np 120 2014 excav urb adanci 0863bis

7/24/2019 NP 120 2014 Excav Urb Adanci 0863Bis

http://slidepdf.com/reader/full/np-120-2014-excav-urb-adanci-0863bis 1/44

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 182 (XXVI) — Nr. 863 bis Joi, 27 noiembrie 2014

S U M A R

Pagina

Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltăriiregionale și administrației publice, nr. 2.104/2014pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativprivind cerințele de proiectare, execuție șimonitorizare a excavațiilor adânci în zone urbane”,indicativ NP 120-2014................................................ 3–41



MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 863 bis/27.XI.20142

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T EA L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

O R D I Npentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind cerințele de proiectare, execuție

și monitorizare a excavațiilor adânci în zone urbane”, indicativ NP 120-2014*)

În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificărileulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității dereglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cumodificările și completările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 31/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 6 „Inginerie geotehnică șiundații” și Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generală,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționareaMinisterului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privindcerințele de proiectare, execuție și monitorizare a excavațiilor

adânci în zone urbane”, indicativ NP 120-2014, prevăzută înanexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la datapublicării.

Art. 3. — La data intrări i în vigoare a prezentului ordin,Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului

nr. 1.730/2006 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativprivind cerințele de proiectare și execuție a excavațiilor adânci în zone urbane”, indicativ NP 120-2006, publicat în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 911 din 9 noiembrie 2006, seabrogă.

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,Shhaideh Sevil,secretar de stat

București, 29 octombrie 2014.Nr. 2.104.

*) Ordinul nr. 2.104/2014 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 27 noiembrie 2014 și este reprodus și în acest număr bis.



1

Anex la Ordinul MDRAP nr………..

NORMATIV PRIVIND CERINELE DE PROIECTARE, EXECUIE IMONITORIZARE A EXCAVAIILOR ADNCI ÎN ZONE URBANE,

indicativ NP 120 – 2014

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 863 bis/27.XI.2014 3



3

CUPRINS

1. PREVEDERI GENERALE1.1. Obiect i domeniu de aplicare1.2. Documente de referin

2. SURSE DE RISC ASOCIATE CU REALIZAREA EXCAVAIILOR ADÂNCI ÎNZONE URBANE

2.1. Surse de risc generate de poziia amplasamentului excavaiei adânci2.2. Surse de risc generate de caracteristicile geometrice ale excavaiei adânci2.3. Surse de risc generate de terenul de fundare de pe amplasamentul excavaiei adânci2.4. Surse de risc care pot s apar la proiectarea excavaiei adânci2.5. Surse de risc care pot s apar la execuia excavaiei adânci2.6. Surse de risc generate de aciunea cutremurelor2.7. Surse de risc generate de meninerea deschis a excavaiei peste durata stabilit iniial

3. INFLUENA EXCAVAIEI ADÂNCI ASUPRA CONSTRUCIILOR DIN ZONAADIACENT4. ETAPELE REALIZRII EXCAVAIILOR ADÂNCI ÎN ZONE URBANE5. CARACTERIZAREA AMPLASAMENTULUI

5.1. Date privitoare la terenul de fundare i la regimul apelor subterane5.2. Date meteo-climatice ale zonei5.3. Date privitoare la amplasament i vecinti

6. PROIECTAREA EXCAVAIILOR ADÂNCI6.1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale excavaiei6.2. Stabilirea soluiei de excavare

6.3. Susinerea pereilor excavaiei6.4. Stabilirea soluiei de epuizment6.5. Evaluarea i limitarea deplasrilor terenului produse de excavaie i de coborârea niveluluiapei subterane

7. EXECUIA EXCAVAIILOR ADÂNCI8. LUCRRI DE MONITORIZARE

9.1. Aspecte specifice9.2. Monitorizarea excavaiei adânci9.3. Monitorizarea constructiilor aflate în zona adiacent a excavaiei adânci9.4. Corelarea urmririi comportrii în exploatare a incintelor adânci, cu urmrirea comportriiconstruciilor existente

9. EXPERTIZA GEOTEHNIC PRIVITOARE LA EXCAVAIILE ADÂNCI ÎN ZONE URBANE

ANEX (informativ) – Comentarii

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 863 bis/27.XI.2014



4

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Obiect i domeniu de aplicare

(1) Prezentul normativ definete cerinele de baz pentru proiectarea i execuia excavaiiloradânci realizate în zone urbane, precum i cerintele specifice pentru monitorizarea evoluiei întimp a incintei i a cldirilor/instalaiilor din zona adiacent, pe parcursul execuiei i exploatrii.

(2) Excavaiile adânci sunt lucrri geotehnice speciale, care necesit luarea de msuricorespunztoare pentru punerea în siguran a incintei construciei care se realizeaz în acestea, precum i a construciilor i reelelor de utiliti din zona adiacent, astfel cum este definit lacapitolul 3 al prezentului normativ.

(3) Prezentul normativ se aplic la realizarea excavaiilor cu adâncimi mai mari de 3,00 m,msurate de la suprafaa terenului situate în zone urbane. În categoria excavaiilor adânci se

încadreaz i incintele care au, numai parial, excavaii mai mari de 3,00 m.(4) Normativul se aplic i în cazul excavaiilor adânci realizate în zone construite situate în afarazonelor urbane.

(5) Prevederile normativului sunt armonizate cu prevederile din standardele SR EN 1997-1 i SREN 1997-2, cu anexele lor naionale.

(6) Prin realizarea de excavaii adânci se pot crea incinte delimitate pe toate laturile sau numai peunele din acestea (fig.1).

a. - Excavaii în incint delimitat pe tot conturul; b. - Excavaii în incint delimitat pe trei laturi;1 - Linia terenului natural; 2 - Peretele incintei; 3 - Excavaii în incint delimitat pe tot conturul; 3' - Excavaii înincint cu înlimi inegale pe contur; A (A') - Adâncimea excavaiei (incint cu înlimea inegal a pereilor).

Figura 1. Conturul excavaiilor adânci

(7) Normativul se adreseaz proiectanilor, organismelor de verificare i control (verificareai/sau expertizarea proiectelor, verificarea, controlul i/sau expertizarea lucrrilor), specialitilorcu activitate în domeniul construciilor atestai/autorizai în condiiile legii, executanilor delucrri, precum i investitorilor/beneficiarilor de construcii.




5

(8) Prezentul normativ nu conine cerine referitoare la sntate i securitate pentru proteciaexecutanilor de lucrri pe durata realizrii excavaiei adânci.

1.2. Documente de referin

Reglementri tehnice

Nr.crt.

Acte legislative Act normativ prin care se aprobreglementarea tehnic / publicaia

1. Normativ privind documentaiilegeotehnice pentru construcii,indicativ NP 074-2014

Ordinul ministrului dezvoltrii regionale iadministraiei publice nr. 1330/2014, publicat înMonitorul Oficial al României Partea I nr. 597 inr. 597 bis din 11 august 2014

2. Normativ privind proiectarea,

execuia, monitorizarea i recepia pereilor îngropai, indicativ NP 113-2004

Ordinul ministrului transporturilor, construciilor

i turismului nr. 279/2005, publicat în MonitorulOficial al României Partea I nr. 458 i 458 bis din30 mai 2005

3. Normativ privind proiectareageotehnic a ancorajelor în teren,indicativ NP 114-2014

Ordinul ministrului dezvoltrii regionale iadministraiei publice nr. 1444/2014, publicat înMonitorul Oficial al României Partea I nr. 661 i661 bis din 9 septembrie 2014

4. Normativ privind proiectareageotehnic a fundaiilor pe piloi,indicativ NP 123-2010

Ordinul ministrului dezvoltrii, regionale iturismului nr. 2691/2010, publicat în MonitorulOficial al României Partea I nr. 158 i 158 bis din4 martie 2011

5. Normativ privind proiectareageotehnic a lucrrilor de susinere,indicativ NP 124-2010

Ordinul ministrului dezvoltrii, regionale iturismului nr. 2689/2010, publicat în MonitorulOficial al României Partea I nr. 158 i 158 bis din4 martie 2011

6. Normativ privind proiectareageotehnic a lucrrilor de epuizmente,indicativ NP 134 – 2014

Ordinul ministrului dezvoltrii regionale iadministraiei publice nr. 995/2014, publicat înMonitorul Oficial al României Partea I nr. 597 inr. 597 bis din 11 august 2014

Standarde

Nr.

crt.Indicativ Denumire

1. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguligenerale

2. SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguligenerale

3. SR EN 1997–1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguligenerale. Anexa naional

4. SR EN 1997–2: 2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2:Investigarea i încercarea terenului

5. SR EN 1997–2: 2007/AC:2010 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2:Investigarea i încercarea terenului




6

6. SR EN 1997–2: 2007/NB: 2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2:Investigarea i încercarea terenului. Anexa naional

7. SR EN 12063:2003 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Perei din palplane

8. SR EN 12715:2002 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Injectareaterenurilor

9. SR EN 12716:2002 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Injectarea cu presiune înalt a terenurilor (jet grouting)

10. SR EN 14199:2006 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Micropiloi11. SR EN 14679:2005 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Stabilizarea în

adâncime a pmânturilor prin malaxare12. SR EN 14679:2005/AC:2006 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Stabilizarea în

adâncime a pmânturilor prin malaxare

13. SR EN 14731:2006 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Îmbuntirea pmânturilor prin vibrare de adâncime14. SR EN 14490:2010 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Pmânt

ranforsat cu inte15. SR EN 15237:2007 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Drenaj vertical

2. SURSE DE RISC ASOCIATE CU REALIZAREA EXCAVAIILOR ADÂNCI ÎNZONE URBANE

(1) La proiectarea i execuia excavaiilor adânci în zone urbane exist numeroase surse de risc

(pericole), de care trebuie s se in seama la realizarea acestor lucrri.(2) Sursele de risc asociate cu realizarea excavaiilor adânci sunt factorii care genereaz riscul icare pot conduce la concepia defectuoas a incintelor, afectând astfel, implicit, iconstruciile/instalaiile din zona adiacent.

(3) Odat identificate sursele de risc la amplasamentul construciei, pentru eliminarea acestoraeste necesar luarea de msuri suplimentare de proiectare i execuie a incintei excavate, care potconduce la costuri suplimentare ale investiiei.

2.1. Surse de risc generate de poziia amplasamentului excavaiei adânci

(1) Amplasamentele pentru construcii pot fi situate în zone construite sau în zone libere deconstrucii.

(2) Amplasamentele situate în zone construite se disting prin cel puin una din urmtoarele particulariti:

a) forma parcelei, care poate impune restricii cu privire la spaiul disponibil pentrurealizarea excavaiei adânci;

b) prezena în zona adiacent a unor construcii, inclusiv a unor construcii avariate;c) regimul juridic al vecintilor potenial afectate;d) situarea în zona de protecie a monumentelor istorice, definit în condiiile legislaiei

specifice în domeniul protejrii monumentelor istorice;




7

e) proximitatea cilor i mijloacelor de transport urban;f) existena pe amplasament sau în imediata vecintate a unor reele subterane (ap, canal,

gaze, termoficare, electricitate, telecomunicaii etc);

g) prezena în vecintate a unor supraîncrcri la nivelul terenului.

(3) Toate aceste particulariti reprezint, prin ele însele, surse de risc în cazul realizrii uneiexcavaii adânci, care pot avea consecine nefavorabile fie asupra construciilor i reelelor deutiliti din zona adiacent, fie asupra diferitelor lucrri de construcii care concur la execuiaacesteia.

2.2. Surse de risc generate de caracteristicile geometrice ale excavaiei adânci

(1) Forma i dimensiunile în plan, precum i adâncimea excavaiei, pot reprezenta surse de risc.Un contur neregulat i dimensiuni mari în plan ale excavaiei sporesc complexitatea sistemului de

susineri. Pe msura creterii adâncimii excavaiei, cresc nu numai dificultile de realizare alucrrii dar i riscurile pentru lucrarea în sine sau pentru construciile din zona adiacent, privindstabilitatea acestora.

2.3. Surse de risc generate de terenul de fundare de pe amplasamentul excavaiei adânci

(1) În ceea ce privete terenul de fundare, se pot distinge surse de risc generate de: particularitigeotehnice/hidrogeologice ale amplasamentului, ca de exemplu prezena unei stratificaiieterogene, încruciate, cu straturi având proprieti mecanice defavorabile; amplasareaconstruciei pe pant sau în zone inundabile; prezena i variaia de nivel a unei pânze freaticeaflate deasupra cotei finale de excavare; prezena unui strat de ap subteran sub presiune aflatsub cota final de excavare; absena unui strat impermeabil în care s ptrund un eventual perete

etan de susinere a excavaiei, etc.(2) O a dou grup de surse de risc privind terenul de fundare rezult din faptul c investigareaterenului se bazeaz pe un numr limitat de foraje, sondaje deschise i/sau probe de penetrare, precum i pe încercarea în laborator a unui numr relativ redus de probe. În acest caz, existriscul de a nu fi puse în eviden particulariti ale stratificaiei cu mare relevan pentru proiectarea i execuia excavaiei, sau de a nu se obine parametri geotehnici reprezentativi aidiferitelor straturi.

2.4. Surse de risc care pot s apar la proiectarea excavaiei adânci

(1) Chiar i în situaiile în care condiiile de teren de pe amplasament sunt cunoscute iar proiectulse realizeaz cu metode curente din practica de proiectare în domeniu, precizia calculelorgeotehnice poate fi limitat. Drept urmare, se impune aplicarea unei strategii de proiectare care selimine aceast surs de risc.

2.5. Surse de risc care pot s apar la execuia excavaiei adânci

(1) Indiferent de soluia adoptat, excavaiile adânci pot fi considerate lucrri cu caracter special.Fiecare din componentele care contribuie la realizarea lucrrilor de excavaii adânci aduce propriile surse de risc generate de aspecte, precum: tehnologia de execuie, materialele i




8

echipamentele de contrucii utilizate, experiena proprie a executantului în realizarea de lucrri încondiii de teren asemntoare, etc.

2.6. Surse de risc generate de aciunea cutremurelor

(1) În cazul apariiei unui cutremur pe durata existenei incintei, pot fi afectate atât lucrrile pentru incinta propriu-zis, cât i construciile i instalaiile din zona adiacent. În acest caz, suntnecesare verificri atât ale incintei, cât i ale construciilor/reelelor de utiliti din zona adiacent.

2.7. Surse de risc generate de meninerea deschis a excavaiei peste durata stabilit iniial

(1) O excavaie adânc va fi proiectat pentru a rezista pe durata realizrii în incint a construcieirespective. În acest sens pot fi prevzute ancoraje sau structuri de susinere cu caracter temporarsau definitiv, a cror durat de via poate fi limitat în funcie i de msurile prevzute pentru

pr otecia anticoroziv a acestora. Proiectarea geotehnic a ancorajelor i a lucrrilor de susinerese va face în conformitate cu prevederile normativelor NP 114 i NP 124. Pe toat duratarealizrii în incint a construciei proiectate, se vor lua toate msurile necesare pentru eliminareaoricror surse de risc, precum i pentru punerea în siguran a excavaiei.

(2) În cazul în care durata de meninere deschis a excavaiei depete prevederile iniiale (din proiect) sau se sisteaz realizarea construciei de baz, trebuie luate msuri de punere în sigurana incintei, precum i a construciilor i instalaiilor din zona adiacent.

(3) Dac terenul de la cota de oprire a excavaiei este argilos i nu este creat un sistem de drenaj,vor fi evitate umpluturile din material permeabil, întrucât acestea produc acumularea apeideasupra argilei, ceea ce conduce la înrutirea caracteristicilor geotehnice.

(4) Pân la punerea în siguran a incintei, vor fi evitate lucrrile care produc solicitri dinamicesau ocuri care pot afecta negativ lucrrile/construciile existente.

3. INFLUENA EXCAVAIEI ADÂNCI ASUPRA CONSTRUCIILOR DIN ZONAADIACENT

(1) Excavaia adânc, indiferent de soluia adoptat pentru realizarea ei, va genera deplasriverticale i orizontale în terenul din zona adiacent.

(2) Zon adiacent a excavaiei adânci este zona în limitele creia deplasrile verticale i

orizontale induse de excavaia adânc pot afecta rezistena i stabilitatea construciilor dinvecintatea acesteia.

(3) Proiectantul excavaiei adânci va stabili mrimea i distribuia în plan i în adâncime a acestordeplasri prevzând soluii tehnice i tehnologice astfel încât s nu fie influenate construciile dinzona adiacent.

(4) La realizarea excavaiei adânci se vor expertiza tehnic toate construciile i instalaiile situateîn zona adiacent în scopul punerii în siguran a acestora i al lurii de msuri deremediere/consolidare a acestora, dup caz i potrivit legislaiei în vigoare.




9

(5) Verificrile de rezisten i stabilitate ale unei cldiri existente, efectuate în conformitate cureglementrile tehnice specifice aplicabile în vigoare, vor lua în considerare atât încrcrileaferente cldirii existente, cât i aciunile provenind de la execuia excavaiei pentru noua

construcie (de exemplu: deplasrile verticale i orizontale ale terenului, care conduc lanecesitatea estimrii valorilor admisibile ale deformaiilor).

4. ETAPELE REALIZRII UNEI EXCAVAII ADÂNCI ÎN ZONE URBANE

(1) Realizarea unei excavaii adânci în zone urbane presupune caracterizarea amplasamentului, prin obinerea de date i informaii privind:

a) terenul de fundare i regimul apelor subterane; b) condiiile meteo-climatice ale zonei;c) amplasamentul i vecintile: date generale, construcii, reele de utiliti, mijloace de

transport i supraîncrcri aflate în zona adiacent.(2) Principalele etape ale realizrii excavaiei adânci în zone urbane sunt urmtoarele:

a) proiectarea: stabilirea dimensiunilor în plan i a adâncimii excavaiei, a soluiilor deexcavare i de epuizment, evaluarea i limitarea deplasrilor terenului produse deexcavaie i de coborârea nivelului apei subterane;

b) verificarea sigurantei i stabilitii construciilor i instalaiilor din zona adiacent;c) execuia excavaiei;d) monitorizarea lucrrilor incintei i a construciilor din zona adiacent.

(3) Dac în timpul execuiei apar condiii de teren care nu au putut fi anticipate, soluia tehnic i procedeele de execuie propuse iniial vor trebui modificate, astfel încât s fie puse în siguran

construciile învecinate.

5. CARACTERIZAREA AMPLASAMENTULUI

5.1. Date privitoare la terenul de fundare i la regimul apelor subterane

(1) Datele privitoare la terenul de fundare necesare proiectrii excavaiei se vor obine pe bazainvestigrii terenului, cu respectarea prevederilor din din normativul NP 074 i standardul SR EN1997-2.

(2) În vederea proiectrii unei excavaii adânci este obligatoriu s fie elaborat un Studiu geotehnic.

(3) Studiul geotehnic trebuie s precizeze, cel puin, urmtoarele elemente:a) succesiunea straturilor geologice care alctuiesc terenul de fundare, inclusiv prezena

umpluturilor i a deeurilor; b) prezena faliilor, golurilor carstice sau antropice sau a altor discontinuiti;c) parametrii fizici (pentru identificare si caracterizare) i mecanici (de rezisten i de

deformabilitate) ai straturilor, influena prezenei apei asupra acestor proprieti i variaiaîn timp a acestora;

d) prezena pmânturilor sensibile la umezire, a pmânturilor cu umflri i contracii marisau a pmânturilor lichefiabile;




10

e) încadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicitii;f) stabilitatea general i local a terenului;g) agresivitatea chimic a terenului i a apei subterane;

h) posibilittile de îmbuntire a terenului (dac este cazul);i) inundabilitatea; j) regimul apelor subterane, stabilit prin:

(i) msurtori privind nivelul, direcia de curgere, viteza i caracterul stratului acvifer(cu nivel liber sau sub presiune);

(ii) variaiile de nivel care se pot produce în timp;(iii) testri (pompri i turnri) executate în foraje, pentru determinarea coeficienilor de

permeabilitate ai terenului (dac este cazul);(iiii) msurtori în piezometre ale presiunii apei din porii pmântului (dac este cazul).

(4) Verificarea documentaiei geotehnice pentru lucrrile de excavaii adânci (studiu geotehnic,

studiu geotehnic de detaliu, raport de monitorizare geotehnic a execuiei) va fi efectuat de unverificator de proiecte atestat pentru domeniul Af „Rezistena i stabilitatea terenului de fundareal construciilor i masivelor de pmânt”, în conformitate cu prevederile normativului NP 074.

5.2. Date meteo-climatice ale zonei

(1) La proiectare se vor obine informaii meteo-climatice privind amplasamentul construciei, precum:

a) precipitaiile înregistrate în zon, cu probabiliti de apariie a acestora pe perioada deexecuie a lucrrilor de excavare precum i pe întreaga perioad în care incinta excavatrmâne deschis;

b) temperaturile maxime i minime;c) eventualele fenomene meteorologice deosebite care au fost înregistrate.

(2) Aceste informaii sunt necesare atât pentru perioada de execuie a lucrrilor, în vedereastabilirii msurilor care s evite inundarea incintei, cât i pentru etapa de monitorizare.

5.3. Date privitoare la amplasament i vecinti

5.3.1. Date generale despre amplasament

(1) La proiectare se vor obine informaii despre utilizarea actual a amplasamentului/eventualelefolosine anterioare ale acestuia.

(2) În acest sens, se va stabili dac în zona respectiv au avut loc exploatri ale unor zcmintesubterane. Se va preciza dac amplasamentul aparine sau este în apropierea unei zone de protecie sau unei zone protejate, incluse pe lista monumentelor, ansamblurilor i situriloristorice.

5.3.2. Date privitoare la construciile din zona adiacent

(1) Expertiza construciilor învecinate cu amplasamentul excavaiei va conine informaii privind:a) vechimea cldirilor i eventualele probleme deosebite care au avut loc în perioada de

execuie sau ulterior;




11

b) eventuala încadrare a cldirilor pe lista monumentelor, ansamblurilor i siturilor istorice;c) tipul structural al cldirilor i capacitatea acestora de a prelua tasrile difereniale;d) adâncimea i sistemul de fundare: se va preciza dac a fost utilizat fundarea direct

(radier general, fundaii izolate, fundaii continue etc), cu sau fr îmbunttireaterenului de fundare, sau fundarea indirect (pe piloi, barete, etc.);

e) starea tehnic a structurilor construciilor, cu evidenierea eventualei prezene a unortasri, fisuri, crpturi etc;

f) inundabilitatea la cldirile cu subsoluri.

Datele de mai sus sunt necesare în toate etapele de realizare a incintei.

5.3.3. Date privitoare la mijloacele de transport din zon

(1) La proiectare se vor obine date privind tipurile de mijloace de transport care circul în zon

(auto, tramvai, metrou, feroviare) i lucrrile necesare traficului respectiv i se va aprecia msuraîn care vreunul dintre aceste mijloace poate influena lucrarea de excavaie ori pri ale acesteia, precum i dac poate fi influenat de lucrrile de construcii.

5.3.4. Date privitoare la reelele de utiliti

(1) La proiectare/execuie trebuie s fie disponibile toate informaiile necesare referitoare lareelele de utiliti existente, inclusiv cele care rezult din expertizarea tehnic a acestora, daceste cazul.

(2) Astfel, pentru întregul amplasament se vor indica traseele eventualelor reele de utiliti aflateîn funciune: ap potabil, canalizare menajer, canalizare pluvial, energie electric,

telecomunicaii, gaze, etc., iar pentru conductele aflate în apropierea incintei se va verifica starealor de etaneitate.

(3) În cazul în care în apropierea amplasamentului sunt reele electrice, se va depista i eventuala prezen a curenilor vagabonzi.

(4) Totodat, se vor culege informaii i despre eventuale reele de utiliti abandonate.

(5) În cazul în care nu exist informaii certe privind pozitia reelelor, se vor efectua sondaje peîntregul amplasament al incintei, în scopul depistrii tuturor reelelor de utiliti existente.

(6) Atunci când este necesar devierea unora dintre reelele de utiliti, aceasta se va face curespectarea legislaiei în vigoare i în baza unor proiecte de specialitate.

5.3.5. Date privitoare la supraîncrcri

(1) La proiectare se vor culege date i se va aprecia posibilitatea de apariie a unor supraîncrcri pe durata execuiei excavaiei, precum i pe durata în care incinta excavat rmâne deschis.Supraîncrcrile pot fi generate de desfurarea lucrrilor de execuie din incinta excavaiei, deactivitile curente ale proprietarilor din vecintate sau de diverse activiti desfurate în situaiiocazionale.

(2) Pentru fiecare dintre supraîncrcrile care se iau în considerare, se vor stabili: perioada posibil de apariie, durata, poziia în plan i mrimea.




12

6. PROIECTAREA EXCAVAIILOR ADÂNCI

(1) La proiectarea excavaiei se vor respecta reglementrile tehnice în vigoare referitoare la

diferitele tipuri de excavaii, precum: excavaii taluzate în pmânt natural, excavaii taluzate în pmânt ranforsat, excavaii verticale sprijinite sau excavaii cu elemente autoportante.

(2) Vor fi evaluate deformaiile terenului din zona adiacent cauzate de excavaie i, dac estecazul, de variaiile nivelului apei subterane în cuprinsul terenului de fundare al construciilorexistente învecinate. Acestea vor fi comparate cu valorile admisibile pentru construciileexistente. Dac deformaiile estimate sunt inacceptabile, va fi revzut soluia incintei, se vor luamsuri de meninere la cota iniial a nivelului apei subterane sub construciile existente, etc.

(3) Se va ine seama de eventuala ridicare a nivelului apei care conduce la creterea împingerilorasupra peretelui excavaiei i la sporirea debitelor concentrate care pot afecta negativ stabilitateageneral.

(4) Lucrrile de susinere a pereilor incintei trebuie s reziste la aciunea cutremurelor, iardeplasrile acestora nu trebuie s afecteze construciile i instalaiile din zona adiacent.

(5) Excavaia adânc definit la art. 1.1 se încadreaz, de regul, în categoria geotehnic 3, astfelcum aceasta este definit în NP 074. Stabilirea categoriei geotehnice se face în funcie deurmtorii factori: condiiile de teren, nivelul apei subterane, încadrarea construciei în categoriade importan, vecintile i zona seismic.

(6) Proiectul excavaiei adânci va fi verificat de un verificator atestat pentru domeniul A f .

6.1. Stabilirea caracteristicilor geometrice ale excavaiei

6.1.1. Dimensiunile în plan

(1) Dimensiunile în plan ale excavaiei deriv din tema de proiectare, prin care se urmrete, deregul, un grad cât mai ridicat de ocupare cu construcii a amplasamentului, cu respectarealegislaiei în vigoare.

(2) Atunci când pe conturul amplasamentului se afl cldiri, se va cuta, pe cât posibil,distanarea limitelor excavaiei fa de cldirile învecinate, pentru a se reduce riscurile la careexecutarea excavaiei le poate expune pe acestea.

(3) Stabilirea distanei noii construcii fa de limita proprietii se va face cu respectarea

spaiului de lucru minim impus de execuia peretelui de sprijin (fig.2).(4) În condiiile realizrii viitoarei construcii în contact cu peretele de sprijinire a taluzuluiincintei, dimensiunea spaiului IV din figura 2 se reduce în consecin.

(5) În cazul în care peretele de sprijinire a taluzului incintei are rol de perete definitiv al noiiconstrucii, spaiile de lucru vor fi modificate corespunztor.




13

a. – Plan; b. – Seciune vertical(I) - Spaiul de lucru minim pentru execuia peretelui de sprijin al taluzului; (II) – Limea peretelui de sprijin altaluzului; (III) – Tolerana de execuie a peretelui de sprijin al taluzului; (IV) – Spaiu de lucru pentru nouaconstrucie

Figura 2. Spaiul de lucru minim pentru execuia peretelui de sprijinire a taluzului incintei

6.1.2. Stabilirea adâncimii excavaiei

(1) Adâncimea excavaiei rezult din numrul de niveluri subterane specificate prin tema de proiectare a noii construcii i din soluia de fundare aleas. Totui, este necesar ca definitivarea

acestei adâncimi s se fac dup cunoaterea condiiilor geotehnice i hidrogeologice de peamplasament, în mod particular a nivelului i caracterului pânzelor de ap subteran interceptateîn forajele de investigare a terenului de fundare. Întrucât dificultile i riscurile cresc în msurapreciabil prin coborârea cotei finale de excavare sub nivelul apei subterane, trebuie avutîntotdeauna în vedere posibilitatea limitrii numrului de niveluri subterane, pentru reducereaacestor dificulti i riscuri.

(2) Pe parcursul realizrii excavaiilor în pmânturi argiloase, odat cu creterea adâncimii existriscul umflrii fundului spturii , ca urmare a scderii presiunii geologice (fig.3). Tendina deumflare crete odat cu mrimea dimensiunilor în plan ale excavaiei.

(3) Prin proiect se va stabili tehnologia de execuie a fundaiei noii construcii, astfel încât s se

realizeze fundarea acesteia la cota din proiect. În cazul fundaiei pe radier, atunci când betonareanu se poate realiza continuu, una dintre msurile tehnologice indicate este excavarea parial iexecuia radierului pe ploturi, evitând descoperirea total a incintei la cota final de fundare.

(4) În cazul în care este justificat, înainte de efectuarea spturii se poate recurge la msuri deconsolidare prin injectri ale terenului aflat sub cota final a excavaiei.




14

Figura 3. Linia posibil a fundului excavaiei, din cauza umflrii terenului

(5) În situaia în care sub nivelul cotei inferioare a incintei se gsete un strat impermeabil degreutate G sub care se afl un acvifer sub presiune de rezultant S , exist riscul de ruperehidraulic a bazei excavaiei (fig.4). În acest caz, trebuie efectuat verificarea privind efectulsubpresiunii, respectiv la starea limit ultim UPL, în conformitate cu SR EN 1997-1. În cazulunui rezultat nefavorabil, se vor lua msuri de depresionare a acviferului, înainte de începerealucrrilor de execuie a incintei.

Figura 4. Verificarea ruperii hidraulice a bazei excavaiei

6.2. Stabilirea soluiei de excavare

(1) În funcie de dimensiunile în plan i de adâncimea excavaiei, de condiiile geotehnice/hidrogeologice i de vecinti, excavaiile adânci se pot realiza fr sprijinire (taluzate) sau




15

sprijinite. În ambele situaii se va avea în vedere verificarea la strile limit ultime GEO i STR,conform SR EN 1997-1.

(2) inând seama de particularitile de pe fiecare latur a unei incinte excavate, se pot alegesoluii diferite de sprijinire pentru fiecare dintre laturi.

(3) Alegerea soluiei de excavare se va face în urma unui calcul tehnico-economic, în care vor ficomparate diferitele soluii posibil a fi realizate.

(4) Soluia de excavare trebuie s aib în vedere concluziile expertizelor tehnice privind stareatehnic a construciilor i instalaiilor din zona adiacent, efectuate potrivit legislaiei în vigoare pentru punerea în siguran a acestora.

6.2.1. Excavaii nesprijinite (taluzate)

(1) Excavaiile taluzate pot fi avute în vedere doar în situaiile în care între limitele în plan aleconstruciei pentru care este necesar excavaia i conturul amplasamentului rmâne o zon deteren suficient de mare pentru a se putea înscrie un taluz.

(2) Aceast soluie de excavare este indicat, îndeosebi, în situaia în care nivelul apei subteranese afl sub cota inferioar a spturii sau, dac se afl deasupra acestei cote, atunci când volumulde ap acumulat prin pereii si baza excavaiei este redus i poate fi controlat fr riscuri.

(3) Sursele de risc pot proveni din pierderea stabilitii taluzului pe zone mai mult sau mai puinextinse, cauzat de factori naturali sau antropici.

(4) În funcie de natura terenului i de distana între baza excavaiei i suprafaa terenului,excavaiile taluzate se pot realiza în dou variante, în pmânt natural i, respectiv, în pmânt

ranforsat.

6.2.1.1. Taluzuri în pmânt natural

(1) Prin proiectare se vor stabili pantele taluzurilor, înlimea acestora, poziia i limea bermelor, sistemul de colectare i evacuare a apelor, etc.

(2) Avantajul soluiei const în simplitatea execuiei, îndeosebi în cazurile în care nu suntnecesare epuizmente. Dezavantajul îl reprezint volumele mai mari de terasamente.

(3) În figura 5a se prezint o soluie cu excavaii limitate de un taluz executat în pmânt natural,când nivelul apei subterane este situat sub nivelul excavaiei.

(4) În cazul prezenei apei subterane deasupra cotei de excavare i a unui debit considerabil se prevede, de regul, un ecran de etanare executat în spatele viitorului taluz (fig.5b). Ecranul poatefi realizat din palplane, panouri sau piloi secani din beton, elemente subiri, voal de etanare,etc.




16

a.

b.

a. - cu nivel al apei subterane sub cota excavaiei b. - cu nivel al apei subterane deasupra cotei excavaiei

Figura 5. Excavaie limitat de un taluz

6.2.1.2. Taluzuri în pmânt ranforsat

(1) Pentru reducerea volumelor excavate se pot adopta pante ale taluzului mai apropiate devertical, obinute prin ranforsarea terenului cu elemente capabile s preia solicitri de traciune.Acestea se introduc cu o uoar înclinare în jos în raport cu orizontala i se realizeaz din baremetalice introduse în pmânt prin batere sau în guri forate i apoi fixate prin injectare (a sevedea standardul SR EN 14490).

(2) Un taluz din pmânt ranforsat se realizeaz „de sus în jos”, pe msura excavrii, în trepte.Dup introducerea elementelor de ranforsare, faa taluzului este protejat cu un strat de betontorcretat sau alte soluii care asigur i fixarea captului intelor.

(3) Aceast soluie se poate alege în situaia în care pmântul are o coeziune suficient, astfelîncât faa expus a spturii s fie stabil în intervalul de timp cuprins între lucrrile de excavaiei de protecie.

În figura 6 se prezint cele patru faze de execuie ale unei excavaii taluzate în pmânt ranforsat.




17

Figura 6. Faze de execuie ale ranforsrii unui taluz prin inte

6.2.1.3. Taluzuri în teren consolidat

(1) Pentru reducerea amprizei spturilor necesare excavaiei pot fi avute în vedere soluii deconsolidare a terenului de pe conturul viitoarei incinte prin injectare, vibrare de adâncime sau prin malaxare a pmântului, rezultând o structur de pmânt – ciment (a se vedea standardele SREN 12715, SR EN 12716, SR EN 14731 i SR EN 14679).

(2) Injectarea se poate face cu presiune joas sau înalt (jet grouting). La proiectare vor fi avuteîn vedere tehnologia, precum i reeta care trebuie aplicat pentru realizarea unui masiv de pmânt stabil.

(3) Dac nivelul apei subterane se afl deasupra nivelului excavaiei, este obligatorie obinereaunei permeabiliti cât mai reduse.

(4) Procedeul de malaxare poate fi combinat cu cel de injectare cu presiune înalt. De asemenea,se pot introduce bare de armtur.

(5) La execuia lucrrilor exist surse de risc provenite din impactul negativ asupra construciilordin zona adiacent, respectiv ptrunderea suspensiei în subsoluri, creterea deformaiilor, etc.

(6) În cazul unor defecte care sunt sesizate în timpul spturii, sub nivelul apei subterane, estefoarte dificil intervenia pentru reparare.

6.2.2. Excavaii sprijinite (verticale)

(1) Excavaiile verticale sprijinite sunt excavaii realizate la adpostul unor lucrri de susinere.Proiectarea geotehnic a lucrrilor de susinere se va face în conformitate cu prevederilenormativului NP 124.

(2) Se disting dou categorii principale de lucrri de sprijinire utilizate pentru realizarea în zoneurbane de excavaii adânci verticale: cu folosirea de elemente prefabricate sau cu perei îngropai.




18

(3) În cazul în care peretele nu este autoportant, împingerea pmântului este transferat unuisistem de susineri interioare format din filate i praiuri/tirani de ancorare.

(4) La realizarea excavaiilor sprijinite trebuie asigurate cerinele specifice de rezisten ietaneitate.

6.2.2.1. Sprijiniri folosind elemente prefabricate

Sprijinirile la care se folosesc elemente prefabricate sunt, de regul, sprijiniri cu caractertemporar, la care se urmrete recuperarea i reutilizarea elementelor utilizate.

6.2.2.1.1 Sprijiniri cu dulapi, filate i praiuri

(1) Aceast soluie poate fi aplicat doar în cazul în care excavaia nu implic realizarea de

epuizmente.(2) În cazul folosirii praiurilor înclinate, un dezavantaj al utilizrii acestui sistem îl reprezintfaptul c reclam o suprafa în plan relativ mare, care reduce din suprafaa disponibil pentruconstrucia definitiv.

(3) În figura 7 se prezint o sprijinire cu dulapi verticali, filate orizontale i praiuri înclinate.

(4) În cazul utilizrii sprijinirilor cu dulapi, filate i praiuri, sursele de risc pot proveni dinscurgerea materialului din terenul adiacent prin rosturile dintre dulapii verticali, precum i ladezafectarea sprijinirii, care trebuie fcut în corelare cu execuia noii construcii i prezenaconstruciilor din zona adiacent.

Figura 7. Sprijinirea peretelui incintei cu dulapi, filate i praiuri

6.2.2.1.2 Sprijiniri cu palplane

(1) Palplanele sunt elemente din lemn, din profile metalice sau din material plastic, introduse înteren prin batere sau vibrare pentru a forma un perete vertical impermeabil (a se vedea istandardul SR EN 12063).

(2) Pereii din palplane se utilizeaz mai ales în situaiile în care nivelul apei subterane estesituat deasupra cotei finale de excavare.




19

(3) În figura 8 se prezint un perete din palplane la care, pe msura excavrii, susinerea estecompletat prin filate i praiuri.

(4) La extragerea palplanelor se va urmri s nu se produc deteriorri ale hidroizolaiei noiiconstrucii.

(5) În cazul utilizrii sprijinirilor cu palplane în zone urbane, sunt unele riscuri de care trebuie sse in seama:

a) la introducerea palplanelor, vibraiile propagate în teren pot afecta cldirile i reelele deutiliti din zon, iar zgomotul produs este un factor de poluare sonor care poate atingelimite inacceptabile;

b) în exploatare, din cauza realizrii necorespunztoare a rosturilor, poate s apar un afluxde ap care antreneaz particulele fine de pmânt din exterior;

c) la extragerea palplanelor, se pot crea goluri în terenul de sub construciile existente, încazul în care terenul conine straturi de pmânt cu coeziune mare.

Figura 8. Sprijinire cu perete de palplane

6.2.2.1.3 Sprijiniri în „sistem berlinez”

(1) „Sistemul berlinez ” const în introducerea pe conturul peretelui, la distane care rezult princalcul, a unor elemente metalice cu profil dublu T, introduse sub cota final de excavare.

(2) Introducerea profilelor poate fi realizat prin batere sau în guri de foraj betonate.

(3) Pe msura excavrii, pe aripile profilelor metalice sau în spatele acestora sunt împnai dulapiorizontali din lemn.

(4) Utilizarea „ sistemului berlinez ” se poate face în pmânturi care posed suficient coeziune pentru a-i menine stabilitatea pe înlimea de excavare corespunztoare dulapilor care seintroduc, pe amplasamente în care nivelul apei subterane este situat sub cota final de excavare,fie în mod natural, fie printr-o coborâre general a acestui nivel.

(5) În locul profilelor metalice se pot executa piloi forai, între care se execut o protecie aterenului prin torcretare, cu sistemul de drenaj aferent.




20

(6) În figura 9 se prezint o seciune orizontal printr-un perete realizat cu „ sistemul berlinez ” cuutilizarea de profile metalice.

Figura 9. Sprijinire realizat în “sistem berlinez” cu profile metalice

(7) În cazul utilizrii sprijinirilor în „sistem berlinez”, riscurile pot fi cauzate de mrimeadeformaiilor orizontale care apar la partea superioar a sprijinirii i care pot conduce la tasri aleterenului i, implicit, ale construciilor din zona adiacent. Fenomenul este accentuat de posibilitatea scurgerii materialului fin printre dulapi.

6.2.2.2. Sprijiniri cu perei îngropai

(1) Pereii îngropai sunt lucrri de susinere executate direct în amplasament pe conturul viitoareiincinte, sub protecia crora se realizeaz excavaiile adânci. Uneori, pereii îngropai pot servi i

ca fundaii de adâncime sau perei portani având caracter definitiv. În acest caz trebuie adoptatedetaliile necesare impuse de conlucrarea cu structura i de cerinele specifice. Proiectarea,execuia, monitorizarea i recepia pereilor îngropai se face în conformitate cu prevederilenormativului NP 113.

(2) În funcie de alctuirea constructiv, pereii îngropai se clasific în: perei din panouri i perei din piloi forai.

6.2.2.2.1 Perei din panouri

(1) Pereii din panouri pot fi realizai din beton monolit (perei mulai) sau din elemente prefabricate.

(2) Pereii mulai sunt realizai prin turnarea în teren a betonului, dup ce în prealabil a fostexcavat, sub protecia noroiului bentonitic, o tranee în care se introduce carcasa de armtur(fig.10). Etaneitatea rostului dintre panouri este asigurat prin elemente speciale.

(3) Pereii îngropai din elemente prefabricate se obin prin lansarea unor elemente prefabricateîntr-o tranee, excavat sub protecie de noroi bentonitic, substituit apoi de noroi autoîntritor,sau excavat direct sub protecie de noroi autoîntritor (a se vedea i NP 124). Etaneitatea esteasigurat prin întrirea noroiului autoîntritor i prin profile de material plastic introduse în rostuldintre elemente.




21

Figura 10. Perete din panouri

(4) Dezavantajele utilizrii panourilor prefabricate rezid din greutatea mare a elementelor caretrebui introduse în tranee i din dificultile de amenajare a rostului.

(5) În cazul utilizrii pereilor din panouri, sursele de risc, în special la execuie, provin din:a) deprecierea caracteristicilor noroiului bentonitic prin aciunea de splare de ctre apa

subteran în micare;

b) prezena unor pmânturi macrogranulare, terenuri cu permeabilitate mare sau caviticare pot cauza pierderea brusc a fluidului stabilizator sau o cdere brusc a betonului întimpul turnrii;

c) prezena bolovanilor sau a oricror obstacole subterane, care pot cauza dificulti laexcavare;

d) viteza de scurgere prea mare a apei subterane, care poate antrena particulele fine din betonul proaspt turnat, creând astfel zone neetane;

e) neasigurarea unei diferene suficiente între nivelul noroiului în tranee i nivelul apeisubterane;

f) neasigurarea unui flux neîntrerupt al fazelor de execuie (sparea panoului, lansareacarcasei de armtur i a pieselor de rost, betonarea) i nerespectarea intervalelor de timp

admise între faze;g) imersarea insuficient în beton a tubului cu pâlnie pentru betonare i manevrarea greit a

acestuia;h) utilizarea de panouri prea lungi, care reduce numrul de rosturi, dar poate conduce la o

betonare necorespunztoare, cu formarea de incluziuni de noroi în masa betonului, princare se pot produce scurgeri importante de ap, mai ales sub presiuni hidrostatice mari (laun nivel ridicat al apei subterane asociat cu o excavaie foarte adânc); de asemenea,scade gradul de siguran al excavaiei executate lâng calcanul unei construcii adiacente.În acest caz, se limiteaz lungimea unui panou la dimensiunea cupei de excavare, iartrecerea la execuia unei noi tranei trebuie s se fac numai dup betonarea panouriloradiacente;

i) modul de realizare a rosturilor verticale dintre panouri, precum i a rosturilor între peretei radier;

j) extragerea necontrolat a elementelor de rost.

6.2.2.2.2 Perei din piloi forai

(1) Pereii îngropai din piloi forai cu interspaii (fig. 11a) sau dispui practic tangeni seutilizeaz în amplasamente în care nu se impun condiii de impermeabilitate a peretelui.

(2) Atunci când se impun asemenea condiii, se folosesc perei din piloi secani, dintre care piloii primari sunt nearmai, din beton, mortar sau din alt material cu rezisten sczut, iar cei




22

secundari sunt armai (fig. 11b). În cazul pereilor îngropai cu caracter definitiv, care fac partedin structura viitoarei construcii, piloii primari vor fi dimensionai în consecin.

(3) Alegerea tipului de pilot se face în funcie de condiiile de teren, de nivelul apei subterane ide vecinti, utilizând metode de excavare continu sau discontinu, i aplicând, acolo unde estenecesar, metode de susinere a pereilor forajului.

(4) Se vor realiza astfel, în principal, piloi forai în uscat i netubai, piloi forai sub noroi bentonitic, piloi forai cu tubaj recuperabil sau piloi forai cu nec continuu.

a.distana între axele piloilor secundari

b.

a. - piloi armai cu interspaii b. - piloi secani: piloi rezisteni (armai) / piloi nearmai, din material cu rezisten sczut

Figura 11. Perete din piloi

(5) Pentru susinerea pereilor excavaiei pot fi utilizai micropiloi doar dac nivelul apeisubterane este sub cel al excavaiei, din cauza dificultii de secantare la diametre mici (a sevedea standardul SR EN 14199).

(6) În cazul utilizrii pereilor din piloi forai, sursele de risc pot proveni din urmtoarele situaii:a) numrul mare de rosturi verticale dintre piloi; b) lipsa unui element de rost

c) zona secantat se poate reduce la lungimi mari ale piloilor;d) execuia succesiv poate produce deteriorri ale piloilor adiaceni;e) existena unui strat afânat, moale, aflat aproape de partea superioar a pilotului, care poate

conduce la formarea de caviti la extragerea tubajului;f) extragerea prea rapid a necului într-un pmânt necoeziv;g) dac viteza de extragere a tubajului nu este suficient de redus poate produce vibraii care

pot s afecteze construciile din zona adiacent;h) în cazul forrii sub protecia noroiului bentonitic, vor fi avute în vedere aspectele

prezentate la pereii din panouri.




23

6.3 Susinerea pereilor excavaiei

(1) Susinerea pereilor excavaiei, se poate face în interior, prin praiuire sau prin planee de

beton armat, sau în exterior, prin ancorare.

6.3.1 Susineri interioare prin praiuire

(1) Principalele elemente constructive care alctuiesc sistemul prin praiuire sunt: filateledispuse perimetral (elemente încovoiate), praiurile (elemente comprimate) i popii, acolo undeeste necesar reducerea lungimii de flambaj a praiurilor.

(2) La contactul cu peretele excavaiei, praiurile trebuie împnate sau precomprimate, astfelîncât s fie împiedicat deplasarea spre incint a peretelui sprijinit.

(3) Dezavantajul sistemului îl reprezint aglomerarea incintei cu praiuri, contravântuiri, popi

etc., ceea ce îngreuneaz excavarea i, în general, activitile de construcie asociate lucrriisubterane.

(4) În figura 12 se prezint în plan i în seciuni verticale diferite moduri de realizare a unorsusineri prin praiuire.

(5) Tehnologia de susinere prin planee de beton armat, cunoscut i sub denumirea de „metoda milanez ” sau „metoda de sus în jos”, implic turnarea la suprafaa terenului a unui planeu din beton armat în care se las goluri care vor servi, ulterior, la accesul lucrtorilor i echipamentelor,la evacuarea pmântului i la ventilarea zonei de lucru din incint.

(6) Sparea se face sub planeu, care îndeplinete rolul de prai pentru pereii îngropai. Prin

proiectare vor fi stabilite tehnologia de lucru, modul de legtur a planeelor i radierului cu peretele îngropat, rezistena peretelui sub planeu pân la turnarea planeului inferior, precum ideformaiile peretelui între dou planee consecutive. Înainte de turnarea planeului, se potintroduce în teren piloi care s susin planeul.




24

Berm

temporar

b.

2

1 7

6

1

2

2 1

5

31

2

4

1

2

2

1

2

21

3

3

a.

a. - dispunerea în plan a sprijinirilor (exemple); b. - seciuni prin incint cu sprijiniri interioare

1 – filate; 2 – praiuri orizontale sau înclinate; 3 – popi; 4 – reazem; 5 – pilot; 6 – bloc de preluare a împingerii; 7 –

radier

Figura 12. Susinerea în interiorul incintei excavate prin praiuire

6.3.2. Susineri interioare prin planee de beton armat

(1) În figura 13 sunt prezentate etapele de execuie ale infrastructurii unei cldiri înalte cusubsoluri multiple, realizat prin „metoda de sus în jos”.




25

1 – perete îngropat; 2 – baret sau pilot; 3 – stâlp; 4 – teren natural; 5, 6, 8, 9 – planee; 7 – stâlp; 10 – radierul de laultimul subsol

Figura 13. Etapele de execuie ale infrastructurii unei cldiri înalte cu subsoluri multiple folosind tehnica „de sus în jos” (exemplificare: etapele I – IX)

(2) Metoda „de sus în jos” este indicat în situaiile în care se impun limitri severe aledeplasrilor pereilor îngropai sau în cazul unor deschideri mari ale incintei. La utilizareasusinerilor interioare prin planee de beton armat apar, totui, dificulti la realizarea spturii i betonrii sub planee.

6.3.3. Susineri exterioare prin ancoraje în teren

(1) Ancorajele în teren (fig.14) reprezint elemente structurale capabile s transmit la un strat portant de pmânt forele de întindere care le sunt aplicate, prin intermediul unui bulb. În acestcaz, pentru ancorare pot fi folosite sârme, toroane sau bare.

(2) Alegerea sistemului de susinere prin ancoraje în teren depinde de numeroi parametri, întrecare:

a) respectarea legislaiei în vigoare pentru execuia ancorajelor în teren în afara limitelor proprietii;

b) natura terenului i comportarea în timp a acestuia;c) regimul apei subterane în momentul executrii ancorajelor i, ulterior, în faza de

excavare;d) agresivitatea mediului, inclusiv a apei subterane;e) poziia fundaiilor i subsolurilor cldirilor învecinate, ca i a reelelor de utiliti

existente.




26

Figura 14. Ancoraje în teren pentru pereii unei incinte

(3) La proiectare vor fi analizate i urmtoarele aspecte:a) caracterul definitiv sau permanent al ancorei; b) necesitatea efecturii în timp a unor intervenii la sistemul de ancoraj;c) condiiile în care este obligatorie scoaterea ancorajelor provizorii de sub construciile din

zona adiancent, în conformitate cu legislaia în vigoare;d) efectul forei de tensionare i a presiunii de injectare asupra construciilor din zona

adiacent;e) efectele pe care realizarea ancorajelor le poate avea asupra acestor construcii (de

exemplu tasri în faza de forare, ridicri în faza de injectare a suspensiei sau mortarului,

efectul asupra apei subterane etc). În cazul ancorelor definitive se recomand efectuareade evaluri asupra comportrii în timp a acestora, fcându-se precizri asupramodalitilor de întreinere i de intervenie în cazul apariiei unor defeciuni.

(4) Nu se recomand folosirea ancorajelor în cazul în care nivelul hidrostatic se afl deasupra punctului de pornire al forajului, atunci când acest nivel nu poate fi coborât sau când nu sedispune de o tehnologie adecvat care s permit prevenirea curgerii apei, cu antrenarea particulelor de pmânt.

(5) În cazul folosirii unor ancoraje (tirani) definitive în pmânturi argiloase, se va ine seama deconsistena acestor pmânturi. Va fi considerat adecvat acea tehnologie care a fost gsitcorespunztoare în toate fazele de execuie a ancorajului (forare, armare, injectare), pe baza unorîncercri in situ.

(6) Alegerea soluiei cu ancoraje implic o serie de surse de risc provenite, în principal, dinsuprapunerea unor factori, cum ar fi: nivelul ridicat al apei subterane, influena variaiei niveluluiacestei ape, prezena unor strate de pmânturi uor antrenabile de apa în micare, întâlnirea unorcaviti, curgerea lent a terenului argilos în care se afl bulbul, lungimea mare a ancorajelor, prezena unor cldiri i reele de utiliti în apropiere.




27

6.4. Stabilirea soluiei de epuizment

6.4.1. Aspecte generale

(1) Prezena apei subterane pe amplasamentul excavaiei adânci reprezint un factor de caretrebuie s se in seama la proiectarea i execuia lucrrii.

(2) În scopul îndeprtrii apei din excavaie i al asigurrii condiiilor de lucru în uscat estenecesar efectuarea de lucrri de epuizment.

(3) Principalele metode prin care se asigur executarea excavaiilor adânci în prezena apeisubterane sunt urmtoarele:

a) pomparea direct a apei care ptrunde prin pereii i fundul excavaiei; b) coborârea general a nivelului apei subterane, prin filtre aciculare sau puuri-filtre,

realizat înainte de excavare;

c) realizarea unor bariere etane, care s împiedice apa subteran s ptrund în excavaie.(4) Alegerea metodei celei mai eficiente depinde de numeroi factori, dintre care: dimensiunile în plan i adâncimea excavaiei; grosimea i natura straturilor de pmânt; mrimea presiunii apei înfiecare strat; prezena în vecintate a unor construcii i reele de utiliti; perioada de timp cât varmâne deschis excavaia.

(5) În cazul în care nivelul apei subterane este situat deasupra cotei inferioare a spturii, se vaîntocmi un Proiect de epuizmente, în care se vor detalia lucrrile de dirijare, colectare i evacuaredin incint a apelor infiltrate i a apelor provenite din precipitaii (a se vedea i NP 134).Proiectul va conine toate msurile necesare coborârii nivelului apelor subterane sub cota final aexcavaiei i meninerea acestui nivel coborât pe perioada de execuie a lucrrilor în incint. Se

vor efectua verificri la strile limit ultime GEO, HYD i UPL, conform SR EN 1997-1.(6) Pentru colectarea apelor pluviale sau a unor infiltraii reduse, se va executa un sistem derigole care s adune apele în interiorul unor bae, de unde acestea vor fi evacuate prin pompare iconduse în sistemul de canalizare al zonei. Acest sistem de rigole va fi amplasat cât mai departe posibil de baza ecranului incintei.

(7) Rigolele vor fi cptuite cu materiale filtrante, pentru a se evita antrenarea excesiv amaterialului fin din terenul de fundare. În acelai scop, baele din care se evacueaz apa vor fiamenajate pentru ca pompele s nu antreneze materialul fin.

(8) Soluiile tehnice de realizare a epuizmentelor se vor alege funcie de particularitileamplasamentului i se vor corela cu tehnologia de execuie a lucrrilor din interiorul incintei.

(9) Programul de pompare se va întocmi înainte de începerea lucrrilor i se va adapta în perioadade execuie, în funcie de necesiti.

(10) La alegerea i aplicarea metodei de epuizment este necesar îndeplinirea unor condiii de baz, care se refer la:

a) nivelul coborât al apei subterane, care trebuie monitorizat în permanen, pentru evitareavariaiilor care pot afecta atât stabilitatea excavaiei i continuitatea lucrrilor deconstrucie, cât i stabilitatea construciilor învecinate;

b) excavaie, care trebuie s rmân în permanen stabil, fr s se produc alunecri alemalurilor sau umflri excesive ale bazei;




28

c) stratul purttor de ap care, în cazul în care este un pmânt granular neuniform, se poatecomporta ca un filtru invers, capabil s previn pierderea de pmânt prin pompare; dacacest lucru nu se întâmpl, în jurul puului de descrcare trebuie realizat un filtru invers,

pentru a împiedica antrenarea unor pmânturi cum sunt prafurile nisipoase, nisipurile prfoase i nisipurile fine;

d) instalaia de pompare, care trebuie prevzut cu capaciti i surse de energie de rezerv.

(11) În cazul utilizrii epuizmentelor, riscurile pot apare în cazul diferenelor mari între nivelulapei subterane i cota inferioar a spturii, când debitele prea mari necesar a fi evacuate conducla antrenarea excesiv de material sau nu pot fi stpânite. De asemenea, aceast situaie poatedetermina scderea nivelului apei subterane i în afara incintei, ceea ce poate provoca tasri aleterenului din zona adiacent.

6.4.2. Epuizment prin pompare direct

(1) În fig. 15 sunt prezentate scheme de utilizare a pomprii directe în cazul unei excavaiitaluzate. Apa infiltrat este colectat prin anuri sau drenuri i dirijat la un sistem de pompareamplasat într-o zon special amenajat (ba).

a - incinte la care riscul de pierdere a stabilitii taluzelor este redus; b. – incinte la care riscul de pierdere a stabilitii

taluzelor este mare; c. – incinte ale cror taluze sunt protejate cu “saltele” cu rol de filtru invers1 – taluzul incintei; 2 – diferena de cote între nivelul apei din teren i cel al excavaiei; 3 – sistem de colectare ievacuare a apei; 4 – dren de colectare; 5 – linii de curent; 6 – nivelul iniial al apei; 7 – nivel coborât al apei; 8 –„saltea” din material drenant.

Figura 15. Utilizarea pomprii directe la o excavaie taluzat

(2) La o diferen redus între nivelul iniial al apei subterane i cota de excavare i la un taluzsuficient de lin (fig.15a), riscul de pierdere a stabilitii malului excavat este mic. Dac diferenade nivel este mare iar taluzul este mai apropiat de vertical (fig.15b), apa în micare poate provoca deplasarea particulelor de pmânt i pierderea stabilitii taluzului prin eroziune, mai cuseam în pmânturi de tipul nisipurilor fine sau nisipurilor uniforme.




29

(3) Stabilitatea unui astfel de taluz se poate îmbunti prin aternerea unei „saltele" din pietrisau piatr sortat, cu rol de filtru invers (fig. 15c). În terenuri neuniforme alctuite din pietriuri

cu nisip, riscul de instabilitate este mai redus, întrucât pmântul însui actioneaz ca un filtru.

(4) În figura 16 sunt artate condiiile epuizmentului prin pompare direct în cazul unei excavaiila adpostul unui perete etan, a crui baz se oprete în stratul purttor de ap.

a. – seciune vertical; b. - plan1 – perete etan; 2 – punct de colectare a apei

Figura 16. Epuizment prin pompare direct la adpostul unei incinte etane

(5) Liniile de curent ocolesc baza peretelui, dirijându-se apoi spre baza excavaiei. Se creeaz,

astfel, condiiile unei curgeri „de jos în sus" prin raport cu excavaia, ceea ce reprezint o surs derisc, putând produce antrenarea hidrodinamic a pmântului i pierderea stabilitii terenului de la baza excavaiei (fig.17). Pentru prevenirea acestui fenomen trebuie asigurat o fi „t” care sconfere sigurana cerut sau trebuie s se recurg la epuizment prin coborârea general anivelului apei subterane. În acest caz, va fi efectuat verificarea la starea limit HYD, conformSR EN 1997– 1.

a. – linii de curent; b. – schema curentului de infiltraie i a antrenrii pmântului

Figura 17. Antrenarea hidrodinamic a pmântului (stare limit HYD)




30

6.4.3. Epuizment prin coborârea general a nivelului apei subterane

(1) În figura 18 este artat schema de principiu a coborârii generale într-o singur treapt a

nivelului apei subterane, iar în figura 19 schema coborârii în mai multe trepte, folosind filtreaciculare sau puuri filtre dispuse pe conturul unei excavaii taluzate.

Figura 18. Coborârea nivelului apei subterane prin pompare într-o singur treapt

Figura 19. Coborârea nivelului apei subterane prin pompare în mai multe trepte

(2) În figura 20 sunt artate câteva situaii de utilizare a coborârii generale a nivelului apeisubterane în cazul unor excavaii verticale sprijinite.

(3) Figura 20a se refer la cazul unui perete vertical permeabil, care ptrunde într-un strat deargil. Instalaia de coborâre general, amplasat în exteriorul excavaiei, asigur epuizarea apeidin stratul permeabil i, totodat, reducerea presiunii exercitate asupra peretelui. Apa infiltrat îninteriorul excavaiei este eliminat prin pompare direct.

(4) Figura 20b se refer la cazul unui perete vertical etan oprit cu baza în stratul permeabil. Prinamplasarea instalaiei în interiorul excavaiei, se urmrete coborârea nivelului apei subterane sub baza excavaiei.




31

(5) Figura 20c se refer la acelai caz ca i cel din figura 20b, diferena constând din plasareainstalaiei în exteriorul peretelui etan, ceea ce conduce la reducerea presiunii asupra peretelui.

(6) Figura 20d se refer la cazul unui perete vertical intersectând un strat de argil în care se afl baza excavaiei, sub care se gsete un acvifer sub presiunea w H , unde H este diferena de nivelîntre talpa stratului de argil i nivelul hidrostatic iar w este greutatea volumic a apei. În acestcaz, coborârea general a nivelului hidrostatic are ca efect evitarea ruperii hidraulice a stratului deargil de la baza excavaiei (starea limit UPL), întrucât presiunea wh a apei la baza argilei este

mai mic decât presiunea datorat greutii stratului argilos.

a. – perete vertical permeabil; b. – perete vertical etan oprit într-un strat permeabil, cu epuizment în exterior;c. – perete vertical etan oprit într-un strat permeabil, cu epuizment în interior;

d. – perete vertical care intersecteaz un strat de argil sub care se afl un acvifer sub presiune

Figura 20. Coborârea nivelului apei subterane în cazul incintelor cu perei verticali

(7) La coborârea general a nivelului apei subterane în exteriorul excavaiei apare un dezavantaj,i anume faptul c presiunea efectiv crete cu mrimea w H , unde H este coborârea niveluluiapei subterane în punctul considerat. Creterea greuttii pmântului este însoit de tasareaterenului, cu consecine defavorabile asupra construciilor din zon.




32

(8) De asemenea, o durat îndelungat de meninere a nivelului sczut al apei în zona adiacent poate conduce la uscarea vegetaiei existente, cu efecte defavorabile asupra mediuluiînconjurtor.

(9) Aspectele menionate la alin.(7) i (8) reprezint surse de risc ale utilizrii acestor soluii.

(10) Pentru a nu perturba regimul hidrodinamic al zonei, poate fi avut în vedere o soluie princare apa ptrunde în incint prin curgere dinspre exterior. În acest sens, se pot executa incinte cu perei verticali permeabili, de exemplu piloi distanai, care permit ptrunderea apei freatice.Între aceti piloi se prevede un filtru invers (dren vertical – a se vedea standardul SR EN 15237),realizându-se astfel o incint drenant, iar pentru captarea apei se prevede un dren perimetral sauun an în interiorul incintei, care dirijeaz apa infiltrat într-o bae, de unde este evacuat. Înacest mod, nu se realizeaz o cretere a nivelului apei în exteriorul incintei, care s conduc la omrire a presiunii pe ecran.

În figura 21 se prezint schema unei incinte drenante.

1 – perete perimetral din piloi forai cu interspaii; 2 – dren vertical între piloi; 3 – dren longitudinal; 4 – nivelulapei freatice care curge spre incint; 5 – teren existent; 6 – limita inferioar a excavaiei

Figura 21. Incint drenant

6.4.4. Bariere etane pentru prevenirea ptrunderii apei subterane în excavaie

6.4.4.1. Bariere verticale

(1) În cazul excavaiilor adânci în zone urbane, barierele verticale se realizeaz, de regul, din perei îngropai care trebuie s ptrund cu partea terminal într-un strat de argil practicimpermeabil.




33

(2) Atunci când stratul de argil se afl la adâncime mare, este indicat utilizarea de „pereicompui”, având la partea superioar dublul rol de rezisten i etanare i o alctuire înconsecin, iar la partea inferioar, care asigur racordarea cu stratul de argil, doar rol de

etanare (a se vedea i NP 124).

(3) În figura 22 se prezint seciuni verticale prin câteva tipuri de perei compui.

a – perete îngropat; b – perete îngropat i perete în „sistem berlinez”; c - perete din elemente prefabricate

Figura 22. Bariere verticale realizate din perei îngropai compui cu rol de rezisten i

etanare

(4) În situaii speciale, barierele verticale se pot realiza prin injectare, utilizându-se, în funcie decondiiile de teren, fie injectarea la presiuni normale de lapte de ciment sau de amestecuri argil-ciment, fie injectarea cu suprapresiune (jet grouting). Uneori, barierele realizate prin injectare se plaseaz în spatele peretelui îngropat pentru a se evita astfel necesitatea unei coborâri generale aapei subterane, care poate produce tasri ale cldirilor din zon.

6.4.4.2. Bariere orizontale

(1) La grosimi mari ale stratului sau straturilor permeabile, când pereii verticali etani (cu rol de

bariere) nu pot atinge stratul impermeabil, se poate recurge la formarea unei bariere orizontalecare s închid accesul apei prin baza excavaiei. În funcie de condiiile de teren, barieraorizontal se poate realiza prin injectare cu supra-presiune (jet grouting) sau prin injectare deargil-ciment la presiuni normale. Uneori, barierele de grosime redus realizate prin injectare seancoreaz cu ajutorul unor micropiloi sau prin ancoraje verticale.

(2) În figura 23a se prezint o barier orizontal executat prin injectare cu suprapresiune (jetgrouting), iar în figura 23b o barier prevzut cu elemente de ancorare.

(3) În ambele cazuri, este necesar efectuarea verificrii la starea limit ultim de subpresiuneUPL, în conformitate cu SR EN 1997-1.




34

Perete îngropat

Strat impermeabil

Strat permeabil

Barier orizontal

realizat prin jet

grouting

Ancoraje

b.Perete îngropat

Strat impermeabil

Strat permeabil

Barier orizontal

realizat prin jet

grouting

a.

a. – injectare la baz; b. – injectare la baz i ancoraje

Figura 23. Bariere orizontale

6.5 Evaluarea i limitarea deplasrilor terenului produse de excavaie i de coborâreanivelului apei subterane

(1) Caracteristic pentru proiectarea i executia excavailor adânci în zone urbane este cerina deevaluare i limitare a deplasrilor terenului, impus de prezena în imediata vecintate a unorcldiri i reele de utiliti, care reprezint regula i nu excepia.

(2) Principalii factori care trebuie avui în vedere la evaluarea deplasrilor pe vertical i peorizontal ale terenului în jurul i sub excavaie sunt urmtorii:

a) dimensiunile excavaiei; b) caracteristicile terenului;c) starea iniial de eforturi orizontale („starea de repaus") în teren;

d) modificarea strii de eforturi în cuprinsul terenului;e) regimul apei subterane i modificarea acestuia, în special în cazul când taluzul este în

teren consolidat iar apa subteran este drenat;f) rigiditatea peretelui i a sprijinirii;g) efectele preîncrcrii praiurilor i ancorajelor în teren;h) caracterul temporar sau definitiv al peretelui sprijinirii;i) metodele de execuie.

(3) Pentru reducerea la minimum a deplasrilor terenului, se pot adopta, în principal, urmtoarelemsuri:

a) realizarea unei structuri de susinere cât mai rigide;




35

b) asigurarea unei fie corespunztoare a peretelui într-un strat cu caracteristici mecaniceridicate;

c) asigurarea unui numr corespunztor de puncte de susinere pe înlimea peretelui;

d) prevederea ultimului nivel de susinere cât mai aproape de cota final a excavaiei;e) preîncrcarea praiurilor sau pretensionarea ancorajelor în teren;f) evitarea utilizrii de echipamente i tehnologii care produc vibraii;g) evitarea de soluii i tehnologii de execuie care pot duce la pierderi de pmânt în spatele

peretelui;h) prevenirea antrenrii particulelor fine de pmânt prin pomparea apei;i) evitarea perturbrii regimului hidraulic al apelor subterane, cum ar fi coborârea general a

apei în spatele peretelui; j) evitarea ridicrii nivelului apei subterane a crei scurgere era asigurat printr-un sistem de

drenaj;k) îmbuntirea pmânturilor cu caracteristici mecanice nefavorabile aflate la i sub cota

final de excavare, pentru sporirea rigiditii i asigurarea unei rezistene adecvate;l) utilizarea, ori de câte ori este posibil, a unor berme, în interiorul i pe conturul excavaiei;m) utilizarea injectrii care s compenseze modificarea tensiunilor în teren i pierderile de

pmânt.

(4) Dac sprijinirile taluzurilor incintei au un rol temporar, trebuie avut în vedere ca, înexploatare, noua construcie s asigure stabilitatea acestor taluze i s aib rol de zid de sprijinavând deplasri cu valori sub cele admise pentru lucrrile existente aflate în zona adiacent.

7. EXECUIA EXCAVAIILOR ADÂNCI

(1) Execuia excavaiei reprezint o etap deosebit de important în procesul de realizare a noiiconstrucii, care trebuie încadrat în planul general de execuie a structurii.

(2) Lucrrile aferente excavaiei adânci se realizeaz în conformitate cu proiectul i în condiii decalitate corespunztoare.

(3) Supravegherea execuiei lucrrilor de excavaii adânci va fi efectuat de un responsabil tehniccu execuia atestat pentru domeniul „Lucrri speciale de fundaii”.

(4) Pe durata execuiei se va urmri atât corelarea între fazele componente ale lucrrii deexcavaie, cât i corelarea strâns între lucrrile de excavaie i lucrrile de construcii careurmeaz a se executa în interiorul incintei excavate. Intervalele mari de timp între terminarea

excavaiei i atacarea lucrrilor de construcii (de exemplu armarea i betonarea radierului)reprezint o surs major de risc atât pentru excavaie, cât i pentru construciile învecinate. Deaceea, durata de meninere a nivelului excavaiei la cota final trebuie limitat la strictul necesartehnologic, corelat cu lucrrile viitoarei construcii.

(6) Prin programul de lucrri adoptat, executantul trebuie s ia în considerare scenarii deintervenie în caz de avarii înregistrate, prin care s limiteze consecinele unor accidentetehnologice cu efecte negative asupra incintei sau asupra construciilor amplasate în zonaadiacent a lucrrilor.

(7) Pentru situaiile în care pot s apar întreruperi în execuia lucrrilor pe perioade mai mari detimp, ca urmare a timpului friguros, accidentelor tehnologice de execuie sau altor cauze, trebuie




36

s se stabileasc condiiile specifice de oprire i reluare a lucrrilor i de punere în siguran aincintei în toat aceast perioad.

(8) La execuia excavaiei adânci, se vor respecta actele legislative i reglementrile tehnicespecifice aplicabile, în vigoare, referitoare la lucrrile prevzute în proiect.

8. LUCRRI DE MONITORIZARE

8.1 Aspecte specifice

(1) Efectuarea lucrrilor de monitorizare se va face conform legislaiei în vigoare i va cuprindemsurtori privind atât excavaia, cât i construciile aflate în zona adiacent, pentru a cunoate în permanen comportarea în timp a acestora.

(2) Monitorizarea va cuprinde, în toate cazurile, efectuarea de msurtori topometrice.(3) Activitatea de monitorizare se realizeaz pe baza unui proiect de monitorizare care trebuie sia în considerare i influena excavaiei asupra construciilor aflate în zona adiacent. Acest proiect va fi o parte component a proiectului general al excavaiei adânci.

(4) Prin proiectul de monitorizare se vor stabili urmtoarele:a) amplasarea reperelor de referin; b) amplasarea punctelor de msur;c) programul de msurtori privind deplasrile, fisurile, nivelul apei, debitele evacuate, etc.

i gradul de precizie al msurrii acestora, respectând reglementrile tehnice specifice.

(5) Punctele de msur vor fi astfel alese încât mrcile s fie stabile i accesibile pe toat perioadaexecuiei lucrrilor.

(6) Mrcile se vor amplasa atât pe elementele structurale (de exemplu perete îngropat), cât i peconstrucii i teren, în limitele zonei adiacente a excavaiei.

(7) În proiectul de monitorizare va fi prevzut, în mod obligatoriu, efectuarea de msurtoridup evenimente speciale care pot apare în perioada de execuie i care sunt resimite în zon(cutremure, explozii, ploaie cu frecvena anual 1/1 - cea mai mare ploaie dintr-un an, etc.).

(8) Rezultatele msurtorilor vor fi incluse într-un raport de monitorizare, care va conine ieventualele msuri care se impun i care trebuie realizate pe perioada de execuie a lucrrilor.

8.2. Monitorizarea excavaiei adânci

(1) Prin activitatea de monitorizare a excavaiei, în funcie de amploarea i durata lucrrilor, precum i de prezena construciilor în zona adiacent, se vor urmri urmtoarele:

a) tasarea ecranului; b) deplasarea ecranului la partea superioar;c) deplasarea orizontal pe verticala ecranului;d) deplasarea elementelor de susinere;e) deplasarea orizontal pe vertical a terenului din exteriorul incintei;f) deplasarea pe vertical a bazei excavaiei;g) nivelul apei subterane fa de baza excavaiei;




37

h) nivelul apei subterane în incint i în zona adiacent;i) debitele de ap evacuate; j) sedimentele antrenate.

(2) Proiectul de monitorizare poate include i un sistem de instrumentare a pereilor de susinere aexcavaiei, precum i a unor elemente de susinere.

(3) În cazul excavaiei adânci cu limi mai mari de 20 m, oprite cu baza in formaiuni argiloasesau marnoase, se recomand efectuarea de msurtori de deplasri pe vertical ale bazeiexcavaiilor, provocate de spturi i de realizarea construciilor. În acest caz, se poate întocmi ungrafic de tipul celui prezentat în figura 24.

T

RID

ICARE(mm)

INCEPE

REAEX

CAVATIEI

TASAR

E(mm

)

FINALIZAREA

EX

CAVATIEI

TIMP

INCEP

EREAC

ONSTRUCTI E

I

CLADIRII

FINALIZAREA

C

ONSTRUCTIEI

CLADIRII

1

2

CAZUL IN CARE GREUTATEA TOTALA A

CONSTRUCTIEI NU DEPASESTE GREUTATEA

VOLUMULUI DE PAMANT EXCAVAT

1

2 CAZUL IN CARE GREUTATEA TOTALA A

CONSTRUCTIEI DEPASESTE GREUTATEA

VOLUMULUI DE PAMANT EXCAVAT

Figura 24. Graficul de evoluie a deplasrilor pe verticala bazei excavaiilor

(4) Amplasarea punctelor de msur se va stabili în corelare cu proiectul excavaiei.

(5) La raportarea rezultatelor msurtorilor va fi pus în eviden stadiul lucrrilor: profilulexcavaiei, realizarea susinerilor, funcionarea sistemului de epuizment, etc.

8.3. Monitorizarea construciilor aflate în zona adiacent a excavaiei adânci

(1) La realizarea lucrrilor de excavaii adânci trebuie întocmit i un proiect de monitorizare aconstruciilor aflate în zona adiacent acesteia.

(2) Activitatea de monitorizarea va urmri:

a) deplasrile pe vertical i orizontal ale construciilor; b) deplasrile pe vertical i orizontal ale terenului;c) deschiderea rosturilor construciilor;d) evoluia fisurilor construciilor (dac exist).

(3) La întocmirea proiectului va fi stabilit amplasarea mrcilor. Se vor fixa mrci de tasare saumartori în zona fisurilor existente în pereii, grinzile, stâlpii i fundaiile construciilor din zonaadiacent. La stabilirea punctelor de msur, se va ine seama de rezultatele expertizelor tehnice,astfel încât s fie prevzute mrci în toate punctele/zonele construciei stabilite ca fiind critice.(4) În proiectul de monitorizare, în instruciunile privind modul de efectuare a inspeciei periodice a structurii de rezisten a cldirilor se vor explicita condiiile de msurare a fisurilor(deschideri, adâncimi, cauze generatoare, etape de execuie în care apar, msuri de intervenie,




38

timp de observare, etc.). Totodat, se vor specifica performanele instrumentelor de msurare iobservare a comportrii în timp care se utilizeaz pentru monitorizarea construciilor din zonaadiacent funcie de tipologia acestora.

(5) Concluziile rapoartelor de monitorizare coninând observaii i rezultate ale msurtorilorefectuate vor sta la baza meninerii sau scoaterii de sub urmrire a comportrii în timp alucrrilor, în conformitate cu legislaia în vigoare.

8.4. Corelarea urmririi comportrii în exploatare a incintelor adânci cu urmrireacomportrii construciilor existente

(1) Cele dou activitti de urmrire descrise la pct. 8.2 i 8.3 trebuie corelate, astfel încât programele de efectuare a msurtorilor s fie comune, atât în perioada de execuie a lucrrilor,cât i dup finalizarea acestora.

(2) Se recomand ca msurtorile pentru construciile existente s fie efectuate în aceleaicondiii tehnice i metodologice ca i cele pentru noua incint/construcie.

(3) Interpretarea rezultatelor msurtorilor va avea în vedere atât rezultatele msurtorilor privindincinta propriu-zis, cât i cele privind construciile învecinate.

9. EXPERTIZA GEOTEHNIC PRIVITOARE LA EXCAVAIILE ADÂNCI ÎN ZONEURBANE

(1) Excavaia adânc în zone urbane reprezint o lucrare cu caracter special, pentru care condiiile

geotehnice i hidrogeologice au un rol preponderent.(2) La lucrrile de susinere a excavaiilor i a infrastructurii, în cazul construciilor care necesitexecutarea de excavaii cu adâncime de 6,0 m sau mai mare, este necesar efectuarea uneiexpertize geotehnice întocmite de un expert tehnic atestat pentru domeniul Af.

(3) Pe întreg parcursul lucrrii, se pot efectua expertize geotehnice întocmite de un expert tehnicatestat în domeniul Af, pentru urmtoarele faze de proiectare/execuie:

a) fazele preliminare de proiectare: expertiza va avea drept principal obiectiv identificareasurselor de risc geotehnic asociate utilizrii diferitelor soluii care pot fi avute în vedere;

b) faza de proiect tehnic sau la proiectul în faz unic: expertiza va trebui s evaluezecorectitudinea soluiei adoptate fa de riscurile geotehnice identificate;

c) faza de execuie a lucrrii: expertiza va stabili msura în care condiiile de teren întâlnitesunt în concordan cu cele recunoscute prin investigarea terenului de fundare, precum inecesitatea adaptrii proiectului sau tehnologiei de execuie la aceste condiii, în vedereareducerii riscurilor la un nivel acceptabil.

(4) Expertiza geotehnic va face referire i va interpreta datele rezultate din programul demonitorizare a excavaiei adânci i/sau a construciilor/instalaiilor din zona adiacent acesteia.




39

Anex (informativ) – COMENTARII

1. PREVEDERI GENERALE

C1. Pentru proiectarea i execuia incintelor din zona adiacent construciilor monumenteistorice/cu valoare patrimonial/siturilor arheologice se recomand aplicarea prevederilor prezentului normativ coroborat cu respectarea prevederilor legislative i tehnice specificereabilitrii i/sau protejrii acestora.

C2. Obligaiile i rspunderilor factorilor investiionali implicai în realizarea lucrrilor deexcavaii adânci sunt cele cuprinse în legislaia în vigoare.

2. SURSE DE RISC ASOCIATE CU REALIZAREA EXCAVAIILOR ADÂNCI ÎN

ZONE URBANEC1. La stabilirea valorii investiiilor la care trebuie executate excavaii adânci, pentru limitareaeventualelor costuri suplimentare/neprevzute se va acorda o mare atenie riscurilor principalecare pot aprea pe durata realizrii lucrrilor de excavaii.

C2. În categoria riscurilor suplimentare asociate executrii excavaiilor adânci se încadreaz ilipsa de experien a executanilor de lucrri sau dotarea necorespunztoare cuechipamente/utilaje pentru lucrri de excavaie în terenuri de natura celui de pe amplasament.

C3. Pe durata realizrii incintei, investitorul/beneficiarul i executantul vor avea în vedereasigurarea condiiilor necesare i luarea tuturor msurilor care se impun pentru eliminarea

oricror surse de risc, precum i pentru punerea în siguran a excavaiei.La realizarea excavaiilor adânci, exist posibilitatea fizic a mririi duratei de execuie alucrrilor de construcii, fapt care poate conduce la obligativitatea executrii de lucrrisuplimentare, care vizeaz sigurana incintei i a construciilor/instalaiilor din zona adiacent, precum i cea a construciilor aflate în zona adiacent.

C4. Pentru diminuarea surselor de risc care pot apare dintr-o prevedere financiar sau planificaredefectuoas, investitorul construciei la care se execut excavaii adânci va avea în vedere c estenecesar s dispun, înc de la începerea lucrrilor, de mijloacele adecvate (tehnice, financiare,etc.) pentru punerea în siguran a excavaiei.

3. INFLUENA EXCAVAIEI ADÂNCI ASUPRA CONSTRUCIILOR DIN ZONAADIACENT

C1. Investitorul/beneficiarul construciei pentru care se realizeaz lucrrile de excavaie adâncva avea în vedere expertizarea construciilor/instalaiilor existente din zona adiacent, dup caz i potrivit legislaiei în vigoare, i luarea msurilor constructive care se impun pentru punerea însiguran a acestora, dac este cazul.

Dac prin expertizarea construciilor/reelelor de utiliti existente este pus în eviden luarea demsuri de punere în siguran a construciilor preexistente ca urmare a aciunilor induse derealizarea excavaiei adânci, inclusiv efectuarea de lucrri de consolidare,




40

investitorul/beneficiarul construciei va avea în vedere suportarea cheltuielilor asociate acestora,în conformitate cu legislaia în vigoare.

6. CARACTERIZAREA AMPLASAMENTULUI

C1. La proiectarea excavaiilor adânci, se vor utiliza datele privitoare la terenul de fundareobinute pe baza investigrii terenului, conform temei de proiectare.

C2. La proiectarea excavaiilor adânci, se vor solicita i utiliza informaiile referitoare la reelelede utiliti (poziie, lungime, etc.) din zona adiacent, conform temei de proiectare.

7. EXECUIA EXCAVAIILOR ADÂNCI

C1. Lucrrile de execuie se realizeaz de ctre antreprenorul general al construciei, care

rspunde pentru realizarea acesteia în termenul prevzut i în condiii de calitate corespunztoare.Respectarea cerinelor privind realizarea de lucrri de calitate i în termen, inclusiv în ceea ce privete experiena în realizarea de lucrri de acelai tip în condiii de teren similare, se aplic iantreprenorilor de specialitate, acolo unde este cazul.

9. LUCRRI DE MONITORIZARE

C1. Activitatea de monitorizare a excavaiei adânci i a construciilor din zona adiacent seefectueaz în conformitate cu prevederile prezentului normativ, precum i cu cele alereglementrilor tehnice/legislaiei specifice, în vigoare.

Rezultatele/observaiile msurtorilor obinute în perioada de monitorizare vor fi comunicateinvestitorului/beneficiarului la încheierea fiecrei faze de monitorizare pentru luarea, dac estecazul, a msurilor de remediere care se impun pe perioada de execuie a lucrrilor de excavaieadânc.

C2. Elaborarea proiectului de monitorizare a construciilor/reelelor de utiliti din zona adiacentexcavaiei adânci i monitorizarea acestora se efectueaz prin grija investitorului/beneficiarului potrivit legislaiei în vigoare.

C3. Pentru monitorizarea coerent pe durata lucrrilor a excavaiei adânci i aconstruciilor/instalaiilor învecinate, investitorul/beneficiarul va avea în vedere desfurarea înaceleai condiii (echipamente de msurare/urmrire, operator specializat, metode de

colectare/prelucrare a datelor, etc.) a programului de activitate pentru monitorizarea execuiei noiiincinte/construcii, precum i pentru monitorizarea construciilor/reelelor de utiliti din zonaadiacent.




„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București

EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI

np 120 2014 excav urb adanci 0863bis

Documents