note de curs_final

Click here to load reader

Post on 06-Feb-2016

20 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

management

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA DE PETROL I GAZE PLOIETI

FACULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR SI A FACTORILOR DE MEDIUNOTE DE CURS

MANAGEMEMENTUL MONITORIZARII SI LEGISLATIEI SUBSTANTELOR UTILE IN PROCESELE INDUSTRIALE

Coordonator tiinific Student Sef.lucrari DR.CAMENITA ALEXANDRU IORDACHE CRISTINA

ANUL I,GRUPA 31403 PLOIESTI-2014

CUPRINS

CURS 1 .Sinteze de legislatie-Romania,tara comunitara................................41.1. Despre Uniunea Europeana.......................................................................41.2. Legislatia elaborata in domeniul substantelor

chimice periculoase...................................................................................................6CURS 2 . Introducere in directiva SEVESO.....................................................15CURS 3. SEVESO II-ghid pentru calcularea accidentelor

majore(scenarii).....................................................................................................24 3.1. Scenarii de desfasurare a accidentelor...........................................................24 3.2. Conceptul unei abordari a scenariilor de derulare a accidentelor

independente de cauza..............................................................................................27 3.3. Aplicarea conceptului.....................................................................................29 3.4. Masuri de limitare a efectelor accidentelor care totusi

pot fi produse............................................................................................................32CURS 4. Depozitarea si manipularea substantelor periculoase...................34 4.1. Definitii si responsabilitati.............................................................................34 4.2. Simboluri grafice de avertizare......................................................................34 4.3. Amplasarea depozitelor..................................................................................36 4.4. Separarea produselor.......................................................................................38 4.5. Manipularea si transportul substantelor periculoase.....................................39CURS 5. Fisa cu date de securitate..................................................................40CURS 6. Anexe ..................................................................................................58 Anexa 1 .Criterii generale de clasificare si etichetare a

substantelor/preparatelor periculoase.......................................................................59 Anexa 2. Lista substantelor periculoase.................................................................76 Anexa 3. Parte a prevederii referitoare la sistemele de inchidere rezistente la deschidere de catre copii................................................................................................................79 Anexa 4. Simboluri si indicatii de pericol pentru substante periculoase................80 Anexa 5. Natura riscurilor specifice atribuite substantelor si preparatelor periculoase...................................................................................................................81 Anexa 6. Recomandari de prudenta privind substantele si preparatele

periculoase...................................................................................................................86CURS 7. Regulamentul comunitatii europene privind etichetarea,ambalarea si clasificarea substantelor periculoase Regulamentul CEE 1272/2008..............90 Anexa I. Cerinte privind clasificarea si etichetarea substantelor/

preparatelor periculoase...............................................................................................98 Anexa II. Reguli specifice privind etichetarea si ambalarea unor substante si amestecuri.....................................................................................................................122 Anexa III. Lista frazelor de pericol ..........................................................................128 Anexa IV. Lista frazelor de precautie.........................................................................130 Anexa V. Pictograme de pericol.................................................................................133 Anexa VI. Clasificarea si etichetarea armonizata a anumitor substante

periculoase....................................................................................................................134 Anexa VII. Tabele de corespondenta intre clasificarea in temeiul

Directivei 67/548/CEE si clasificarea in temeiul prezentului regulament................137DICTIONAR..............................................................................................................139OUG NR. 95 / 2005....................................................................................................147FISA TEHNICA DE SECURITATE.....................................................................153BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................158CURS 1. SINTEZE DE LEGISLATIE-ROMANIA,TARA COMUNITARA

1.1. Despre Uniunea Europeana

Uniunea European este o uniune economic i politic, dezvoltat nEuropa, ce este compus din 28 state. Originile Uniunii Europene se trag de laComunitatea European a Crbunelui i Oelului(CECO) i din Comunitatea Economic European(CEE), format din ase state n 1958. n anii urmtori Uniunea European s-a lrgit prin aderarea unor noi state membre i i-a crescut puterea prin adugarea de domenii economice, sociale i politice n abilitile sale.Tratatul de la Maastrichta nfiinat Uniunea European sub prezenta denumire n 1993. Ultima amendare a bazelor constituionale ale UE a fostTratatul de la Lisabona, care a intrat n vigoare la 1 decembrie 2009.

Uniunea funcioneaz printr-un sistem de instituii supranaionale independente i interguvernamentale care iau decizii prin negociere ntre statele membre.Cele mai importante instituii ale UE suntComisia European,Consiliul European,Consiliul Uniunii Europene,Curtea European de JustiieiBanca Central European.Parlamentul Europeaneste ales la fiecare 5 ani decetenii europeni.

Uniunea European a dezvoltat o pia unic n cadrul unui sistem standardizat i unificat de legi care se aplic tuturor statelor membre. n cadrulSpaiului Schengen(care include state membre UE i state non-UE) controalele vamale au fost desfiinate.Zona Euro HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83" \l "cite_note-Internal_borders-5"

Politicile UE sprijin i garanteaz libera micare a persoanelor, bunurilor, serviciilor i a capitalului,au fost emise legi n domeniul justiiei i afacerilor interne i se pstreaz politici comune n domeniul comerului, agriculturii, n domeniul pescuitului i dezvoltarea regional. A fost nfiinat de asemenea i o uniune monetar,,care este compus n prezent din 17 state. PrinPolitica Comun pentru afaceri externe i securitate, UE i-a dezvoltat un rol limitat n relaiile internaionale i de securitate. Au fost nfiinate i Misiuni Diplomatice Permanente n mai multe state din lume, iar UE este reprezentat n cadrulOrganizaiei Naiunilor Unite,Organizaia Mondial a Comerului,G8iG-20.

Numrul de state membre ale Uniunii a crescut de la cele ase state fondatoare (Belgia,Frana,Germania,Italia,LuxembourgiOlanda) la actualul numr de28 de state membre, prin extinderi succesive. Pentru a adera la UE, o ar trebuie s respecte criteriile de la Copenhaga, stabilite deConsiliul Europeande laCopenhagadin 1993. Criteriile spun c pentru ca un stat s adere la UE trebuie s aib o democraie stabil care respect drepturile omului i domnia legii, o economie de pia funcional capabil s fac competiie n cadrul UE i acceptarea obligaiilor de membru, inclusiv legislaia UE. Evaluarea ndeplinirii criteriilor este responsabilitatea Consiliului European. Nici un stat membru nu a prsit vreodat Uniunea, deiGroenlanda(o provincie autonom ce apartineDanemarcei) s-a retras n1985.Tratatul de la Lisabonaprevede modalitile de prsire a uniunii de ctre un stat membru.

Uniunea European este format din 28 de state suverane:

Belgia, Italia, Romnia, Bulgaria, Letonia, Suedia, Danemarca, Lituania, Slovacia,

Germania, Luxemburg, Slovenia, Estonia, Malta, Spania, Finlanda, Olanda, Cehia,

Frana, Austria, Ungaria, Grecia, Polonia, Regatul Unit, Irlanda,Portugalia, Cipru, Croaia.

In momentul de fata,sunt cinci state candidate oficial : Islanda,Macedonia, Muntenegru,Turcia si Serbia.AlbaniaiBosnia i Heregovinasunt de asemenea recunoscute ca poteniale candidate.Kosovoeste de asemenea o potenial candidat dar Comisia European nu o recunoate ca un stat independent din cauza faptului c nu toate statele membre o recunosc ca o ar independent de Serbia.Romniaeste una dintre statele membre care nu recunosc independenaKosovo.

Cele patru ri care formeazAsociaia European a Liberului Schimb(care nu sunt membre UE) au aderat parial la politicile i reglementrile economice ale UE:Islanda(o ar candidat pentru aderarea la UE),LiechtensteiniNorvegia, care sunt parte din piaa unic prinSpaiul Economic EuropeaniElveia, care are legturi similare prin tratate bilaterale. UE are de asemenea relaii cu micro-statele europene,Andora,Monaco,San MarinoiVaticancare folosesc moneda unic i coopereaz n unele domenii.

Prima politic de mediu a Comunitii Europene a fost lansat n 1972. De atunci comunitatea s-a ocupat de mai multe aspecte i probleme de mediu, precumploile acide, subierea stratului de ozon, calitatea aerului,poluarea fonic, deeuri ipoluarea apei. Directiva Cadru pentru Ap este un exemplu de politic n domeniul apei, cu scopul ca rurile, solul i apele de coast s fie de calitate bun pn n anul 2015. Directiva pentru psri iDirectiva Habitatesunt pri ale legislaiei europene pentru protecia biodiversitii i a habitatelor naturale. Aceste politici de protecie acoper doar protecia plantelor i animalelor. Micro-organismele nu au nici un fel de protecie prin legislaia Uniunii Europene. Directivele sunt implementate prin Programul Natura 2000 i acoper 30.000 de locuri din ntreaga Europ. n 2007, guvernul polonez a cutat s construiasc o autostrad prin valea Rospuda, dar Comisia a blocat construcia autostrzii deoarece este o zon cu faun slbatic protejat de program. n 2007, statele membre au convenit ca 20% din energia electric folosit de UE va proveni din surse regenerabile i c emisiile de carbon vor fi reduse cu cel puin 20% pn n 2020 n comparaie cu nivelul din 1990.Acest lucru include msuri de scdere a cantitii de combustibili utilizate de autoturisme i camioane cu pn la 10% i c ele ar trebui s foloseascbiocombustibili. Aceasta este considerat a fi una dintre cele mai ambiioase aciuni a unei regiuni industrializate mpotriva nclzirii globale. 1.2. Legislatia elaborata in domeniul substantelor chimice periculoase

Regimul general al substanelor chimice Legea nr. 360/2003privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase

Legea nr. 263/2005pentru modificarea i completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substanelor i preparatelor chimice periculoase

Clasificare, ambalare i etichetare

HG 1408/2008privind clasificarea, ambalarea i etichetarea substanelor periculoase

Legea nr. 349/2007privind reorganizarea cadrului instituional n domeniul managementului substanelor chimice

Hotrrea Guvernului nr. 92/2003pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea i ambalarea preparatelor chimice periculoaseHotrrea Guvernului nr. 597/2007pentru modificarea i completarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea i ambalarea preparatelor periculoase aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 92/2003

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i a amestecurilor, de modificare i de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum i de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006

Anexa nr.1 H.G. 490-2002, cu modificrile i completrile ulterioare, [Anexa VI la D67-548-EEC-ATP 28 (D2001-59-EC)] Criterii generale de clasificare i etichetare a substanelor i preparatelor chimice periculoase Anexa nr. 4 H.G. 490-2002, cu modificrile i completrile ulterioare, [Anexa II la D67-548-EEC-ATP 28 (D2001-59-EC)] Simboluri i indicaii de pericol pentru substanele i preparatele periculoase Anexa nr. 5 H.G. 490-2002, cu modificrile i completrile ulterioare, [Anexa III la D67-548-EEC-ATP 28 (D2001-59-EC)] Frazele de risc oficiale. Anexa nr. 6 H.G. 490-2002, cu modificrile i completrile ulterioare, [Anexa IV la D67-548-EEC-ATP 28 (D2001-59-EC)] Frazele de securitate oficiale. Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificrile i completrile ulterioare, [Anexa I la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanelor chimice periculoase Prefaa Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificrile i completrile ulterioare, [Anexa I la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanelor chimice periculoase - Substane de la nr. index 001-001-00-9 la 092-002-00-3 Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificrile i completrile ulterioare, [Anexa I la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanelor chimice periculoase - Substane de la nr. index 601-001-00-4 la 606-092-00-4 Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificrile i completrile ulterioare, [Anexa I la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanelor chimice periculoase - Substane de la nr. index 607-001-00-0 la 609-071-00-8 Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificrile i completrile ulterioare, [Anexa I la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanelor chimice periculoase - Substane de la nr. index 610-001-00-3 la 613-233-00-3 Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificrile i completrile ulterioare, [Anexa I la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanelor chimice periculoase - Substane de la nr. index 614-001-00-4 la 647-016-00-X Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificrile i completrile ulterioare, [Anexa I la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanelor chimice periculoase - Substane de la nr. index 648-001-00-0 la 650-055-00-5Restricionarea introducerii pe pia i a utilizrii anumitor substane i preparate periculoase

Ordin nr. 1238/1461/718/2007pentru modificarea i completarea Anexei nr. 1 a Hotrrii Guvernului nr. 347/2003 privind restricionarea introducerii pe pia i a utilizrii anumitor substane i preparate periculoase

HG nr. 498 din 23 mai 2007pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 347/2003 privind restricionarea introducerii pe pia i a utilizrii anumitor substane i preparate chimice periculoase

HG nr. 646 din 7 iulie 2005pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 347/2003 privind restricionarea introducerii pe pia i a utilizrii anumitor substane i preparate chimice periculoase

HG nr. 932 din 10 iunie 2004pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 347/2003 privind restricionarea introducerii pe pia i a utilizrii anumitor substane i preparate chimice periculoase

HG nr. 347 din 27 martie 2003privind restricionarea introducerii pe pia i a utilizrii anumitor substane i preparate chimice periculoase

HG 124 din 30 ianuarie 2003privind prevenirea, reducerea i controlul polurii mediului cu azbest

HG 734 din 7 iunie 2006pentru modificarea Hotrrii Guvernului nr. 124/ 2003 privind prevenirea, reducerea i controlul polurii mediului cu azbest

Convenia Rotterdam - Procedura PICLegislaie de referin pentru exportul-importul substanelor periculoase

Regulamentul (CE) nr. 689/2008al Parlamentului European i al Consiliului din 17 iunie 2008 privind exportul i importul de produse chimice periculoase

Legea nr. 91 din 18 martie 2003pentru aderarea Romniei la Convenia privind procedura de consimmnt prealabil n cunotin de cauz, aplicabil anumitor produi chimici periculoi i pesticide care fac obiectul comerului internaional, adoptat la Rotterdam la 10 septembrie 1998

Convenia de la Rotterdamprivind procedura de consimmnt prealabil n cunotin de cauz, aplicabil anumitor produi chimici periculoi i pesticide care fac obiectul comerului internaional

Ordin nr. 1239/1338/1460/753 din 6 august 2007privind modalitile de realizare a controlului exportului i importului produilor chimici periculoi, precum i modalitile de colaborare dintre autoriti, conform Hotrrii Guvernului nr. 305/2007 privind unele msuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul i importul produilor chimici periculoi

HG 305 din 28 martie 2007privind unele msuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului nr. 304/2003 privind exportul i importul produilor chimici periculoi

Ordin 396 din 2 septembrie 2002privind interzicerea utilizrii pe teritoriul Romniei a produselor de uz fitosanitar coninnd anumite substane active

Ordin 911 din 1 octombrie 2005pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentaiei i pdurilor, ministrului sntii i familiei i ministrului apelor i proteciei mediului nr.396/707/1.944/2002 privind interzicerea utilizrii pe teritoriul Romniei a produselor de uz fitosanitar coninnd anumite substane active

Pesticide

Hotrre nr. 1559 din 23 septembrie 2004privind procedura de omologare a produselor de protecie a plantelor n vederea plasrii pe pia i a utilizrii lor pe teritoriul Romniei

Hotrre nr. 437 din 12 mai 2005privind aprobarea Listei cu substanele active autorizate pentru utilizare n produse de protecie a plantelor pe teritoriul Romniei

Hotrre nr. 894 din 4 august 2005pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecie a plantelor n vederea plasrii pe pia i a utilizrii lor pe teritoriul Romniei

Hotrre nr. 628 din 18 mai 2006pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecie a plantelor n vederea plasrii pe pia i a utilizrii lor pe teritoriul Romniei

Ordin nr. 334/27.03.2008prin care se aprob Regulamentul privind organizarea i funcionarea Comisiei de Avizare a produselor pentru protecia plantelor, precum i procedura de emitere a avizului de mediu

Ordin nr. 116 din 17 februarie 2005pentru aprobarea Regulamentului de organizare i funcionare a Comisiei Naionale de Omologare a Produselor de Protecie a Plantelor

Ordin nr. 134 din 27 februarie 2006privind aprobarea Procedurii naionale de omologare a produselor de protecie a plantelor care conin substane active notificate i pentru care nu s-a luat nc o decizie de includere n lista cu substane active autorizate n Uniunea European

Ordonana de Urgen nr. 195 din 22 decembrie 2005privind protecia mediului

Convenia Stockholm Regulamentul (CE) nr. 850/2004al Parlamentului European i al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanii organici persisteni i de modificare a Directivei 79/117/CEE

Hotrre nr. 561 din 28/05/2008privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European i al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind poluanii organici persisteni i pentru modificarea Directivei 79/117/CEE

Legea 261 din 16 iunie 2004pentru ratificarea Conveniei privind poluanii organici persisteni, adoptat la Stockholm la 22 mai 2001Evaluarea riscului substanelor existente - Raportare date

Ordin 1001/552/2005privind procedurile de raportare, de ctre agenii economici, a datelor i informaiilor referitoare la substanele i preparatele chimice

HG 803/2007privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 793/93 din 23 martie 1993 privind evaluarea i controlul riscurilor substanelor existente i a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.488/94 din 28 iunie 1994 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om i mediu a substanelor existente n conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93

Detergeni

Regulamentul (CE) nr. 648/2004al Parlamentului European i al Consiliului privind detergenii

Regulamentul (CE) nr. 907/2006al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European i al Consiliului privind detergenii n vederea adaptrii anexelor III si VII

Hotrrea Guvernului nr. 658/2007privind stabilirea unor msuri pentru asigurarea aplicrii Regulamentului nr. 648/2004 al Parlamentului European i al Consiliului privind detergenii

ngrminte

Regulamentul (CE) nr. 2003/2003al Parlamentului European i al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind ngrmintele

Ordinul nr. 6 din 6 ianuarie 2004pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea i funcionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea ngrmintelor n vederea nscrierii n lista ngrmintelor autorizate, cu meniunea ro-ngrmnt, pentru utilizarea i comercializarea n Romnia

Ordinul nr. 349 din 3 mai 2007pentru modificarea i completarea Regulamentului privind organizarea i funcionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea ngrmintelor n vederea nscrierii n lista ngrmintelor autorizate, cu meniunea RO-NGRMNT, pentru utilizarea i comercializarea n Romnia, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pdurilor, apelor i mediului i al ministrului sntii nr. 6/22/2004

Ozon

Convenia de la Viena i Protocolul de la Montreal

Regulamentul nr. 2037/2000 (EN) Amendamentul de la Beijing Amendamentul de la Copenhaga Amendamentul de la Montreal - 1987 Amendamentul de la Montreal - 1997 Convenia de la Viena Hotrre nr. 58 din 22 ianuarie 2004privind aprobarea Programului naional de eliminare treptat a substanelor care epuizeaz stratul de ozon

Hotrre nr. 243 din 17 aprilie 1995privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Comitetului Naional pentru Protecia Stratului de Ozon

Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993pentru aderarea Romniei la Convenia privind protecia stratului de ozon, adoptat la Viena la 22 martie 1985, i la Protocolul privind substanele care epuizeaz stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, i pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanele care epuizeaz stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a prilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990

Legea nr. 150 din 6 aprilie 2001pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanele care epuizeaz stratul de ozon, adoptat la cea de-a IX-a reuniune a prilor, la Montreal, din 15-17 septembrie 1997

Legea nr. 159 din 3 octombrie 2000pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial i introducerea unor restricii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon

Legea nr. 281 din 5 octombrie 2005pentru aprobarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanele care epuizeaz stratul de ozon, adoptat la Beijing la 3 decembrie 1999

Ordonana nr. 24 din 27 ianuarie 2000pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanele care epuizeaz stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1992

Protocolul din 16 septembrie 1987 de la Montrealprivind substanele care epuizeaz stratul de ozon

Gaze cu efect de ser. Regulamente Regulamentul nr. 842/2006 Regulation (EC) No 1493/2007 Regulation (EC) No 1494/2007 Regulation (EC) No 1497/2007 Regulation (EC) No 1516/2007Mercur

Regulamentul Consiliului European i al Comisieiprivind interzicerea exportului de mercur metalic i depozitarea lui n condiii de siguran

Directiva 2007-51-CE a Parlamentului European i a Consiliuluide modificare a Directivei 76-769-CE referitoare la restriciile privind introducerea pe pia de dispozitive ce conin mercur

Regulament mercur (EN) Studiu de impact Regulament mercur (EN)Azbest

Directiva Consiliului 87/217/CEE din 19 martie 1987privind prevenirea i reducerea polurii mediului cu azbest

Hotrre nr. 734 din 7 iunie 2006pentru modificarea Hotrrii Guvernului nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea i controlul polurii mediului cu azbest

Ordin nr. 108 din 16 februarie 2005privind metodele de prelevare a probelor i de determinare a cantitilor de azbest n mediu

Hotrre nr. 124 din 30 ianuarie 2003privind prevenirea, reducerea i controlul polurii mediului cu azbest

Producerea, introducerea pe pia i utilizarea de substane i preparate/REACH Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European i al Consiliuluidin 18 decembrie 2006 privind nregistrarea, evaluarea, autorizarea i restricionarea substanelor chimice (REACH), de nfiinare a Ageniei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE i de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului i a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum i a Directivei 76/769/CEE a Consiliului i a directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE i 2000/21/CE ale Comisiei

Corrigendum to Regulation (EC) No 1907/2006 of the European Parliament and of the Council of 18 December 2006 concerning the Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemicals (REACH), establishing a European Chemicals Agency, amending Directive 1999/45/EC and repealing Council Regulation (EEC) No 793/93 and Commission Regulation (EC) No 1488/94 as well as Council Directive 76/769/EEC and Commission Directives 91/155/EEC, 93/67/EEC, 93/105/EC and 2000/21/EC (OJ L 396, 30.12.2006)

Directive 2006/121/EC of the European Parliament and of the Councilof 18 December 2006 amending Council Directive 67/548/EEC on the approximation of laws, regulations and administrative provisions relating to the classification, packaging and labelling of dangerous substances in order to adapt it to Regulation (EC) No 1907/2006 concerning the Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemicals (REACH) and establishing a European Chemicals Agency

ndrumar pentru Regulamentul REACH Lege nr. 349 din 3 decembrie 2007privind reorganizarea cadrului instituional n domeniul managementului substanelor chimice

Securitatea si sanatatea in munca Legea 319-2006 - privind securitatea i sntatea n munc HG 1093/2006 stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate pentru protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni cancerigeni i mutageni la locul de munc. H.G 1218-2006 - privind stabilirea cerinelor minime de securitate i sntate n munc pentru asigurarea proteciei lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de prezena agenilor chimici HG 63/2002 - privind aprobarea principiilor de Bun Practic de Laborator precum i inspecia i verificarea respectrii acestora n cazul testrilor efectuate asupra substanelor chimice HG 266/2006 - pentru modificarea i completarea HG 63/2002CURS 2.INTRODUCERE IN DIRECTIVA SEVESO Seveso este numele unei localitati din Italia, situata la nord de Milano, unde, pe data de 10 iulie 1976, a avut loc un accident chimic la fabrica de pesticide ICMESA. Accidentul a produs eliberarea n atmosfera a circa 6 tone substantetoxice, cu grave consecinte: aproximativ 37.000 persoane expuse,736 persoane relocate dintr-o zona de 110 ha (astazi padurea de stejari Seveso),aproximativ 4% dintre animalele de la fermele din vecinatate au murit, iar celelalte, n jur de 80.000, au fost sacrificate pentru a preveni contaminarea prin lantul trofic.Instalatiile si solul din jurul fabricii au fost ndepartate si depozitate ntr-o zona de depozitare special amenajata si asigurata.Acest accident a reprezentat motivul de a regandi pe plan european manipularea materialelor periculoase si de a reglementa din nou aceasta prin directive ale Uniunii Europene. Directiva Seveso I Directiva Consiliului Europei nr. 82/501/EC din 24 iunie 1982 privind riscurile de accidente majore ale anumitor activitati industriale. Directiva Seveso II Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC din 9 decembrie 1996 privind controlul riscurilor de accidente majore mplicnd substante periculoase. Aceasta Directiva a fost transpusa n legislatia romneasca prinHG 804 / 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident majorn care sunt implicate substante periculoase. Directiva Consiliului Europei nr. 2003/105/EC din 16 decembrie 2003 privind amendarea Directivei Consiliului Europei nr. 96/82/EC (Seveso II) urmareste extinderea ariei de aplicare a Directivei, avnd n vedere accidentele industriale recente si studiile efectuate asupra substantelor cancerigene si periculoase pentru mediu, precum si clarificarea unor prevederi ale acesteia.

Ea pune accentul pe protectia mediului si prezinta pentru prima oara materiale in domeniul de aplicabilitate, care trec drept periculoase pentru mediul inconjurator in special pentru ape. Cerinte noi in special in ce priveste sistemele de management al sigurantei, planuri pentru cazuri de urgenta, planificarea spatiului, inasprirea cerintelor de la inspectii, educarea publicului.

Articolul 1 Obiectivul directivei

Aceasta directiva are ca scop prevenirea accidentelor grelecu materiale periculoasesi limitarea urmarilor accidentelorpentru oameni si mediul inconjurator, pentru a asigura intr-un mod prestabilit si eficient un nivel ridicat de protectie in comunitati intregi.

Articolul 2 Domeniul de aplicare

Domeniul de aplicabre se extinde si se simplifica in acelasi timp. Este valabila pentru toate intreprinderile, in care exista cantitati de materiale periculoase sau unde s-ar putea produce ca urmare a unor accidente, materiale care corespund cantitatilor mentionate in anexa sau depasesc aceste cantitati. Lista materialelor mentionate in anexa a fost scurtata de la 180la 50 de materiale, a fost insa completata cu o lista a categoriilor de materiale, ceea ce inseamna in practica o extindere a domeniului de aplicare.

Articolul 3 Definiii

n sensul prezentei directive:

1. amplasament reprezint ntreaga zon care se afl sub controlul unui operator, dac

exist substane periculoase n una sau mai multe instalaii, inclusiv infrastructurile sau

activitile obinuite sau conexe

2. instalaie reprezint o unitate tehnic din cadrul unui amplasament, unde sunt

produse, utilizate, manipulate i depozitate substane periculoase. Instalaia cuprinde

totalitatea echipamentului, a structurilor, a sistemului de conducte, a utilajelor, a

instrumentelor, a liniei ferate proprii de garare, a docurilor, a cheiurilor de

ncrcare/descrcare care deservesc instalaia, a pontoanelor, a depozitelor i a altor structuri

similare, plutitoare sau de alt natur, necesare pentru exploatarea instalaiei;

3. operator reprezint orice persoan fizic sau juridic care exploateaz individual sau

n comun sau deine un amplasament sau o instalaie sau, dac acest lucru se specific n

legislaia naional, creia i-a fost delegat o putere de decizie economic asupra funcionrii

instalaiei din punct de vedere tehnic;

4. substan periculoas reprezint o substan, amestec sau preparat menionat n

anexa I, partea 1 sau care ndeplinete criteriile stabilite n anexa I, partea 2, i care exist sub

form de materii prime, produse, produse secundare, reziduale sau intermediare, inclusiv

acele substane despre care se presupune n mod rezonabil c vor fi generate n cazul

producerii unui accident;

5. accident major reprezint orice eveniment produs, cum ar fi o emisie major, un

incendiu sau o explozie care rezult dintr-un proces necontrolat n cursul exploatrii oricrui

amplasament care intr sub incidena prezentei directive i care duce la pericole grave asupra

sntii umane i/sau asupra mediului, cu efect imediat sau ntrziat, n interiorul sau n

exteriorul amplasamentului i care implic una sau mai multe substane periculoase;

6. pericol reprezint proprietatea intrinsec a unei substane periculoase sau a unei

situaii fizice, cu potenial de a afecta sntatea uman i/sau mediul;

7. risc reprezint probabilitatea ca un anumit efect s se produc ntr-o anumit

perioad de timp sau n anumite mprejurri;

8. depozit reprezint prezena unei cantiti de substane periculoase n scop de

nmagazinare, depozitare n condiii de siguran sau de meninere n stoc.

Articolul 4 Exceptii

Aceasta directiva nu se aplicaamplasamentelor militare; pericolelor ce iau nastere ca urmare a iradierii ionizante; transportului materialelor periculoase pe strada, pe sine, pe apa sau pe calea aerului;

transportului materialelor periculoase prin tevi in afara instalatiilor care se supun prezentei directive; depozitelor de deseuri.

Articolul 5 Obligatii generale ale administratorului

Statele membre vor avea grija ca administratorul

sa ia toate masurile necesare pentru a preveni accidentele grave si pentru a limita urmarile acestora fata de oameni si mediul inconjurator;

sa fie obligat sa probeze oricand autoritatii de resort ca a luat toate masurile necesare. Obligatia probarii este a administratorului.

Articolul 6 Comunicare

Obligatia de comunicare, astfel incat o intreprindere sa nu aibavoie sa depoziteze cantitati mari de materiale periculoase, fara a comunica acest fapt autoritatilor. Comunicarea trebuie sa contina urmatoarele date:numele administratorului si adresa intreprinderii respective,sediul inregistrat al firmei administratorului,numele sau functia persoanei responsabile pentru functionare,date suficiente pentru identificarea materialelor periculoase sau a categoriei materialelor periculoase,cantitatea si forma fizica a materialului / materialelor periculoase,vecinatatea intreprinderii.

Articolul 7 Concept de prevenire a accidentelor grele

Statele membre vor avea grija ca :

administratorul sa elaboreze un document de prevenire a accidentelor grelesi

sa il aplice corespunzator

Articolul 8 Efectul Domino

Autoritatea de resort trebuie:

sa determine la care intreprinderi sau grupe de intreprinderi poate exista o probabilitate mare de accidente grave sau unde urmarile acestor accidente pot fi mai grave, in baza amplasamentului si vecinatatii acestuiaprecum si in bazalistarii materialelor periculoase

sa asigure schimbul de informatii si colaborarea dintre aceste intreprinderi.

Articolul 9 Raportul de siguranta

Administratorul trebuie sa intocmeasca un raport de siguranta cu urmatorul continut:

s-a aplicat un concept de prevenire a accidentelor grave si existaun management de siguranta

pericolul de acidente grave s-a determinat si s-au luat toate masurile necesare de prevenire a astfel de accidente si de limitare urmarilor acestora

amplasarea, amenajarea precum si functionarea si intretinerea tuturor instalatiilor, depozitelor, dispozitivelor si a infrastructurii necesare functionarii, care sunt in legatura cu pericolul de accidente grave, sunt destul de sigure si de incredere

exista planuri interne pentru cazuri de urgenta

exista datele pentru intocmirea unui plan extern pentru cazuride urgenta

autoritatilor li se pun la dispozitie destule informatii

Raportul se va verifica dupa cum urmeaza:

minim o data la cinci ani;

la oricare alta data, in functie de cerinta autoritatii de resort, daca sitiatii noi justifica acest lucrusau

odata cu modificarea unei instalatii sau a functionarii.

In anumite situatii, autoritatea de resort poate elibera administratorul de a inregistra anumite date in raportul de siguranta. Raportul de siguranta se va prezenta insa in continuare. Statele membre comunica comisiei toate eliberarile acordate precum si motivele acestora.

Articolul 10 Modificarea unei instalatii, a unei functionari sau a unui depozit

La o modificare care ar putea avea urmari importante asupra pericolului de accidente grave, statele membre au grija ca administratorul-sa verifice si in caz de necesitate sa modifice conceptul de prevenire a pericolelor grave, sistemele de management si procedurile in ce priveste art. 7 si 9-sa verifice raportul de siguranta si sa-l modifice in caz de necesitate si sa comunice autoritatii de resort mentionate in art. 16 in amanunt executarea acestei modificari.

Articolul 11 Planuri pentru cazuri de urgenta

Administratorii care trebuie sa prezinte un raport de siguranta trebuie deasemeni sa

intocmeasca un plan intern pentru cazuri de urgentasi

sa furnizeze autoritatilor informatiile necesare intocmirii planurilor externe pentru cazurile de urgenta.

Aceste planuri pentru cazuri de urgenta trebuie supuse la proba si verificate la intervale de maxim 3 ani.

Articolul 12 Supravegherea stabilimentelor

Statele membre vor avea grija sa tina cont de obiectivul prevenirii accidentelor grave in politica lor de acordare sau utilizare a suprafetelor. In acest scop se supravegheaza stabilirea noilor intreprinderi, modificarile survenite in intreprinderile existente si dezvoltari noi in vecinatatea intreprinderilor existente, cum ar fi soselele, zonele rezidentiale etc. Statele membre trebuie sa tina cont pe termen lung de necesitatea ca intre intreprinderi si zonele locuite sa se mentina sau sa se creeze o distanta adecvata.

Articolul 13 Informatiii despre masurile de siguranta

Statele membre vor avea grija ca

masurile de siguranta si comportamentul corect in cazul accidentelor sa fie comunicate persoanelor posibil implicate fara solicitare speciala

raportul de siguranta sa devina accesibil publicului

publicul sa poata lua pozitie in urmatoarele cazuri:

-planificarea amplasarii noilor intreprinderi

-modificarea intreprinderilor existente-masuri de dezvoltare in vecinatate a intreprinderilor existente. Statelor vecine, care ar putea fi afectate de efectele unui accident grav, li se pun la dispozitie informatii suficiente, pentru ca acestea sa poata lua masuri corespunzatoare.

Articolul 14 Informatii de pus la dispozitie de administrator in urma unui accident grav

Dupa un accident grav, administratorul trebuie sa

informeze autoritatea de resort

comunice conditiile accidentului, materialele periculoase participante, datele disponibile in vederea aprecierii urmarilor accidentului asupra omului si mediului inconjurator si masurile imediate luate

comunice pasii prevazuti pentru a diminua urmarile accidentului si pentru a evita repetarea unui asemenea accident

actualizeze informatiile despre accident.

Autoritatea de resort trebuie sa

asigure luarea tuturor masurilor imediate necesare colecteze toate informatiile necesare unei analize complete -evtl. prin inspectii

asigure luarea tuturor masurilor ajutatoare necesare de catre administrator

faca recomandari de masuri de prevenire viitoare.

Articolul 15 Anuntarea comisiei de catre statele membre

Statele membre trebuie sa anunte comisia despre accidentele grave survenite in zona lor de responsabilitate:

numele si adresa autoritatii raportoare

data, ora si locul producerii accidentului gravnumele administratorului si adresa intreprinderii in cauza

descrierea conditiilor in care s-a produs accidentul

descrierea masurilor imediate si a actiunilor de siguranta luate.

Pentru a indeplini obligatia de informare vizavi de statele membre, comisia formeaza un sistem de inregistrare si informare, care contine date amanuntite despre accidentele grave survenite in zona de responsabilitate astatelor membre.

Articolul 16 Autoritatea de resort

Statele membre formeaza sau numesc autoritatile de resort, care sa execute sarcinile stabilite prin prezenta directiva,fara a prejudicia responsabilitatile administratorului,precum si eventual birourile care colaboreaza in ce priveste sprijinul tehnic cu autoritatile de resort.

Articolul 17 Interdictia continuarii functionarii

Statele membre interzic continuarea functionarii unei intreprinderi, a unei instalatii sau a unui depozit, daca masurile de prevenire a accidentelor luate de administrator sunt insuficiente.

Statele membre pot deasemeni interzice continuarea functionarii,daca administratorului nu a furnizat urmatoarele informatii:

anuntarea

rapoartele

celelalte informatii necesare conform prezentei directive

Articolul 18 Inspectia

Autoritatile de resort trebuie sa creeze un sistem de inspectie,pentru a asigura ca:

administratorul a luat masurile necesare prevenirii accidentelor grave si limitarii urmarilor acestora

raportul de siguranta este exact si complet

publicul este informat.

Articolul 19 Schimbul de informatii si sistemul de informatii

Articolul 20 Confidentialitate

Articolul 21 Sarcinile comisiei

Articolul 22 Comisia

Articolul 23 Anularea directivei 82/501/CEE

Articolul 24 Data inceperii de punere in practica

Articolul 25 Intrarea in vigoare

Articolul 26 Destinatarii directivei sunt statele membre

CURS 3. SEVESO II-GHID PENTRU CALCULAREA ACCIDENTELOR MAJORE

(SCENARII)3.1.Scenarii de desfasurare a accidentelor In vederea indeplinirii cerintelor art. 9 par. 1 b impreuna cu anexa II Nr. IV din Directiva SEVESO II trebuie ca in raportul de securitate sa fie cercetate si prezentate posibilele desfasurari de evenimente (scenariile de desfasurare a accidentelor). Astfel se va diferentia intre situatii periculoase specifice instalatiilor, proceselor si substantelor si efectele lor potentiale

in interiorul obiectivului,

in obiective sau instalatii vecine si

in vecinatate si mediu.

Efectele reciproce intre obiectivele invecinate, care pot duce la o crestere a pericolelor (efect Domino), sunt incluse aici. Fara cunoasterea efectelor accidentelor posibile, identificate pe baza abordarii tip scenariu, masurile necesare prevenirii si limitarii lor nu pot fi stabilite corespunzator. Datele referitoare la efectele accidentelor in cadrul raportului de securitate servesc nu numai documentarii rezultatelor provenite din analiza sistematica de securitate, ci constituie expresia necesara unei etape partiale din cadrul analizei de securitate. Din raportul de securitate trebuie sa rezulte care sunt sursele de pericol care trebuie luate in considerare si care dintre evenimentele, care pot conduce la un accident, sunt eliminate, si prin ce masuri. Tipuri de scenarii de accidente:

1. Scenarii de derulare a accidentor in vederea determinarii eficientei masurilor de prevenire a accidentelor.

2. Scenarii de derulare a accidentor determinarii eficientei masurilor de limitare a efectelor.

3. Scenarii de derulare a accidentor in vederea determinarii informatiilor necesare conform art. 9 par 1 d din Directiva SEVESO II pentru elaborarea planurilor externe de alarmare si aparare impotriva pericolelor. Pentru descrierea efectelor accidentelor pot fi utilizate masuri luate in instalatie in vederea limitarii efectelor accidentelor.

Scenarii de derulare a accidentor conform cifrelor 2 si 3 sunt concepute independent de cauze si trebuie, in vederea dimensionarii, sa se regaseasca in cadrul urmatorului interval:

Limita superioara a acestor scenarii reprezinta scurgerea, incendiul sau explozia unei mase mari (CMI) de substanta periculoasa in sensul Directivei SEVESO II din interiorul unui volum delimitat.

Limita inferioara va fi dedusa in mod adecvat prin asa numita masa critica (Mk). Masa critica este acea cantitate la a carei scurgere, incendiere sau explodare este atinsa valoarea relevanta de evaluare a accidentului in punctul critic de referinta (obiect protejat). Punctul critic de referinta este de regula localitatea invecinata.

CMI si Mk vor fi determinate conform procedurilor prezentate in capitolul urmator.

Scenariile de derulare a accidentelor corespunzatoare cifrelor 1 si 2 mentionate mai sus, se vor documenta in cadrul raportului de securitate.

Scenariile de derulare a accidentelor corespunzatoare cifrei 3 sunt componenta a informatiilor pentru autoritatea responsabila cu planul extern de aparare impotriva pericolelor.

La elaborarea scenariilor de accidente se vor mai lua in considerare:

1. conditiile specifice ale obiectivului si ale amplasamentului si reactia reciproca cu imprejurimile;

2. situatiile posibile de periclitare pentru angajati;

3. cantitatile de substanta prezente in obiectivul perturbat, intr-o instalatie resp. parte a instalatiei defecte;

4. proprietatile specifice substantelor, cu influenta substantelor care pot rezulta in timpul disturbarii functionarii conforme;

5. modelarea conform stadiului stiintei a emisiilor, incendiilor si exploziilor;

6. dispersia substantelor in aer, apa sau sol dupa scurgeri sau incendii, inclusiv alte urmari posibile dupa o scurgere, un incendiu sau o explozie;

7. eficienta si capacitatea de desfasurare a contramasurilor

8. modele de dispersie conform stadiului stiintei;

9. prezentarea evolutiei spatiale si dupa caz cronologice (de ex. curbe ISO) a concentratiilor maxime, valorilor de dozare, valorilor maxime de suprapresiune, concentratiilor de suprafata etc.

Pentru stabilirea domeniilor periculoase se vor lua mereu ca baza scenariile de derulare a accidentelor cu raza de actiune cea mai mare.

Informatiile trebuie, daca nu se pot descrie, sa fie exprimate prin valori numerice; ele trebuie (de ex. prin calcule, estimari sau schimb de experienta) sa fie plauzibile. Presupunerile, care sunt facute in acest context, trebuie sa fie argumentate. Daca este vorba de estimari model, atunci se vor specifica presupunerile si ipotezele, din care au reiesit rezultatele. La realizarea scenariilor, ca baza a planului de aparare impotriva pericolelor, se vor avea in vedere presupuneri de derulari de scenarii care pot fi excluse in mod rezonabil, acestea fiind accidente ipotetice care totusi se pot produce. Referitor la cauzele posibile nu se vor face abordari, deoarece acestea deviaza de la scopul scenariilor: ele ar ajunge prin alte masuri de securitate in circuitul abordarii pentru prevenirea cauzelor. Rezultatul scenariilor consta in descrierea evolutiei spatiale si cronologice a efectelor periculoase. Din aceste informatii trebuie ca operatorii si comunele sa deduca domeniile de pericol relevante.

3.2. Conceptul unei abordari a scenariilor de derulare a accidentelor, independente de cauze

Pentru limitarea scenariilor pentru accidentele care totusi se pot produce se propune un concept care sa imbine valorile de evaluare ale accidentului specifice imprejurimilor, a caror depasire semnalizeaza existenta unui pericol major, cu datele specifice instalatiilor, si anume cu debitele masice eliberate resp. cantiatile eliberate ale substantelor periculoase in cazul unei defectiuni de functionare din instalatie.

Termenii relevanti pentru concept sunt definiti in felul urmator:

1. Accidentele care trebuie prevenite se bazeaza pe defectiuni operationale, care s-ar extinde intr-un accident datorita surselor de pericol care nu se pot exclude intr-un mod rezonabil, daca evolutia lor nu ar fi oprita sau limitata prin masuri de prevenire a accidentelor, a.i. sa nu mai prezinte un pericol major. Accidente de asemenea fel si masurile de prevenire a accidentelor vor fi prezentate in analiza de securitate (AS).

2. Accidentele care totusi se pot produce constau in extinderea defectiunilor operationale, care cauzeaza un pericol major, in ciuda masurilor de prevenire a accidentelor, insa datorita activarii unei surse de pericol excluse in mod rezonabil sau activarii concomitente a mai multor surse de pericol independente una de cealalata. Pentru limitarea acestor efecte ale accidentelor de acest fel se vor lua masuri specifice pentru fiecare instalatie si masuri speciale de aparare impotriva pericolelor.

3. Accidentele exceptionale rezulta din surse de pericol, care nu se regasesc in nici una din experientele acumulate sau metodele de calcul. Pentru prevenirea aparitiei accidentelor de acest fel nu se vor lua masuri suplimentare specifice instalatiilor. Aici sunt mentionate de ex. accidentele, care pot apare in situatii si evenimente de razboi.

4. Valorile de evaluare a accidentelor reprezinta concentratiile sau dozele identificate intr-o substanta periculoasa, la a caror depasire se poate naste un pericol major. Ca valori de evaluare a accidentelor pentru substantele periculoase purtate in aer se vor lua in considerare in mod special: valorile directoare ale concentratiei si dozei pentru planul de urgenta in cazul unui accident .Trebuie sa fie luati in considerare si timpii de actionare care stau la baza valorilor de evaluare. Pentru accidentele, la care pericolul major se datoreaza efectelor incendiului sau exploziei, se vor lua in considerare, ca valori de evaluare ale accidentelor, densitati critice ale fluxului termic resp. presiuni critice maxime ale undei de presiune care se propaga . Pentru efectele produse prin explozie cu fragmente nu sunt cunoscute valorile de evaluare ale accidentului.

5. Punct critic de referinta este acel loc aflat langa o instalatie in care poate apare un pericol major. Acesta este valabil in special pentru un loc in care se afla continuu sau temporar un numar mare de persoane (locuinte, spital, scoala, s.a.m.d.).

6. Cea mai mare cantitate implicata (CMI) este cantitatea maxima de substanta periculoasa care se poate afla intr-un volum anumit intr-un domeniu delimitat (recipient, conducta) inchis sau care se poate inchide, la o exploatare conforma a instalatiei. La determinarea CMI pot fi luate in considerare dispozitive de inchidere active din exteriorul partii defecte a instalatiei.

7. Rata de scurgere (QR) reprezinta debitul masic total al unei substante periculoase care iese din volumul delimitat in timpul unei defectiuni operationale. Ea este dependenta de caracteristicile substantei si paramentrii specifici instalatiei (presiune, temperatura, geometrie).

8. Procentul de propagare (QT) reprezinta procentul din debitul masic total care se propaga efectiv in imprejurimi dupa scurgerea din volumul delimitat.

Pentru a realiza o imbinare intre parametrii specifici instalatiei si cei specifici imprejurimilor in timpul unui accident, este nevoie in acest concept doar de un calcul al procentului de propagare din rata de scurgere, luand in considerare conditiile de la fata locului de scurgere, fizice, chimice, cronologice si spatiale si de un calcul de dispersie pentru determinarea impactului reiesit din procentul de propagare relevant asupra imprejurimilor.

La eliberarea unui amestec de substante este adecvat ca abordarea scenariilor de derulare a accidentelor sa fie realizata asupra celei mai periculoase substante respectiv asupra unei substante considerata substanta directoare.3.3.Aplicarea conceptului pentru scenariile de derulare a accidentelor independente de cauze 3.3.1. Delimitarea accidentelor care totusi se pot produce (limita inferioara) Pentru aplicarea conceptului de delimitare a accidentelor care totusi se pot produce se vor derula urmatorii 5 pasi. Aici va fi luat ca exemplu doar presupunerea asupra dispersiei substantelor periculoase in coridoarele aer. Considerari similare sunt posibile si pentru alte tipuri de accidente.

Pasul 1: Stabilirea valorii de evaluare a accidentului pentru substanta analizata.

Pasul 2: Definitia punctelor de referinta critice si determinarea distantei fata de locul potential de emisie din instalatie.

Pasul 3: Determinarea procentului de propagare, in cazul accidentelor care totusi se pot produce (QTK). Acest procent de propagare duce tocmai in punctul critic de referinta la o valoare de imisie de marimea valorii de evaluare a accidentelor, in cazul unei dispersii de substanta periculoasa in conditii nefavorabile de dispersie.

Deoarece nu exista programe de calcul pentru o post-calculare directa a concentratiilor de imisie in punctul critic de referinta pentru procentul de propagare aferent, trebuie sa se deruleze calcule de dispersie in directie inversa utilizand procente variate de propagare, ca parametrii de intrare.

Determinarea QTK poate rezulta si cu ajutorul tehnicii nomogramei, deoarece intre timp pentru numeroase substante periculoase stau la dispozitie24 K diagrame corespunzatoare, din care se poate citi pentru o valoare data de evaluare a accidentului, procentul de propagare QT(parametrat de ex. pentru diferite categorii de dispersie, durate de scurgere sau durata de evaporare).

Pasul 4: Determinarea ratei totale de scurgere QRK din procentul de propagare QTK prin post-calculare in conditii de scurgere pentru scenariul de baza de desfasurare a accidentului (tipul incidentului, felul scurgerii, felul emisiilor).

Pasul 5: Calcularea cantitatii critice MK prin integrarea ratei de scurgere in perioda de scurgere. Durata de scurgere QRK este intervalul de timp necesar pentru a atinge valoarea de evaluare a accidentului tocmai in punctul critic de referinta.

Daca intr-o instalatie CMI-ul unei anumite substante periculoase depaseste cantitatea determinata MK, atunci in cadrul instalatiei se vor considera in principal accidentele care totusi se pot produce corespunzatoare si se vor prevedea masuri adecvate.

In cazul in care dimpotriva, CMI-ul unei anumite substante periculoase este mai mica ca MK , atunci, dpdv al impactului unui accident care totusi se poate produce la punctul critic de referinta, nu mai sunt necesare asemenea masuri de limitare a impactului accidentului. In acest caz este necesara totusi inca o abordare a impactului cu presupunerea unei scurgeri de CMI independent de cauza ei -, pentru a constata daca pentru efectele acesteia, in domeniu de distantare pana la punctul critic de referinta, este exclus un pericol major asupra obiectelor protejate conform Dir. privind accidentele. Dupa caz se vor lua masuri de limitare a efectelor accidentului.

3.3.2. Delimitarea accidentelor care totusi se pot produce (limita superioara) Pentru delimitarea domeniului accidentelor care totusi se pot produce, se propune de catre AK-DS ca si criteriu cea mai mare cantitate implicata a substantei periculoase in instalatie. La delimitare se vor desfasura in acest caz 3 pasi:

Pasul 1: Determinarea celei mai mari cantitati a substantei periculoase (CMI), in interiorul unui volum delimitat, care este sau poate fi inchis separat de alte parti ale instalatiei in timpul unei functionari conforme. Dispozitivele de inchidere active din exteriorul partii defecte de instalatie trebuie luate in considerare.

Pasul 2: Calculul procentului de dispersie QTCMI din CMI considerand aceleasi conditii de scurgere de la fata locului fizice, chimice, cronologice si spatiale ca la capitolul 4.1, pasii 3 si 4.

Pasul 3: Calculul dispersiei considerand conditiile specifice imprejurimilor cu procentul de propagare QTCMI calculat pentru determinarea acelei distante de locul emisiei, de la care valoarea de evaluare a accidentului nu va mai fi depasita. Prin aceasta se stabileste si domeniul de periclitare, asupra caruia se intinde planul extern de aparare impotriva pericolelor.

Scurgerea sau explozia resp. incendierea concomitenta a mai multor parti de cantitati de substante periculoase CMI1, CMI2 s.a.m.d. in volume delimitate separate una de cealalta nu trebuie sa fie catalogata ca accident care totusi se poate produce. Abordarea posibilelor actiuni reciproce intre instalatii poate fi importanta insa d.p.d.v. al unui efect Domino. Pentru planul de aparare impotriva pericolelor, este relevanta acea CMI care conduce la cea mai mare intindere a domeniului de periclitare.

3.3.3.Criterii de delimitare pentru accidentele care totusi se pot produce

Din imaginea 1 si din prezentarile anterioare din capitolele 3, 4.1 si 4.2 rezulta criterii de delimitare, precum urmeaza:

- Criteriul 1 (limita inferioara): Posibilele derulari de incidente dintr-o instalatie cu scurgeri de substante periculoase, incendiu sau explozie, la esuarea masurilor de prevenire a accidentelor, se vor clasifica drept accidente care totusi se pot produce, daca CMI-ul unei substante periculoase toxice, inflamabile sau explozibile din instalatie depaseste o cantitate critica MK., MK este acea cantitate la a carei scurgeri, incendieri sau exploziii se atinge valoarea relevanta de evaluare a accidentului tocmai la punctul critic de referinta.

- Criteriul 2 (limita superioara): Se vor considera cele mai mari accidente posibile care totusi se pot produce intr-o instalatie acele derulari de incidente cu scurgeri de substanta periculoasa, incendiere sau explozie, la care tocmai CMI a substantei periculoase relevante va fi eliberata. 3.3.4.Aspecte de detaliu la abordarea scenariilor de derulare a accidentelor care totusi se pot produce Stabilirea limitei superioare a accidentelor care totusi se pot produce in forma de CMI se bazeaza pe concluzia ca aparitia unei scurgeri, unui incendiu sau unei explozii in doua parti diferite de instalatie concomitent si independent una de cealalata are o probabilitate redusa de realizare si de aceea nu trebuie luata in considerare aici .

La determinarea procentului de propagare din rata de scurgere, in fiecare caz efectele fizice, ca de ex. evaporarea acumularilor de scurgeri, sunt eficiente si pot fi considerate ca reducatoare de emisii sau care intarzie emisiile. Tot in acest mod dispozitivele pasive de protectie, precum cuva de captare sau zidurile de protectie, pot fi considerate ca fiind disponibile continuu. Dispozitivele de inchidere active pot fi considerate ca functionand conform atata timp cat nu sunt componente ale partii de instalatie defecte.

Pentru cazul in care CMI < MK , atunci, conform conceptului de scenarii pentru derularea accidentelor independent de cauze (capitolul 4.1) intr-o instalatie, nu s-ar produce in nici o circumstanta declansarea unui accident care totusi ar putea apare. Neafectat datorita faptului ca in acest caz la punctul critic de referinta nu poate fi declansat nici un pericol major, operatorului ii revine obligatia de a diminua efectele accidentului si din motive de protectia muncii. Acestea includ si masurile de limitare a efectelor accidentelor.

3.4.Masuri de limitare a efectelor accidentelor care totusi pot fi produse Masurile de protectie tehnice si organizatorice in vederea limitarii efectelor accidentelor care totusi se pot produce pot deveni eficiente in diferite faze ale unui scenariu de derulare a accidentelor. Sunt evidente astfel criteriile pentru utilizarea conform obiectivului propus:

- Indeplinirea sarcinilor,

- Potrivire,

- Eficienta,

- Proportionalitate

orientate spre scenariile de derulare ale accidentelor, care totusi se pot produce, relevante pentru o instalatie. Urmatoarele criterii sunt relevante pentru o manipulare sistematica si unitara a selectiei de masuri de limitare a efectelor accidentelor:

1. Efectele accidentului presupus cel mai mare posibil care totusi se poate produce (scurgerea subordonata CMI),

2. Limitarea scurgerii substantelor periculoase din volumul lor delimitat

3. Limitarea evaporarii substantelor periculoase eliberate in forma lichida,

4. Prevenirea caracteristicii de aprindere sau aprinderea substantelor periculoase eliberate, inflamabile si explozibile

5. Prevenirea resp. impiedicarea dispersiei substantelor periculoase eliberate in forma gazoasa sau fluida,

6. Eficienta masurilor tehnice si organizatorice prevazute in mod separat pentru obiectiv protejat

7. Efortul pentru masurile prevazute in relatie cu eficienta lor.

Masurile actuale si testate in vederea limitarii efectelor accidentelor care totusi se pot produce sunt listate de ex. in anexa 2. La alegerea masurilor de limitare a efectelor accidentelor sunt preferate masurile pasive.

La masurile de limitare trebuie ca in orice caz sa se recunoasca faptul ca sunt eficiente pentru scopul prevazut. Deoarece in accidentele care totusi se pot produce efectele accidentelor sunt limitate, insa nu se poate preveni accidentul, trebuie ca si masurile de limitare prevazute sa reduca efectele a.i. un pericol major sa fie exclus.

O clasificare a masurilor de securitate la categoriile de masuri de prevenire a accidentelor resp. de limitare a efectelor accidentelor nu este intotdeauna posibila. Aceasta insa nu limiteaza aplicarea criteriilor de selectie propuse pentru masurile de protectie in vederea limitarii efectelor accidentelor care totusi se pot produce.CURS 4. DEPOZITAREA SI MANIPULAREA SUBSTANTELOR PERICULOASE

4.1.DEFINITII SI RESPONSABILITATI

Substanta periculoasa este orice agent chimic care, datorita proprietatilor fizico-chimice, chimice sau toxicologice si a modului n care este utilizat sau prezent la locul de munca poate sa prezinte risc pentru securitatea si sanatatea angajatilor, incluznd orice agent chimic care prezinta valori limita de expunere profesionala.

Lista substantelor chimice periculoase este prevazuta in Anexa Nr. 2 a OUG 200/2000, aprobata prin HG 490/2002.

Angajatorul raspunde pentru desfasurarea activitatilor legate de depozitarea, manipularea si transportul substantelor periculoase, ca pentru oricare alta activitate, astfel nct sa se asigure securitatea si sanatatea n munca.4.2.SIMBOLURI GRAFICE DE AVERTIZARE E O F

Exploziv Oxidant Foarte inflamabil F+ T C Extrem de inflamabil Toxic Corosiv Xn Xi T+ Nociv Iritant Foarte toxic N

Periculos pentru mediu

4.3.AMPLASAREA DEPOZITELORLocul de amplasare a depozitelor trebuie: sa fie usor accesibil pentru vehicule, inclusiv pentru cele cu gabarit mare: de transport, de pompieri etc; sa fie, pe ct posibil, situat la departare de zonele de lucru si de cele locuite. sa fie organizat pe clase de produse distincte , identificabile fara risc de confuzie, prin utilizarea clasificarii de etichetare, de ex. produse inflamabile, produse corozive etc.Este recomandabil sa se stabileasca un plan de depozitare care sa permita localizarea precisa a diferitelor clase de produse si sa se tina o evidenta clara a stocurilor de produse astfel nct n caz de incendiu sau de avarii sa fie posibila cunoasterea rapida a: naturii produselor; cantitatilor din fiecare produs; locului de depozitare. Depozitarea agentilor chimici se face astfel nct sa se excluda pericolul de accidentare, incendiu, explozie.

Depozitarea agentilor chimici pe rafturi si stelaje se face astfel nct sa nu fie posibila caderea acestora. Rezistenta la coroziune Recipientele n care sunt depusi agentii chimici, trebuie sa fie rezistente la coroziune. Marcare Depozitele de agenti chimici trebuie sa fie identificabile prin panouri cu indicatii clare privind natura produsului depozitat. n cazul rezervoarelor este bine sa se marcheze si capacitatea de depozitare.Canalizarea ce deserveste depozitele trebuie sa fie si ea usor identificabila.Controlul umpleriiFiecare rezervor sau cisterna trebuie sa fie dotat cu un indicator care sa permita controlul nivelului de umplere. Cuve de retentie Rezervoarele sau cisternele trebuie sa fie dotate cu o cuva de retentie care: sa fie executata dintr-un material rezistent la produsul depozitat; sa aiba o capacitate cel putin egala cu capacitatea rezervorului; sa permita evacuarea apelor pluviale, fara amestecarea cu produsul depozitat. Legarea la pamnt (mpamntarea) Toate rezervoarele sau cisternele fixe continnd substante inflamabile trebuie sa fie legate la pamnt. Ventilarea depozitelor n cazul depozitelor nchise, acestea trebuie sa fie ventilate corespunzator.Depozitele trebuie sa aiba o ventilatie naturala, cu intrare de aer n zona inferioara a ncaperii si iesire de aer pe partea opusa a ncaperii, n zona superioara. Daca este necesara ventilatie mecanica, aceasta va fi n sistem antiex, pentru depozitele de produse explozive/inflamabile. Echipamente de iluminat, de incalzire, de transport si de mentenantaToate echipamentele utilizate n cadrul depozitelor de agenti chimici inflamabili trebuie sa respecte reglementarile privind zonele cu risc de incendiu si explozie sistem antiex. Amenajari pentru situatiile de urgenta- mijloacele de stingere a incendiilor si de acordare a primului ajutor trebuie sa fie disponibile n locuri accesibile, semnalizate corespunzator;- caile de evacuare trebuie sa fie degajate si semnalizate corespunzator.4.4.SEPARAREA PRODUSELORUnele produse pot reactiona violent cu substante cu care sunt incompatibile. De exemplu, substantele combustibile pot reactiona violent cu produsii oxidanti existnd pericol de incendiu. Este recomandabil sa se depoziteze mpreuna agentii chimici apartinnd aceleasi clase. ATENTIE! Agentii chimici corosivi pot distruge ambalajele altorsubstante, de aceea ei trebuie depozitati separat.Separarea claselor de agenti chimici se poate face prin: depozitarea la distante suficient de mari a agentilor chimiciincompatibili; depozitarea n locuri diferite sau n compartimente nchise; depozitarea n dulapuri speciale pentru produse inflamabile;depozitarea n spatii exterioare ventilate natural4.5.MANIPULAREA SI TRANSPORTUL SUBSTANTELOR PERICULOASE Locurile de ncarcare/descarcare si depozitare a agentilor chimici caustici, corozivi sau toxici, vor fi dotate cu solutii neutralizante precum si cu surse de apa, respectiv dusuri pentru spalare.Angajatii care participa la manipularea si transportul agentilor chimici trebuie sa fie formati si instruiti corespunzator, n privinta sarcinilor de lucru ct si n privinta: - riscurilor legate de manipularea/transportul agentilor chimci; - masurilor preventive; - eliminarii deseurilor periculoase; - planului de actiune n caz de avarii sau incendiu; - acordarii primului ajutor.

Masurile de prevenire pentru depozitarea, manipularea si transportul agentilor chimici se vor respecta si n cazul deseurilor chimice.ATENTIE! La transvazare, eticheta recipientelor secundare trebuie sa reproduca eticheta recipientului primar.CURS 5. FISA CU DATE DE SECURITATE

Productorul unei substane sau al unui preparat i furnizeaz beneficiarului substanei sau al preparatului o Fi cu Date de Securitate ntocmit n conformitate cu Anexa II: atunci cnd o substan sau un preparat ndeplinete criteriile de clasificare ca substan periculoas sau ca preparat periculos, n conformitate cu Directivele 67/548/CEE sau 1999/45/CE, sau atunci cnd o substan este persistent, bioacumulativ i toxic(PBT) sau foarte persistent i foarte bioacumulativ, n conformitate cu criteriile formulate n anexa XIII, sau atunci cnd o substan este inclus pe lista ntocmit n conformitate cu articolul 59 alineatul (1)(perturbri endocrine) din alte motive dect cele menionate la literele (a) i (b). Orice operator din cadrul lanului de distribuie are obligaia de a efectua o evaluare a siguranei chimice pentru o substan i se asigur c informaiile din fia cu date de securitate sunt n concordan cu informaiile din aceast evaluare. n cazul n care fia cu date de securitate este ntocmit pentru un preparat, iar un operator din lanul de distribuie a ntocmit un raport de evaluare a siguranei chimice pentru preparatul respectiv, este suficient ca informaiile din fia cu date de securitate s corespund cu cele din raportul privind sigurana chimic a preparatului, nefiind necesar s corespund cu informaiile din rapoartele privind sigurana chimic ale fiecrei substane din compoziia preparatului. Furnizorul pune la dispoziia beneficiarului, la cererea acestuia, o fi cu date de securitate ntocmit n conformitate cu anexa II atunci cnd un preparat nu ndeplinete criteriile de clasificare ca preparat periculos n conformitate cu articolele 5, 6 i 7 din Directiva 1999/45/CE, ns conine: cel puin o substan care prezint un pericol pentru sntatea uman sau pentru mediu, n concentraie individual de:

- 1 % din greutate pentru preparate negazoase i - 0,2 % din volum pentru preparate gazoase; sau cel puin o substan care este persistent, bioacumulativ i toxic (PBT) sau foarte persistent i foarte bioacumulativ(vPvB), n concentraie individual de 0,1 % din greutate pentru preparate negazoase substan pentru care exist n Comunitate sau pe plan naional limite de expunere la locul de munc. Nu este necesar s se furnizeze fia cu date de securitate atunci cnd substanele sau preparatele periculoase oferite sau vndute publicului larg sunt nsoite de suficiente informaii pentru a le permite utilizatorilor s i ia msurile necesare de protecie a sntii, a siguranei i a mediului, cu excepia cazului n care aceasta este solicitat de ctre un utilizator din aval sau de ctre un distribuitor. Fia cu date de securitate se furnizeaz n limba oficial a statului membru n care substana / preparatul sunt introduse pe pia.

Fia cu de securitate este datat i conine urmtoarele rubrici:(1) identificarea substanei/preparatului i a societii /ntreprinderii;(2) identificarea pericolelor;(3) compoziie/informaii privind componenii)ingredientele);(4) msuri de prim ajutor;(5) msuri de stingere a incendiilor;(6) msuri n cazul pierderilor accidentale;(7) manipulare i depozitare;(8) controlul expunerii/protecia personal;(9) proprieti fizice i chimice;(10) stabilitate i reactivitate;(11) informaii toxicologice;(12) informaii ecologice;(13) consideraii privind eliminarea;(14) informaii privind transportul;(15) informaii privind reglementarea;(16) alte informaii.

Orice utilizator din aval include scenariile de expunere relevante i utilizeaz orice alte informaii relevante din fia cu date de securitate care i-a fost furnizat atunci cnd i ntocmete propria fi cu date de securitate pentru utilizrile identificate.Orice distribuitor transmite scenariile de expunere relevante i utilizeaz orice alte informaii relevante din fia cu date de securitate care i-a fost furnizat atunci cnd i ntocmete propria fi cu date de securitate pentru utilizrile pentru care a transmis informaii n conformitate cu articolul 37 alineatul (2). Fia cu date de securitate se furnizeaz gratuit, pe suport de hrtie sau n format electronic. Furnizorii i actualizeaz fia cu date de securitate, fr ntrziere, n urmtoarele situaii: de ndat ce devin disponibile informaii noi care pot afecta msurile de gestionare a riscurilor sau informaii noi cu privire la pericole; de ndat ce s-a acordat sau refuzat o autorizaie; de ndat ce s-a impus o restricie.Versiunea nou a informaiilor, datat, identificat ca fiind Revizia: (data) se furnizeaz gratuit, pe suport de hrtie sau n format electronic, tuturor beneficiarilor anteriori crora li s-a furnizat substana sau preparatul n cursul celor 12 luni anterioare. Orice actualizare care are loc dup nregistrare include numrul de nregistrare. Fia cu date de securitate furnizeaz un mecanism de transmitere a informaiilor referitoare la siguran pentru substanele i preparatele clasificate, inclusiv informaii din raportul (rapoartele) privind sigurana chimic relevant(e), ctre utilizatorii situai imediat n avalul lanului de distribuie Informaiile din fia cu date de securitate sunt redactate clar i concis. Fia cu date de securitate este elaborat de ctre o persoan competent care ia n considerare nevoile specifice ale publicului utilizator, n msura n care acestea sunt cunoscute. Persoanele care introduc pe pia substane i preparate se asigur c persoanele competente au beneficiat de o formare adecvat, inclusiv de cursuri de perfecionare. FISA CU DATE DE SECURITATE1. IDENTIFICAREA SUBSTANEI / PREPARATULUI I A SOCIETII / NTREPRINDERII 1.1 Identificarea substanei sau a preparatuluiDenumirea folosit pentru identificare trebuie s fie identic cu cea de pe etichet Pentru substanele supuse nregistrrii, denumirea trebuie s fie conform cu cea furnizat n scopul nregistrrii i, de asemenea, trebuie indicat numrul de nregistrare atribuit 1.2 Utilizarea substanei/preparatului n cazurile n care exist mai multe utilizri posibile, este necesar s se enumere numai cele mai importante sau cele uzuale. Este necesar s se includ o scurt descriere a rolului efectiv al substanei, de exemplu substan ignifug, antioxidant, etc.Atunci cnd este necesar un raport privind sigurana chimic, fia tehnic de securitate conine informaii privind toate utilizrile identificate,relevante pentru destinatarul fiei tehnice de securitate. Aceste informaii corespund utilizrilor identificate i scenariilor de expunere indicate n anexa la fia tehnic de securitate. 1.3 Identificarea societii/ntreprinderii Se identific persoana juridic responsabil cu introducerea substanei sau a preparatului pe pia n interiorul Comunitii, indiferent dac aceasta este fabricantul, importatorul sau distribuitorul. Se indic adresa complet i numrul de telefon al acestei persoane, precum i adresa de e-mail a persoanei competente responsabile cu fia tehnic de securitate. Pentru solicitanii nregistrrii, persoana identificat trebuie s corespund cu informaiile privind identitatea fabricantului sau a importatorului specificat n cererea de nregistrare. 1.4. Linie telefonic de urgen Se comunic numrul de telefon de urgen al societii i/sau al organismului consultativ oficial relevant (acesta poate fi organismul responsabil cu primirea informaiilor privind sntatea, menionat la articolul 17 din Directiva 1999/45/CE). Se specific dac acest numr de telefon este disponibil numai n timpul orelor de program. 2. IDENTIFICAREA PERICOLELOR Se indic clasificarea substanei sau a preparatului care decurge din aplicarea normelor de clasificare formulate n Directivele 67/548/CEE sau 1999/45/CE. Se indic clar i pe scurt pericolele pe care le prezint substana sau preparatul pentru om sau mediu.Se face clar distincia ntre preparatele care sunt clasificate ca periculoase i preparatele care nu sunt clasificate ca periculoase n conformitate cu Directiva 1999/45/CE. Se descriu cele mai importante efecte adverse fizico-chimice asupra sntii oamenilor i mediului, precum i simptomele legate de utilizare i de utilizarea improprie a substanei sau a preparatului care pot fi prevzute n mod rezonabil. Poate fi necesar menionarea altor pericole, cum ar fi: formarea prafului, sensibilizarea ncruciat, etc. sau, efecte asupra mediului, cum ar fi pericole pentru organismele care vieuiesc n sol, epuizarea stratului de ozon, posibilitatea formrii de ozon fotochimic etc., care nu presupun clasificarea, dar pot contribui la cunoaterea pericolelor generale ale materialului.Informaiile care figureaz pe etichet se furnizeaz la rubrica 15.3. COMPOZIIE/INFORMAII PRIVIND COMPONENII Informaiile furnizate permit destinatarului identificarea facil a pericolelor pe care le prezint componenii preparatului. Pericolele pe care le prezint substana/preparatul se indic la rubrica 2.Nu este necesar s se indice compoziia integral (natura componenilor i concentraia lor), cu toate c o descriere general a componenilor i a concentraiilor lor poate fi util. Pentru un preparat clasificat drept periculos n conformitate cu Directiva 1999/54/CE, se indic urmtoarele substane, alturi de concentraia lor sau domeniul de concentraii n preparat: substane care prezint un pericol pentru sntate sau mediu, n nelesul Directivei 67/548/CEE, n cazul n care sunt prezente n concentraii egale sau mai mari dect cea mai sczut dintre: concentraiile aplicabile definite n tabelul de la articolul 3 alineatul (3) din Directiva 1999/45/CE sau concentraiile limit indicate n anexa I la Directiva 67/548/CEE sau concentraiile limit indicate n partea B a anexei II la Directiva 1999/45/CE concentraiile limit indicate n partea B a anexei III la Directiva 1999/45/CE concentraiile limit indicate n anexa V la Directiva 1999/45/CE sau concentraiile limit indicate ntr-o nregistrare aprobat n inventarul clasificrilor i al etichetrilor stabilit la titlul XI al prezentului regulament. substane pentru care exist limite impuse la nivelul Comunitii n ceea ce privete expunerea la locul de munc, care nu sunt reglementate nc de litera (a); substane care sunt persistente, bioacumulative i toxice sau foarte persistente i foarte bioacumulative, n conformitate cu criteriile formulate n anexa XIII, n cazul n care concentraia unei substane individuale este egal sau mai mare de 0,1 %.Pentru un preparat care nu este clasificat drept periculos n conformitate cu Directiva 1999/45/CE, se indic substanele, alturi de concentraia acestora sau de domeniul de concentraii, n cazul n care sunt prezente ntr-o concentraie individual de: 1 % din greutate pentru preparate negazoase i 0,2 % din volum pentru preparate gazoase i substanele prezint un pericol pentru sntate sau mediu n nelesul Directivei 67/548/CEE(57) sau- pentru aceste substane sunt prescrise limite la nivelul Comunitii pentru expunerea la locul de munc; substane persistente, bioacumulative i toxice sau foarte persistente i foarte bioacumulative, n conformitate cu criteriile formulate n anexa XIII n conc. 0,1 % din greutate . n cazul n care persoana responsabil cu introducerea preparatului pe pia poate demonstra c divulgarea n fia tehnic de securitate a identitii chimice a unei substane calificat exclusiv ca iritant, cu excepia celor desemnate R41, sau iritant n combinaie cu una sau mai multe proprieti menionate la articolul 10 punctul 2.3.4 din Directiva 1999/45/CE, sau nociv sau nociv n combinaie cu una sau mai multe din proprietile menionate la articolul 10 punctul 2.3.4 din Directiva 1999/45/CE, care prezint numai efecte acute, poate pune n pericol caracterul confidenial al proprietii sale intelectuale (companie), aceasta poate, n conformitate cu dispoziiile prii B a anexei VI la Directiva 1999/45/CE, s fac trimitere la substan fie prin intermediul unei denumiri care identific cele mai importante grupri chimice funcionale, fie prin intermediul unei alte denumiri.

Trebuie s se indice, n conformitate cu Directiva 67/548/CEE, denumirea, numerele EINECS sau ELINCS, n cazul n care sunt disponibile, ale substanelor menionate mai sus. De asemenea, se indic numrul CAS i denumirea IUPAC (n cazul n care sunt disponibile). 4. MSURI DE PRIM AJUTOR Se descriu msurile de prim ajutor.Se specific, n primul rnd, dac sunt necesare ngrijiri medicale imediate.Informaiile despre primul ajutor trebuie s fie concise i uor de neles de ctre victim, trectori i persoanele care acord primul ajutor. Simptomele i efectele trebuie s fie descrise pe scurt. Instruciunile trebuie s indice ce este de fcut la faa locului n cazul unui accident i dac pot fi preconizate efecte ntrziate dup expunere.Se defalcheaz informaiile n funcie de diferitele ci de expunere, de exemplu inhalare, contact cu pielea i ochii i ingestie.Se indic dac este necesar sau recomandabil asistena profesional a unui medic.Pentru anumite substane sau preparate poate fi important s se evidenieze c trebuie s fie disponibile la locul de munc mijloace speciale de acordare imediat a unui tratament specific.5. MSURI DE COMBATERE A INCENDIILOR Se specific cerinele de lupt mpotriva incendiilor cauzate de substan sau de preparat sau care se produc n imediata vecintate a acestora, prin indicarea: mijloacelor de stingere corespunztoare, mijloacelor de stingere care nu trebuie utilizate din motive de siguran, pericolelor speciale care decurg din expunerea la substana sau preparatul ca atare, produsele de combustie, gazele rezultate, echipamentelor speciale de protecie pentru pompieri. 6. MSURI N CAZUL SCPRILOR ACCIDENTALE n funcie de substana sau preparatul implicat, se furnizeaz informaii privind msurile de precauie pentru protecia personal, cum ar fi: ndeprtarea surselor de aprindere, asigurarea unei ventilaii / protecii respiratorii suficiente, controlul nivelului de praf(subst.pulverulente), prevenirea contactului cu pielea i cu ochii, msurile de precauie pentru protecia mediului, cum ar fi:evitarea contaminrii canalelor de scurgere, a apelor de suprafa sau a pnzei freatice i a solului.

Metode de curare:utilizarea materialelor absorbante [de exemplu nisip, pmnt cu diatomee (kiselgur), liant acid, liant universal, rumegu etc.], reducerea cantitii de gaze/fum cu ap, diluare.De asemenea, se ia n considerare necesitatea indicaiilor de genul: a nu se utiliza niciodat, a se neutraliza cu 7. MANIPULARE I DEPOZITARE Informaiile furnizate n cadrul acestei rubrici se refer la protecia sntii oamenilor, a siguranei i a mediului. Acestea au rolul de a-l ajuta pe angajator s elaboreze proceduri de lucru i msuri organizatorice adecvate, n conformitate cu articolul 5 din Directiva 98/24/CE. n cazul n care se prescrie un raport privind sigurana chimic sau o nregistrare, informaiile de la aceast rubric sunt conforme cu informaiile furnizate pentru utilizrile identificate i scenariile de expunere menionate n anexa la fia tehnic de securitate. 7.1. ManipulareSe specific msurile de precauie pentru manipularea n condiii de siguran, inclusiv indicaii privind msurile tehnice, cum ar fi: izolare, ventilaie local i general, msuri de prevenire a generrii aerosolilor, a prafului i a incendiilor, msuri necesare pentru protecia mediului (utilizarea filtrelor sau a ventilaiei de evacuare, msuri pentru colectarea i evacuarea cantitilor pierdute prin scurgeri etc.) i orice alte cerine sau norme specifice privind substana sau preparatul (de exemplu proceduri sau echipamente interzise sau recomandate) i, n cazul n care este posibil, o scurt descriere a acestora. 7.2. DepozitareSe specific condiiile de depozitare n siguran, cum ar fi: - proiectarea special a incintelor de depozitare

-tipuri de recipiente -ventilaia, materiale incompatibile, condiii de depozitare (limite/interval de umiditate i temperatur, iluminat, gaze inerte etc.), echipamente electrice speciale, prevenirea i combaterea ncrcrii electrostatice. Se formuleaz recomandri, n cazul n care sunt relevante, cu privire la limitele cantitative n condiii de depozitare. Se indic tipul de material pentru recipieni.

8. CONTROLUL EXPUNERII / PROTECIA PERSONAL 8.1. Valori limit de expunereSe precizeaz parametrii de control specifici aplicabili n mod curent, inclusiv valorile limit admise pentru expunerea profesional i/sau valorile limit biologice. Se furnizeaz valori pentru statele membre n care se introduce pe pia substana sau preparatul. Se furnizeaz informaii cu privire la procedurile de monitorizare recomandate n mod curent.Pentru preparate, este util s se furnizeze valori pentru acele substane componente care trebuie s fie enumerate n fia tehnic de securitate, n conformitate cu rubrica 3.8.2 Controlul expunerii n sensul prezentului document, prin control al expunerii se nelege ntreaga gam de msuri specifice de gestionare a riscurilor care trebuie luate n timpul utilizrii substanelor pentru a minimaliza expunerea lucrtorilor i a mediului. n cazul n care este necesar un raport privind sigurana chimic, se furnizeaz un rezumat al msurilor de gestionare a riscurilor la rubrica 8 din fia tehnic de securitate pentru utilizrile identificate indicate n fia tehnic de securitate.8.2.1 Controlul expunerii profesionaleAceste informaii vor fi luate n considerare de ctre angajator la efectuarea evalurii riscului pe care l prezint, pentru sntatea i sigurana lucrtorilor, substana sau preparatul n conformitate cu articolul 4 din Directiva 98/24/CE, care prescrie, n ordinea prioritii: informarea lucrtorilor asupra pericolelor

conceperea unor proceduri de lucru i a unor controale de fabricaie adecvate, utilizarea de echipamente i materiale de protecie, aplicarea unor msuri de protecie colectiv la surs, cum ar fi o ventilaie adecvat i msuri organizatorice corespunztoare, i n cazul n care expunerea nu poate fi mpiedicat prin alte metode, utilizarea unor msuri de protecie individual, cum ar fi echipamente individuale de protecie.n cazul n care sunt necesare msuri de protecie individual, se specific n detaliu care echipamente asigur o protecie corespunztoare i adecvat. Se ine seama de Directiva 89/686/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind armonizarea legislaiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecie i se face trimitere la standardele SR EN ISO corespunztoare.

(a) Protecia respiraieiPentru gaze, vapori sau pulberi periculoase, se specific tipul echipamentului de protecie care trebuie utilizat, cum ar fi aparat de respirat autonom, mti i filtre corespunztoare. (b) Protecia minilorSe specific cu exactitate tipul mnuilor care trebuie purtate la manipularea substanei sau a preparatului, inclusiv: tipul materialului, timpul de penetrare a materialului mnuii, n raport cu cantitatea i durata expunerii cutanate. n cazul n care este necesar, se indic i alte msuri suplimentare de protecie a minilor.

(c) Protecia ochilorSe specific tipul de echipamente necesare pentru protecia ochilor, cum ar fi: - geam de securitate, ochelari de protecie, masc de protecie. (d) Protecia pieliin cazul n care este necesar protejarea unei alte pri a corpului dect minile, se specific tipul i calitatea echipamentului de protecie necesar, cum ar fi: - or, cizme i echipament de protecie complet.n cazul n care este necesar, se indic orice alte msuri suplimentare de protecie a pielii i msuri de igien specifice. 8.2.2. Controlul expunerii mediuluiSe specific informaiile solicitate de ctre angajator n vederea ndeplinirii sarcinilor sale n conformitate cu legislaia comunitar privind protecia mediului. 9. PROPRIETI FIZICE I CHIMICE Pentru a permite luarea unor msuri de control corespunztoare, se furnizeaz toate informaiile relevante privind substana sau preparatul, n special cele menionate la punctul 9.2. Informaiile care figureaz la prezentul punct sunt conforme cu cele furnizate la nregistrare, n cazul n care este necesar aceasta. 9.1. Informaii generale Aspect Se indic starea fizic (solid, lichid, gaz) i culoarea substanei sau a preparatului n forma n care este livrat. Miros n cazul n care este perceptibil un miros, se face o scurt descriere a acestuia.9.2. Informaii importante referitoare la sntate, siguran i mediu pH: -Se indic pH-ul substanei sau al preparatului n forma n care este livrat sau al unei soluii apoase; n cel de-al doilea caz, se precizeaz concentraia. Temperatur de fierbere/interval de temperatur de fierbere: Temperatur de inflamabilitate: Inflamabilitate (solid, gaz): Proprieti explozive: Proprieti oxidante: Presiune de evaporare: Densitate relativ: Solubilitate: Solubilitate n ap: Coeficient de repartiie: n-octanol/ap: Vscozitate: Densitatea vaporilor: Vitez de evaporare:10. STABILITATE I REACTIVITATESe definete stabilitatea substanei sau a preparatului i se indic posibilitatea apariiei reaciilor periculoase n anumite condiii de utilizare i, de asemenea, n cazul n care se produc eliberri n mediul nconjurtor. 10.1. Condiii de evitat Se enumer acele condiii, cum ar fi temperatura, presiunea, iluminatul, ocul etc., care pot provoca o reacie periculoas i, n cazul n care este posibil, se face o scurt descriere a acestora. 10.2. Materiale de evitat Se enumer acele materiale, cum ar fi apa, aerul, acizii, bazele, agenii de oxidare sau orice alte substane chimice specifice care pot provoca o reacie periculoas i, n cazul n care este posibil, se face o scurt descriere a acestora. 10.3. Produse de descompunere periculoase Se enumer materialele periculoase produse n cantiti periculoase n urma descompunerii. 11. INFORMAII TOXICOLOGIC Prezentul punct vizeaz necesitatea unei descrieri conc