nou-nascutul la termen
Embed Size (px)
TRANSCRIPT
I. NOTIUNI GENERALE
Prin nou-nascut se intelege copilul in primele 30 de zile de la nastere. Limita
aceasta este discutata de unii autori care considera ca perioada de nou-nascut
cuprinde primele 10-14 zile de la nastere, timp in care are loc adaptarea fiziologica a
tuturor organelor nou-nascutului la viata extrauterina.
Totusi, datorita faptului ca in primele 30 de zile de la nastere copilul prezinta
aceleasi particularitati de crestere si de igiena si dat fiind ca nou-nascutul traumatizat
sau imatur are o perioada mai lunga de adaptare, perioada de nou-nascut ramane
limitata la primele 30 de zile.
Perioada neo-natala este perioada de adaptare a copilului la viata extrauterina si se
caracterizeaza prin faptul ca, pe de o parte, unele organe intra in functiune, iar pe de
alta parte, alte organe involueaza.
Dupa durata gestatiei, nou-nascutul poate fi prematur, la termen sau suprapurtat.
Prematur este un copil care la nastere are varsta gestationala de 37 saptamani sau mai
putin. Nou-nascutul la termen are varsta gestationala cuprinsa intre 38-42 saptamani,
iar post-maturul are varsta gestationala mai mare de 42 de saptamani. Varsta
gestationala se calculeaza in saptamani, incepand cu prima zi a ultimei menstruatii.
Masuratorile obisnuite la nastere sunt greutatea, talia (lungimea), perimetrul
cranian si perimetrul toracic.
Greutatea la nastere variaza intre 3000 si 3500 grame la baieti si intre 2800 si
3000 grame la fetite. Nou-nascutii cu greutatea intre 2500 si 2800 grame sunt
subponderali, iar cei cu greutatea sub 2500 grame sunt prematuri.
Talia nou-nascutului la termen variaza intre 48-52 cm, valorile sub 47 cm indica
starea de prematuritate. Fetele au de obicei 1 cm mai putin decat baietii.
Perimetrul cranian: 34-35 cm.
Perimetrul toracic: 31-32 cm.
La nastere, punctul mediu al lungimii totale este situat putin deasupra ombilicului,
la adult fiind situat la nivelul simfizei pubiene.
II. PRATICULARITATI ANTOMICE
Capul nou-nascutului este mare comparativ cu celelalte parti, reprezentand 14 din
lungimea totala, fata de 18 la adult. In momentul nasterii, craniul sufera deformatii
determinate de pozitia fatului, de forma bazinului si de trecerea prin canalul pelvi-
genital. El se modelaeaza, iar dupa cateva zile ia forma normala. Perimetrul cranian
(Pc) masoara intre 34-35 cm, mai mult decat perimetrul toracic (Pt’31 cm) si cu 2 cm
mai mult decat perimetrul abdomnial (Pa’32 cm).
In nasterea craniana se poate observa un craniu succedaneu care este rezultatul
incalecarii oaselor parieto-parietale, fronto-parietale, occipito-parietale si a bosei
sero-sanguinolente. Bosa sero-sanguinolenta consta dintr-o infiltratie sero-
hemoragica a partii prezentate a fatului si este accentuata in nasterile laborioase. Ea
depaseste suturile si de regula se resoarbe in 1-2 zile. Pielea care acopera bosa
prezinta uneori echimoze si petesii.
La nou-nascut oasele craniului sunt separate intre ele prin suturi si membrane. La
nivelul reunirii acestor suturi exista spatii modificate, denumite fontanele, unde pielea
si aponevreza epicraniana acopera direct meningele: fontanela anterioara
(bregamatica) si fontanela posterioara (lambdoida). Fontanela anterioara, denumita
bregmatica are forma romboida si masoara 4-5 cm in sens antero-posterior si 3-4 cm
in sens transversal. La palpare este moale si usor deprimabila. Alteori fontanela mare
este deabia sesizabila, punctiforma. Este situata pe linia mediana, la punctul de unire
a suturii sagitale cu sutura frontoparietala. Osificarea fontanelei anterioare se
realizeaza prin cresterea oaselor pana la varsta de 18 luni.
Fontanela posterioara, denumita lambdoida, are forma triunghiulara, este cuprinsa
intre oasele parietale si occipital, la punctul de unire a suturii cu structura parieto-
occipitala, fiind deschisa la 20-25% din nou-nascutii la teremen. Are dimensiuni mici
(L=2-3 cm, l=1-2 cm) si se inchide la 2-3 luni. Craniotabesul fiziologic intereseaza de
regula oasele parietale, nu i se cunoaste o semnificatie patologica si dispare dupa
cateva saptamani.
Gatul nou-nascutului este scurt si gros, iar toracele are o forma de trunchi de con,
cu baza in jos. Dupa stabilirea circulatiei si respiratiei, toracele ia o forma
aproximativ cilindrica, cu coastele aproape orizontale.
Membrele inferioare si superioare sunt scurte si egale intre ele, lungimea
membrelor reprezentand 33% din talie. Este caracteristica pozitia de flexie (membrele
superioare adunate spre torace, iar cele anterioare spre abdomen), intrucat predomina
muschii flexori, determinand pozitia fetala.
Abdomenul este larg, destins, hipoton, muschii fiind moi, lipsiti de tonicitate.
Perimetrul abdominal este in jur de 32 cm. Ficatul se palpeaza in mod normal, la 1-2
cm sub rebordul costal. La nou-nascutii cu malnutritie se palpeaza la rebordul costal.
Se pot palpa si rinichii, indeosebi stangul. Bontul ombilical de culoare sidefie la
inceput, se mumifica si se elimina in 5-10 zile, de la nivelul insertiei amino-cutanate.
La nastere, pielea de culoare roz-rosiatica, este acoperita de o substanta grasoasa,
cenusiu-albicioasa, numita vernix caseoza, secretata de glandele sebacee, ce contin
acizi grasi, colesterol si glicerol. In cazurile de suprapurtare culoarea vernixului este
galbuie. Se resoarbe spontan in primele 24-48 ore.
In viata intrauterina vernixul are multiple roluri:
Aparare impotriva macerarii tegumentelor fatului de catre lichidul amniotic;
Aparare impotriva frigului;
Hranirea tegumentelor;
Rol antiinfectios si antihemoragic.
In prima zi de viata pielea se increteste (eritemul fiziologic al nou-nascutului)
datorita vasodilatatiei (data fiind grosimea redusa a epidermului, transpar vasele
aflate in hipoderm) . Din ziua a 2-a eritemul retrocedeaza, tegumentele devin mai
uscate si se descuameaza – descuamare furfuracee sau lamelara. La suprapurtati se
remarca o descuamare in lambouri la nivelul mainilor si picioarelor.
In primele 3-4 zile de viata unii nou-nascuti prezinta o eruptie benigna constituita
din papule de culoare alburie sau vezicule inconjurate de un halou eritematos. Eruptia
a primit denumirea de eritem alergic, fara febra si cu stare generala buna si
retrocedeaza spre sfarsitul primei sptamani de viata. Elementele eruptive contin
numeroase eozinofile.
Edemul benign al nou-nascutului se remarca in prima saptamana de viata si este
localizat la nivelul regiunii prepubiene, pleoapelor, dosul mainilor si picioarelor.
Glandele sebacee, anexe ale pielii, sunt foarte dezvoltate inca de la nastere. Ele
secreta sebum care intra in compozitia vernixului si miliumului facial. Pe fata si mai
ales pe nas se observa o eruptie formata din puncte albe galbui, numite miliaria
sebacee sau milium (secretii ale glandelor sebacee la nivelul fetei) care dispar la 30
de zile.
Pata mongoliana se gaseste in regiunea sacrala, este de culoare gri-albastruie si nu
are semnificatie patologica.
Angioamele capilare plane (petele capilare) se gasesc la nivelul pleoapelor,
regiunii frontale si occipitale sub forma de pete rosiatice, care dispar in primul an de
viata.
Glandele sudoripare sunt foarte putin dezvoltate.
Unghiile la nou-nascutul la termen depasesc marginea libera a degetelor.
Elementele caracteristice ale pielii sunt nevii materni, hemangioame,
hematoamele, lanugo, cordul ombilical.
Nevii materni sunt pete vasculare de diferite forme si marimi, de culoare violacee
fiind dilatatii ale vaselor sanguine in anumite zone cutanate. Apar cu preponderenta la
radacina nasului, buza superioara, frunte, ceafa, regiunea dorsala a spatelui. Dispar in
primele 2-3 luni de la nastere.
Hemangioamele sunt dilatatii mai profunde (colectii de sange) ce se vindeca fara
urmari. La nou-nascut apare cefal-hematomul (hematom cerebral).
Pe tegumentele nou-nascutului se observa peri subtiri, numiti lanugo, diseminati
pe membre, torace, spate. Dispar in primele saptamani de viata.
Cordonul ombilical este elementul de legatura intre mama (placenta) si fat. Are o
lungime de 50-60 cm si se sectioneaza imediat dupa nastere, la 10 cm de insertia
abdominala a fatului. Portiunea ramasa se numeste bont ombilical. Cordonul
ombilical este format din vena ombilicala si arterele ombilicale. Vena duce sangele
arterial, bogat in oxigen si subsatante nutritive, de la placenta la fat. Arterele
ombilicale duc sangele venos al fatului catre placenta, unde acesta se oxigeneaza.
Dupa sectionare, evolutia cordonului ombilical trece prin trei faze: mumificarea,
formarea santului de eliminare si caderea bontului, care survine intre a 5-a si a 10-a
zi. Dupa mumificare (uscare) se formeaza un sant de eliminare care progreseaza spre
mijlocul bontului, pana determina caderea lui, apoi ramane cicatricea ombilicala, care
se epitelizeaza treptat, cicatrizand complet dupa o luna. Prima baie a nou-nascutului
se face la 2-3 zile de la caderea bontului.
III. PARTICULARITATI FUNCTIONALE
1. APARATUL RESPIRATOR
Respirati pulmonara la nou-nascut se instaleaza din primul minut al vietii
extrauterine, inainte de sectionarea cordonului ombilical .
La inceput respiratia este neregulata, incompleta, superficiala. Ritmul
respirator variaza la nou-nascutul normal intre 40-60 respiratii pe minut (respiratie
intrerupta cu perioada de apnee ) . Respiratia se instaleaza odata cu primul tipat ,
dupa expulzie . Ceea ce caracterizeaza functia respiratorie a nou-nascutului este
ventilatia pulmonara mult redusa , tipul de respiratie diafragmatic si modificarile de
ritm si amplitudine respiratorie survenite la cele mai mici incidente din meiul ambiant
.
Determinismul primei respiratii este lgat de exercitii trmice si mecanice
(compresiunea generata de bazin , trecerea prin filiera materna ), de hipoxie ,
hipercapnie si acidoza , care actioneaza in timpul trecerii produsului de conceptie de
la viata intrauterina la cea extrauterina .
Prima inspiratie necesita o presiune negativa de aproximativ 110cm coloana de
apa , pentru expansionarea plamanului . Aceasta presiune este realizata in primu rand
prin contractia diafragmului si intr-o mai mica masura de revenirea elastica a
toracelui dupa ce a fost comprimat in trecerea prin filiera pelvigenitala , in decursul
actului normal al nasterii .
Primul tipat este declansat de expirarea fortata a unui volum de aer de
aproximativ 130-160ml care se realizeaza numai in prezenta unei bune expansiuni
alveolare . Dupa aproximativ 20-30min volumul respirator curent este de 15-20ml iar
frecventa respiratorie este de 35-40 respiratii pe minut . Ritmul respirator este regulat
la aproximativ 84% din nou-nascutii maturi .
Coastele orizontalizate nu permit la nou-nascut cresterea minut-volumului
respirator decat crescand frecventa respiratiei . La o ora dupa nastere se constata la
nou-nascuti la termeni o saturare a sangelui in oxigen de 95% , in timp ce presiunea
dioxidului de carbon scade pana la 30mm Hg compensand acidoza care a survenit in
timpul expulziei .
2. APARATUL CARDIO-VASCULAR
Imediat dupa nastere apara tahicardia fiziologica, rezultat al hipoxiei din
periaoada de travaliu , urmata de bradicardie in zilele urmatoare . Ritmul cardiac are
in primele ore o frecventa de 140-150 batai pe minut ,apoi de 120-130 batai pe minut.
Are loc inchiderea progresiva a comunicarii atriilor (inchiderea orificiului Botalo ) si
inchiderea canalului arterial ( duct de legatura intre artera pulmonara si aorta ) .
Nou-nascutul este caracterizat printr-o poliglobulie compensatoare , datorita
hipoxiei ; numarul hematiilor la nou-nascut variaza intre 5-6 milioane pe mm3 , iar
hemoglobina la 90% . Leococitele sunt de la nastere in numar de 14000-16000 pe
mm3 ; scad apoi in primele zile , pentru a reveni intre a 10 –a si a 20-a zi la 11000-
12000 pe mm3.
In privinta ciurculatiei periferice , nou-nascutul prezinta o oarecare instabilitate
vaso-motorie , relevanta de inrosirea tegumentelor in timpul plansului , paloare in
timpul somnului si uneori o asienergie a vasomotorilor cand un hemicorp este palid si
celalat decliv normal colorat sau usor cianotic (sindrom de arlechin).
3 . APARATUL DIGESTIV
Aparatul digestiv intra in functiune odata cu trecerea la viata extrauterina.
Functiile digestive nu sunt inca perfecte;actul sugerii, eliminarea meconiului si
invadarea tubului digestiv cu flora microbiana caracterizeaza acesta perioada de viata.
Sugerea este un act reflex cu centrul situat in bulb; stimuleaza secretia lactata si
provoaca prin reflex conditionat secretia gastrica si peristaltismul.
Meconiul este scaunul pe care il elimina nou-nascutul din prima zi pana in a 3-a zi
dupa nastere. Are o culoare verde inchis, negricioasa, vascoasa, apoi galben-aurie.
Numarul scaunelor este de 3-5 in 24 de ore.
La nastere tubul digestiv este steril, dar din a 2-a zi de viata este invadat de
microbi. In scaunele nou-nascutilor alimentati la san predomina bacilul bifidus, care
are o puternica actiune de fermentatie, iar la cei alimentati artificial predomina
colibacilu, cu o puternica actiune de putrefactie.
Functia hepatica prezinta la nastere o serie de deficiente, datorita unei lipse de
maturare a celulei hepatice.
4 . APARATUL RENAL
Funcia renala se instaleaza din prima zi de viata, cand se produce prima mictiune.
Nou-nascutul elimina in prima zi 25-30 ml urina, iar la sfarsitul primei lui cantitatea
de urina ajunge la 250-300 ml in 24 de ore. Densitatea urinei este crescuta, de
asemenea continutul ei in acid uric si albumina. La nastere rinichiul nou-nascutului
prezinta inca lobulatia embrionara; filtrarea glomerulara si resorbtia tubulara sunt
deficitare, ducand dupa ele edemele si acidoza.
Datorita imaturitatii functiilor , apar tulburari de filtrare glomerulara, care duc la
pierderi exagerate de saruri, lichide, ajungandu-se la deshidratare si la retentia de apa,
favorizand edemele.
5 . SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos este incomplet devlotata la nastere. Unele celule nervoase
pastraza inca un caracter embrionar. Nou-nascutul prezinta inca in grad redus de
dezvoltare a scoartei cerebrale si a fasciculului piramidal, avand o stare de hipertonie
musculara exagerata, cu persistenta pozitiei fetale. Exista un raport direct intre
maturizarea morfologica a anumitor portiuni din sistemul nervos si intrarea lor in
functiune. Substanta cenusie, substanta alba si circumvolutiunile cerebrale sunt slab
dezvoltate.
Suptul si deglutitia sunt primele actiuni reflexe prezentate de la nastere.
Gustul este primul simt care se dezvolta la copilul nou-nascut.
Vazul (raspunsul la excitatiile luminoase puternice) si auzul (raspunsul la
zgomotele puternice) apar in primele doua saptamani de viata.
Examenul neurologic al nou-nascutului are drept scop evaluarea varstei
gestationale si sesizarea uei suferinte neurologice. Pentru a efectua un examen
neurologic eficient se impune ca nou-nascutul sa fie linistit, sa aiba confort termic
adecvat, pozitia in pat sa fie comoda si sa fie la aproximativ 2 ore dupa ultima masa.
Din partea examinatorului se cere sa cunoasca bine comportamentul normal a nou-
nascutului, starile patologice care pot genera disfunctii neurologice si sa aiba
perseverenta pentru urmarire in timp si relevarea unor semne neurologice mai putin
caracteristice care se apropie de limita normalului.
In privinta comportamentului, se observa ca in primele ore dupa nastere, copilul
prezinta o stare de liniste sau de refacere in urma stresului provocat de actul nasterii.
Mobilitatea spontana devine exploziva, poate prezenta tremuarturi ale nontonului
(barbiei) si mici clonisme la nivelul mainilor si picioarelor. Se constata hipotonia
muschilor cefei (cap balant) .
Tipatul trebuie sa fie viguros si sustinut. In cazurile patologice tipatul poate fi
ascutit, strident, slab ori absent. Tipatul ascutit se poate auzi in cazul cresterii
presiunii intracraniene .
Postura nou-nascutului la termen in prezentatie craniana este caracteristica prin
incovoierea coloanei vertebrale, abductia bratelor, flectarea antebratelor pe brate,
flectarea coapselor pe bazin, a gambelor pe coapse si a picioarelor pe gambe.
Nou-nascutul in pelviana are gambele foarte putin flectate pe coapse cu unghiul
larg deschis, sufuziune sanguine la nivelul feselor si edeme la nivelul scrotului si
labiilor.
Din urmarirea posturii si a miscarilor pasive pe care le face examinatorul, se
deduce o hipertonie a muschilor flexori, care este normala la aceasta varsta.
Lipsa inhibitiei corticale duce la elaborarea anumitor reflexe arhaice ( neonatale)
Se numesc reflexe neonatale deoarece odtata perioadei neonatale diminueaza in
intensitate si dispar.Prezenta lor in perioada neonatala este legata de gradul
diminuatde maturizare a creierului , respectiv de capacitatea de inhibitie scazuta
asupra zonelor de la baza creierului . La nastere functiile sistemului nervos sunt, in
cea mai mare parte , sub corticale . Aceste reflexe permit evaluarea neurologica a
nou-nascutului.
Dintre acestea sunt :
*Reflexul Moro
*Reflexul flexoric al degetelor (apucarea )
*Reflexul de cautare al sanului
*Reflexul automat al mersului
*Reflexul Babkin (mono bucal)
Reflexul Moro (de imbratisare ) este declansat de miscarea copilului , care sta
in decubit dorsal, prin tractiunea brusca a cearceafului pe care este asezat . Raspunsul
consta din abductia membrelor superioare , urmata de abductia si flectarea lor inainte,
imitand imbratisarea si de extensie a trunchiului . Acest reflex diminua progresiv si
dispare la 3-4 luni. Persistenta dupa aceasta varsta sau diminuarea , abolirea si
exagerarea in periada neonatala, indica o disfunctie neurologica.
Reflexul flexoric al degetelor se declanseaza la atingerea palmei.
Reflexul de cautare a sanului consta in miscarea capului in directia unde s-a
atins fata, iar cel de suctiune se produce la atingerea buzelor.
Reflexul Babkin (sau mono-bucal) consta in deschiderea gurii in timp ce
examinatorul prinde mainile copilului, le strange cu policele plasat in palma si
tractioneaza usor.
Ultimele reflexe dispar in aproximativ 1-3 luni. Absenta, diminuarea sau asimetria
reflexelor neo-natale indica alterarea centrala sau periferica a functiilor motorii. Un
oarecare grad de diminuare sau exagerare a reflexelor nu este ingrijorator in primele
trei zile dupa nastere.
Tendinta de ridicare a capului (de nesufocare )in pozitia de decubit ventral, este
prezentata in prima luna de viata.
Adaptarea termica.Functia termoreglatoare, rezultat al dezvoltarii centrilor nervosi
de termoliza si termogeneza, prezinta un grad mare de labilitate, datorita imaturitatii
centrilor termorelatori. Hipertermia sau hipotermia nou-nascutului sunt direct
influentate de factorii de mediu extern. Temperatura normala a nou-nascutului este de
37°C. Concomitent cu scaderea fiziologica din ziua a 2-a - a 4-a, poate sa apara
“febra tranzitorie” a nou-nascutului, careinregisreaza valori intre 38°C si 40°C, fiind
interpretata ca o febra de sete. Ea cedeaza la un aport crescut de lichide.
IV . FENOMENELE FIZIOLOGICE ALE NOU-
NASCUTULUI LA TERMEN
1 . SCADEREA FIZIOLOGICA IN GREUTATE
Scaderea fiziologica in greutate survine in primele 4 zile de la nastere, atingand
6-10% din greutatea initiala. Din ziua a 5-a copilul incepe sa creasca in greutate,
astfel ca in jurul zilei a 10-a atinge greutatea de la nastere.Scaderea fiziologica in
greutate este provocata de aportul insuficient hidric si alimentar (cura de foame) si de
pierderile de lichide care au loc prin urina, meconiu, respiratie(perspiratie insensibila)
si transpiratie prin tegument.
2 . ICTERUL FIZILOGIC
Icterul fiziologic debuteaza dupa a treia zi de viata si dureaza 5-6 zile.Se
intalneste la 80% din copii nou-nascuti. Se manifesta printr-o coloratie galbena,
icterica, a tegumentelor si mucoaselor. Cand apare in prima zi dupa nastere este un
icter patologic.
Cand apare in prima zi dupa nastere este un icter patologic. Uneori copii sunt
mult mai somnolenti si sug mai greu.Bilirubina serica este usor crescuta.Ficatul si
splina sunt in limite normale ; urina si materiile fecale nu prezinta modificari.
Icterul fiziologic nu necesita nici un tratament. Inainte de a treia zi a nou-
nascutului poate prezentao coloratie rosie vie a tegumentelor, numita eritrodermie
preicterica. In cazul unui exces de bilirubina neconjugata, poate apare o sedimentare
a unor nuclei cerebrali, ceea ce duce la un icter nuclear. Acesta dureaza trei
saptamani si copilul poate ramane cu sechele neuro-psihice : epilepsie si tulburari de
comportament.
3.CRIZA GENITALA
Criza genitala ( hormonala ) se exteriorizeaza itre a treia si a patra zi de la
nastere prin tumefierea glandelor mamare, care secreta un lichid cu caracterele
colostrului. Aceasta tumefiere retrocedeaza fara tratament la 1-3 saptamani.Orice
manevra de stocare a mamelonului duce la inflamatie.
La nivelul organelor genitale externe se poate contata un edem vulvar si
prezenta unor mici hemoragii genitale, sau a unei secretii albe.
La baieti se observa marirea testiculelor si hidrocel.Criza genitala este
provocata de circulatia hormonilor materni placentari care ating cantitatea maxima la
nastere si circula cateva zile dupa nastere. In zilele urmatoare hormonii se
metabolizeaza si fenomenele dispar.
4.FEBRA TRANZITORIE
Febra tranzitorie este o febra de deshidratare de 30°C, care apare datorita
aportului insuficient de lichide si pierderile exagerate. Ea se combate prin
administrare de lichide.
Nou-nascutul prezinta o stare de agitatie, tulburari de somn, buzele si mucoasa
linguala sunt uscate.
5. SCAUNELE SI URINA NOU-NASCUTULUI
In primele 48 de ore de la nastere copilul elimina meconiu, dupa care scaunele
de tranzitie, urmate de o zi sau doua de scaune normale care prezinta culoarea si
consistenta jumarilor de ou si sunt in numar de 3-4 pe zi.
Urina nou-nascutului bogata in acid uric si uneori in albumina, pateaza adesea
scutecele. Copilul urineaza de 2-3 ori intre supturi, de aceea pentru a nu se opari,
trebuie schimbat de cate ori urineaza. In mod obisnuit va fi schimbat inaintea fiecarui
supt.
VACCINAREA B.C.G.
Vaccinul B.C.G. este preparat din culturi vii ale bacilului Calmetii Guerin,
suspendate intr-o solutie de glutamat de sodiu.
Se injecteaza strict intradermic 0,5 ml solutie. Dupa o injectare corecta se
formeaza o papula in care foloculii pilosi sunt distinct vizibili cu diametrul de 6-7
mm. Vaccinarea se practica in partea postero-externa a bratului stang in treimea
medie.
Indicatii :
Vor fi vaccinati noii-nascutii incepand de la varsta de 4 zile pana la 2 luni,
fara testare prealabila;
Contraindicatii:
Nou-nascutii subponderali (sub 2500 g );
Boli febrile concomotente;
Convalescenta unei boli infecto-contagioase;
Afectiuni dermatologice acute;
V.FENOMENE PATOLOGICE ALE NOU NASCUTULUI
1. ASFIXIA
Asfixia sau anoxia nou-nascutului reprezinta o stare patologica de oxigenare a
tesuturilor, care poate determina suferinta sau moartea nou-nascutului. Scaderea
oxigenului din sange si din tesuturi, este urmata de leziuni in sistemul nervos, la
nivelul miocardului, a peretilor capilari si de grave tulburari ale functiilor vitale ale
organismului.
In mod normal, imediat dupa expulzie, copilul face prima respiratie dupa 2
secunde, scoate primul tipat dupa 5 secunde si incepe o respiratie regulata dupa 10
secunde.Instalarea primei respiratii atmosferice transforma fatul in nou-nascut.
Asfixia nou-nascutului poate fi determinata de urmatoarele cauze:
Imaturitatea sistemului nervos;
Hemoragii cerebrale;
Obstructia cailor respiratorii (aspiratie lichid amniotic, mucozitati, meconiu);
Hernie diafragmatica congenitala;
Tulburari ale centrilor nervosi prin administrare de anestezice,
narcotice,analgezice, parturientei.
Din punct de vedere clinic, evolutiv, asfixia nou-nascutului se poate prezenta in trei
forme distincte :
a.Apneea tranzitorie a nou- nascutului
Este forma cea mai usoara a asfixiei la nastere. Ea se caracterizeaza printr-o
intarziere in instalarea respiratiei, care este isotita de coloratia usor cianotica
a tegumentelor, bataile inimii sunt normale : tonusul muscular este prezent.
b.Asfixia albastra
Este eliberarea cailor respiratorii. Ameliorarea functiei respiratorii.
Nou-nascutul este asezat in pozitie delicva pe campuri sterile si incalzite. Se
dezobtureaza caile respiratorii. Se face respiratie artificiala prin metode manuale sau
prin insuflare cu aparat reanimator portativ, se administreaza oxigen.
c. Asfixia alba
Se aseaza nou-nascutul pe campuri sterile incalzite in proportie propice
intubatiei endotraheale ( pentru a proteja copilul fata de pierderile de caldura sub o
sursa de caldura ). Asistenta medicala ajuta medicul la efectuarea intubatiei
endotraheale, se aspira din trahee. Se adapteaza un insuflator manual, efectuand 30-
35 insuflatii de aer amestecat cu oxigen.
Se efectueaza masaj cardiac extern prin presiune cu doua degete pe partea
mediana a sternului, efectuand o infundare de 10-20 mm de 120 ori pe minut. Se
cateterizeaza artera sau vena ombilicala sau se abordeaza o vena epicraniana pentru a
se fixa pozitia venei. Copilului reanimat i se vor urmari prin monitorizare
temperatura, respiratia, pulsul, EEG-ul, EKG-ul, si alte constante sangvine.
Reanimarea propriu-zisa incepe cu dezobsturarea nazo-faringiana, prin
aspirarea mucozitatilor si a lichidului amniotic cu para de cauciuc sau cu sonda sterila
Nelaton ( nr.8-10 ). Daca dupa 2-3 minute miscarile respiratorii nu apar, se recurge la
exercitii usoare ( ciupituri, stropire cu alcool, vapori de amoniac ) si la nevoie, se face
respiratie artificiala si se administreaza oxigen.
Respiratia artificiala se poate face prin mai multe metode : manuale, respiratie
gura la gura, insuflare cu reanimator portabil, cu aparate specufice Baby-Pulmotor
( respiratie controlata si asistata ).
Dintre metodele manuale de respiratie artificiala, cele mai utilizate sunt :
Se prinde cutia toracica in maini, policele fiind aplicat pe stern, iar celelalte
degete pe spate si se executa miscari blande de comprimare a toracelui si de
relaxare, in ritm de 20-30 miscari pe minut.
Flectarea ritmica a coapselor pe abdomen.
Se apuca baza toracelui in mana, policele fiind de o parte, iar celelalte patru
degete de cealalta parte si se fac presiuni usoare.
Administrarea oxigenului cu masca sau cu aparate speciale este permisa numai
dupa dezobsturarea cailoor respiratorii. Daca bataile inimii nu s-au declansat dupa un
minut de respiratie artificiala, se face masaj cardiac extern.
Acestor masuri de reanimare li se pot asocia mai multe medicamente analeptice
respiratorii, cu indicatie speciala in anoxia produsa prin deprimarea centrilor
respiratori in urma anestezicelor, narcozei, analgezicelor pe care le-a primit mama. Se
administreaza cafeina, natriu benzoic solutie 10% , 0,25.0,50 ml, sau alte analeptice
(Karion, Micoren).
Pentru prevenirea hemoragiei cerebrale, se administreaza vitaminele K,C,E, se
combat tulburarile neurovasculare si vegetative prin medicamente neuroleptice
( Clordelazin, Plegomazin ) ; se combat tulburarile metabolice cu solutie THAM,
solutie bicarbonat 8,4 %.
Dupa reanimare copilul trebuie supravegheat foarte atent timp de 24-48 ore. Se
aseaza in pat in pozitie decliva , daca nu are hemoragie cerebrala si daca este necesar
se repeta aspirarea secretiilor buco-faringiene si se administreaza intermitent oxigen.
Se acorda atentie incalzirii extremitatilor 8 sticle calde incubator ); daca apar
tulburari cardiace, se recurge la cardiotonice (Lanatozid C ); se iau masuri de
prevenire a infectiilor prin antibioterapie.
Alimentatia se face pe cale orala, la san, cu pipeta, sau cu lingurita si se va
incepe dupa 24-72 ore. In acest interval de timp, se administreaza nou-nascutului
glucoza 5% oral sau in perfuzie endovenoasa, lenta, din solutia 10%.60ml/kilokorp
/zi, timp de 1-2 zile asiciata cu hemisuccinat de hidrocortizon (HHC).
FORME CLINICE DE ASFIXIE LA NASTERE
Forma
clinica de
asfixie
Miscari
respiratorii
la nastere
Miscari
respiratorii
dupa 5
minute de
la nastere
Culoarea
tegumentelor
Tonusul
muscular
Bataile
cordului
Alte semne
neurologice
Scor
APGAR
(5 min)
Apneea
tranzitorie
Absente
(timp de 30
sec - 1 min)
NormaleRoz sau usor
cianotica Normal
Prezente
(peste
120/min)
Depresiune 8 (7)
Asfixia
albastraAbsente Neregulate
Cianoza
accentuata
generalizata
Relativ
normal
Prezente
(80-
100
/min)
Absente 5 (7)
Asfixia
albaAbsente
Gaspuri
ineficiente
Paloare livida
“ca de ceara”
Disparut,
copil
moale
“ca de
carpa”
Asurzite
absente
Inertie
absoluta,
areflexie
0 (4)
2 . INFECTIILE OMBILICALE
Infectiile ombilicale pot sa apara inainte de caderea bontului sau dupa aceasta.
Infectia poate sa ramana localizata sau sa se generalizeze, determinand o septicemie
sau o septicopiomie.
Infectiile ombilicului sunt:
Cangrena umeda;
Granulomul ombilical;
Fungusul ombilical;
Ulceratia ombilicului;
Omfalita;
Erizipelul ombilical;
Flebita si arterita ombilicala.
In cazul cangrenei umede, tratamentul consta din pamsamente cu apa
oxigenata, schimbate des, atingeri cu tinctura de iod, pudraj cu antibotice
(Cloramfenicol).
Granulomul ombilical se trateaza prin atingeri cu nitrat de argint 3-5% si
pansament steril 70%.
Celalalte infectii ombilicale se trateaza cu antibiotice, dupa antibiograma.
In momentul sectionarii codonului ombilical nou-nascutul se poate infecta cu
baciul tetanic, care produce tetanosul. Infectia se poate produce cu instrumentele
infectate sau, ulterior, la pansarea plagii.
Boala are o perioada de incubatie care variaza intre 4 zile si 4 saptamani.
Semnul care atrage atentia este contractura muschiilor fetei, care determina trismusul,
acesta devenind evident in momentul in care copilul pus la san sau alimentat cu
lingurita, nu poate sa suga sau refuza alimentatia.
Contractura ramane foarte rar localizata si deobicei, cuprinde muschii
trunchiului si ai membrelor. Generalizarea contracturilor la ceilalti muschi duce la
atitudini caracteristice ale corpului ( opistotonus, prin contractarea muschilor si a
santurilor vertebrale).
Pot sa fie prinsi muschii intercostali, ai diafragmului si uneori, muschii glotei,
determinanad crize apnee, cianoza si asfixie. Plaga ombilicala poate prezenta un
aspect normal.
Tratamentul se aplica de urgenta. Se administreaza ser antitetanic purificat si
concentrat intr-o doza unica de 3000 si 20000 U intramuscular. In locul serului
antitetanic de pot adaministra imunoglobuline specifice umane antitetanice. Dupa
cateva zile se adauga anatoxina tetanica 0,5-1 ml, repetat la 2 zile, pana la o doza
totala de 6-10 ml. Plaga ombilicala se trateaza chirurgical local si cu penicilina G
intramuscular. Pentru combaterea contracturilor se administreaza calmante ca:
Luminal, solutie MgSO4 10%, cloralhidrat (in clisma). Alimentatia se asigura cu lapte
matern, seruri glucozate, pe sonda.
Este necesara mentinerea permeabilitatii cailor aeriene prin aspiratie cu sonda,
oxigenoterapie, respiratie artificiala si la nevoie, traheostomie.
Erizipelul este o infectie streptococica ( data de streptococul beta hemolitic) a
pielii, cu poarta de intrare de obicei plaga ombilicala sau orice plaga cutanata sau
mucoasa. Apare la 2-3 zile dupa nastere sub forma unei infiltratii rosii cu edem si
cresterea temperaturii locale la care se adauga fenomene generale ( febra).Infiltratia
se poate extinde de la nivelul ombilicului in etajul inferior al abdomenului. Se poate
complica cu abcese, flegmoane, septicemie.
Erizipelul se trateaza local prin aplicarea de comprese cu Rivanol 2%, pe cale
generala sea dministreaza penicilina G. Se vindeca in 4-8 zile.
3 . INFECTIILE CUTANATE
Infectiile cutanate sunt favorizate de particularitatile pielii la nou-nascut
(fragila, epiderm subtire), de descumarile fiziologice si nerespectarea conditiilor de
igiena in ingrijirea nou-nascutului. Daca nu sunt tratate corect, aceste infectii au
tendinta la extindere regionala si la generalizare.
Eritemul apare la nou-nascut in primele zile si este produs de iritatia mecanica
a pielii (scutece ude, murdarirea cu urina, materii fecale). Se prezinta ca o roseata
difuza a pielii, cu tumefiere uscata la inceput si apoi cu suprafata zemuinda. Este mai
frecvent localizat la nivelul feselor, de unde se poate extinde in regiunea genitala,
sacrolombara si ajunge la coapse si gambe.
Infectia streptococica cu levuri a resturilor de vernix, caseoza poate determina
intertrigo, care se prezinta ca un placard sritematos cu eroziuni superficiale,
fisuri,localizat la nivelul plicilor inghinale, cervicale, axiale si retroauriculare.
Tratamentul consta din respectarea unor masuri de igiena riguroasa, bai zilnice cu o
solutie slaba de permanganat de potasiu, curatirea regiunii eritematoase cu tampoane
de vata imbibata in uleiuri vegetale sterile, aplicarea de pomezi cu sulfamida 10%,
antibiotice sau mixturi. Daca exista fisuri sau eroziuni, se fac atingeri cu solutie de
nitrat de argint 5% sau violet de gentiana 2%.
4 . INFECTILE MUCOASELOR
a)Infectia mucoasei oculare
Infectia mucoasei oculare poate aparae ca o oftalmie gonococica si
negonococica.
Oftalmia gonococica este afectarea membranei oculare, data de gonococ in
timpul trecerii fatului prin canalul pelvigenital. Se manifesta prin aparitia unei secretii
seroase si edem accentuat, dupa 3-4 zile de la nastere. Secretia devine purulenta,
galbena-verzuie si daca nu se trateaza, duce rapid la ulceratii ale corneei si la orbire.
Diagnosticul se confirma prin examenul bacteriologic al secretiei conjunctivale, in
care se gasesc gonococi.
Tratamentul este profilactic si curativ. Tratamentul profilactic se aplica
obligatoriu la nastere (instilare in sacul conjunctival a unei solutii de nitrat de argint
1%). Tratamentul curativ cuprinde spalari locale, repetate cu solutie de
hipermanganat de potasiu 1/6000, urmate de instilatii cu nitrat de argint 1% sau
penicilina diluata 5000 u.i/ml in ser fiziologic, se asociaza cu antibiotice pe cale
generala.
Oftalmologia negonococica apare mai tarziu, putand fi produsa de streptococ,
pneumococ. Secretia conjunctivala este redusa, iar edemul palpebral poate sa
lipseasca. Tratamentul este local si consta din instilarea de Protargol sau
Colargol 1% si administrarea de antibiotice.
b) Infectia mucoasei genitale.
Volvovagaginta este infectia gonococica a cailor genitale la fetite.
Contaminarea la nou-nascut se face direct, de la mama, in timpul tavaliului. Infectia
devuteaza cu febra, edem si congestie a vulvei si a regiunii peineale. In 2 – 3 zile
apare o secresie de puroi galben – verzui care pateaza scutecele. Diagnosticul se
precizeaza prin examen bacteorologic al puroiului, pe frotiul recolat cu ansa din
vagin.
Tratamentul cuprinde administrarea pe penicipina G, timp de 5 zile, asociata cu
tratament local (spalaturi cu solutie de hepermanaganat de potasiu 1/8.000).
5. AFECTIUNI RESPIRATORII
Rinofaringita acuta este o inflamatie a mucoasei rinofaringiene, fiind cea mai
frecventa infectie respiratorie la copii. Etiologia este multipla, un rol determinant
avandu-l virusurile gripale. De asemenea pot intervenii microbiene, cu staphylococ,
streptococ, pneumococ. Factorii adjuvanti sunt reprezentati de varsta mica, starea de
nutritie deficitara. Cel mai frecvent, imbonavirea se produce prin patrunderea in nas a
particulelor incarcate cu virus.
Boala deputeaza brusc, cu febra 38-39°C, agitatie, somn intrerupt si superficial.
Pot aparea secretii nazale, la inceput apoase. Dupa 1-3 zile , secretiile devin mai
groase si mucopurlente. Tusa poate lipsii, alte ori poate fi densa de la inceput, este
provocata de secretiile care coboara din nas in gat. Febra poate dura numai o zi, alte
ori 2-3 zile. Anorexia este frecventa, nou-nascutul refuza sanul sau biberonul.
Scaunele sunt de obicei normale.
Complicatiile care apar sunt otita medie supurata (cea mai frecventa)
complicatii digestive, neurologice.
Profilaxia consta din cresterea rezistentei generale a organismului prin conditii
igienice de viata, ferirea nou-nascutului de contactul cu persoanele bolnave. In
colectivitatile de copii, raspandirea infectiei prin picaturile Pflugger se impiedica prin
purtarea obligatorie a mastii de tifon, confectionata din mai multe straturi.
Tratamentul instituit este local si general.
Tratamentul local urmareste restabilirea permeabilitatii nazale. Nasul trebuie
curatat de cateva ori pe zi, se aspira secretiile abundente. Se recomanda instilatii
nazale timp de 3-4 zile cu solutie de Colargol 0,5-1%, de 3-4 ori pe zi, cate 4-5
picaturi in fiecare nara, sau cu ser fiziologic efedrinat 0,5%. Sunt interzise instilatiile
cu solutie de antibiotice (penicilina, sulfatiazol), cu solutii care contin menthol sau
uleiuri de parafina.
Tratamentul general cuprinde administrarea de antibiotice ( Aminifenazona
0,03-0,05 gr/kilocorp/zi sau cu Acidacetilsalicilic 0,05-0,10 gr de 1-2 ori pe zi ,
Fenobarbital (pentru starea de agitatie, convulsii), vitaminoterapie (vitamina C 100-
200 mg/zi, vitamina B) antibioterapie – cand se suspecteaza o infectie secundara
bacteriana.
6. AFECTIUNI DIGESTIVE
a)Stomatitele
Stomatitele sunt procese inflamatorii ale mucoasei bucale cauzate de infectii,
traumatisme, igiena defectuasa a gurii, carente vitaminice, tratamente prelungite cu
antibiotice.
Cel mai frecvent apare la nou-nascutul normal stomatita candidozica
(margaritarele, muguet). Este determinata de o ciuperca numita Candida albicans,
existenta in mod normal ca saprofil in gura, care devine patogena in caz de scadere a
rezistentei organismului. Aparitia stomatitei este favorizata de nerespectarea regulilor
de igiena (biberonul si tetina insuficient sterilizate, mainile sau sanul murdar al
mamei). La examenul local se constata niste depozite mici, rotunde, albicioase pe
mucoasa bucala inflamata. Acestea confluiaza si rezulta placi albe, cremoase, usor
proeminente, care seamana cu urme de lapte batut. Se desprind greu si ramane o
suprafata rosie, neulcerata. Candidoza bucala se poate extinde la faringe, stomac,
intestne, plamani si da nastere la septicemie micotica. Tratamentul stomatitei
candidozice este local si consta in atingeri blande de 3-4 ori pe zi cu solutie 0,25-
0,50% violet de gentiana, timp de 3 zile. Se poate alterna cu Nistatina (Stamicin) si
glicerina.
b ) Tulburarile acute de digestie si nutritie se clasifica in dispepsii si
anterocolite
Dispepsiile se impart, dupa gravitate, in 3 forme:
Dispepsia acuta simpla (forma usoara);
Dispepsia acuta grava (pretoxica);
Toxicoza(forma cea mai grava).
Dispepsia acuta simpla, primitiva debuteaza brusc, cu varsaturi alimentare,
scaune diaretice, febra moderata; aceste simptome survin la scurt timp dupa
indigestia unui aliment alterat (contaminat). Daca apare dupa o greseala alimentara
(cantitativa , calitativa), manifestarile elinice sunt: inapetenta, scaune diareice,
subferbrilitate, stationare sau scadere ponderala. Copilul mai prezinta colici
abdomonale, meteorism, flatulenta, stare de agitatie. Nu apar semne de deshidratare.
Evolutia este favorabila, se vindeca in 5-7 zile daca tratamentul este preoce si
corect. Cand tratamentul este tradiv sau incorect, dispepsia se transforma intr-o
dispepsie acuta grava sau toxicoza.
Tratamentul dietetic cuprinde 4 etape:
Suprimarea alimentatiei si instituirea dietei hidrice;
Alimentatia de tranzitie (nelectata);
Relimentarea si stabilirea unei alimentatii corespunzatoare.
Dieta hidrica consta din oprirea alimentatiei pentru 6-12 ore si administrarea de
lichide ca: apa fiarta si racita, ceai de tei sau menta idulcita cu zaharina (o tableta la
100-150 ml lichid).
Dieta de tranzitie de lactata se instituie pentru 12-24 de ore si se face cu
vegetale antidiareice bogate in celuloza si pectina: morcovi, orez, mere, banane. Dieta
de tranzitie se realizeaza cu urmatoarele preparate: supa de morcovi in concentratie
de 30 % , Arobon, mucilagiu de orez.
Realimentarea se face treptat, pe masura revenirii la normal a tolerantei
digestive. La revenirea alimentatiei se tine seama de varsta nou-nascutului; de felul
alimentatiei anterioare (naturala,mixta sau artificiala), de starea sa de nutritie. Pentru
realimentare se prefera un aliment-medicament care sa impiedice fermentatiile
microbiene, sa fie bogat in proteine si acidifiant. Aceste conditii sunt intrunite de un
preparat lactat ca Babeurre, preparatu industrial eledon, laptele acidulat desmantanit,
laptele albuminos. Indiferent de alimentul cu care se incepe realimentarea, se va da
50-200 ml pe zi iar necesarul de lichide se completeaza cu supa de morcovi, Arodon,
decoct sau mucilagiu de orez. In zilele urmatoare se adauga la fiecare masa cantitatea
data initial si se scade, cu aceeasi cantitate, supa de morcovi, astfel incat in 5-7 zile sa
se ajunga la alimentatia corespunzatoare. Intreaga cantitate de lichide trebuie sa fie
inlocuita cu preparatul lactat. Dupa ce sa ajuns la ratia normala de Babeurre sau
Eledon, se poate incepe imediat sau dupa 2-3 zile, trecerea spre alimentatie normala.
Tranzatia spre alimentatie normala se face inlocuind zilnic cate un biberon sau
substituind la fiecare pranz cate 10-20 gr, ajungand la normal in 4-5 zile.
Tratamentul medicamentos este, in primul rand, antiinfectios (chimiote rapic
sau antibiotic). Se efectueaza coprocultura si antibiograma germenului izolat. Uneori
sunt suficiente sulfamitele neresorbabile si alte chimioterapice administrate peros
timp de 5-7 zile.
Ftalilsulfatiazol 0,10 - 0,15 gr/kilocorp/zi;
Furazolodon 0,05 – 0,10 gr/kilocorp/zi,
Saprosan 0,01 gr/kilocorp/zi.
Dupa indicatia antibiogramei la nevoie se pot administra si alte antibiotice.
VI. ROLUL ASISTENTEI PEDIATRE IN INGRIJIREA
NOU-NASCUTULUI LA TERMEN
Ingrijirea nou-nascutului trebuie sa aiba in vedere sensibilitatea acestuia la
infectii, tendinta la pierderea caldurii (cu consecinte nefaste asupra metabolismului
energetic ) si fragilitatea vasculara cu predispozitie la hemoragii. Se va evita racirea,
infectarea, traumatizarea nou-nascutului.
Sala de nastere, primul climat al nou-nascutului, trebuie sa indeplineasca
conditiile unei sali de chirurgie – aseptica, cu temperatura intre 21-24°C. Personalul
medical ci ingrijitoarele din sala de nastere trebuie sa aiba uniforma corespunzatoare
(halat,boneta,masca) si analizele periodice efectuate. Se verifica bacteriologic, prin
coproculturi, secretii faringiene R.B.W., B.K radiografii pulmonare . Saloanele se
formolizeaza periodic, la intervale de 7-10 zile.
A . IGRIJIRI IMEDIATE
Cadrele medii care asista la nastere se vor spala pe maini cu apa calda, sapun si
perie timp de 15-20 min, apoi se vor babijona cu tinctura de iod. Se vor pregati
scutece sterile. Fatul expulzat este asezat pe un camp steril.
1 . ASPIRAREA SECRETIILOR NASO-FARINGIENE
Inca din timpul expulsiei capului, se aspira secretiile naso-faringiene
(mucozitati, sange, lichid amniotic ) cu o sonda Nelaton sterila ( numarul 8-10)
adaptata la un aspirator electric sau gura examinatorului. Se introduce sonda in
cavitatea bucala, faringe, fosele nazale evitandu-se lezarea mucoaselor, pentru a nu
produce hemoragie. Fatul expulzat va fi asezat pe un camp steril si caldut, pregatit
din timp.
2 . LIGATURAREA , PENSAREA SECTIONAREA CORDONULUI
OMBILICAL
Se face ligaturarea cordonului cu fire sterile din naylon, in, canepa, la 2 cm
deasupra insertiei abdominale a ombilicului, dupa incetarea pulsatiilor acestuia. La
nou-nascutii care necesita reanimare de urgenta si la cei cu izoimunizare, se indica
legarea cordonului ombilical imediat dupa expulzie.
Pensarea se face cu ajutorul a doua pense hemostatice sterile, la 8-10 cm de
insertia abdominala. Astfel se opreste circulatia sangelui prin cordon pentru a-l
sectiona.
Sectionarea se efectueaza cu un foarfece chirurgical curb, steril, protejand
copilul cu o mana. Daca bontul nu sangereaza, cele doua capete de fir ramase libere,
se innoada tot de 2 ori si peste suprafata bontului, facandu-se un al doilea nod de
siguranta. Firele ramase libere se sectioneaza. Se aplica 1-2 picaturi de tincura de iod
(alcool iodat) peste bontul ombilical, pentru prevenirea infectiilor locale. In jurul
cordonului se aplica o compresa sterila din tifon, peste care se pune un pansament
format din 3-4 comprese sterile, imbibate in alcool de 70°. Se evita vata in strat gros,
deoarece impiedica mumificarea cordonului ombilical. In caz de secretii abundente
nu se folosesc pulberi, ci numa pansament uscat, deoarece pulberile lipesc marginile
bontului ombilical si impiedica scurgerea secretiilor din plaga ombilicala. Peste
pansamentul ombilical se fixeaza o fasa circulara in jurul abdomenului. Pansamentul
ombilical este supravegheat in primele 24 de ore dupa nastere pentru a descoperii o
eventuala hemoragie. Pansarea ranii ombilicale se efectueaza zilnic prin stergere cu
alcool iodat, dupa care se aplica o compresa sterila si o fasa circulara in jurul
abdomenului.
Se face oxigenarea nou-nascutului si bai hipertermizate la nevoie.
3 . APRECIEREA STARI CLINICE A NOU NASCUTULUI
Aceasta apreciere se face cu ajutorul scorului Apgar la un minut si la 5 minute
de la nastere. Scorul Apgar se noteaza de la 0 la 10 si cuprinde respiratia, pulsul
(ritmul cardiac), coloratia tegumentelor si a mucoaselor, tonusul muscular si reflexul
de iritabilitate.
In functie de scorul Apgar nou-nascutul se clasifica in 3 grupe :
De la 8 – 10 = nou-nascut normal;
De la 4 – 7 = nou-nascut care respira;
De la 0 – 3 = nou-nascut apneic.
Ultimele doua grupe de nou-nascuti necesita manevre de reanimare.
4 . PROFILATIA OFTALMIEI GONOCOCICE
Imediat dupa nastere se indeparteaza secretiile oculare cu o compresa uscata,
sterila inmuiata in ser fiziologic steril sau apa fiarta si racita. Se instileaza in sacul
conjunctival, pleoapele fiind larg deschise, cate 1-2 nitrat de argint 0,75-1 %
penicilina intre 2000-5000 u.i. de ml Protargol Colargol 1%. Se face masaj circular al
pleoapelor, apoi se indeparteaza surplusul cu o compresa sterila. La fetite penicilina
se aplica si la nivelul zonei vulvo-vaginale.
5 . EXAMINAREA SUMARA
Examinarea sumara se face imediat dupa nastere observandu-se aspectul,
comportamentul si eventualele malformati care trebuiesc semnalate medicului
deoarece unele necesita tratament de urgenta.
Pot apare malformatii ale gurii: buza de iepure, gura de lup ( sciziunea
palatului dur).
Se examineaza atent articulatia coxo-femurala. La aceatsa perioada de viata se
semnaleaza de obicei soldul luxabil si mai rar luxatia. Luxatia devine evidenta la
cateva luni de la nastere. Pentru manevra lui Ortolani nou-nascutul este asezat in
decubit dorsal pe un suport tare, se flecteaza mebrul care se examineaza in unghiul
drept de la nivelul genunchiului si soldului, se prinde genunchiul in palma, in asa fel
incat degetul mijlociu sa ajunga peste marele trohanter, se sterge usor de coapsa si se
abduce apasand usor pe marele trohanter, in timp ce cu cealalta mana se tine din
lateral coapsa opusa pentru a fixa pelvisul. In cazul luxatiei se aude si se simte
reducerea si odata cu revenirea din urma a capului femural in cavitatea cotiloida.
Coapsa se prinde ca inainte, se abduce si se apasa cu blandete in axul femurului. In
prezenta hipoplaziei cavitaii cotiloide, se simte cum capul femurului iese din
articulatie peste spranceana cotiloida posterioara.
Deci, proba lui Ortolani si Barlow pozitive sunt martorul unui sold luxat sau
luxabil.
Un alt semn important de urmariri este limitarea abductiei coapsei de partea
soldului afectat. Aceasta limitare este mai evidenta dupa cateva saptamani de la
nastere. Manevra se face simultan si comparativ la ambele coapse, cand copilul este
in decubit dorsal, iar membrele sunt flectate in unghi drept din genunchi si sold.
Uneori piciorul de partea luxata este mai putin activ, usor flectat si rotit spre interior.
Tratamentul este cu atat mai eficient cu cat este mai precoce instituit. El consta
din fixarea coapselor in pozitie de abductie prin diferite modele de atele.
6. IDENTIFICAREA NOU-NASCUTULUI
Identificarea se stabileste prin legarea unei bratari de tifon avand acelasi numar
cu al mamei. Marca se leaga de patutul copilului in salon.
7 . DATE MENSURATORII
Se fac datele mensuratorii si cantarirea-geutatea, inaltimea (talia), perimetrul
cranian si perimetrul toracic.
8 . INFASAREA
Se face uscarea tegumentelor prin tamponare intr-un scutec cald, dupa care se
face infasarea. Daca tegumentele sunt impregnate cu lichid amiotic infectat, cu sange
sau cu meconiu, se face baie in conditii de asepsie.
Nu se indeparteaza vernixcaseoza deoarece reprezinta un invemis protector
contra infetiilor si a pierderilor de caldura. Infasarea se face in scutece sterile,
incalzite, dupa care se transporta copilul in salonul de nou-nascuti.
In sectia de nou-nascuti boxele trebuie sa fie grupate pentru nou-nascuti
sanatosi, suspecti, bolnavi, fiind curate, aerisite, dezinfectate. Nu trebuie sa patrunda
persoane cu stari febrile, afeciuni ale apratului digestiv.
B . INGRIJIRI IN SECTIA DE NOU NASCUTI
Dupa examenul medical, nou-nascutul este infasat si supravegheat in
continuare de asistenta sau sora pediatra.
In patul, in prealabil incalzit, nou-nascutul se aseaza in decubit latreral si cu
capul mai jos (inclinat cu 30 grade fata orizontala) timp de 48 de ore, pentru denarea
cailor respiratorii. Nu este indicata pozitia de decubid dorsal intrucat favorizeaza
patrunderea lichidului de varsatura in caile respiratorii, cu riscul bronho pneumoniei
de aspiratie.
Lumina, fiind unul din factorii care conditioneaza dezvoltarea nou-nascutului,
camera in care va fi tinut acesta trebuie sa fie pe cat posibil, mai insorita. Este de
dorit ca ferestrele sa fie orintate spre sud camerele cu ferestrele spre rasarit sau apus
au lumina putina, iar cele cu ferestrele spre nord nu au soare niciodata.
Salonul de nou-nascuti trebuie aerisit zilnic si de mai multe ori pe zi, in timpul
fiecarui supt cand copilul se afla in salonul mamei pentru alaptare; aerisirea se face in
mod riguros, indiferent daca este vara sau iarna.
Data fiind labilitatea termica a nou-nascutului, trebuie urmarit cu atentie ca
temperatura salonului sa fie constanta si sa nu depaseasca limita de 20-22 °C. Trebuie
realizat si un sistem corect de ventilatie pentru primenirea aerului si pastrarea
umiditatii necesare.
Mobilierul camerei de nou-nascuti va fi confectionat dintr-un material cat mai
usor pentru a fi lesne curatat. Salonul va fi dezinfectat zilnic prin dezinfectarea
dusumelelor cu solutie de cloramina, iar aerul va fi sterilizat cu ajutorul razelor ultra
violete. La intervale regulate de timp salonul va fi inchis minim 24 ore si dezinfectat.
In salon, nou-nascutul va fi termometrizat (temperatura normala va fi de 37
°C), cantarit si daca starea lui permite i se va face prima inbaiere partiala cu apa
calduta, dupa care se usuca prin tamponare cu scutece si se infasa.
Supravegherea nou-nascutului si aprecierea lui se face dupa culoarea
tegumentelor, frecventa respiratiei, temperatura corpului, aspectul plagii ombilicale,
eliminarea de meconiu si prezenta mictiunilor.
De indata ce intervine ce intervine o pauza respiratorie mai lunga si apare
cianoza fetei, asistenta trebuie sa anunte medicul si incearca sa restabileasca
circulatia: o mica miscare a corpului, o usoara frectiune cutanata, ridicarea
trunchiului cu o mana introdusa sub spatele copilului.
In zilele urmatoare se supravegheaza cu atentie functiile vitale, modul cum
primeste alimentatia, mictiunile si eliminarea de meconiu.
Rezistenta organismului fata de infetii, se instaleaza treptat afectiuni usoare ca:
rinofaringita, foliculita, pot pune in pericol viata nou-nascutului. Personalul mediu
din sectia de nou-nascuti trebuie sa rucleze respectand toate regulile de asepsie si a
vegheze ca din anturajul nou-nascutului sa se elimine orice sursa de infectie.
Se acorda importanta deosebita ingrijii pieli, mucoaselor, plagii ombilicale,
regimului de viata (alimentatie,somn) si profilaxiei infeciilor .
1 . INGRIJIREA PIELII
Prima baie a nou-nascutului se va face la 2-3 zile dupa caderea bontului
ombilical. Se tine cont de faptul ca ombilicul este inca o plaga si nu o cicatricie.
Pana la prima baie se face toaleta zilnica prin baie partiala. Spalarea se face cu
apa calda si sapun fin folosind o manusa din panza. Se evita regiunea ombilicala si se
insista asupra regiunii fesiere, genitala, apliciilo inghinale si fesiere. Dupa uscarea
pielii aceasta se pudreaza sau se protejeaza cu un unguent indicat mai ales pentru
regiunea fesiera. Daca pielea prezinta descumari, in primele saptamani se recomanda
ungerea cu ulei vegetal steril. Baia generala a nou-nascutului (dupa vindecarea plagii
ombilicale) se face zilnic, la aciasi ora, de preferat seara, inainte de supt. Temperatura
camerei pentru baie trebuie sa fie de 37-38 °C, controlata cu termometrul de baie sau
cu cotul. Se spala intai capul, apoi membrele superioare, trunchiul, membrelei
inferioare, fesele si regiunea perianala folosind manusa sapunita. Apoi se intoarce
nou nascutul cu fata in jos si se spala pe spate. Urmeaza curatirea urmelor de sapun,
dupa care copilul este scos din baie si invelit intr-un cearceaf, se usca pielea prin
tamponare, se acorda atentie plicilor tegumentelor de la gat, fese, axile, iar la fetite
regiunea organelor genitale externe, care se curata intotdeauna din fata in spate. Se
panseaza ombilicul si se trage fasa. Urmeaza imbracarea corpului cu camasuta si
pieptanas, infasarea apoi toaleta fetitei ( se sterg ochii cu o solutie de acid boric 4%,
se curata orificiile nazale si conductul auditiv extern cu tampoane de vata). Nu se
spala si nu se sterge cavitatea bucala. Unghiile se taie scurt. Dca copilul prezinta
eritem eroziv fesier, se poate face baie de sezut cu o solutie de bromocet sau
Romazulan, dupa care se pudreaza cu pudra sulfamida sau Saprosan. La copii agitati
pot sa apara eroziuni sau eriteme la nivelul calcaielor, datorita frecarii acestora,
pentru care se fac pansamente locale sau se asigura protejarea tegumentelor prin
confectionarea unui mic colac de vata sau de tifon de dimensiunile calcaiului.
2 . INGRIJIREA MUCOASELOR
Se ingrijesc in mod special mucoasa bucala, nazala si conjunctivala. Nu este
necesara folosirea dezinfectantelor pentru ingrijirea mucoaselor. Daca, copilul
prezinta secreti conjunctivale, plaga ombilicala infectata, muguet, foliculita sau orice
alta infectie se izoleaza. Medicul va indica prelevarea si examinarea acestor produse
patologice pentru a se identifica germenii cauzali si va prescrie tratamentul
corespunzator.
3 . INGRIJIREA PLAGII OMBILICALE
Trebuie sa se asigure o evolutie normala a cicatrizarii si ssa se evite orice
infectie. Plaga ombilicala poate fi poartav de intrare pentru germenii patogeni
(staphylococ, streptococ, colibacil, bacil tetanic) care pot determina aparitia unor
infectii grave septicemie.
Pansamentul ombilical se controleaza zinlnic si la nevoie, se schimba prima
compresa, aplicata dupa nastere. Nu se indeparteaza daca se pastreaza uscata si fara
miros. Nu se exercita nici o tractiune pe bont, nu se atinge cu mana sau cu
instrumente nesterile. Pansamentul ombilical trebuie protejat de umezire cu ocazia
baii zilnice a coopilului.
Dupa cicatrizarea ombilicului nu mai este necesara pansarea acestuia. In cazul
cand evolutia normala a plagii ombilicale spre cicatrizare, este intrerupta de aparitia
unor secretii mai abundente, care eventual au un caracter purulent, sau de aparitie a
unui glaucom, se aplica tratamentul prescris de medic.
4 . ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI LA TERMEN
Alimentatia nou-nascutului la termen poate fi :
Naturala
Mixta
Artificiala
a . Alimentatia naturala : in primele 24 de ore nu se pune copilul la san, iar in
primele 12 ore se face pauza hidrica totala ( nou-nascutul este supus la cura de
sete). Dupa 12 ore se alimenteaza ser fiziologic steril, ceai neindulcit sau ceai
glucozat, caldute, administrate cu lingurita sau cu pipeta.
Se pot folosi ceaiuri de musetel, chimen, anason. A doua zi nou-nascutul este pus
la san la interval de 4 ore, cate 5 min la fiecare san, cu o pauza de 5-6 ore peste
noapte. A treia zi este pus la san la intervale de 3 si jumatate cate 10 min, intu
cat se urmareste cresterea capacitatii gastrice. Pauza de noapte este de 6-8 ore.
In zilele urmatoare se creste durata suptului, treptat, cu cate 2-3 min pana cand
se ajunge la durata de 15-20 min dandu-se laptele dintr-un singur san la o
masa, pentru golirea completa a glandei. Daca secretia lactata este redusa (mai
ales in primele zile la primipare), se va punde copilul la ambii sani avandu-se
grija ca fiecare supt sa inceapa cu alt san. In continuare, in prima luna de viata,
se dau zilnic 6 supturi, la intervale de 3 ore – 3 ore si jumatate, cu o pauza de 6
ore peste noapte. Inainte de supt mama trebuie sa-si spele cu apa calduta si
sapun si sa-si stearga mamelonul cu un tifon steril inmuiat in apa fiarta si racita
procedandu-se la fel si dupa supt.
Asistenta trebuie sa sfatuiasca mama sa respecte anumite masuri de igiena:
- Sa imbrace un halat inainte de a pune copilul la san;
- Sa-si acopere complet parul si sa.si masca la gura.
Dupa spalarea mainilor cu apa si sapun se storc cate va picaturi de lapte din san
pentru curatarea canalelor galactofore si se dezinfecteaza mamelonul cu o solutie
de acid boric 3% sau cu ceai de musetel. Daca copilu refuza mamelonul, se stoarce
o picatura de lapte in gura lui, ceea ce ii trezeste reflexul de sugere. Dupa 20 min
de alaptare, copilul luat de la san sa cantareste. In primele zile copilul nu trebuie sa
suga de la amandoii sanii la fiecare supt fiindca pielea mamelonului este subtire si
se pot produce fisuri si ragade, ceea ce impiedica alimentatia normala.
Dupa supt nou-nascutul se tine in pozitie verticala pe umarul mamei, pentru
eructatie ( eliminarea aerului inghitit in timpul suptului). Durata suptului variaza
intre 20-30 min pentru sugarii lenesi. In primele 10 min ( perioada cea mai
eficienta ) nou-nascutul suge 2/3 din cantitatea de lapte, iar in urmatoarele 10 min
suge restul de 1/3. In cazul in care durata suptului este mai mare, se poate produce
eroziuni, fisuri, rani mamelonare ( care se trateaza prin atingere de 2-3 ori pe zi cu
solutie de nitrat de argint 5% ) si nou-nascutul se supra alimenteaza.
In prima zi nou-nascutul are nevoie sa ia cate 10g de laptela fiecare supt. Zilnic
la fiecare supt de creste ratia cu cate 10g, pana in a 8-a zi, cand va lua la fiecare supt
80g. Ratia alimentara la nou-nascutul alimentat la san se apreciaza mai bine dupa
cresterea in greutate care trebuie sa fie intre 25-30g/zi.
Ratia zilnica de lapte a nou-nascutului, in primele 10 zile de viata, se poate
calcula du formula:
L=(n-1)x(60sau80) in care :
L= cantitate de lapte in ml,
n=numarul zilelor copilului.
Numarul zilelor copilului (n) se inmulteste cu 60 daca nou nascutu a avut
2500-3000g la nastere si cu 80 daca a avut mai mult.
Ratia pentru supt: n x 10.
In continuare se aplica formula: 150-180 ml/kilocorp/zi.
Aceste formule servesc numai pentru orientare; sunt nou-nascuti care din
primele zile sug cantitati mai mari, iar pentru altii care sunt suficiente si ratii de
crstere mai reduse.
Este obigatoriu sa se fac controlul calitatii laptelui supt, urmarindu-se cresterea
ponderala a nou-nascutului.
Pentru proba suptului ( cantitatea de lapte primit la un supt), copilul este
cantarit, infasat inainte si dupa fiecare supt. Pentru a constata o crestere
ponderala,copilul este cantarit zilnic, dimineata, gol, inainte de primul supt.
COMPOZITIA LAPTELUI DE MAMA
Laptele de mama este un aliment de tranzitie obligatoriu pentru nou-nascut.
Secretia lactata din primele 3-4 zile se numeste colostru.
Compozitia laptelui de mama variaza in cursul zilei, la inceputul suptului fata
da sfarsit, de la un san la altul, de inceputul perioadei de lactetie la sfarsitul ei.
Alimentatia mamei nu influenteaza decat foarte putin compozitia laptelui,
modificarile interesand doar laptele (L), mai putin proteinele (P) si glucidele (G).
Compozitia laptelui matern:
-calorii 680/l,
-proteine: 12 g/l din care: -caseina 4g/l
- proteine lactoser 8g/l.
Majoritatea proteinelor sunt albumine si globuline, laptele matern fiind numit
si laptele albuminos.
Caseina este un fosfor proteic a carui particularitate o constituie miceliile mai
mici decat caseinele laptelui de vaca, ceea ce explica precipitarea cazeinei umane in
flocoane fine usor atacate de enzime digestive.
Proteine : - alfa lact albumina 3,5 g/l,
-beta lact albumina 1,5g/l,
- lactotransperina 1g/l cu actiune bacteriostatica, inhiba cresterea
staphylococului, reprezentand factori suplimentari de protectie al intestinului fata de
agenti patogeni.
Mai contine :
-aminoacizi ca: trictofan, metionina, cisteina ce au efecte in cresterea si
dezvoltarea sugarului;
-proteine serice: serum albumina, glicoproteina alfa 1, ceruloplasmina, proteine
ce intervin in apararea tubului digestiv.
Este : transamilaza, amilaza, lipaza, fosfataza acida si alcalina se gasesc in
cantitati mai mari ca in laptele de vaca, dar soarta si rolul lor este necunoscut.
Lipide:- 36g/l, reprezentate de acizii grasi cu lant mediu si lung de carbon(C) -
palmitie, lamitic, oleic. Acizi grasi polisaturati reprezinta mai mult de 50% din totalul
acizilor grasi din laptele matern.
Glucidele: 70-75% g/l din care : -lactoza 62 g/l,
-oligozaharide 8-13 g/l.
In cursul maturizarii laptelui,lactoza si lipidele cresc in timp ce proteinele si
sarurile minerale scad. Oligozaharidele si glucidele au rol nutritiv.
Sarurile minerale se gasesc in proportie de 2g/l. Dintre saruri (Cl,
Na,P,K,Mg,Fe,S,Cu) se remarca o cantitate scazuta de Ca si P cu raport Ca/P de 2/2in
comparatie cu 2/7 in laptele de vaca.
Vitaminele : reprezinta variatii individuale si depind de alimentatia mamei si
durata lactatiei.
Vitamina A = 0,5 ml/l
Vitamina D = 100u/l
Vitamina K = 15micrograme/l
Vitamina E = 1mg/l
Vitamina B1 = 200ml/l
Vitamina PP = 2mg/l
Vitamina B6 = 100mg/l
Acid folic 1-5 mg/l.
INCIDENTE, ACCIDENTE,OBSTACOLE ALE
ALIMENTATIEI NATURALE
Regurgitatiile reprezinta eliminarea pe gura imediat dupa supt a unei mici
cantitati de lapte nedigerat, nemodificat, avand drept cauza inghitirea de aer in timpul
suptului. Se combat prin respectarea orarului meselor si prin ridicare in pozitie
varticala a copilului , imediat dupa supt.
Varsaturile reprezinta eliminarea pe cale bucala a unei cantitati de lapte
modificat, la un interval mai indepartat de ora alaptarii (aprximativ 1/2 ora). Apar la
nou-nascuti mai nervosi excitabili.
Varsaturile au drept cauza transformarea caseinei in cheaguri, fenomen prezent
pana la varsta de 3-4 luni. Se combat prin respectarea tehnicii alimentatiei, orarul
meselor, cu potine antispastica, antivomitiva ( citrat de sodiu cu luminal si beladona).
Colicile abdominale ( crampele) reprezinta durerile de burta, prezente pana la
3-6 luni. Apar spontan sau in timpul mesei. Cauzele principale sunt : cantitatea prea
mare de lapte inghitit si continutul de alimente interzise in laptele matern. Se combat
cu ceai cotra colicilor, asociatie de ceai de chimen, anason, musetel, cu scutece
incalzite pe abdomen ( nou-nascutul se aseaza in decubit ventral, se maseaza pe fese).
Refuzul sanului apare la sugarii nervosi, agitati, cu coloici, regurgitatii,
varsaturi, la cei lenesi care dorm la san. Refuzul sanului are drept cauza anorexia
nervoasa, la un sugar nevrozat.
Constipatia este absenta scaunului timp de 2-3 zile. In mod normal nou-
nascutul are 3-4 scaune/zi. Consipatia se combate cu suc de morcovi, crud ,
administrat cu lingurita (de la ½ lingurite pana la 8 lingurite /zi) sau cu supozitoare de
glicerina pentru copii.
Diareea postprandiala reprezinta aparitia de scaun mucos, apos, in timpul
suptului sau dupa supt. Are drept cauza alimentatia mamei cu diferite alimente
stimulatoare. Se combate cu zeama de morcov fiert, decoct de orez, Arobon ( pulbere
de roscove). Exista antidiuretice pentru nou-nascut si sugar, care dau rezultate foarte
bune (Panfurex).
Supraalimentatia reprezinta ingurgitarea unei cantitati mai mari decat cea
necesara. Apar tulburari gastro-intestinale ( regurgitaii, varsaturi, diaree, colici) si
agitatie, scadere in greutate, tulburari dialezice ( eczema, intersrtigo, strofulus),
obezitate, scaderea rezistentei la infectii.
Subalimentatia reprezinta ingurgitarea unei cantitati mai mici de lapte decat
cea necesara. Are drept cauze hipogalactia, suptul insuficient, tinerea la san prea
putin timp. Se combate prin respectarea tehnicii alaptarii, si a ratiei zilnice,
stimulrarea sugarului lenes si se poate trece la alimentatie mixta.
Intoleranta pentru laptele matern este cu totul exceptionala. Apare la
primele supturi sau mai tarziu, dupa o peioada de sensibilitate a nou-nascutului.
Hipogalactia este insuficienta laptelui matern. Are drept cauze surmenajur
fizic si psihic, alimentatia insuficienta timp indelungat, lipsa ingrijirilor igienice,
diverse boli ale mamei.
Pentru a se combate, se stimuleaza secretia de lapte prin evacuarea completa a
mamelei (manual sau cu pompa) dupa ce a supt copilul, se face masajul sanului, se
aplica pe sani cataplasme calde, se fac raze ultraviolete si ultrascurte. De asemenea se
combate prin alimentatie (sfecla, mazare, linte), prin medicamente (infuzie de anason,
de urzica alba ), prin opoterapie (glanda mamara, prolactin, hipofiza, placenta).
a. Tulburari prin dezechilibrul compozitiei laptelui
Pot intervenii de asemenea tulburari in cazul unui lapte prea gras si prea bogat
in lactoza sau hipermineralizat.
Dintre factorii care impiedica alimentatia naturala pot apare dificultati din
partea sugarului cum ar fi: malformatii ale gurii, frenul scut al limbii, dinti
congenitali, copii cu afectiuni nazale, faringiene sau alte guri (coriza acuta,
rinofaringita acuta, stomatite), sugarii lenesi. In astfel de cazuri alimentatia se face cu
lingurita, tetina sau prin gavaj cu lapte, de la mama sau de la doica, recoltat in
conditii sterile.
Alimentatia naturala este superioara oricarei alte alimentatii (mixte, artificiale)
intrucat este cel mai comod si mai simplu, este steril, prezinta un raport optim
proteine-glucide-lipide, intalnit numai in laptele matern, se asimileaza integral,
corespunde perfect nevoilor de crestere ale nou-nascutului, contine un mare procent
de vitamine, contine enzime si fermenti care ajuta proceselor digestive, contine
anticorpi imunizanti, toleranta digestiva este maxima, curba ponderala este
crescatoare, morbiditatea este scazuta, iar mortalitatea in perioada 0-1 an, de
asemenea mult scazuta.
Este contraindicata alimentatia naturala cand mama sufera de tuberculoza
evolutiva, cardiopatie de compenasata, boli de sistem, boli metagolice, endocrine,
psihice, boli infectioase.
Sunt daunatoare pentru nou-nascut unele medicamente administrate mamei:
tireostaticele, anticuagulantele, citostaticile, antidiabeticele.
In cazul fisurilor sau eroziunilor mamelonare, se suspenda suptul timp de 1-2
zile sau se aplica mamelon artificial. Cand se suspenda suptul, laptele se stoarce si se
administreaza cu lingurita. Intre timp se face tratamentul fisurilor si eroziunilor
mamelonare.
In caz de linfangita, galactoforita, acces, se suspenda de asemenea supltul si se
administreaza antibiotice. In cazul mamelonului ombilical laptele se stoarce si se da
copilului cu lingurita sau biberonul.
b ) Alimentatia artificaila
Alimentatia artificiala se indica cand alaptarea naturala cand alaptarea naturala
este mixta si nu se poate realiza sau cand este contraindicata alaptarea la san, sau in
cazurile de hipo sau agalctie.
Alimetatia artificiala este contraindicata in primele 2 saptamani la nou-nascutul
la termen.
c ) Alimentatia mixta
Alimentatia mixta este o combinatie intre alimentatie naturala si cea artificiala
(2/3 lapte matern si 1/3 alt produs de lapte praf sau lapte vaca).
Este necesar sa se respecte 2 principii:
-principiul selectivitatii. Trebuie selectat produsul d elapte administrat in functie de
tolernta digestiva a nou-nascutului, starea de nutritie, varsta.
- principul progresivitaii. Trebuie inceputa administrarea noului produs cu cantitati
progresiv crescande (se incepe cu 5-10 ml si se creste zilnic, la fiecare masa cu cate
5-10 ml). Intrebuintarea alinemtului artificial in cantitate mare de la inceput sau
gresita pregatirea laptelui, poate duce la dispepsii grave ale nou-nascutului.
Almentatia mixta se efectueaza prin doua metode:
Complementara ;
Alternativa .
Prin metoda complementara nou-nascutul se pune la san, iar in completare se
administreaza un produs de lapte cu biberonul sau lingurita apoi se face proba
suptului.
Indicatiile alimentatie mixte sunt, de asemenea, in hipogalctie materna, boli
cronice stabilizate ale mamei, care permite alptarea partiala, la sugarul care nu creste
in greutate.
Recipientele in care se pastreaza laptele (biberonul, tetina, lingurita) trebuie
bine spalate si fierte dupa fiecare masa a copilului. Laptele va fi preparat la fiecare
masa, pentru a avea certitudinea ca este proaspat.
Numarul meselor si intervalul dintre mese ramane acelasi ca in alimentatia la
san.
Preparate de lapte folosite in alimentatia nou-nascutului la termen:
1 ) Lapte de vaca ½ (½ lapte, ½ ceai ).
Ceaiurile folosite sunt de musetel, anason, chimen, menta in functie de
consistenta scaunului.
Pentru fiecare se pot folosi urmatoarele preparate dietetice:
a ) Fiertura de faina de orez, cu indicatii foarte bune la dilutia laptelui de
vaca, intrucat aduce un procent de glucide in plus, reincalzit la 37°C, la
resuspendarea laptelui praf, in realimentarea dupa dispepsii (boli diareice).
Mod de prparare :
-20-30g faina de orez, apa calduta se amesteca pana se formeaza o pasta omogena. Se
adauga 1l de apa calina, se fierb impreuna, amestecand tot timpul ( aproximativ 5
min). Se obtine un lichid omogen, albicios, transparent la care se adauga 50g zahar.
Se ia de pe foc, se raceste in jet de apa si se pastreaza la frigider timp de 24 de ore.
b ) Decoctul de orez: are aceleasi indicatii de fiertura de faina de orez.
Mod de preparare:
Se spala 2-3 linguri de faina de orez, se lasa la macerat intr-un litru de apa rece
( de seara pana dimineata). Dimineata se pune la fiert la foc moale, se fierbe pana la
inflorirea bobului de orez si se ia de pe foc, se strecoara, se adauga apa pana la 1l. Se
repune la fiert 50g zahar, se ia de pe foc, se raceste sub jet de apa rece si se utilizeaza
cel mult 24 de ore. Se pastreaza la frigider in biberoane separate.
c ) Mucilagiul de orez: are ca indicatie diluarea laptelui de vaca, a laptelui
praf si ca dieta de tranzitie dupa diaree.
Mod de preparare:
-20-30 boabe de orez se pun la macerat de seara pana dimineata, apoi se fierb
si se strecoara (se trece masa de orez prin sita de 2-3 ori), se paseaza pana se
obtine o masa omogena, apoi se adauga lichidul ramas pana se obtine 1l de
compozitie, la care se adauga 50g zahar si se pune la foc. Se obtine o
compozitie omogena, dulce la gust, cu consistenta ridicata. Se raceste sub jet
de apa, se pastreaza la frigider timp de 24 ore.
2 ) Laptele calcic:
Este un preparat dietetic de lapte de vaca acidulat cu lactat de calciu. Se
foloseste in dilutie de 1/2. Este indicat in alimentatia mixta si artificiala a nou-
nascutului, la sugarul distrofic cu toleranta digestiva scazuta.
Mod de preparare:
Se fierb 500g decoct de orez cu 50g zahar, se adauga 1,5 g lactat de calciu apoi
se fierb impreuna. Separat se fierbe laptele apoi se amesteca cu compozitia
dinainte.Se fierb impreuna 2-3 min batand continuu cu telul pentru dispersarea
cheagurilor de caseina si omogenizarea continutului,
3.Laptele albuminos ½ este indicat la distrofici.Este un lapte de vaca sarac in
glucide,lipide bogat in proteine.
Mod de preparare:
Intr-un litru de lapte de vaca fiert sau nefiert se pune o lingura de labferment,se
pune in bain-marine la 40-45°C, pentru facilitatea coagularii, timp de 20-30 min.
Se ia continutul, se pune in tifon steril, se strecoara si se obtine un cas, care se
pune in vas, se pastreaza o lingurita obtinandu-se o pasta omogena.Inainte de
pasare se adauga apa calina pentru indepartarea grasimilor si 500 ml Babeurre. Se
poate da inmai multe moduri:
-cas cu 500ml Babeurre si cu 50g zahar;
-cas cu 500ml decoct de orez 3-5% si 5% zahar;
-cas cu 250g decoct de orez 3-5% si 250 zer.
4 ) Babeurre este un lapte de vaca fiert sau nefiert, degresat, acidifiat prin
fermentatie lactic naturala.
5 ) Eledonul este Babeurre pulbere, care se prepara in concentratie de 10% cu
5% zahar.
Modul de preparare al Babeurre-lui din lapte nefiert:
Un litru de lapt nefiert strecurat se pune la prins intr-un vas de lut, la
temperatura de 20°C timp de 24 ore.. Se degreseaza, se bate cu telul timp de 25-30
min, pentru faramitarea grunjilor de casiena, se pune la fiert pana da in clocot (batand
tot timpul cu telul) si se indulceste 5%. Se raceste rapid sub jet de apa apoi se pune
vasul la frigider.
Mod de preparare din lapte fiert:
Un litru de lapte se insamanteaza cu 1-2 lingurite de iaurt pentru a favoriza
coagularea, se lasa la temperatura camerei timp de 24 ore.
Se indeparteaza grasimea si se bate cu telul, 20-30min pentru omogenizarea laptelui
1-3 min in clocot, batand tot timpul apoi se raceste sub jet de apa si se pastreaza la
frigider.
6 ) Prepararea din lapte praf umanizat ( cu o compozitie asemanatoare
laptelui de mama)
-Humana 0 (15%)
-Humana 1 (13,5%)
-Similac
7 ) Prepararea din lapte praf neumanizat
-Robebi A,B
-Robolact
-Aptamel(Milupa)
8 ) Produsele:
-Lacto 1,2 (10%)
-Glivilact
-Materna 0
9 ) Laptele praf obisnuit 6%,8%
Laptele praf este laptele de vaca din care s-a extras apa prin procedee
industriale.Are aspect de pulbere alb-galbuie, grasa la pipait cu miros specific se lapt
si o umiditate cuprinsa intre 4-6%.
Laptele praf poate fi integral ( din care s-a extras numai apa) si degresat (din
care s-au extras grasimile).
Laptele praf se administreazain concentratie de 6% in primele 2 saptamani de
viata a nou-nascutului si de 8% in urmatoarele 2 saptamani.
Se poate resuspenda in apa fiarta si racita, ceai (chimen,menta,tei), decoct de
orez, fiertura de orez.
5 ) SOMNUL NOU-NASCUTULUI LA TERMEN
Respecatrea orelor fixe de alimentatie si a perioaelor de somn chiar din primele
zile, constituie elemente importante pentru dezvoltarea si educarea copilului. Acest
program asigura atat copiilor, cat si mamelor odihna necesara si reprezinta primul pas
catre ordine si disciplina.
Daca copilul nu se trezeste la orele obisnuite de supt, el va fi trezit pentru a se
putea forma incetul cu incetul reflexe conditionate si deprinderi utile.
In primele trei saptamani nou-nascutul normal suge de 7 ori pe zi, la intervale
de 3 ore si doarme neintrerupt de la ora 24 pana la ora 6. Dupa varsta de o luna cand
se raresc mesele la 6 si intervalele dintre supturi la 3 si ½ ore, somnul de noapte
dureaza de la ora 23 la ora 6. In restul timpului, ziua, nou-nascutul doarme aproape
tot timpul, trezindu-se de obicei cu 15-30 min inainte de supt.
6 ) PROFILAXIA INFECTIILOR LA NOU-NASCUT
Periada neo-natala se caracterizezeaza printr-o reactivitate cu totul deosebita a
copilului fata de agresiunile infectioase. Acesta se datoreaza imaturitatii sistemului
nervos central si inperfectiei mecanismelor biologice de adaptare la noile conditii, ale
vieti extrauterine. La aceasta se adauga prezenta a numeroase porti de intrare
(ombilicala, oculara, respiratorie, digestiva) pentru diversi germeni patogeni.
Masurile de profilaxie vizeaza infectiile cutanate, ale cailor respiratorii si
digestive si trebuie aplicate inainte de nasterea copilului, in timpul nasterii si dupa
nastere.
Profilaxia geberala consta in urmatoarele masuri:
- Depistarea si tratamentul sustinut al infectiilor gravidei;
- Profilaxia infectiilor respiratorii prin aspiarea secretiilor din rinofaringe la
nastere;
- Profilaxia infectiei oculare si profilaxia infectiilor ombilicaleprin ingrijirea
plagii ombilicale;
- Aplicarea masurilor de asepsie si igiena in sala de nastere, in salonul de nou-
nascuti si la domiciliu;
- Igiena mainilor personalului si a mamei care ingrijeste copilul;
- Depistarea purtatorilor de germeni la personalul sanitar, la mama si membrii
familiei, cu aplicarea masurilor de izolare si tratament;
- Depistarea infectiilor incipiente la nou-nascut si aplicarea tratamentului
corespunzator;
- Interzicerea vizitarii nou-nascutului la maternitate si domiciliu.
In aplicarea masurilor de profilaxie a infectiilor post-natale in perioada internarii
nou-nascutului in sectia de nou-nascuti o importanta deosebita o are modul de
organizare a acestei sectii si activitatea asistentei pediatre. Sectia de nou-nascuti
trebuie sa aiaba boxe cu mese de infasat si cu un numar mic de paturi, cu
posibilitati de grupare a nou-nascutilor sanatosi, prematurilor, celor suspecti si
celor bolnavi. Curatenia incaperilor, aerisirea, dezinfectia si dezinsectia trebuiesc
aplicate sistematic.
In saloanele de nou-nascuti este interzis accesul personalului cu stari febrile, cu
cataruri al ecailor respiratorii, cu orice boala suspecta a pielii ochilor a contactiilor
de boli infecto-contagioase si a purtatorilor de germeni.
Asistenta pediatra vegheaza la aplicarea si respectarea acestor reguli. La
preluarea serviciului, ea are urmatoarele obligatii:
- Sa imbrace halat curat ;
- Sa-si spele mainile cu peria pana la cot;
- Sa-si curete si sa-si taie unghiile;
- Sa-si adune parul si sa-l acopere complet cu boneta;
- Sa poarte masca curata cu care acopera nasul si gura. Masca trebuie
schimbata de cateva ori pe zi.
- Sa se spele pe maini inainte si dupa manipularea fiecarui copil.
C ) INGRIJIREA LA DOMICILIU
Dupa parasirea sectiei de nou-nascuti, se vor acorda acasa, in continuare,
ingrijirile igienice necesare. Mama trebuie sa continue respectarea regulilor de
ingrijire, de igiena si de alaptare. Pentru acesta mama trebuie ajutata de cadrele
medico-sanitare ale circumscriptiei sanitare teritoriale (medici pediatri, asistente,
surori de pediatrie) carora le revine rolul de a rezolva problemele de sanatate pe care
le ridica nou-nascutul. Acesta activitate trebuie sa inceapa chiar din prima zi a
sosirii copilului din maternitate; asistenta de pediatrie va instrui mama asupra
tehnicii de alimentare si ingrijire, facandu-i si demonstratie practica. Dupa ce ia
masurile necesare (imbracarea halatului, spalarea cu grija a mainilor), asistenta
desfasa copilul, controleaza placa ombilicala, examineaza cu atentie pielea si
demonstreaza mamei cum se spala nou-nascutul, iar dupa caderea bontului
ombilical, cum se face baia. De asemenea, da indicatii asupra modului cum se
combate eritemul fesier, cum se tine si cum se infasa copilul.
Imbracamintea nou-nascutului consta din pieptarasi si camasuta, un scutec
triunghiular si altul patrat. Daca este nevoie copilul este acoperit cu patura moale si
usoara.
Aceste interventii ale personalului mediu in activitatea de ingrijire a nou-
nascutului la domiciliu, sunt foarte importante in primele zile, mai ales pentru
mamele primipare, care manifesta siguranta slaba si se alarmeaza la orice
manifestare mai deosebita a nou-nascutului.
Pentru prevenirea imbolnavirilor grave ale nou-nascutului, mama va fi lamurita
asupra principalelor cai de transmitere, a modului cum se imbolnaves nou-nascutii si
a masurilor pe care trebuie sa le aplice pentru a-si mentine copilul sanatos
PREZENTARE DE CAZ I
Nou-nascutul Gherghe Alexandru cu domiciliul in Judetul Hunedoara,
Localitatea Calan, str. Pietei nr.5, ap 36, mama Gherghe Dorina si tata Gherghe
Mihai, s-a nascut la data de 26.01.2009, ora 11:30 in Spitalul “Dr. Alexandru
Simionescu” Hunedoara.
Nou-nascutul este adus in sectia “nou-nascuti” la ora 11:40 cu G= 2800g,
L=50cm, scor APGAR= 9 la 5 minute sidefiu, ombilic cutanat, craniul prezinta o
osificare normala FA=1/1 cm. Sistemul osos este integru. Aparatul respirator,
respiratii regulate, murmur vezicular prezent.
Nou-nascutul provine din Gesta I, Para I, sarcina cu evolutie favorabila, este
nascut in prezentatie pelviana, la o dilatare de 12, 4 cm, expulzat in 30 minute, cu
durata travaliului de 14 ore, cu supraveghere continua. La nastere este asista medical.
Examinari si investigatii:
S-a efectuat sondaj epigastric, a eliminat meconiu, abdomenul este suplu.
Ficatul si splina in limite normale. Cavitatea bucala este normal conformata. Aparatul
uro-genital, organe genitale externe, relatii normale, prezinta mictiuni normale.
Investigatii:
Intrucat nou-nascutul prezinta icter fiziologic se recolteaza sange pentru
bilirubinemie totala= 9ml %, Hb=18g%, H=5 100 000 mm3.
Icterul se amelioreaza dupa o fototerapie de 120 ore si un tratament constituind
din:
Perfuzie cu solutie glucoza 10%;
Vitamina C200;
Vitamina E.
In urma investigatiilor, nou-nascutul este normal.
Pana la stabilirea bilirubinei, nou-nascutul scade, are stare generala usor
alterata cu modificari ale functiilor vitale si vegetative.
Dupa o evolutie de 10 zile, starea generala devine buna si creste ponderal
G=2850g.
Nou-nascutul este alimentat cu Lm, completat cu ceai.
Externarea se face in stare normala cu urmatoarele indicatii:
Alimentatie normala cu Lm + lapte muls la nevoie +ceai indulcit 5%
Administrare de calciu 7 zile, apoi vitamina D2 = 200 000 Ui. Prima doza
facandu-se in spital.
Se continua vacinoterapia BCG prima doza fiind administrata in timpul
spitalizarii.
PROBLEME:
Obstructia cailor respiratorii, secretii
Dificultatea sau incapacitatea de a-si acorda ingrijiri de igiena (varsta)
Icter fiziologic
OBIECTIVE:
Asigurarea permeabilitatii cailor respratorii superioare.
Asigurarea igienei corespunzatoare.
Reducerea icetrului fizilogic.
PLAN DE NURSING
PACIENTGheorghe Alexandru NASCUT LA DATA DE 20.01.2009VARSTA 7 zile
DIAGNOSTIC DE NURSING:
P+ E+ S
INTERVENTII PROPRII
ale asistentei medicale
INTERVENTII DELEGATE
ale asistentei medicale
EVALUARE
Diagnostic de nursing:
Problema datorata unei cauze manifestata prin semne si simptome.
Data 26.01. .2009 ora 09:30
Obstructia cailor respiratorii
Am monitorizat functiile vitale, aspectul general.
Am aspirat secretiile cailor respiratorii si i-am asigurat o pozitie
corespunzatoare (decubit lateral).
La indicatia medicului am administrat medicatia
corespunzatoare –Copilul respira normal
Data 27.01 .2009 ora 9:45
Dificultate sau incapacitate de asi acorda ingrijiri de igiena.
Am monitorizat functiile vitale,i-am monitorizat eliminarile intestinale,am facut toaleta tegumentelor prin toaleta
zilnica,practicata de cate ori este nevoie, pentru prevenirea eritemului.
La indicatia medicului am administrat medicamentele
corespunzatoare.Copilul este curat.
Data 28.01.2009 ora 9:00
Icter fiziologic
Am monitorizat functiile vitale si am pus nou-nascutul la fototerapie.
Perfuzie gluconica. Dupa 3 zile icterul dispare.
PREZENTARE DE CAZ II
Nou-nascutul M.L.D. cu domicliul in Hunedoara, localitatea Hunedoara, str.
Traian Vuia, nr 5, ap 25, mama M.T. si tata M.A. s-a nascut la data de 1.05.2009, ora
20:00, in spitalul “Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara.
Nou-nascutul este adus in sectia “nou-nascuti” la ora 20:15 cu G=3500 g,
L=52 cm, scor APGAR=9 la 5 minute, tegumente si mucoase rozate, bont ombilical
alb-sidefiu, ombilic cutanat, craniul prezinta o osificare normala FA=1/1 cm bosa
serosanguina.
Sistemul osos este integru.
Aparatul circulator evidentiaza zgomote regulate cardiace, tahicardie, ritm
fetal.
Aparatul respirator, respiratii regulate, murmur vezicular present.
Nou-nascutul provine din Gesta I, Para I, sarcina cu evolutie favorabila, este
nascut in prezentatie pelviana, la o dilatare de 12, 4 cm, expulzat in 30 minute, cu
durata travaliului de 14 ore, cu supraveghere continua. La nastere este asista medical.
Examinari si investigatii:
S-a efectuat sondaj epigastric, a eliminat meconiu, abdomenul este suplu.
Ficatul si splina in limite normale. Cavitatea bucala este normal conformata. Aparatul
uro-genital, organe genitale externe, relatii normale, prezinta mictiuni normale.
Investigatii:
Intrucat nou-nascutul prezinta icter fiziologic se recolteaza sange pentru
bilirubinemie totala= 9ml %, Hb=18g%, H=5 100 000 mm3.
Icterul se amelioreaza dupa o fototerapie de 120 ore si un tratament constituind
din:
Perfuzie cu solutie glucoza 10%;
Vitamina C200;
Vitamina E.
In urma investigatiilor, nou-nascutul este normal.
Pana la stabilirea bilirubinei, nou-nascutul scade, are stare generala usor
alterata cu modificari ale functiilor vitale si vegetative.
Dupa o evolutie de 7 zile, starea generala devine buna avand o greutate
G=3250g.
Nou-nascutul este alimentat cu Lm, completat cu ceai.
Externarea se face in stare normala cu urmatoarele indicatii:
Alimentatie normala cu Lm + lapte muls la nevoie +ceai indulcit 5%
Administrare de calciu 7 zile, apoi vitamina D2 = 200 000 Ui. Prima doza
facandu-se in spital.
Se continua vacinoterapia BCG prima doza fiind administrata in timpul
spitalizarii.
PROBLEME:
Obstructia cailor respiratorii, secretii
Icter fiziologic
OBIECTIVE:
Sa poata respira corespunzator.
Reducerea icetrului fizilogic.