR

PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALA 2007-2013 – REGIUNEA 3 SUDMUNTENIAPUG

MUNICIPIULFETESTI

DOMENIU OBIECTIVE PRINCIPALE OBIECTIVE SECUNDARE

INDICATORIDE PERFORMANTA

Elaborarea de reglementări specificeregionale/locale în concordanţă cu

politica de gestionare a deşeurilor şi culegislaţia, pentru a implementa un

sistem integrat eficient d.p.d.veconomic şi ecologic.

Conştientizarea populaţiei de faptul căgestionarea calificată a deşeurilor este de cea

mai mare importanţă pentru sănătateapublicului (protejarea solului, apei si

pânzei freatice) Dezvoltarea

politiciiregionale Creşterea importanţei aplicării

efective a legislaţiei privindgestionarea deşeurilor

Creşterea eficienţei structurilor instituţionalela nivel regional/judeţean/local, printr-o

definire clarăa responsabilităţilor

Cresterea gradului devalorificare a deseurilor

cu 95 %



PLANUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR IALOMITAPUGMUNICIPIUL

FETESTIDOMENIU OBIECTIVE PRINCIPALE OBIECTIVE

SECUNDARE

INDICATORIDE PERFORMANTA

Stabilirea şipromovareainformării,conştientizării şimotivării pentrupărţile implicate

Cresterea gradului deconstientizare a publicului in cepriveste necesitatea masurilor degestionare a deseurilor din PJGDsi asigurarea sprijinului acestuia

Promovarea de proiecte finantate publicsi privat vizând conştientizareapublicului (elaborarea de propuneri siincluderea in caietele de sarcini dedelegare a gestiunii salubrităţii a acesteiactivitati).

Cel putin un proiect de constientizarela doi ani până in 2011, si unul anualincepând din 2012Grad de atingere a populatiei tinta,peste 50% pana in 2013

Implementareasistemelor detransport deseuri

Dotarea cu mijloace de transportcorespunzatoare volumului,frecventei si categoriilor dedeseuri colectate (deseuripericulaose, fractii separate lasursa samd); dotarea cu mijloacede transport corespunzatoarescopului (deseuri biodegadabile)

Analize privind intocmirea caietelor desarcini in concordanta cu nevoile;planificarea dotarilor de tranport inmod coordonat cu investiile in mijloacede colectare si cu planificarea zonelor deextindere a colectarii

Dotarea cu 100% din necesarul deautovehicule in regim de colectareeficienta economic, 100% pana in2011

· Aplicarea unuisistem demanagementulintegrat aldeseurilor

· Reducereaimpactului asuprasolului generat dedepozitareaneconforma adiverselorcategorii dedeseuri.

· Colectareaselectiva adeseurilor Prevenirea

generăriideşeurilor

Sprijinirea infiintarii si existenta infunctiune a unor capacitati suficietede reciclare la distante economice

Incheierea de contracte intre operatoriide colectare si reciclatori

Cel putin atingerea tintelorcantitativeCel putin tehnologie avansata dereciclare introdusa, pana in 2011



Tabel Nr 3-7CORELAREA OBIECTIVELOR PUG MUNICIPIUL FETESTI CU PLANURI SI PROGRAME

NATIONALE DE GESTIONARE A CALITATII AERULUI

PUG MUNICIPIULFETESTI

PLANURI SI PROGRAME NATIONALEDE GESTIONARE A CALITATII AERULUI OBIECTIVE PRINCIPALE

INDICATORIDE

PERFORMANTA

ORD. NR. 35/2007 privind apobarea Metodologiei deelaborare si punere in aplicare a planurilor si programelornationale de gestionare a calitatii aeruluiHG. NR. 543/2004 privind elaborarea si punere inaplicare a planurilor si programelor nationale degestionare a calitatii aerului

Îmbunatatireacalitatii aerului

HG. NR. 128/2008 privind privind stabilireaaglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelorpentru evaluarea calităţii aerului în România

Autorităţile administraţiei publice locale vor luamăsuri ca documentaţiile de urbanism să fieelaborate cu respectarea programelor degestionare şi astfel încât concentraţiile în aerulînconjurător pentru unul sau mai mulţi poluanţisă nu depăşească valoarea limită

Nici o depasire avalorilor limita

admisibile

Tabel Nr 3-8

CORELAREA OBIECTIVELOR PUG MUNICIPIUL FETESTI CU LEGEA 24/2007 PRIVIND REGLEMENTAREA SIADMINISTRAREA SPATIILOR VERZI DIN INTRAVILANUL LOCALITATILOR

PUG MUNICIPIUL FETESTI OBIECTIVE PRINCIPALEINDICATORI

DE PERFORMANTARealizarea delimitarii si respectarii

zonelor de protectie a monumentelorale naturii

Protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;Regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;

Realizarea dotarilor edilitarecorespunzatoare pentru reducerea

poluarii aerului, a apei (subterane si desuprafata), solului si peisajului.

Mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privindapele, solul, schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotiriisanatatii populatiei, protectiei mediului si asigurarii calitatii vietii;

Indeplinirea obiectivelorPUG in termenele si bugetul

stabilit


4. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI

4.1. Starea actuală a mediului

4.1.1. Incadrarea in teritoriu

Municipiul Feteşti este situat în extremitatea estică a judeţului Ialomiţa, în lunca braţului Borcea, petraseul autostrăzii Bucureşti – Constanţa şi a magistralei feroviare Bucureşti – Constanţa. Din punct devedere al legăturilor de comunicaţie are o poziţie deosebit de favorabilă, având asigurate legăturidirecte cu judeţele vecine (Constanţa, Călăraşi, Brăila) şi cu restul oraşelor din judeţ.

Municipiul Feteşti este alcătuit din mai multe cartiere, constituite din vetre mai vechi, înşirate pe olungime de 5 km pe malul stang al Borcei ( Buliga, Feteşti Oraş si Vlaşca ) şi una mai nouă situatăspre Nord, pe câmpia înaltă, în apropierea nodului feroviar, Feteşti Gară ( inclusiv Feteşti Colonişti cereprezintă partea de Nord a cartierului Feteşti Gară ) unde sunt concentrate instituţiile administrative,social-culturale şi principalele unităţi economice.

Accesul rutier in Municipiul Fetesti se realizează prin :

§ Autostrada A 2 Bucuresti – Constanta§ DN 3A – Bucureşti – Lehliu Gară – Feteşti§ DN 3B – Călăraşi – Feteşti – Vladeni.§ DJ 212 – Feteşti – Tandarei.

Accesul feroviar in Municipiul Fetesti se realizează prin :

§ Magistrala feroviara Bucuresti – Constanta§ Legatura feroviara Slobozia – Feteşti

Fig. Nr.1 Plan de incadrare in teritoriu



4.1.2. Asezare geografica

Municipiul Fetesti este situat la limita sud estica a judetului Ialomita.Teritoriul administrativ alorasului Fetesti este alcatuit din patru localitati Fetesti Oras, Fetesti Gara, Buliga si Vlasca.

Teritoriul administrativ al Municipiului Fetesti este cuprins intre urmatoarele coordonate geografice :

§ 440 20’13,14” - 440 27’13” latitudine nordica§ 270 43’25,83” - 270 52’49,31” longitudine estica

Teritoriul administrativ al ora[ului Fetesti se învecineaza cu :

§ la Nord - Comunele Movila, Bordusani si Stelnica;§ la Vest - Comuna Borcea;§ la Est - Comuna Stelnica, Bratul Borcea;§ la Sud - Comuna Borcea.

4.1.3. Relieful şi geomorfologia

Relieful

Judeţul Ialomiţa are un relief de câmpie, incluzând Bărăganul de la sud sau Bărăganul propriu-zis şijumatatea sudică a Bărăganului central; la acestea se mai adaugă relieful de luncă şi baltă,corespunzator văii Ialomiţei, Dunării şi Bălţii Borcea. Relieful în zona municipiului Feteşti este relativneted, abrupt spre lunca Borcei.

Relieful judeţului Ialomiţa poartă amprenta situării sale în diviziunea estică a Câmpiei Române –Bărăganul, fiind dominat de câmpuri tabulare întinse şi lunci.

Câmpia Bărăganului este cunoscută pentru solul său negru şi cu un conţinut bogat de humus, precumşi datorită vegetaţiei de stepă (datorită climatului deosebit de aspru : veri fierbinţi şi uscate; ierni foartegeroase cu bătăi de crivăţ).

Altitudinal, relieful în judeţ se desfăşoară în trepte de la nord la sud şi de la vest spre est. Zona cea maiînaltă – 91 m se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul Platoneşti, ei alăturându-i-se Piscul Crăsani –81 m şi Câmpul Grindu – 71 m. Altitudinea minimă este de 8 m, în nordul incintei îndiguite a BraţuluiBorcea.

Este o regiune netedă, acoperită de un strat gros de loess (10 - 40m). Este presărată cu numeroasecrovuri, cu dune (în zona Ialomiţei), limane fluviale şi cu câteva lacuri sărate.

O altă caracteristică este prezenţa văilor de tip „mostişte”. Solurile sunt predominant cernozomice,foarte fertile, cu un conţinut ridicat de humus. În medie, pânza freatică se situează la circa 15-20 madâncime.

Terenul pe care este amplasat municipiul Feteşti este constituit din prafuri nisipoase, argiloase,loessoide, în alternanţă cu nisipuri prăfoase practic insensibile la umezire.

Nivelul hidrostatic al pânzei freatice este situat la adâncimi ce depăşesc 25 m de la suprafaţaterenului natural.



Geomorfologia

Din punct de vedere morfologic, Municipiul Fetesti este situat in unitatea morfologica CâmpiaRomâna, subunitatea câmpia Baraganului sudic.

Baraganul sudic este un câmp asimetric, mai inalt pe latura de nord si mai coborât in sud unde cade intrepte spre Lunca Dunarii.

Linia ferata Fundulea - Fetesti, delimiteaza in cadrul Baraganului sudic doua sectoare longitudinale.Sectorul nordic - Câmpul Ciulnitei este dominat de cuvertura nisipurilor de dune de pe partea dreaptaa râului Ialomita si lipsit de orice urma de vale.

Sectorul sudic cu urmatoarele unitati de relief :

§ Podisul Hagieni;§ Terasa Fetesti;§ Terasa Calarasi;§ Lunca Dunarii;

Campia Hagieni apare in partea de nord a teritoriului administrativ al Municipiului Fetesti si seremarca ca o zona mai inalta. Inaltimea maxima de 67,5 m este atinsa in partea de nord, cotelereducându-se usor spre sud pana la valoarea de 60 m, panta terenului urmând aceeasi directie.

Podisul Hagieni este un martor de eroziune separat de un vechi brat al Dunarii pe directia actuala avaii Jegalia.Conform datelor din forajele executate in zona, campia Hagieni a fost legata genetic dePodisul Dobrogei de sud. In cuprinsul teritoriului administrativ al orasului Fetesti acesta ocupa osuprafata de 33,4 km2.

Terasa Fetesti este situata la sud de Podisul Hagieni. Are o altitudine de 56 - 60 m si reprezinta terasasuperioara, de pe partea stânga a fluviului Dunarea. Ocupa cea mai mare parte din teritoriuladiministrativ al Municipiului Fetesti, respectiv 46,6 km2.

In cea mai mare parte reprezinta un relief neted, cu denivelari locale cauzate de reteaua hidrograficalocala.

Terasa Calarasi apare pe o suprafata restransa in partea de Sud a teritoriului administrativ. Reprezintaterasa joasa de pe partea stanga a fluviului Dunarea, cu o altitudine absoluta de 20 — 22 m. Este oterasa de tip grind cu inclinari dinspre fruntea ei spre zona de contact cu câmpul, ocupând doar 3,1km2 din suprafata totala a zonei administrative.

Lunca Dunarii se deosebeste de cea a lalomitei prin latime apreciabila (de la 6 pâna la 15 km) si prinextensiunea mare a suprafetelor cuprinse in trecut de ape. In prezent acestea sunt depresiuni relativuscate, cu grindurilor bine dezvoltate si gradisti care pot atinge chiar inaltimea primei terase. Toateacestea dau o nota distincta luncii Dunarii.

Lunca Dunarii are o dezvoltare mai mare pe partea stânga având o latime de 5 km in sectorul vestic; lavest de Calarasi ea devine din ce in ce mai larga, latimea ei depasind in unele locuri 10 Km. Aspectulmorfologic este complicat pe alocuri de o serie de grinduri, lacuri si privaluri. In zona municipiuluiFetesti lunca Dunarii din cadrul teritoriului administrativ are o latime maxima de 3 km, in dreptulsatului Buliga.



Sectorul Calarasi - Vadu Oii (corespunzator Baltii Borcea), desfasurat intre doua unitati de relief caredomina prin inaltimea lor - Podisul Dobrogei (peste 100 m) la est si Campia inalta a Hagienilor (peste70 m) la vest, are aspectul unui culoar mult largit si marginit de pante repezi.

Acest sector cuprinde doua subunitati: lunca interna, din interiorul bratelor Dunarii, Balta Borceipropriu-zisa si lunca externa, din afara acestora.

Lunca interna se desfasoara pe o lungime de 98 km si este opera, in principal, a celor doua brate -Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe dreapta - in care sensul aluvionarii este dirijat de la periferiespre interior. Astfel depresiunile lacustre, sunt situate in partea centrala, contrar celor ce se intâlnesc inlunca externa unde stau sub fruntea teraselor. Suprafata totala a luncii cuprinsa intre aceste brate estede 88.000 ha.

Astazi denumirea de "balta” a devenit aproape improprie, pentru ca in urma amenajarilor facuteaceasta seamana mai mult cu o "insula" de Baragan situata intre cele doua brate, a carei suprafata, incea mai marc parte, este un câmp fertil.

Lunca externa a Baltii Borcei este mult redusa, fiind mai dezvoltata lunca din dreptul Baraganului, incare se pot observa numeroase rectificari sau tendinte de rectificari de cursuri, ca si o serie de martoride eroziune din terasa inferioara, decupati de Dunare pe când serpuia la nivelul acesteia, astfel incatpastreaza aceiasi inaltime.

Fig. Nr.2 Harta geomorfologica



4.1.4. Geologie

Din punct de vedere geologic, Municipiul Fetesti apartine platformei Moesice, unde apar la zi depozitecuaternare incepând cu pleistocenul mediu.

Pleistocenul mediu - cu depozite ce se dispun peste stratele de Fratesti, reprezentate prin argile cuintercalatii nisipoase, este interceptat doar in forajele de adâncime.

In suprafata, pleistocenul mediu, reprezentat prin depozite loessoide, apare pe podisul Hagieni.Depozitele loessoide sunt constituite din nisipuri fin prafoase, macroporice, galbui, cu concretiunicalcaroase. Grosimea depozitelor este de 30 — 60 m si au fost atribuite unui interval stratigrafic ceinclude partea superioara a pleistocenului mediu si pleistocenul superior (qp2

2-3).

Pleistocenul superior (qp3)

In cadrul Pleistocenului superior au fost separate 3 (trei) subdiviziuni.Subdiviziunea inferioara (qp31)

este reprezentata printr-un orizont de nisipuri marunte si fine, galbui, necoezive cu concretiunigrezoase uneori cu nivele ce contin concretii calcaroase rotunjite, sau lentile de concretii manganoasesi feruginoase. Grosimea acestei subdiviziuni este de 10 — 25 m.

Subdiviziunea medie (qp32) a Pleistocenului superior este reprezentata prin depozitele loessoide de pe

Câmpul Baraganului ce stau direct peste nisipurile de Mostistea si au o grosime de 20 — 25 m.

Foto Nr.1 – Depozite loessoide apartinând pleistocenului superior

Deschiderile naturale precum si forajele executate in regiune pun in evidenta structura acestordepozite.In general in partea de vest a regiunii sunt alcatuite din prafuri nisipoase, argiloase,macroporice, galbui cu concretiuni calcaroasee.Spre est, depozitele loessoide devin mai nisipoase.

In cuprinsul depozitelor loessoide exista 1 - 3 nivele de intercalatii argiloase de culoare caramizieroscata cu grosimea de 0.50 - 3.00 m.



Subdiviziunii medii a Pleistocenului superior ii mai apartin si aluviunile grosiere ale terasei superioarea Dunarii (terasa Fetesti), constituite din pietrisuri marunte si nisipuri, cu o grosime de 3.00 - 5.00 m.

Subdiviziunea superioara (qp33) a Pleistocenului superior este reprezentata prin depozitele loessoide

care acopera „terasa Fetesti” cu grosimea de 15 - 20 m.

Holocenul inferior (qh1), este reprezentat prin aluviunile grosiere ale terasei joase a Dunarii siIalomitei.Depozitele terasei joase sunt alc\tuite din pietrisuri si nisipuri groase de 5.00 - 8.00 m.

Holocenul superior (qh2) Depozitele loessoide care acopera terasa joasa a Dunarii si Ialomitei sialuviunile grosiere si fine ale luncilor au fost raportate holocenului superior.

Depozitele loessoide sunt predominant nisipoase si slab prafoase cu grosimi de 4.00 - 8.00 m.

Depozitele aluvionare ale luncilor sunt alcatuite in baza din pietrisuri si nisipuri ( 4.00 - 10.00 m) iarcatre partea superioara din nisipuri, nisipuri argiloase, argile nisipoase si mâluri groase de 5 - 8.00 m.

Holocenului superior i-au mai fost atribuite si depozitele de dune din partea de nord a interfluviuluiDunare - Ialomita

Fig. Nr.3 Harta geologica



4.1.5. Aer

Clima

Caracterizarea generala a climatului este data de pozitia pe care o are zona studiata în cadrul CâmpieiBaraganului de Sud si de conditiile locale geografice.

Câmpia Baraganului de Sud se caracterizeaza printr-un climat temperat continental cu un pronuntatgrad de continentalism, nuante de excesivitate si amplitudini termice mari de la sezonul de vara la celde iarna.

In stabilirea trasaturilor climatice ale acestei regiuni un rol genetic important îl are tipul si frecventamaselor de aer. Astfel, iarna advectiile de aer foarte rece de origine polara si masele de aer rece estice,determina uneori scaderea temperaturii la valori > 250C, iar în situatiile în care deasupra Baraganuluise întâlnesc cu mase de aer mai cald si umed de origine sudica sau sud-vestica, se produc ninsoriabundente, însotite deseori de viscole.

Vara temperatura aerului înregistreaza printre cele mai mari valori absolute de pe teritoriul tariinoastre, întânindu-se frecvent temperaturi de peste 400 C. De asemenea numarul zilelor tropicale (zilecu temp maxima > 300C) este cel mai mare din tara (40 - 60 zile anual).

Regimul precipitatiilor este deficitar (400 - 500 mm), cu perioade lungi de seceta (80-100 zile)întâlnite de obicei la începutul si sfârsitul perioadei de vegetatie.

Radiatia solara directa in cadrul regiunii de câmpie din sudul tarii se poate aprecia ca sumele mediianuale ale radiatiei solare directe pot ajunge la 70-75 kcal/cm2 pe suprafata orizontala, vara pe timpsenin. Sumele lunare au valori de 10-12 kcal/cm2, în timp de iarna valorile scad pâna la 1 kcal/cm2.

Bilantul multianual al radiatiei solare directe ne arata ca sectorul studiat este favorabil cerintelorecologice ale plantelor de cultura. Durata medie de stralucire a soarelui depaseste 2200 h/an.

Radiatia solara globala inregistreaza valori cuprinse intre 125 kcal/cm2/an si peste 127,5 kcal/cm2/an.Acestea cresc dinspre NV catre SE, datorita cresteri iunghiului inaltimii Soarelui deasupra orizontului,scaderii altitudinii si reducerii nebulozitatii.

Circulatia generala a atmosferei. Este caracterizata prin frecvente mari ale advectiilor de aer temporar— oceanic din V si NV (mai ales in semestrul cald) si ale advectiilor de aer temporar - continental dinNE si E (mai ales in semestrul rece). Acestora li se adauga patrunderile mai rare de aer arctic dinNord, de aer tropical maritime din Sud - Vest si Sud si de aer tropical-continental din Sud - Est si Sud.

Din analiza dinamicii, iarna se caracterizeaza prin contraste în repartitia tuturor elementelormeteorologice, precipitatiile fiind în general abundente, vântul si viscolele intensificându-se în partileestice si sud-estice.

În ultimii ani, iarna este caracterizata prin îndelungate intervale de timp relativ cald si umed cu nori siprecipitatii sub forma de ploaie si lapovita si mai rar cu ninsori si chiciura.

Vara, dinamica atmosferica predominanta este cea din vest mai ales la începutul anotimpului.Tot vara,sub influenta unor perturbari barice locale se activeaza mult circulatia maselor de aer din Sud si Est.



În anotimpurile de tranzitie (primavara si toamna) timpul ploios si închis este determinat de activitateaciclonilor din Marea Mediterana si Marea Neagra care se deplaseaza spre interiorul tarii. Toamna omare frecventa o au invaziile de aer maritim arctic, din Anticiclonul de Nord, provocând ceturi sinebulozitate ridicata.

Fig. Nr.4 Harta climaticaTemperatura

Temperatura aerului, important indice al regimului meteorologic prezinta variatii în timp destul deample. Izotermele anuale care încadreaza regiunea sunt: +110 si 100, media fiind de +10,50.In luna ianuarie teritoriul este încadrat de izotermele de -30 si -40, iar în luna iulie de 230C, si 220C.

Pe baza datelor înregistrate la statiile : Calarasi, Slobozia, Fetesti, Marculesti, Dâlga, si Fundulea seconstata ca temperata medie anuala a aerului variaza între 11,230 C la Calarasi si 10,260 C la statiaFundulea.

Maximile absolute inregistrate pana in prezent pe teritoriul studiat au atins 44,0°C la Valea Argovei(10 aug.1951) si 41,4°C la Calarasi (10 aug. 1951). Minima absoluta a fost inregistrata la Calarasi cuvaloare de -30,0°C (9 ian.1938).

La statiile din Câmpia Baraganului de Sud, temperatura aerului variaza de la o luna la alta, în raportdirect cu valorile bilantului radiativ, fiind cuprinsa între -3,40 C (la statia meteorologica de la Dâlga,media lunara plurianuala a lunii ianuarie) si +22,90 C (la Calarasi - luna iulie).

Regimul anual al temperaturii medii zilnice se caracterizeaza prin oscilatii al caror sens general este decrestere spre partea calda a anului si de scadere spre cea rece. Astfel valorile cele mai mari alemediilor zilnice în iulie-august de 290- 300 C , iar cele mai mici medii zilnice se înregistreaza înianuarie, oscilând intre - 30 C si - 40C.

Maximile absolute inregistrate pana in prezent pe teritoriul studiat au atins 44,0°C la Valea Argovei(10 aug.1951) si 41,4°C la Calarasi (10 aug. 1951).



Umiditatea aerului

Umiditatea aerului din zona, se datoreaza advectiilor aerului maritim tropical si mediteranian, cald siumed, care se produc indeosebi iarna, ca si ale celor oceanice, mai frecvente vara.

Sursa principala a umezirii aerului din zona de campie o constituie evapotranspiratia apei de pesuprafata raurilor (Dunarea, Ialomita si Mostistea).

Umiditatea relativa

In raport cu sursele de umezire permanenta a aerului, valorile medii anuale ale umezirii relative suntmai mari - 76%, in lungul Dunarii, de 72-76% pe campie si mai mici spre nord - 72%.

Nebulozitatea

Regimul nebulozitatii atmosferice este determinat de conditiile de circulatie atmosferica, ceea ce sereflecta atat in variatia sa anuala cat si in variatiile neperiodica.

Nebulozitatea medie anuala are valori cuprinse intre 5.0 - 5.5 zecimi spre deosebire de regiunilelimitrofe din lungul vaii Dunarii, unde datorita predominarii curentilor de aer descendenti, acestea suntmai mici de 5 zecimi.

Precipitatii atmosferice

Precipitatiile din zona studiata se încadreaza în caracteristicile climatului temperat continental cuputine ploi si zapada, timp de un an, fiind mult sub media pe tara.

În perioada de timp cuprinsa între anii 1901-2000, la statia meteorologica Fetesti suma precitatiilormedii multianuale a fost de 462,6 mm;

Prima zi cu ninsoare se înregistreaza în aceasta regiune în jurul datei de 10 noiembrie, iar ultima zi cuninsoare în jur de 25 martie, astfel încât durata intervalului de ninsoare este de aproximativ 130 dezile. Numarul mediu anual al zilelor cu strat de zapada este 60.

Stratul de zapada este discontinuu datorita actiunii de spulberare si troienire a zapezii de catre vânt,grosimea stratului de zapada având astfel valori medii mici 70-100 cm.

Regimul vanturilor

Teritoriul Municipiului Fetesti se încadreaza într-o zona de interferenta între partea estica a CâmpieiRomâne (cu vânturi dominante din sectorul estic) si partea vestica a aceleiasi regiuni ( cu vânturi dinsectorul vestic ), în primul caz fiind vorba de Crivat, iar în al doilea caz de Austru.

Crivatul - cunoscut ca un vânt rece ce bate cu viteze mari în timpul iernii, viscolind mult zapada,troienind-o la adaposturi în localitate, la adapostul vegetatiei, al parazapezilor de-a lungul soselei.

Acesta bate din directia Nord - Est si aduce temperaturi scazute, spulbera zapada, descopera solulproducând pagube culturilor de toamna. Austrul - are directie opusa Crivatului, fiind în general unvânt uscat, uneori însa aduce si precipitatii.



Calitatea aerului

Principalele surse de emisii atmosferice identificate în prezent în Municipiul Fetesti sunt :§ Surse fixe dirijate de ardere reprezentate de sistemele centralizate de preparare a apei calde si a

agentului termic;§ Surse aferente unitatilor industriale;§ Surse mobile reprezentate de traficul auto desfasurat pe A 2, DN 3A, DN 3B, DJ 212 .§ Pulberi in suspensie in perioadele secetoase si cu vant puternic

Zone critice sub aspectul poluarii aerului

In Municipiul Fetesti nu exista zone critice sub aspectul poluarii aerului

4.1.6. Apa

Apa de suprafata

Din punct de vedere hidrografic teritoriul Municipiului Fetesti apartine bazinului hidrografic alDunarii, cu Bratul Borcea. Fluviul Dunarea limiteaza de la Sud - Vest catre Nord - Est cu miciinflexiuni teritoriul administrativ al o Municipiului Fetesti.

El prezinta in zona un curs de la Nord la Sud, cu un profil transversal asimetric cu malul drept abrupt.Intre bratul Borcea si Dunarea Veche se afla Balta Borcea care are o lungime de 98 km si o latime de100 - 200 m in dreptul localitatii Fetesti.

Afluentii de pe partea stânga ai bratului Borcea sunt reprezentati de Valea Cocargeaua si Valea Viilorcu un traseu de la Nord la Sud si debite doar in perioadele cu precipitatii abundente.In ceea ce privesteprivalurile, cel mai important din zona este Privalul Barbu - la Sud de Buliga.

Foto Nr.2 Bratul Borcea la Fetesti



Apa freatica

Din punct de vedere hidrogeologic, caracteristicile litologice ale depozitelor cuaternare de pe teritoriulMunicipiului Fetesti, permit acumularea apei la diferite adâncimi in strate acvifere freatice si subpresiune.

Stratele acvifere freatice sunt cantonate in depozitele aluvionare ale teraselor Dunarii si sesuluialuvionar din lunca Dunarii si a baltii Borcea.

Nivelul hidrostatic al stratului acvifer freatic este situat la adancimi ce depasesc 25 m de la suprafataterenului natural in zona orasului.Complexul acvifer sub presiune este cantonat in Stratele de Fratesti.

Calitatea apei freatice

Conform Raportului Starea Mediului – 2009, intocmit de catre Agentia Protectia Mediului Ialomitastarea calitativă a acestui corpului de apă subterană ROIL 17 Feteşti a fost monitorizată într-un numărde 15 foraje.

Depăşiri faţa de valorile prag s-au semnalat la: cloruri -1foraj si azotiţi-1 foraj. Fata de valorile CMAs-au înregistrat depăşiri pentru: Fe- 9 depăşiri, Mn-8 depăşiri, NO3-1 depăşire. Din analiza făcută seconstantă a bună monitorizare a corpului de apă subterană, iar starea chimică a acestui corp de apă estebună si apa potabilă.

Conform Raportului Starea Mediului – 2009, intocmit de catre Agentia Protectia Mediului Ialomitanumarul de probe analizate în laboratoarele DSP Ialomiţa a fost de 427 probe în laboratorul de chimiesanitară şi 452 probe în laboratorul de microbiologie.

S-au inregistrat depăşiri ale limitelor maxime admise pentru 12 analize microbiologice (1,23% dinanalizele efectuate ) şi pentru 67 de analize fizico-chimice, din care 9 pentru turbiditate (6,25% dinanalizele efectuate ) şi 58 pentru clor rezidual liber (1,39% din analizele efectuate ).

ALIMENTARE CU APA

Alimentarea cu apa potabila in municipiul Fetesti se face in sistem centralizat in toate cartierelecomponente: Fetesti Gara (inclusiv Colonisti), Fetesti Oras, Vlasca si Buliga.

Cartierele Fetesti Gara, Fetesti Oras si Vlasca

Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa a inceput in anul 1955 urmand extinderietapizate in anii 1961, 1967, 1971, 1976, 1982, 1992, 1995, 2000, 2004 astfel ca in prezent beneficiazaaproximativ 95% dintre locuitori, institutii publice si agenti economici.

Sistemul actual de alimentare cu apa se compune din sursa, aductiuni, statie tratare, rezervoare deinmagazinare, statii de pompare si retele de distributie.

Sursa este apa subterana cantonata la adancimi de 70 ÷ 100 m, in stratele acvifere de Fratesti. Apasubterana este captata in puturile a doua fronturi si un put forat izolat de acestea.

Frontul vechi este format din 20 de puturi forate amplasate in zona de vest a orasului Fetesti, ladistante de 250 ÷ 300 m intre ele. Puturile au adancimea de 80 ÷ 100 m, debite de 5 ÷ 12 l/s.foraj sisunt echipate cu pompe submersibile tip HEBE si HB.



Din cele 20 de puturi, 7 sunt in functiune, 1 innisipat si 12 casate sau propuse pentru casare avandfiltrele distruse.

Debitele exploatate in prezent in cele 7 puturi de apa functionale sunt :

§ PA 9 20 m3/h 5,55 l/s§ PA 11 40 m3/h 11,11 l/s§ PA 13 40 m3/h 11,11 l/s§ PA 16 20 m3/h 5,55 l/s§ PA 20 40 m3/h 11,11 l/s§ PA 23 40 m3/h 11,11 l/s§ PA 24 50 m3/h 13,88 l/s

Qcaptat front vechi = 250 mc/h = 69,43 l/s.

Frontul nou este format din 12 puturi forate amplasate la est de orasul Fetesti, in paralel cu CF.

Forajele au adancimi de 80 ÷ 100 m, debitele de 4 ÷ 11 l/s si sunt echipate cu pompe submersibile tipHEBE.

Din cele 12 puturi, 9 sunt in fuctiune, 1 innisipat si 2 propuse pentru casare.

Debitele exploatate sunt:

§ PA 1 15 m3/h 4,16 l/s§ PA 2 15 m3/h 4,16 l/s§ PA 3 40 m3/h 11,11 l/s§ PA 4 20 m3/h 5,55 l/s§ PA 5 20 m3/h 5,55 l/s§ PA 8 40 m3/h 11,11 l/s§ PA 9 40 m3/h 11,11 l/s§ PA 11 20 m3/h 5,55 l/s§ PA 12 40 m3/h 11,11 l/s

Qcaptat front nou = 250 m3/h = 69,43 l/s.

Putul de apa Fetesti Oras are adancimea de 90 m si debitul exploatat de 12 m3/h (3,33 l/s).

Qtotal captat = 512 m3/h = 142,22 l/s.

In jurul puturilor nu este asigurata zona de protectie sanitara cu regim sever. Imprejmuirile initiale aufost deteriorate sau distruse complet.



Aductiunile

Conductele ce fac legatura intre puturi si rezervoarele de inmagazinare a apei sunt :

§ de la frontul vechi, conducta din tuburi de azbociment cu Dn 100 ÷ 500 mm, cu lungime 3 km.§ de la frontul nou, conducta din otel cu Dn 150 ÷ 400 mm, cu lungime 2 km.

Conductele sunt montate ingropat la adancimea de 1,2 m, pe domeniul public.

Gospodariile de apa sunt compuse din rezervoare de inmagazinare, statii tratare si statii pompare.Rezervoarele de inmagazinare a apei sunt in numar de 6 buc., din beton armat, cilindrice, amplasateastfel:

§ 3 rezervoare la statia de apa din cartierul Fetesti Gara, cu capacitate totala de 8500 m3 (1 x5000 m3 semiingropat, 1 x 1000 m3 semiingropat si 1 x 2500 m3 suprateran). Rezervoarelesunt interconectate.

§ 2 rezervoare la gospodaria de apa Fetesti Oras cu capacitate de 1000 m3 ( 2 x 500 m3)§ 1 rezervor in zona Dudesti cu capacitate de 300 m3.

Capacitatea rezervoarelor asigura volumul de apa necesar pentru compensarea variatiei zilnice deconsum, volumul de apa rezerva intangibila pentru consum si interventii timp de 3 ore in caz deincendiu sau volumul de apa necesar pentru consum timp de 6 ore – durata interventiei in caz de avariein amonte de rezervoare.

Statia de tratare

Tratarea apei se face prin clorinare in statia de tratare a gospodariei de apa Fetesti Gara. Statia detratare este alcatuita din depozit de clor si instalatie de clorinare cu capacitatea de 300 l/s.

Instalatia de clorinare este de tip WEDECO ADVANCE, avand capacitatea de 2 kg/h, doza de clorfiind 0,3 ÷ 1,0 mg/l.

Statiile de pompare

§ Statia veche de pompare Fetesti Gara este echipata cu 5 electropompe EBARA, tip ENR150 – 315 cu un debit de 400 m3/h.

§ Statia noua de pompare Fetesti Gara este echipata cu 4 electropompe (2 tip LOTRU 125 cudebitul 180 m3/h si 2 tip LOTRU 80 cu debitul 45 m3/h).

§ Statia de pompare Fetesti Oras este echipata cu o pompa tip LOTRU 80 – functioneazanumai vara in perioadele cu consum maxim de apa.

Gospodariile de apa sunt imprejmuite asigurand astfel zona de protectie sanitara cu regim sever,conform HG 930/ 2005.

Distributia apei

Reteaua de distributie a apei este de tip inelar in cartierul Fetesti Gara si de tip ramificat in celelaltecartiere. Conductele sunt din azbociment, otel, fonta de presiune si PEHD, cu diametre variind de la65 la 400 mm.



In cartierul Fetesti Oras apa este distribuita prin doua fire principale.Conductele de distributie suntamplasate in lungul strazilor, pe domeniul public, pozate subteran sub adancimea de inghet (0,90 m).

Lungimea totala simpla a retelei de apa (distributie + aductiuni + cartier Buliga) este de 150 km,conform fisei localitatii pentru 2007.

Cea mai mare parte a conductelor sistemului de alimentare cu apa sunt vechi de peste 40 de ani siprezinta un grad avansat de uzura.Pierderile de apa din sistem sunt in prezent foarte mari – cca. 35%.

Debitele de apa autorizate

Conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor Nr. 119/ 11.09.2008, emisa de A.N. “Apele Romane”,Directia Apelor Buzau – Ialomita si Autorizatiei de Mediu Nr. 23/ 10.02.2009, emisa de Agentiapentru Protectia Mediului Ialomita, debitele de apa autorizate sunt:

Apa potabila:

§ Qs zi med = 4611 m3/ zi = 53,4 l/s§ Qs zi max = 5534 m3/ zi = 64,0 l/s§ Qs o max = 230 m3/ h = 64,0 l/s

Apa tehnologica:

§ Qs zi med = 1672,0 m3/ zi = 19,4 l/s§ Qs zi max = 2006,0 m3/ zi = 23,2 l/s§ Qs o max = 150,5 m3/ h = 41,8 l/s

Apa pentru incendiu:

§ Volumul intangibil = 1500 m3

§ Q refacere rezerva acceptat = 17,4 l/s

TOTAL CERINTA DE APA potabila si tehnologica:

§ Qs zi med = 6283,0 m3/ zi = 261,79 m3/h = 72,72 l/s§ Qs zi max = 7540,0 m3/ zi = 314,17 m3/h = 87,27 l/s§ Qs o max = 380,5 m3/ h = 105,69 l/s

Consumul industrial reprezinta 27% din consumul total de apa.Raportat la numarul de locuitori rezultaun debit specific:

qs = Qs zi potabil / KpKs / Nlocuitori = 4611 : 1,2 x 1.02 : 33370 = 123,2 l/om zi

in care este cuprins debitul necesar pentru nevoi gospodaresti si pentru nevoi publice.

Gradul de dotare cu instalatii sanitare al locuintelor :§ 4863 locuinte - dotate cu cismele in curti§ 5735 locuinte – cu instalatii sanitare interioare, cu preparare locala a apei calde

menajere§ 133 locuinte - cu instalatii sanitare interioare, cu preparare centralizata a apei calda

menajere



Reteaua de apa este dotata cu hidranti exteriori de incendiu.Masurarea debitelor de apa se face cu apometre montate la fiecare foraj si la statia de apa Fetesti Gara.

Cartierul Buliga este situat la aproximativ 2,2 km departare la sud de cartierul Fetesti Oras si estealimentat cu apa printr-un sistem centralizat propriu cartierului.Sistemul, realizat in anul 1961, secompune din sursa, aductiune, rezervor de inmagazinare si retea de distributie.

Sursa este apa subterana captata printr-un put forat la adancimea de 50 m. Putul este echipat cu pompasubmersibila cu debitul de 40 m3/h (11,11 l/s).Putul este amplasat in zona de Sud-Vest a cartieruluiBuliga, pe strada Stelei.

Aductiunea intre put si rezervorul de inmagazinare este din Ol, montata subteran, cu lungime 350 m.Rezervorul de inmagazinare a apei are capacitatea de 350 m3, din beton armat, cilindric, ingropat,amplasat in partea de Nord-Vest a cartierului Buliga, in extravilan, in zona inalta, la cota +47 m.

Tratarea apei se face prin clorinare direct in rezervor.Distributia apei se face gravitational, reteaua este de tip ramificat si cuprinde toate zonele de locuinte.

Conductele sunt din PVC-G cu diametre de 90 si 120 mm si sunt amplasate pe domeniul public, fiindmontate ingropat sub adancimea de inghet (0,90 m). Lungimea retelei este de 3,4 km.

Consumatorii sunt: 1200 locuitori, instutitiile publice si agentii economici.In 2009, in cartierul Buligas-a realizat un nou foraj si o gospodarie de apa cu rezervor de 200 m3 si statie de pompare.

Sistemul de alimentare cu apa al cartierelor Fetesti Gara, Fetesti Oras si Vlasca este administrat defirma SC AQUA TERMO & SERVICE SRL, iar sistemul de alimentare cu apa al cartierului Buligaeste in administrarea primariei Fetesti. Pretul apei este de 3,0 lei/ m3 (inclusiv TVA).

In prezent se fac demersuri pentru preluarea administrarii sistemelor de alimentare cu apa alemunicipiul Fetesti de catre RAJA Constanta.

Pe teritoriul municipiului Fetesti sunt si agenti economici (Fabrica de conserve din legume, fostulCAP din zona Colonisti s.a.) care au sisteme proprii de alimentare cu apa compuse din puturi forate,rezervoare inaltime (hidrosfere, castele de apa), sau la sol, statii de pompare si distributii de incinta.

Situatia captarilor de apa subterana

Tabel Nr.4.1.6-1 – Situatia captarilor de apa subterana

Nr.crt. Unitatea Nr. foraje Adancime

foraje Q captat

1. SC AQUA TERMO &SERVICE SA Fetesti 22 80 - 100 m 132,2 l/s

2. SC KLEVEK FACTORY SRLFetesti

7 (2 in funct,3 inchiriate,

2 in conservare)100 m 0,67 l/s

3. DEPOUL EXPLOATAREMARFA FETESTI 3 78 - 90 m 12 l/s

4. SC FIVE CONTINENTSTRADING CO 1993 Fetesti 1 90 m 0,25 l/s



EVACUAREA APELOR UZATE

In Municipiul Fetesti colectarea si evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice si meteorice se faceatat in sistem centralizat, cat si in sistem local si individual.

Canalizarea in sistem centralizat se realizeaza partial, numai in cartierul Fetesti Gara, zona centrala,unde sunt amplasate blocurile de locuinte si cea mai mare parte a institutiilor publice si agentiloreconomici cu profil comert, prestari servicii, birouri.

Sistemul de canalizare este unitar colectand atat apele uzate menajere cat si apele tehnologice aleagentilor economici din zona si apele meteorice din zona centrala a cartierului Fetesti Gara.

Sistemul centralizat de canalizare se compune din colectoare secundare din tuburi de beton cu Dn 200÷ 300 mm si colectorul principal din tuburi de beton avand forme si dimensiuni diferite (rotund Dn800 mm, ovoid 800/ 1200 mm si 130/195 cm).

Evacuarea apelor se face gravitational cu deversare directa, fara epurare prealabila, in Bratul Borcea.

Foto Nr. 3 – Evacuarea apelor uzate fara epurare prealabila in Bratul Borcea

Traseul retelei de canalizare urmareste trama stradala in montaj ingropat la adancimi de 1,5 pana la 4,0m fata de cota terenului natural.

Lungimea simpla a conductelor de canalizare este de 19 km (conform fisei localitatii), tronsonul finalfiind conducta de evacuare ape uzate a fostului complex zootehnic de porcine.



Apele colectate si evacuate, conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor Nr. 119/ 19.09.2008 siAutorizatiei de Mediu Nr. 23/ 10.02.2009 sunt:

Ape uzate menajere

§ Q u zi max = 1536 m3/h§ Q u zi med = 1280 m3/h

Ape uzate tehnologice

§ Q u zi max = 1252 m3/h§ Q u zi med = 1043 m3/h

Beneficiarii actualului sistem de canalizare sunt cca 40% dintre locuitori, institutiile publice si agentiieconomici din zona centrala a cartierulu Fetesti Gara.Numarul abonatilor: 5351 locuinte, 442 agentieconomici si institutiile publice din zona.

In celelalte cartiere, canalizarea menajera se face individual in fose vidanjabile sau puturi absorbante,iar canalizarea pluviala se realizeaza prin santuri si rigole amenajate la suprafata terenului, avandpanta naturala, emisarul fiind Bratul Borcea.

Calitatea apelor uzate evacuate

Tabel Nr.4.1.6-2 – Calitatea apelor uzate evacuate

Sursa Domeniul deactivitate Emisar

Volum apeuzate evacuate

[ mil.m3 ]

Indicatoridepasiti

Grad deepurare[ % ]

SC AquaTermo SA

Fetesti

Gospodariecomunala Borcea 0,538

CCOCr,CBO5,Suspensii,Amoniu, Fosfor

total

Neepurat

4.1.7. Solul

Terenul pe care este amplasat orasul Fetesti este constituit din prafuri nisipoase, argiloase, loessoidedin categoria PSU - urilor, in alternanta cu nisipuri prafoase. Acestea din urma sunt insensibile laumezire.

Gradul de cunoastere a zonei este relativ ridicat pentru zona Fetesti Gara si practic inexistent pentruzona Fetesti Oras.

In zona Fetesti Gara se observa o uniformitate a caracteristicilor geotehnice. La suprafata apare un prafnisipos loessoid cu grosime variabila cuprinsa intre 6 si 10 m.

In continuare, toate lucrarile din zona au interceptat nisip prafos insensibil la umezire cu grosime de 3pana la 5 m.

Succesiunea continua cu o alternanta de prafuri nisipoase si nisipuri prafoase cu liant argilos cusensibilitate scazuta la umiditate.



Conform studiului geotehnic intocmit de Blom Romania SRL in 2009, principalele caracteristicigeotehnice ale stratului de praf nisipos loessoid se inscriu in urmatoarele intervale de variatie:

Tabel Nr.4.1.7-1 – Principalele caracteristici geotehnice ale stratului de praf nisipos loessoid

Caracteristica geotehnica UM ValoareaUmiditate naturala - W % 8 - 16Greutate volumetrica g KN/m3 14,80 - 18,10Porozitate naturala n % 31 - 48

Modul de deformatie edometrica M2-3 kPa 4 300 - 13 300Coeficient de compresibilitate av 1/kPa 0.00012 - 0.00031

Tasare specifica ep2-3 Cm/m 4,25 - 7.75Tasare suplimentara la umezire im3 Cm/m 0.30 - 4.00

Fig. Nr.5 Harta solurilor4.1.8. Biodiversitatea

VEGETATIA

Pe teritoriul Municipiului Feteşti întâlnim o vegetaţie spontană de stepă şi de luncă. Pajiştile de stepăsunt o aritate în prezent, unele specii de plante de stepă se întâlnesc în locura mai greu accesibile (râpeversanţi), de-a lungul căilor de comunicaţie (drumuri, căi ferate) şi al canalelor de irigaţie sau în unelesectoare ale parcurilor.Pajiştile de luncă sunt mult mai bogate prin compoziţia floristică dar şi prin producţia de biomasă(12t/ha/an). În unele sectoare ale luncii pajiştea a fost înlocuită de culturi agricole. Zăvoaiele naturale



au fost defrişate, cele actuale fiind rezultatul plantărilor.Un asemenea zăvoi este în dreptul cartierelorBuliga şi Feteşti- Oraş (Pădurea Roşu). Speciile de plante prezente aici sunt : plop alb (Populus alba),plop negru (Populus nigra), frasin verde ( Fraxinus angustifolia), ulm alb (ulmus fulva), mojdrean(Fraxinus ornus ).

In dreptul cartierului Vlaşca, acolo unde lunca externă se îngustează până la dispariţie există o micăplantaţie de plopi euro-americani.

Foto Nr. 4 – Plantaţie de plopi euro-americani – Cartier Vlasca

Pentru prevenirea şi diminuarea eroziunii torenţiale au fost terasaţi unii versanţi de loess pe care s-asădit o plantă numită popular sălcioară ( Elaeagnus angustifolia ). Plantaţiile de sălcioară se regăsescîn cartierul Vlaşca pe versantul Văii Dunării.

Foto Nr. 5 – Salcioara in cartier VlascaFAUNA

Fauna este reprezentată prin specii de stepă: popandău (Citellus citellus), harciog (Cricetus cricetus),orbete (Spalax leucodon), şoarecele de camp (Mesocricetus newtoni), dihor de stepă (Mustelaeversmani), iepure de camp (Lepus europaeus), prepeliţa (Coturnix coturnix), potarniche (Perdixperdix), şoarecele de mişună (Musculus spigilegus), nevăstuică (Mustela nivalis), apoi specii depădure: căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), şoarecele depădure (Apodemus sylvaticus), viezurele (Meles Meles).

Dintre reptile apar şarpele rău (Coluber caspius), şoparla de stepă (Lacerta taurica), şoparla de camp(Lacerta agilis chersonensis).

Păsările sunt : prigoria (Merops apiaster), fluierarul (Tringa totanus), dumbrăveanca (Coraciasgarrulus), ciocarlia (Melanocoryphycalandra), cioara (Corvus corone), coţofana (Pica pica), vrabia( Paser domesticus), graurul (Sturnus vulgaris), turturica (Streptopelia turtur), guguştiucul( Streptopelia decaocto), fazanul colonizat (Phasianus colchicus).

In braţul Borcea fauna piscicolă este variată şi include specii migratoare de mare (morunul păstruga,scrumbia de Dunăre), specii de apă curgătoare (scobar, clean, mreană, cegă) specii semimigratoare(crap, plătică, stiuca, caras, şalău).

SITUATIA PARCURILOR

Pădurile şi tufişurile de pe teritoriul Municipiului Feteşti au o suprafaţă de 253,1 ha. In parcul centralse află specii diverse precum: pin, stejar, ulm, tei, salcie, fag, cicoare, coada şoricelului, mac de câmp,măceş, păducel, pir, salcie albă, traista ciobanului etc.

In municipiul Feteşti a fost întocmit studiu de fezabilitate pentru înfiinţarea Parcului Soarelui încartierul Vlaşca şi a fost aprobată prin HG 1588-2009 finanţarea reabilitării parţiale a Parcului Public.

ARII NATURALE PROTEJATE



In aria administrativă a Municipiului Feteşti, mai exact în lungul Braţului Borcea, exista o zonănaturală protejată cuprinsă în ariile protejate Sit Natura 2000 tip SPA (arii de protecţie specialăavifaunistică).

Zona prezintă o deosebită importanţa ca habitat al păsărilor de apă, cum sunt: Cufundar polar (Gaviaartica), Corcodelul mare (Podiceps cristatus), Cârstel de baltă (Rallus aquaticus), Pescaruşul argintiu(Larus argintatus), Chira de baltă (Sterna hirundo), Raţa suliţar (Anas acuta) şi alte păsări a carorconservare necesită o protecţie strictă.

A fost declarata arie de protectie speciala avifaunistica prin HCJ Nr.18/26.03.2003, HG Nr. 2151/2004si este inclusa in ROSPA0012 declarata prin HG Nr.1284/2007

ROSPA0012 Braţul Borcea

Judeţul Ialomiţa: Borduşani (18%), Făcăeni (3%), Feteşti (6%), Stelnica (19%) Judeţul Călăraşi:Borcea (6%), Dichiseni (5%), Jegălia (4%), Modelu (1%), Roseţi (5%), Unirea (16%)

Legături cu alte situri Natura 2000 : D ROSCI0022 Canaralele Dunării si D ROSPA0039 Dunăre –Ostroave.

Foto Nr. 6 – Bratul Borcea la Fetesti

Braţul Borcea

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avemurmătoarele categorii:

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări : 42b) număr de specii migratoare, listate in anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn) : 58c) număr de specii periclitate la nivel global : 7

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare : Aytya nyroca, Milvusmigrans, Haliaetus albicilla, colonii de Ardeidae.

Situl este important in perioada de migraţie pentru speciile : Ciconia alba şi nigra, Plegadis falcinellus,Platalea leucorodia, Sterna hirundo, gaşte şi raţe.

Situl este important pentru iernat pentru gaşte.In perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

4.1.9. Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural

Monumente ale naturii

Arborele de lalele (Liridendron tulipifera) - Monument al naturii ( Avizul Academiei Romane Nr.303/23.12.2002 ).Arborele de lalele se afla amplasat in incinta Scolii Nr. 7, intre localul B si gradinita,pe teren apartinand Primariei Municipiului Fetesti .



Foto Nr. 7 – Arborele de lalele ( Liridendron tulipifera )

Monumente istorice

Pe teritoriul Municipiului Fetesti au fost identificate urmatoarele monumente istorice:

Biserica "Adormirea Maicii Domnului"

Categorie: Biserici ortodoxePerioada: 1882Importanta: BCod LMI: IL-II-m-B-14118Adresa: Str. Brâncoveanu Constantin 11

Foto Nr. 8 – Biserica "Adormirea Maicii Domnului"Biserica "Sf. Nicolae"

Categorie: Biserici ortodoxePerioada: 1884Importanta: BCod LMI: IL-II-m-B-14120Adresa: Str. Plevnei 1 Cartier Dudeşti

Foto Nr. 9 – Biserica "Sf. Nicolae"Casa cu prăvălie

Categorie: CasePerioada: 1923Importanta: BCod LMI: IL-II-m-B-14115Adresa: Str. Călăraşi 186

Foto Nr. 10 – Casa cu prăvălieCasa cu prăvălie

Categorie: CasePerioada: 1905Importanta: BCod LMI: IL-II-m-B-20198Adresa: Str. Călăraşi 196

Foto Nr. 11 – Casa cu prăvălie



Depoul CFR Feteşti-Gară

Categorie: Gări/căi ferate/depouri/garajePerioada: 1887Importanta: ACod LMI: IL-II-m-A-14123Adresa: Str. Saligny Anghel 1

Foto Nr. 12 – Depoul CFR Feteşti-GarăMoara ţărănească

Categorie: MoriPerioada: înc. sec. XXImportanta: BCod LMI: IL-II-m-B-14119Adresa: Str. Moga Caporal

Foto Nr. 13 – Moara ţărăneascăŞcoală (Şcoala generală Nr. 2)

Categorie: Gimnazii/şcoli/grădiniţePerioada: 1873Importanta: BCod LMI: IL-II-m-B-14116Adresa: Str. Călăraşi 289

Foto Nr. 14 – Şcoală (Şcoala generală Nr. 2)Spitalul

Categorie: Spitale/maternităţi/clinici/dispensarePerioada: 1908Importanta: BCod LMI: IL-II-m-B-14117Adresa: Str. Călăraşi 475

Foto Nr. 15 – Spitalul

Podul dintre Feteşti şi Cernavodă - "Anghel Saligny"

Categorie: Poduri/tunelePerioada: 1890 - 1895Importanta: ACod LMI: IL-II-a-A-14114



Adresa: Între localităţile Feteşti şi Cernavodă

Foto Nr. 16 – Podul dintre Feteşti şi Cernavodă - "Anghel Saligny"4.1.10. Zone de risc natural si managementul riscurilor

Conform Studiului intocmit de catre SC Blominfo Geonet SRL Târgovişte au fost identificateurmatoarele zone de risc :

Pe teritoriul Municipiul Fetesti conform elementelor cadrului natural s-au semnalat urm\toarelefenomene de risc natural si antropic :

RISCURI NATURALE

Risc seismic

Municipiul Fetesti se situeaza conform zonarilor macroseismice din SR 11 100/1-93 in zona deintensitate macroseismica I = 71 (opt) pe scara MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade mediide revenire de 50 ani

Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentrucladiri, indicativ P 100 / 1 - 2006 Municipiul Fetesti prezinta o valoare de vârf a acceleratiei terenuluiag = 0.20 g pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, cu perioada de control(colt) a spectrului de raspuns Tc = 1.00 sec.

Risc de inundabilitate

Din datele existente pâna in prezent, nivelele maxime ale Dunarii si Canalului variabil, masurate inzona stavilarului pentru perioade cu precipitatiile cele mai abundente din Europa si din tara (primavara2006) au atins cota de cca. 14 mdMN.

Aceste nivele au corespuns unui debit al Dunarii de peste 16000 m3/s, ce poate aparea cu o frecventade 1/100 ani si au condus la depasirea cotei de inundabilitate in zona de lunca a fluviului Dunarea, dinpartea de est a Municipiului ocupata de pasune si padure.

La precipitatii abundente torentii care i-si aduna apele de pe suprafata terasei Fetesti, provoaca miciinundatii pe strazile perpendiculare pe curbele de nivel, in zona Municipiului Fetesti si a trupuluiBuliga.

In urma actiunii ploilor torentiale apare fenomenul de eroziune ce prezinta un caracter regresiv.Acestfenomen se manifesta cu precadere pe malul stâng al bratului Borcea.

Risc de instabilitate

A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potentialului si probabilitatii de producere aalunecarilor de teren din „Ghid pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilireasolutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora invederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor, refacere si protectie amediului”, indicativ GT006-97, caseta 17, astfel :



- zone cu potential de instabilitate redus — practic 0, marcate pe toata suprafata teritoriuluiadministrativ al Municipiului Fetesti, cu exceptia zonei de racord dintre terase si lunca Dunarii.- zone cu potential de instabilitate mare situate pe zonele de versant abrupt ce fac legatura intre luncaDunarii si terasele Fetesti si Calarasi.

Alunecarile si surparile, mai vizibile in sectorul dunarean se dezvolta in cadrul versantilor cu pantamare.

Foto Nr. 17 – Zona instabila pe malul drept al bratului Borcea

Pe teritoriul Municipiului Fetesti s-au produs forme de tasare a loessului in zona blocurilor construitein anii 1950 - 1960 fara sisteme de fundare corespunzatoare. Acest lucru a condus inclinarea blocurilor

RISCURI ANTROPICE

Pe teritoriul orasului sunt amplasate :

§ linii de curent de 15, 20 si 110 kv;§ sistemul de canalizare din Municipiul Fetesti colecteaza apele uzate menajere numai din zona

centrala si se descarca in bratul Borcea fara o epurare contravenind actelor normatice invigoare - Legea nr. 107/1996.

§ restul cartierelor din Municipiu (Colonisti, Vlasca, Fetesti Oras si Buliga) nu au sisteme decanalizare pe strazile care au retele de apa.

Gestiunea deseurilor

In municipiul Feteşti în anul 2009 au fost executate: o platformă pentru deşeuri menajere, o platformăde compost în cartierul Colonişti şi s-au amenajat containere pentru colectarea selectivă a deşeurilordin hârtie, plastic şi sticlă în colaborare cu Ecorom, Urban şi Primăria Municipiului Feteşti.



Deseurile nepericuloase rezultate din activitatea antropica a Municipiu Fetesti sunt transportate laplatforma zonala de depozitare Slobozia.

Foto Nr. 18 – Statia de transferdeseuri menajere

Foto Nr. 19 – Colectarea selectiva a deseurilor



In urma vizitei din teren au fost identificate zone in care erau depozitate deseuri menajere neconform.

Foto Nr. 20 – Deseuri depozitate neconform Cartier Vlasca

Foto Nr. 21 – Deseuri depozitate neconform Cartier Colonisti

Foto Nr. 22 – Deseuri depozitate neconform Cartier Fetesti Gara



4.1.11. Situaţia economică şi socială, starea de sănătate

Situaţia economică şi socială

Dezvoltarea economica a oraşului a fost lentă şi s-a bazat pe resursele economice ale zonei şi pepoziţia sa de principal nod feroviar. Astfel, trei ramuri principale de activitate, industria alimentară(care este din ce în ce mai puţin prezentă azi odată cu desfiinţarea fabricii de conserve), agricultura şitransporturile asigură aproape trei pătrimi din numarul total de locuri de muncă din municipiu. Încreştere se află comerţul care capătă o importanţă din ce în ce mai mare.

Municipiul Feteşti deţine o suprafaţă agricolă de cca. 8.000 ha, din care mai mult de 80% este terenarabil. Profilul activităţii agricole este complex: cerealier şi zootehnic, legumicol şi viticol.

Transporturile constituie o funcţiune de bază a oraşului. Depoul CFR, reprezintă a doua unitateeconomică după numărul de salariaţi.

In sectorul terţier, al serviciilor, activităţile cele mai dinamice sunt cele comerciale şi cele financiar-bancare, economia de piaţă asigurându-le condiţii deosebit de propice de dezvoltare.

Ponderea de teren ocupa de industrie nu este mare raportată la celelalte zone funcţionale şi tinde să semicşoreze odată cu intrarea în faliment sau cu închiderea unor importante unităţi productive precumFNC SA, VINALCOOL, Fabrica de gheată şi altele.

Industria

Industria este o ramură a producţiei materiale, individualizată pe baza diviziunii sociale a muncii, princare omul transformă materiile prime - extrase din subsol sau recoltate - în mijloace de producţie sibunuri de consum.

Industria municipiul Feteşti cuprinde în momentul de faţă numai industrie uşoară, nepoluantă şi estereprezentată mai ales prin industria alimentară, aflată în prezent în declin prin restrângerea activităţiifabricii de conserve, desfiinţarea Fabricii de gheaţă, a abatorului din sudul cartierului Vlaşca.

Agricultura

O importantă ramură a economiei o constituie agricultura, profilul activităţii agricole fiind complex:cerealier si zootehnic, legumicol si viticol. Municipiul Feteşti deţine o suprafaţă de circa 8000 ha, dincare mai mult de 80 % este arabil.

Altă resursă naturală este cea piscicolă, datorată vecinătăţii cu Dunărea, braţul Borcea şi BaltaIalomiţei, fauna piscicola naturală identică Deltei Dunării.In tot teritoriul localităţii Feteşti, o serie defirme îşi desfăşoară activităţi agricole dintre care se amintesc cele mai importante:

Tabel Nr.4.1.11-1 – Principalele intreprinderi agricole existente în municipiul Feteşti

Intreprinderi existente în municipiul Feteşti Profil de activitateS.C. Agrofam Group 5 Unităţi agricole

IAS Feteşti Unitate agricolăSC Viti-Pomicola SA Unitate agricolă

SC Horticons SA Unitate agricolă



Situaţia utilizării teritoriului agricol în anul 2007

Tabel Nr.4.1.11-2 – Situaţia utilizării teritoriului agricol în anul 2007 în municipiul Feteşti

Specificare UM Municipiul Feteşti Judeţul Ialomiţa % faţăde judeţ

suprafaţa % suprafaţa %Teren agricol total: ha 8362 100 374477 100 2.23

din care: 100 100Arabil ha 7511 89.82 351838 93.95 2.13

Păşuni naturale ha 581 6.94 18135 4.82 3.20Patrimoniul pomicol ha 171 2.04 319 0.08 53.6Patrimoniul viticol ha 99 1.20 4185 1.15 2.36Sursa: Institutul Naţional de Statistică şi Fişa localităţii Feteşti

In urma analizei bilanţului utilizării terenului agricol se observă că ponderea acestuia faţă de cel aljudeţului Ialomiţa este de 2.23%.

Terenul arabil deţine ponderea importantă de 89.82% din totalul suprafeţei agricole, restul fiind ocupatîn mică măsură de patrimoniul viticol (1.20%), păşuni naturale (6,94%) şi patrimoniul pomicol(2.04%).

Raportat la suprafaţa agricolă a întregului judeţ, se observă că municipiul Feteşti deţine o pondere de2.23%. Terenurile arabile, păşunile naturale şi patrimoniul viticol deţin ponderi apropiate raportat lasuprafeţele judeţene.

Patrimoniul pomicol deţine un procent extrem de mare raportat la suprafaţa judeţeană 53.6%, ceea ceeste un bun atuu pentru municipiu.

Conform datelor statistice naţionale şi a fişei localităţii nici pe teritoriul Municipiului Feteşti şi nici peteritoriul judeţului Ialomiţa nu există terenuri acoperite cu fâneţe.Evoluţia dinamică a teritoriului agricol se prezintă astfel:

Tabel Nr.4.1.11-3 – Evoluţia dinamică a teritoriului agricol în municipiul Feteşti

ANUL ARABIL PASUNINATURALE

PATRIMONIUL VITICOL

PATRIMONIUL POMICOL

2004 7196 581 343 2422005 7200 577 343 2422006 7200 577 343 2422007 7511 581 99 1712010 7673.72 581 99 171

Semnificativele modificări intervenite în perioada 2004-2010 asupra teritoriului agricol se referă lamodificarea suprafeţei arabile de la 7196 ha în 2004 la 7673.72 în 2010.



Producţia vegetala

Situaţia producţiei agricole vegetale, în anul 2003, cel mai recent an în care s-au făcut astfel deestimări pe raza municipiului Feteşti, pe principalele plante cultivate este prezentată în tabelulurmător2:

Tabel Nr.4.1.11-4 – Principalele plante cultivate pe terenurile agricole din municipiul Feteşti

Producţie (tone) Municipiul Feteşti Judeţul Ialomiţa % faţă de judeţGrâu 1031 92409 1.11

Legume de câmpşi în solarii 587 7195 8.15

Porumb boabe 2600 86317 3.01Cartofi 40 549 7.28

Producţiile municipiului Feteşti deţinea o pondere bună în producţia judeţului Ialomiţa reprezentînd7.28% din totalul producţiei de cartofi, 3.01% din totalul producţiei de porumb, şi doar 1.11% dintotalul producţiei de grâu.

Evoluţia în dinamică a producţiilor totale la hectar este schimbătoare de la an la an, aceasta fiindinfluenţată de mărimea suprafeţelor cultivate şi de condiţiile climatice specifice fiecărui an.Astfel, structura principalelor culturi agricole exprimată în hectare, se prezintă astfel3 :

Tabel Nr.4.1.11-5 – Structura principalelor culturi agricole

ANUL GRÂU ŞISECARĂ CARTOFI PORUMB LEGUME FLOAREA

SOARELUI

2000 1554 40 2044 1381 18632001 3045 44 1788 201 10902002 1031 40 2600 587 20042003 1031 40 2600 587 2004

O evoluţie semnificativă a reprezentat cultura de floarea soarelui care în anul 2001 înregistra valori de1863 hectare, scăzând până la aproximativ jumătate în anul 2001 şi atingând valoare maximă de 2004 ha înanul 2003.

A mai crescut şi cultura porumb de la 2044 ha în anul 2000, până la 2600 ha în anul 2003. Se remarcăcum că celelalte culturi de grâu, respectiv de legume au avut o evolutie negativă, iar cultura de cartofia avut o evoluţie echilibrată menţinându-se aproximativ în aceleaşi valori.

Producţia animală

Din datele furnizate de Primăria municipiului Feteşti şi din Fişa localităţii se poate aprecia evoluţia îndinamică a efectivelor totale de animale şi păsări, prezentată în tabelul următor:

2 Date statistice conform Fişa localităţii municipiului Feteşti şi conform statistici INSSE privind agricultura3 Date statistice conform Fişa localităţii municipiului Feteşti



Tabel Nr.4.1.11-6 – Evoluţia în dinamică a efectivelor totale de animale şi păsări

Specificare UM anul 2000 anul 2001 anul 2002 anul 2003Bovine cap 2000 1427 1572 1572Porcine cap 4091 4010 7023 7023Păsări cap 33994 28944 64260 64260Ovine cap 2819 3278 5451 5451

Se poate observa că numărul bovinelor a scăzut în anul 2003 faţă de anul 2000, în timp ce cel deporcine, păsări precum şi cel de ovine au crescut semnificativ, dublându-se.

Silvicultura

Nu există fond forestier al teritoriului administrativ al Municipiului Feteşti.

Servicii administrative

Politia Municipilului Feteşti -str. Siretului, nr.1Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Ialomiţa -str. Ceahlăului, nr.1-3Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judetului Ialomiţa ,,Barbu Catargiu”Detaşamentul de Pompieri Slobozia – Garda de Intervenţie nr. 3 Feteşti-Str. Unirii , nr. 1Judecătoria Feteşti -str. Călăraşi, nr. 422Parchetul de pe lângă Judecatoria Feteşti

Banci

Banca Comercială Română – str. Călăraşi, nr. 500Raiffeisen Bank - str. Ceahlăului, nr. 1-3Banca Romana de Dezvoltare - str. Călăraşi , nr. 1Banc Post - str. Călăraşi , bl CF2, sc C, parterBanca Transilvania - str. Călăraşi, bl. E1-E2, sc. C

Comunicaţii-Romtelecom Feteşti – str. Siretului, nr. 3

Asociaţii, fundatii, ONG –uri

Organizatia pentru copii si adulţi cu nevoi speciale ,, Trebuie ” - Str. Vasile Lupu, nr. 1Asociaţia pentru integrarea persoanelor defavorizate ,, Se poate ’’- Str. Artarului, nr. 15Asociaţia Cadrelor Militare în rezervă

Servicii comerciale

Serviciile comerciale sunt reprezentate de micile magazine în cartierele cu caracter rural (asociaţiifamiliale) destinate să îndeplinească necesităţile proprii ale cartierului.

In cartierul Feteşti Gară, singurul cartier cu caracter urban pronunţat, pe lângă micile magazineîntâlnim şi o micropiaţetă, o piaţă agroalimentare precum şi bazar, obor, magazine mari şireprezentanţe de firme.



Servicii poştale

În municipiul Feteşti există două oficii poştale destinate să satisfacă cererile populaţiei, fiind situate încartierul Feteşti Gară respectiv în cartierul Feteşti Oraş.

Servicii de învăţământ

•Biblioteca municipiului -Str. Calarasi, bl. 9, parter•Grădiniţe:

-Creşa de copii nr. 2 – str. Vasile Lupu, nr. 1-Grădiniţa cu program prelungit Voinicel – str. Caminului, nr. 1-Grădiniţa nr.1 Anghel Saligny – str. Depoului nr. 2

•Şcoli:-Şcoala cu cls. I-VIII nr. 1 – str. Luminii, nr. 1-Şcoala cu cls. I-X nr. 2 N. Balcescu - str. Calarasi, nr. 301-Şcoala cu cls. I-VIII nr.3 Dimitrie Cantemir – str. Calarasi, nr. 568-Şcoala cu cls. I-VIII nr. 4 – str. Mihail Sadoveanu, nr. 33-Şcoala cu cls. I-VIII nr. 5 – str. Şcolii, nr. 19-Şcoala cu cls. I-VIII nr. 6 Mihai Viteazu – str. Călăraşi nr. 94/98-Şcoala cu cls. I-VIII nr. 7 Aurel Vlaicu - str. Călăraşi, nr. 498

•Licee:-Liceul Teoretic Carol I - str. Călăraşi, nr. 406-Grup Şcolar Construcţii Căi Ferate- str. Călăraşi-Grup Şcolar de Industrie Alimentară- str. Sirenei, nr. 48

•Centrul Cultural al Romilor – ,, O Del Amenca ’’- str. Călăraşi , nr. 74

Cultura şi arta

Dotările culturale se rezumă la o casă de cultură, devenită de fapt galerie de artă, şi două biblioteci,una în cartierul Feteşti Gară, iar cea de-a doua în cartierul Feteşti Oraş.

Ocrotirea sănătăţii

•Spitalul Municipal Fetesti- str. Calarasi , nr. 475•Cabinete medicale:

-Cabinet Medical Individual - str. Scolii, nr. 21-Cabinet Medical Individual - str. Viitorului, nr. 23

•Policlinica - str. Calarasi , nr. 502•Farmacii

-Indigo 2000 – str. Calarasi , bl. U3-Millenium - str. Calarasi , bl. U2-Farmmarc - str. Banatenilor, bl. U1, parter-Anisa-în cartierul Feteşti Gară

•Centrul de Medicina Preventiva – Laborator - Str. Calarasi, nr. 515

Există un singur spital în întreg municipiul, Spitalul Municipal Feteşti, care eare o capacitate maximăde 160 de paturi.



Personalul medical este alcătuit din 35 medici din care 11 medici de familie, 5 medici stomatologi însectorul public şi 2 în sectorul privat, 8 farmacişti precum şi alte din 184 de cadre medicalereprezentând personal mediu sanitar în domeniul public şi alte 18 în domeniul privat.Indicele de 1 medici/1000 locuitori este foarte mic faţă de cerinţa la nivel naţional de 2 medici/1000locuitori, care oricum este sub normele europene.

Dată fiind mărimea municipiului şi distanţa mare a spitalului faţă de cartierele mărginaşe precumBuliga sau faţă de comunele mărginaşe pe care ar trebui să le deservească tot acesta, se impunerealizarea în municipiu a unei unităţi spitaliceşti cu o capacitate corespunzătoare.

Nu există cămine pentru bătrâni.

Turism, sport, recreere

În Municipiul Feteşti există un singur hotel, Hotelul Mioriţa având o capacitate de 77 de locuri decazare. Mai există o grădină de vară unde se pot susţine spectacole în aer liber, trei parcuri publice(două în cartierul feteşti Gară şi unul în feteşti Oraş), numeroase spaţii verzi cu precădere în jurullocuinţelor colective din cartierul Feteşti Gară, baza sportivă Rapid Feteşti, baza sportivă VenusFeteşti, o bază de agrement şi o sală de sport.

Culte

În municipiul Feteşti se află o catedrală ortodoxă, 10 biserici ortodoxe dintre care două, Biserica “Sf.Nicolae” şi “Biserica Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Feteşti Oraş sunt monumente istorice,o biserică adventistă, una creştină baptistă şi una martorii lui Iehova.

Transporturi

•Rutier: SC Transbus SA - str. Calarasi , nr. 503•Feroviar: Statia S.N.C.F.R. Fetesti•Firme taxi: SC Sanlex SRL - str. Crinilor

Staţii de benzină

-SC Petrom SA – str. Calarasi , nr 200-SC Rompetrol Downstream SA – str. Depoului-SC Mobil Service SRL - str. Calarasi , nr. 503

Populaţia. Elemente demografice şi sociale

Numărul locuitorilor şi evoluţia populaţiei

La 1 iulie 2007 populaţia mun. Feteşti era de 36.579 locuitori, din care 17581 – 48,0% femei şi 18.998– 52,0% bărbaţi4.

Conform actualei legi de administrare a ţării, municipiul Feteşti este alcătuit din urmatoarele cartierecomponente: Feteşti-Oraş, Buliga, Feteşti-Gară şi Vlaşca.

4 Confom fişa localităţii municipiului Feteşti



Tabel Nr.4.1.11-7 – Evoluţia populaţiei municipiului Feteşti între anii 2000-2007

An Nr. locuitori Rata medie anuală decreştere %

20002001200220032004200520062007

3672137008344993449934506345903457834579

0,08%-0,7%

Stagnează0,08%0,08%-0,04%

stagnează

Făcând o medie a ratei anuale de creştere pentru ultimii şapte ani obţinem o valoare aproximativă de+0,04%.Populaţia în Municipiul Feteşti este angajată în domeniul agricol, în industria uşoară înservicii publice şi în administraţia locală.

Structura demograficăAnaliza structurii pe sexe şi gupe de vârstă este mai importantă decât cea numărului populaţiei.Schimbările de structură (cea mai importantă este îmbătrânirea demografică) influenţează mai profundviaţa socio-economică a populaţiei localităţii.

Datele la 1 iulie 2007 arată o structură dezechilibrată pe sexe, 18998 bărbaţi la 17581 femei. Statistic,se nasc mai multe persoane de sex masculin. Îmbătrânirea populaţiei atrage după sine şi o maiaccentuată masculinizare a poplaţiei.

Elemente de analiză demografică

Rata brută a natalităţii

Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca importanţă cele două tipuri demişcări ale populaţiei: mişcarea naturală cu cele două fenomene pe care le surprinde – natalitatea şimortalitatea – şi mişcarea migratorie.

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copiinăscuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic).

Natalitatea a cunoscut o creştere constantă încă din anul 2000 (415 născuţi vii), scăzând în următoriicinci ani şi păstrându-se mai scăzută, pentru ca în anii 2006,2007 să crească chiar peste cea din anul2000 ajungând la valori de 422, 423 născuţi vii.

Ca procent, natalitatea se menţine în municipiul Feteşti peste valorile naţionale, având în medie(calculată pentru perioada 2000-2007) valoarea de 12,20/00.

Rata brută a mortalităţii

Mortalitatea se măsoară cu ajutorul ratei mortalităţii care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 delocuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demograficderivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-economici precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici.



Mortalitatea, în municipiul feteşti, se menţine aproximativ constantă, valorile pentru anii 2006, 2007fiind de 338, respectiv 335 de decedaţi. Astfel, valoarea medie a mortalităţii (calculată pentru perioada2000-2007) este de 9,60/00.

Mişcarea naturală

Populaţia creşte prin sporul natural pozitiv (diferenţa între născuţi şi decedaţi), 2,60/00 dar scade prinsporul migratoriu (diferenţa între plecări şi stabiliri).

Tendinţa de declin demografic se va menţine în viitor prin creşterea ratei migraţiei tinerilor către ceidoi poli urbani, dar mai ales către străinătate. Astfel se obţine un spor natural final de 0,40/00.În perspectivă este de aşteptat menţinerea ratei natalităţii la acelaşi nivel sau posibil chiar o scădere aacestuia. Generaţiilor aflate la vârsta fertilităţii acum li se vor adăuga cele care intră din 2005-2010,contingent de femei la vârsta fertilităţii redus numeric şi care va determina un număr scăzut de născuţi.

Trebuie luată în considerarea şi modificarea comportamentului demografic, în sensul modernizăriiacestuia. Apropierea de oraşul Bucureşti constituie un factor de influenţă pentru schimbareamentalităţii faţă de procreaţie care se va resimţi mai rapid decât în mediul rural profund din România.

Mişcarea migratorie

Fenomen ce constă în deplasarea unor mulţimi de persoane dintr-o arie teritorială în alta, urmată deschimbarea domiciliului şi/sau de încadrarea într-o formă de activitate în zona de sosire. Migraţia esteîn primul rând determinată de atracţia spre centrele urbane puternice din punct de vedere economic,dar şi spre străinătate. Oportunităţile de pe piaţa muncii, cele de instruire, culturale sunt factori deatracţie pentru cei ce părăsesc mediul natal. Lipsa oportunităţilor este în fapt motorul migraţiei.

Migraţia internaţională determină fluxuri importante de persoane care părăsesc municipiul pentru a plecaîn căutarea unui loc de muncă în alte ţări. Migraţia forţei de muncă a afectat o parte importantă dinpopulaţie Municipiului Feteşti, aproximativ 25%.

Din cumularea datelor privind migraţia şi navetismul forţei de muncă din Feteşti, rezultă o ponderefoarte scăzută de populaţie disponibilă pe plan local, resursă importantă pentru amplasarea de investiţiipe teritoriul orasului. La limită, acest fapt poate sa scadă atractivitatea investitorilor pentru stabilireade noi obiective economice pe teritoriul municipiului.

Făcându-se o diferenţă între numărul celor ce pleacă cu domiciuliul din localitate (516) şi a celor ce semută cu domiciliul în Feteşti (475), pentru anul 2007 obţinem valorea de -41, ceea ce înseamnă unspor migratoriu negativ.

Resursele de muncă şi populaţia ocupată

Conform datelor furnizate de serviciul agricol din cadrul primăriei Feteşti sunt 57 de firme comercialece activează pe teritoriul administrativ al feteştiului din care 37 cu sediul în municipiul Feteşti şi alte20 cu sediul social în alte localităţi.

Dezvoltarea economică a oraşului a fost lentă şi s-a bazat pe resursele economice ale zonei şi pepoziţia sa de principal nod feroviar. Astfel, trei ramuri principale de activitate, industria alimentară,agricultura şi transporturile asigură aproape trei pătrimi din numarul total de locuri de muncă dinmunicipiu. Este de menţionat dominanţa absolută a industriei alimentare.



Municipiul Feteşti deţine o suprafata agricola de cca. 8.000 ha, din care mai mult de 80% este terenarabil. Profilul activitatii agricole este complex: cerealier si zootehnic, legumicol si viticol.

Numarul gospodariilor populaţiei este de 33186, din care 21809 sunt în cartierul Feteşti Gară, 2157 încartierul Vlaşca, 8059 în Feteşti Oraş şi 1161 în Buliga5.Aproape în totalitate gospodăriile populaţieiau profil mixt, suprafeţele agricole deţinute în proprietate privată asigurând în general o completare aveniturilor obţinute în principal din munca salariată sau pensie (excepţie face cartierul Feteşti Oraşunde predomină locuinţele colective).

4.1.12. Transport durabil

Teritoriul administrativ al Municipiului Fetesti este traversat de drumuri de importanta nationala si dedrumuri secundare ce stabilesc legatura municipiului cu localitatile învecinate si restul tarii.

Municipiul Fetesti are 5 penetraţii rutiere: două drumuri naţionale (3 penetraţii), un drum judeţean şi oautostradă, astfel6:

- D.N.3A – Lehliu Gară-Dor Mărunt-Dragoş Vodă-Feteşti, are o lungime totală de 79.000 km,penetreaza localitatea din direcţia vest, iar după ce o traversează se intersectează în interiorulcartierului Feteşti Gară cu drumul naţional D.N.3B.

- D.N.3B – D.N.3-Călăraşi-Feteşti-Lunca-DN2A, având o lugime totală de 97.500 km,penetrează localitatea din direcţia est, iar dupa ce o traverseaza continuă în partea de sud spre Borcea,Călăraşi.

- D.J.212 Limita jud. Brăila-Luciu-M. Kogălniceanu-Lăcusteni-Platoneşti-Movila-Feteşti,penetrează localitatea din direcţia nord şi debuşează în DN3B.

- Autostrada A2 – Bucureşti – Cernavoda (D.N.22C), intră în localitate prin partea de vest şi ieseprin partea de est fiind supratraversată de un pod ce leagă între ele cartierele Feteşti Gară şi FeteştiOraş.

Foto Nr. 23 – Autostrada A2 – Bucureşti – Cernavoda

5 Conform comisia municipală de rencesământ Feteşti6 Drumurile ce traversează municipiul Feteşti au fost identificate conform OG nr. 43/1997 şi Hotărârea nr 540/2000



Accesul feroviar in Municipiul Fetesti se realizează prin :

§ Magistrala feroviara Bucuresti – Constanta§ Legatura feroviara Slobozia – Feteşti

Tabel Nr.4.1.12-1 – Lungimea totală a celor mai importante artere de circulaţie din intravilanulMunicipiului Feteşti

DRUMURI IN INTRAVILAN

LUNGIMEAX DRUM (m)

A2 254,6DC 34 73,2DC 35 1.145,70DJ 212 2.279,50DN 3A 2.262,60DN 3B 9.771,60

Tabel Nr.4.1.12-2 – Lungimea totală a celor mai importante artere de circulaţie de pe teritoriuladministrativ al Municipiului Feteşti

DRUMURI IN INTRAVILAN

LUNGIME AX DRUM (m)

DC 34 2.472,30DJ 212 3.958,40

A2 11.027,60DN 3A 5.018,30DN 3B 2.894,80

Reţeaua de circulaţie este alcatuită din trama majoră de circulaţie şi reţeaua secundară de străzi:

- Trama majoră de circulaţie este formată din artere de categoria a II-a (4 benzi) cu sau fără zonăverde mediană respectiv de categoria a III-a (2 benzi) şi are rol de a asigura legăturile interzonale,accesul pe penetraţii şi traversarea municipiului. Ea este solicitata de traficul uşor, traficul greu şitransportul în comun.

- Trama secundară de străzi este formată din artere de categoria a III-a (2 benzi) şi categoria aIV-a (1 bandă), ele sunt situate în interiorul zonelor de locuinţe având rolul de acces local.

4.2. Evolutia starii mediului în situatia neimplementarii PUG

Analiza starii mediului în conditiile neimplementarii planului reprezinta o cerinta atât a DirectiveiSEA1 (vezi art.5 si anexa I-b) cât si a Hotarârii de Guvern Nr. 1076/2004 (vezi art.15).

Scopul acestei analize este de a evalua modul în care Planul Urbanistic General al Municipiului Feteşti(PUG Fetesti) raspunde nevoilor si cerintelor starii mediului din teritoriul analizat si a tendintelor salede evolutie.

Analiza Alternativei 0 (aceea de neimplementare a planului) s-a realizat pe baza gradului actual decunoastere si a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului si tendintele evolutiei sale



(vezi sectiunea anterioara a raportului). Analiza este structurata pe baza aspectelor de mediu relevantepe baza carora s-a realizat caracterizarea starii mediului.

Este cunoscut faptul ca evaluarea starii viitoare a mediului si în mod particular a Alternativei 0 estedificil de realizat în conditiile în care datele necesare nu sunt disponibile si a existentei a numeroaselipsuri si incertitudini în privinta caracterizarii actuale a starii mediului.Scenariul de realizare al „Alternativei 0” presupune posibilitatea neimplementarii Planului UrbanisticGeneral al Municipiului Feteşti. In aceasta situatie ipotetica se pot face urmatoarele precizari:

§ Planul Urbanistic General are caracter de reglementare specifica si asigura corelareadezvoltarii urbanistice complexe cu prevederile Planului de Amenajare al Teritoriului JudeteanIalomita. Lipsa lui /neimplementarea prevederilor sale nu scuteste autoritatile responsabile deaplicarea prevederilor legislative sau conformarea cu normele si bunele practici de protectie amediului;

§ Planul va asigura un cadru unitar privind posibilitatile de dezvoltare în context local siregional, urmarind asigurarea dezvoltarii durabile pe termen lung a zonei (5-10 ani).

§ Reglementarile configurativ-spatiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu aspecteeconomice si sociale, precum si cu aspecte ce vizeaza protectia mediului.

Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:

§ O cheltuire ineficienta a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor decizii luatede diferite institutii;

§ Directii antagonice de actiune datorita lipsei unei viziuni unitare.§ Lipsa /neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunitati importante de

considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistica locala.

Un aspect important ce trebuie subliniat este acela ca elaborarea si promovarea PUG MunicipiulFeteşti cadrul adecvat de dezbatere si consultare publica asupra optiunilor privind dezvoltarea zonei.

Tabel Nr. 4-2 Evolutia posibila a starii mediului în situatia neimplementarii PUG Municipiul Feteşti („Alternativa 0”)

Este necesara construirea unei statii de epurare moderne astfel incat sa se previna poluarea cu apeuzate deversate in reteaua hidrografica, avand in vedere ca si vechile latrine polueaza stratul acviferfreatic. Apele uzate evacuate astfel se vor incadra in prevederile normativelor in vigoare, fiindsuficient epurate.

Aspecte demediu relevante Evolutia posibila in situatia neimplementarii PUG

Aer

În lipsa unor investitii în infrastructura rutiera a municipiului se va înregistra ocrestere a emisiilor poluantilor caracteristici gazelor de esapament (surse mobilereprezentate de traficul auto desfasurat pe ce caile rutiere ce stabilesc legaturamunicipiului cu localitatile învecinate si restul tarii.

Apa

In cazul neimplementarii PUG (modernizarea si extinderea sistemului dealimentare apa, sistemului de canalizare, construirea unei statii de epuararemoderne) estimam modificari profunde în structura si functionalitatea ecologica aretelei hidrografice, avand in vedere ca apele menajere uzate sunt evacuate fara a



fi epurate in Bratul Borcea.Deasemenea, lipsa investitiilor în managementul apelor uzate si al deseurilor vaconduce la extinderea suprafetelor în care acviferul freatic este poluat.

Sol/Subsol

Se mentine acelasi nivel de risc al aparitiei alunecarilor de teren si al inundatiilorin bazinul hidrografic Borcea din cauze naturale sau antropice.Lipsa investitiilor în managementul apelor uzate si al deseurilor va conduce laextinderea suprafetelor în care solul si subsolul este poluat.

Gestiuneadeseurilor

Existenţa unor zone de depozitare necontrolată a deşeurilor menajere în zona delivadă din nordul localităţii;

BiodiversitateLipsa unei politici de conservare a elementelor capitalului natural vor face caacestea sa fie afectate de extinderea activitatilor antropice, în special de extindereazonei locuite.

Monumente alenaturii

Lipsa unei viziuni integrate privind valorificarea obiectivelor de patrimoniucultural si protejarea acestora va împiedica dezvoltarea potentialului devalorificare turistica a acestora.

Sanatateaumana

Se vor mentine perimetrele critice sub aspectul poluarii aerului sau a apei(subterane si de suprafata) ce vor continua sa afecteze populatia rezidenta dinlipsei dotarii edilitare a intregului municipiu si a activitatilor neconforme degestiune a deseurilor.

Managementulriscurilor de

mediu

Se mentine acelasi nivel de risc al aparitiei unor fenomene de inundare, precum side aparitie a alunecarilor de teren din cauze naturale sau antropice.

Patrimoniulcultural

Lipsa unei politici de conservare a elementelor capitalului cultural face ca acesteasa fie afectate de extinderea activitatilor antropice, în special de extinderea zoneilocuite.

Transportdurabil

Se va mentine aceeasi stare necorespunzatoare a drumurilor:- cai rutiere neasfaltate sau nepietruite- insuficienta unor amenajari destinate circulatiei pietonale;- majoritatea străzilor sunt din pământ, necesitand aplicarea de îmbrăcăminţirutiere sau cel puţin împietruiri;- iluminat stradal insuficient;- traficul eterogen (tractoare, căruţe, biciclişti, automobilişti şi pietoni) genereazăaccidente rutiere în special pe timp de noapte;- străzi înguste care necesită lărgire;

Alternativa neimplementarii Planului Urbanistic General este defavorabila majoritatii aspectelorrelevante de mediu analizate anterior.

O mai buna concentrare a eforturilor si exprimarea unei viziuni unitare la nivelul municipiului estenecesara pentru maximizarea eforturilor de reducere a poluarii si conformare cu cerintele legislatiei deprotectie a mediului.

Considerarea rezultatelor evaluarii de mediu va permite o mai buna adresare fata de nevoile deprotejare a mediului înconjurator si o îmbunatatire a efectelor pozitive în urma implementarii planului.



5. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PUG

Din analiza situaţiei existente şi din discuţiile purtate la sediul Primăriei Municipiului Feteşti, aurezultat necesitatea următoarelor acţiuni pentru implementrea PUG:

§ extinderea zonelor rezidenţiale în cartierele Feteşti Gară, Feteşti Oraş şi Buliga, în zoneleunde au fost făcute cereri către primărie în cadrul dezbaterilor publice organizate de cătreaceasta;

§ extinderea zonei industriale din vestul cartierului Feteşti Gară în urma cererii a diverşiinvestitori;

§ completarea terenurilor disponibile din vatra actuala cu locuinţe sau instituţii publice§ extinderea zonelor verzi în vederea asigurării necesarului de 26 m2/cap de locuitor;§ lucrări de împietruire, asfaltare si modernizare a drumurilor etc;§ realizarea echipării tehnico-edilitare a Municipiului Fetesti;§ stabilirea tuturor zonelor de protecţie prevăzute de lege pentru: cimitire, staţia de transfer

gunoi, LEA, staţie de epurare, monumente istorice etc.§ posibilitatea dezvoltării unui port naval pe Bratul Borcea in zona Vlasca

Analiza masurilor propuse nu a dus la identificarea unor situatii de afectare semnificativa acomponentelor de mediu. Promovarea PUG presupune zonificarea pe functiuni in care se vordezvolta activitati care nu vor avea un impact semnificativ asupra mediului avand in vedere masurilecompensatorii pentru protejarea mediului, restrictiile si masurile ce se vor impune ulterior princertificatele de urbanism, prin acordurile de mediu care se vor elibera de catre autoritatile abilitatepentru implementarea obiectivelor cuprinse in PUG, si nu in ultimul rand avand in vedere dotarileutilitare ce au un rol de protectie si diminuare a emisiilor de poluanti in mediu.

Din punct de vedere al gestiunii deseurilor, infrastructurii, extinderea zonelor verzi si remediereazonelor afectate de inundatii si instabilitate impactul este sesizabil pozitiv pentru aceste zone.

Activitatile de punere in aplicare a proiectelor majore de infrastructura pentru Municipiul Fetesti, potgenera in perioda de implementare un impact rezidual nesemnificativ asupra factorilor de mediu (apa,aer, sol, biodiversitate, sanatatea umana) dar si un impact sesizabil pozitiv asupra dezvoltarii socio-economice a zonei, dupa realizarea masurilor propuse prin PUG.

Facem însa precizarea ca pentru fiecare dintre proiectele care vizeaza investitii în activitati cu impactpotential asupra mediului (în întelesul dat de Ordinul 863/2002) se vor realiza studii de evaluare aimpactului asupra mediului. Numai aceste evaluari vor fi în masura sa identifice, la o scara spatio-temporala adecvata si pentru proiecte concrete, caracteristicile de mediu ce pot fi afectate semnificativ.

Factorul de mediu apa

Realizarea zonificarii functionale prin implementarea PUG nu va conduce la un impact direct asupraapelor subterane sau de suprafaţă.In perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor PUG impactul asupra apelor se poateproduce pe următoarele căi:.- prin pierderi accidentale de hidrocarburi de la utilajele tehnologice şi mijloacele de transport;

poluantul caracteristic fiind produsele petroliere,- prin pierderi accidentale de materiale care vor fi utilizate la execuţia lucrărilor care au caracter poluant,

care provoacă creşterea conţinutului de materii în suspensie,



- evacuări necontrolate, accidentale, de ape menajere.Masurile de preluare si epurare a apelor menajere uzate, prevazute in memoriul general alproiectantului, diminueaza impactul asupra factorului de mediu apa prin preluarea de catre retele decanalizare si epurarea ulterioara in statii de epurare inainte de deversarea in efluent ne conduce laconcluzia că se va îmbunătăţi calitatea actuală a mediului.

Factorul de mediu aer

Pe perioada de execuţie a lucrărilor pentru implementarea obiectivelor PUG activităţile de şantier auimpact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Evoluţialucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa deemisie a poluanţilor specifici arderii carburanţilor în motoarele utilajelor tehnologice necesareefectuării acestor lucrări şi în motoarele mijloacelor de transport care vor fi utilizate.

Sursele principale de poluare a aerului sunt reprezentate de:- activitatea de manevrare a materialelor pulverulente,- funcţionarea mijloacelor de transport şi utilajelor tehnologice de construcţie,- activitatea de transport a materialelor, semifabricatelor şi deşeurilor rezultate.

Caracteristica principală a lucrărilor propuse o constituie existenţa organizărilor de şantier şi a maimultor puncte de lucru temporare şi mobile care vor lucra simultan.

În cadrul unui şantier exista şi alte activităţi potenţial poluatoare pentru aer, de exemplu întreţinere şireparaţii utilaje, încălzirea bitumului pentru hidroizolaţii. Aceste activităţi constituie o sursa de poluareredusă, pe o durata scurta de timp.

În genereal, pe perioada realizării programelor de investiţii, cum este cazul şi programului propus dePUG, se estimează o creştere moderată a cantităţilor de emisii de poluanţi în atmosferă, insa doartemporar.

Masurile de îmbunătăţire a traficului rutier prevazute in memoriul general al proiectantului, dublate deextinderea spaţiilor verzi diminueaza impactul asupra factorului de mediu aer ne conduce la concluziacă se va îmbunătăţi calitatea actuală a mediului.

Factorul de mediu sol

Impactul direct asupra solului se va manifesta prin ocuparea acestuia cu constructiile necesareimplementarii obiectivelor ce au generat PUG.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investitii ce au generat PUG se vor produce modificaristructurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor si excavatiilor, insa proiectele ulterioare deimplementare a obiectivelor vor avea in vedere o serie de masuri compensatorii pentru protectiasolului si subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi:§ utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea

conditionărilor pentru drumurile noi de acces;§ utilizarea unor tehnologii avansate de construire;§ refacerea vegetatiei prin reconstructia ecologica in zonele ocupate cu organizarea de santier

prin acoperirea cu strat de pamant vegetal si refacerea vegetatie specifice habitatelor acolounde va fi cazul;



§ deseurile care vor rezulta din activitatea de construcţii pentru realizarea obiectivelor vor ficolectate în pubele, depozitate în spaţii special amenajate în incinta şantierelor, selectate şievacuate periodic la depozitele de deşeuri, cu acordul operatorului deservicii sau, cum estecazul deşeurilor din materiale reciclabile, predate, pe bază de contract, operatorilor specializatiîn colectarea acestora.

Zgomot

Pe perioada realizării investiţiilor ulterior aprobarii PUG sursele de zgomot şi vibraţii vor fireprezentate de utilajele tehnologice şi mijloacele de transport utilizate: excavatore, buldozere,compresoare, ciocane pneumatice, echipamente de sudură electrică, echipamente de tăiere şi sudurăoxiacetilenică, autobasculante, etc.

Acţionarea utilajelor tehnologice, aprovizionarea cu materiale şi evacuarea deşeurilor rezultate se varealiza pe timp de zi. Deoarece unele din lucrările propuse se vor desfăşura în zonele rezidenţiale, delocuinte ale municipiului este necesară respectarea programului de odihnă pentru intervalul orar 14 –17. După caz punctele de lucru vor fi împrejmuite cu panouri care vor avea şi rol reflectorizant pentruzgomot, iar utilajele tehnologice vor acţiona prin alternanţă.

Biodiversitate

In aria administrativă a Municipiului Feteşti, mai exact în lungul Braţului Borcea, exista o zonănaturală protejată cuprinsă în ariile protejate Sit Natura 2000 tip SPA (arii de protecţie specialăavifaunistică).

Zona de dotari edilitare (statia de epurare), extinderea zonelor rezidenţiale, de industrie servicii,depozite, sunt zone fara un impact semnificativ fiind situate la o distanta apreciabila fata de zonaprotejata.

Apele uzate care se descarca in Bratul Borcea vor fi epurate de o statie de epurare reabilitata, astfel caestimam ca ele se vor incadra in limitele maxime admise de NTPA 001 din HG 352/2005 pentruindicatorii caracteristici.

Peisaj

Pentru amenajarea peisagistică a lucrărilor proiectate se vor aplica replantările cu elemente devegetaţie din speciile existente, prioritar cele protejate. Se va mări suprafaţa ocupată de spaţii verzi.

Patrimoniu cultural

In zona ce a generat PUG exista monumente istorice si arhitecturale. Obiectivele vor fi amplasateastfel incat prin distanta fata de acestea va fi asigurata zona de protectie, inclusiv pe perioada realizăriiacestora, astfel incat impactul asupra lor sa fie nesemnificativ.

Sănătate umană

Efectul asupra factorului uman al majoritatii obiectivelor cuprinse in PUG sunt cu impact pozitivavand in vedere ca sunt constituite din obiective ce au in vedere protectia factorilor de mediu apa, aer,cu influenta asupra celui uman.



6. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PUG

În capitolul 4.1 al prezentei lucrari a fost prezentata analiza efectuata asupra starii actuale a mediuluiîn zona Municipiului Fetesti, vizata de Planul Urbanistic General. În acest capitol au fost selectateprincipalele probleme de mediu cu relevanta directa pentru PUG.

Tabel nr. 6-1 Probleme de mediu relevante pentru PUG Municipiul Fetesti

Aspectede mediu Probleme de mediu relevante pentru PUG

Aer

Principalele surse de emisii atmosferice identificate în teritoriul analizat suntreprezentate de:- existenţa unor surse potenţiale de poaluare a aerului (industria si diferite

activităţi efectuate la nivelul gospodăriilor rurale individuale), prin mirosurineplacute şi degajare de gaze ce produc mirosuri neplacute.

- surse mobile reprezentate de traficul auto desfasurat pe principalele cai rutiere- starea necorespunzatoare a drumurilor si a unei mare parti a autovehiculelor

care circula.- lipsa perdelelor de protectie la cai de circulatie de-a lungul cailor de circulatie,

între zonele ocupate de societăţile economice productive şi zona de locuinţe

Apa

Neasigurarea la nivelul intregului municipiu a unui sistem centralizat dealimentre cu apa si a unui sistem de canalizare cu statie de epurare.- inexistenta unei statii de epurare, deci poluarea apelor Bratului Borcea prin

deversarea apelor uzate menajere si industriale fara o epurare prealabila;- inexistenta unor statii de preepurare in cazul spitalului si a unor agenti

economici;- reteaua de canalizare un cuprinde toate zonele alimentate cu apa in sistem

centralizat;- inexistenta santurilor sau rigolelor de scurgere a apelor meteorice pe unele

strazi sau portiuni de strazi, in special in Cartierul Fetesti Oras conducand lainundarea zonelor respective in perioadele cu precipitatii abundente.

Sol

Existenţa unei zone inundabile semnificativă ca dimensiuni, extinse în lungulBraţului Borcea ale cărui îndiguiri nu sunt suficiente.Existenta zonelor cu potenţial marede instabilitateExistenta unui nivel de poluare solul si subsolul din cauza lipsei investitiilor înmanagementul apelor uzate si al deseurilor.

Biodiversitate Lipsa unor elemente naturale protejate, ca o garantie a asigurarii fundamentuluidurabil al viitoarelor directii de dezvoltare a orasului Fetesti.

Sanatateumana

Existenta unor perimetre critice sub aspectul poluarii aerului sau a apei(subterane si de suprafata) ce vor continua sa afecteze populatia rezidenta dinlipsei dotarii complete edilitare a cartierelor minicipiului Fetesti si a activitatilorneconforme de gestiune a deseurilor.

Managementulriscurilor de

mediu

Existenţa unei zone inundabile semnificativă ca dimensiuni, extinse în lungulBraţului Borcea ale cărui îndiguiri nu sunt suficiente.Existenta zonelor cu potenţial marede instabilitate.

Patrimoniul simostenireaculturala

Lipsa unei politici de conservare a elementelor capitalului cultural face caacestea sa fie afectate de extinderea activitatilor antropice, în special deextinderea zonei locuite.Nevalorificarea corespunzatoare a obiectivelor din patrimoniul cultural;Lipsa punerii in valoare a monumentelor istorice



Patrimoniunatural

Lipsa delimitarii si respectarii zonelor de protectie a monumentelor ale naturiiaferenta zonelor naturale protejate.

Transportdurabil

- Cai rutiere neasfaltate sau nepietruite cartierele Buliga, Feteşti Oraş şi Vlaşca- Insuficienta unor amenajari destinate circulatiei pietonale; discontinuitateatrotuarelor;- Nu toate profilele transversale ale străzilor corespund din punct de vederetehnic noilor STAS-uri;- Majoritatea străzilor din cartierele Buliga, Feteşti Oraş şi Vlaşca sunt dinpământ, necesitand aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere sau cel puţin împietruiri;- Iluminat stradal insuficient;- Traficul eterogen (tractoare, căruţe, biciclişti, automobilişti şi pietoni)generează accidente rutiere în special pe timp de noapte;- Străzi înguste care necesită lărgire;



7. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG

Pentru conturarea cadrului evaluarii efectelor asupra mediului generate de implementarea PUGMunicipiul Fetesti au fost selectate si analizate mai multe obiective relevante, legate în mod direct de:

q Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG nr. 1076/2004;q Problemele de mediu relevante pentru PUG (vezi capitolul 6), rezultate în urma analizarii starii

actuale a mediului;q Obiectivele si masurile propuse prin PUG Municipiul Fetesti

Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizata o analiza a documentelorde referinta locale, judetene, regionale si nationale. Obiectivele relevante de mediu au fost discutate încadrul întâlnirilor grupului de lucru PUG Municipiul Fetesti

Din analiza situaţiei existente şi din discuţiile purtate la sediul Primăriei Municipiul Fetesti, aurezultat necesitatea unor obiective relevante. Forma finala a acestor obiective este prezentata înTabelul nr. 7-1.

Tabel nr. 7-1 Aspecte de mediu si obiectivele relevante de mediu stabilite în cadrul grupului delucru PUG Municipiul Fetesti

Domeniu /Factor Obiective de mediu Indicatori Tinte

Legilatie /politici demediu

- promovarea dezvoltariidurabile in special prinreducerea la minim aefectelor adverse alerealizarii infrastructuriide transport si trafic,asupra mediului

- intensitate de trafic pedumurile modernizate

- incadrarea nivelului dezgomot produs in limitelemaxime admise (cf. STAS10009/88 – AcusticaUrbana);

Resursede apa

- sprijinireamanagementuluidurabil a resurselor deapa prin gestionareacorecta a sursei de apa sicontrolul evacuarilor inreceptori naturali,precum si mentinerea /imbunatatirea- calitateafizico-chimica simicrobiologica a apeide suprafata

- disponibilitatea apeicu calitatatecorespunzatoare si incantitati suficiente caresa satisfaca necesarulpentru implementareaPUG

- respectarea NTPA001/2005 la evacuare ;- frecventa depasirii C.M.A.la poluantii ce indica opoluare organica, in cazulrealizarii unei statiide epurare proprii- asigurarea necesarului si acalitatii apei potabile pentrutoate cartierele orasuluiFetesti- frecventa depasirii C.M.A.la indicatorii urmariti cf.Legii nr. 458/2002 privindcalitatea apei potabile

Managementuldeseurilor

- reducerea la minim aproductiei de deseuri- cresterea cantitatii dedeseuri colectate

- realizarea cantitatilorminime de deseurinecesare a fi eliminate,pe cap de locuitor



selectiv pentru reciclare - realizarea uneicantitati maxime dedeseuri colectateselectiv si reciclate

Sol - reducerea afectarii simentinerea calitatiisolului- reducerea ocupariiterenului

- suprafata de terenpentru care s-aschimbat folosinta

- respectarea indicilor P.O.T.si C.U.T. acceptati prinCertificatul de Urbanism siPUG Fetesti.- calitatea solului trebuie sase incadreze in prevederileOrd. Nr. 756/1997

Biodiversitate - neafectareaspeciilor/habitatelor deinteres comunitar simentinerea unuisuprafete cat mai maride zona verde inperimetrul PUG inclusivextinderea ParculuiTrandafirilor dincartierul Feteşti Oraş

- suprafata zona verde - respectarea masurilor deprotectie/diminuare aimpactului, impuse prinprezentul studiu- respectarea indicilor P.O.T.si C.U.T. acceptati

Patrimoniunatural

- neafectareaspeciilor/habitatelor dinzona naturală protejatădin lungul braţuluiBorcea ce a fostidentificată conform SITNatura 2000;

- zona naturalăprotejată din lungulbraţului Borcea (SITNatura 2000;)

- respectarea masurilor deprotectie (interdictie deconstruire, evacuarea apeloruzate epurate in prealabil) înzona naturală protejată dinlungul braţului Borcea ce afost identificată conform SITNatura 2000;

Populatie sisanatatepublica

- reducerea riscurilorpentru sanatatea publica- reducerea numaruluide locuitori expusi lazgomot si/saupoluare biologica si cusubstante organice

- numar de angajatiimplicati inimplementarea PUG

- un numar minim dereclamatii inregistratereferitoare la zgomot/vibratiiin zona in perioadaimpementarii planului siulterior



8. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

8.1. METODOLOGIA DE EVALUARE

În conformitate cu prevederile articolului 14 din HG nr. 1076/2004, în cadrul grupului de lucru SEAau fost analizate diferite posibilitati de evaluare a PUG Municipiul Fetesti cu privire la domeniul sinivelul de detaliu al informatiilor ce trebuie incluse în Raportul de mediu.

Evaluarea PUG Municipiul Fetesti s-a realizat la nivelul masurilor propuse, care reprezinta niveluloptim de sinteza si deopotriva de detaliere al planului.

Evaluarea de mediu a PUG Municipiul Fetesti s-a realizat prin analizarea modului în care masurileacestui plan contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante.

8.2. CUANTIFICAREA EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PUG

Planul Urbanistic General al Municipiului Fetesti implica rezolvarea urmatoarelor probleme:

§ Restabilirea si delimitarea teritoriului intravilan;

§ Modernizarea şi extinderea reţelei stradale în cartierele cu pronunţat caracter rural;

§ Echilibrarea diferenţei acute dintre caracterul urbal al jumătăţii sudice a cartierului FeteştiGară şi caracterul rural al jumătăţii nordice a acestui cartier precum şi al celorlaltor treicartiere componente ale municipiului Feteşti.

§ Dezvoltarea economică a orasului în sectorul secundar şi terţiar, prin propunerea extinderiizonelor de locuinţe, agrement şi servicii;

§ Amenajarea unui port va permite dezvoltarea comerţului pe Braţul Borcea, va duce larealizarea a numeroase locuri de muncă şi va atrage numeroşi investitori în zonă;

§ Extinderea zonei industriale pentru atragerea şi facilitarea activităţilor productive aflatemomentan în declin;

§ Susţinerea activităţilor agricole prin sprijinirea serviciilor specifice

§ Modernizarea şi extinderea reţelei stradale.

§ Modernizarea şi extinderea reţelei de alimentare în sistem centralizat cu apă, gaze, energietermica.

§ Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare în sistem centralizat şi staţie de epurare;

§ Stabilirea tuturor zonelor de protecţie prevăzute de lege pentru statie reglare gaze, cimitire,staţie de epurare, monumente istorice etc.



Tabel nr. 8-1 Cuantificarea efectelor asupra mediului generate de implementarea obiectivelor PUG

Domenii ObiectivePUG Efect asupra mediului

Realizarea unor programe prin care sa se poata convertizonele agro-zootehnice existente in alte functiuniaferente locuiriiValorificarea terenurilor agricole existente in cadrulmunicipiului

Economico-Social

Echiparea corespunzatoare a tutuoror cartierelor orasuluicu dotari aferente locuirii

Pozitiv semnificativ

Amenajarea zonelor de agrement pe baza de PUG ( min26 m2/loc)Extinderea Parcului Trandafirilor din cartierulFeteşti Oraş

Spatii plantate /Agrement / Turism /

Sport / Perdele deprotectie Plantarea de fasii verzi de protectie de-a lungul

principleor cai de circulatie fara a periclita vizibilitatea latrafic

Pozitiv

Echiparea orasului cu retele tehnico-edilitare necesare Pozitiv semnificativExtinderea intravilanului si elaborarea de PUZ-uri siPUD-uri pentru parcelare si schimbarea destinatieiterenului agricol si conversia altor functiuni

Efect negativ redus

Implementarea de restricţii de construire în zoneleinundabile precum şi în zonele cu terenuri proaste defundare până la îmbunătăţirea condiţiilor de fundare aacestor terenuri;

Pozitiv semnificativFond construit /Infrastructura si

utilizarea terenului

Implementarea de interdicţie de construire în zonanaturală protejată din lungul braţului Borcea ce a fostidentificată conform SIT Natura 2000;


Se interzice amplasarea locuintelor in zona de protectie aLEA 110 KV ( min 40 m de la conductorul extern ), LEA20 KV (min 3 m), a statiilor de transformare ( min 50 mde la incinta ) si a antenelor GSM ( pe o raza de 150 m )Se interzice amplasarea locuintelor in zona de protectie acimitirelor umane ( pe o raza de 50 m )Lucrari de decolmatare a albiilor se vor executa din 5 in5 ani.

Probleme de mediu

Se va avea în vedere monitorizarea teritoriuluimunicipiului şi pe cel al cartierelor componente astfel încât să se evite existenţa depozitelor spontane şinecontrolate de deşeuri menajere provenite de lagospodăriile individuale;


Trafic / circulatie

Amenajarea si modernizarea drumurilor( min 12 m latime ), amenajarea trotuarelor si asistemului de colectare a apelor pluviale in zonele deextindere propuse Pozitiv

Introducerea monumentelor istorice in cadrul unui circuitturistic

Protejarea zonelor cuvaloare de patrimoniu si

pe baza normelorsanitare in vigoare fata


Pozitiv



de constructii si culoaretehnice cu destinatie

speciala


Importanta deosebita pentru evaluarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PUGMunicipiul Fetesti o prezinta bilantul teritorial între modul actual de folosinta al terenului si cel ce varezulta prin implementarea planului.

Cea mai importantă mutaţie intervenită în structura teritoriului administrativ al Municipiului Fetesticonstă în introducerea în intravilan a unor terenuri agricole destinate dezvoltarii zonei rezidenţiale:terenuri ce sunt solicitate a li se schimba categoria de folosinţă din arabil în curţi/construcţii pentru ase construi pe ele locuinţe sezoniere.

Aceasta masura este o reala alternativa la tendinta actuala de extindere a intravilanului în detrimentulhabitatelor naturale si seminaturale. De asemenea am apreciat în textul planului propunerile de plantarisi împaduriri ca solutii durabile pentru fenomenele de alunecari de teren.

Se poate estima ca realizarea obiectivelor principale ale PUG vor avea efecte nesemnificative,respectiv efecte benefice asupra starii mediului pe teritoriul PUG Municipiului Fetesti



9. MASURILE PROPUSE PENTU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CÂT DECOMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADEVERS ASUPRA MEDIULUI ALIMPLEMENTARII PUG

Asa cum a fost prezentat anterior, masurile propuse pentru atingerea obiectivelor PUG analizate nu potgenera un impact semnificativ asupra mediului înconjurator, iar majoritatea masurilor vor avea unefect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de mediu relevant.

Cu toate acestea, proiectele de investitii propuse a fi realizate pe teritoriul judetului, cu impactpotential asupra mediului (în întelesul dat de Ordinul 863/2002), trebuie sa fie însotite de studii deevaluare a impactului asupra mediului.

Evaluarile de impact se vor întocmi în conformitate cu cerintele legislatiei nationale în vigoare si vorputea permite identificarea:

Ø Efectelor potentiale asupra mediului în aria de proiect;Ø Celor mai bune tehnici si solutii disponibile pentru activitatile propuse;Ø Setului de masuri necesar prevenirii, reducerii si compensarii efectelor negative asupra

mediului generat de proiectul în cauza;Ø Setului de masuri pentru monitorizarea efectelor asupra mediului a implementarii

proiectelor.

La finalizarea proiectelor de investitii, titularii acestora vor demara procedura de autorizare din punctde vedere al protectiei mediului (acolo unde este necesar, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu), în cadrul careia exista deasemenea posibilitatea suplimentara a identificarii eventualelor aspecte deimpact si a conformarii cuprevederile legislatiei de mediu.

În continuare sunt prezentate o serie de masuri cu caracter general pentru prevenirea, reducerea sicompensarea oricarui efect advers asupra aspectelor de mediu relevante considerate în cadrulevaluarii.

q Pentru protectia calitatii aerului se recomanda urmatoarele masuri:

§ Adoptarea unor masuri de limitare/reducere a emisiilor de praf în aerul atmosferic pe durataexecutarii lucrarilor de constructie;

§ Extinderea zonelor verzi si a perdelelor de protectie. La eliberarea autorizatiilor de constructiese va impune si respectarea suprafetelor minime de spatii verzi;

§ Asigurarea de sectoare constituite din perdele vegetale între zonele industriale si celerezidentiale;

§ Asigurarea de masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoarede zgomote si vibratii, astfel încât sa se respecte limitele prevazute de legislatia în vigoare.

§ Utilizarea de sisteme de încalzire moderne cu randamente si eficienta ridicata în scopulrespectarii standardelor de calitate pentru aerul ambiental;

q Pentru protectia calitatii apelor subterane si de suprafata se recomanda urmatoarele masuri:

§ Corelarea stricta a capacitatii sistemelor de alimentare cu apa cu capacitatea sistemului decanalizare si de epurare a apelor uzate;

§ Preluarea apei potabile se va face din surse sigure, iar parametrii de calitate ai apei vor ficontrolati înainte de a fi trimisa, prin sistem centralizat, la consumatori;



§ În jurul captarilor si a rezervoarelor de apa se vor institui zone de protectie sanitara, asa cum aufost indicate în PUG;

§ Vor fi prevazute aparate de contorizare a debitelor de apa captate, precum si a debitelor de apauzata ce ajung în statia de epurare;

§ Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie sa caracterizeze apele uzateevacuate din gospodariile populatiei în reteaua publica de canalizare sunt cele prevazute denormativul NTPA-002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate în retelele de canalizare alelocalitatilor si direct în statiile de epurare (HG nr. 352/2005 privind modificarea si completareaHG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare în mediulacvatic a apelor uzate);

§ Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie sa caracterizeze apele uzatela iesirea din statiile de epurare (cu evacuare în emisari naturali) sunt cele prevazute denormativul NTPA-001 privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanti a apelor uzateindustriale si urbane la evacuarea în receptorii naturali;

§ Amplasarea de lucrari sau constructii, inclusiv cele de locuit, în zonele inundabile se va facenumai pe baza avizului de amplasament si a avizului de gospodarire a apelor eliberat deautoritatile de gospodarirea apelor, conform normelor legale în vigoare;

§ În perioada executiei lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea materialelor deconstructie si a deseurilor în albiile si pe malul cursurilor de apa, precum si evacuarea de apeneepurate pe sol sau în apele de suprafata;

§ Se vor lua masurile necesare de aparare împotriva inundatiilor si a alunecarilor de teren si sevor respecta zonele cu interdictii de construire;

§ În documentatiile de urbanism ulterioare adoptarii PUG-ului se vor preciza restrictiile laregimul constructiilor în functie de limitele de inundabilitate si de instabilitatea terenului (undeeste cazul).

q Pentru protectia calitatii solului se recomanda urmatoarele masuri:

§ Utilizarea de catre agentii economici a unor tehnologii moderne, cu potential redus de poluarea solului;

§ Utilizarea îngrasamintelor organice în gospodariile individuale se va face cu evitarea scurgeriiîn cursurile de apa;

§ În cadrul oricarei lucrari de constructii se vor lua masuri pentru evitarea pierderilor de pamântprecum si pentru utilizarea pamântului excavat în reamenajarea si restaurarea terenurilor.

q Dintre masurile de protectie a biodiversitatii se pot recomanda:

§ Respectarea regimului de construire si distantelor minime de protectie fata de ecosistemele dinzona;

§ Conservarea zonelor de padure si zonelor umede, punerea în valoare a cursurilor de apa,amenajarea de spatii verzi. Acolo unde este posibil, se recomanda crearea de legaturi întreaceste zone, care sa permita dezvoltarea faunei si florei caracteristice;

§ Evaluarea corecta si de detaliu a biodiversitatii din zona proiectelor.

q Pentru protectia factorului de mediu sanatate umana se recomanda urmatoarele masuri:

§ Asigurarea extinderii si modernizarii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare înmunicipiu;

§ Asigurarea alimentarii cu apa la parametrii de calitate în conformitate cu prevederile legale;§ Se va asigura delimitarea zonelor de protectie sanitara pentru sursele de apa si statiile de

epurare si se va realiza urmarirea respectarii acestora;



§ Asigurarea extinderii serviciilor de colectare si colectare selectiva a deseurilor de la populatiesi agentii economici prin intermediul unor operatori specializati si autorizati, cu respectareareglementarilor specifice activitatilor de colectare si transport al deseurilor.

§ Se vor realiza perdele vegetale de protectie între zonele de locuit si cele industriale sauunitatile agricole.

q Pentru protectia patrimoniului natural se recomanda urmatoarele masuri:

§ Consiliul Local are responsabilitati pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate,optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, aamenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa;

§ Delimitarea prin documentatiile de urbanism a zonelor de protectie a monumentelor istorice siurmarirea respectarii acestora;

§ Adoptarea de masuri pentru protectia prioritara a ansamblurilor si obiectivelor construitevaloroase clasificate (monumente si situri arheologice, monumente apartinând cultelorreligioase, monumente civile);

§ Interzicerea realizarii de constructii care, prin functiune, configuratie arhitecturala sauamplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenta specificului zonei sauafecteaza valoarea monumentelor sau a zonelor de protectie a acestora;

§ Interzicerea amplasarii de facilitati de productie în zone protejate, în interiorul zonelor deprotectie a monumentelor istorice.

q Pentru protectia patrimoniului natural se recomanda urmatoarele masuri:

Pentru protejarea ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA0012 Braţul Borcea care se gasestepe teritoriul Municipiului Fetesti se vor lua masuri speciale pentru asigurarea identificarii si protejăriiexemplarelor importante si a habitatului in care se gasesc acestea.



10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE

Elaborarea PUG Municipiul Fetesti a reprezentat un proces de durata. Procedura SEA a fost demaratadupa elaborarea primei versiuni a planului care continea obiectivele, actiunile si masurile dedezvoltare pentru Municipiul Fetesti.

Obtinerea variantei de plan supusa evaluarii de mediu nu s-a realizat prin selectarea unei alternative, ciprin remodelarea succesiva a primei versiuni de plan.

În formularea obiectivelor si masurilor /directiilor de actiune propuse s-a tinut cont de:

q Tendintele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;q Cerintele planurilor si programelor locale / judetene / regionale / nationale.

q Optiunile si limitarile privind potentialul de dezvoltare al zonei;q Decalajul dintre situatia existenta la nivelul municipiului si cea care se doreste a fi realizat;

q Nevoile si optiunile populatiei Municipiului Fetesti;q Localitatea are premize de dezvoltare, zona de locuinte cunoaste actualmente o tendinta de

extindere in special in aceasta zona.q Executarea lucrarilor se face cu forta de munca si materiale produse in Romania.

q Realizarea unor constructii pe baza de proiecte tehnice intocmite de proiectanti autorizati cuefectuarea prealabila de studii geotehnice, respectand normele si normativele in vigoare,asigura dezvoltarea coerenta a municipiului.

PUG nu prezinta alternative de masuri pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea masurilor s-afacut în principal pentru a raspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, mentinându-se unnivel redus de detaliere care sa permita o oarecare flexibilitate în definirea ulterioara a solutiilor deimplementare.



11. MASURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG

Din punct de vedere al cerintelor HG 1076/2004, aceasta sectiune trebuie sa descrie masurile pentrumonitorizarea efectelor semnificative asupra mediului generate de implementarea PUG MunicipiulFetesti.

Conform rezultatelor analizei prezentate în capitolul 8 al prezentei lucrari, nu au fost identificatepotentiale efecte semnificative în urma implementarii planului.

Consideram însa ca este atât în interesul titularului de plan, dar si al locuitorilor orasului sa seanalizeze posibilitatea includerii în evaluare a unui set de indicatori care sa poata evidentia eficientaimplementarii masurilor prevazute în PUG Municipiul Fetesti.

Urmatoarele aspecte au fost considerate în propunerea unui sistem simplu si eficient de monitorizare aefectelor asupra mediului generate de implementarea planului:

§ Un program de monitorizare a efectelor PUG care sa se concentreze pe problemele de mediuidentificate si care sa ofere o imagine graduala asupra modului în care aceste probleme suntrezolvate;

§ Multe din datele privind calitatea mediului nu pot fi generate/colectate de catre titular, fiindnecesara utilizarea unor date furnizate de institutiile cu competente în acest domeniu, precum:Agentia de Protectia Mediului, ISU, Directia de Cultura, operatorul de salubritate etc;

§ Sistemul de monitorizare propus se raporteaza la obiectivele de mediu relevante stabilite încadrul grupului de lucru SEA. Sistemul de monitorizare va permite astfel nu numai evaluareaimpactului implementarii PUG asupra mediului, dar si a modului în care aceste obiectiverelevante de mediu sunt atinse.

§ Evaluari asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor;§ Identificarea întârzierilor, piedicilor si deficientelor întâmpinate în implementarea PUG;§ Recomandarea de actiuni pentru îmbunatatirea implementarii Planului.

În tabelul nr. 11-1 sunt prezentati indicatorii propusi pentru monitorizarea efectelor PUG MunicipiulFetesti asupra mediului.

Tabel nr. 11-1 Indicatori propusi pentru monitorizarea efectelor PUG Municipiul Fetesti asupramediului:

Indicatoripropusi Descriere Responsabilitate

Valoarea anuala apagubelor produse de

inundatiiSe va cuantifica în termeni monetari Primaria Municipiului Fetesti

Suprafata anuala afectatade alunecari de teren

Se va exprima în hectare de terenuriafectate / an Primaria Municipiului Fetesti

Cantitatea anuala dedeseuri colectate

Cantitatea anuala dedeseuri valorificate

Exprima masura extinderii si eficienteisistemelor de colectare a deseurilor

Documente de raportare

Primaria Municipiului Fetesti cuajutorul operatorului desalubritate



Numarul de monumenteistorice reabilitate

Exprima eficienta masurilor deprotejare a patrimoniului cultural

Primaria Municipiului Fetesti(pe baza datelor furnizate deDirectia Judeteana pentruCultura Culte si PatrimoniuCultural Ialomita)

Lungimea totala adrumurilor reabilitate în

anul curent

Exprima efortul de modernizare ainfrastructurii de transport Primaria Municipiului Fetesti

Starea factorilor de mediu

Indicatori specifici de calitate a apei,aerului, solului, biodiversitatii care săpermită: compararea cu condiţiileiniţiale şi identificarea tendinţelor deevoluţie, monitorizarea performanţelorproiectelor implementate, verificareaeficienţei măsurilor de prevenire/diminuare a impactului negativ,îmbunătăţirea sistemelor demanagement al mediului

Autorităţile administraţiei publicelocale

Suprafata spatiilor verzidin intravilan pe cap de

locuitorRaportul m2/cap de locuitor Primaria Municipiului Fetesti

Numarul de actiuni deinformare /instruire înprobleme ce privescmediul înconjurator

Reflecta efortul comunitatii localepentru cresterea gradului de

constientizare a problemelor demediu.

Primaria Municipiului Fetesti



12. REZUMAT NONTEHNIC

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategica de Mediu a PlanuluiUrbanistic General al Municipiului Fetesti.

Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu cerintele de continut ale Anexei nr. 2 a Hotarâriide Guvern nr. 1076/2004 “privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planurisi programe”.

Planul Urbanistic General reactualizat pentru Municipiul Fetesti. va fi aprobat prin Hotarâre aConsiliului Local si va constitui baza legala pentru realizarea programelor si strategiei de dezvoltaredin Fetesti.

Durata de valabilitate a PUG-ului analizat este de 5-10 ani de la data aprobarii de catre Consiliul Localal Municipiului Fetesti.

Scopul planului este îmbunatatirea calitatii si cadrului de viata al populatiei din Fetesti, de a coordonasi armoniza dezvoltarea municipiului corelata cu potentialul zonei, necesitatile si optiunile populatiei.

Evaluarea de mediu a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea acestorobiective relevante de mediu. Au fost notate contributiile pozitive si negative la atingerea acestorobiective si au fost identificate situatiile în care planul nu aduce contributii sau aduce contributiireduse la atingerea obiectivelor mai sus amintite.

Nu au fost identificate potentiale efecte negative semnificative ce ar putea apare în urma implementariiplanului, totusi a fost propus un set de recomandari care vizeaza toate aspectele de mediu analizate sicare sa contribuie la îmbunatatirea capacitatii planului de a se adresa problemelor de mediuidentificate.

În concluzie, apreciem ca implementarea PUG Fetesti este necesara pentru asigurarea viziuniiintegrate privind dezvoltarea durabila a municipiului. Considerarea propunerilor prezentei evaluari demediu va asigura o minimizare a efectelor negative asociate implementarii planului si posibilitatea deîmbunatatire a efectelor pozitive.

nr. reg. com. j29/617/2005, cod fiscal ro 17367150 …arpmag.anpm.ro/upload/25300_raport de mediu...

Documents