nr 2 anul iii sastipe n - romanicriss.orgromanicriss.org/sastipen nr. 2 an iii.pdf · mediatorii...

Standardul Ocupaţional al Mediatorului Sanitar

Semnarea Acordului de Cooperare cu privire la îmbunătăţirea accesului romilor

la serviciile publice de sănătate

ROMANI CRISSCentrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii

NR 2 ANUL III

SASTIPEN







Romani CRISS Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii

Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii - Romani CRISS este o asociaţie civică non-profit, înfiinţată la 4 aprilie 1993. Membrii fondatori ai organizaţiei sunt: Federaţia Etnică a Romilor (FER), Centrul de Cercetare a Romilor/Ţiganilor al Universităţii René Descartes, Paris şi Institutul de Sociologie al Academiei Romane.

Romani CRISS îmbină militantismul civic pentru respectarea drepturilor romilor ca persoane şi ca minoritate, cu proiectarea şi implementarea de programe de politică publică în beneficiul comunităţilor locale de romi.

CRISS activează în comunităţi multietnice din România cu populaţie de romi, pentru consolidarea instituţiilor democraţiei locale bazată pe respectarea nediscriminatorie a drepturilor cetăţeneşti, politice, economice şi culturale. CRISS promovează conceptul politic al romilor ca popor în diaspora mondială şi ca minoritate europeană, faţă de care statele naţionale şi instituţiile interguvernamentale au o responsabilitate specială.

La Summit-ul EU/US din Londra, în 18 Mai 1998, Romani CRISS a primit Premiul pentru Democraţie şi Societate Civila, premiu oferit de către Uniunea Europeana şi Statele Unite ale Americii.

În prezent, Romani CRISS îşi derulează activităţile fiind structurată în departamente specializate pe Drepturile Omului, Media, Social, Educaţie, Sanitar. Toate aceste Departamente se relaţionează direct cu Departamentul Administrativ şiExecutiv al organizaţiei.

Fondurile CRISS sunt obţinute prin finanţări de proiecte realizate de staff-ul organizaţiei sau în colaborare cu specialişti externi. În derularea programelor sale, CRISS cooperează atât cu organizaţii guvernamentale cât şi neguvernamentale, din ţară şi din străinătate, cu organizaţii ale romilor şi cu specialişti ne-romi.

Romani CRISS şi Departamentul pentru Drepturile Omului, în cursul anilor a colaborat şi colaborează cu instituţiile statului român şi organizaţii internaţionale precum Consiliul Europei, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa-Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, (OSCE/ODIHR), Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti al OSCE/ODIHR, Organizaţia Naţiunilor Unite(ONU). De asemenea a cooperat şi cooperează cu reprezentanţi ai Guvernelor şiAmbasadelor statelor Uniunii Europene, Centru şi Sud-Estul Europei, precum şi ai statelor Scandinave, Statelor Unite ale Americii.

ROMANI CRISS—Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii 1

STANDARDUL OCUPATIONAL AL MEDIATORULUI

SASTIPEN

BULETIN INFORMATIV NR 2, ANUL III


Semnarea Acordului de Cooperare cu privire

la îmbunătăţirea accesului romilor la

serviciile publice de sănătate



I N T R O D U C E R E

Drage/i colaboratoare/i,

Ne-am propus ca din acest număr al revistei “Sastipen” dedicată programului de mediere sanitară să facem un instrument de lucru pentru partenerii noştri de lucru.

Înca din decembrie anul trecut, Consiliul Naţional pentru Formarea Profesională a Adulţilor a aprobat Standardul Ocupaţional pentru Mediatorul Sanitar. Acest standard, de fapt este o descriere detaliată a meseriei şi standardul la care trebuie realizată.

Mergând în documentare în comunităţi, şi vizitându-vă pe o parte dintre dvs., ne-aţi semnalat faptul că ar fi bine să aveţi acest text într-o formă printată pe care să o puteţi purta cu dvs. Ca urmare, ne-am conformat prin schimbarea conţinutului şi formatului revistei.

Tot în această perioadă Romani CRISS a reînnoit Acordul dintre Ministerul Sănătăţii Publice, OSCE ODIHR- Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti şi Romani CRISS, privind accesul comunităţilor de romi la serviciile de sănătate din România.

În luna iulie, Acordul a fost resemnat, pecetluindu-se astfel relaţia de colaborare dintre cele trei instituţii pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor în contextul dat de politicile naţionale pentru romi cât şi recomandările europene.

În speranţa că acest tip de instrument va contribui la îmbunătăţirea comunicării dintre noi, asteptăm reacţiile dvs. la ambele texte oficiale, ce sunt direct legate de munca dvs. de zi cu zi.

Departamentul Accesul la sănătate

Romani CRISS



STANDARD OCUPAŢIONAL

Ocupaţia: MEDIATOR SANITAR

Domeniul: Sănătate, igienă, servicii sociale

Cod COR: 513902

2007



Iniţiator de proiect

Fundaţia Romano C.R.I.S.S.

Centrul Romilor pentru Interventie Sociala si Studii

Margareta MATACHE, director executiv

Partener în proiect

C.R.F.P.S. PRO VOCATIE

Colaborator

JURCAN Georgeta

Echipa de redactare a standardului ocupaţional

BIŢU Nicoleta, coordonator programe, Romani CRISS

BUCEANU Mariana, consilier politici publice, Agenţia Naţională pentru Romi



Echipa de validare/ Referenţi de specialitate:

SZEKELY Ervin – Zoltan, Ministerul Sănătăţii PubliceSecretar de Stat pentru

relaţii cu Parlamentul şi Societatea Civilă, Preşedinte, Comisia Ministeriala

pentru Romi

GHINESCU Minerva, Autoritatea de Sănătate Publică Ilfov, Director adjunct

SARĂU Gheorghe, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului,

Consilier, Direcţia Politici pentru Minorităţi

BUMBU Gruia, Agenţia Naţională pentru RomiPresedinte, Secretar de stat

RĂDULESCU Daniel, „Sastipen” - Centrul Romilor pentru Politici de

Sănătate, Preşedinte

GRIGORE Delia, Asociaţia Amare Romentza, Preşedinte

MOISA Florin, Centrul de Resurse pentru Romi, Cluj – Napoca,

Preşedinte

BATIR Steluţa, mediator sanitar, Braşov

BUSUIOC Florina, mediator sanitar, Bucureşti

JITARIU Cristina, specialist sănătate publică

GHEORGHE Nicolae, expert



Descrierea ocupaţiei:

Mediatorul sanitar facilitează accesul non discriminatoriu al persoanelor din grupul ţintă la servicii de sănătate publică, contribuie la îmbunătăţirea comunicării dintre autorităţile sanitare/ medicale şi beneficiari, cât şi cu alte agenţii ale administraţiei locale, identifică şi sesizează situaţii tensionate care pot genera conflicte; mediatorul sanitar contribuie la informarea cadrelor sanitare/ medicale despre obiceiuri şi tradiţii specifice comunităţii deservite.

Mediatorul sanitar este o persoana care mijloceşte/mediază relaţia dintre grupul ţintă şi autorităţile locale medicale. O persoană aptă să devină mediator sanitar, trebuie să dispună de abilităţi de comunicare şi să fie acceptată şi respectată atât de către membrii comunităţii cât şi de către reprezentanţii autorităţilor locale.

Mediatorii sanitari au rolul principal de a înlesni comunicarea dintre comunităţile deservite şi cadrele sanitare, contribuind la creşterea eficacităţii intervenţiilor de sănătate publică. Această ocupaţie impune calităţi etice şi morale, comportament disciplinat, cu simţ de răspundere, abilităţi de lucru cu oamenii, nediscriminatoriu şi cu păstrarea confidenţialităţii informaţiilor şi a datelor cu caracter personal. Ocupaţia implică cunoştinţe despre sistemul cultural tradiţional al comunităţii deservite.

Mediatorul sanitar are relaţii funcţionale şi de colaborare cu unităţi medicale specializate, primărie, servicii publice de protecţie a copilului, şcoala, formatori de opinie, organizaţii neguvernamentale.

Mediatorul sanitar asigură informarea corectă a autorităţilor locale despre problemele comunităţii şi a membrilor comunităţii despre drepturile şi obligaţiile lor. Catagrafiază populaţia infantilă, gravidele şi lehuzele in vederea efectuării controalelor medicale si faciliteză comunicarea lor cu medicul de familie; însoţeşte gravidele şi lehuzele la controalele medicale şi faciliteză comunicarea lor cu cadrele medicale. Explică noţiuni de bază despre sănătatea mamei şi copilului, familiei.



Mediatorul sanitar facilitează acordarea de prim ajutor, prin anunţarea cadrelor medicale/ serviciul de ambulanţă şi prin însoţirea echipelor care acordă asistenţă medicală de urgenţă. Semnalează asistentului social cazurile de potenţiale de abandon al copiilor în vederea prevenirii acestora.

Mediatorul sanitar participă la depistarea activă şi supravegherea tratamentului în cazurile de boli transmisibile, sub îndrumarea medicului de familie sau a cadrelor medicale din cadrul direcţiilor de sănătate publică.

Mediatorul sanitar semnalează în scris direcţiilor de sănătate publică problemele identificate privind accesul membrilor comunităţii pe care o deservesc, la serviciile de sănătate publică.



UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

Categorii de competenţe Nr. crt. Titlul unităţii

Fundamentale 1 Planificarea propriei activităţi

2 Perfecţionarea continuă

3 Lucrul în echipă

Generale pe domeniul de activitate

4 Comunicarea

5 Asigurarea respectării drepturilor beneficiarilor

Specifice 6 Promovarea sănătăţii în comunitate

7 Implementarea activităţilor în comunitate

8 Prevenirea conflictelor

9 Educaţia pentru igienă în comunitate

10 Sănătatea reproducerii

11 Catagrafierea gravidelor, lehuzelor şi a populaţiei infantile

12 Promovarea toleranţei şi diversităţii culturale



UNITATEA 1

PLANIFICAREA PROPRIEI ACTIVITĂŢI

Descriere Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare realizării unei planificări realiste şi eficiente a activităţilor cotidiene.

Elemente de competenţă Criterii de realizare

1. Stabileşte activităţile specifice

1.1. Identificarea activităţilor specifice se face cu atenţie şi responsabilitate.

1.2. Activităţile specifice sunt stabilite într-un plan de lucru.

1.3. Activităţile şi obiectivele specifice sunt stabilite în colaborare cu echipa.

1.4. Obiectivele activităţilor specifice sunt astfel stabilite încât să acopere toate ariile de activitate.

1.5. Activităţile specifice sunt stabilite respectând cu stricteţe documentele oficiale.

2. Ierarhizează

activităţile ce

urmează a fi derulate

2.1. Ierarhizarea se realizează cu atenţie ţinând cont de capacităţile beneficiarului şi ale comunităţii.

2.2. Activităţile ce urmează a fi derulate sunt ierarhizate cu promptitudine, imediat după stabilirea nevoilor beneficiarilor din comunitate.

2.3. Activităţile sunt ierarhizate în funcţie de tipul de capacităţi/ achiziţii/ deficite precum şi de nevoile comunităţii.

2.4. Ierarhizarea priorităţilor este flexibilă, modificându-se în funcţie de situaţiile de urgenţa.



Gama de variabile

Documentele oficiale luate în considerare în planificarea activităţii:

- fişa postului/ Contractul de muncă – aceste documente stabilesc atribuţiile, responsabilităţile şi obligaţiile mediatorului sanitar

- raportul de evaluare a planului de lucru

- fişa medicală

Membrii echipei multidisciplinare pot fi:

- medic

- asistent medical comunitar

- asistent medical

- asistent social

3.Estimează perioada de timp necesară derulării activităţilor

3.1. Perioada de timp este estimată în funcţie de capacităţile beneficiarilor şi obiectivele activităţilor stabilite.

3.2. Planificarea este realizată pe termen scurt, mediu şi lung.

3.3. Perioada de timp este estimată realist, ţinând cont de situaţia existentă.

3.4. Elaborează un program de activităţi flexibil şi adaptabil noilor situaţii apărute.

4.Evaluează/adaptează programul zilnic

4.1. Programul este evaluat şi adaptat continuu, în funcţie de evoluţia beneficiarilor

4.2. Programul activităţilor zilnice este adaptat în funcţie de situaţiile nou apărute în comunitate.

4.3. Evaluarea programului se raportează periodic.



- psiholog

- educator

- învăţător

- consilier psiho-pedagogic

- puericultor

- lucrătorul social

- instructor educator

- experţi pe diferite domenii din organizaţiile neguvernamentale

Arii de activitate:

- facilitarea accesului membrilor comunităţii la serviciile medicale

- furnizarea informaţiilor membrilor comunităţii privind drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile statului faţă de cetăţean

- supravegherea stării de sănătate a beneficiarilor şi respectarea recomandărilor specialiştilor

- comunicarea cu beneficiarii

- stimularea participării beneficiarilor la activităţile comunităţii

Tipuri de activităţi:

- mobilizează şi însoţeşte membrii comunităţii la campanii de vaccinare

- iniţiază campanii de informare, educare, explică rolul şi scopul acestora

- sprijină populaţia în procesul de dobândire a calităţii de asigurat medical

- explică noţiunile de bază despre planificarea familială, încadrate în sistemul cultural, tradiţional a comunităţii deservite

- catagrafiază populaţia infantilă a comunităţiifacilitează comunicarea între membrii comunităţii şi personalul medico-sanitar



Ghid pentru evaluare

Cunoştinţele necesare se referă la:

- atribuţiile şi responsabilităţile mediatorului sanitar

- noţiuni elementare de asistenţă medicală

- noţiuni de management al timpului

- legislaţia în vigoare.

La evaluare se urmăreşte:

- capacitatea de a stabili o ierarhizare pertinentă a activităţilor specifice;

- capacitatea de a planifica activităţile în funcţie de priorităţi;

- măsura în care raportul periodic conţine date referitoare la evoluţia membrilor comunităţii, în funcţie de obiectivele planului de activităţi.



UNITATEA 2

PERFECŢIONAREA CONTINUĂ

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare identificării nevoilor proprii de pregătire profesională şi perfecţionării continue.


1. Identifică nevoile de

formare

1.1. Ariile profesionale în care are nevoie de instruire sunt identificate cu obiectivitate.

1.2. Nevoile de formare sunt corelate cu discernământ în alegerea formei de pregătire.

1.3. Programarea termenelor pentru pregătirea continuă se face în mod realist, adaptându-se la situaţiile concrete.

2. Participă la cursurile de formare continuă

2.1 Participarea la cursuri de perfecţionare se face din proprie iniţiativă sau la recomandarea angajatorului.

2.2. Cunoştinţele dobândite în timpul instruirii contribuie la creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor acordate beneficiarului.

2.3. Formarea profesională se face cu responsabilitate, în scopul recunoaşterii capacităţilor profesionale.

3. Aplică cunoştinţele dobândite

3.1. Îmbogăţirea şi completarea cunoştinţelor sunt aplicate cu realism în activitatea zilnică.

3.2. Cunoştinţele dobândite se reflectă cu consecvenţă şi responsabilitate în îngrijirea beneficiarilor.

3.3. Se documentează permanent privind noile metode şi tehnici de lucru in comunitate.



Gama de variabile

Sursele de informare pot fi:

- publicaţii de specialitate,

- legislaţia în vigoare

- cărţi, manuale referitoare la rolul şi locul mediatorului sanitar atât în cadrul comunităţii cât şi pe piaţa serviciilor medico- sociale.

- prospecte de produse noi de igienizare, medicamente, alimente.

Forme de pregătire:

- formală

- informală

- nonformală

TIPURI DE PREGATIRE:

- stagii de formare

- schimburi de experienţă

- cursuri de perfecţionare

- conferinţe

- Seminarii



- legislaţia în vigoare care prevede formarea mediatorilor sanitari

- condiţiile de funcţionare a mediatorilor sanitari



- cunoaşterea programelor de formare pentru mediatorii sanitari

- modalităţi moderne de învăţare

- noţiuni psiho-pedagogice

- noţiuni medicale de bază

- rolul şi locul mediatorului sanitar.


- spiritul de observaţie analitic în autoaprecierea nivelului de pregătire profesională

- realism şi exigenţă în evaluarea nevoilor de formare

- capacitatea de adaptare a cunoştinţelor la particularităţile contextului de viaţă al beneficiarului

- discernământ în alegerea formei de pregătire

- spirit practic şi autoexigenţă în implementarea cunoştinţelor dobândite.



UNITATEA 3

LUCRUL ÎN ECHIPĂ

Descriere Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare efectuării lucrului în echipă şi colaborării cu toate persoanele implicate în rezolvarea problemelor beneficiarului.


1. Colaborează cu membrii echipei

1.1. Colaborează permanent cu membrii echipei ţinând cont de interesul superior al comunităţii şi al beneficiarilor

1.2. Solicită sprijinul membrilor echipei semnalând cazurile deosebite

1.3. Lucrează cu membrii echipei dând dovadă de obiectivitate şi receptivitate.

1.4. Răspunde la solicitările colegilor/ superiorilor în situaţii de criză.

2. Participă la stabilirea obiectivelor

2.1. Obiectivele sunt stabilite împreună cu ceilalţi membri ai echipei în funcţie de caracteristicile beneficiarului.

2.2. Obiectivele sunt stabilite cu claritate, putând fi identificate rezultatele aşteptate şi termenele de realizare.

2.3. Obiectivele sunt stabilite cu promptitudine, imediat după studierea amănunţită a situaţiei beneficiarului.



Gama de variabile

Echipa poate fi formată din: mediator sanitar, medic, asistent medical comunitar, asistent medical, asistentul social, psiholog, beneficiar, membrii ai familiei, autorităţi locale, sau experţi pe diferite domenii din organizaţii neguvernamentale.

Semnalează cazurile deosebite:

- problemele de ordin medical medicului / asistentului medical

- problemele de ordin social: asistentului social

- facilitează acordarea primului ajutor prin anunţarea cadrelor medicale, serviciul de urgenţă, ambulanţa şi a echipelor care acordă asistenţă medicală de urgenţă.

3.Facilitează schimburile de informaţii

3.1. Informează echipa despre orice modificare a situaţiei beneficiarului.

3.2. Schimburile de informaţii sunt facilitate prin menţinerea unei legături permanente între membrii echipei.

3.3. Schimburile de informaţii sunt facilitate prin transmiterea datelor în timp optim, într-o formă clară, accesibilă.

3.4. Stabileşte graficul întâlnirilor în funcţie de particularităţile beneficiarului şi de programul specialiştilor;

4. Respectă recomandările specialiştilor

4.1. Respectarea recomandărilor specialiştilor se realizează cu stricteţe şi consecvenţă.

4.2. Tehnicile şi procedurile recomandate sunt aplicate corect şi în timp util.

4.3. Implicarea în activităţile comunităţii se realizează cu responsabilitate.



Membrii echipei multidisciplinare pot fi:

- medic

- asistent medical comunitar

- asistent medical

- asistent social

- psiholog

- educator

- învăţător

- consilier psiho-pedagogic

- puericultor

- lucrătorul social

- instructor educator

- experţi pe diferite domenii ai organizaţiilor neguvernamentale.



- tehnici de organizare a muncii în echipă

- noţiuni de etică şi deontologie profesională

- cunoaşterea drepturilor beneficiarilor

- tehnici de autonomia beneficiarului şi reducerea dependenţei

- elaborarea strategiilor de lucru cu grupul

- opresiunea şi efectele opresiunii

- legislaţia în vigoare




- abilitatea de a coopera cu echipa multidisciplinară

- cunoaşterea legislaţiei în vigoare

- capacitatea de a relaţiona cu membrii echipei în stabilirea de comun acord a obiectivelor, activităţilor, metodelor şi termenelor de realizare

- capacitatea de a stabili graficul întâlnirilor în funcţie de particularităţile beneficiarului şi de programul specialiştilor

- capacitatea de a gestiona situaţii tensionate

- rezistenţa la efort şi la stres.



UNITATEA 4

COMUNICAREA

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare desfăşurării unei comunicări eficiente la locul de muncă cu membrii echipei, comunitatea şi cu persoana beneficiară.


1. Evaluează capacitatea de comunicare a interlocutorului

1.1. Evaluarea capacitatii de comunicare

1.2. Capacitatea de comunicare al fiecărui membru din grup este evaluat prin aprecierea obiectivă a comportamentului, atitudinii şi limbajului acestuia.

1.3. Evaluarea capacitatii de comunicare a membrilor grupului se realizează cu obiectivitate şi discernământ.

2. Utilizează o formă de comunicare adecvată

2.1. Limbajul folosit este în concordanţă cu abilităţile de comunicare identificate ale fiecărui interlocutor din comunitate.

2.2. Limbajul folosit respectă specificul comunităţii din care provin membrii.

2.3. Limbajul folosit în comunicarea cu membrii comunităţii este adaptat nivelului de dezvoltare educaţională al acestora.

3. Identifică deficienţele de comunicare

3.1. Identificarea deficienţelor de comunicare se face folosind modalităţi variate de stimulare a membrilor comunităţii .

3.2. Deficienţele sunt stabilite atât pe baza propriilor observaţii cât şi prin colaborarea cu membrii echipei de specialişti.

3.3. Deficienţele de comunicare sunt corect



Gama de variabile

Tipul de comunitate din care provine beneficiarul: etnică (de ex romă), cu nevoi speciale, izolate, şi altele.

Surse potenţiale de deficienţe de comunicare, din punct de vedere al beneficiarului:

- vârsta

- incapacitatea beneficiarului de a forma relaţii normale de ataşament (ataşament excesiv şi nediscriminat sau respingerea oricărei persoane)

4. Menţine dialogul cu instituţiile implicate

4.1. Menţinerea dialogului cu specialiştii instituţiilor implicate în comunitate se realizează pentru rezolvarea unor probleme conexe actului de prevenire şi îngrijire.

4.2. Comunicarea se realizează într-o manieră civilizată, politicoasă, cu evitarea conflictelor.

4.3. Schimbul de informaţii cu specialiştii instituţiilor implicate se face ori de câte ori este nevoie.

4.4. Schimbul de informaţii cu specialiştii se face prin selectarea datelor pentru care trebuie asigurată

5. Participă la discuţii pe teme profesionale

5.1. Discuþiile pe teme profesionale sunt purtate cu respectarea dreptului la opinie al celorlalþi.

5.2. Schimbul de informaţii se realizează într-un limbaj adecvat, accesibil, în funcţie de situaţie.

5.3. Comunicarea cuprinde informaţii corecte, clare, concrete, în limbaj de specialitate.

5.4. Participarea la discuţii pe teme profesionale se face cu argumentarea clarã a punctelor de vedere proprii.



- tulburări de comportament (agresivitate excesivă, episoade prelungite de pierdere a controlului/ hiperactivitate sau încăpăţânare excesivă)

- probleme emoţionale (stima de sine scăzută, teamă excesivă sau auto-blamare, somnambulism)

- incapacitate de adaptare la noi medii (spital, centre de îngrijire şi asistenţă, grădiniţă, la şcoală, liceu, într-un grup, etc.)

- handicapuri ale beneficiarului

- lipsa stimulării beneficiarului în a comunica

- limbaj inaccesibil, prea specializat

Metode/forme de comunicare: verbală şi nonverbală

Membrii echipei de specialişti: mediatorii sanitari, asistenţi medicali, asistenţi sociali, medici, infirmiere, psihologi, alte categorii (personal tehnic-administrativ, asistenţi de igienă, laborator, farmacie)

Instituţii implicate: cabinetul medical, primăria, poliţia



- tipurile de comunicare

- noţiuni de psihologie

- noţiuni de etică profesională

- tehnici de comunicare şi relaţionare, bariere în comunicare şi căile de depăşire a lor

- barierele de limbaj

- principii ale comunicării corective şi pozitive




- capacitatea de a ajuta beneficiarul să se poată exprima sau să poată depăşi deficienţele de comunicare

- abilitatea de a decodifica corect informaţia transmisă de beneficiar

- abilitatea de a folosi tehnici şi metode variate pentru a comunica cu beneficiarul respectând particularităţile acestuia

- capacitatea de a distinge deficienţele grave de comunicare şi de a solicita sprijin în depăşirea acestora

- capacitatea de a menţine relaţii armonioase cu persoanele aparţinând colectivului sau din afara acestuia

- capacitatea de exprimare şi susţinere a opiniilor în cadrul discuţiilor profesionale cu evitarea conflictelor

- gradul de sociabilitate şi tactul dovedit în relaţia cu beneficiarul



UNITATEA 5

ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTURILOR BENEFICIARILOR

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare asigurării protecţiei şi promovării drepturilor şi libertăţilor beneficiarilor .


1. Culege informaţii privind respectarea drepturilor beneficiarului.

1.1. Culegerea de informaţii cu privire la drepturile şi obligaţiile membrilor comunităţii se face permanent, cu perseverenţă.

1.2. Informaţiile cu privire la drepturile şi obligaţiile beneficiarilor asigurate prin sistemul de protecţie şi respectare a drepturilor omului sunt permanent actualizate.

2. Urmăreşte respectarea drepturilor beneficiarului

2.1. Urmărirea respectării drepturilor beneficiarului se realizează prin identificarea situaţiilor de încălcare a acestora.

2.2. Respectarea drepturilor beneficiarului se face informând instituţiile implicate despre încălcarea acestora.

2.3. Urmărirea respectării drepturilor beneficiarului se face prin cultivarea încrederii reciproce între autorităţile publice locale şi comunitatea de romi pe care o reprezintă

3. Intervine în cazul încălcării drepturilor beneficiarului

3.1. In cazul încălcării drepturilor beneficiarului sesizează la timp colegilor şi superiorilor situaţiile în care acestea sunt încălcate.

3.2. Sprijinirea beneficiarului este realizată întotdeauna cu respectarea confidenţialităţii informaţiei

3.3. Intervine cu promptitudine în cazul încălcării drepturilor beneficiarilor.



Gama de variabile

Drepturile beneficiarului se referă la:

- drepturile înscrise în Constituţia României

- drepturile la îngrijirea sănătăţii

- dreptul de a fi informat

- dreptul de a consimţi un tratament

- dreptul la confidenţialitate

- dreptul de a avea acces la persoane conform propriei opţiuni

- dreptul la compensaţie

- drepturile femeii în perioada de maternitate

- drepturile reproductive

- dreptul la prestaţii băneşti pentru copii, familie cu copii şi vârstnici

- Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, ale bolnavilor, ale pacienţilor

- legislaţia de protecţie specială

- Convenţia Europeană cu Privire la Drepturile Omului

- Legislaţia naţională anti-discriminare

Prestaţiile băneşti –conform legislaţiei în vigoare:

- alocaţia de stat, indemnizaţia de naştere

- concediu plătit

- indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi

- ajutor social

- alocaţia suplimentară

- şi altele, în funcţie de reglementările în vigoare.





- noţiuni privind legislaţia în vigoare referitoare la calitatea de asigurat

- noţiuni privind legislaţia în vigoare referitoare la drepturile omului

- cunoaşterea prestaţiilor băneşti

- noţiuni privind egalitatea de şanse

- noţiuni privind drepturile beneficiarilor

- instituţiile de ocrotire ale beneficiarilor

- noţiuni referitoare la tehnici de negociere.

La evaluare se urmăreşte

- promptitudinea identificării încălcării drepturilor

- cunoaşterea drepturilor, libertăţilor fundamentale şi a obligaţiilor beneficiarului

- perseverenţa în dobândirea şi asigurarea exercitării drepturilor beneficiarului

- cunoaşterea „Cartei drepturilor pacientului” şi a reglementărilor legale



UNITATEA 6

PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ÎN COMUNITATE

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare mediatorului sanitar pentru promovarea sănătăţii şi supravegherea permanentă a stării de sănătate în cadrul comunităţii deservite.


1. Observă starea de sănătate a membrilor comunităţii

1.1. Observarea modificărilor stării de sănătate a membrilor comunităţii se face permanent.

1.2. Schimbările stării de sănătate a membrilor comunităţii se anunţă cu operativitate membrilor echipei.

1.3. Informarea corectă a membrilor comunităţii asupra campaniilor de vaccinare şi asupra oricărei probleme de sănătate publică se face cu promptitudine.

1.4. Organizarea campaniilor de informare cu privire la sănătatea în comunitate se face cu simţ de răspundere.

2. Monitorizează starea de sănătate a membrilor comunităţii

2.1. Evaluarea parametrilor se efectuează după observarea unor schimbări în starea de sănătate şi la cererea membrilor comunităţii.

2.2. Informarea medicului asupra modificărilor stării de sănătate a membrilor comunităţii se face cu promptitudine.

2.3. Monitorizarea stării de sănătate a comunităţii se realizează prin însoţirea membrilor acesteia la controalele medicale periodice şi la efectuarea analizelor.



Gama de variabile

Modificările care indică afectarea funcţiilor vitale sunt identificate prin:

ο sesizarea din timp a eventualelor tulburări şi, pe cât posibil, prevenirea apariţiilor lor

ο urmărirea evoluţiei afecţiunilor pentru a preveni, opri sau încetini agravarea fenomenului

ο respectarea obiceiurilor şi tradiţiilor comunitare

3. Aplică proceduri de intervenţie în stări critice

3.1. Anunţă prompt medicul ori asistentul medical dacă apar abateri de la valorile normale ori modificări ale stării de sănătate a membrilor comunităţii.

3.2. Acţionează cu rapiditate în vederea transportării de urgenţă a membrilor comunităţii, dacă starea acestora este foarte gravă.

3.3. Membrii comunităţii sunt pregătiţi la timp şi cu responsabilitate pentru examenele medicale.

4. Asigură pregătirea membrilor comunităţii

4.1. Pregătirea membrilor comunităţii este asigurată explicând avantajele includerii acestora în sistemul asigurărilor de sănătate.

4.2. Membrii comunităţii sunt pregătiţi cu responsabilitate pentru investigaţii medicale şi campanii de vaccinare.

4.3. Pregătirea membrilor comunităţii este asigurată prin informarea corectă a acestora asupra analizelor care urmează a fi efectuate şi asupra importanţei fiecărei campanii de vaccinare.

4.4. Asigurarea pregătirii membrilor comunităţii se face la solicitarea cadrelor medicale şi sub îndrumarea strictă a acestora.



ο modificări în comportament.

Promovarea sănătăţii prin:

ο mobilizarea şi însoţirea membrilor comunităţii la acţiunile de sănătate publică

ο campanii de vaccinare

ο campanii de informare şi conştientizare, educare, acţiuni de depistare a bolilor cronice

ο participarea la depistarea activă a cazurilor de tuberculoză şi a altor boli transmisibile sub îndrumarea medicului de familie şi a cadrelor medicale din cadrul Autorităţilor de Sănătate publică

La solicitarea cadrelor medicale şi sub îndrumarea strictă a acestora:

ο explică rolul tratamentelor medicale, reacţiile adverse şi supraveghează administrarea medicamentelor.

ο însoţeşte cadrele medico-sanitare în activităţile legate de prevenirea sau controlul situaţiilor epidemice, facilitând implementarea măsurilor adecvate.

ο semnalează în scris A.S.P.-urilor problemele identificate privind accesul membrilor comunităţii la serviciile de asistenţă medicală primară:

− imunizări conform programului naţional de imunizare

− examenul de bilanţ al copilului 0-7 ani

− supravegherea gravidei conform normelor metodologice

− depistarea activă a cazurilor de TBC

− asistenţă medicală de urgenţă



− tehnici de prim ajutor

− noţiuni elementare de simptomatologie psiho-somatică;

− tehnici de îngrijire




- capacitate de a face faţă unor situaţii neprevăzute;

- capacitatea de a compara starea de normalitate cu cea în care apar modificări;

- capacitatea de a lua decizii optime în situaţii de criză/ limită

-promptitudinea, rapiditatea şi hotărârea în solicitarea ajutorului pentru membrii comunităţii.

- capacitatea de a participa la depistarea activă a cazurilor de tuberculoză şi a

altor boli transmisibile, sub îndrumarea medicului de familie şi a cadrelor

medicale din cadrul A.S.P. - urilor.



UNITATEA 7

IMPLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN COMUNITATE

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea activităţilor în cadrul comunităţii ţinându-se cont de obiectivele urmărite şi potenţialul comunităţii.


1. Evaluează nevoile membrilor comunităţii

1.1. Potenţialul comunităţii este evaluat pentru stabilirea cu realism a activităţilor din comunitate.

1.2. Activităţile stabilite în comunitate sunt în concordanţă cu caracteristicile şi nevoile membrilor comunităţii.

1.3. Potenţialul comunităţii este evaluat cu realism şi obiectivitate.

2. Asigură resursele necesare desfăşurării activităţii

2.1. Asigurarea resurselor se face în concordanţă cu activităţile propuse, urmărind atingerea obiectivelor.

2.2. Resursele sunt asigurate în funcţie de bugetul alocat şi de posibilităţile de aprovizionare.

2.3. Resursele materiale sunt asigurate în raport cu condiţiile de desfăşurare.

2.4. Alocarea resurselor materiale este corelată cu

3. Întocmeşte graficul de activităţi

3.1. Activităţile sunt stabilite împreună cu membrii comunităţii.

3.2. Întocmirea graficului de activităţi se face cu responsabilitate

3.3. Graficul de activităţi este întocmit cu stabilirea corectă a activităţilor prioritare



4. Stimulează participarea voluntară a membrilor comunităţii

4.1. Participarea este stimulată astfel încât nici un membru din comunitate să nu fie neglijat sau dezavantajat.

4.2. Antrenarea în activităţi ale membrilor comunităţii se realizează ţinându-se cont de potenţialul acestora.

4.3. Stimularea participanţilor se realizează ţinându-se cont de principiul participării active a acestora în activităţi.

5. Urmăreşte dezvoltarea încrederii şi al respectului de sine al beneficiarilor

5.1. Membrii comunităţii sunt ascultaţi cu atenţie şi încurajaţi pentru a-şi exprima ideile şi nevoile.

5.2. Sugestiile formulate de membrii comunităţii sunt folosite ca bază pentru negocierea viitoarelor activităţi.

5.3. Membrii comunităţii sunt încurajaţi pentru a lua propriile decizii şi a-şi asuma responsabilitatea acţiunilor lor.

5.4. Ajutorul oferit pentru a depăşi dificultăţile nu subminează încrederea şi respectul de sine şi asigură menţinerea securităţii beneficiarilor

6. Asistă desfăşurarea activităţilor

6.1. Asistenţa este acordată pentru adaptarea sarcinilor la situaţia concretă de desfăşurare a activităţilor comunităţii.

6.2. Asistarea activităţilor comunităţii se face astfel încât se dă posibilitatea membrilor să se manifeste liber şi să aibă iniţiativă.

6.3. Asistarea desfăşurării activităţilor asigură antrenarea şi re/inserţia membrilor cu nevoi speciale sau aflaţi în dificultate.

6.4. Desfăşurarea activităţilor este asistată prin aplicarea unor metode specifice de intervenţie.



Gama de variabile Potenţialul comunităţii se referă la : resursele umane si economice, organizarea comunităţii, numărul de familii, existenţa unui lider formal sau informal, a unei asociaţii, nivelul de implicare a autorităţilor locale.

Tipuri de activităţi în cadrul comunităţii:

− activităţi medicale profilactice

− activitati sociale

Activităţi medicale profilactice:

− cultivă încrederea între comunitate şi autorităţile publice locale

− facilitează comunicarea între membrii comunităţii şi personalul medico-sanitar

− catagrafiază gravidele şi lehuzelelehuzeleîn vederea efectuării controalelor medicale periodice prenatale şi post partum

− explică noţiunile de bază şi importanţă asistentei medicale a copilului

− promovează alimentaţia sănătoasă, în special la copii, precum şi alimentaţia la sân

− urmăreşte înscrierea nou născutului pe listele medicului de familie

− informează comunitatea despre drepturile reproductive

− sprijină personalul medical în urmărirea înregistrării efectuării imunizărilor

7. Evaluează performanţa membrilor comunităţii

7.1. Evaluarea performanţelor se realizează în raport cu obiectivele propuse şi aşteptările membrilor comunităţii.

72. Performanţele sunt evaluate în corelaţie cu potenţialul comunităţii.

7.3. Evaluarea performanţelor are loc pe tot parcursul desfăşurării activităţii.



− explică avantajele igienei personale a locuinţei şi a spaţiilor comune

− explică avantajele calităţii de asigurat medical

− facilitează acordarea primului ajutor

− participă la depistarea cazurilor de boli transmisibile

− mobilizează şi însoţeşte membrii comunităţii la acţiunile de sănătate publică

− explică rolul tratamentelor medicale sub îndrumarea strictă a cadrelor medicale

− semnalizează apariţia cazurilor deosebite etc.

ACTIVITĂŢI SOCIALE

− îndrumarea persoanelor care nu realizează venituri către serviciile sociale oferite de către autorităţile locale (primărie, D.G.M.P.S. etc) în vederea beneficierii de legislaţia în vigoare

− sprijină serviciul social din cadrul autorităţilor locale la întocmirea anchetelor sociale

− sprijină membrii comunităţii în procesul de obţinere a actelor de identitate

− sprijină membrii comunităţii în procesul de dobândire a calităţii de asigurat

− participă la organizarea de campanii de informare

− realizează activităţi de mobilizare şi de animaţie

− activităţi de prevenire a conflictelor

− activităţi de promovare a sănătăţii şi a normelor de igienă



Ghid pentru evaluare:

Cunoştinţele se referă la:

Tipurile de activităţi comunitare:

- activităţile de antrenare a membrilor comunităţii :

- noţiuni de mobilizare şi antrenare a grupului

- noţiuni de psihologie (generală şi socială)

- noţiuni de prim ajutor necesare la activităţile cotidiene

- noţiuni medicale

- noţiuni de anatomie

- noţiuni de dezvoltare fizică/ psihică pe categorii de vârstă


- Capacitatea mediatorului de gestionare a resurselor.

- Capacitatea de adaptare la situaţii concrete.

- Capacitatea de lucru în echipe pluridisciplinare.

- Capacitatea de a acorda primul ajutor în caz de nevoie.

- Capacitate de prevenire şi mediere a conflictelor.



UNITATEA 8

PREVENIREA CONFLICTELOR

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru identificarea factorilor de risc de la nivelul comunităţii, care pot duce la apariţia unor conflicte între grupul ţintă şi comunitate/ autorităţi de la nivelul comunităţii şi abilităţi de mediere a posibilelor conflicte.


1. Identifică potenţialii factori de risc de la nivelul grupului ţintă şi al comunităţii

1.1. Identificarea situaţiilor de risc se face pe tot parcursul desfăşurării activităţilor în comunitate.

1.2. Sarcinile de lucru au în vedere siguranţa grupului şi a fiecărui membru din comunitate.

1.3. Factorii de risc sunt identificaţi împreună cu membrii grupului ţintă şi cu reprezentanţi ai comunităţii/ autorităţii de la nivelul comunităţii

2. Diminuează factorii de risc identificaţi

2.1. Diminuarea factorilor de risc identificaţi se face prin selectarea persoanelor reprezentative din grupul ţintă şi din comunitate.

2.2. Desfăşurarea activităţilor urmăreşte evitarea şi eliminarea stărilor conflictuale.



Gama de variabile

Factori de risc : lipsa de comunicare intre autorităţi si comunitate; situaţia socială a comunităţii, nivelul de izolare al comunitatii, distanta pana la serviciile de sanatate, necunoaşterea culturii, tradiţiilor, nevoilor speciale ale comunităţii deservite, calitatea locuinţei şi a mediului înconjurător

Situaţii de risc: conflicte intre comunitate şi autorităţi, existenţa unor tensiuni intra comunitare. Persoanele reprezentative: liderii formali şi informali ai comunităţii, mamele, autorităţile locale. Conflictele apărute pot fi: între membrii grupului ţintă sau între membrii grupului ţintă şi membrii comunităţii/ autorităţilor implicate.

3. Previne apariţia conflictelor inter şi intra -

etnice

3.1. Prevenirea apariţiei conflictelor se face prin diminuarea surselor de conflict între persoanele din grupul ţintă şi între acestea şi comunitate/ instituţii/ autorităţi.

3.2. Prevenirea apariţiei conflictelor se face prin promovarea valorilor culturale şi a stilurilor de viaţă non-conflictuale.

3.3. Apariţia conflictelor inter şi intra – etnice este prevenită prin promovarea modelelor de relaţii sociale nonconflictuale la nivelul comunităţii şi al grupului ţintă.

4. Rezolvă conflictele apărute

4.1. Rezolvarea /aplanarea conflictelor apărute se face utilizând tehnici de negociere, mediere sau de rezolvare a problemelor.

4.2. Rezolvarea conflictelor este susţinută prin monitorizarea stării post-conflictuale în vederea prevenirii apariţiei de noi conflicte.





- caracteristici bio-socio-psiho-culturale ale comunităţii. - definirea unor situaţii de risc. - tehnici de negociere, mediere şi rezolvare de probleme. - tehnici de comunicare şi relaţionare, bariere în comunicare şi căile de

prevenire/depăşire a lor. La evaluare se va urmări:

- abilitatea de a comunica eficient cu beneficiarul, respectând particularităţile acestuia.

- capacitatea de a crea situaţii în care beneficiarul să se poată exprima sau să poată depăşi deficienţele de comunicare.

- abilitatea de a media conflictele.

- abilitatea de a găsi soluţii adecvate la situaţiile generate de stările conflictuale.

- capacitatea de a menţine relaţii armonioase cu persoanele aparţinând colectivului sau din afara acestuia

- capacitatea de exprimare şi susţinere a opiniilor în cadrul discuţiilor profesionale cu evitarea conflictelor în spiritul rezolvării prompte a problemelor.

- capacitatea de a intra în relaţie cu beneficiarul, comunitate, instituţii, autorităţi.

- gradul de sociabilitate şi tactul dovedit în relaţia cu beneficiarul.



UNITATEA 9

EDUCAREA PENTRU IGIENĂ ÎN COMUNITATE

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile necesare mediatorului sanitar pentru asigurarea respectării normelor igienico-sanitare, prevenirea infecţiilor în comunitate şi instruirea membrilor comunităţii pentru respectarea igienei individuale şi controlul stării de sănătate.


1. Verifică aplicarea normelor de igienă în comunitate

1.1. Verificarea aplicării normelor de igienă în comunitate se realizează urmărind dacă curăţenia se face în conformitate cu normele igienico-sanitare în vigoare.

1.2. Normele de igienă în comunitate sunt respectate dacă se realizează curăţenia şi dezinfecţia cu substanţe adecvate.

1.3. Informarea membrilor comunităţii asupra importanţei şi necesităţii aplicării normelor de igienă în comunitate este realizată cu promptitudine şi profesionalism.

1.4. Controlul igienizării şi dezinfecţiei se face

2. Stabileşte priorităţile pentru aplicarea normelor de igienă

2.1. Obiectivele sunt elaborate corect împreună cu membrii comunităţii şi autorităţile implicate.

2.2. Calendarul de implementare a obiectivelor se realizează conform graficului necesar aplicării normelor de igiena.

2.3. Stabilirea priorităţilor se face cu evaluarea corectă şi la timp a rezultatelor obiectivelor propuse.



Gama de variabile Norme de igienă se referă la :

- igiena individuala

- igiena corporala include:

- spălarea mâinilor, spălarea parţială zilnică (dinţi, faţă, picioare, organe genitale)

- igiena parţială periodică (părul, unghiile)

- igiena generală (baia generală)

- igiena vestimentaţiei

- igiena locuinţei

Dezinfecţia este operaţia prin care se efectuează distrugerea masiva a insectelor care provoacă boli infecţioase.

Dezinsecţia se realizează prin mijloace: mecanice, fizice, chimice.

3. Prezintă avantajele igienei personale, a locuinţei şi a spaţiilor comune

3.1. Avantajele igienei sunt prezentate utilizând un limbaj adecvat audienţei.

3.2. Prezentarea avantajelor igienei implică organizarea unor sesiuni de informare şi instruire cu privire la igiena locuinţei şi a spaţiilor comune.

3.3. Tematica de informare şi instruire se face conform nevoilor comunităţii.

4. Aplică măsurile de igienă dispuse de autorităţile competente.

4.1. Controlul stării de sănătate a membrilor comunităţii se face periodic şi cu acordul acestora.

4.2 Implementarea măsurilor adecvate pentru prevenirea situaţiilor epidemice se face cu rigurozitate.

4.3. Măsurile de igienă dispuse de autorităţile competente presupun spălarea /dezinfecţia corectă a spaţiilor personale şi comune. şi utilizarea corectă a produselor de igienă personală.



Deratizarea este operaţia prin care se urmăreşte distrugerea masiva a rozătoarelor.

Vicierea aerului reprezintă modificarea calităţii fizice a aerului.

Tipuri de dezinfecţie: chimică, mecanică, raze ultraviolete, căldura.

Obiecte dezinfectate: spatii, suprafeţe, mobilier.

Materiale folosite: detergenţi, substanţe dezinfectante.

Boli transmisibile: hepatita, TBC, SIDA, infecţii cu germeni patogeni, viroze respiratorii.

Control medical periodic: trimestrial, semestrial, anual.


Cunoştinţe:

− norme igienico-sanitare, medicale (boli infecţioase), grupuri de risc, locuri cu potenţial crescut, circuite, ritmul, controlul medical periodic.

− materialele folosite la dezinsecţie şi dezinfecţie.


− capacitatea de identificare, evaluare, îndepărtare a posibilelor focare de infecţie pentru evitarea contaminării şi declanşării epidemiei.

− capacitatea de evaluare a stării de sănătate a membrilor comunităţii şi identificarea suspecţilor.

− capacitatea de supraveghere şi control a membrilor comunităţii care aplică măsuri de dezinfecţie.

− modul de respectare a normelor de igienă personală.

− capacitatea de a transmite informaţii corecte şi de specialitate pe înţelesul membrilor comunităţii.



UNITATEA 10

SĂNĂTATEA REPRODUCERII

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile pe care trebuie să le aibă mediatorul sanitar în planificarea familială şi promovarea sănătăţii reproducerii pentru membrii comunităţii.


1. Identifică nevoile de planificare familială şi sănătatea reproducerii

1.1. Identificarea nevoilor de planificare familială/ sănătatea reproducerii se face organizând seminarii tematice cu membrii comunităţii.

1.2. Identificarea nevoilor de planificare familială/ sănătatea reproducerii este asigurată prin organizarea unor întâlniri individuale împreună cu persoanele interesate.

2. Explică noţiunile de bază în planificarea familială şi sănătatea reproducerii.

2.1. Explicarea noţiunilor de bază în planificarea familială se face cu stabilirea corectă a temelor de informare.

2.2. Explicarea planificării familiale şi a sănătăţii reproducerii se face ori de câte ori este nevoie.

2.3. Explicarea noţiunilor de bază se realizează prin indicarea corectă a metodelor de contracepţie, pe înţelesul membrilor comunităţii.



Gama de variabile Serviciile de sănătate a reproducerii şi planificare familială se referă la:

- Noţiuni de bază despre anatomia şi fiziologia reproducerii, fertilitatea şi apariţia sarcinii

- Informaţii despre planificarea familială (definiţii, principii, metode)

- Furnizarea de materiale informative

- Identifică suspiciunea de sarcină

- Asistenţa la naştere

3. Sprijină personalul medical.

3.1. Sprijinirea personalului medical constă în informarea corectă şi la timp a acestuia asupra nevoilor membrilor comunităţii.

3.2. Personalul medical este sprijinit prin însoţirea acestuia în comunitate.

3.3. Sprijinirea personalul medical se face prin explicarea membrilor comunităţii despre necesitatea de intervenţie a medicului sau a personalului medical.

3.4. Sprijinirea personalului medical constă în medierea corectă a relaţiei dintre autorităţile medicale şi comunitate.

4. Consiliază membrii comunităţii

4.1. Consilierea membrilor comunităţii se face identificând corect nevoile privind sănătatea reproducerii şi planificarea familiala.

4.2. Consilierea membrilor comunităţii se face prin informarea corectă privind posibilităţile de planificare familiala.

4.3. Membrii comunităţii sunt consiliaţi despre alegerea corectă a serviciilor de sănătate a reproducerii şi de planificare familială.



- Informaţii despre importanţa îngrijirii prenatale

- Asistenţă la consultaţia prenatală

- Informaţii despre importanţa îngrijirii lehuzei şi a nou născutului

- Educarea femeii după avort

- Informarea privind importanţa prevenirii cancerului genital şi de sân

- Informarea privind importanţa prevenirii infecţiilor cu transmitere sexuală

- Informare despre violenţă domestică


Cunoştinţe:

- noţiunile de baza despre sănătatea reproducerii

- sistemul cultural, tradiţional al comunităţii.

La evaluarea se urmăreşte:

− capacitatea de a explica noţiunile de bază în sănătatea reproducerii

− capacitatea de mediere a relaţiei dintre autorităţile medicale şi membrii comunităţii.

− capacitatea de supraveghere şi control asupra stării de sănătate a mamei şi copilului.



UNITATEA 11

CATAGRAFIEREA GRAVIDELOR, LEHUZELOR ŞI A POPULAŢIEI

INFANTILE

Descriere

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile pe care trebuie să le aibă mediatorul sanitar pentru a catagrafia gravidele, lehuzele şi populaţia infantilă în vederea efectuării controalelor medicale periodice prenatale şi post - partum.


1. Identifică populaţia care trebuie catagrafiată

1.1. Identificarea corectă a populaţiei care trebuie catagrafiată se realizează în urma unei informări bine documentate

1.2. Identifică populaţia aplicând corect chestionarele pentru catagrafiere

1.3. Identificarea populaţiei care trebuie catagrafiată se face cu luarea corectă în evidenţă şi cu păstrarea confidenţialităţii.

2. Catagrafiază populaţia infantilă a comunităţii

2.1. Catagrafierea populaţiei infantile se face cu identificarea corectă a acesteia

2.2. Catagrafierea populaţiei infantile se face informând la timp familia despre importanţa acestor demersuri

2.3. Catagrafierea populaţiei infantile a comunităţii se efectuează corect şi la timp.

3. Acordă consultanţă privind necesitatea efectuării controalelor

3.1. Necesitatea efectuării controalelor medicale este explicată gravidelor şi lehuzelor prin informarea corectă şi periodică a acestora

3.2. Necesitatea efectuării controalelor medicale este asigurată prin însoţirea la nevoie a gravidelor şi lehuzelor la controalele medicale periodice.



Gama de variabile

Catagrafierea gravidelor, lehuzelor şi a populaţiei infantile se face în vederea efectuării controalelor medicale periodice, prenatale şi post partum

Ghid pentru evaluare Cunoştinţe: − noţiuni de bază în catagrafiere

− importanţa îngrijirilor pre şi post natale

− despre cultura, tradiţiile şi obiceiurile comunităţii


− cum se realizează catagrafierea

− dacă ştie care sunt etapele de catagrafiere

− dacă ştie care sunt persoanele din comunitate care vor fi catagrafiate

4. Facilitează comunicarea cu medicul şi celelalte cadre medicale

4.1. Facilitarea comunicării se realizează prin însoţirea gravidelor şi lehuzelor la efectuarea controalelor medicale.

4.2. Comunicarea este facilitată de documentarea corectă asupra tipurilor de controale care trebuie efectuate.

4.3 Facilitarea comunicării se realizează prin medierea corectă a relaţiei dintre medic şi gravidă sau lăuză.



UNITATEA 12

PROMOVAREA TOLERANŢEI ŞI DIVERSITĂŢII CULTURALE

Descriere:

Unitatea cuprinde cunoştinţele şi deprinderile mediatorului sanitar necesare promovării toleranţei şi diversităţii culturale atât în relaţia lui directă cu comunitatea cât şi în relaţia dintre autorităţile locale şi comunitate.


1. Promovează cultura specifică comunităţii deservite

1.1. Tipul de comunitate este identificat corect

1.2. Promovarea culturii specifice comunităţii deservite se realizează prin informarea corectă asupra obiceiurilor culturale

1.3. Promovarea culturii specifice comunităţii se face utilizând un limbaj corect în care nu aduce prejudicii membrilor comunităţii deservite.

2. Prezintă partenerilor de lucru tipurile de culturi specifice

2.1. Prezentarea tipurilor de culturi specifice se face cu profesionalism .

2.2. Cultura specifică comunităţii este explicată cu atenţie cadrelor medicale şi autorităţilor locale.

2.3. Tipurile de culturi specifice sunt prezentate partenerilor de lucru promovând corect toleranţa şi principiul egalităţii de şanse.



Gama de variabile:

Tipuri de comunităţi : etnice, cu nevoi speciale, izolate, şi altele în funcţie de nevoile identificate

ETNICE

ex: romi

Spoitorii, lăutarii, ursarii, mătăsarii, căldărarii, fierarii, geambaşii, argintarii,

rudarii, vătraşii, cocălarii, etc.

RELIGIOASE:

Ortodocsi, Catolici, Grecocatolici, Protestanţi, Neoprotestanţi, Musulmani, etc.

CU NEVOI SPECIALE

− persoane cu handicap

− refugiaţi- imigranţi

− comunităţi rurale izolate de serviciile de sănătate publică

− comunităti urbane cu dezavantaje sociale accentuate

Ghid pentru evaluare:

Cunoştinţe:

− cunoaşterea practicilor culturale ale comunităţii deservite

− cunoaşterea obiceiurilor culturale ale comunităţii deservite.


- promovarea unui spirit de toleranţă şi încredere

- aplicarea principiului egalităţii de şanse.



ORGANIZATIA JUDETE ARONDATE COORDONATORI

ASOCIATIA

PRO NOBIS

COVASNA

MURES, SIBIU

HARGHITA, BRASOV,

COVASNA

KERNASZT HUBA ATTILA

0742 081 201 / 0267 314 354

[email protected]

ASOCIATIA

PARUDIMOS

TIMIS

CARAS SEVERIN,

MEHEDINTI, GORJ,

TIMISOARA

BEBI LEONARD VALENTIN

0731 296 361 / 0256 20 00 27

[email protected]

ASOCIATIA

AFER CLUJ

BISTRITA NASAUD, CLUJ, ARAD, ALBA,

HUNEDOARA

NEAGA IOANA

0744 664 024

IZABELA TUTURA

0744 88 76 44 [email protected]

CENTRUL DE DEZVOLTARE COMUNITARA

NEAMT

BACAU, NEAMT,

SUCEAVA, IASI

CARMEN ANDREI

0765 276 502

[email protected]

ASOCIATIA “GENERATIA

2008”

BRASOV

BUZAU, VALCEA, OLT, DOLJ, PRAHOVA

GALATI, BRAILA,

TULCEA, CONSTANTA

STELUTA BATIR 0742 86 29 32

FLORINA BUSUIOC 0764 447 344 [email protected]

ASOCIATIA

KETANESS

GIURGIU

TELEORMAN,

GIURGIU, CALARASI, ILFOV,

ARGES, DAMBOVITA, IALOMITA

ELENA MARIN

0766 529 302

[email protected]

ASOCIATIA COMUNITARA “IMPREUNA”

VASLUI

VASLUI, VRANCEA, BOTOŞANI

OFELIA PAIS

GIANINA PRIŞAN

0742 078 684

Această publicaţie a fost realizată în cadrul proiectului “Îmbunătăţirea sistemului de mediere sanatară din România” şi cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Franţei şi al Comitetului Catolic pentru Combaterea Foamei şipentru Dezvoltare - Franţa.

Echipa redacţională

Nicoleta BiţuCoordonator programe departamentul accesul la sanatateRomani CRISS

Cristina ChiriţăAsistent programe departamentul accesul la sanatateRomani CRISS

Simona Barbu Asistent programe departamentul accesul la sanatateRomani CRISS

Adresa redacţiei: strada Buzeşti, nr. 19, sector 1 Bucureşti.

Ne puteţi contacta la adresele de e-mail:

Nicoleta Biţu [email protected] Cristina Chiriţă [email protected], Simona Barbu [email protected].

Romani CRISS - Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii Adresă: strada Buzeşti, nr.19, sector 1, Bucureşti, cod postal 011 011

Telefon: 021 310 70 70, Fax: 031 815 76 23 E-mail: [email protected]

Romani CRISS 2008 - Toate drepturile rezervate

Editura Empire Print International, Telefon: 021 316 96 40.

nr 2 anul iii sastipe n - romanicriss.orgromanicriss.org/sastipen nr. 2 an iii.pdf · mediatorii...

Documents