note de curs_final

348
UNIVERSITATEA DE PETROL ŞI GAZE PLOIEŞTI FACULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI ŞI PETROCHIMIE SPECIALIZAREA CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR SI A FACTORILOR DE MEDIU NOTE DE CURS „MANAGEMEMENTUL MONITORIZARII SI LEGISLATIEI SUBSTANTELOR UTILE IN PROCESELE INDUSTRIALE” Coordonator ştiinţific Student Sef.lucrari DR.CAMENITA ALEXANDRU IORDACHE CRISTINA ANUL I,GRUPA 31403 1

Upload: crisz15

Post on 06-Feb-2016

24 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

management

TRANSCRIPT

Page 1: Note de Curs_final

UNIVERSITATEA DE PETROL ŞI GAZE PLOIEŞTI

FACULTATEA TEHNOLOGIA PETROLULUI ŞI PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR SI A FACTORILOR DE MEDIU

NOTE DE CURS

„MANAGEMEMENTUL MONITORIZARII SI

LEGISLATIEI SUBSTANTELOR UTILE IN PROCESELE

INDUSTRIALE”

Coordonator ştiinţific Student

Sef.lucrari DR.CAMENITA ALEXANDRU IORDACHE CRISTINA

ANUL I,GRUPA 31403

PLOIESTI-2014

1

Page 2: Note de Curs_final

CUPRINS

CURS 1 .Sinteze de legislatie-Romania,tara comunitara................................4

1.1. Despre Uniunea Europeana.......................................................................4

1.2. Legislatia elaborata in domeniul substantelorchimice periculoase...................................................................................................6

CURS 2 . Introducere in directiva SEVESO.....................................................15

CURS 3. SEVESO II-ghid pentru calcularea accidentelor

majore(scenarii).....................................................................................................24

3.1. Scenarii de desfasurare a accidentelor...........................................................24

3.2. Conceptul unei abordari a scenariilor de derulare a accidentelor

independente de cauza..............................................................................................27

3.3. Aplicarea conceptului.....................................................................................29

3.4. Masuri de limitare a efectelor accidentelor care totusi

pot fi produse............................................................................................................32

CURS 4. Depozitarea si manipularea substantelor periculoase...................34

4.1. Definitii si responsabilitati.............................................................................34

4.2. Simboluri grafice de avertizare......................................................................34

4.3. Amplasarea depozitelor..................................................................................36

4.4. Separarea produselor.......................................................................................38

4.5. Manipularea si transportul substantelor periculoase.....................................39

CURS 5. Fisa cu date de securitate..................................................................40

CURS 6. Anexe ..................................................................................................58

Anexa 1 .Criterii generale de clasificare si etichetare a

substantelor/preparatelor periculoase.......................................................................59

Anexa 2. Lista substantelor periculoase.................................................................76

2

Page 3: Note de Curs_final

Anexa 3. Parte a prevederii referitoare la sistemele de inchidere rezistente la deschidere

de catre copii................................................................................................................79

Anexa 4. Simboluri si indicatii de pericol pentru substante periculoase................80

Anexa 5. Natura riscurilor specifice atribuite substantelor si preparatelor

periculoase...................................................................................................................81

Anexa 6. Recomandari de prudenta privind substantele si preparatele

periculoase...................................................................................................................86

CURS 7. Regulamentul comunitatii europene privind etichetarea,ambalarea si

clasificarea substantelor periculoase –Regulamentul CEE 1272/2008..............90

Anexa I. Cerinte privind clasificarea si etichetarea substantelor/

preparatelor periculoase...............................................................................................98

Anexa II. Reguli specifice privind etichetarea si ambalarea unor substante si

amestecuri.....................................................................................................................122

Anexa III. Lista frazelor de pericol ..........................................................................128

Anexa IV. Lista frazelor de precautie.........................................................................130

Anexa V. Pictograme de pericol.................................................................................133

Anexa VI. Clasificarea si etichetarea armonizata a anumitor substante

periculoase....................................................................................................................134

Anexa VII. Tabele de corespondenta intre clasificarea in temeiul

Directivei 67/548/CEE si clasificarea in temeiul prezentului regulament................137

DICTIONAR..............................................................................................................139

OUG NR. 95 / 2005....................................................................................................147

FISA TEHNICA DE SECURITATE.....................................................................153

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................158

3

Page 4: Note de Curs_final

CURS 1. SINTEZE DE LEGISLATIE-ROMANIA,TARA

COMUNITARA

1.1. Despre Uniunea Europeana Uniunea Europeană este o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa, ce este

compusă din 28 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeană a

Cărbunelui și Oțelului (CECO) și din Comunitatea Economică Europeană (CEE), formată din

șase state în 1958. În anii următori Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state

membre și și-a crescut puterea prin adăugarea de domenii economice, sociale și politice în

abilitățile sale. Tratatul de la Maastricht a înființat Uniunea Europeană sub prezenta denumire

în 1993. Ultima amendare a bazelor constituționale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona, care

a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.

Uniunea funcționează printr-un sistem de instituții supranaționale independente și

interguvernamentale care iau decizii prin negociere între statele membre.Cele mai importante

instituții ale UE sunt Comisia Europeană, Consiliul European,Consiliul Uniunii

Europene, Curtea Europeană de Justiție și Banca Centrală Europeană. Parlamentul

European este ales la fiecare 5 ani de cetățenii europeni.

Uniunea Europeană a dezvoltat o piață unică în cadrul unui sistem standardizat și

unificat de legi care se aplică tuturor statelor membre. În cadrul Spațiului Schengen (care

include state membre UE și state non-UE) controalele vamale au fost desființate.Politicile UE

sprijină și garantează libera mișcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor și a capitalului,au

fost emise legi în domeniul justiției și afacerilor interne și se păstrează politici comune în

domeniul comerțului, agriculturii, în domeniul pescuitului și dezvoltarea regională. A fost

înființată de asemenea și o uniune monetară, Zona Euro, care este compusă în prezent din 17

state. Prin Politica Comună pentru afaceri externe și securitate, UE și-a dezvoltat un rol

limitat în relațiile internaționale și de securitate. Au fost înființate și Misiuni Diplomatice

Permanente în mai multe state din lume, iar UE este reprezentată în cadrul Organizației

Națiunilor Unite, Organizația Mondială a Comerțului, G8 și G-20.

4

Page 5: Note de Curs_final

Numărul de state membre ale Uniunii a crescut de la cele șase state fondatoare

(Belgia, Franța, Germania ,Italia, Luxembourg și Olanda) la actualul număr de 28 de state

membre, prin extinderi succesive. Pentru a adera la UE, o țară trebuie să respecte criteriile de

la Copenhaga, stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993. Criteriile spun că

pentru ca un stat să adere la UE trebuie să aibă o democrație stabilă care respectă drepturile

omului și domnia legii, o economie de piață funcțională capabilă să facă competiție în cadrul

UE și acceptarea obligațiilor de membru, inclusiv legislația UE. Evaluarea îndeplinirii

criteriilor este responsabilitatea Consiliului European. Nici un stat membru nu a părăsit

vreodată Uniunea, deși Groenlanda (o provincie autonomă ce apartine Danemarcei) s-a retras

în 1985. Tratatul de la Lisabona prevede modalitățile de părăsire a uniunii de către un stat

membru.

Uniunea Europeană este formată din 28 de state suverane:

Belgia, Italia, România, Bulgaria, Letonia, Suedia, Danemarca, Lituania, Slovacia,

Germania, Luxemburg, Slovenia, Estonia, Malta, Spania, Finlanda, Olanda, Cehia,

Franţa, Austria, Ungaria, Grecia, Polonia, Regatul Unit, Irlanda,Portugalia, Cipru, Croaţia.

In momentul de fata,sunt cinci state candidate oficial : Islanda,Macedonia,

Muntenegru,Turcia si Serbia.Albania și Bosnia și Herțegovina sunt de asemenea recunoscute

ca potențiale candidate.Kosovo este de asemenea o potențială candidată dar Comisia

Europeană nu o recunoaște ca un stat independent din cauza faptului că nu toate statele

membre o recunosc ca o țară independentă de Serbia. România este una dintre statele membre

care nu recunosc independența Kosovo.

Cele patru țări care formează Asociația Europeană a Liberului Schimb (care nu sunt membre

UE) au aderat parțial la politicile și reglementările economice ale UE: Islanda (o țară

candidată pentru aderarea la UE), Liechtenstein și Norvegia, care sunt parte din piața unică

prin Spațiul Economic European și Elveția, care are legături similare prin tratate bilaterale.

UE are de asemenea relații cu micro-statele europene, Andora, Monaco, San

Marino și Vatican care folosesc moneda unică și cooperează în unele domenii.

Prima politică de mediu a Comunității Europene a fost lansată în 1972. De atunci

comunitatea s-a ocupat de mai multe aspecte și probleme de mediu, precum ploile acide,

subțierea stratului de ozon, calitatea aerului, poluarea fonică, deșeuri și poluarea apei.

5

Page 6: Note de Curs_final

Directiva Cadru pentru Apă este un exemplu de politică în domeniul apei, cu scopul ca

râurile, solul și apele de coastă să fie de „calitate bună” până în anul 2015. Directiva pentru

păsări și Directiva Habitate sunt părți ale legislației europene pentru protecția biodiversității

și a habitatelor naturale. Aceste politici de protecție acoperă doar protecția plantelor și

animalelor. Micro-organismele nu au nici un fel de protecție prin legislația Uniunii Europene.

Directivele sunt implementate prin Programul Natura 2000 și acoperă 30.000 de locuri din

întreaga Europă. În 2007, guvernul polonez a căutat să construiască o autostradă prin valea

Rospuda, dar Comisia a blocat construcția autostrăzii deoarece este o zonă cu faună sălbatică

protejată de program.

În 2007, statele membre au convenit ca 20% din energia electrică folosită de UE va proveni

din surse regenerabile și că emisiile de carbon vor fi reduse cu cel puțin 20% până în 2020 în

comparație cu nivelul din 1990. Acest lucru include măsuri de scădere a cantității de

combustibili utilizate de autoturisme și camioane cu până la 10% și că ele ar trebui să

folosească biocombustibili. Aceasta este considerată a fi una dintre cele mai ambițioase

acțiuni a unei regiuni industrializate împotriva încălzirii globale.

1.2. Legislatia elaborata in domeniul substantelor chimice periculoase Regimul general al substanţelor chimice

Legea nr. 360/2003  privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice

periculoase

Legea nr. 263/2005  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2003 privind

regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Clasificare, ambalare şi etichetare

HG 1408/2008  privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor

periculoase

Legea nr. 349/2007  privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul

managementului substanţelor chimice

Hotărârea Guvernului nr. 92/2003  pentru aprobarea Normelor metodologice

privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice

periculoase Hotărârea Guvernului nr. 597/2007pentru modificarea şi completarea

6

Page 7: Note de Curs_final

Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor

periculoase aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/2003

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008  al Parlamentului European si al Consiliului din

16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a

amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE,

precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006

Anexa nr.1 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa VI

la D67-548-EEC-ATP 28 (D2001-59-EC)] Criterii generale de clasificare şi etichetare

a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Anexa nr. 4 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa II

la D67-548-EEC-ATP 28 (D2001-59-EC)] Simboluri şi indicaţii de pericol pentru

substanţele şi preparatele periculoase

Anexa nr. 5 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa III

la D67-548-EEC-ATP 28 (D2001-59-EC)] Frazele de risc oficiale.

Anexa nr. 6 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa IV

la D67-548-EEC-ATP 28 (D2001-59-EC)] Frazele de securitate oficiale.

Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I

la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase –

Prefaţa

Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I

la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase -

Substanţe de la nr. index 001-001-00-9 la 092-002-00-3

Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I

la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase -

Substanţe de la nr. index 601-001-00-4 la 606-092-00-4

Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I

la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase -

Substanţe de la nr. index 607-001-00-0 la 609-071-00-8

7

Page 8: Note de Curs_final

Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I

la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase -

Substanţe de la nr. index 610-001-00-3 la 613-233-00-3

Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I

la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase -

Substanţe de la nr. index 614-001-00-4 la 647-016-00-X

Anexa nr. 2 H.G. 490-2002, cu modificările şi completările ulterioare, [Anexa I

la D67-548-EEC-ATP 29 (D2004-73-EC)] Lista substanţelor chimice periculoase -

Substanţe de la nr. index 648-001-00-0 la 650-055-00-5

Restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate

periculoase

Ordin nr. 1238/1461/718/2007  pentru modificarea şi completarea Anexei nr. 1 a

Hotărârii Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a

utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase

HG nr. 498 din 23 mai 2007  pentru modificarea şi completarea Hotărârii

Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării

anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase

HG nr. 646 din 7 iulie 2005  pentru modificarea şi completarea Hotărârii

Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării

anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase

HG nr. 932 din 10 iunie 2004  pentru modificarea şi completarea Hotărârii

Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării

anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase

HG nr. 347 din 27 martie 2003  privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a

utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase

HG 124 din 30 ianuarie 2003  privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării

mediului cu azbest

HG 734 din 7 iunie 2006  pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 124/ 2003

privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

8

Page 9: Note de Curs_final

Convenţia Rotterdam - Procedura PIC

Legislaţie de referinţă pentru exportul-importul substanţelor periculoase

Regulamentul (CE) nr. 689/2008  al Parlamentului European şi al Consiliului din

17 iunie 2008 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase

Legea nr. 91 din 18 martie 2003  pentru aderarea României la Convenţia privind

procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor

produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional,

adoptată la Rotterdam la 10 septembrie 1998

Convenţia de la Rotterdam  privind procedura de consimţământ prealabil în

cunoştinţă de cauză, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care

fac obiectul comerţului internaţional

Ordin nr. 1239/1338/1460/753 din 6 august 2007  privind modalităţile de realizare

a controlului exportului şi importului produşilor chimici periculoşi, precum şi

modalităţile de colaborare dintre autorităţi, conform Hotărârii Guvernului nr. 305/2007

privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al

Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul produşilor chimici

periculoşi

HG 305 din 28 martie 2007  privind unele măsuri pentru aplicarea

Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 304/2003 privind

exportul şi importul produşilor chimici periculoşi

Ordin 396 din 2 septembrie 2002  privind interzicerea utilizării pe teritoriul

României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active

Ordin 911 din 1 octombrie 2005  pentru modificarea şi completarea Ordinului

ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi

ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.396/707/1.944/2002 privind interzicerea

utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe

active 

Pesticide

9

Page 10: Note de Curs_final

Hotărâre nr. 1559 din 23 septembrie 2004  privind procedura de omologare a

produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe

teritoriul României

Hotărâre nr. 437 din 12 mai 2005  privind aprobarea Listei cu substanţele active

autorizate pentru utilizare în produse de protecţie a plantelor pe teritoriul României

Hotărâre nr. 894 din 4 august 2005  pentru modificarea şi completarea Hotărârii

Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a

plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României

Hotărâre nr. 628 din 18 mai 2006  pentru modificarea şi completarea Hotărârii

Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a

plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României

Ordin nr. 334/27.03.2008  prin care se aprobă Regulamentul privind organizarea

şi funcţionarea Comisiei de Avizare a produselor pentru protecţia plantelor, precum şi

procedura de emitere a avizului de mediu

Ordin nr. 116 din 17 februarie 2005  pentru aprobarea Regulamentului de

organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de Omologare a Produselor de

Protecţie a Plantelor

Ordin nr. 134 din 27 februarie 2006  privind aprobarea Procedurii naţionale de

omologare a produselor de protecţie a plantelor care conţin substanţe active notificate

şi pentru care nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active

autorizate în Uniunea Europeană

Ordonanţa de Urgenţă nr. 195 din 22 decembrie 2005  privind protecţia mediului 

Convenţia Stockholm

Regulamentul (CE) nr. 850/2004  al Parlamentului European şi al Consiliului din 29

aprilie 2004 privind poluanţii organici persistenţi şi de modificare a Directivei

79/117/CEE

Hotărâre nr. 561 din 28/05/2008  privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea

Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind

poluanţii organici persistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE

10

Page 11: Note de Curs_final

Legea 261 din 16 iunie 2004  pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici

persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 

Evaluarea riscului substanţelor existente - Raportare date

Ordin 1001/552/2005  privind procedurile de raportare, de către agenţii

economici, a datelor şi informaţiilor referitoare la substanţele şi preparatele chimice

HG 803/2007  privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului

Consiliului (CEE) nr. 793/93 din 23 martie 1993 privind evaluarea şi controlul

riscurilor substanţelor existente şi a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1.488/94 din 28

iunie 1994 privind stabilirea principiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu a

substanţelor existente în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 793/93

Detergenţi

Regulamentul (CE) nr. 648/2004  al Parlamentului European şi al Consiliului

privind detergenţii

Regulamentul (CE) nr. 907/2006  al Comisiei de modificare a Regulamentului

(CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenţii în

vederea adaptării anexelor III si VII

Hotărârea Guvernului nr. 658/2007  privind stabilirea unor măsuri pentru

asigurarea aplicării Regulamentului nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al

Consiliului privind detergenţii

Îngrăşăminte

Regulamentul (CE) nr. 2003/2003  al Parlamentului European şi al Consiliului din

13 octombrie 2003 privind îngrăşămintele

Ordinul nr. 6 din 6 ianuarie 2004  pentru aprobarea Regulamentului privind

organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru autorizarea

îngrăşămintelor în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate, cu menţiunea

ro-îngrăşământ, pentru utilizarea şi comercializarea în România

Ordinul nr. 349 din 3 mai 2007  pentru modificarea şi completarea

Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru

autorizarea îngrăşămintelor în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate, cu

menţiunea RO-ÎNGRĂŞĂMÂNT, pentru utilizarea şi comercializarea în România,

11

Page 12: Note de Curs_final

aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului şi al

ministrului sănătăţii nr. 6/22/2004

Ozon

Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal

Regulamentul nr. 2037/2000 (EN)

Amendamentul de la Beijing

Amendamentul de la Copenhaga

Amendamentul de la Montreal - 1987

Amendamentul de la Montreal - 1997

Convenţia de la Viena

Hotărâre nr. 58 din 22 ianuarie 2004  privind aprobarea Programului naţional de

eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon

Hotărâre nr. 243 din 17 aprilie 1995  privind înfiinţarea, organizarea şi

funcţionarea Comitetului Naţional pentru Protecţia Stratului de Ozon

Legea nr. 84 din 3 decembrie 1993  pentru aderarea României la Convenţia

privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi la

Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16

septembrie 1987, şi pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal

privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a

părţilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990

Legea nr. 150 din 6 aprilie 2001  pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul

de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a

IX-a reuniune a părţilor, la Montreal, din 15-17 septembrie 1997

Legea nr. 159 din 3 octombrie 2000  pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.

89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea

hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon

Legea nr. 281 din 5 octombrie 2005  pentru aprobarea Amendamentului la

Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la

Beijing la 3 decembrie 1999

12

Page 13: Note de Curs_final

Ordonanţa nr. 24 din 27 ianuarie 2000  pentru acceptarea Amendamentului la

Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la

Copenhaga la 25 noiembrie 1992

Protocolul din 16 septembrie 1987 de la Montreal  privind substanţele care epuizează

stratul de ozon 

Gaze cu efect de seră. Regulamente

Regulamentul nr. 842/2006

Regulation (EC) No 1493/2007

Regulation (EC) No 1494/2007

Regulation (EC) No 1497/2007

Regulation (EC) No 1516/2007

Mercur

Regulamentul Consiliului European şi al Comisiei  privind interzicerea exportului

de mercur metalic şi depozitarea lui în condiţii de siguranţă

Directiva 2007-51-CE a Parlamentului European şi a Consiliului  de modificare a

Directivei 76-769-CE referitoare la restricţiile privind introducerea pe piaţă de

dispozitive ce conţin mercur

Regulament mercur (EN)

Studiu de impact Regulament mercur (EN)

Azbest

Directiva Consiliului 87/217/CEE din 19 martie 1987  privind prevenirea şi

reducerea poluării mediului cu azbest

Hotărâre nr. 734 din 7 iunie 2006  pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.

124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

Ordin nr. 108 din 16 februarie 2005  privind metodele de prelevare a probelor şi

de determinare a cantităţilor de azbest în mediu

Hotărâre nr. 124 din 30 ianuarie 2003  privind prevenirea, reducerea şi controlul

poluării mediului cu azbest

13

Page 14: Note de Curs_final

Producerea, introducerea pe piaţă şi utilizarea de substanţe şi preparate/REACH

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului  din

18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea

substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse

Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului

(CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei,

precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a directivelor 91/155/CEE,

93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei

Corrigendum to Regulation (EC) No 1907/2006 of the European Parliament and

of the Council of 18 December 2006 concerning the Registration, Evaluation,

Authorisation and Restriction of Chemicals (REACH), establishing a European

Chemicals Agency, amending Directive 1999/45/EC and repealing Council Regulation

(EEC) No 793/93 and Commission Regulation (EC) No 1488/94 as well as Council

Directive 76/769/EEC and Commission Directives 91/155/EEC, 93/67/EEC,

93/105/EC and 2000/21/EC (OJ L 396, 30.12.2006)

Directive 2006/121/EC of the European Parliament and of the Council

of 18 December 2006 amending Council Directive 67/548/EEC on the approximation

of laws, regulations and administrative provisions relating to the classification,

packaging and labelling of dangerous substances in order to adapt it to Regulation

(EC) No 1907/2006 concerning the Registration, Evaluation, Authorisation and

Restriction of Chemicals (REACH) and establishing a European Chemicals Agency

Îndrumar pentru Regulamentul REACH

Lege nr. 349 din 3 decembrie 2007  privind reorganizarea cadrului instituţional în

domeniul managementului substanţelor chimice

Securitatea si sanatatea in munca

Legea 319-2006 - privind securitatea şi sănătatea în muncă

HG 1093/2006 – stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru

protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi

cancerigeni şi mutageni la locul de muncă.

14

Page 15: Note de Curs_final

H.G 1218-2006 - privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în

muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de

prezenţa agenţilor chimici

HG 63/2002 - privind aprobarea principiilor de Bună Practică de Laborator

precum şi inspecţia şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate

asupra substanţelor chimice

HG 266/2006 - pentru modificarea şi completarea HG 63/2002

CURS 2.INTRODUCERE IN DIRECTIVA SEVESO

Seveso este numele unei localitati din Italia, situata la nord de Milano, unde, pe data de

10 iulie 1976, a avut loc un   accident chimic la fabrica de pesticide ICMESA. Accidentul a

produs eliberarea în atmosfera a circa 6 tone substante toxice, cu grave consecinte:

aproximativ 37.000 persoane expuse,736 persoane relocate dintr-o zona de 110 ha (astazi

padurea de stejari Seveso),aproximativ 4% dintre animalele de la fermele din vecinatate au

murit, iar celelalte, în jur de   80.000, au fost sacrificate pentru a preveni contaminarea prin

lantul trofic.Instalatiile si solul din jurul fabricii au fost   îndepartate si depozitate într-o zona

de depozitare special amenajata si asigurata. Acest accident a reprezentat motivul de a

regandi pe plan european manipularea materialelor periculoase si de a reglementa din nou

aceasta prin directive ale Uniunii Europene.

Directiva „Seveso I” – Directiva Consiliului Europei nr. 82/501/EC din 24 iunie 1982

privind riscurile de accidente majore ale anumitor activitati industriale.

Directiva „Seveso II” – Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC din 9 decembrie

1996 privind controlul riscurilor de accidente majore împlicând substante periculoase.

Aceasta Directiva a fost transpusa în legislatia româneasca prin HG 804 / 2007 privind

controlul asupra pericolelor de accident major  în care sunt implicate substante periculoase.

  Directiva Consiliului Europei nr. 2003/105/EC din 16 decembrie 2003 privind

amendarea Directivei Consiliului Europei nr. 96/82/EC („Seveso II”) urmareste extinderea

ariei de aplicare a Directivei, având în vedere accidentele industriale recente si studiile

15

Page 16: Note de Curs_final

efectuate asupra substantelor cancerigene si periculoase pentru mediu, precum si clarificarea

unor prevederi ale acesteia.

Ea pune accentul pe protectia mediului si prezinta pentru prima oara materiale in

domeniul de aplicabilitate, care trec drept periculoase pentru mediul inconjurator –in special

pentru ape. Cerinte noi in special in ce priveste sistemele de management al sigurantei,

planuri pentru cazuri de urgenta, planificarea spatiului, inasprirea cerintelor de la inspectii,

educarea publicului.

Articolul 1 Obiectivul directivei

Aceasta directiva are ca scop prevenirea accidentelor grelecu materiale periculoasesi

limitarea urmarilor accidentelorpentru oameni si mediul inconjurator, pentru a asigura intr-un

mod prestabilit si eficient un nivel ridicat de protectie in comunitati intregi.

Articolul 2 Domeniul de aplicare

Domeniul de aplicabre se extinde si se simplifica in acelasi timp. Este valabila pentru

toate intreprinderile, in care exista cantitati de materiale periculoase sau unde s-ar putea

produce ca urmare a unor accidente, materiale care corespund cantitatilor mentionate in

anexa sau depasesc aceste cantitati. Lista materialelor mentionate in anexa a fost scurtata de

la 180la 50 de materiale, a fost insa completata cu o lista a categoriilor de materiale, ceea ce

inseamna in practica o extindere a domeniului de aplicare.

Articolul 3 Definiţii

În sensul prezentei directive:

1. „amplasament” reprezintă întreaga zonă care se află sub controlul unui operator, dacă

există substanţe periculoase în una sau mai multe instalaţii, inclusiv infrastructurile sau

activităţile obişnuite sau conexe

2. „instalaţie” reprezintă o unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt

16

Page 17: Note de Curs_final

produse, utilizate, manipulate şi depozitate substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde

totalitatea echipamentului, a structurilor, a sistemului de conducte, a utilajelor, a

instrumentelor, a liniei ferate proprii de garare, a docurilor, a cheiurilor de

încărcare/descărcare care deservesc instalaţia, a pontoanelor, a depozitelor şi a altor structuri

similare, plutitoare sau de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei;

3. „operator” reprezintă orice persoană fizică sau juridică care exploatează individual sau

în comun sau deţine un amplasament sau o instalaţie sau, dacă acest lucru se specifică în

legislaţia naţională, căreia i-a fost delegată o putere de decizie economică asupra funcţionării

instalaţiei din punct de vedere tehnic;

4. „substanţă periculoasă” reprezintă o substanţă, amestec sau preparat menţionat în

anexa I, partea 1 sau care îndeplineşte criteriile stabilite în anexa I, partea 2, şi care există sub

formă de materii prime, produse, produse secundare, reziduale sau intermediare, inclusiv

acele substanţe despre care se presupune în mod rezonabil că vor fi generate în cazul

producerii unui accident;

5. „accident major” reprezintă orice eveniment produs, cum ar fi o emisie majoră, un

incendiu sau o explozie care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui

amplasament care intră sub incidenţa prezentei directive şi care duce la pericole grave asupra

sănătăţii umane şi/sau asupra mediului, cu efect imediat sau întârziat, în interiorul sau în

exteriorul amplasamentului şi care implică una sau mai multe substanţe periculoase;

6. „pericol” reprezintă proprietatea intrinsecă a unei substanţe periculoase sau a unei

situaţii fizice, cu potenţial de a afecta sănătatea umană şi/sau mediul;

7. „risc” reprezintă probabilitatea ca un anumit efect să se producă într-o anumită

perioadă de timp sau în anumite împrejurări;

8. „depozit” reprezintă prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scop de

17

Page 18: Note de Curs_final

înmagazinare, depozitare în condiţii de siguranţă sau de menţinere în stoc.

Articolul 4 Exceptii

Aceasta directiva nu se aplica

•amplasamentelor militare;

•pericolelor ce iau nastere ca urmare a iradierii ionizante;

•transportului materialelor periculoase pe strada, pe sine, pe apa sau pe calea aerului;

•transportului materialelor periculoase prin tevi in afara instalatiilor care se supun

prezentei directive;

•depozitelor de deseuri.

Articolul 5 Obligatii generale ale administratorului

Statele membre vor avea grija ca administratorul

•sa ia toate masurile necesare pentru a preveni accidentele grave si pentru a limita urmarile

acestora fata de oameni si mediul inconjurator;

•sa fie obligat sa probeze oricand autoritatii de resort ca a luat toate masurile necesare.

Obligatia probarii este a administratorului.

Articolul 6 Comunicare

Obligatia de comunicare, astfel incat o intreprindere sa nu aibavoie sa depoziteze cantitati

mari de materiale periculoase, fara a comunica acest fapt autoritatilor. Comunicarea trebuie

sa contina urmatoarele date:numele administratorului si adresa intreprinderii respective,sediul

inregistrat al firmei administratorului,numele sau functia persoanei responsabile pentru

functionare,date suficiente pentru identificarea materialelor periculoase sau a categoriei

materialelor periculoase,cantitatea si forma fizica a materialului / materialelor

periculoase,vecinatatea intreprinderii.

18

Page 19: Note de Curs_final

Articolul 7 Concept de prevenire a accidentelor grele

Statele membre vor avea grija ca :

•administratorul sa elaboreze un document de prevenire a accidentelor grelesi

•sa il aplice corespunzator

Articolul 8 Efectul Domino

Autoritatea de resort trebuie:

•sa determine la care intreprinderi sau grupe de intreprinderi poate exista o probabilitate mare

de accidente grave sau unde urmarile acestor accidente pot fi mai grave, in baza

amplasamentului si vecinatatii acestuiaprecum si in bazalistarii materialelor periculoase

•sa asigure schimbul de informatii si colaborarea dintre aceste intreprinderi.

Articolul 9 Raportul de siguranta

Administratorul trebuie sa intocmeasca un raport de siguranta cu urmatorul continut:

•s-a aplicat un concept de prevenire a accidentelor grave si existaun management de siguranta

•pericolul de acidente grave s-a determinat si s-au luat toate masurile necesare de prevenire a

astfel de accidente si de limitare urmarilor acestora

•amplasarea, amenajarea precum si functionarea si intretinerea tuturor instalatiilor,

depozitelor, dispozitivelor si a infrastructurii necesare functionarii, care sunt in legatura cu

pericolul de accidente grave, sunt destul de sigure si de incredere

•exista planuri interne pentru cazuri de urgenta

•exista datele pentru intocmirea unui plan extern pentru cazuride urgenta

•autoritatilor li se pun la dispozitie destule informatii

Raportul se va verifica dupa cum urmeaza:

•minim o data la cinci ani;

19

Page 20: Note de Curs_final

•la oricare alta data, in functie de cerinta autoritatii de resort, daca sitiatii noi justifica acest

lucrusau

•odata cu modificarea unei instalatii sau a functionarii.

In anumite situatii, autoritatea de resort poate elibera administratorul de a inregistra anumite

date in raportul de siguranta. Raportul de siguranta se va prezenta insa in continuare. Statele

membre comunica comisiei toate eliberarile acordate precum si motivele acestora.

Articolul 10 Modificarea unei instalatii, a unei functionari sau a unui depozit

La o modificare care ar putea avea urmari importante asupra pericolului de accidente grave,

statele membre au grija ca administratorul-sa verifice si in caz de necesitate sa modifice

conceptul de prevenire a pericolelor grave, sistemele de management si procedurile in ce

priveste art. 7 si 9-sa verifice raportul de siguranta si sa-l modifice in caz de necesitate si sa

comunice autoritatii de resort mentionate in art. 16 in amanunt executarea acestei modificari.

Articolul 11 Planuri pentru cazuri de urgenta

Administratorii care trebuie sa prezinte un raport de siguranta trebuie deasemeni sa

•intocmeasca un plan intern pentru cazuri de urgentasi

•sa furnizeze autoritatilor informatiile necesare intocmirii planurilor externe pentru cazurile

de urgenta.

Aceste planuri pentru cazuri de urgenta trebuie supuse la proba si verificate la intervale de

maxim 3 ani.

Articolul 12 Supravegherea stabilimentelor

20

Page 21: Note de Curs_final

Statele membre vor avea grija sa tina cont de obiectivul prevenirii accidentelor grave in

politica lor de acordare sau utilizare a suprafetelor. In acest scop se supravegheaza stabilirea

noilor intreprinderi, modificarile survenite in intreprinderile existente si dezvoltari noi in

vecinatatea intreprinderilor existente, cum ar fi soselele, zonele rezidentiale etc. Statele

membre trebuie sa tina cont pe termen lung de necesitatea ca intre intreprinderi si zonele

locuite sa se mentina sau sa se creeze o distanta adecvata.

Articolul 13 Informatiii despre masurile de siguranta

Statele membre vor avea grija ca

•masurile de siguranta si comportamentul corect in cazul accidentelor sa fie comunicate

persoanelor posibil implicate fara solicitare speciala

•raportul de siguranta sa devina accesibil publicului

•publicul sa poata lua pozitie in urmatoarele cazuri:

-planificarea amplasarii noilor intreprinderi

-modificarea intreprinderilor existente-masuri de dezvoltare in vecinatate a

intreprinderilor existente.

Statelor vecine, care ar putea fi afectate de efectele unui accident grav, li se pun la

dispozitie informatii suficiente, pentru ca acestea sa poata lua masuri corespunzatoare.

Articolul 14 Informatii de pus la dispozitie de administrator in urma unui

accident grav

Dupa un accident grav, administratorul trebuie sa

•informeze autoritatea de resort

•comunice conditiile accidentului, materialele periculoase participante, datele disponibile in

vederea aprecierii urmarilor accidentului asupra omului si mediului inconjurator si masurile

imediate luate

21

Page 22: Note de Curs_final

•comunice pasii prevazuti pentru a diminua urmarile accidentului si pentru a evita repetarea

unui asemenea accident

•actualizeze informatiile despre accident.

Autoritatea de resort trebuie sa

•asigure luarea tuturor masurilor imediate necesare •colecteze toate informatiile necesare unei

analize complete -evtl. prin inspectii

•asigure luarea tuturor masurilor ajutatoare necesare de catre administrator

•faca recomandari de masuri de prevenire viitoare.

Articolul 15 Anuntarea comisiei de catre statele membre

Statele membre trebuie sa anunte comisia despre accidentele grave survenite in zona lor de

responsabilitate:

•numele si adresa autoritatii raportoare

•data, ora si locul producerii accidentului grav•numele administratorului si adresa

intreprinderii in cauza

•descrierea conditiilor in care s-a produs accidentul

•descrierea masurilor imediate si a actiunilor de siguranta luate.

Pentru a indeplini obligatia de informare vizavi de statele membre, comisia formeaza un

sistem de inregistrare si informare, care contine date amanuntite despre accidentele grave

survenite in zona de responsabilitate astatelor membre.

Articolul 16 Autoritatea de resort

Statele membre formeaza sau numesc autoritatile de resort, care sa execute sarcinile

stabilite prin prezenta directiva,fara a prejudicia responsabilitatile administratorului,precum si

eventual birourile care colaboreaza in ce priveste sprijinul tehnic cu autoritatile de resort.

22

Page 23: Note de Curs_final

Articolul 17 Interdictia continuarii functionarii

Statele membre interzic continuarea functionarii unei intreprinderi, a unei instalatii sau a

unui depozit, daca masurile de prevenire a accidentelor luate de administrator sunt

insuficiente.

Statele membre pot deasemeni interzice continuarea functionarii,daca administratorului nu

a furnizat urmatoarele informatii:

•anuntarea

•rapoartele

•celelalte informatii necesare conform prezentei directive

Articolul 18 Inspectia

Autoritatile de resort trebuie sa creeze un sistem de inspectie,pentru a asigura ca:

•administratorul a luat masurile necesare prevenirii accidentelor grave si limitarii urmarilor

acestora

•raportul de siguranta este exact si complet

•publicul este informat.

Articolul 19 Schimbul de informatii si sistemul de informatii

Articolul 20 Confidentialitate

Articolul 21 Sarcinile comisiei

Articolul 22 Comisia

Articolul 23 Anularea directivei 82/501/CEE

Articolul 24 Data inceperii de punere in practica

Articolul 25 Intrarea in vigoare

Articolul 26 Destinatarii directivei sunt statele membre

23

Page 24: Note de Curs_final

CURS 3. SEVESO II-GHID PENTRU CALCULAREA

ACCIDENTELOR MAJORE

(SCENARII)

3.1.Scenarii de desfasurare a accidentelor

In vederea indeplinirii cerintelor art. 9 par. 1 b impreuna cu anexa II Nr. IV din Directiva

SEVESO II trebuie ca in raportul de securitate sa fie cercetate si prezentate posibilele

desfasurari de evenimente (scenariile de desfasurare a accidentelor). Astfel se va diferentia

intre situatii periculoase specifice instalatiilor, proceselor si substantelor si efectele lor

potentiale

• in interiorul obiectivului,

• in obiective sau instalatii vecine si

• in vecinatate si mediu.

Efectele reciproce intre obiectivele invecinate, care pot duce la o crestere a pericolelor (efect

Domino), sunt incluse aici.

Fara cunoasterea efectelor accidentelor posibile, identificate pe baza abordarii tip scenariu,

masurile necesare prevenirii si limitarii lor nu pot fi stabilite corespunzator. Datele referitoare

24

Page 25: Note de Curs_final

la efectele accidentelor in cadrul raportului de securitate servesc nu numai documentarii

rezultatelor provenite din analiza sistematica de securitate, ci constituie expresia necesara

unei etape partiale din cadrul analizei de securitate. Din raportul de securitate trebuie sa

rezulte care sunt sursele de pericol care trebuie luate in considerare si care dintre

evenimentele, care pot conduce la un accident, sunt eliminate, si prin ce masuri.

Tipuri de scenarii de accidente:

1. Scenarii de derulare a accidentor in vederea determinarii eficientei masurilor de prevenire a

accidentelor.

2. Scenarii de derulare a accidentor determinarii eficientei masurilor de limitare a efectelor.

3. Scenarii de derulare a accidentor in vederea determinarii informatiilor necesare conform

art. 9 par 1 d din Directiva SEVESO II pentru elaborarea planurilor externe de alarmare si

aparare impotriva pericolelor. Pentru descrierea efectelor accidentelor pot fi utilizate

masuri luate in instalatie in vederea limitarii efectelor accidentelor.

Scenarii de derulare a accidentor conform cifrelor 2 si 3 sunt concepute independent de cauze

si trebuie, in vederea dimensionarii, sa se regaseasca in cadrul urmatorului interval:

• Limita superioara a acestor scenarii reprezinta scurgerea, incendiul sau explozia unei

mase mari (CMI) de substanta periculoasa in sensul Directivei SEVESO II din

interiorul unui volum delimitat.

• Limita inferioara va fi dedusa in mod adecvat prin asa numita masa critica (Mk). Masa

critica este acea cantitate la a carei scurgere, incendiere sau explodare este atinsa valoarea

relevanta de evaluare a accidentului in punctul critic de referinta (obiect protejat). Punctul

critic de referinta este de regula localitatea invecinata.

CMI si Mk vor fi determinate conform procedurilor prezentate in capitolul urmator.

Scenariile de derulare a accidentelor corespunzatoare cifrelor 1 si 2 mentionate mai sus,

se vor documenta in cadrul raportului de securitate.

Scenariile de derulare a accidentelor corespunzatoare cifrei 3 sunt componenta a

informatiilor pentru autoritatea responsabila cu planul extern de aparare impotriva

pericolelor.

La elaborarea scenariilor de accidente se vor mai lua in considerare:

25

Page 26: Note de Curs_final

1. conditiile specifice ale obiectivului si ale amplasamentului si reactia reciproca cu

imprejurimile;

2. situatiile posibile de periclitare pentru angajati;

3. cantitatile de substanta prezente in obiectivul perturbat, intr-o instalatie resp. parte a

instalatiei defecte;

4. proprietatile specifice substantelor, cu influenta substantelor care pot rezulta in timpul

disturbarii functionarii conforme;

5. modelarea conform stadiului stiintei a emisiilor, incendiilor si exploziilor;

6. dispersia substantelor in aer, apa sau sol dupa scurgeri sau incendii, inclusiv alte urmari

posibile dupa o scurgere, un incendiu sau o explozie;

7. eficienta si capacitatea de desfasurare a contramasurilor

8. modele de dispersie conform stadiului stiintei;

9. prezentarea evolutiei spatiale si dupa caz cronologice (de ex. curbe ISO) a

concentratiilor maxime, valorilor de dozare, valorilor maxime de suprapresiune,

concentratiilor de suprafata etc.

Pentru stabilirea domeniilor periculoase se vor lua mereu ca baza scenariile de

derulare a accidentelor cu raza de actiune cea mai mare.

Informatiile trebuie, daca nu se pot descrie, sa fie exprimate prin valori numerice;

ele trebuie (de ex. prin calcule, estimari sau schimb de experienta) sa fie plauzibile.

Presupunerile, care sunt facute in acest context, trebuie sa fie argumentate. Daca este

vorba de estimari model, atunci se vor specifica presupunerile si ipotezele, din care au

reiesit rezultatele. La realizarea scenariilor, ca baza a planului de aparare impotriva

pericolelor, se vor avea in vedere presupuneri de derulari de scenarii care pot fi excluse

in mod rezonabil, acestea fiind „accidente ipotetice care totusi se pot produce“. Referitor

la cauzele posibile nu se vor face abordari, deoarece acestea deviaza de la scopul

scenariilor: ele ar ajunge prin alte masuri de securitate in circuitul abordarii pentru

prevenirea cauzelor. Rezultatul scenariilor consta in descrierea evolutiei spatiale si

cronologice a efectelor periculoase. Din aceste informatii trebuie ca operatorii si

comunele sa deduca domeniile de pericol relevante.

26

Page 27: Note de Curs_final

3.2. Conceptul unei abordari a scenariilor de derulare a accidentelor, independente

de cauze

Pentru limitarea scenariilor pentru accidentele care totusi se pot produce se propune un

concept care sa imbine valorile de evaluare ale accidentului specifice imprejurimilor, a caror

depasire semnalizeaza existenta unui pericol major, cu datele specifice instalatiilor, si anume

cu debitele masice eliberate resp. cantiatile eliberate ale substantelor periculoase in cazul unei

defectiuni de functionare din instalatie.

Termenii relevanti pentru concept sunt definiti in felul urmator:

1. Accidentele care trebuie prevenite se bazeaza pe defectiuni operationale, care s-ar

extinde intr-un accident datorita surselor de pericol care nu se pot exclude intr-un mod

rezonabil, daca evolutia lor nu ar fi oprita sau limitata prin masuri de prevenire a

accidentelor, a.i. sa nu mai prezinte un pericol major. Accidente de asemenea fel si

masurile de prevenire a accidentelor vor fi prezentate in analiza de securitate (AS).

2. Accidentele care totusi se pot produce constau in extinderea defectiunilor operationale,

care cauzeaza un pericol major, in ciuda masurilor de prevenire a accidentelor, insa

datorita activarii unei surse de pericol excluse in mod rezonabil sau activarii

concomitente a mai multor surse de pericol independente una de cealalata. Pentru

limitarea acestor efecte ale accidentelor de acest fel se vor lua masuri specifice pentru

fiecare instalatie si masuri speciale de aparare impotriva pericolelor.

3. Accidentele exceptionale rezulta din surse de pericol, care nu se regasesc in nici una din

experientele acumulate sau metodele de calcul. Pentru prevenirea aparitiei accidentelor

de acest fel nu se vor lua masuri suplimentare specifice instalatiilor. Aici sunt

mentionate de ex. accidentele, care pot apare in situatii si evenimente de razboi.

4. Valorile de evaluare a accidentelor reprezinta concentratiile sau dozele identificate

intr-o substanta periculoasa, la a caror depasire se poate naste un pericol major. Ca

valori de evaluare a accidentelor pentru substantele periculoase purtate in aer se vor lua

in considerare in mod special: valorile directoare ale concentratiei si dozei pentru

27

Page 28: Note de Curs_final

planul de urgenta in cazul unui accident .Trebuie sa fie luati in considerare si timpii de

actionare care stau la baza valorilor de evaluare. Pentru accidentele, la care pericolul

major se datoreaza efectelor incendiului sau exploziei, se vor lua in considerare, ca

valori de evaluare ale accidentelor, densitati critice ale fluxului termic resp. presiuni

critice maxime ale undei de presiune care se propaga . Pentru efectele produse prin

explozie cu fragmente nu sunt cunoscute valorile de evaluare ale accidentului.

5. Punct critic de referinta este acel loc aflat langa o instalatie in care poate apare un

pericol major. Acesta este valabil in special pentru un loc in care se afla continuu sau

temporar un numar mare de persoane (locuinte, spital, scoala, s.a.m.d.).

6. Cea mai mare cantitate implicata (CMI) este cantitatea maxima de substanta

periculoasa care se poate afla intr-un volum anumit intr-un domeniu delimitat

(recipient, conducta) inchis sau care se poate inchide, la o exploatare conforma a

instalatiei. La determinarea CMI pot fi luate in considerare dispozitive de inchidere

active din exteriorul partii defecte a instalatiei.

7. Rata de scurgere (QR) reprezinta debitul masic total al unei substante periculoase care

iese din volumul delimitat in timpul unei defectiuni operationale. Ea este dependenta de

caracteristicile substantei si paramentrii specifici instalatiei (presiune, temperatura,

geometrie).

8. Procentul de propagare (QT) reprezinta procentul din debitul masic total care se

propaga efectiv in imprejurimi dupa scurgerea din volumul delimitat.

Pentru a realiza o imbinare intre parametrii specifici instalatiei si cei specifici

imprejurimilor in timpul unui accident, este nevoie in acest concept doar de un calcul al

procentului de propagare din rata de scurgere, luand in considerare conditiile de la fata

locului de scurgere, fizice, chimice, cronologice si spatiale si de un calcul de dispersie

pentru determinarea impactului reiesit din procentul de propagare relevant asupra

imprejurimilor.

La eliberarea unui amestec de substante este adecvat ca abordarea scenariilor de derulare a

accidentelor sa fie realizata asupra celei mai periculoase substante respectiv asupra unei

substante considerata substanta directoare.

28

Page 29: Note de Curs_final

3.3.Aplicarea conceptului pentru scenariile de derulare a accidentelor independente de

cauze

3.3.1. Delimitarea accidentelor care totusi se pot produce (limita inferioara)

Pentru aplicarea conceptului de delimitare a accidentelor care totusi se pot produce se vor

derula urmatorii 5 pasi. Aici va fi luat ca exemplu doar presupunerea asupra dispersiei

substantelor periculoase in coridoarele aer. Considerari similare sunt posibile si pentru

alte tipuri de accidente.

Pasul 1: Stabilirea valorii de evaluare a accidentului pentru substanta analizata.

Pasul 2: Definitia punctelor de referinta critice si determinarea distantei fata de locul

potential de emisie din instalatie.

Pasul 3: Determinarea procentului de propagare, in cazul accidentelor care totusi se pot

produce (QTK). Acest procent de propagare duce tocmai in punctul critic de referinta la

o valoare de imisie de marimea valorii de evaluare a accidentelor, in cazul unei dispersii

de substanta periculoasa in conditii nefavorabile de dispersie.

Deoarece nu exista programe de calcul pentru o post-calculare directa a concentratiilor de

imisie in punctul critic de referinta pentru procentul de propagare aferent, trebuie sa se

deruleze calcule de dispersie in directie inversa utilizand procente variate de propagare,

ca parametrii de intrare.

Determinarea QTK poate rezulta si cu ajutorul tehnicii nomogramei, deoarece intre timp

pentru numeroase substante periculoase stau la dispozitie24 K diagrame corespunzatoare,

din care se poate citi pentru o valoare data de evaluare a accidentului, procentul de

propagare QT(parametrat de ex. pentru diferite categorii de dispersie, durate de scurgere

sau durata de evaporare).

29

Page 30: Note de Curs_final

Pasul 4: Determinarea ratei totale de scurgere QRK din procentul de propagare QTK prin

post-calculare in conditii de scurgere pentru scenariul de baza de desfasurare a accidentului

(tipul incidentului, felul scurgerii, felul emisiilor).

Pasul 5: Calcularea cantitatii critice MK prin integrarea ratei de scurgere in perioda de

scurgere. Durata de scurgere QRK este intervalul de timp necesar pentru a atinge

valoarea de evaluare a accidentului tocmai in punctul critic de referinta.

Daca intr-o instalatie CMI-ul unei anumite substante periculoase depaseste cantitatea

determinata MK, atunci in cadrul instalatiei se vor considera in principal accidentele care

totusi se pot produce corespunzatoare si se vor prevedea masuri adecvate.

In cazul in care dimpotriva, CMI-ul unei anumite substante periculoase este mai mica ca

MK , atunci, dpdv al impactului unui accident care totusi se poate produce la punctul

critic de referinta, nu mai sunt necesare asemenea masuri de limitare a impactului

accidentului. In acest caz este necesara totusi inca o abordare a impactului cu presupunerea

unei scurgeri de CMI – independent de cauza ei -, pentru a constata daca pentru efectele

acesteia, in domeniu de distantare pana la punctul critic de referinta, este exclus un

pericol major asupra obiectelor protejate conform Dir. privind accidentele. Dupa caz se vor

lua masuri de limitare a efectelor accidentului.

3.3.2. Delimitarea accidentelor care totusi se pot produce (limita superioara)

Pentru delimitarea domeniului accidentelor care totusi se pot produce, se propune de catre

AK-DS ca si criteriu cea mai mare cantitate implicata a substantei periculoase in

instalatie. La delimitare se vor desfasura in acest caz 3 pasi:

Pasul 1: Determinarea celei mai mari cantitati a substantei periculoase (CMI), in interiorul

unui volum delimitat, care este sau poate fi inchis separat de alte parti ale instalatiei in

timpul unei functionari conforme. Dispozitivele de inchidere active din exteriorul partii

defecte de instalatie trebuie luate in considerare.

Pasul 2: Calculul procentului de dispersie QTCMI din CMI considerand aceleasi conditii

de scurgere de la fata locului fizice, chimice, cronologice si spatiale ca la capitolul 4.1,

pasii 3 si 4.

30

Page 31: Note de Curs_final

Pasul 3: Calculul dispersiei considerand conditiile specifice imprejurimilor cu procentul de

propagare QTCMI calculat pentru determinarea acelei distante de locul emisiei, de la

care valoarea de evaluare a accidentului nu va mai fi depasita. Prin aceasta se stabileste si

domeniul de periclitare, asupra caruia se intinde planul extern de aparare impotriva

pericolelor.

Scurgerea sau explozia resp. incendierea concomitenta a mai multor parti de cantitati de

substante periculoase CMI1, CMI2 s.a.m.d. in volume delimitate separate una de cealalta

nu trebuie sa fie catalogata ca accident care totusi se poate produce. Abordarea

posibilelor actiuni reciproce intre instalatii poate fi importanta insa d.p.d.v. al unui efect

Domino. Pentru planul de aparare impotriva pericolelor, este relevanta acea CMI care

conduce la cea mai mare intindere a domeniului de periclitare.

3.3.3.Criterii de delimitare pentru accidentele care totusi se pot produce

Din imaginea 1 si din prezentarile anterioare din capitolele 3, 4.1 si 4.2 rezulta criterii de

delimitare, precum urmeaza:

- Criteriul 1 (limita inferioara): Posibilele derulari de incidente dintr-o instalatie cu

scurgeri de substante periculoase, incendiu sau explozie, la esuarea masurilor de

prevenire a accidentelor, se vor clasifica drept accidente care totusi se pot produce,

daca CMI-ul unei substante periculoase toxice, inflamabile sau explozibile din

instalatie depaseste o cantitate critica MK., MK este acea cantitate la a carei scurgeri,

incendieri sau exploziii se atinge valoarea relevanta de evaluare a accidentului tocmai

la punctul critic de referinta.

- Criteriul 2 (limita superioara): Se vor considera cele mai mari accidente posibile care

totusi se pot produce intr-o instalatie acele derulari de incidente cu scurgeri de

substanta periculoasa, incendiere sau explozie, la care tocmai CMI a substantei

periculoase relevante va fi eliberata.

3.3.4.Aspecte de detaliu la abordarea scenariilor de derulare a accidentelor care

totusi se pot produce

Stabilirea limitei superioare a accidentelor care totusi se pot produce in forma de CMI se

bazeaza pe concluzia ca aparitia unei scurgeri, unui incendiu sau unei explozii in doua

31

Page 32: Note de Curs_final

parti diferite de instalatie concomitent si independent una de cealalata are o probabilitate

redusa de realizare si de aceea nu trebuie luata in considerare aici .

La determinarea procentului de propagare din rata de scurgere, in fiecare caz efectele

fizice, ca de ex. evaporarea acumularilor de scurgeri, sunt eficiente si pot fi considerate

ca reducatoare de emisii sau care intarzie emisiile. Tot in acest mod dispozitivele pasive

de protectie, precum cuva de captare sau zidurile de protectie, pot fi considerate ca fiind

disponibile continuu. Dispozitivele de inchidere active pot fi considerate ca functionand

conform atata timp cat nu sunt componente ale partii de instalatie defecte.

Pentru cazul in care CMI < MK , atunci, conform conceptului de scenarii pentru derularea

accidentelor independent de cauze (capitolul 4.1) intr-o instalatie, nu s-ar produce in nici o

circumstanta declansarea unui accident care totusi ar putea apare. Neafectat datorita

faptului ca in acest caz la punctul critic de referinta nu poate fi declansat nici un pericol

major, operatorului ii revine obligatia de a diminua efectele accidentului si din motive de

protectia muncii. Acestea includ si masurile de limitare a efectelor accidentelor.

3.4.Masuri de limitare a efectelor accidentelor care totusi pot fi produse Masurile de protectie tehnice si organizatorice in vederea limitarii efectelor accidentelor

care totusi se pot produce pot deveni eficiente in diferite faze ale unui scenariu de

derulare a accidentelor. Sunt evidente astfel criteriile pentru utilizarea conform

obiectivului propus:

- Indeplinirea sarcinilor,

- Potrivire,

- Eficienta,

- Proportionalitate

orientate spre scenariile de derulare ale accidentelor, care totusi se pot produce, relevante

pentru o instalatie. Urmatoarele criterii sunt relevante pentru o manipulare sistematica si

unitara a selectiei de masuri de limitare a efectelor accidentelor:

1. Efectele accidentului presupus cel mai mare posibil care totusi se poate produce

(scurgerea subordonata CMI),

32

Page 33: Note de Curs_final

2. Limitarea scurgerii substantelor periculoase din volumul lor delimitat

3. Limitarea evaporarii substantelor periculoase eliberate in forma lichida,

4. Prevenirea caracteristicii de aprindere sau aprinderea substantelor periculoase eliberate,

inflamabile si explozibile

5. Prevenirea resp. impiedicarea dispersiei substantelor periculoase eliberate in forma

gazoasa sau fluida,

6. Eficienta masurilor tehnice si organizatorice prevazute in mod separat pentru obiectiv

protejat

7. Efortul pentru masurile prevazute in relatie cu eficienta lor.

Masurile actuale si testate in vederea limitarii efectelor accidentelor care totusi se pot

produce sunt listate de ex. in anexa 2. La alegerea masurilor de limitare a efectelor

accidentelor sunt preferate masurile pasive.

La masurile de limitare trebuie ca in orice caz sa se recunoasca faptul ca sunt eficiente

pentru scopul prevazut. Deoarece in accidentele care totusi se pot produce efectele

accidentelor sunt limitate, insa nu se poate preveni accidentul, trebuie ca si masurile de

limitare prevazute sa reduca efectele a.i. un pericol major sa fie exclus.

O clasificare a masurilor de securitate la categoriile de masuri de prevenire a accidentelor resp.

de limitare a efectelor accidentelor nu este intotdeauna posibila. Aceasta insa nu limiteaza

aplicarea criteriilor de selectie propuse pentru masurile de protectie in vederea limitarii

efectelor accidentelor care totusi se pot produce.

33

Page 34: Note de Curs_final

CURS 4. DEPOZITAREA SI MANIPULAREA

SUBSTANTELOR PERICULOASE

4.1.DEFINITII SI RESPONSABILITATI

Substanta periculoasa este orice agent chimic care, datorita proprietatilor fizico-

chimice, chimice sau toxicologice si a modului în care este utilizat sau prezent la locul

de munca poate sa prezinte risc pentru securitatea si sanatatea angajatilor, incluzând

orice agent chimic care prezinta valori limita de expunere profesionala.

Lista substantelor chimice periculoase este prevazuta in Anexa Nr. 2 a OUG

200/2000, aprobata prin HG 490/2002.

Angajatorul raspunde pentru desfasurarea activitatilor legate de depozitarea,

manipularea si transportul substantelor periculoase, ca pentru oricare alta activitate,

astfel încât sa se asigure securitatea si sanatatea în munca.

4.2.SIMBOLURI GRAFICE DE AVERTIZARE

E O F

Exploziv Oxidant Foarte inflamabil

34

Page 35: Note de Curs_final

F+ T C

Extrem de inflamabil Toxic Corosiv

Xn Xi T+

Nociv Iritant Foarte toxic

N

Periculos pentru mediu

35

Page 36: Note de Curs_final

4.3.AMPLASAREA DEPOZITELOR

Locul de amplasare a depozitelor trebuie:

sa fie usor accesibil pentru vehicule, inclusiv pentru cele cu gabarit mare: de

transport, de pompieri etc;

sa fie, pe cât posibil, situat la departare de zonele de lucru si de cele locuite.

sa fie organizat pe clase de produse distincte , identificabile fara risc de confuzie,

prin utilizarea clasificarii de etichetare, de ex. produse inflamabile, produse

corozive etc.

Este recomandabil sa se stabileasca un plan de depozitare care sa permita localizarea

precisa a diferitelor clase de produse si sa se tina o evidenta clara a stocurilor de produse

astfel încât în caz de incendiu sau de avarii sa fie posibila cunoasterea rapida a:

naturii produselor;

cantitatilor din fiecare produs;

locului de depozitare.

Depozitarea agentilor chimici se face astfel încât sa se excluda pericolul de

accidentare, incendiu, explozie.

Depozitarea agentilor chimici pe rafturi si stelaje se face astfel încât sa nu fie

posibila caderea acestora.

Rezistenta la coroziune

Recipientele în care sunt depusi agentii chimici, trebuie sa fie rezistente la coroziune.

Marcare

Depozitele de agenti chimici trebuie sa fie identificabile prin panouri cu indicatii clare

privind natura produsului depozitat. În cazul rezervoarelor este bine sa se marcheze si

capacitatea de depozitare.

Canalizarea ce deserveste depozitele trebuie sa fie si ea usor identificabila.

36

Page 37: Note de Curs_final

Controlul umplerii

Fiecare rezervor sau cisterna trebuie sa fie dotat cu un indicator care sa permita controlul

nivelului de umplere.

Cuve de retentie

Rezervoarele sau cisternele trebuie sa fie dotate cu o cuva de retentie care:

sa fie executata dintr-un material rezistent la produsul depozitat;

sa aiba o capacitate cel putin egala cu capacitatea rezervorului;

sa permita evacuarea apelor pluviale, fara amestecarea cu produsul depozitat.

Legarea la pamânt (împamântarea)

Toate rezervoarele sau cisternele fixe continând substante inflamabile trebuie sa fie

legate la pamânt.

Ventilarea depozitelor

În cazul depozitelor închise, acestea trebuie sa fie ventilate corespunzator.

Depozitele trebuie sa aiba o ventilatie naturala, cu intrare de aer în zona inferioara a

încaperii si iesire de aer pe partea opusa a încaperii, în zona superioara. Daca este

necesara ventilatie mecanica, aceasta va fi în sistem antiex, pentru depozitele de produse

explozive/inflamabile.

Echipamente de iluminat, de incalzire, de transport si de mentenanta

Toate echipamentele utilizate în cadrul depozitelor de agenti chimici inflamabili trebuie

sa respecte reglementarile privind zonele cu risc de incendiu si explozie – sistem antiex.

Amenajari pentru situatiile de urgenta

- mijloacele de stingere a incendiilor si de acordare a primului ajutor trebuie sa fie

disponibile în locuri accesibile, semnalizate corespunzator;

- caile de evacuare trebuie sa fie degajate si semnalizate corespunzator.

4.4.SEPARAREA PRODUSELOR

37

Page 38: Note de Curs_final

Unele produse pot reactiona violent cu substante cu care sunt incompatibile. De

exemplu, substantele combustibile pot reactiona violent cu produsii oxidanti existând

pericol de incendiu. Este recomandabil sa se depoziteze împreuna agentii chimici

apartinând aceleasi clase.

ATENTIE! Agentii chimici corosivi pot distruge ambalajele altor

substante, de aceea ei trebuie depozitati separat.

Separarea claselor de agenti chimici se poate face prin:

depozitarea la distante suficient de mari a agentilor chimici

incompatibili;

depozitarea în locuri diferite sau în compartimente închise;

depozitarea în dulapuri speciale pentru produse inflamabile;

depozitarea în spatii exterioare ventilate natural

4.5.MANIPULAREA SI TRANSPORTUL SUBSTANTELOR PERICULOASE

38

- - nu trebuie depozitate împreuna

0 - nu trebuie depozitate împreuna decât cu masuri de precautie specifice

+ - pot fi depozitate împreuna

Page 39: Note de Curs_final

Locurile de încarcare/descarcare si depozitare a agentilor chimici caustici, corozivi

sau toxici, vor fi dotate cu solutii neutralizante precum si cu surse de apa, respectiv

dusuri pentru spalare.

Angajatii care participa la manipularea si transportul agentilor chimici trebuie sa fie

formati si instruiti corespunzator, în privinta sarcinilor de lucru cât si în privinta:

- riscurilor legate de manipularea/transportul agentilor chimci;

- masurilor preventive;

- eliminarii deseurilor periculoase;

- planului de actiune în caz de avarii sau incendiu;

- acordarii primului ajutor.

Masurile de prevenire pentru depozitarea, manipularea si transportul agentilor

chimici se vor respecta si în cazul deseurilor chimice.

ATENTIE! La transvazare, eticheta recipientelor secundare trebuie sa reproduca

eticheta recipientului primar.

CURS 5. FISA CU DATE DE SECURITATE

39

Page 40: Note de Curs_final

Producătorul unei substanţe sau al unui preparat îi furnizează beneficiarului

substanţei sau al preparatului o Fişă cu Date de Securitate întocmită în conformitate cu

Anexa II:

atunci când o substanţă sau un preparat îndeplineşte criteriile de clasificare ca

substanţă periculoasă sau ca preparat periculos, în conformitate cu Directivele

67/548/CEE sau 1999/45/CE, sau

atunci când o substanţă este persistentă, bioacumulativă şi toxică(PBT) sau

foarte persistentă şi foarte bioacumulativă, în conformitate cu criteriile formulate

în anexa XIII, sau

atunci când o substanţă este inclusă pe lista întocmită în conformitate cu

articolul 59 alineatul (1)(perturbări endocrine) din alte motive decât cele

menţionate la literele (a) şi (b).

Orice operator din cadrul lanţului de distribuţie are obligaţia de a efectua o evaluare a

siguranţei chimice pentru o substanţă şi se asigură că informaţiile din fişa cu date de

securitate sunt în concordanţă cu informaţiile din această evaluare.

În cazul în care fişa cu date de securitate este întocmită pentru un preparat, iar un

operator din lanţul de distribuţie a întocmit un raport de evaluare a siguranţei chimice

pentru preparatul respectiv, este suficient ca informaţiile din fişa cu date de securitate să

corespundă cu cele din raportul privind siguranţa chimică a preparatului, nefiind necesar

să corespundă cu informaţiile din rapoartele privind siguranţa chimică ale fiecărei

substanţe din compoziţia preparatului.

Furnizorul pune la dispoziţia beneficiarului, la cererea acestuia, o fişă cu date de

securitate întocmită în conformitate cu anexa II atunci când un preparat nu îndeplineşte

criteriile de clasificare ca preparat periculos în conformitate cu articolele 5, 6 şi 7 din

Directiva 1999/45/CE, însă conţine:

cel puţin o substanţă care prezintă un pericol pentru sănătatea umană sau pentru

mediu, în concentraţie individuală de:

-≥ 1 % din greutate pentru preparate negazoase şi

-≥ 0,2 % din volum pentru preparate gazoase; sau

40

Page 41: Note de Curs_final

cel puţin o substanţă care este persistentă, bioacumulativă şi toxică (PBT) sau

foarte persistentă şi foarte bioacumulativă(vPvB), în concentraţie individuală de

≥ 0,1 % din greutate pentru preparate negazoase

substanţă pentru care există în Comunitate sau pe plan naţional limite de

expunere la locul de muncă.

Nu este necesar să se furnizeze fişa cu date de securitate atunci când substanţele

sau preparatele periculoase oferite sau vândute publicului larg sunt însoţite de

suficiente informaţii pentru a le permite utilizatorilor să îşi ia măsurile necesare de

protecţie a sănătăţii, a siguranţei şi a mediului, cu excepţia cazului în care aceasta

este solicitată de către un utilizator din aval sau de către un distribuitor.

Fişa cu date de securitate se furnizează în limba oficială a statului membru în

care substanţa / preparatul sunt introduse pe piaţă.

Fişa cu de securitate este datată şi conţine următoarele rubrici:

(1) identificarea substanţei/preparatului şi a societăţii /întreprinderii;

(2) identificarea pericolelor;

(3) compoziţie/informaţii privind componenţii)ingredientele);

(4) măsuri de prim ajutor;

(5) măsuri de stingere a incendiilor;

(6) măsuri în cazul pierderilor accidentale;

(7) manipulare şi depozitare;

(8) controlul expunerii/protecţia personală;

(9) proprietăţi fizice şi chimice;

(10) stabilitate şi reactivitate;

(11) informaţii toxicologice;

(12) informaţii ecologice;

(13) consideraţii privind eliminarea;

(14) informaţii privind transportul;

(15) informaţii privind reglementarea;

(16) alte informaţii.

41

Page 42: Note de Curs_final

Orice utilizator din aval include scenariile de expunere relevante şi utilizează orice

alte informaţii relevante din fişa cu date de securitate care i-a fost furnizată atunci când

îşi întocmeşte propria fişă cu date de securitate pentru utilizările identificate.

Orice distribuitor transmite scenariile de expunere relevante şi utilizează orice alte

informaţii relevante din fişa cu date de securitate care i-a fost furnizată atunci când îşi

întocmeşte propria fişă cu date de securitate pentru utilizările pentru care a transmis

informaţii în conformitate cu articolul 37 alineatul (2).

Fişa cu date de securitate se furnizează gratuit, pe suport de hârtie sau în format

electronic.

Furnizorii îşi actualizează fişa cu date de securitate, fără întârziere, în

următoarele situaţii:

de îndată ce devin disponibile informaţii noi care pot afecta măsurile de

gestionare a riscurilor sau informaţii noi cu privire la pericole;

de îndată ce s-a acordat sau refuzat o autorizaţie;

de îndată ce s-a impus o restricţie.

Versiunea nouă a informaţiilor, datată, identificată ca fiind „Revizia: (data)” se

furnizează gratuit, pe suport de hârtie sau în format electronic, tuturor beneficiarilor

anteriori cărora li s-a furnizat substanţa sau preparatul în cursul celor 12 luni anterioare.

Orice actualizare care are loc după înregistrare include numărul de înregistrare.

Fişa cu date de securitate furnizează un mecanism de transmitere a informaţiilor

referitoare la siguranţă pentru substanţele şi preparatele clasificate, inclusiv informaţii

din raportul (rapoartele) privind siguranţa chimică relevant(e), către utilizatorii situaţi

imediat în avalul lanţului de distribuţie

Informaţiile din fişa cu date de securitate sunt redactate clar şi concis. Fişa cu

date de securitate este elaborată de către o persoană competentă care ia în considerare

nevoile specifice ale publicului utilizator, în măsura în care acestea sunt cunoscute.

Persoanele care introduc pe piaţă substanţe şi preparate se asigură că persoanele

competente au beneficiat de o formare adecvată, inclusiv de cursuri de perfecţionare.

FISA CU DATE DE SECURITATE

42

Page 43: Note de Curs_final

1. IDENTIFICAREA SUBSTANŢEI / PREPARATULUI ŞI A SOCIETĂŢII /

ÎNTREPRINDERII

1.1 Identificarea substanţei sau a preparatului

Denumirea folosită pentru identificare trebuie să fie identică cu cea de pe etichetă

Pentru substanţele supuse înregistrării, denumirea trebuie să fie conformă cu cea

furnizată în scopul înregistrării şi, de asemenea, trebuie indicat numărul de înregistrare

atribuit

1.2 Utilizarea substanţei/preparatului

În cazurile în care există mai multe utilizări posibile, este necesar să se enumere

numai cele mai importante sau cele uzuale. Este necesar să se includă o scurtă descriere

a rolului efectiv al substanţei, de exemplu substanţă ignifugă, antioxidantă, etc.

Atunci când este necesar un raport privind siguranţa chimică, fişa tehnică de securitate

conţine informaţii privind toate utilizările identificate,relevante pentru destinatarul fişei

tehnice de securitate. Aceste informaţii corespund utilizărilor identificate şi scenariilor

de expunere indicate în anexa la fişa tehnică de securitate.

1.3 Identificarea societăţii/întreprinderii

Se identifică persoana juridică responsabilă cu introducerea substanţei sau a

preparatului pe piaţă în interiorul Comunităţii, indiferent dacă aceasta este fabricantul,

importatorul sau distribuitorul. Se indică adresa completă şi numărul de telefon al acestei

persoane, precum şi adresa de e-mail a persoanei competente responsabile cu fişa tehnică

de securitate.

Pentru solicitanţii înregistrării, persoana identificată trebuie să corespundă cu

informaţiile privind identitatea fabricantului sau a importatorului specificat în cererea de

înregistrare.

1.4. Linie telefonică de urgenţă

Se comunică numărul de telefon de urgenţă al societăţii şi/sau al organismului

consultativ oficial relevant (acesta poate fi organismul responsabil cu primirea

informaţiilor privind sănătatea, menţionat la articolul 17 din Directiva 1999/45/CE).

43

Page 44: Note de Curs_final

Se specifică dacă acest număr de telefon este disponibil numai în timpul orelor de

program.

2. IDENTIFICAREA PERICOLELOR

Se indică clasificarea substanţei sau a preparatului care decurge din aplicarea

normelor de clasificare formulate în Directivele 67/548/CEE sau 1999/45/CE.

Se indică clar şi pe scurt pericolele pe care le prezintă substanţa sau preparatul pentru

om sau mediu.

Se face clar distincţia între preparatele care sunt clasificate ca periculoase şi preparatele

care nu sunt clasificate ca periculoase în conformitate cu Directiva 1999/45/CE.

Se descriu cele mai importante efecte adverse fizico-chimice asupra sănătăţii oamenilor

şi mediului, precum şi simptomele legate de utilizare şi de utilizarea improprie a

substanţei sau a preparatului care pot fi prevăzute în mod rezonabil.

Poate fi necesară menţionarea altor pericole, cum ar fi: formarea prafului, sensibilizarea

încrucişată, etc. sau, efecte asupra mediului, cum ar fi pericole pentru organismele care

vieţuiesc în sol, epuizarea stratului de ozon, posibilitatea formării de ozon fotochimic

etc., care nu presupun clasificarea, dar pot contribui la cunoaşterea pericolelor generale

ale materialului.

Informaţiile care figurează pe etichetă se furnizează la rubrica 15.

3. COMPOZIŢIE/INFORMAŢII PRIVIND COMPONENŢII

Informaţiile furnizate permit destinatarului identificarea facilă a pericolelor pe care le

prezintă componenţii preparatului. Pericolele pe care le prezintă substanţa/preparatul se

indică la rubrica 2.

Nu este necesar să se indice compoziţia integrală (natura componenţilor şi concentraţia

lor), cu toate că o descriere generală a componenţilor şi a concentraţiilor lor poate fi

utilă.

Pentru un preparat clasificat drept periculos în conformitate cu Directiva 1999/54/CE, se

indică următoarele substanţe, alături de concentraţia lor sau domeniul de concentraţii în

preparat:

44

Page 45: Note de Curs_final

substanţe care prezintă un pericol pentru sănătate sau mediu, în înţelesul

Directivei 67/548/CEE, în cazul în care sunt prezente în concentraţii egale sau

mai mari decât cea mai scăzută dintre:

– concentraţiile aplicabile definite în tabelul de la articolul 3 alineatul (3) din

Directiva 1999/45/CE sau

–concentraţiile limită indicate în anexa I la Directiva 67/548/CEE sau

–concentraţiile limită indicate în partea B a anexei II la Directiva 1999/45/CE

– concentraţiile limită indicate în partea B a anexei III la Directiva 1999/45/CE

– concentraţiile limită indicate în anexa V la Directiva 1999/45/CE sau

– concentraţiile limită indicate într-o înregistrare aprobată în inventarul

clasificărilor şi al etichetărilor stabilit la titlul XI al prezentului regulament.

substanţe pentru care există limite impuse la nivelul Comunităţii în ceea ce

priveşte expunerea la locul de muncă, care nu sunt reglementate încă de litera

(a);

substanţe care sunt persistente, bioacumulative şi toxice sau foarte persistente şi

foarte bioacumulative, în conformitate cu criteriile formulate în anexa XIII, în

cazul în care concentraţia unei substanţe individuale este egală sau mai mare de

0,1 %.

Pentru un preparat care nu este clasificat drept periculos în conformitate cu Directiva

1999/45/CE, se indică substanţele, alături de concentraţia acestora sau de domeniul de

concentraţii, în cazul în care sunt prezente într-o concentraţie individuală de:

≥ 1 % din greutate pentru preparate negazoase şi ≥ 0,2 % din volum pentru

preparate gazoase şi

− substanţele prezintă un pericol pentru sănătate sau mediu în înţelesul Directivei

67/548/CEE(57) sau

- pentru aceste substanţe sunt prescrise limite la nivelul Comunităţii pentru

expunerea la locul de muncă;

45

Page 46: Note de Curs_final

substanţe persistente, bioacumulative şi toxice sau foarte persistente şi foarte

bioacumulative, în conformitate cu criteriile formulate în anexa XIII în conc. ≥

0,1 % din greutate .

În cazul în care persoana responsabilă cu introducerea preparatului pe piaţă poate

demonstra că divulgarea în fişa tehnică de securitate a identităţii chimice a unei substanţe

calificată exclusiv ca iritantă, cu excepţia celor desemnate R41, sau iritantă în

combinaţie cu una sau mai multe proprietăţi menţionate la articolul 10 punctul 2.3.4 din

Directiva 1999/45/CE, sau nocivă sau nocivă în combinaţie cu una sau mai multe din

proprietăţile menţionate la articolul 10 punctul 2.3.4 din Directiva 1999/45/CE, care

prezintă numai efecte acute, poate pune în pericol caracterul confidenţial al proprietăţii

sale intelectuale (companie), aceasta poate, în conformitate cu dispoziţiile părţii B a

anexei VI la Directiva 1999/45/CE, să facă trimitere la substanţă fie prin intermediul

unei denumiri care identifică cele mai importante grupări chimice funcţionale, fie prin

intermediul unei alte denumiri.

Trebuie să se indice, în conformitate cu Directiva 67/548/CEE, denumirea,

numerele EINECS sau ELINCS, în cazul în care sunt disponibile, ale substanţelor

menţionate mai sus. De asemenea, se indică numărul CAS şi denumirea IUPAC (în cazul

în care sunt disponibile).

4. MĂSURI DE PRIM AJUTOR

Se descriu măsurile de prim ajutor.

Se specifică, în primul rând, dacă sunt necesare îngrijiri medicale imediate.

Informaţiile despre primul ajutor trebuie să fie concise şi uşor de înţeles de către victimă,

trecători şi persoanele care acordă primul ajutor.

Simptomele şi efectele trebuie să fie descrise pe scurt. Instrucţiunile trebuie să indice ce

este de făcut la faţa locului în cazul unui accident şi dacă pot fi preconizate efecte

întârziate după expunere.

Se defalchează informaţiile în funcţie de diferitele căi de expunere, de exemplu inhalare,

contact cu pielea şi ochii şi ingestie.

46

Page 47: Note de Curs_final

Se indică dacă este necesară sau recomandabilă asistenţa profesională a unui medic.

Pentru anumite substanţe sau preparate poate fi important să se evidenţieze că trebuie să

fie disponibile la locul de muncă mijloace speciale de acordare imediată a unui tratament

specific.

5. MĂSURI DE COMBATERE A INCENDIILOR

Se specifică cerinţele de luptă împotriva incendiilor cauzate de substanţă sau de

preparat sau care se produc în imediata vecinătate a acestora, prin indicarea:

– mijloacelor de stingere corespunzătoare,

– mijloacelor de stingere care nu trebuie utilizate din motive de siguranţă,

– pericolelor speciale care decurg din expunerea la substanţa sau preparatul ca atare,

produsele de combustie, gazele rezultate,

– echipamentelor speciale de protecţie pentru pompieri.

6. MĂSURI ÎN CAZUL SCĂPĂRILOR ACCIDENTALE

În funcţie de substanţa sau preparatul implicat, se furnizează informaţii privind

măsurile de precauţie pentru protecţia personală, cum ar fi: îndepărtarea surselor de

aprindere, asigurarea unei ventilaţii / protecţii respiratorii suficiente, controlul nivelului

de praf(subst.pulverulente), prevenirea contactului cu pielea şi cu ochii, măsurile de

precauţie pentru protecţia mediului, cum ar fi:evitarea contaminării canalelor de

scurgere, a apelor de suprafaţă sau a pânzei freatice şi a solului.

Metode de curăţare:utilizarea materialelor absorbante [de exemplu nisip, pământ cu

diatomee (kiselgur), liant acid, liant universal, rumeguş etc.], reducerea cantităţii de

gaze/fum cu apă, diluare.

De asemenea, se ia în considerare necesitatea indicaţiilor de genul: „a nu se utiliza

niciodată, a se neutraliza cu …”

7. MANIPULARE ŞI DEPOZITARE

Informaţiile furnizate în cadrul acestei rubrici se referă la protecţia sănătăţii

oamenilor, a siguranţei şi a mediului. Acestea au rolul de a-l ajuta pe angajator să

47

Page 48: Note de Curs_final

elaboreze proceduri de lucru şi măsuri organizatorice adecvate, în conformitate cu

articolul 5 din Directiva 98/24/CE.

În cazul în care se prescrie un raport privind siguranţa chimică sau o înregistrare,

informaţiile de la această rubrică sunt conforme cu informaţiile furnizate pentru

utilizările identificate şi scenariile de expunere menţionate în anexa la fişa tehnică de

securitate.

7.1. Manipulare

Se specifică măsurile de precauţie pentru manipularea în condiţii de siguranţă, inclusiv

indicaţii privind măsurile tehnice, cum ar fi:

− izolare, ventilaţie locală şi generală, măsuri de prevenire a generării aerosolilor, a

prafului şi a incendiilor, măsuri necesare pentru protecţia mediului (utilizarea filtrelor

sau a ventilaţiei de evacuare, măsuri pentru colectarea şi evacuarea cantităţilor pierdute

prin scurgeri etc.) şi orice alte cerinţe sau norme specifice privind substanţa sau

preparatul (de exemplu proceduri sau echipamente interzise sau recomandate) şi, în cazul

în care este posibil, o scurtă descriere a acestora.

7.2. Depozitare

Se specifică condiţiile de depozitare în siguranţă, cum ar fi:

- proiectarea specială a incintelor de depozitare

-tipuri de recipiente

-ventilaţia, materiale incompatibile, condiţii de depozitare (limite/interval de

umiditate şi temperatură, iluminat, gaze inerte etc.), echipamente electrice speciale,

prevenirea şi combaterea încărcării electrostatice.

Se formulează recomandări, în cazul în care sunt relevante, cu privire la limitele

cantitative în condiţii de depozitare.

Se indică tipul de material pentru recipienţi.

8. CONTROLUL EXPUNERII / PROTECŢIA PERSONALĂ

8.1. Valori limită de expunere

48

Page 49: Note de Curs_final

Se precizează parametrii de control specifici aplicabili în mod curent, inclusiv valorile

limită admise pentru expunerea profesională şi/sau valorile limită biologice.

Se furnizează valori pentru statele membre în care se introduce pe piaţă substanţa sau

preparatul.

Se furnizează informaţii cu privire la procedurile de monitorizare recomandate în mod

curent.

Pentru preparate, este util să se furnizeze valori pentru acele substanţe componente care

trebuie să fie enumerate în fişa tehnică de securitate, în conformitate cu rubrica 3.

8.2 Controlul expunerii

În sensul prezentului document, prin control al expunerii se înţelege întreaga gamă de

măsuri specifice de gestionare a riscurilor care trebuie luate în timpul utilizării

substanţelor pentru a minimaliza expunerea lucrătorilor şi a mediului.

În cazul în care este necesar un raport privind siguranţa chimică, se furnizează un

rezumat al măsurilor de gestionare a riscurilor la rubrica 8 din fişa tehnică de securitate

pentru utilizările identificate indicate în fişa tehnică de securitate.

8.2.1 Controlul expunerii profesionale

Aceste informaţii vor fi luate în considerare de către angajator la efectuarea evaluării

riscului pe care îl prezintă, pentru sănătatea şi siguranţa lucrătorilor, substanţa sau

preparatul în conformitate cu articolul 4 din Directiva 98/24/CE, care prescrie, în ordinea

priorităţii:

• informarea lucrătorilor asupra pericolelor

• conceperea unor proceduri de lucru şi a unor controale de fabricaţie adecvate,

utilizarea de echipamente şi materiale de protecţie,

• aplicarea unor măsuri de protecţie colectivă la sursă, cum ar fi o ventilaţie

adecvată şi măsuri organizatorice corespunzătoare, şi

• în cazul în care expunerea nu poate fi împiedicată prin alte metode, utilizarea

unor măsuri de protecţie individuală, cum ar fi echipamente individuale de

protecţie.

49

Page 50: Note de Curs_final

În cazul în care sunt necesare măsuri de protecţie individuală, se specifică în detaliu care

echipamente asigură o protecţie corespunzătoare şi adecvată.

Se ţine seama de Directiva 89/686/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind

armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de

protecţie şi se face trimitere la standardele SR EN ISO corespunzătoare.

(a) Protecţia respiraţiei

Pentru gaze, vapori sau pulberi periculoase, se specifică tipul echipamentului de

protecţie care trebuie utilizat, cum ar fi aparat de respirat autonom, măşti şi filtre

corespunzătoare.

(b) Protecţia mâinilor

Se specifică cu exactitate tipul mănuşilor care trebuie purtate la manipularea substanţei

sau a preparatului, inclusiv:

– tipul materialului,

− timpul de penetrare a materialului mănuşii, în raport cu

cantitatea şi durata expunerii cutanate.

În cazul în care este necesar, se indică şi alte măsuri suplimentare de protecţie a

mâinilor.

(c) Protecţia ochilor

Se specifică tipul de echipamente necesare pentru protecţia ochilor, cum ar fi:

- geam de securitate, ochelari de protecţie, mască de protecţie.

(d) Protecţia pielii

În cazul în care este necesară protejarea unei alte părţi a corpului decât mâinile, se

specifică tipul şi calitatea echipamentului de protecţie necesar, cum ar fi:

- şorţ, cizme şi echipament de protecţie complet.

În cazul în care este necesar, se indică orice alte măsuri suplimentare de protecţie a pielii

şi măsuri de igienă specifice.

8.2.2. Controlul expunerii mediului

Se specifică informaţiile solicitate de către angajator în vederea îndeplinirii sarcinilor

sale în conformitate cu legislaţia comunitară privind protecţia mediului.

50

Page 51: Note de Curs_final

9. PROPRIETĂŢI FIZICE ŞI CHIMICE

Pentru a permite luarea unor măsuri de control corespunzătoare, se furnizează toate

informaţiile relevante privind substanţa sau preparatul, în special cele menţionate la

punctul 9.2. Informaţiile care figurează la prezentul punct sunt conforme cu cele

furnizate la înregistrare, în cazul în care este necesară aceasta.

9.1. Informaţii generale

• Aspect

• Se indică starea fizică (solid, lichid, gaz) şi culoarea substanţei sau a preparatului

în forma în care este livrat.

• Miros

• În cazul în care este perceptibil un miros, se face o scurtă descriere a acestuia.

9.2. Informaţii importante referitoare la sănătate, siguranţă şi mediu

• pH:

-Se indică pH-ul substanţei sau al preparatului în forma în care este livrat sau al unei

soluţii apoase; în cel de-al doilea caz, se precizează concentraţia.

• Temperatură de fierbere/interval de temperatură de fierbere:

• Temperatură de inflamabilitate:

• Inflamabilitate (solid, gaz):

• Proprietăţi explozive:

• Proprietăţi oxidante:

• Presiune de evaporare:

• Densitate relativă:

• Solubilitate:

• Solubilitate în apă:

• Coeficient de repartiţie: n-octanol/apă:

• Vâscozitate:

• Densitatea vaporilor:

51

Page 52: Note de Curs_final

• Viteză de evaporare:

10. STABILITATE ŞI REACTIVITATE

Se defineşte stabilitatea substanţei sau a preparatului şi se indică posibilitatea apariţiei

reacţiilor periculoase în anumite condiţii de utilizare şi, de asemenea, în cazul în care se

produc eliberări în mediul înconjurător.

10.1. Condiţii de evitat

Se enumeră acele condiţii, cum ar fi temperatura, presiunea, iluminatul, şocul etc.,

care pot provoca o reacţie periculoasă şi, în cazul în care este posibil, se face o scurtă

descriere a acestora.

10.2. Materiale de evitat

Se enumeră acele materiale, cum ar fi apa, aerul, acizii, bazele, agenţii de oxidare sau

orice alte substanţe chimice specifice care pot provoca o reacţie periculoasă şi, în cazul

în care este posibil, se face o scurtă descriere a acestora.

10.3. Produse de descompunere periculoase

Se enumeră materialele periculoase produse în cantităţi periculoase în urma

descompunerii.

11. INFORMAŢII TOXICOLOGIC

Prezentul punct vizează necesitatea unei descrieri concise, dar complete şi

cuprinzătoare, a diferitelor efecte toxice (pentru sănătate) care pot apărea în cazul în care

utilizatorul vine în contact cu substanţa sau preparatul. Este necesar ca informaţiile să

includă efectele periculoase pentru sănătate pe care le prezintă expunerea la substanţa

sau preparatul respectiv, determinate, de exemplu, pe baza experienţei şi a concluziilor în

urma testelor. Informaţiile includ, după caz, efectele întârziate, acute şi cronice în urma

expunerii pe termen scurt şi pe termen lung, cum ar fi sensibilizare, narcoză,

carcinogenicitate, mutagenicitate şi toxicitate pentru reproducere (toxicitate pentru

embrion şi pentru fertilitate).

52

Page 53: Note de Curs_final

Informaţii privind diferitele căi de expunere (inhalare, ingestie, contact cu pielea şi

ochii) şi se descriu simptomele legate de caracteristicile fizice, chimice şi toxicologice.

Efectele specifice pe care le prezintă pentru sănătate anumite substanţe din

compoziţia preparatului.

Informaţiile de la prezentul punct sunt conforme cu informaţiile furnizate la

înregistrare, în cazul în care este necesară aceasta, şi/sau în raportul privind siguranţa

chimică, în cazul în care este necesar acesta, şi vizează următoarele grupe de efecte

potenţiale:

• - toxicocinetică, metabolism şi distribuţie,

• - efecte acute (toxicitate acută, iritaţie şi corozivitate),

• -sensibilizare,

• - toxicitate prin administraţie repetată şi

• - efecte CMR (cancerigenicitate, mutagenicitate şi

toxicitate pentru reproducere).

Pentru substanţele care fac obiectul înregistrării, se prezintă rezumate ale informaţiilor

obţinute în urma aplicării anexelor VII - XI la prezentul regulament.

Informaţiile includ, de asemenea, şi rezultatul comparaţiei dintre datele disponibile şi

criteriile menţionate în Directiva 67/548/CEE pentru CMR, categoriile 1 şi 2, în

conformitate cu punctul 1.3.1 din anexa I la prezentul regulament.

12. INFORMAŢII ECOLOGICE

Se descriu efectele posibile, comportamentul şi evoluţia în mediu a substanţei sau a

preparatului, în aer, apă şi/sau sol. Acolo unde sunt disponibile, se prezintă rezultatele

relevante ale testelor (de exemplu LC50 peşte ≤ 1mg/1).

Se descriu caracteristicile cele mai importante care pot avea un efect asupra mediului

înconjurător şi posibilele metode de utilizare.

Se furnizează informaţii de acelaşi tip pentru produsele periculoase care rezultă în urma

degradării substanţelor şi a preparatelor. Acestea pot include următoarele elemente:

12.1. Ecotoxicitate

53

Page 54: Note de Curs_final

Se includ datele disponibile relevante privind toxicitatea acvatică, atât acută cât şi

cronică pentru peşti, crustacee, alge şi alte plante acvatice.

Se includ şi date privind toxicitatea pentru microorganismele şi macroorganismele din

sol şi pentru alte organisme relevante din mediul înconjurător, cum ar fi păsări, albine şi

plante.

În cazul în care substanţa sau preparatul au efecte inhibitoare asupra activităţii

microorganismelor, trebuie menţionat posibilul impact asupra staţiilor de tratare a apelor

reziduale.

Pentru substanţele care fac obiectul înregistrării, se includ rezumate ale informaţiilor

obţinute în urma aplicării anexelor VII - XI.

12.2 Mobilitate

Aceasta este reprezentată de potenţialul substanţelor sau al componenţilor corespunzători

unui preparat de a fi transportate, atunci când sunt eliberate în mediul înconjurător, în

apele subterane sau departe de locul unde au fost eliberate.

Datele relevante pot include:

• - distribuţia cunoscută sau presupusă în compartimentele de mediu,

• - tensiunea superficială,

• - absorbţia/desorbţia.

Pentru alte proprietăţi fizico-chimice, a se vedea punctul 9.

12.3. Persistenţă şi degradabilitate

Acestea sunt reprezentate de potenţialul substanţei sau al componenţilor corespunzători

ai unui preparat de a se degrada în mediile înconjurătoare relevante, fie prin

biodegradare, fie prin alte procese, cum ar fi oxidarea sau hidroliza.

În cazul în care este disponibilă această informaţie, se indică timpul de înjumătăţire.

Se menţionează, de asemenea, şi potenţialul substanţei sau al componenţilor

corespunzători ai unui preparat de a se degrada în instalaţiile de tratare a apelor uzate.

54

Page 55: Note de Curs_final

12.4. Potenţial bioacumulativ

Acesta este reprezentat de potenţialul substanţei sau al componenţilor corespunzători ai

unui preparat de a se acumula în masa biotică şi, eventual, de a trece prin lanţul trofic, cu

referire la coeficientul de repartiţie octanol-apă (Kow) şi la factorul de bio- concentraţie

(BCF), în cazul în care aceste date sunt disponibile.

În cazul în care este necesar un raport privind siguranţa chimică, se furnizează rezultatele

evaluării PBT, astfel cum sunt indicate în raportul privind siguranţa chimică.

12.6. Alte efecte adverse

În cazul în care sunt disponibile, se includ informaţii cu privire la orice alte efecte

adverse asupra mediului, de exemplu potenţialul de epuizare a stratului de ozon,

potenţialul de formare a ozonului fotochimic şi/sau potenţialul de încălzire globală.

13. CONSIDERAŢII PRIVIND ELIMINAREA DEŞEURILOR

În cazul în care eliminarea substanţei sau a preparatului (excedentul sau deşeurile

rezultate dintr-o utilizare prevăzută) prezintă un pericol, trebuie prezentată o descriere a

reziduurilor respective şi trebuie furnizate informaţii privind manipularea lor în condiţii

de siguranţă.

Se specifică metodele corespunzătoare de eliminare a acestora, atât pentru substanţă cât

şi pentru preparat şi pentru orice ambalaj contaminat (incinerare, reciclare, depozitare

finală etc.)

În cazul în care este necesar un raport privind siguranţa chimică, informaţiile privind

măsurile de gestionare a deşeurilor care controlează în mod adecvat expunerea oamenilor

şi a mediului la substanţă sunt conforme cu scenariile de expunere menţionate în anexa

la fişa tehnică de securitate.

Notă

• Se menţionează orice dispoziţii comunitare relevante privind deşeurile.

• Se anunţă utilizatorului dispoziţiile naţionale sau regionale în vigoare.

55

Page 56: Note de Curs_final

14. INFORMAŢII PRIVIND TRANSPORTUL

După caz, se furnizează informaţii privind clasificarea modurilor de transport: IMDG

(maritim), ADR (rutier, Directiva 94/55/CE), RID (feroviar Directiva 96/49/CE 1996),

ICAO/IATA (aerian).

Acestea includ:

• - numărul UN,

• - clasa,

• - denumirea expediţiei,

• - grupa de ambalare,

• - poluanţii marini,

• - alte informaţii aplicabile.

15. INFORMAŢII PRIVIND REGLEMENTAREA

Se indică dacă s-a întocmit un raport privind siguranţa chimică pentru substanţă (sau o

substanţă din compoziţia preparatului).

Se furnizează informaţiile privind sănătatea, siguranţa şi mediul care figurează pe

etichetă, în conformitate cu Directivele 67/548/CEE şi 1999/45/CE.

În cazul în care substanţa sau preparatul vizate de această fişă cu date de securitate fac

obiectul unor dispoziţii specifice privind protecţia omului sau a mediului la nivel

comunitar (de exemplu autorizaţii acordate în temeiul titlului VII sau restricţii în temeiul

titlului VIII), aceste dispoziţii trebuie menţionate.

De asemenea, se menţionează, legislaţia naţională care pune în aplicare dispoziţiile

respective şi orice alte măsuri naţionale care pot fi relevante.

16. ALTE INFORMAŢII

Se indică orice alte informaţii pe care furnizorul le consideră importante pentru sănătatea

şi siguranţa utilizatorului şi pentru protecţia mediului, de exemplu:

- lista menţiunilor de risc R relevante. Se reproduce textul complet al menţiunilor

R specificate la rubricile 2 şi 3 din fişa tehnică de securitate,

- recomandări pentru formarea personalului,

56

Page 57: Note de Curs_final

- restricţii recomandate în timpul utilizării (recomandările facultative ale

furnizorilor),

- alte informaţii (referinţe scrise şi/sau punctul de contact tehnic),

- sursele datelor cele mai importante utilizate la întocmirea fişei tehnice de

securitate.

În cazul unei fişe tehnice de securitate revizuite, se indică în mod clar informaţiile care

au fost adăugate, eliminate sau revizuite (cu excepţia cazului în care aceste informaţii au

fost indicate în altă parte).

57

Page 58: Note de Curs_final

CURS 6.ANEXE

Anexa 1: Criterii generale de clasificare si etichetare a substantelor

si preparatelor periculoase

1) Introducere generala

2) Clasificarea pe baza prorpietatilor fizico-chimice(simboluri)

3) Clasificarea pe baza proprietatilor toxicologice

4) Clasificarea pe baza proprietatilor efectelor specific asupra sanatatii

umane

5) Clasificarea pe baza efectelor asupra mediului

6) Alegerea frazelor de securitate

7) Etichetarea

8) Cazuri speciale la substante

9) Cazuri speciale la preparate

Anexa 2: Lista substantelor periculoase

Anexa 3: Parte a prevederii referitoare la sistemele de inchidere rezistente la

deschiderea de catre copii

Anexa 4: Simboluri si indicatii de pericol pentru substantele si preparatele periculoase

Anexa 5: Natura riscurilor specific atribuite substantelor si preparatelor

periculoase(R1-68)

Combinatii de fraze R

Anexa 6: Recomandari de prudenta privind substantele si preparatele periculoase

(1-64)

58

Page 59: Note de Curs_final

59

Page 60: Note de Curs_final

Anexa 1. Criterii generale de clasificare si etichetare a substantelor

si preparatelor periculoase

1. Introducere generală

1.1. Obiectivul clasificării substanţelor şi preparatelor este de a identifica toate

proprietăţile fizico-chimice, toxicologice şi ecotoxicologice ale acestora, care pot să

constituie un risc pe durata manipulării sau utilizării normale.

1.2. Prezenta anexă stabileşte principiile generale care guvernează clasificarea şi

etichetarea substanţelor şi preparatelor, în conformitate cu prevederile art. 4, alin. (1) şi art. 2

din Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor

periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/2003, cu modificările şi completările

ulterioare, denumite în continuare HG nr. 92/2003, precum şi cu alte

reglementări legale referitoare la preparatele periculoase.

1.3. Prevederile prezentei hotărâri constituie un îndrumar prin care se oferă publicului

larg şi persoanelor care lucrează în domeniu (lucrătorilor) informaţii esenţiale despre

proprietăţile substanţelor şi preparatelor.

1.4. Eticheta ia în consideraţie toate pericolele posibile a fi întâlnite la manipularea şi

utilizarea normală a substanţelor şi preparatelor periculoase, sub forma în care acestea sunt

introduse pe piaţă, dar nu neapărat sub orice formă în care acestea

pot fi utilizate în final, de exemplu, diluate.

1.5. În conformitate cu prevederile art. 6, producătorii, distribuitorii şi importatorii de

substanţe periculoase care sunt cuprinse în EINECS, dar care nu au fost încă incluse în anexa

nr. 2 „Lista substanţelor periculoase”, sunt obligaţi să efectueze investigaţii pentru a fi la

curent cu informaţiile relevante şi disponibile, care există, cu privire la proprietăţile

periculoase ale acestor substanţe.

2. Clasificare pe baza proprietăţilor fizico-chimice

2.1. Introducere

Metodele de testare pentru determinarea proprietăţilor explozive, oxidante şi de

inflamabilitate, prevăzute în Regulamentul Comisiei privind metodele de testare

specificate la art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, servesc pentru a

conferi un sens specific definiţiilor generale prezentate la art. 2, alin. (2) lit. a)÷e).

60

Page 61: Note de Curs_final

2.2. Criterii de clasificare, alegerea simbolurilor, indicaţii de pericol şi

alegerea frazelor de risc

În cazul preparatelor, trebuie luate în considerare criteriile prezentate la art. 4 din

HG nr. 92/2003.

2.2.1. Exploziv

Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca explozive şi li se va atribui simbolul “E”

şi indicaţia de pericol “Exploziv”, în concordanţă cu rezultatele testelor prevăzute în

Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la art. 13, alin. (2) din

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 şi în măsura în care substanţele şi

preparatele sunt explozive, sub forma în care sunt comercializate.

Este obligatorie atribuirea unei fraze de risc care este specificată pe baza

următoarelor:

R2 - Risc de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.

R3 - Risc mare de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.

2.2.2. Oxidant

Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca oxidante şi li se va atribui simbolul “O” şi

indicaţia de pericol “Oxidant”, în concordanţă de rezultatele testelor prevăzute

în Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la art. 13, alin. (2)

din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

Este obligatorie atribuirea unei fraze de risc care este specificată pe baza rezultatelor

testelor, dintre următoarele:

R7 - Poate provoca incendiu.

R8 - Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu.

R9 – Exploziv în amestec cu materiale combustibile.

2.2.3. Extrem de inflamabil

Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca extrem de inflamabile şi li se va atribui

simbolul “F+” şi indicaţia de pericol “Extrem de inflamabil”, în concordanţă cu rezultatele

testelor prevăzute în Regulamentul Comisiei privind metodele de testare

specificate la art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

Fraza de risc va fi atribuită pe baza următoarelor criterii:

R12 - Extrem de inflamabil.

61

Page 62: Note de Curs_final

62

Page 63: Note de Curs_final

2.2.4. Foarte inflamabil

Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca foarte inflamabile şi li se va atribui

simbolul “F” şi indicaţia de pericol “Foarte inflamabil”, în concordanţă cu rezultatele

testelor prevăzute în Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la

art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

Frazele de risc vor fi atribuite pe baza următoarelor criterii:

R11 - Foarte inflamabil.

R15 - La contactul cu apa degajă gaze extrem de inflamabile.

R17 - Inflamabil spontan, în aer.

2.2.5 Inflamabil

Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca inflamabile, în concordanţă cu rezultatele

testelor prevăzute în Regulamentul Comisiei privind metodele de testare

specificate la art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

Fraza de risc va fi atribuită pe baza următoarelor criterii:

R10 - Inflamabil

3. Clasificare pe baza proprietăţilor toxicologice

3.1. Introducere

3.1.1. Clasificarea se referă atât la efectele acute cât şi la efectele pe termen lung ale

substanţelor şi preparatelor, efecte rezultate în urma unei singure expuneri sau în

urma unor expuneri repetate sau prelungite.

3.1.2. Clasificarea substanţelor trebuie să fie efectuată pe baza datelor experimentale

disponibile, în concordanţă cu următoarele criterii, care iau în considerare importanţa acestor

efecte:

a) pentru toxicitatea acută ;

b) pentru toxicitatea subacută, subcronică sau cronică;

c) pentru efectele corosive şi iritante;

d) pentru efectele sensibilizante;

3.1.3. Pentru preparate, clasificarea pe baza pericolului pentru sănătate se efectuează:

63

Page 64: Note de Curs_final

64

Page 65: Note de Curs_final

a) pe baza unei metode convenţionale prezentată la art. 5 din HG nr. 92/2003 şi în

anexa nr. 1 la HG nr. 92/2003, în absenţa datelor experimentale;

b) când sunt disponibile date experimentale, în concordanţă cu criteriile

prevăzute la pct. 3.2.1 exclusiv proprietăţile cancerigene, mutagene şi toxice pentru

reproducere.

3.2. Criterii de clasificare, alegerea simbolurilor, indicaţii de pericol şi

alegerea frazelor de risc

3.2.1. Foarte toxic

Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca foarte toxice şi li se va atribui simbolul

“T+” şi indicaţia de pericol “Foarte toxic”, în concordanţă cu criteriile

specificate mai jos.

Frazele de risc vor fi atribuite pe baza următoarelor criterii:

Rezultate pentru toxicitate acută:

R28 - Foarte toxic în caz de înghiţire.

R27 - Foarte toxic în contact cu pielea.

R26 - Foarte toxic prin inhalare

R39 - Pericol de efecte ireversibile foarte grave.

R25 - Toxic în caz de înghiţire

R24 - Toxic în contact cu pielea.

R23 - Toxic prin inhalare.

3.2.2. Nociv

Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca nocive şi li se va atribui simbolul “Xn” şi

indicaţia de pericol “Nociv”, în conformitate cu criteriile specificate mai jos.

Frazele de risc vor fi atribuite pe baza următoarelor criterii:

Rezultate pentru toxicitate acută:

R22 - Nociv în caz de înghiţire.

R21 - Nociv în contact cu pielea.

R20 - Nociv prin inhalare.

R65 - Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire.

3.2.3. Corosiv

65

Page 66: Note de Curs_final

66

Page 67: Note de Curs_final

Substanţele şi preparatele vor fi clasificate corosive şi li se va atribui simbolul “C” şi

indicaţia de pericol “Corosiv”, în concordanţă cu următoarele criterii:

- o substanţă sau un preparat este considerat a fi corosiv, dacă atunci când este aplicat

pe pielea sănătoasă şi intactă a unui animal, provoacă distrugerea în toată profunzimea a

ţesutului pielii, la cel puţin un animal, în timpul testului de iritare cutanată prevăzut în

Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la

art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 sau în timpul aplicării unei

metode de testare echivalente;

Frazele de risc vor fi atribuite în conformitate cu următoarele criterii: R35

- Provoacă arsuri grave.

R34 - Provoacă arsuri.

R35 sau R34, în concordanţă cu capacitatea metodei de testare de a face diferenţiere

între acestea.

3.2.4. Iritant

Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca iritante şi li se va atribui simbolul “Xi” şi

indicaţia de pericol “Iritant”, în concordanţă cu criteriile menţionate mai jos.

3.2.4.1. Inflamarea pielii

Următoarea fraza de risc va fi atribuită, pe baza criteriilor date mai jos:

R38 - Iritant pentru piele.

● Substanţe şi preparate care provoacă o inflamare semnificativă a pielii, care persistă

cel puţin 24 ore, după o durată de expunere de până la patru ore, determinată la iepuri, în

conformitate cu metoda de determinare a iritării cutanate, prevăzută în

Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la art. 13, alin. (2) din

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

3.2.4.2 Leziuni oculare

Următoarele fraze de risc, de asemenea, vor fi atribuite pe baza criteriilor de mai

jos:

R36 - Iritant pentru ochi.

● Substanţe şi preparate periculoase care provoacă leziuni ocular semnificative, pe

baza experienţei practice asupra oamenilor;

● Peroxizi organici, cu excepţia cazului în care sunt disponibile dovezi contrare.

67

Page 68: Note de Curs_final

68

Page 69: Note de Curs_final

R41 - Risc de leziuni oculare grave.

● Substanţe şi preparate care, în cazul aplicării pe ochiul unui animal, provoacă leziuni

oculare grave, care apar în decurs de 72 ore de la expunere şi persist cel puţin

24 ore.

3.2.4.3. Iritarea sistemului respirator

Fraza de risc următoare va fi atribuită pe baza criteriilor de mai jos:

R37 - Iritant pentru sistemul respirator.

Substanţe şi preparate care provoacă o iritare gravă a sistemului respirator,

bazat pe: - observaţii practice asupra oamenilor, - rezultate pozitive la teste corespunzătoare

pe animale.

3.2.5. Alte proprietăţi toxicologice

Se vor atribui fraze de risc suplimentare substanţelor şi preparatelor clasificate, în

conformitate cu prevederile pct. 2.2.1÷3.2.7 şi/sau capitolele 4 şi 5, în conformitate cu

următoarele criterii, (pe baza experienţei dobândite la elaborarea anexei nr. 1 din din prezenta

hotărâre):

R29 - La contactul cu apa degajă gaze toxice.

R31 - La contactul cu acizii degajă gaze toxice.

R32 - La contactul cu acizii degajă gaze foarte toxice.

R33 - Pericol de efecte cumulative.

R64 - Risc posibil pentru sugarii hrăniţi cu lapte matern.

4. Clasificarea pe baza efectelor specifice asupra sănătatii umane

4.1. Introducere

4.1.1. Dacă un producător, distribuitor sau importator deţine informaţii disponibile

care indică faptul că o substanţă trebuie să fie clasificată şi etichetată, în conformitate cu

criteriile prevăzute la pct. 4.2.1, 4.2.2 sau 4.2.3 acesta va eticheta provizoriu substanţa, în

conformitate cu aceste criterii, pe baza evaluării dovezilor de către o persoană competentă.

4.1.2. Producătorul, distribuitorul sau importatorul trebuie să transmită, cât mai curând

posibil, un document rezumând toate informaţiile relevante despre substanţă, acelui stat

membru în care substanţa este introdusă pe piaţă.

69

Page 70: Note de Curs_final

70

Page 71: Note de Curs_final

4.1.3. În plus, un producător, distribuitor sau importator care dispune de informaţii noi,

care sunt relevante pentru clasificarea şi etichetarea unei substanţe, în conformitate cu

criteriile prevăzute la pct. 4.2.1, 4.2.2 sau 4.2.3, trebuie să transmită aceste informaţii, cât mai

curând posibil, acelui stat membru în care substanţa este introdusă pe piaţă.

4.2. Criterii de clasificare, indicaţii de pericol şi alegerea frazelor de risc 4.2.1.

Substanţe cancerigene

În scopul clasificării şi etichetării şi având în vedere stadiul actual al cunoştinţelor,

aceste substanţe sunt încadrate în 3 categorii:

Categoria 1

Substanţe cunoscute a fi cancerigene pentru om.

● Există dovezi suficiente pentru a stabili o relaţie cauzală între expunerea omului la

aceste substanţe şi apariţia cancerului.

Categoria 2

Substanţe care trebuie considerate cancerigene pentru om.

● Există dovezi suficiente pentru justificarea unei prezumţii întemeiate că expunerea

omului la astfel de substanţe poate determina apariţia cancerului, în

general.

Categoria 3

Substanţe care provoacă îngrijorare pentru om din cauza efectelor cancerigene posibile,

dar în privinţa cărora informaţiile disponibile nu sunt corespunzătoare pentru a face o

evaluare satisfăcătoare.

● Există unele dovezi provenite de la studii corespunzătoare pe animale, dar acestea

sunt insuficiente pentru a încadra substanţa în categoria 2.

4.2.2. Substanţe mutagene

4.2.2.1. În scopul clasificării şi etichetării şi având în vedere nivelul actual al

cunoştinţelor, asemenea substanţe sunt încadrate în 3 categorii.

Categoria 1

Substanţele cunoscute a fi mutagene pentru om.

● Există dovezi suficiente pentru a stabili existenţa unei relaţii cauzale între expunerea

omului la aceste substanţe şi anomalii genetice ereditare.

71

Page 72: Note de Curs_final

72

Page 73: Note de Curs_final

Categoria 2

Substanţele care trebuie considerate ca mutagene pentru om.

● Există suficiente dovezi pentru justificarea unei prezumţii întemeiate că expunerea

omului la astfel de substanţe poate determina dezvoltarea unor anomalii

genetice ereditare.

4.2.3. Substanţe toxice pentru reproducere

4.2.3.1. În scopul clasificării şi etichetării şi având în vedere nivelul actual al

cunoştinţelor, aceste substanţe sunt încadrate în 3 categorii.

Categoria 1

Substanţe cunoscute că alterează fertilitatea la oameni.

● Există dovezi suficiente pentru a stabili existenţa unei relaţii cauzale între expunerea

omului la substanţa şi alterarea fertilităţii.

● Există dovezi suficiente pentru a stabili existenţa unei relaţii cauzale între expunerea

omului la substanţă şi efectele toxice ulterioare asupra dezvoltării descendenţilor.

Categoria 2

Substanţe care ar trebui considerate că alterează fertilitatea la oameni.

● Există dovezi suficiente pentru justificarea unei prezumţii întemeiate că expunerea

omului la aceste substanţe poate determina alterarea fertilităţii, pe baza:

- dovezilor clare, de la studii pe animale, de alterare a fertilităţii în absenţa efectelor

toxice sau a dovezilor de alterare a fertilităţii, care apare la aproximativ

aceleaşi nivele ale dozei la care se produc alte efecte toxice, dar care nu este o consecinţă

secundară nespecifică a celorlalte efecte toxice.

Efecte asupra fertilităţii

Pentru încadrarea unei substanţe în categoria 2, “alterează fertilitatea”, de regulă,

trebuie să existe dovezi clare pe o specie de animale, împreună cu dovezi suplimentare

privind mecanismul sau locul de acţiune ori relaţia chimică cu alţi agenţi de "antifertilitate"

cunoscuţi sau alte informaţii de la observaţiile pe oameni, care conduc la concluzia că

efectele ar putea fi observate la om.

Deoarece alterarea fertilităţii poate surveni ca un efect nespecific care însoţeşte o

toxicitate generalizată gravă sau când există o inaniţie gravă, încadrarea în categoria 2

73

Page 74: Note de Curs_final

74

Page 75: Note de Curs_final

trebuie efectuată numai dacă este dovedit că există un anumit grad de specificitate a

toxicităţii pentru sistemul de reproducere.

Toxicitate pentru dezvoltare

Pentru încadrarea unei substanţe în categoria 2, trebuie să existe dovezi clare a

unor efecte adverse, în studii corect conduse, pe una sau mai multe specii.

Deoarece efectele adverse apărute în timpul sarcinii sau în perioada postnatală, pot fi o

consecinţă secundară a toxicităţii pentru mamă, a administrării reduse de hrană sau de apă, a

stressului mamei, a lipsei de îngrijire maternă, a deficienţelor de alimentaţie specifice, a

condiţiilor nesatisfăcătoare de creştere, a unor infecţii intervenite etc., este important ca

efectele observate să rezulte de la studii corect conduse şi la nivele ale dozei care nu sunt

asociate cu o toxicitate maternă marcată.

4.2.4. Procedura de clasificare a preparatelor în funcţie de efectele specific asupra

sănătăţii

Dacă un preparat conţine una sau mai multe substanţe clasificate în funcţie de criteriile

prevăzute mai sus, acesta trebuie să fie clasificat în concordanţă cu criteriile prevăzute în

anexa nr.1, Secţiunea A “Procedura de evaluare a pericolelor pentru sănătate ale preparatelor

periculoase”, A.7÷9 şi Secţiunea B „Limite de concentraţie utilizabile la evaluarea pericolelor

pentru sănătate ale preparatelor periculoase”, B.6, la HG nr. 92/2003, (limitele de concentraţie

se găsesc, fie în anexa nr. 2, fie în anexa

nr.1.

5. Clasificarea pe baza efectelor asupra mediului

5.1. Introducere

Obiectivul principal al clasificării substanţelor şi preparatelor periculoase pentru mediu

este de a atrage atenţia utilizatorului asupra pericolelor pe care aceste substanţe şi preparate le

prezintă pentru ecosisteme.

Deşi criteriile actuale se referă la ecosistemele acvatice, este recunoscut că anumite

substanţe şi preparate pot, simultan sau alternativ, să afecteze alte ecosisteme ale căror

componente pot varia de la microflora şi microfauna solului, la primate.

5.1.1. Clasificarea substanţelor se efectuează, de obicei, pe baza datelor

75

Page 76: Note de Curs_final

76

Page 77: Note de Curs_final

experimentale referitoare la toxicitatea acvatică acută, la degradare şi la log Pow (sau

FBC dacă este disponibil).

5.1.2. Clasificarea preparatelor, de regulă, va fi efectuată pe baza rezultatelor obţinute

printr-o metodă convenţională prevăzută la art. 6 din HG nr. 92/2003 şi anexa nr. 2, Părţile A

şi B la HG nr. 92/2003.

5.1.3. De regulă, clasificarea unui preparat este efectuată pe baza unei metode

convenţionale.

Cu toate acestea, pentru determinarea toxicităţii acvatice acute, pot exista cazuri pentru

care este adecvată efectuarea unor teste pentru preparat.

5.2. Criterii de clasificare, indicaţii de pericol şi alegerea frazelor de risc

Criteriile de clasificare pentru substanţele de la pct. 5.2.1, se aplică numai

preparatelor care au fost testate în conformitate cu prevederile de la pct. 5.1.3.

5.2.1. Mediul acvatic

5.2.1.1. Substanţele vor fi clasificate ca periculoase pentru mediu, li se atribuie simbolul

"N" şi indicaţia de pericol corespunzătoare şi li se atribuie frazele de risc, în concordanţă cu

următoarele criterii:

R50 - Foarte toxic pentru organismele acvatice.Şi R53 - Poate provoca efecte adverse

pe termen lung asupra mediului acvatic.

R50 - Foarte toxic pentru organismele acvatice.

R51 - Toxic pentru organismele acvatice.Şi R53 - Poate provoca efecte adverse pe

termen lung asupra mediului acvatic.

5.2.2. Mediul neacvatic

5.2.2.1. Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca periculoase pentru mediu, li se

atribuie simbolul "N" şi indicaţia de pericol corespunzătoare şi li se atribuie frazele de risc, în

concordanţă cu următoarele criterii:

R54 - Toxic pentru floră.

R55 - Toxic pentru faună.

R56 - Toxic pentru organismele din sol.

R57 - Toxic pentru albine.

R58 - Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului înconjurător.

77

Page 78: Note de Curs_final

78

Page 79: Note de Curs_final

5.2.2.2. Substanţele şi preparatele vor fi clasificate ca periculoase pentru mediu, li se

atribuie simbolul "N" şi indicaţia de pericol corespunzătoare şi, dacă este cazul, li se atribuie

frazele de risc, în concordanţă cu următoarele criterii:

R59 - Periculos pentru stratul de ozon

6. Alegerea frazelor de securitate

6.1. Introducere

Frazele de securitate (fraze S) vor fi atribuite substanţelor şi preparatelor periculoase în

concordanţă cu următoarele criterii generale.

6.2. Fraze de securitate pentru substanţe şi preparate

S1 - A se păstra sub cheie.

●Aplicabilitate: substanţe şi preparate foarte toxice, toxice şi corosive. S2 -

A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

● Aplicabilitate: toate substanţele şi preparatele periculoase.

S3 - A se păstra într-un loc răcoros.

● Aplicabilitate: peroxizi organic, alte substanţe şi preparate periculoase care au un

punct de fierbere ≤ 40°C.

S4 - A se păstra departe de zonele locuite.

● Aplicabilitate: substanţe şi preparate foarte toxice şi toxice.

S5 A se păstra sub… (lichidul adecvat se specifică de producător).

● Aplicabilitate: substanţe şi preparate solide inflamabile spontan.

S6 A se păstra sub… (gazul inert se specifică de producător).

● Aplicabilitate: substanţe şi preparate periculoase care trebuie păstrate în atmosferă

inertă.

S7 - A se păstra recipientul închis ermetic.

● Aplicabilitate: peroxizi organici, substanţe şi preparate care pot degaja gaze foarte

toxice, toxice, nocive sau extrem de inflamabile, substanţe şi preparate care, în contact cu

umiditatea, degajă gaze extrem de inflamabile.

S8 A se păstra recipientul într-un loc uscat, ferit de umiditate.

● Aplicabilitate: substanţe şi preparate care pot reacţiona violent cu apa, substanţe şi

preparate care, în contact cu apa, degajă gaze extrem de inflamabile.

79

Page 80: Note de Curs_final

S9 - A se păstra recipientul într-un loc bine ventilat.

● Aplicabilitate: substanţe şi preparate volatile care degajă vapori foarte toxici, toxici

sau nocivi, - lichide extrem de inflamabile sau foarte inflamabile şi gaze extrem

de inflamabile.

S12 - A nu se închide ermetic recipientul.

● Aplicabilitate: substanţe şi preparate care, prin degajări de gaze sau vapori, ar putea

să producă explozia recipientului.

S13 - A se păstra departe de hrană, băuturi şi hrană pentru animale.

● Aplicabilitate: substanţe şi preparate foarte toxice, toxice şi nocive.

S14 A se păstra departe de … (materialele incompatibile se specifică de producător).

● Aplicabilitate: peroxizi organici.

S15 - A se păstra departe de căldură.

● Aplicabilitate: substanţe şi preparate care se pot descompune sau pot reacţiona

spontan sub efectul căldurii.

S16 - A se păstra departe de orice flacără sau sursă de scântei - Fumatul interzis.

● Aplicabilitate: lichide extrem de inflamabile sau foarte inflamabile şi gaze

extrem de Inflamabile .

S17 - A se păstra departe de materiale combustibile.

● Aplicabilitate: substanţe şi preparate care pot forma cu materialele

combustibile amestecuri explozive sau inflamabile spontan.

S18 - A se manipula şi a se deschide recipientul cu prudenţă.

● Aplicabilitate: substanţe şi preparate care pot genera o suprapresiune în recipient,

substanţe şi preparate care pot forma peroxizi explozivi.

S20 - A nu mânca sau bea în timpul utilizării.

● Aplicabilitate: substanţe şi preparate foarte toxice, toxice şi corosive.

S21 - Fumatul interzis în timpul utilizării.

● Aplicabilitate: substanţe şi preparate care prin ardere degajă produse toxice.

S22 - A nu se inspira praful.

● Aplicabilitate: toate substanţele şi preparatele solide periculoase pentru sănătate.

80

Page 81: Note de Curs_final

81

Page 82: Note de Curs_final

S23 - A nu inspira gazul/fumul/vaporii/aerosolii (termenul(ii) corespunzător(i) se

specifică de producător).

● Aplicabilitate: toate substanţele şi preparatele, lichide sau gazoase, periculoase pentru

sănătate.

S24 - A se evita contactul cu pielea.

● Aplicabilitate: toate substanţele şi preparatele periculoase pentru sănătate.

S25 - A se evita contactul cu ochii.

● Aplicabilitate: toate substanţele şi preparatele periculoase pentru sănătate.

7. Etichetare

7.1. După stabilirea/determinarea clasificării unei substanţe sau a unui preparat , este

elaborată eticheta corespunzătoare, conform cerinţelor art. 8-14, pentru substanţe şi conform

cerinţelor art. 9, 10, 11 şi 12 ale HG nr. 92/2003, pentru preparate.

Eticheta cuprinde următoarele informaţii:

a) pentru preparate, denumirea comercială sau denumirea preparatului chimic;

b) pentru substanţe, denumirea substanţei şi pentru preparate, denumirea substanţelor

prezente în preparat, în conformitate cu regulile prevăzute la art.10

al HG nr. 92/2003;

c) datele de identificare şi numărul de telefon ale persoanei cu sediul/domiciliul întrun

stat membru, responsabilă de introducerea substanţei pe piaţă, indiferent dacă este

producătorul importatorul sau distribuitorul;;

d) simbolul/simbolurile şi indicaţia/indicaţiile de pericol;

e) frazele, care indică natura riscurilor speciale (fraze R).

7.1.1. Alegerea finală a frazelor de risc şi a frazelor de securitate

Deşi alegerea finală a celor mai corespunzătoare fraze R şi fraze S este impusă, în

primul rând, de necesitatea furnizării tuturor informaţiilor necesare, de asemenea, trebuie să

se acorde atenţie clarităţii şi impactului etichetei.

Pentru inteligibilitate, informaţia necesară trebuie să fie exprimată printr-un număr

minim de fraze.

82

Page 83: Note de Curs_final

83

Page 84: Note de Curs_final

7.2. Denumirea/denumirile chimică(e) care să fie înscrisă(e) pe etichetă

7.2.1. Pentru substanţele care se află incluse în anexa nr. 2, eticheta trebuie să

identifice substanţele sub una din denumirile indicate în această anexă.

7.2.2. Pentru preparatele, alegerea denumirilor care trebuie să fie înscrise pe etichetă

se efectuează în conformitate cu regulile prevăzute la art. 10 al HG nr.

92/2003.

7.3. Alegerea simbolurilor de pericol

Pictograma simbolurilor de pericol şi explicitarea indicaţiilor de pericol trebuie să fie

conforme cu cele stabilite în anexa nr. 4 “Simboluri şi indicaţii de pericol pentru substanţele

şi preparatele periculoase”.

Simbolul va fi tipărit cu negru pe fond galben-portocaliu.

7.3.1. Pentru substanţele incluse în anexa nr. 2 simbolurile şi indicaţiile de pericol sunt

acelea indicate în această anexă.

7.3.2. Pentru substanţele periculoase neincluse încă în anexa nr. 2 şi pentru preparate,

simbolurile şi indicaţiile de pericol vor fi atribuite în conformitate cu regulile prevăzute în

prezenta anexă.

7.4. Alegerea frazelor de risc

Formularea frazelor R trebuie să fie conformă cu cea prevăzută în anexa nr. 5 “Natura

riscurilor specifice atribuite substanţelor şi preparatelor periculoase”.

7.5. Fraze de securitate

Formularea frazelor S trebuie să fie conformă cu aceea prevăzută în anexa nr. 6

“Recomandări de prudenţă privind substanţele şi preparatele periculoase“.

7.5.1. Pentru substanţele incluse în anexa nr. 2, frazele S sunt acelea indicate în anexa

menţionată.

7.5.2. Alegerea frazelor de securitate

Alegerea finală a frazelor de securitate (fraze S) trebuie să ţină seama de frazele de risc

(fraze R) indicate pe etichetă şi de utilizarea avută în vedere pentru substanţă sau preparat:

- ca regulă generală, sunt suficiente maximum 6 fraze S pentru formularea celei mai

corespunzătoare recomandări de prudenţă; în acest scop, combinaţiile de frazelistate în anexa

nr. 6 vor fi considerate ca fraze individuale;

84

Page 85: Note de Curs_final

85

Page 86: Note de Curs_final

- în cazul frazelor S privind eliminarea, trebuie atribuită o singură frază S, numai dacă

nu este clar faptul că eliminarea produsului şi a recipientului acestuia nu prezintă niciun

pericol pentru sănătatea umană sau mediu.

7.6. Numărul CE

Dacă o substanţă menţionată pe etichetă este inclusă în Inventarul European al

Substanţelor Chimice Existente Comercializate (EINECS) sau în Lista Europeană a

Substanţelor Chimice Notificate (ELINCS), atunci pe etichetă trebuie să fie indicat numărul

EINECS sau numărul ELINCS al substanţei.

Această cerinţă nu se aplică preparatelor.

7.7. Dimensiunile etichetei pentru preparate

Dimensiunile etichetei sunt stabilite în funcţie de capacitatea ambalajului după cum

urmează:

a) pentru o capacitate a ambalajului mai mică sau egală cu 3 litri, dimensiunile

etichetei trebuie să fie de cel puţin 52 mm x 74 mm;

b) pentru o capacitate a ambalajului peste 3 litri, dar nu mai mare de 50 litri,

dimensiunile etichetei trebuie să fie de cel puţin 74 mm x 105 mm;

c) pentru o capacitate a ambalajului peste 50 litri, dar care nu depăşeşte 500 litri,

dimensiunile etichetei trebuie să fie cel puţin 105 mm x 148 mm;

d) pentru o capacitate a ambalajului peste 500 litri, dimensiunile etichetei trebuie să fie

de cel puţin 148 mm x 210 mm.

8. Cazuri speciale: substanţe

8.1. Butelii pentru gaze transportabile

Pentru buteliile pentru gaze transportabile, cerinţele de etichetare se consideră a

fi respectate când acestea sunt în conformitate cu prevederile art. 8-14 şi ale pct. 7.7

din prezenta anexă, precum şi cu reglementările internaţionale cu privire la transportul

substanţelor periculoase/mărfuri periculoase.

8.2. Recipiente pentru gaze destinate propanului, butanului sau gazului

petrolier lichefiat (GPL)

Aceste substanţe sunt clasificate în anexa nr. 2.

86

Page 87: Note de Curs_final

87

Page 88: Note de Curs_final

Deşi clasificarea lor este conformă cu art. 2, acestea nu prezintă pericol pentru sănătatea

umană atunci când sunt introduse pe piaţă, ca gaze combustibile care sunt utilizate numai

pentru combustie, în butelii închise reîncărcabile sau în cartuşe nereîncărcabile, conform

standardului român SR EN 417:2004, “Cartuşe metalice pentru gaz petrolier lichefiat,

nereîncărcabile, cu sau fără robinet, destinate a fi

folosite la aparate portabile.

8.3. Metale sub formă masivă

Aceste substanţe sunt clasificate în anexa nr. 2 sau trebuie să fie clasificate în

conformitate cu prevederile art.6.

Totuşi, unele dintre aceste substanţe, deşi clasificate în conformitate cu prevederile art.

2, sub forma în care sunt comercializate nu prezintă pericol pentru sănătatea umană prin

inhalare, înghiţire sau contact cu pielea şi nici pentru mediul

acvatic.

9. CAZURI SPECIALE: Preparate

9.1. Preparate gazoase (amestecuri de gaze)

Pentru preparatele gazoase trebuie să se ţină seama de:

- evaluarea proprietăţilor fizico-chimice;

- evaluarea pericolelor pentru sănătate;

- evaluarea pericolelor pentru mediu.

9.1.1. Evaluarea proprietăţilor fizico-chimice

9.1.1.1. Inflamabilitate

Proprietăţile de inflamabilitate ale acestor preparate sunt determinate în conformitate cu

art. 4 din HG nr. 92/2003, prin metodele prevăzute în

Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la art. 13, alin. (2) din

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

Aceste preparate vor fi clasificate în funcţie de rezultatele testelor efectuate şi cu

respectarea criteriilor din Regulamentul Comisiei privind metodele de testare

specificate la art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 şi a criteriilor din

prezenta anexă.

88

Page 89: Note de Curs_final

89

Page 90: Note de Curs_final

9.1.1.2. Proprietăţi oxidanteAvând în vedere că Regulamentul Comisiei privind metodele de testare specificate la

art. 13, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 nu conţine o

metodă pentru determinarea proprietăţilor oxidante ale amestecurilor gazoase, evaluarea

acestor proprietăţi trebuie realizată în conformitate cu metoda de estimare următoare.

Principiul metodei constă în compararea potenţialului oxidant al gazelor într-un

amestec, cu potenţialul oxidant al oxigenului în aer.

Concentraţiile gazelor în amestec se exprimă în procente de volum (% vol.).

9.2. Recipiente pentru gaze, destinate preparatelor care conţin propan, butan sau

gaz petrolier lichefiat (GPL), marcate cu miros neplăcut

Propanul, butanul şi gazul petrolier lichefiat sunt clasificate în anexa nr. 2.

Deşi preparatele care conţin aceste substanţe sunt clasificate în conformitate cu art. 4- 6

ale HG nr. 92/2003, acestea nu prezintă un pericol pentru sănătatea umană când sunt

introduse pe piaţă, ca gaze combustibile care sunt utilizate numai pentru combustie, în butelii

închise reîncărcabile sau în cartuşe nereîncărcabile conform standardului român SR EN

417:2004, “Cartuşe metalice pentru gaz petrolier lichefiat, nereîncărcabile, cu sau fără

robinet, destinate a fi folosite la aparate portabile.

Construcţie, încercări, încercări şi marcare”.

9.3. Aliaje, preparate care conţin polimeri, preparate care conţin elastomeri

Aceste preparate vor fi clasificate în conformitate cu prevederile art. 4-6 din HG

nr. 92/2003 şi etichetate în conformitate cu prevederile art.10, alin. (1) - (2) din HG nr.

92/2003.

Cu toate acestea, unele din aceste preparate, deşi clasificate în conformitate cu art. 2, nu

prezintă pericol pentru sănătatea umană la inhalare, inghiţire sau contact cu

pielea ori pentru mediul acvatic, sub forma în care sunt comercializate.

90

Page 91: Note de Curs_final

91

Page 92: Note de Curs_final

ANEXA 2 “LISTA SUBSTANŢELOR PERICULOASE”Anexa nr. 2 “Lista substanţelor periculoase” este o listă a substanţelor periculoase

pentru care clasificarea şi etichetarea armonizate au fost convenite la nivel comunitar, în

concordanţă cu procedura stipulată la art. 4, alin. (3).

Numerotarea înregistrărilor

Înregistrările, în anexa nr. 2, sunt listate în funcţie de numărul atomic al elementului cel

mai caracteristic pentru proprietăţile substanţei chimice. O listă a elementelor chimice,

ordonată în funcţie de numărul atomic, este prezentată în Tabelul A. Substanţele organice,

datorită diversităţii acestora, au fost încadrate în clase speciale, aşa cum se prezintă în Tabelul

B.

Numărul index al fiecărei substanţe este dat sub forma unei secvenţe de cifre de

tipul: ABC-RST-VW-Y, în care:

- ABC reprezintă numărul atomic al elementului chimic cel mai caracteristic (precedat

de unul sau două zerouri, pentru completarea secvenţei) ori numărul clasei speciale (format

din trei cifre) pentru substanţele organice;

- RST reprezintă numărul consecutiv de înregistrare a substanţelor, în cadrul fiecărei

secvenţe ABC;

- VW reprezintă forma sub care substanţa este produsă sau introdusă pe piaţă;

- Y reprezintă cifra de control calculată în conformitate cu metoda utilizată de

ISBN (International Standard Book Number).

Formatul înregistrărilor

Pentru fiecare substanţă chimică din prezenta anexă -, se furnizează următoarele

informaţii:

a) Clasificarea:

i) clasificarea constă în încadrarea unei substanţe într-una sau mai multe

categorii

de pericol (aşa cum acestea sunt definite în art. 2, alin. (2) al prezentei hotărâri şi

atribuirea frazei sau frazelor care caracterizează riscul.

92

Page 93: Note de Curs_final

93

Page 94: Note de Curs_final

ii) clasificarea în fiecare categorie de pericol se prezintă, de regulă, sub forma

unei abrevieri care reprezintă categoria de pericol, însoţită de fraza sau frazele de risc

corespunzătoare.

iii) abrevierile utilizate pentru fiecare din categoriile de pericol sunt

următoarele:

- exploziv: E

- oxidant: O

- extrem de inflamabil: F+

- foarte inflamabil: F

- inflamabil: R10

- foarte toxic: T+

- toxic: T

- nociv: Xn

- corosiv: C

- iritant: Xi

- sensibilizant: R42 şi/sau R43

- cancerigen: Carc.Cat.(1)

- mutagen: Muta.Cat.(1)

- toxic pentru reproducere: Repr.Cat.1

- periculos pentru mediu: N şi/sau R52, R53, R59.

iv) se indică frazele de risc suplimentare, care au fost atribuite pentru descrierea

altor proprietăţi (a se vedea prevederile de la punctele 2.2.6. şi 3.2.8. din nr. 1 “Criterii

generale de clasificare şi etichetare a substanţelor şi preparatelor periculoase",deşi acestea nu

fac parte oficial din clasificare.

b) Eticheta, care cuprinde:

i) litera atribuită substanţei, în conformitate cu anexa nr. 4 “Simboluri şi indicaţii

de pericol pentru substanţele şi preparatele periculoase”, [a se vedea art. 9, lit.

c).].

ii) frazele de risc (frazele R), indicate printr-o serie de numere precedate

de litera R, care indică natura riscurilor speciale, în conformitate cu anexa nr. 5 “Natura

riscurilor specifice atribuite substanţelor şi preparatelor periculoase” .

94

Page 95: Note de Curs_final

ii) frazele de securitate (frazele S), indicate printr-o serie de numere

precedate de litera S, care indică precauţiile de securitate recomandate, în conformitate cu

anexa nr. 6 “Recomandări de prudenţa privind substanţele şi preparatele periculoase”.

c) Limitele de concentraţie şi clasificările asociate necesare pentru a clasifica

preparatele periculoase care conţin substanţa în conformitate cu Normele metodologice

privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 92/2003, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în

continuare HG nr. 92/2003.

95

Page 96: Note de Curs_final

ANEXA 3: PARTE A PREVEDERII REFERITOARE LA SISTEMELE DE

INCHIDERE REZISTENTE LA DESCHIDEREA DE CATRE COPII

PARTEA A

Prevederi referitoare la sistemele de închidere rezistente la deschidere de către copii

Suplimentar, faţă de prevederile art. 7, alin.1), lit. (e), ambalajele, indiferent de

capacitate, care conţin substanţe ce prezintă pericol prin inhalare (Xn; R65), clasificate şi

etichetate în conformitate cu prevederile pct. 3.2.3 din anexa nr. 1

„Criterii generale de clasificare şi etichetare a substanţelor şi preparatelor periculoase”,

trebuie să fie prevăzute cu un sistem de închidere rezistent la manipularea de către copii; fac

excepţie substanţele introduse pe piaţă sub formă de aerosoli ori într-un recipient prevăzut cu

un dispozitiv de pulverizare sigilat.

1. Ambalaje care se pot reînchide

Sistemele de închidere rezistente la manipularea de către copii utilizate pentru

ambalajele care se pot reînchide trebuie să fie conforme cu standardul roman SR EN ISO

8317:2005, care se referă la “Ambalaje rezistente la manipularea lor de către copii. Condiţii şi

metode de încercare pentru ambalajele care se pot reînchide”.

2. Ambalaje care nu se pot reînchide

Sistemele de închidere rezistente la manipularea de către copii utilizate pentru

ambalajele care nu se pot reînchide trebuie să fie conforme cu standardul roman SR EN

862:2002, care se referă la “Ambalaje. Ambalaje rezistente la manipularea lor de către copii.

Condiţii şi metode de încercare pentru ambalajele care nu se reînchid, destinate produselor

nefarmaceutice”.

PARTEA B

Prevederi referitoare la dispozitivele care permit detectarea tactilă a

pericolelor

Specificaţiile tehnice pentru dispozitivele care permit detectarea tactilă a pericolelor

trebuie să fie conforme cu standardul român SR EN ISO 11683:2000, care se referă la

“Ambalaje. Indicaţii tactile de pericol. Condiţii”.

96

Page 97: Note de Curs_final

97

Page 98: Note de Curs_final

ANEXA 4 : SIMBOLURI SI INDICATII DE PERICOL PENTRU

SUBSTANTELE SI PREPARATELE PERICULOARE

SIMBOLURI ŞI INDICAŢII DE PERICOL PENTRU SUBSTANŢELE ŞI

PREPARATELE PERICULOASE

1) Simbolurile grafice de avertizare

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10

1.E-exploziv

2.O-oxidant

3.F-foarte inflamabil

4.F+ extrem de inflamabil

5.T-toxic

6.T+ foarte toxic

7.C- coroziv

8.Xn nociv

9.Xi iritant

10.N-periculos pentru mediu

Sunt transpuse prevederile din anexa II „Simboluri şi indicaţii de pericol pentru

substanţele şi preparatele periculoase" la Directiva Consiliului 67/548/EEC privind

clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase, cu amendamentele şi

adaptările la progresul tehnic (ATP), inclusiv Directiva Consiliului 2001/59/EC, conţinând

adaptarea pentru a 28-a oară la progresul tehnic.

98

Page 99: Note de Curs_final

ANEXA 5 : NATURA RISCURILOR SPECIFIC ATRIBUITE

SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR PERICULOARE(R1-68)

NATURA RISCURILOR SPCIFICE ATRIBUITE SUBSTANŢELOR ŞI

PREPARATELOR PERICULOASE

R1 Exploziv în stare uscată.

R2 Risc de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.

R3 Risc mare de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere.

R4 Formează compuşi metalici explozivi foarte sensibili.

R5 Pericol de explozie sub acţiunea căldurii.

R6 Pericol de explozie în contact sau fără contact cu aerul.

R7 Poate provoca incendiu.

R8 Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu.

R9 Exploziv în amestec cu materiale combustibile.

R10 Inflamabil.

R11 Foarte inflamabil.

R12 Extrem de inflamabil.

R14 Reacţionează violent la contactul cu apa.

R15 La contactul cu apa degajă gaze extrem de inflamabile.

R16 Exploziv în amestec cu substanţe oxidante.

R17 Inflamabil spontan în aer.

R18 La utilizare, vaporii pot forma cu aerul amestecuri explozive/ inflamabile.

R19 Poate forma peroxizi explozivi.

R20 Nociv prin inhalare.

R21 Nociv în contact cu pielea.

R22 Nociv în caz de înghiţire.

R23 Toxic prin inhalare.

R24 Toxic în contact cu pielea.

R25 Toxic în caz de înghiţire.

R26 Foarte toxic prin inhalare.

R27 Foarte toxic în contact cu pielea.

R28 Foarte toxic în caz de înghiţire.

99

Page 100: Note de Curs_final

R29 La contactul cu apa degajă gaze toxice.

R30 Poate deveni foarte inflamabil în timpul utilizării.

R31 La contactul cu acizi degajă gaze toxice.

R32 La contactul cu acizii degajă gaze foarte toxice.

R33 Pericol de efecte cumulative.

R34 Provoacă arsuri.

R35 Provoacă arsuri grave.

R36 Iritant pentru ochi.

R37 Iritant pentru sistemul respirator.

R38 Iritant pentru piele.

R39 Pericol de efecte ireversibile foarte grave.

R40 Posibil efect cancerigen — dovezi insuficiente.

R41 Risc de leziuni oculare grave.

R42 Poate provoca sensibilizare prin inhalare.

R43 Poate provoca sensibilizare în contact cu pielea.

R44 Risc de explozie dacă este încălzit în spaţiu închis.

R45 Poate cauza cancer.

R46 Poate provoca modificări genetice ereditare.

R48 Pericol de efecte grave asupra sănătăţii în caz de expunere prelungită.

R49 Poate cauza cancer prin inhalare.

R50 Foarte toxic pentru organismele acvatice.

R51 Toxic pentru organismele acvatice.

R52 Nociv pentru organismele acvatice.

R53 Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.

R54 Toxic pentru floră.

R55 Toxic pentru faună.

R56 Toxic pentru organismele din sol.

R57 Toxic pentru albine.

R58 Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului înconjurător.

R59 Periculos pentru stratul de ozon.

R60 Poate afecta fertilitatea.

100

Page 101: Note de Curs_final

101

Page 102: Note de Curs_final

R61 Poate provoca efecte adverse asupra copilului în timpul sarcinii.

R62 Risc posibil de afectare a fertilităţii.

R63 Risc posibil de a dăuna copilului în timpul sarcinii.

R64 Risc posibil pentru sugarii hrăniţi cu lapte matern.

R65 Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire. R66

Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii. R67

Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi ameţeală.

R68 Risc posibil de efecte ireversibile.

COMBINAŢII DE FRAZE R

R14/15 Reacţionează violent cu apa, cu degajare de gaze extrem de inflamabile.

R15/29 La contact cu apa se degajă gaze toxice şi extrem de inflamabile. R20/21

Nociv prin inhalare şi în contact cu pielea.

R20/22 Nociv prin inhalare şi prin înghiţire.

R20/21/22 Nociv prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.

R21/22 Nociv în contact cu pielea şi prin înghiţire.

R23/24 Toxic prin inhalare şi în contact cu pielea.

R23/25 Toxic prin inhalare şi prin înghiţire.

R23/24/25 Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.

R24/25 Toxic în contact cu pielea şi prin înghiţire.

R26/27 Foarte toxic prin inhalare şi în contact cu pielea.

R26/28 Foarte toxic prin inhalare şi prin înghiţire.

R26/27/28 Foarte toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.

R27/28: Foarte toxic în contact cu pielea şi prin înghiţire.

R36/37 Iritant pentru ochi şi sistemul respirator.

R36/38 Iritant pentru ochi şi pentru piele.

R36/37/38 Iritant pentru ochi, sistemul respirator şi pentru piele.

R37/38 Iritant pentru sistemul respirator şi pentru piele.

R39/23 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare.

R39/24 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave în contact cu pielea.

R39/25 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin înghiţire.

102

Page 103: Note de Curs_final

R39/23/24 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi în contact

cu pielea.

R39/23/25 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi prin înghiţire.

R39/24/25 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave în contact cu pielea şi prin

înghiţire.

R39/23/24/25 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, în

contact cu pielea şi prin înghiţire.

R39/26 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare.

R39/27 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave în contact cu pielea.

R39/28 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin înghiţire. R39/26/27

Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi în

contact cu pielea.

R39/26/28 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi prin

înghiţire.

R39/27/ Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave în contact cu pielea şi prin

înghiţire.

R39/26/27/28 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, în

contact cu pielea şi prin înghiţire.

R42/43 Poate provoca sensibilizare prin inhalare şi în contact cu pielea.

R48/20: Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin

inhalare.

R48/21 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită în

contact cu pielea.

R48/22 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin înghiţire.

R48/20/21 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare

şi în contact cu pielea.

R48/20/22 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare

şi prin înghiţire.

103

Page 104: Note de Curs_final

104

Page 105: Note de Curs_final

R48/21/22 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită în contact cu

pielea şi prin înghiţire.

R48/20/21/22 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin

inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.

R48/23 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin

inhalare.

R48/24 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită în

contact cu pielea.

R48/25 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin înghiţire.

R48/23/24 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare

şi în contact cu pielea.

R48/23/25 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare

şi prin înghiţire.

R48/24/25 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită în contact cu

pielea şi prin înghiţire.

R48/23/24/25 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin

inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.

R50/53 Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen

lung asupra mediului acvatic.

R51/53 Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung

asupra mediului acvatic.

R52/53 Nociv pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung

asupra mediului acvatic.

R68/20 Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare.

R68/21 Nociv: risc posibil de efecte ireversibile în contact cu pielea.

R68/22 Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin înghiţire.

R68/20/21 Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare şi în contact cu

pielea.

R68/20/22 Nociv: risc posibil de efecte ireversibile prin inhalare şi prin înghiţire.

105

Page 106: Note de Curs_final

106

Page 107: Note de Curs_final

ANEXA 6 : RECOMANDARI DE PRUDENT PRIVIND SUBSTANTELE

SI PREPARATELE PERICULOASE(S1-64)

RECOMANDĂRI DE PRUDENŢA PRIVIND SUBSTANŢELE ŞI

PREPARATELE PERICULOASE

S1 A se păstra sub cheie.

S2 A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

S3 A se păstra într-un loc răcoros.

S4 A se păstra departe de zonele locuite.

S5 A se păstra sub… (lichidul adecvat se specifică de producător). S6

A se păstra sub… (gazul inert se specifică de producător).

S7 A se păstra recipientul închis ermetic.

S8 A se păstra recipientul într-un loc uscat, ferit de umiditate.

S9 A se păstra recipientul într-un loc bine ventilat.

S12 A nu se închide ermetic recipientul.

S13 A se păstra departe de hrană, băuturi şi hrană pentru animale.

S14 A se păstra departe de … (materialele incompatibile se specifică de producător).

S15 A se păstra departe de căldură.

S16 A se păstra departe de orice flacără sau sursă de scântei —Fumatul interzis. S17

A se păstra departe de materiale combustibile.

S18 A se manipula şi a se deschide recipientul cu prudenţă. S20

A nu mânca sau bea în timpul utilizării.

S21 Fumatul interzis în timpul utilizării.

S22 A nu se inspira praful.

S23 A nu se inspira gazul/fumul/vaporii/aerosolii (termenul(ii) corespunzător(i) se

specific de producător).

S24 A se evita contactul cu pielea.

S25 A se evita contactul cu ochii.

S26 În cazul contactului cu ochii, spălaţi imediat cu multă apă şi consultaţi medicul. S27

Scoateţi imediat toată îmbrăcămintea contaminată.

S28 După contactul cu pielea, spălaţi imediat cu mult … (produsul corespunzător se specifică

de producător).

107

Page 108: Note de Curs_final

S29 A nu se arunca la canalizare.

S30 A nu se turna niciodată apă peste acest produs.

S33 A se lua măsuri de precauţie pentru evitarea descărcărilor electrostatice.

S35 A nu se arunca acest produs şi recipientul său decât după ce sau luat toate precauţiile.

S36 A se purta echipamentul de protecţie corespunzător.

S37 A se purta mănuşi corespunzătoare.

S38 În cazul unei ventilaţii insuficiente, a se purta echipament de respiraţie corespunzător.

S39 A se purta mască de protecţie a ochilor/feţei.

S40 Pentru curăţirea pardoselei sau a obiectelor contaminate cu acest produs, folosiţi … (se

specifică de producător).

S41 În caz de incendiu şi/sau explozie a nu se inspira fumul.

S42 În timpul fumigaţiilor/pulverizărilor, a se purta un echipament de respiraţie

corespunzător (termenul(ii) corespunzător(i) se specifică de producător).

S43 În caz de incendiu se va utiliza… (Mijloacele de stingere a incendiului se specifică de

producător. Dacă apa măreşte riscurile, se va adăuga “Niciodată nu folosiţi apă”).

S45 În caz de accident sau simptome de boală, consultaţi imediat medicul

S46 În caz de înghiţire, a se consulta imediat medicul şi a i se arăta ambalajul

(recipientul) sau eticheta.

S47 A se păstra la o temperatură care nu depăşeşte… oC (temperatura se specifică de

producător).

S48 A se păstra umezit cu… (materialul adecvat se specifică de producător).

S49 A se păstra numai în ambalajul (recipientul) original.

S50 A nu se amesteca cu …( se specifică de producător).

S51 A se utiliza numai în spaţii bine ventilate.

S52 A nu se utiliza pe suprafeţe mari în încăperi locuite.

S53 A se evita expunerea — a se procura instrucţiuni speciale înainte de utilizare. S56 A se

depozita produsul şi ambalajul (recipientul) său la locuri special de depozitare a deşeurilor

periculoase sau speciale.

108

Page 109: Note de Curs_final

109

Page 110: Note de Curs_final

S57 A se utiliza un ambalajul (recipientul) corespunzător pentru evitarea oricărei

contaminări a mediului înconjurător.

S59 Adresaţi-vă producătorului/furnizorului pentru informaţii privind

recuperarea/reciclarea.

S60 Acest produs şi ambalajul (recipientul) său se vor depozita ca un deşeu periculos. S61 A

se evita aruncarea în mediul înconjurător. A se consulta instrucţiunile speciale/fişa de

securitate.

S62 În caz de înghiţire, a nu se provoca voma: a se consulta imediat un medic şi a i se arăta

ambalajul (recipientul) sau eticheta.

S63 În caz de accident prin inhalare, se transportă victima în afara zonei contaminate şi se

menţine în stare de repaus.

S64: În caz de înghiţire, se clăteşte gura cu apă (numai dacă persoana este conştientă).

COMBINAŢII DE FRAZE S

S1/2 Păstraţi încuiat şi nu lăsaţi la îndemâna copiilor.

S3/7 Păstraţi ambalajul (recipientul) închis ermetic, într-un loc răcoros.

S3/9/14 Păstraţi într-un loc răcoros, bine ventilat departe de … (materialele incompatibile se

indică de producător).

S3/9/14/49 Păstraţi numai în ambalajul (recipientul) original, într-un loc răcoros, bine

ventilat, departe de… (materialele incompatibile se indică de producător).

S3/9/49 Păstraţi numai în ambalajul (recipientul) original, într-un loc răcoros, bine

ventilat.

S3/14 Păstraţi într-un loc răcoros, departe de… (materialele incompatibile se indică de

producător).

S7/8 Păstraţi ambalajul (recipientul) închis ermetic şi uscat (ferit de umiditate). S7/9

Păstraţi ambalajul (recipientul) închis ermetic şi într-un loc bine ventilat.

S7/47 Păstraţi ambalajul (recipientul) închis ermetic şi la o temperatură care să nu depăşească

…oC (temperatura se indică de producător).

S20/21 Nu mâncaţi, nu beţi şi nu fumaţi în timpul folosirii.

S24/25 Evitaţi contactul cu pielea şi ochii.

110

Page 111: Note de Curs_final

S27/28 După contactul cu pielea, scoateţi imediat toată îmbrăcămintea contaminată şi spălaţi

imediat cu mult … (produsul pentru spălare se specifică de producător). S29/35 Nu goliţi la

canalizare, aruncaţi acest produs şi ambalajul (recipientul) său numai după luarea tuturor

măsurilor de precauţie posibile.

S29/56 Nu goliţi la canalizare, eliminaţi acest produs şi ambalajul (recipientul) său la locurile

de colectare a deşeurilor periculoase sau speciale.

S36/37 Purtaţi echipament de protecţie şi mănuşi corespunzătoare.

S36/37/39 Purtaţi echipament de protecţie corespunzător, mănuşi şi mască de protecţie pentru

ochi/faţă.

S36/39 Purtaţi echipament de protecţie corespunzător şi mască de protecţie pentru ochi/faţă.

S37/39 Purtaţi mănuşi corespunzătoare şi mască de protecţie pentru ochi/faţă.

S47/49 Păstraţi numai în ambalajul (recipientul) original la o temperatură care să nu

depăşească…oC (temperatura se indică de producător).

111

Page 112: Note de Curs_final

CURS 7 REGULAMENTUL COMUNITATII EUROPENE PRIVIND ETICHETAREA,AMBALAREA SI CLASIFICAREA SUBSTANTELOR

PERICULOASERegulamentul CEE 1272 /2008

ANEXA 1. Cerinte privind clasificarea, etichetarea, ambalarea substantelor periculoase

Partea 1. Principii generale de etichetare si clasificare

-Definitii

-Clasificarea substantelor si a amestecurilor

-Etichetare

Partea 2. Pericole fizice

-Explozivi

-Definitii

-Criterii de clasificare

-Gaze inflamabile

-Gaze sub presiune

-Lichide inflamabile

Lichide piroforice

-Solide piroforice

-Substante sau amestecuri care se autoincalzesc

-Substante sau amestecuri care in contact cu apa emit substante inflamabile

-Lichide oxidante

-Solide oxidante

-Peroxizi organic

Substante corozive pentru

metale

Partea 3. Pericole pentru sanatate

Toxicitate acuta

Corodare/Iritarea pielii

Lezarea grava a ochilor/Iritarea ochilor

Sensibilizarea cailor respiratorii/pielii

Mutagenitatea celulelor embrionare

Cancerigenitatea

112

Page 113: Note de Curs_final

Toxicitate pentru reproducere

Toxicitate asupra unui organ tinta specific-o singura expunere Toxicitate

asupra unui organ tinta specific-expunere repetata Pericol prin aspirare

Partea 4. Pericole pentru mediu

Pericole pentru mediul acvatic

Partea 5. Clasa de pericol suplimentar pentru UE Periculos

pentru stratul de ozon

Anexa II.

*Reguli specific privind ambalarea, etichetarea anumitor amestecuri. 1. Informatii

suplimentare privind pericolele.

Proprietati fizice 2.Proprietati

privind sanatatea

*Reguli speciale privind elementele suplimentare de etichetare pentru anumite

amestecuri.

*Regula speciala privind etichetarea produselor de protective a plantelor.

*Lista cu substante si amestecuri periculoase carora li se aplica art.29, alin. 3.

113

Page 114: Note de Curs_final

114

Page 115: Note de Curs_final

Anexa III: Lista frazelor de pericol/Informatii suplimentare privind pericolele.

Anexa IV: Lista frazelor de precautie.

Criterii de selectie a frazelor de precautie.

Anexa V: Pictograme de pericol.

1.Pericole fizice

Anexa VI: Clasificarea si etichetarea armonizate ale anumitor substante periculoase.

Anexa VII: Tabele de corespondenta intre clasificarea in temeiul directive 67/548/CEE si

clasificarea in temeiul prezentului regulament.

Regulamentul comunitatii europene privind etichetarea, ambalarea si

clasificarea substantelor periculoase

Regulamentul CEE/2008

Cerinte privind clasificarea, etichetarea, ambalarea substantelor

periculoase

Scopul şi domeniul de aplicare

(1) Scopul prezentului regulament îl constituie garantarea unui înalt nivel de

protecţie sănătăţii oamenilor şi a mediului, precum şi libera circulaţie a substanţelor,

amestecurilor şi articolelor, menţionate la articolul 4 alineatul (8) prin:

(a) armonizarea criteriilor de clasificare a substanţelor şi amestecurilor şi a regulilor

privind etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor periculoase;

(b) prevederea unei obligaţii pentru:

(i) producătorii, importatorii şi utilizatorii din aval de a clasifica substanţele şi

amestecurile introduse pe piaţă;

(ii)producătorii unei substanţe sau ai unui amestec de a eticheta şi ambala

substanţele şi amestecurile introduce pe piaţă;

115

Page 116: Note de Curs_final

(iii) producători, fabricanţi de articole şi importatori de a clasifica substanţele

care nu sunt încă introduse pe piaţă care fac obiectul înregistrării sau notificării în temeiul

Regulamentului (CE) nr. 1907/2006;

(c) prevederea unei obligaţii pentru producătorii şi importatorii de substanţe de a

notifica agenţia cu privire la astfel de elemente de clasificare şi etichetare în cazul în care

acestea nu au fost încă transmise agenţiei ca parte a procesului de înregistrare în

conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/2006;

(d) stabilirea unei liste de substanţe cu elementele de clasificare şi etichetare

armonizate la nivel comunitar în partea 3 din anexa VI;

(e) stabilirea unui inventar de clasificare şi etichetare a substanţelor, care să cuprindă

toate notificările, declaraţiile şi clasificările armonizate şi elementele de etichetare menţionate

la literele (c) şi (d).

(2) Prezentul regulament nu se aplică:

116

Page 117: Note de Curs_final

117

Page 118: Note de Curs_final

(a) substanţelor radioactive şi amestecurilor circumscrise domeniului de aplicare

a Directivei 96/29/Euratom a Consiliului din 13 mai 1996 de stabilire a normelor de

securitate de bază privind protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei împotriva

pericolelor prezentate de radiaţiile ionizante (1);

(b) substanţelor şi amestecurilor care fac obiectul controlului vamal, cu condiţia să nu

fie supuse niciunui tratament sau niciunei transformări, şi care se află într-un depozit temporar

sau într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber,în vederea reexportării, sau în tranzit;

(c) intermediarilor neizolaţi;

(d) substanţelor şi amestecurilor destinate cercetării ştiinţifice şi dezvoltării, care nu

sunt introduse pe piaţă, cu condiţia de a fi utilizate în condiţii controlate, în conformitate cu

legislaţia comunitară referitoare la locul de muncă şi la mediu.

(3) Deşeurile, astfel cum sunt definite în Directiva 2006/12/CE a Parlamentului

European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deşeurile (2), nu sunt considerate

substanţe, amestecuri sau articole în înţelesul articolului 2 din prezentul regulament.

(4) Statele membre pot să acorde derogări de la prezentul regulament în cazuri speciale

pentru anumite substanţe sau amestecuri atunci când acest lucru este necesar

în interese de apărare.

(5) Prezentul regulament nu se aplică substanţelor şi amestecurilor în următoarele

forme, aflate în stare finită şi destinate utilizatorului final:

(a) medicamente, astfel cum sunt definite în Directiva 2001/ 83/CE;

(b) produse medicamentoase de uz veterinar, astfel cum sunt definite în Directiva

2001/82/CE;

(c) produse cosmetice, astfel cum sunt definite în Directiva 76/ 768/CEE;

(d) dispozitive medicale, astfel cum sunt definite în Directivele 90/385/CEE şi

93/42/CEE, care sunt invazive sau care sunt utilizate în contact fizic direct cu corpul uman, şi

în Directiva 98/79/CE;

(e) alimente sau furaje, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 178/2002,

inclusiv atunci când sunt utilizate:

(i) ca aditivi în produse alimentare, fiind circumscrise domeniului de aplicare a

Directivei 89/107/CEE;

118

Page 119: Note de Curs_final

(ii) ca arome în produse alimentare, fiind circumscrise domeniului de aplicare a

Directivei 88/388/CEE şi al Deciziei 1999/217/CE;

(iii) ca aditivi în furaje, fiind circumscrise domeniului de aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 1831/2003;

(iv) în hrana pentru animale, fiind circumscrise domeniului de aplicare a

Directivei 82/471/CEE.

(6) Cu excepţia cazului în care se aplică articolul 33, prezentul regulament nu se aplică

transportului aerian, maritim, rutier, feroviar sau pe căile navigabile interioare al mărfurilor

periculoase.

Substanţe şi amestecuri periculoase şi specificarea claselor de pericol

O substanţă sau un amestec care respectă criteriile privind pericolele fizice, pentru

sănătate sau pentru mediu, stabilite în părţile 2-5 din anexa I, este considerat periculoasă

(periculos) şi se clasifică în raport cu clasele de pericol corespunzătoare prevăzute în

respectiva anexă.

În cazul în care, în anexa I, clasele de pericol se diferenţiază pe baza căii de expunere

sau a naturii efectelor, substanţa sau amestecul se clasifică în conformitate cu diferenţierea în

cauză.

Obligaţii generale de clasificare, etichetare şi ambalare

(1) Producătorii, importatorii şi utilizatorii din aval trebuie să clasifice substanţele sau

amestecurile în conformitate cu titlul II înainte de a le introduce pe piaţă

(2) Fără a aduce atingere cerinţelor prevăzute la alineatul (1), producătorii, fabricanţii

de articole şi importatorii clasifică substanţele care nu sunt introduse încă pe piaţă în

conformitate cu titlul II, în cazul în care:

(a) articolul 6, articolul 7 alineatul (1) sau (5), articolul 17 sau articolul 18 din

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 prevede înregistrarea substanţei;

(b) articolul 7 alineatul (2) sau articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006

prevede notificarea.

119

Page 120: Note de Curs_final

120

Page 121: Note de Curs_final

(3) În cazul în care o substanţă face obiectul clasificării şi etichetării armonizate

în conformitate cu titlul V printr-o intrare în partea 3 din anexa VI, substanţa în cauză se

clasifică în conformitate cu intrarea respectivă şi nu se efectuează o clasificare a substanţei în

conformitate cu titlul II în funcţie de clasele de pericol sau de diferenţierile acoperite de

intrarea respectivă.

(4) În cazul în care o substanţă sau un amestec este clasificat(ă) ca periculos

(periculoasă), furnizorii se asigură că substanţa sau amestecul se etichetează şi ambalează în

conformitate cu titlurile III şi IV înainte de introducerea pe piaţă.

(5) În vederea îndeplinirii responsabilităţilor prevăzute la alineatul (4), distribuitorii

pot utiliza clasificarea unei substanţe sau a unui amestec rezultată, în conformitate cu titlul II,

stabilită de către un operator din lanţul de aprovizionare.

(6) În vederea îndeplinirii responsabilităţilor prevăzute la alineatul (1) şi la alineatul

(4), utilizatorii din aval pot utiliza clasificarea unei substanţe sau a unui amestec rezultată, în

conformitate cu titlul II, stabilită de către un operator din lanţul de aprovizionare, cu condiţia

ca aceştia să nu schimbe compoziţia substanţei sau a

amestecului.

(7) Un amestec menţionat în partea 2 din anexa II, care conţine orice fel de substanţă

clasificată ca periculoasă, este introdus pe piaţă numai dacă este etichetat în

conformitate cu titlul III.

(8) În sensul prezentului regulament, articolele menţionate în secţiunea 2.1 din anexa I

se clasifică, etichetează şi ambalează în conformitate cu regulile pentru substanţe şi

amestecuri, înainte de a fi introduse pe piaţă.

(9) Distribuitorii din cadrul unui lanţ de aprovizionare cooperează în vederea

respectării cerinţelor de clasificare, etichetare şi ambalare prevăzute în prezentul

regulament.

(10) Substanţele şi amestecurile se introduc pe piaţă numai atunci când

corespund prezentului regulament.

Modificări ale Directivei 67/548/CEE

Directiva 67/548/CEE se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1 alineatul (2), al doilea paragraf se elimină.

2. Articolul 4 se modifică după cum urmează:

121

Page 122: Note de Curs_final

122

Page 123: Note de Curs_final

(a) alineatul (3) se înlocuieşte cu următorul text: În cazul în care o intrare care conţine

clasificarea şi etichetarea armonizate pentru o anumită substanţă a fost inclusă

în partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului

European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi

ambalarea substanţelor şi amestecurilor (*), substanţa se clasifică în conformitate cu intrarea

respectivă, iar alineatele (1) şi (2) nu se aplică categoriilor de pericol acoperite

de respectiva intrare.

(b) alineatul (4) se elimină.

3. Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a) la alineatul (1), al doilea paragraf se elimină;

(b) alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text: Măsurile de la alineatul (1) primul

paragraf se aplică până la data la care substanţa figurează în partea 3 din anexa

VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/ 2008, pentru categoriile de pericol acoperite de

respectiva intrare sau până la data la care o decizie în sensul de a nu include substanţa a fost

luată, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 37 din Regulamentul (CE) nr.

1272/2008.”

4. Articolul 6 se înlocuieşte cu următorul text: Producătorii, distribuitorii şi

importatorii de substanţe care figurează în EINECS dar pentru care partea 3 din anexa

VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 nu include nicio intrare, efectuează o investigaţie

pentru a lua la cunoştinţă de existenţa datelor relevante şi accesibile existente cu privire la

proprietăţile unor asemenea substanţe.

5. La articolul 22, alineatele (3) şi (4) se elimină.

6. La articolul 23, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(a) la litera (a), cuvintele „anexa I” se înlocuiesc cu cuvintele „partea 3 din anexa

VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008”;

(b) la litera (c), cuvintele „anexa I” se înlocuiesc cu cuvintele „partea 3 din anexa

VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008”;

(c) la litera (d), cuvintele „anexa I” se înlocuiesc cu cuvintele „partea 3 din anexa

VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008”.

7. La articolul 24 alineatul (4), al doilea paragraf se elimină. 8.

Articolul 28 se elimină.

123

Page 124: Note de Curs_final

Anexa I

Partea 1. Principiile generale de etichetare si clasificare

Definiţii

Gaz înseamnă o substanţă care:

(i) la 50 oC are o presiune a vaporilor mai mare de 300 kPa (presiune

absolută);

(ii) este complet gazoasă la 20 oC şi la o presiune standard de 101,3 kPa.

Lichid înseamnă o substanţă sau un amestec care:

(i) la 50 oC are o presiune a vaporilor de cel mult 300 kPa (3 bar);

(ii) nu este complet gazos la 20 oC şi la o presiune standard de 101,3 kPa;

(iii) are un punct de topire sau punctul iniţial de topire la 20 oC sau mai puţin şi

la o presiune standard de 101,3 kPa.

Solid înseamnă o substanţă sau un amestec care nu respectă definiţia lichidului

sau gazului.

Clasificarea substanţelor şi a amestecurilor

Cooperarea în vederea îndeplinirii cerinţelor prevăzute în prezentul

regulament

Furnizorii din cadrul unui lanţ de aprovizionare cooperează în vederea îndeplinirii

cerinţelor de clasificare, etichetare şi ambalare prevăzute în prezentul

regulament.

Rolul şi utilizarea avizului experţilor şi evaluarea forţei probante a datelor

În cazul în care criteriile nu se pot aplica direct informaţiilor identificate disponibile,

sau dacă sunt disponibile numai informaţiile menţionate la articolul 6 alineatul (5), forţa

probantă a datelor se evaluează utilizând avizul experţilor, în conformitate cu articolul 9

alineatul (3) şi, respectiv, articolul 9 alineatul (4).

Abordarea în cazul clasificării amestecurilor poate include utilizarea avizului experţilor

în câteva domenii pentru a garanta faptul că informaţiile existente pot fi utilizate pentru cât

mai multe amestecuri posibil în vederea asigurării protecţiei sănătăţii umane şi a mediului.

124

Page 125: Note de Curs_final

125

Page 126: Note de Curs_final

Principii de corelare pentru clasificarea amestecurilor atunci când nu sunt

disponibile date de testare pentru întregul amestec

Atunci când amestecul propriu-zis nu a fost testat pentru a i se determina

proprietăţile periculoase, dar există suficiente date pentru amestecuri similare testate şi pentru

fiecare substanţă periculoasă componentă pentru a caracteriza în mod corespunzător

periculozitatea amestecului respectiv, aceste date trebuie utilizate în conformitate cu

următoarele reguli de corelare menţionate în articolul 9 alineatul (4) pentru fiecare clasă de

pericol din partea 3 şi din partea 4 din prezenta anexă, sub rezerva oricăror dispoziţii specifice

pentru amestecurile din fiecare clasă de pericol.

Diluarea

Dacă un amestec este diluat cu o substanţă (diluant) clasificată într-o categorie de

pericol echivalentă sau inferioară categoriei substanţei componente originale celei mai puţin

periculoase şi care nu este de aşteptat să afecteze clasificarea periculozităţii altor substanţe

componente, se aplică una dintre cele de mai jos:

— noul amestec va fi clasificat ca fiind echivalent cu amestecul iniţial;

— metoda explicată în fiecare secţiune din partea 3 şi din partea 4 privind clasificarea

amestecurilor atunci când sunt disponibile date pentru toţi componenţii sau doar pentru

anumiţi componenţi ai amestecului;

— în cazul toxicităţii acute, metoda de clasificare a amestecurilor pe baza

ingredientelor amestecului (formula de aditivitate).

Includerea în loturi

Se poate presupune că un lot de producţie a unui amestec are o categorie de pericol

echivalentă în mod substanţial cu cea a unui alt lot de producţie pentru acelaşi produs

comercial fabricat de către sau sub controlul aceluiaşi furnizor, cu excepţia cazului în care

există motive de a crede că există o variaţie suficient de semnificativă pentru a determina

modificarea clasificării pericolelor. În acest din urmă caz, este necesară o nouă evaluare.

126

Page 127: Note de Curs_final

127

Page 128: Note de Curs_final

Aerosoli

Un amestec cu formă de aerosol se clasifică în aceeaşi categorie de pericol ca şi un

amestec care nu are formă de aerosol, cu condiţia ca gazul propulsor adăugat să nu afecteze

proprietăţile periculoase ale amestecului la pulverizare şi să existe dovezi ştiinţifice că

amestecul cu formă de aerosol nu este mai periculos decât amestecul care nu are formă de

aerosol.

Etichetarea

Dimensiunile şi structura elementelor etichetei

Pictogramele de pericol constă dintr-un simbol negru pe un fundal alb cu un chenar

roşu suficient de mare pentru a fi clar vizibil.

Pictogramele de pericol trebuie să aibă forma unui pătrat imprimat pe etichetă. Fiecare

pictogramă trebuie să ocupe cel puţin a cincisprezecea parte din suprafaţa etichetei

armonizate, dar suprafaţa sa minimă să nu fie

mai mică de 1 cm2.

Derogări de la cerinţele privind etichetarea în cazuri speciale

În conformitate cu articolul 23, se aplică următoarele derogări:

Butelii de gaz transportabile

În ceea ce priveşte buteliile de gaz transportabile, se va permite folosirea uneia

dintre alternativele prezentate în continuare pentru buteliile de gaz având o capacitate

în apă mai mică de sau egală cu 150 de litri:

(a) Format şi dimensiuni care să urmeze prevederile ediţiei curente a

Standardului ISO 7225 cu privire la „Butelii de gaz – Etichete de avertizare.

(b) Informaţiile specificate la articolul 17 pot fi furnizate pe un disc sau pe o etichetă

informativ(ă) durabil( ă), ataşat(ă) pe cilindru.

Recipiente de gaz pentru propan, butan sau gaz petrolier lichefiat (GPL)

Dacă propanul, butanul sau gazul petrolier lichefiat ori un amestec conţinând aceste

substanţe clasificate în conformitate cu criteriile din prezenta anexă este introdus pe piaţă în

butelii reîncărcabile închise ori în butelii nereîncărcabile, conform standardului EN 417, ca

gaz combustibil destinat exclusiv combustiei (ediţia curentă a standardului EN 417, cu privire

la „Butelii metalice nereîncărcabile de gaz petrolier

128

Page 129: Note de Curs_final

lichefiat, cu sau fără supapă, pentru utilizare la echipamente portabile; construcţie, inspecţie,

testare şi marcare”), aceste butelii trebuie etichetate doar cu pictograma adecvată şi cu frazele

de pericol şi frazele de precauţie privind inflamabilitatea.

Aerosoli şi recipiente echipate cu un dispozitiv de pulverizare sigilat şi care

conţin substanţe sau amestecuri clasificate ca prezentând pericol prin aspirare

Cu privire la aplicarea secţiunii 3.10.4, substanţele sau amestecurile clasificate în

conformitate cu criteriile din secţiunile 3.10.2 şi 3.10.3 nu trebuie să fie etichetate pentru acest

pericol dacă sunt introduse pe piaţă în recipiente pentru aerosoli sau în

recipiente echipate cu un dispozitiv de pulverizare sigilat.

Metale în stare masivă, aliaje, amestecuri care conţin polimeri, amestecuri care

conţin elastomeri

Metalele în stare masivă, aliajele, amestecurile care conţin polimeri şi amestecurile care

conţin elastomeri nu necesită o etichetă conform prezentei anexe dacă nu prezintă un pericol

pentru sănătatea umană prin inhalare, ingestie sau contact cu pielea ori pentru mediul acvatic

în forma în care sunt introduse pe piaţă, chiar dacă ele sunt clasificate ca fiind periculoase

conform criteriilor din prezenta anexă.

Etichetarea ambalajului solubil de unică utilizare

Elementele de etichetare pot fi omise de pe ambalajul solubil de unică utilizare

în cazurile în care:

a) Conţinutul fiecărui ambalaj solubil nu depăşeşte un volum de 25 ml;

b) Conţinutul ambalajului solubil este clasificat exclusiv într-una sau mai multe dintre

categoriile de pericol prevăzute la punctul 1.5.2.1.1 litera (b);

c) Ambalajul solubil este cuprins într-un ambalaj exterior care îndeplineşte integral

cerinţele prevăzute la articolul 17.

129

Page 130: Note de Curs_final

Partea 2: Pericole fizice

Explozive

Definitie

Clasa de explozivi cuprinde:

(a) Substanţe şi amestecuri explozive;

(b) Articole explozive, cu excepţia dispozitivelor care conţin substanţe sau

amestecuri explozive în asemenea cantitate sau cu asemenea caracter, încât aprinderea

sau iniţierea lor din neatenţie sau din greşeală nu poate provoca niciun efect extern articolului

prin proiectare, foc, fum, căldură sau zgomot puternic;

(c) Substanţe, amestecuri şi articole care nu sunt menţionate la literele (a) şi (b),

care sunt fabricate în scopul de a produce un efect practic, exploziv sau pirotehnic.

Criterii de clasificare

Substanţele, amestecurile şi articolele din această clasă se clasifică ca fiind explozive

instabile.Metodele de testare sunt descrise în Recomandările ONU privind transportul

mărfurilor periculoase, Manualul de teste şi criterii partea I.

Substanţele, amestecurile şi articolele din această clasă, care nu se clasifică ca fiind

exploziv instabil, se include într-una din următoarele şase diviziuni în funcţie de tipul de

pericol pe care îl prezintă:

(a) Diviziunea 1.1 Substanţe, amestecuri şi articole care prezintă pericol de explozie în

masă ;

(b) Diviziunea 1.2 Substanţe, amestecuri şi articole care prezintă pericol de proiectare,

dar care nu prezintă şi pericol de explozie în masă;

(c) Diviziunea 1.3 Substanţe, amestecuri şi articole care prezintă pericol de incendiu şi

fie pericol de explozie mică, fie pericol de proiectare, fie ambele, dar care nu prezintă şi

pericol de explozie în masă:

(i) a căror combustie dă naştere la o căldură radiantă considerabilă; sau

(ii) care ard una după alta, producând efecte de explozie mică sau de proiectare,

sau ambele.

Clasificarea substanţelor, amestecurilor şi articolelor în clasa de pericol a explozivilor

şi atribuirea suplimentară într-o diviziune constituie o procedură foarte

130

Page 131: Note de Curs_final

complexă, în trei etape. Trebuie să se facă trimitere la Recomandările ONU privind

transportul mărfurilor periculoase.

O substanţă sau un amestec nu se clasifică ca fiind exploziv(ă) dacă:

(a) Nu sunt prezente în moleculă grupe chimice asociate proprietăţilor explosive;

(b) Substanţa conţine grupe chimice asociate unor proprietăţi explozive care includ

oxigen, iar bilanţul de oxigen calculat este mai mic de – 200;

(c) Când substanţa organică sau amestecul omogen de substanţe organice conţine grupe

chimice associate cu proprietăţi explozive, dar energia exotermă de descompunere este mai

mică decât 500 J/g, iar aportul exoterm la descompunere este

sub 500 oC.

Gaze inflamabile

Definiţie

Gaz inflamabil înseamnă un gaz sau un amestec de gaze cu un domeniu de

inflamabilitate cu aerul la 20 oC şi o presiune standard de 101,3 kPa.

Criterii de clasificare

Criterii pentru gaze inflamabile

Gaze care, la 20 oC şi o presiune standard de 101,3 kPa:

(a) se pot aprinde când sunt într-un amestec de 13 % sau mai puţin ca volum în

aer;

(b) au un domeniu de inflamabilitate cu aerul de cel puţin 12 %, indiferent de limita

minimă de inflamabilitate.

Inflamabilitatea trebuie determinată prin teste sau, în cazul amestecurilor pentru care

există suficiente date, prin calculare conform metodelor adoptate de ISO (a se vedea

standardul ISO 10156, cu modificările şi completările ulterioare, Gaze şi

amestecuri de gaze.

Gaze sub presiune

Definiţie

Gazele sub presiune sunt gaze conţinute într-un recipient la o presiune de 200 kPa

(gauge) la 20 oC sau mai mult sau care sunt lichefiate sau lichefiate şi refrigerate.

131

Page 132: Note de Curs_final

132

Page 133: Note de Curs_final

Acestea includ gaze comprimate, gaze lichefiate, gaze dizolvate şi gaze

lichefiate refrigerate.

Temperatura critică este temperatura peste care un gaz pur nu poate fi lichefiat,

indiferent de gradul de compresie.

Criterii de clasificare Gaz comprimat: Un gaz care, la ambalare sub presiune, este în totalitate gazos

la – 50 oC; inclusiv toate gazele cu o temperatură critică ≤ – 50 oC.

Gaz lichefiat Un gaz care, la ambalare sub presiune, este parţial lichid la

temperaturi de peste – 50 oC.

Gaz dizolvat Un gaz care, la ambalare sub presiune, este dizolvat într-un

solvent în stare lichidă.

Lichide inflamabile

Definiţie

Lichid inflamabil înseamnă un lichid care are punctul de aprindere nu mai mare decât

60 oC.

Criterii de clasificare

Un lichid inflamabil trebuie clasificat într-una din cele trei categorii ale acestei clase .

Categoria Criterii

1 Punct de aprindere < 23 oC şi punct iniţial de fierbere ≤ 35 oC 2

Punct de aprindere < 23 oC şi punct iniţial de fierbere > 35 oC

3 Punct de aprindere ≥ 23 oC şi ≤ 60 oC

Pentru clasificarea lichidelor inflamabile sunt necesare date despre punctul de

aprindere şi punctul iniţial de fierbere. Datele pot fi determinate prin testare, găsite în

literatura de specialitate sau calculate.

Lichide piroforice - Definiţie

Lichid piroforic înseamnă o substanţă sau un amestec lichid(ă) care, chiar în cantităţi

mici, este susceptibil(ă) să se aprindă în cinci minute după ce intră în contact

cu aerul.

133

Page 134: Note de Curs_final

134

Page 135: Note de Curs_final

Lichidele piroforice se clasifică într-o singură categorie a acestei clase, utilizându-se

testul N.3 din Recomandările ONU privind transportul mărfurilor

periculoase.

Lichidul se aprinde în 5 minute dacă este vărsat peste un agent purtător inert şi expus la

aer ori aprinde sau carbonizează o hârtie filtru la contactul cu aerul în 5

minute.

Procedura de clasificare pentru lichidele piroforice nu trebuie aplicată dacă experienţa

dobândită în activităţile de producţie şi manipulare indică faptul că substanţa sau amestecul

nu se aprinde spontan în contact cu aerul la temperaturi

normale.

Solide piroforice

Definiţie

Solid piroforic înseamnă o substanţă solidă sau un amestec solid(ă) care, chiar în

cantităţi mici, este susceptibil(ă) să se aprindă în cinci minute după ce intră în contact

cu aerul.

Solidele piroforice se clasifică într-o singură categorie a acestei clase utilizându-se

testul N.2 din Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase.

Substanţa solidă se aprinde în 5 minute de la contactul cu aerul.

Consideraţii suplimentare privind clasificarea

Nu este necesar să fie aplicată procedura de clasificare pentru solidele piroforice dacă

experienţa dobândită în activităţile de producţie şi manipulare indică faptul că substanţa sau

amestecul nu se aprinde spontan în contact cu aerul la temperaturi

normale.

Solide-Substanţe sau amestecuri care se autoîncălzesc

Definiţie

O substanţă sau un amestec care se autoîncălzeşte este o substanţă sau un amestec

lichid(ă) ori solid(ă), altul/ alta decât un lichid sau solid piroforic, care prin reacţie cu aerul şi

fără aport de energie, este susceptibil(ă) de autoîncălzire; această substanţă sau acest amestec

diferă de un lichid sau solid piroforic prin aceea că se

135

Page 136: Note de Curs_final

aprinde numai în cantităţi mari (kilograme) şi după perioade lungi de timp (ore sau

zile).

Criterii de clasificare

O substanţă sau un amestec se clasifică drept substanţă sau amestec care se

autoîncălzeşte din această clasă dacă la testele efectuate în conformitate cu metoda de testare

stabilită în Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase.

O substanţă sau un amestec care se autoîncălzeşte se clasifică într-una din cele două

categorii ale acestei clase dacă, la testul efectuat în conformitate cu metoda de testare N.4 din

Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase.

Criterii pentru substanţe şi amestecuri care se autoîncălzesc

Se obţine un rezultat pozitiv la un test utilizându-se o mostră de 25 mm3 la 140

oC:

(a) Se obţine un rezultat pozitiv la un test care utilizează o mostră de 100 mm3 la 140

oC şi se obţine un rezultat negativ la un test care utilizează o mostră de 25 mm3 la 140 oC,

iar substanţa sau amestecul trebuie ambalate în ambalaje cu un volum mai

mare de 3 m3;

(b) Se obţine un rezultat pozitiv la un test care utilizează o mostră de 100 mm3 la 140

oC şi se obţine un rezultat negativ la un test care utilizează o mostră de 25 mm3 la 140 oC, se

obţine un rezultat pozitiv la un test care utilizează o mostră de 100 mm3 la 120 oC, iar

substanţa sau amestecul trebuie ambalate în ambalaje cu un volum mai

mare de 450 de litri;

(c) Se obţine un rezultat pozitiv la un test care utilizează o mostră de 100 mm3 la 140

oC şi se obţine un rezultat negativ la un test care utilizează o mostră de 25 mm3 la 140 oC şi

se obţine un rezultat pozitiv la un test care utilizează o mostră de 100 mm3

la 100 oC.

Substanţe şi amestecuri care, în contact cu apa, emit gaze inflamabile

Definiţie

Substanţe sau amestecuri care, în contact cu apa, emit gaze inflamabile înseamnă

substanţe sau amestecuri solide sau lichide care, prin interacţiunea cu apa, sunt

136

Page 137: Note de Curs_final

susceptibile să devină inflamabile spontan sau să producă gaze inflamabile în cantităţi

periculoase.

Criterii de clasificare

O substanţă sau un amestec care, în contact cu apa, emite gaze inflamabile, trebuie

clasificat(ă) într-una din cele trei categorii ale acestei clase, utilizându-se testul N. 5 din

Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase.

Orice substanţă sau amestec care reacţionează puternic cu apa la temperaturi ambientale

şi demonstrează în general o tendinţă a gazului produs de a se aprinde spontan sau care

reacţionează imediat cu apa la temperaturi ambientale astfel încât viteza de evoluţie a gazului

inflamabil este egală cu sau mai mare de 10 litri pe kilogram de substanţă pe minut.

Orice substanţă sau amestec care reacţionează uşor cu apa la temperaturi ambientale

astfel încât viteza maximă de evoluţie a gazului inflamabil este egală cu sau mai mare de 20

de litre pe kilogram de substanţă pe oră şi care nu îndeplineşte

criteriile pentru categoria 1.

Lichide oxidante

Definiţie

Lichid oxidant înseamnă o substanţă lichidă sau un amestec lichid care, deşi ca atare nu

este necesar să fie combustibil, poate, în general, prin cedarea oxigenului, să provoace sau să

contribuie la combustia unui alt material.

Criterii de clasificare

Lichidele oxidante se clasifică într-una din cele trei categorii ale acestei clase,

utilizându-se testul O.2 din Recomandările ONU privind transportul mărfurilor

periculoase.

Criterii pentru lichide oxidante

Orice substanţă sau amestec care, testat(ă) în amestec 1:1, în greutate, de substanţă (sau

amestec) şi celuloză, se aprinde spontan sau timpul mediu de creştere a presiunii unui

amestec 1:1, în greutate, de substanţă (sau amestec) şi celuloză este mai mic decât cel al unui

amestec 1:1, în greutate, 50 % acid percloric şi celuloză.

137

Page 138: Note de Curs_final

138

Page 139: Note de Curs_final

Orice substanţă sau amestec care, testat(ă) în amestec 1:1, în greutate, de substanţă (sau

amestec) şi celuloză, manifestă un timp mediu de creştere a presiunii mai mic decât sau egal

cu timpul mediu de creştere a presiunii unui amestec 1:1, în greutate, 40 % clorură de sodiu

în apă şi celuloză şi nu îndeplineşte criteriile pentru

categoria 1.

Solide oxidante

Definiţie

Solid oxidant înseamnă o substanţă solidă sau un amestec solid care, deşi nu este

combustibil ca atare, poate, în general, prin cedarea oxigenului, să provoace sau să

contribuie la combustia unui alt material.

Criterii de clasificare

Un solid oxidant se clasifică într-una din cele trei categorii ale acestei clase, utilizându-

se testul O.1 din Recomandările ONU privind transportul mărfurilor

periculoase.

Criterii pentru solide oxidante

Orice substanţă sau amestec care, testat(ă) în raport de 4:1 sau 1:1 mostră/celuloză, în

greutate, manifestă un timp mediu de ardere mai mic decât timpul mediu de ardere al unui

amestec de 3:2 în greutate, de bromat de potasiu şi celuloză.

Orice substanţă sau amestec care, testat(ă) în raport de 4:1 sau 1:1 mostră/celuloză, în

greutate, manifestă un timp mediu de ardere mai mic decât sau

egal cu timpul mediu de ardere al unui amestec de 2:3 în greutate, de bromat de

potasiu şi celuloză şi care nu îndeplineşte criteriile pentru categoria 1.

Piroxizi organic

Definiţie

Peroxid organic înseamnă o substanţă organică lichidă sau solidă care conţine structura

bivalentă „-O-O-” şi poate fi considerată ca derivat al peroxidului de hidrogen, în care unul

sau ambii atomi de hidrogen au fost înlocuiţi cu radicali

organici. Termenul peroxid organic include amestecuri (preparate) cu peroxizi organic

care conţin cel puţin un peroxid organic. Peroxizii organici sunt substanţe sau

139

Page 140: Note de Curs_final

amestecuri instabile termic care pot suferi o descompunere exotermă autoaccelerată. În plus,

pot prezenta una sau mai multe din proprietăţile următoare:

(i) sunt susceptibile de descompunere explozivă;

(ii) ard cu rapiditate;

(iii) sunt sensibile la şoc sau fricţiune;

(iv) reacţionează periculos cu alte substanţe.

Criterii de clasificare

Orice peroxid organic trebuie luat în considerare pentru clasificare în această clasă, cu

excepţia cazului în care conţine:

(a) nu mai mult de 1,0 % oxigen disponibil din peroxizii organici atunci când conţine

nu mai mult de 1,0 % peroxid de hidrogen; sau

(b) nu mai mult de 0,5 % oxigen disponibil din peroxizii organici atunci când conţine

mai mult de 1,0 % dar nu mai mult de 7,0 % peroxid de hidrogen.

Criterii pentru controlul temperaturii

Următorii peroxizi organici sunt supuşi controlului temperaturii:

(a) peroxizi organici de tipurile B şi C cu o SADT ≤ 50o C;

(b) peroxizi organici de tipul D care prezintă un efect mediu la încălzirea în spaţiu

închis (2) cu o SADT ≤ 50 oC sau care prezintă un efect redus sau nici un efect la încălzirea

în spaţiu închis cu o SADT ≤ 45 oC; şi

(c) peroxizi organici de tipurile E şi F cu o SADT ≤ 45 oC.

Substante corozive pentru metale

Definiţie

O substanţă sau un amestec care este corosiv(ă) pentru metale înseamnă o substanţă sau

un amestec care, prin acţiune chimică, poate deteriora substanţial sau

chiar distruge metale.

Criterii de clasificare

O substanţă sau un amestec care este corosiv(ă) pentru metale se clasifică într-o singură

categorie a acestei clase, utilizându-se testul din Recomandările ONU privind transportul

mărfurilor periculoase.

140

Page 141: Note de Curs_final

Criterii pentru substanţe şi amestecuri corosive pentru metale

Viteză de corodare a suprafeţelor de oţel sau aluminiu care depăşeşte 6,25 mm pe an la

o temperatură de testare de 55 oC, atunci când testele au loc pe ambele

materiale.

Viteza de corodare poate fi măsurată în conformitate cu metoda de testare din

Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase.

141

Page 142: Note de Curs_final

Partea 3. Pericole pentru sanatate - Toxicitatea acuta

Definiţii

Toxicitate acută înseamnă acele efecte adverse care apar în urma administrării orale sau

cutanate a unei singure doze de substanţă sau amestec sau a unor doze

multiple administrate în interval de 24 de ore sau în urma unei expuneri inhalatorii de

4 ore.

Clasa de pericol „Toxicitate acută” este diferenţiată în:

— Toxicitate acută orală;

— Toxicitate acută dermică;

— Toxicitate acută prin inhalare.

Criterii pentru clasificarea substanţelor în categoria de toxicitate acută

Substanţele pot fi încadrate într-una din cele patru categorii de toxicitate având la bază

toxicitatea acută orală,dermică sau prin inhalare.

Termenii „praf”, „ceaţă” şi „vapori” sunt definiţi după cum urmează:

— Praf (pulberi): particule solide dintr-o substanţă sau dintr-un amestec

suspendate într-un gaz (de obicei aer);

— Ceaţă: picături lichide dintr-o substanţă sau dintr-un amestec suspendate într-

un gaz (de obicei aer);

— Vapori: forma gazoasă a unei substanţe sau a unui amestec eliberată din starea sa

lichidă sau solidă.

Abordarea clasificării toxicităţii acute este secvenţială şi depinde de cantitatea de

informaţii disponibilă pentru amestecul propriu-zis şi pentru ingredientele sale.

Clasificarea toxicităţii acute a amestecurilor trebuie efectuată pentru fiecare cale de

expunere, dar este necesară numai pentru o singură cale de expunere atât timp cât această cale

este urmată (estimată sau testată) pentru toate ingredientele. Dacă toxicitatea acută este

determinată pentru mai mult de o cale de expunere, pentru clasificare se va folosi categoria de

pericol cea mai severă.

Corodare/Iritarea pielii - Definiţii

Corodarea pielii înseamnă producerea de leziuni ireversibile ale pielii; anume, necroza

vizibilă trecând de epidermă şi ajungând până la dermă, în urma aplicării

142

Page 143: Note de Curs_final

substanţei testate timp de până la 4 ore. Reacţiile corosive sunt tipic exemplificate de ulcere,

sângerare, cruste de sânge şi, spre sfârşitul perioadei de observaţie de 14 zile, prin decolorare

datorată depigmentării pielii, zone complete de alopecie, precum şi

cicatrice.

Pentru evaluarea leziunilor discutabile va fi luată în considerare histopatologia. Iritarea

pielii înseamnă producerea de leziuni reversibile ale pielii în urma

aplicării unei substanţe testate timp de până la 4 ore.

Criterii de clasificare a substanţelor

Mai mulţi factori trebuie luaţi în considerare pentru determinarea potenţialului de

corodare şi de iritare al substanţelor înainte de efectuarea testării. Substanţele

solide (pudre) pot deveni corosive sau iritante la umezire sau în contact cu pielea

umedă ori cu membrane mucoase.

La fel, extreme ale pH-ului precum ≤ 2 şi ≥ 11,5 pot să indice potenţialul de a provoca

efecte asupra pielii, în special atunci când capacitatea tampon este cunoscută, chiar dacă

corelaţia nu este perfectă. În general, astfel de substanţe sunt preconizate a

produce efecte semnificative asupra pielii.

Toate informaţiile de mai sus care sunt disponibile în legătură cu o substanţă sunt

utilizate pentru stabilirea necesităţii unei testări in vivo a iritării pielii.

Lezarea gravă a ochilor/iritarea ochilor

Definiţii

Lezarea gravă a ochilor înseamnă producerea de leziuni tisulare la ochi sau deteriorarea

fizică gravă a vederii, în urma aplicării unei substanţe de test pe suprafaţa anterioară a

ochiului, care nu sunt complet reversibile într-un interval de 21 de zile de

la aplicare.

Iritarea ochilor înseamnă producerea de modificări în ochi, în urma aplicării unei

substanţe de test pe suprafaţa anterioară a ochiului, care sunt complet reversibile într-

un interval de 21 de zile de la aplicare.

Criterii de clasificare a substanţelor

Sistemul de clasificare pentru substanţe implică o schemă secvenţială de testare şi

evaluare care combină informaţii preexistente privind lezarea gravă a ochilor şi

143

Page 144: Note de Curs_final

144

Page 145: Note de Curs_final

iritarea ochilor (inclusiv date referitoare la experienţa anterioară umană sau testele pe

animale), precum şi consideraţii asupra (Q) SAR şi rezultatul testelor in vitro validate în

scopul evitării testării de prisos pe animale.

Înainte de efectuarea vreunei testări in vivo în legătură cu lezarea gravă a

ochilor/iritarea ochilor, vor fi analizate toate informaţiile existente asupra substanţei.

În stabilirea potenţialului unei substanţe de a provoca lezarea gravă sau iritarea ochilor,

mai mulţi factori trebuie luaţi în considerare înainte de a trece la testare.

Sensibilizarea căilor respiratorii sau a pielii

Definiţii şi consideraţii generale

Sensibilizant pentru căile respiratorii înseamnă o substanţă care va produce o

hipersensibilitate a căilor respiratorii în urma inhalării sale.

Sensibilizant pentru piele înseamnă o substanţă care va produce o reacţie alergică în

urma contactului cu pielea.

Sensibilizarea include două faze: prima faza o constituie inducerea memoriei

imunologice specializate unui individ prin expunerea la un alergen. A doua fază o reprezintă

suscitarea, adică producerea unei reacţii alergice mediate celular sau

mediate prin anticorpi prin expunerea unui individ sensibilizat la un alergen.

Categorie de pericol pentru substanţe sensibilizante pentru căile respiratorii

Substanţele se clasifică ca fiind sensibilizante pentru căile respiratorii (categoria

1) conform următoarelor criterii:

(a) dacă există dovezi că substanţa poate provoca la oameni o hipersensibilitate

respiratorie specifică şi/sau

(b) dacă există rezultate pozitive obţinute în urma unui test corespunzător

efectuat pe animale.

Mutagenicitatea celulelor embrionare

Definiţii şi consideraţii generale

O mutaţie înseamnă o modificare permanentă în cantitatea sau structura

materialului genetic dintr-o celulă.

145

Page 146: Note de Curs_final

Termenul „mutaţie” se aplică atât modificărilor genetice ereditare care se pot manifesta la

nivel fenotipic, cât şi modificărilor adiacente ale ADN-ului atunci când acestea sunt

cunoscute (inclusiv modificări specifice ale perechii de bază şi translocări cromozomiale).

Termenul „mutagenic” şi „mutagen” va fi folosit pentru agenţii care generează o ocurenţă

crescută a mutaţiilor la populaţiile de celule şi/sau la organisme.

Criterii de clasificare a substanţelor

Această clasă de pericol are în principal în vedere substanţele care pot cauza mutaţii ale

celulelor embrionare la oameni şi care pot fi transmise descendenţilor.

În scopul clasificării pe baza mutagenicităţii celulelor embrionare, substanţele sunt

alocate în una din cele două categorii.

CATEGORIA 1: Substanţe despre care se ştie că induc mutaţii ereditare sau care

trebuie considerate că ar induce mutaţii ereditare ale celulelor embrionare la oameni.

CATEGORIA 2: Substanţe care prezintă un risc pentru oameni datorită posibilităţii ca

ele să inducă mutaţii ereditare ale celulelor embrionare la oameni.

Clasificarea în categoria 2 se bazează pe:

— date pozitive obţinute din experimente pe mamifere şi/sau, în unele cazuri, din

experimente in vitro, obţinute din:

— teste in vivo pe celule somatice de mamifere privind mutagenicitatea sau

— alte teste in vivo de genotoxicitate a celulelor somatice, care sunt sprijinite de

rezultate pozitive provenite din analizele in vitro privind mutagenicitatea.

Cancerigenitate

Definiţie

Cancerigen înseamnă o substanţă sau un amestec de substanţe care provoacă cancer sau

creşte incidenţa acestuia. Substanţele care au provocat tumori benigne şi

maligne în cadrul unor studii pe animale de laborator corect efectuate sunt considerate

de asemenea a fi cancerigeni umani prezumtivi sau susceptibili, cu excepţia cazului în care

există date solide care demonstrează că mecanismul formării tumorii nu este

pertinent pentru oameni.

146

Page 147: Note de Curs_final

Criterii de clasificare a substanţelor

În scopul clasificării în funcţie de cancerigenitate, substanţele sunt repartizate în una

din cele două categorii pe baza forţei probante a datelor şi pe baza unor

considerente suplimentare (ponderea datelor).

Categorii de pericol pentru cancerigeni

CATEGORIA 1: cunoscuţi sau prezumaţi ca fiind cancerigeni pentru oameni.

O substanţă este clasificată în categoria 1 de cancerigenitate pe baza datelor

epidemiologice şi/sau a datelor provenite din studii pe animale. O substanţă poate fi, de

asemenea, subclasificată în:

CATEGORIA 2: susceptibili ca având efect cancerigen asupra oamenilor

O substanţă este clasificată în categoria 2 se face pe baza datelor obţinute din studii pe

oameni şi/sau pe animale, dar care nu sunt suficient de convingătoare pentru a plasa substanţa

în categoria 1A sau 1B, pe baza forţei probante a datelor alături de consideraţii suplimentare.

Toxicitate pentru reproducere

Definiţii şi consideraţii generale

Toxicitatea pentru reproducere include efectele adverse asupra funcţiei sexuale şi asupra

fertilităţii la bărbaţii şi femeile adulte, precum şi toxicitatea evolutivă la descendenţi.

Definiţiile prezentate în continuare sunt adaptate după cele convenite ca definiţii de lucru în

Documentul IPCS/EHC nr. 225, Principii pentru evaluarea pericolelor pentru sănătate în ceea

ce priveşte reproducerea, asociate cu expunerea la substanţe chimice

În acest sistem de clasificare, toxicitatea pentru reproducere este împărţită în două

categorii principale:

(a)efecte adverse asupra funcţiei sexuale şi asupra fertilităţii;

(b)efecte adverse asupra dezvoltării descendenţilor.

În scopul clasificării, clasa de pericol Toxicitate pentru reproducere este împărţită

în:

— efecte adverse

— asupra funcţiei sexuale şi asupra fertilităţii sau

147

Page 148: Note de Curs_final

148

Page 149: Note de Curs_final

— asupra dezvoltării;

— efecte asupra alăptării sau prin intermediul alăptării.

Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură expunere

Definiţii şi consideraţii generale

Toxicitatea asupra unui organ ţintă specific (o singură expunere) este definită ca

toxicitatea de organ ţintă specifică, neletală, care rezultă dintr-o singură expunere la o

substanţă sau la un amestec.

Clasificarea identifică substanţa sau amestecul ca fiind un toxic asupra unui organ ţintă

specific şi care, ca atare, poate prezenta potenţial de producere a unor efecte adverse asupra

sănătăţii la oamenii care sunt expuşi la substanţa sau la amestecul în cauză.

Aceste efecte adverse asupra sănătăţii produse de o singură expunere includ efecte

toxice constante şi identificabile la oameni sau, la animalele de laborator, modificări

semnificative din punct de vedere toxicologic care au afectat funcţia sau morfologia

ţesutului/organului sau care au produs afectări grave ale biochimiei sau hematologiei

organismului, aceste modificări fiind relevante pentru sănătatea umană.

Clasa de pericol „Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură expunere” este

diferenţiată în:

— Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură expunere, categoria 1

şi 2;

— Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură expunere, categoria 3.

Categorii pentru toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură

expunere

Categoria 1. Substanţele care au produs toxicitate semnificativă la oameni sau

despre care, pe bazadatelor provenite din studii pe animale de laborator, se poate

presupune că produc toxicitate semnificativă la oameni în urma unei singure expuneri.

Categoria 2. Substanţe despre care, pe baza datelor provenite din studii pe animale de

laborator, se poate presupune că au potenţialul de a afecta sănătatea umană

în urma unei singure expuneri.

Categoria 3. Efecte temporare asupra organului ţintă

149

Page 150: Note de Curs_final

150

Page 151: Note de Curs_final

Această categorie include doar efectele narcotice şi iritarea tractului respirator. Acestea

sunt efecte asupra organului ţintă pentru care o substanţă nu îndeplineşte criteriile în vederea

clasificării în categoriile 1 sau 2 indicate mai sus.

Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – expunere repetată

Definiţii şi consideraţii generale

Toxicitatea asupra unui organ ţintă (expunere repetată) înseamnă toxicitatea asupra

unui organ ţintă specific rezultată dintr-o expunere repetată la o substanţă sau

la un amestec.

Clasificarea toxicităţii asupra unui organ ţintă (expunere repetată) identifică substanţa

ca fiind un toxic asupra unui organ ţintă specific care, prin urmare, poate prezenta un

potenţial de a produce efecte adverse asupra sănătăţii la oamenii care sunt expuşi la substanţa

respectivă.

Aceste efecte adverse asupra sănătăţii includ efecte toxice constante şi identificabile la

oameni sau, la animalele de laborator, modificări toxicologice semnificative care au afectat

funcţia sau morfologia unui ţesut/organ sau au produs modificări grave ale biochimiei sau

hematologiei organismului, aceste modificări fiind relevante pentru sănătatea umană.

Criterii de clasificare a substanţelor

Substanţele sunt clasificate ca fiind toxice asupra unui organ ţintă specific în urma

expunerii repetate prin utilizarea avizului experţilor (a se vedea secţiunea 1.1.1), pe baza

forţei probante a tuturor datelor disponibile, utilizându-se inclusiv valorile orientative

recomandate care iau în considerare durata expunerii şi doza/ concentraţia care a produs

efectul(ele), (a se vedea punctul 3.9.2.9), şi sunt plasate într-una din cele două categorii, în

funcţie de natura şi gravitatea efectului(elor) observat(e) .

Categoria 1. Substanţele care au produs toxicitate semnificativă la oameni sau

despre care, pe baza datelor provenite din studii pe animale de laborator, se poate

presupune că au potenţialul de a produce toxicitate semnificativă la oameni în urma

expunerii repetate.

151

Page 152: Note de Curs_final

152

Page 153: Note de Curs_final

Categoria 2. Substanţe despre care, pe baza datelor provenite din studii pe animale de

laborator, se poate presupune că au potenţialul de a fi dăunătoare sănătăţii

umane în urma expunerii repetate.

Pericol prin aspirare

Definiţii şi consideraţii generale

Aceste criterii oferă un mijloc de clasificare a substanţelor şi amestecurilor care

pot prezenta pericol de toxicitate prin aspirare pentru oameni.

„Aspirare” înseamnă pătrunderea unei substanţe lichide sau solide sau a unui amestec

lichid sau solid, direct prin cavitatea orală sau nazală sau indirect prin vomă, în trahee şi în

sistemul respirator inferior.

Toxicitatea prin aspirare include efecte acute grave precum pneumonia chimică, grade

diferite de leziune pulmonară sau decesul în urma aspiraţiei.

Aspiraţia este iniţiată în momentul inspirării, în intervalul necesar pentru o singură

respiraţie, atunci când materialul cauzativ se află la intersecţia tracturilor respirator superior

şi digestiv în regiunea laringofaringiană.

Aspiraţia unei substanţe sau a unui amestec poate avea loc la vomitare în urma

ingestiei.

Criterii de clasificare a substanţelor

Categoria 1

Substanţe despre care se ştie că provoacă pericole de toxicitate umană prin aspirare sau

care trebuie considerate ca şi cum ar provoca pericol de toxicitate umană

prin aspirare.

O substanţă este clasificată în categoria 1:

(a) pe baza datelor provenite din studii pe oameni fiabile şi de bună calitate sau

(b) dacă este o hidrocarbură şi are o vâscozitate cinematică de 20,5 mm2/s sau mai

mică, măsurată la 40 oC.

153

Page 154: Note de Curs_final

154

Page 155: Note de Curs_final

Partea 4: Perciole pentru mediu - Pericol pentru mediu acvatic

Definiţii

Toxicitate acvatică acută înseamnă proprietatea intrinsecă a unei substanţe de a fi

nocivă pentru un organism în urma unei expuneri pe termen scurt la acea substanţă.

Disponibilitatea unei substanţe înseamnă măsura în care această substanţă devine o

specie solubilă sau dezagregată.

Biodisponibilitatea (sau disponibilitatea biologică) înseamnă măsura în care o substanţă

este absorbită de un organism şi se răspândeşte într-o anumită zonă din acest organism.

Biodisponibilitatea depinde de proprietăţile fizico-chimice ale substanţei, de anatomia şi

fiziologia organismului, de farmacocinetică şi de calea de expunere.

Toxicitatea acvatică cronică înseamnă proprietatea intrinsecă a unei substanţe de

a provoca efecte adverse asupra organismelor acvatice pe parcursul unor expuneri

determinate în raport cu ciclul de viaţă al acestor organisme.

Periculos pentru mediul acvatic se împarte în:

— pericol acut pentru mediul acvatic;

— pericol cronic (pe termen lung) pentru mediul acvatic.

Elementele de bază de luat în considerare în ceea ce priveşte pericolele pentru

mediul acvatic sunt:

— toxicitatea acută pentru mediul acvatic;

— bioacumularea potenţială sau reală;

— degradarea (biotică sau abiotică) a compuşilor organici; şi

— toxicitatea cronică pentru mediul acvatic.

Clasificarea substanţelor şi amestecurilor ca periculoase pentru mediu necesită

identificarea pericolelor pe care acestea le prezintă pentru mediul acvatic. Mediul

acvativ este considerat din punctul de vedere al organismelor acvatice, pe de o parte,

şi al ecosistemului acvatic din care fac parte aceste organisme, pe de altă parte. Sistemul de

clasificare a substanţelor constă într-o categorie de toxicitate acută şi

trei categorii de toxicitate cronică. Categoriile de clasificare toxicitate acută şi toxicitate

cronică sunt aplicate independent.

Sistemul introduce, de asemenea, o clasificare de tip „filtru de siguranţă” (denumită

toxicitate cronică categoria 4) care se utilizează atunci când datele

155

Page 156: Note de Curs_final

156

Page 157: Note de Curs_final

disponibile nu permit clasificarea în conformitate cu criteriile oficiale, dar există totuşi

unele motive de îngrijorare (a se vedea exemplul din tabelul 4.1.0.).

Toxicitatea acvatică

Toxicitatea acvatică acută este în mod normal determinată utilizându-se un LC50 de 96

ore pentru peşti, un EC50 de 48 ore pentru specii de crustacee şi/sau un EC50 de

72 sau 96 ore pentru specii de alge.

Pentru determinarea toxicităţii acvatice cronice în scopul clasificării, trebuie acceptate

date obţinute în conformitate cu metodele de testare standardizate, menţionate în articolul 8

alineatul (3), precum şi rezultate obţinute din alte metode de testare validate şi acceptate

internaţional.

Bioacumularea

Bioacumularea substanţelor în organismele acvatice poate da naştere unor efecte toxice

pe perioade lungi de timp chiar şi atunci când concentraţiile propriu-zise din apă sunt scăzute.

Pentru substanţele organice, potenţialul de bioacumulare este în mod normal determinat

utilizându-se coeficientul de repartiţie octanol/ apă, exprimat de

obicei prin logaritmul Kow.

157

Page 158: Note de Curs_final

158

Page 159: Note de Curs_final

Partea 5:Clasa de pericol suplimentară pentru UE

Periculos pentru stratul de ozon

Definiţii şi consideraţii generale

Substanţă periculoasă pentru stratul de ozon înseamnă o substanţă care, pe baza

probelor disponibile privitoare la proprietăţile sale şi având în vedere evoluţia şi

comportamentul în mediu, anticipate sau observate, poate prezenta un pericol pentru

structura şi/sau funcţia stratului de ozon stratosferic.

Criterii de clasificare a substanţelor

O substanţă este clasificată ca fiind periculoasă pentru stratul de ozon dacă probele

disponibile privind proprietăţile sale, precum şi evoluţia şi comportamentul în mediu,

anticipate sau observate, indică faptul că aceasta poate prezenta un pericol pentru structura

şi/sau funcţia stratului de ozon stratosferic.

159

Page 160: Note de Curs_final

Anexa II

Reguli specifice privind ambalarea, etichetarea anumitor amestecuri

1. Informatii suplimentare privind pericolele

Proprietati fizice

Prezenta anexă este alcătuită din cinci părţi:

— Partea 1 conţine reguli speciale privind etichetarea anumitor substanţe şi

amestecuri clasificate.

— Partea 2 stabileşte reguli privind frazele de pericol suplimentare care trebuie

incluse pe eticheta anumitor amestecuri.

— Partea 3 stabileşte reguli speciale privind ambalarea.

— Partea 4 stabileşte o regulă specială privind etichetarea produselor pentru protecţia

plantelor.

— Partea 5 stabileşte o listă de substanţe şi amestecuri periculoase cărora li se aplică

articolul 29 alineatul (3).

1. PARTEA 1: INFORMAŢII SUPLIMENTARE PRIVIND PERICOLELE

1.1. Proprietăţi fizice

1.1.1. EUH001 – „Exploziv în stare uscată”

Pentru substanţele şi amestecurile explozive, menţionate în secţiunea 2.1 din anexa I,

introduse pe piaţă umezite cu apă sau alcool sau diluate cu alte substanţe pentru a le

neutraliza proprietăţile explozive.

1.1.2. EUH006 – „Exploziv în contact sau fără contactul cu aerul”

Pentru substanţele şi amestecurile care sunt instabile la temperaturi ambiante, de

exemplu acetilena.

1.1.3. EUH014 – „Reacţionează violent în contact cu apa”

Pentru substanţele şi amestecurile care reacţionează violent în contact cu apa, de

exemplu, clorura de acetil, metalele alcaline, tetraclorura de titan.

1.1.4. EUH018 – „În timpul utilizării, poate forma un amestec vapori-aer,

inflamabil/exploziv”

Pentru substanţele şi amestecurile care nu sunt clasificate ele însele ca fiind

inflamabile, dar care pot forma amestecuri vapori-aer inflamabile/explozive.

160

Page 161: Note de Curs_final

161

Page 162: Note de Curs_final

1.1.5. EUH019 – „Poate forma peroxizi explozivi”

Pentru substanţele şi amestecurile care pot forma peroxizi explozivi în timpul

depozitării, ca de exemplu eterul, 1,4-dioxanul.

2. Proprietăţi privind sănătatea

1.2.1. EUH029 – „În contact cu apa degajă un gaz toxic”

Pentru substanţele şi amestecurile care, în contact cu apa sau aerul umed, eliberează

gaze clasificate ca având o toxicitate acută, de categoria 1, 2 sau 3 în cantităţi care pot fi

periculoase, ca de exemplu fosfura de aluminiu,pentasulfura de

fosfor.

1.2.2. EUH031 – „În contact cu acizi degajă un gaz toxic”

Pentru substanţele şi amestecurile care intră în reacţie cu acizii şi eliberează gaze

clasificate ca având o toxicitate acută de categoria 3 în cantităţi periculoase, ca de

exemplu hipocloritul de sodiu, polisulfura de bariu.

1.2.3. EUH032 – „În contact cu acizi degajă un gaz foarte toxic”

Pentru substanţele şi amestecurile care intră în reacţie cu acizii şi eliberează gaze

clasificate ca având o toxicitate acută de categoria 1 sau 2 în cantităţi periculoase, ca de

exemplu acidul cianhidric şi azida de sodiu.

1.2.4. EUH066 – „Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii”

Pentru substanţele şi amestecurile care pot cauza îngrijorare ca urmare a uscării, a

descuamării sau a crăpării pielii, dar care nu îndeplinesc criteriile privind iritarea

pielii prezentate pe baza:

— fie a observaţiilor practice;

— fie a probelor relevante privind efectele preconizate ale acestora asupra pielii. 1.2.5.

EUH070 – „Toxic în caz de contact cu ochii”

Pentru substanţele sau amestecurile care, în urma testului privind iritarea ochilor

au prezentat semne clare de toxicitate sistemică sau mortalitate în rândul animalelor testate,

care pot fi atribuite absorbţiei substanţei sau amestecului prin membranele

mucoase ale ochilor.

162

Page 163: Note de Curs_final

163

Page 164: Note de Curs_final

*Reguli speciale privind elementele suplimentare de etichetarea pentru

anumite amestecuri

2.1. Amestecuri care conţin plumb

Eticheta de pe ambalajul vopselelor şi lacurilor care conţin plumb în cantităţi de peste

0,15 % (exprimată ca procent de greutate a metalului) din greutatea totală a amestecului,

astfel cum s-a stabilit în conformitate cu standardul ISO 6503, trebuie să conţină următoarea

frază de pericol: EUH201 – „Conţine plumb. A nu se utiliza pe obiecte care pot fi mestecate

sau supte de copii”

În cazul ambalajelor cu un conţinut mai mic de 125 ml, se poate aplica următoarea

frază: EUH201A – „Atenţie! Conţine plumb”

2.2. Amestecuri care conţin cianoacrilaţi

Eticheta de pe ambalajul în contact direct cu adezivii pe bază de cianoacrilat trebuie să

conţină următoarea frază de pericol: EUH202 – „Cianoacrilat. Pericol. Se lipeşte de piele şi

ochi în cateva secunde. A nu se lăsa la îndemâna copiilor”

2.3. Ciment şi amestecuri care conţin ciment

Cu excepţia cazului în care cimentul sau amestecurile care conţin ciment sunt deja

clasificate şi etichetate ca sensibilizante cu fraza de pericol H317 „Poate provoca o reacţie

alergică a pielii”, eticheta de pe ambalajul cimentului şi al amestecurilor care conţin ciment,

care au, atunci când sunt hidratate, o cantitate de peste 0,0002 % crom solubil (VI) din

greutatea totală uscată a cimentului, trebuie să conţină fraza de pericol: EUH203 – „Conţine

crom (VI). Poate provoca o reacţie alergică.”

2.4. Amestecuri care conţin izocianaţi

În cazul în care acest lucru nu este deja precizat pe eticheta ambalajului,

amestecurile care conţin izocianaţi (sub formă de monomeri, oligomeri, prepolimeri, etc., sau

amestecuri ale acestora) trebuie să conţină următoarea frază de pericol: EUH204 – „Conţine

izocianaţi. Poate provoca o reacţie alergică.”

2.5. Amestecuri care conţin componenţi epoxidici cu o greutate moleculară

medie ≤ 700

În cazul în care acest lucru nu este deja precizat pe eticheta ambalajului,

amestecurile care conţin componenţi epoxidici cu o greutate moleculară medie ≤ 700

164

Page 165: Note de Curs_final

trebuie să conţină următoarea frază de pericol: EUH205 – „Conţine componenţi epoxidici.

Poate provoca o reacţie alergică.”

*Reguli speciale privind ambalarea

Dispoziţii referitoare la sistemele de închidere rezistente la deschiderea lor de

către copii

Ambalaje care trebuie să fie echipate cu sisteme de închidere rezistente la

deschiderea lor de către copii

Ambalajele de orice capacitate care conţin o substanţă sau un amestec livrat(ă)

publicului larg şi clasificat(e) pentru toxicitate acută, categoriile 1-3, pentru STOT – o

singură expunere categoria 1 , STOT – expunere repetată categoria 1 sau pentru corodarea

pielii categoria 1, trebuie să fie prevăzute cu sisteme de închidere rezistente la deschiderea lor

de către copii.

Ambalajele de orice capacitate care conţin o substanţă sau un amestec livrat(ă)

publicului larg, care prezintă un pericol prin aspirare şi care este clasificat(ă) în conformitate

cu secţiunile 3.10.2 şi 3.10.3 din anexa I şi etichetat( ă) în conformitate cu secţiunea 3.10.4.1

din anexa I, cu excepţia substanţelor şi amestecurilor introduse pe piaţă sub formă de aerosoli

sau într-un recipient prevăzut cu dispozitiv de pulverizare sigilat, trebuie să fie prevăzute cu

sisteme de închidere rezistente la deschiderea lor de către copii.

Ambalaje care se pot reînchide

Sistemele de închidere rezistente la deschiderea lor de către copii utilizate pentru

ambalajele care se pot reînchide trebuie să respecte standardul EN ISO 8317 cu modificările

ulterioare privind „Ambalajele rezistente la deschiderea lor de către copii

– Cerinţe şi metode de testare privind ambalajele care se pot reînchide” adoptat de Comitetul

European pentru Standardizare (CEN) şi de Organizaţia Internaţională

pentru Standardizare (ISO).

3.1.3. Ambalaje care nu se mai pot reînchide

Sistemele de închidere rezistente la deschiderea lor de către copii utilizate pentru

ambalajele care nu se mai pot reînchide trebuie să respecte standardul CEN EN 862 cu

modificările ulterioare privind „Ambalarea – Ambalaje rezistente la deschiderea lor de

165

Page 166: Note de Curs_final

166

Page 167: Note de Curs_final

către copii – Cerinţe şi proceduri de testare privind ambalajele care nu se mai pot reînchide

pentru produsele nefarmaceutice” adoptate de Comitetul European pentru

Standardizare (CEN).

3.2. Avertizări tactile

3.2.1. Ambalaje care trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de avertizare tactilă

Substanţele sau amestecurile livrate publicului larg şi care sunt clasificate pentru

toxicitate acută, corodarea pielii, mutagenicitatea celulelor embrionare categoria 2,

cancerigenitate categoria 2, toxicitate pentru reproducere categoria 2, sensibilizarea

căilor respiratorii, sau STOT categoriile 1 şi 2, pericol prin aspirare, sau gaze, lichide sau

solide inflamabile categoriile 1 şi 2, indiferent de capacitatea ambalajului, trebuie să fie

prevăzute cu un sistem de avertizare tactilă asupra pericolului.

*Regula speciala privind etichetarea produselor de protectia plantelor

Fără a aduce atingere informaţiilor necesare în conformitate cu articolul 16 din

Directiva 91/414/CEE şi anexa V la această directivă, etichetarea produselor de protecţie a

plantelor vizate de Directiva 91/414/CEE trebuie să conţină şi următoarea formulare:

EUH401 – „Pentru a evita riscurile pentru sănătatea umană şi mediu, a se respecta

instrucţiunile de utilizare”.

*Lista cu substante si amestecuri periculoase carora li se aplica art 29, alin 3

— Ciment gata de utilizare şi beton în stare umedă.

167

Page 168: Note de Curs_final

168

Page 169: Note de Curs_final

Anexa III - Lista frazelor de pericol/Influente suplimentare privind

pericolele

Partea 1: fraze de pericol

Frazele de pericol utilizate pentru pericolele fizice

2.1 – Explozivi, explozivi instabili

2.1 – Explozivi, diviziunea 1.1

2.1 – Explozivi, diviziunea 1.2

2.1 – Explozivi, diviziunea 1.3

2.2 – Gaze inflamabile, categoria de pericol 1

2.2 – Gaze inflamabile, categoria de pericol 2

2.3 – Aerosoli inflamabili, categoria de pericol 1

2.3 – Aerosoli inflamabili, categoria de pericol 2

2.4 – Gaze oxidante, categoria de pericol 1

2.6 – Lichide inflamabile, categoria de pericol 1

2.6 – Lichide inflamabile, categoria de pericol 2

2.7 – Solide inflamabile, categoriile de pericol 1, 2

2.8 – Substanţe şi amestecuri autoreactive, tipul A

2.8 – Substanţe şi amestecuri autoreactive, tipul B

2.9 – Lichide piroforice, categoria de pericol 1

2.10 – Solide piroforice, categoria de pericol 1

2.11 – Substanţe şi amestecuri care se autoîncălzesc, categoria de pericol 1

2.11 – Substanţe şi amestecuri care se autoîncălzesc, categoria de pericol 2

2.13 – Lichide oxidante, categoria de pericol 1

2.14 – Solide oxidante, categoriile de pericol 1

2.16 – Corosiv pentru metale, categoria de pericol 1

3.1 – Toxicitate acută (orală), categoriile de pericol 1, 2

3.2 – Corodarea/iritarea pielii, categoriile de pericol 1A, 1B, 1C

3.3 – Lezarea gravă a ochilor/iritarea ochilor, categoria de pericol 1

3.4 – Sensibilizarea căilor respiratorii, categoria de pericol 1

3.5 – Mutagenitatea celulelor embrionare, categoriile de pericol 1A, 1B

169

Page 170: Note de Curs_final

170

Page 171: Note de Curs_final

3.6 – Cancerigenitate, categoriile de pericol 1A, 1B

3.7 – Toxicitate pentru reproducere, categoriile de pericol 1A, 1B

3.8 – Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o singură expunere, categoria

de pericol 1

3.9 – Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – expunere repetată, categoria de

pericol 1

4.1 – Periculos pentru mediul acvatic – pericol acut, categoria 1 4.1 –

Periculos pentru mediul acvatic – pericol cronic, categoria 1 4.1 –

Periculos pentru mediul acvatic – pericol cronic, categoria 2

Partea 2: informaţii suplimentare privind pericolele

Proprietăţi fizice

Exploziv în stare uscată.

RO Exploziv în contact sau fără contactul cu aerul. RO

Reacţionează violent în contact cu apa.

În timpul utilizării poate forma un amestec vapori-aer, inflamabil/exploziv.

RO Poate forma peroxizi explozivi.

RO Risc de explozie, dacă este încălzit în spaţiu închis. RO

În contact cu apa, degajă un gaz toxic.

RO În contact cu acizi, degajă un gaz toxic. În

contact cu acizi, degajă un gaz foarte toxic.

Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii.

Toxic în caz de contact cu ochii.

Corosiv pentru căile respiratorii.

171

Page 172: Note de Curs_final

Anexa IV

Lista frazelor de precauţie

1. Partea 1: Criterii de selectare a frazelor de precauţie

Fraze de precauţie generale

A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

Citiţi eticheta înainte de utilizare.

Fraze de precauţie – Prevenire

Nu pulverizaţi deasupra unei flăcări deschise sau unei alte surse de aprindere A se

păstra/depozita departe de îmbrăcăminte/ …/materiale combustibile Luaţi toate

măsurile de precauţie pentru a evita amestecul cu combustibili… A nu se lăsa în

contact cu aerul.

A se păstra umezit cu…

A se manipula sub un gaz inert.

A se proteja de umiditate.

Păstraţi recipientul închis etanş.

Păstraţi numai în recipientul

A se păstra la rece.

Utilizaţi echipamente electrice/ de ventilare/de iluminat/…/ antideflagrante. Nu

utilizaţi unelte care produc scântei.

Luaţi măsuri de precauţie împotriva descărcărilor electrostatice.

Protejaţi supapele reductoare de grăsimi şi ulei.

A nu supune la abraziuni/ şocuri/…/frecare.

Nu scoateţi îmbrăcămintea de lucru contaminată, în afara locului de muncă.

Evitaţi dispersarea în mediu.

Utilizaţi echipamentul de protecţie individuală, conform cerinţelor.

Purtaţi îmbrăcăminte rezistentă la foc/flacără/ignifugă

Purtaţi echipament de protecţie respiratorie.

Spălaţi-vă … bine după utilizare.

A nu mânca, bea sau fuma în timpul utilizării produsului.

172

Page 173: Note de Curs_final

173

Page 174: Note de Curs_final

A se utiliza numai în aer liber sau în spaţii bine ventilate.

Fraze de precauţie – Intervenţie

ÎN CAZ DE ÎNGHIŢIRE:

ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA:

ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA (sau părul):

ÎN CAZ DE INHALARE:

ÎN CAZ DE CONTACT CU OCHII:

ÎN CAZ DE CONTACT CU ÎMBRĂCĂMINTEA:

ÎN CAZ DE expunere:

ÎN CAZ DE expunere sau de posibilă expunere: ÎN

CAZ DE expunere sau dacă nu vă simţiţi bine: Sunaţi

imediat la un CENTRU DE INFORMARE

TOXICOLOGICĂ sau un medic.

Sunaţi la un CENTRU DE INFORMARE TOXICOLOGICĂ sau un medic.

Consultaţi medicul.

În caz de simptome respiratorii:

Spălaţi uşor cu multă apă şi săpun.

Clătiţi cu atenţie cu apă, timp de mai multe minute

Spălaţi cu multă apă şi săpun.

Clătiţi pielea cu apă/faceţi Duş

NU încercaţi să stingeţi incendiul atunci când focul a ajuns la explozivi

Stingeţi incendiul de la o distanţă rezonabilă, luând măsuri normale de precauţie.

Stingeţi incendiul de la distanţă din cauza pericolului de explozie

ÎN CAZ DE ÎNGHIŢIRE:clătiţi gura. NU provocaţi voma.

ÎN CAZ DE CONTACT CU PIELEA: spălaţi uşor cu multă apă şi săpun. ÎN

CAZ DE CONTACT CU PIELEA: spălaţi cu multă apă şi săpun.

ÎN CAZ DE INHALARE: transportaţi victima la aer liber şi menţineţi-o în stare de

repaus, într-o poziţie confortabilă pentru respiraţie.

ÎN CAZ DE CONTACT CU ÎMBRĂCĂMINTEA: clătiţi imediat îmbrăcămintea

contaminată şi pielea cu multă apă, înainte de scoaterea îmbrăcămintei.

În caz de iritare a pielii: consultaţi medicul.

174

Page 175: Note de Curs_final

175

Page 176: Note de Curs_final

În caz de iritare a pielii sau de erupţie cutanată: consultaţi medicul.

Îndepărtaţi cu atenţie particulele depuse pe piele.

Introduceţi în apă rece/acoperiţi cu o compresă umedă.

Dacă iritarea ochilor persistă: consultaţi medicul.

Fraze de precauţie – Depozitare

A se depozita…

A se depozita într-un loc uscat.

A se depozita într-un spaţiu bine ventilat.

A se depozita într-un recipient Închis

A se depozita sub cheie

A se depozita la temperature care să nu depăşească … oC/ …oF.

Nu expuneţi la temperature care depăşesc 50 oC/122 oF.

A se depozita într-un loc uscat, într-un recipient închis.

A se depozita într-un spaţiu bine ventilat. Păstraţi recipientul închis etanş. A se

depozita într-un spaţiu bine ventilat. A se păstra la rece.

A se proteja de lumina solară. A se depozita într-un spaţiu bine aerisit

LISTA FRAZELOR DE PRECAUŢIE

La selectarea frazelor de precauţie, în conformitate cu articolul 22 şi cu articolul 28

alineatul (3), furnizorii pot combina frazele de precauţie din tabelul următor, având în vedere

să se asigure claritatea şi înţelegerea recomandărilor de precauţie.

1. Partea 1: Criterii de selectare a frazelor de precauţie

Fraze de precauţie generale

Dacă este necesară consultarea medicului, ţineţi la îndemână recipientul sau

eticheta produsului.

A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

Citiţi eticheta înainte de utilizare.

176

Page 177: Note de Curs_final

177

Page 178: Note de Curs_final

ANEXA V PICTOGRAME DE PERICOL

PERICOLE FIZICE

Simbol: bombă care explodează - GHS01

Simbol: flacără - GHS02

Simbol: flacără deasupra unui cercGHS03

Simbol: butelie de gaz - GHS04

Simbol: corodare - GHS05

Nu este necesară o pictogramă pentru următoarele clase de pericol şi

categorii de pericol fizic:

Secţiunea 2.1: Explozivi din diviziunea 1.5

Secţiunea 2.1: Explozivi din diviziunea 1.6

Secţiunea 2.2: Gaze inflamabile, categoria de pericol 2

Secţiunea 2.8: Substanţe şi amestecuri autoreactive, tipul G

Secţiunea 2.15: Peroxizi organici, tipul G

178

Page 179: Note de Curs_final

Anexa VI

Clasificarea şi etichetarea armonizate ale anumitor substanţe periculoase

Introducere la lista de clasificare şi etichetare armonizate

Numere CE

Numărul CE, respectiv EINECS, ELINCS sau NLP, reprezintă numărul oficial al

substanţei în interiorul Uniunii Europene. Numărul EINECS poate fi obţinut din Inventarul

european al substanţelor chimice existente introduce pe piaţă (EINECS)

(1).

Numărul ELINCS poate fi obţinut din Lista europeană a substanţelor notificate (cu

modificările şi completările ulterioare) (EUR 22543 EN, Oficiul pentru Publicaţii Oficiale al

Comunităţilor Europene, 2006, ISSN 1018-5593) Numărul NLP poate fi obţinut din Lista

„ex-polimerilor”(cu modificările şi completările ulterioare) (Document, Oficiul pentru

Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene, 1997, ISSN

92-827-8995-0).

Numărul CAS

Numărul de înregistrare în Chemical Abstracts Service (CAS) este, de asemenea, inclus

în scopul facilitării identificării intrărilor. Trebuie menţionat faptul că numărul EINECS

include atât forma anhidră, cât şi forma hidratată a unei substanţe şi că există adesea numere

CAS diferite pentru forma anhidră şi cea hidratată.

Identificarea chimică internaţională

Acolo unde este posibil, substanţele periculoase sunt desemnate utilizându-se

denumirile IUPAC. Substanţele incluse în listele EINECS, ELINCS sau în lista „ex-

polimerilor” sunt desemnate prin utilizarea denumirilor din aceste liste. În anumite cazuri

sunt incluse şi alte denumiri, cum ar fi denumiri uzuale sau ordinare. Acolo unde este posibil,

produsele de protecţie a plantelor şi biocidele sunt desemnate

utilizându-se denumirile ISO.

Informaţii privind clasificarea şi etichetarea fiecărei intrări

Coduri de clasificare

Clasificarea pentru fiecare intrare se bazează pe criteriile stabilite în anexa I, în

conformitate cu articolul 13 litera (a) şi este prezentată sub forma unui cod

179

Page 180: Note de Curs_final

reprezentând clasa de pericol şi categoria sau categoriile/diviziunile/ tipurile din această clasă

de pericol.

Codurile pentru clasa de pericol şi categoria de pericol utilizate pentru fiecare

dintre categoriile/diviziunile/ tipurile de pericol incluse într-o clasă.

Codurile de etichetare

În coloana pentru etichetare, sunt prezentate următoarele elemente:

(i) codurile pictogramelor de avertizare aşa cum sunt specificate în anexa V, în

conformitate cu regulile de precedenţă de la articolul 26;

(ii) cuvântul de avertizare cu codul „Prc” pentru „Pericol” sau „Atn” pentru „Atenţie”,

în conformitate cu regulile de precedenţă din articolul 20 alineatul (3);

(iii) codurile frazelor de pericol aşa cum sunt specificate în anexa III, în

conformitate cu clasificarea;

(iv) codurile pentru frazele suplimentare atribuite în conformitate cu articolul 25

alineatul (1) şi cu regulile prevăzute în anexa II partea 1.

Clasificarea pe fiecare categorie de pericol (astfel cum sunt definite la articolul 2

alineatul (2) din Directiva 67/ 548/CEE) se specifică în mod normal sub forma unei abrevieri

reprezentând categoria de pericol împreună cu fraza(ele) de risc corespunzătoare.

Abrevierile pentru fiecare dintre aceste categorii sunt prezentate mai jos:

— exploziv: E

— oxidant: O

— extrem de inflamabil: F+

— foarte inflamabil: F

— inflamabil: R10

— foarte toxic: T+

— toxic: T

— nociv: Xn

— corosiv: C

— iritant: Xi

— sensibilizant: R42 şi/sau R43

— cancerigen: Canc. Cat. (1, 2 sau 3)

180

Page 181: Note de Curs_final

181

Page 182: Note de Curs_final

— mutagen: Muta. Cat. (1, 2 sau 3)

— toxic pentru reproducere: Tox. repr. Cat. (1, 2 sau 3)

— periculos pentru mediu: N sau R52 şi/sau R53;

Coduri de etichetare

(i) litera atribuită substanţei în conformitate cu anexa II la Directiva 67/548/CEE

[a se vedea articolul 23 alineatul (2) litera (c) din Directiva 67/548/CEE].

(ii) frazele de risc, prezentate ca o serie de cifre precedate de litera R, indicând natura

unor riscuri speciale, în conformitate cu anexa III la Directiva 67/548/CEE [a se vedea

articolul 23 alineatul (2) litera (d) din Directiva 67/548/CEE].

(iii) frazele de securitate, prezentate ca o serie de cifre precedate de litera S,

indicând măsurile de securitate recomandate, în conformitate cu anexa IV la Directiva

67/548/CEE [a se vedea articolul 23 alineatul (2) litera (e) din Directiva 67/548/CEE].

182

Page 183: Note de Curs_final

ANEXA VII. Tabele de coresondenta intre clasificarea in temeiul directive67/548/CEE si clasificarea in temeiul prezentului regulament

Clasificarea în temeiul Directivei

67/548/CEE

Starea fizica a substantei,daca este relevanta

Clasificarea in temeiul

prezentului regulament

Clasa si categoria de pericol

Fraza de pericol

R10 LichidNu exista corespondenta directa.

Corespondenta corecta pentru R10,lichid este:-Lich,infl.1,H224 daca punctul de aprindere <23 grade Celsius si punctul initial de fierbere <35 grade Celsius-Lich.infl.2,H225 daca punctul de aprindere <23 grade Celsius si punctul initial de fierbere >35 grade Celsius-Lich.infl.3,H226 daca punctul de aprindere >23 grade Celsius

F;R11 LichidNu exista corespondenta directa.

Corespondenta corecta pentru F;R11,lichid este:-Lich.infl1,H 224 daca punctul initial de fierbere <35 grade Celsius-Lich.infl.2,H225 daca punctul initial de fierbere > 35 grade Celsius

F+;R12 GazNu exista corespondenta directa.Corespondenta corecta pentru F+,R12,gazos este :-Gaz infl.1,H220-Gaz infl.2,H 221

F;R17 Lichid Lich.pirof.1 H250

F;R17 Solid Sol.pirof.1 H250

Xn;R20 Gaz Tox.acut.4 H332

Xn;R20 Vapori Tox.acut.4 H332

T;R23 Gaz Tox.acut.3 H331

T;R23 Praf,ceata Tox.acut.3 H331

R33 STOT RE 2 H373

C;R34 Cor.piele 1B H314

Xi;R36 Irit.oc. 2 H319

T;R39/23 STOT SE 1 H370

183

Page 184: Note de Curs_final

Xi; R41 Lez. oc. 1 H318

184

Page 185: Note de Curs_final

R42 Sens. resp. 1 H334

Xn; R48/20 STOT RE 2 H373

T; R48/25 STOT RE 1 H372

Canc. Cat. 1; R45 Canc. 1A H350

Muta. Cat. 2; R46 Muta. 1B H340

Repr. Cat. 1; R61 Tox. repr. 1A H360DRepr. Cat. 1; R60 Tox. repr. 1A H360FDRepr. Cat. 2; R61

N; R50 Acvatic acut 1 H400

N; R51-53 Acvatic cronic 2 H411

R52-53 Acvatic cronic 3 H412

R53 Acvatic cronic 4 H413

N; R59 Ozon EUH059

DICTIONAR

185

Page 186: Note de Curs_final

O mutaţie este o modificare permanentă a numărului sau a structurii

materialului genetic într-un organism, având ca rezultat o modificare a caracteristicilor

fenotipice ale organismului.

Un mutagen este un agent care amplifică apariţia mutaţiilor.

Orice utilizator din aval include scenariile de expunere relevante şi utilizează orice alte

informaţii relevante din fişa cu date de securitate care i-a fost furnizată atunci când îşi

întocmeşte propria fişă cu date de securitate pentru utilizările

identificate.

Orice distribuitor transmite scenariile de expunere relevante şi utilizează orice alte

informaţii relevante din fişa cu date de securitate care i-a fost furnizată atunci când îşi

întocmeşte propria fişă cu date de securitate pentru utilizările pentru care a

transmis.

Prin “substanţe” se înţeleg elemente şi compuşii acestora în stare naturală sau obţinuţi

prin orice proces de producţie, care conţin orice impuritate rezultată din procedeul utilizat şi

orice aditiv necesar pentru păstrarea/menţinerea stabilităţii produselor, cu excepţia oricărui

solvent care poate fi separat fără a influenţa stabilitatea substanţei sau schimbarea

compoziţiei acesteia;

Prin “preparate” se înţeleg amestecurile sau soluţiile compuse din două sau mai multe

substanţe.

„Clasă de pericol” înseamnă pericolul de natură fizică, pentru sănătate sau

pentru mediu.

„Categorie de pericol” înseamnă diviziunea criteriilor din cadrul fiecărei clase

de pericol, specificându-se gravitatea pericolului.

„Pictogramă de pericol” înseamnă o compoziţie grafică care include un simbol însoţit

de alte elemente grafice, cum ar fi conturul, tiparul de fundal sau culoarea, folosită cu intenţia

de a transmite anumite informaţii cu privire la pericolul în cauză.

„Cuvânt de avertizare” înseamnă un cuvânt care indică nivelul relativ de gravitate a

pericolelor pentru a alerta cititorul cu privire la un potenţial pericol; se disting următoarele

două niveluri:

186

Page 187: Note de Curs_final

187

Page 188: Note de Curs_final

(a) „pericol” înseamnă un cuvânt de avertizare care indică categoriile de pericole cele

mai severe;

(b) „atenţie” înseamnă un cuvânt de avertizare care indică categoriile de pericole mai

puţin severe.

„Frază de pericol” înseamnă o frază alocată unei clase şi categorii de pericol care

descrie natura pericolelor prezentate de o substanţă sau de un amestec periculos

inclusiv, când este cazul, gradul de periculozitate.

„Frază de precauţie” înseamnă o frază care descrie măsura (măsurile) recomandată

(recomandate) pentru a minimiza sau pentru a preveni apariţia efectelor adverse rezultate din

expunerea la o substanţă sau la un amestec periculos, ca rezultat al utilizării sau eliminării.

„Substanţă” înseamnă un element chimic şi compuşii săi, în stare naturală sau obţinuţi

prin orice proces de producţie, inclusiv orice aditiv necesar pentru păstrarea stabilităţii şi

orice impuritate care derivă din procesul utilizat, cu excepţia oricărui solvent care poate fi

separat fără a influenţa stabilitatea substanţei sau fără a-i schimba compoziţia.

„Amestec” înseamnă un amestec sau o soluţie compusă din două sau mai multe

substanţe.

„Articol” înseamnă un obiect căruia i se dă, în cursul fabricaţiei, o formă, o suprafaţă

sau un aspect special, care îi determină funcţia într-un grad mai mare decât o face compoziţia

sa chimică.

„Fabricant al unui articol” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care fabrică

sau asamblează un articol în Comunitate.

„Polimer” înseamnă o substanţă constituită din molecule caracterizate printr-o

succesiune de unul sau mai multe tipuri de unităţi monomere. Asemenea molecule trebuie să

aibă greutăţile moleculare distribuite într-un astfel de domeniu încât diferenţele de greutate

moleculară să fie atribuite, în primul rând, diferenţelor de număr al unităţilor monomere.

În sensul prezentei definiţii, „unitate monomeră” înseamnă forma reacţionată a unei

substanţe monomere într-un polimer.

188

Page 189: Note de Curs_final

189

Page 190: Note de Curs_final

„Monomer” înseamnă o substanţă care este capabilă să formeze legături covalente cu o

secvenţă de molecule suplimentare, similare sau diferite, în condiţiile reacţiei specifice de

obţinere a polimerului, utilizată pentru procesul în cauză.

„Solicitant al înregistrării” înseamnă producătorul sau importatorul unei substanţe sau

fabricantul sau importatorul unui articol care prezintă o cerere de înregistrare a unei substanţe

în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1907/ 2006.

„Producere” înseamnă producţia sau extracţia substanţelor în stare natural.

„Producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul

Comunităţii şi care produce o substanţă pe teritoriul Comunităţii.

„Import” înseamnă introducerea fizică pe teritoriul vamal al Comunităţii.

„Importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul

Comunităţii care este responsabilă pentru import.

„Introducere pe piaţă” înseamnă furnizarea către un terţ sau punerea la dispoziţia

acestuia, fie contra cost, fie cu titlu gratuit. Importul este considerat ca fiind introducere pe

piaţă.

„Utilizator din aval” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul

Comunităţii, alta decât producătorul sau importatorul, care utilizează o substanţă, fie ca atare,

fie într-un amestec, în cadrul activităţilor sale industriale sau

profesionale.

„Distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită pe teritoriul

Comunităţii, inclusiv un comerciant cu amănuntul (detailist), a cărui activitate vizează

exclusive depozitarea şi introducerea pe piaţă a unei substanţe, fie ca atare, fie într-un

amestec, în beneficiul unor terţi.

„Intermediar” înseamnă o substanţă care este produsă în vederea unei transformări

chimice consumată sau utilizată în cadrul acesteia în scopul transformării într-o altă substanţă

(denumită în continuare „sinteză”).

„Intermediar neizolat” înseamnă o substanţă care, în decursul sintezei, nu este scoasă

în mod intenţionat din echipamentul în care are loc sinteza (cu excepţia prelevării de probe).

„Agenţia” înseamnă Agenţia Europeană pentru Produse Chimice, instituită prin

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

190

Page 191: Note de Curs_final

191

Page 192: Note de Curs_final

„Autoritate competentă” înseamnă autoritatea sau autorităţile sau organismele create

de statele membre în vederea îndeplinirii obligaţiilor care decurg din prezentul

regulament;

„Utilizare” înseamnă orice prelucrare, formulare, consum, depozitare, păstrare, tratare,

încărcare în recipienţi, transfer dintr-un recipient în altul, amestecare, fabricare a unui articol

sau orice altă utilizare.

„Furnizor” înseamnă orice producător, importator, utilizator din aval sau distribuitor

care introduce pe piaţă o substanţă, ca atare sau în amestec, sau un

amestec.

„Aliaj” înseamnă un material metalic, omogen la scară macroscopică, constituit din

două sau mai multe elemente combinate astfel încât nu pot fi separate cu uşurinţă

prin

mijloace mecanice; aliajele sunt considerate a fi amestecuri în sensul prezentului

regulament.

„UN RTDG” înseamnă Recomandările ONU privind transportul mărfurilor

periculoase.

„Notificator” înseamnă producătorul sau importatorul, sau grupul de producători sau

de importatori care notifică agenţia.

„Cercetarea şi dezvoltarea ştiinţifică” înseamnă orice experimentare ştiinţifică,

analiză sau cercetare chimică, desfăşurată în condiţii controlate.

„Valoare limită” înseamnă un prag pentru orice impuritate, aditiv sau component

individual clasificate, dintr-o substanţă sau dintr-un amestec, prag peste care acestea vor fi

luate în considerare pentru a stabili dacă substanţa sau amestecul

trebuie să se clasifice.

„Limită de concentraţie” înseamnă un prag pentru orice impuritate, aditiv sau

component individual, clasificate, dintr-o substanţă sau dintr-un amestec care ar putea

determina modul de clasificare al unei substanţe sau al unui amestec. „Diferenţiere”

înseamnă o distingere făcută în cadrul claselor de pericol în

funcţie de calea de expunere sau de natura efectelor.

„Factor M” înseamnă un factor de multiplicare.

192

Page 193: Note de Curs_final

193

Page 194: Note de Curs_final

„Pachet” înseamnă rezultatul complet al operaţiunii de ambalare, constând din

ambalaj şi conţinutul acestuia.

„Ambalaj” înseamnă unul sau mai multe receptoare şi orice alte componente sau

materiale necesare pentru ca receptoarele să îşi poată îndeplini funcţia de conţinere sau alte

funcţii de securitate.

„Ambalaj intermediar” înseamnă un ambalaj amplasat între ambalajul interior sau

articol şi ambalajul exterior.

Gaz înseamnă o substanţă care:

(i) la 50 oC are o presiune a vaporilor mai mare de 300 kPa (presiune absolută);

(ii) este complet gazoasă la 20 oC şi la o presiune standard de 101,3 kPa.

Lichid înseamnă o substanţă sau un amestec care:

(i) la 50 oC are o presiune a vaporilor de cel mult 300 kPa (3 bar);

(ii) nu este complet gazos la 20 oC şi la o presiune standard de 101,3 kPa;

(iii) are un punct de topire sau punctul iniţial de topire la 20 oC sau mai puţin şi

la o presiune standard de 101,3 kPa.

Solid înseamnă o substanţă sau un amestec care nu respectă definiţia lichidului

sau gazului.

Substanţă sau un amestec exploziv(ă) reprezintă o substanţă lichidă sau solidă ori un

amestec de substanţe care, prin reacţie chimică, este ca atare capabil(ă) să producă gaz la o

asemenea temperatură, presiune şi rapiditate care să provoace distrugeri vecinătăţilor.

Substanţele pirotehnice sunt incluse chiar şi atunci când nu generează gaze.

Substanţă sau un amestec pirotehnic(ă) reprezintă o substanţă sau un amestec de

substanţe destinată(e) să provoace un efect prin căldură, lumină, zgomot, gaz sau fum ori o

combinaţie a acestora, ca rezultat al reacţiilor chimice nedetonante autosusţinute exoterm.

Exploziv instabil reprezintă o substanţă explozivă sau un amestec exploziv care este

instabil din punct de vedere termic şi/sau prea sensibil pentru manevrare, transport şi utilizare

în condiţii normale.

Articol exploziv reprezintă un articol care conţine una sau mai multe substanţe

sau amestecuri explozive.

194

Page 195: Note de Curs_final

195

Page 196: Note de Curs_final

Articol pirotehnic reprezintă un articol care conţine una sau mai multe substanţe sau

amestecuri pirotehnice.

Exploziv intenţional reprezintă o substanţă, amestec sau articol fabricat pentru a

produce un efect practice exploziv sau pirotehnic.

Gaz inflamabil înseamnă un gaz sau un amestec de gaze cu un domeniu de

inflamabilitate cu aerul la 20 oC şi o presiune standard de 101,3 kPa.

Lichid inflamabil înseamnă un lichid care are punctul de aprindere nu mai mare

decât 60 oC.

Lichid piroforic înseamnă o substanţă sau un amestec lichid(ă) care, chiar în cantităţi

mici, este susceptibil(ă) să se aprindă în cinci minute după ce intră în contact

cu aerul.

Solid piroforic înseamnă o substanţă solidă sau un amestec solid(ă) care, chiar în

cantităţi mici, este susceptibil(ă) să se aprindă în cinci minute după ce intră în

contact cu aerul.

Lichid oxidant înseamnă o substanţă lichidă sau un amestec lichid care, deşi ca atare

nu este necesar să fie combustibil, poate, în general, prin cedarea oxigenului, să provoace sau

să contribuie la combustia unui alt material.

Solid oxidant înseamnă o substanţă solidă sau un amestec solid care, deşi nu este

combustibil ca atare, poate, în general, prin cedarea oxigenului, să provoace sau să contribuie

la combustia unui alt material.

Peroxid organic înseamnă o substanţă organică lichidă sau solidă care conţine

structura bivalentă „-O-O-” şi poate fi considerată ca derivat al peroxidului de hidrogen, în

care unul sau ambii atomi de hidrogen au fost înlocuiţi cu radicali

organici. Termenul peroxid organic include amestecuri (preparate) cu peroxizi organic

care conţin cel puţin un peroxid organic. Peroxizii organici sunt substanţe sau amestecuri

instabile termic care pot suferi o descompunere exotermă autoaccelerată.

Toxicitate acută înseamnă acele efecte adverse care apar în urma administrării orale

sau cutanate a unei singure doze de substanţă sau amestec sau a unor doze

multiple administrate în interval de 24 de ore sau în urma unei expuneri inhalatorii de

4 ore.

196

Page 197: Note de Curs_final

197

Page 198: Note de Curs_final

Corodarea pielii înseamnă producerea de leziuni ireversibile ale pielii; anume, necroza

vizibilă trecând de epidermă şi ajungând până la dermă, în urma aplicării substanţei testate

timp de până la 4 ore. Reacţiile corosive sunt tipic exemplificate de ulcere, sângerare, cruste

de sânge şi, spre sfârşitul perioadei de observaţie de 14 zile, prin decolorare datorată

depigmentării pielii, zone complete de alopecie, precum şi

cicatrice.

O mutaţie înseamnă o modificare permanentă în cantitatea sau structura materialului

genetic dintr-o celulă.

Cancerigen înseamnă o substanţă sau un amestec de substanţe care provoacă cancer

sau creşte incidenţa acestuia. Substanţele care au provocat tumori benigne şi

maligne în cadrul unor studii pe animale de laborator corect efectuate sunt considerate

de asemenea a fi cancerigeni umani prezumtivi sau susceptibili, cu excepţia cazului în care

există date solide care demonstrează că mecanismul formării tumorii nu este

pertinent pentru oameni.

Toxicitatea asupra unui organ ţintă (expunere repetată) înseamnă toxicitatea asupra

unui organ ţintă specific rezultată dintr-o expunere repetată la o substanţă sau

la un amestec.

Toxicitatea asupra unui organ ţintă specific (o singură expunere) este definită ca

toxicitatea de organ ţintă specifică, neletală, care rezultă dintr-o singură expunere la o

substanţă sau la un amestec.

„Aspirare” înseamnă pătrunderea unei substanţe lichide sau solide sau a unui amestec

lichid sau solid, direct prin cavitatea orală sau nazală sau indirect prin vomă, în trahee şi în

sistemul respirator inferior.

Toxicitate acvatică acută înseamnă proprietatea intrinsecă a unei substanţe de a fi

nocivă pentru un organism în urma unei expuneri pe termen scurt la acea substanţă.

Disponibilitatea unei substanţe înseamnă măsura în care această substanţă devine o

specie solubilă sau dezagregată.

Biodisponibilitatea (sau disponibilitatea biologică) înseamnă măsura în care o

substanţă este absorbită de un organism şi se răspândeşte într-o anumită zonă din acest

organism. Biodisponibilitatea depinde de proprietăţile fizico-chimice ale substanţei, de

anatomia şi fiziologia organismului, de farmacocinetică şi de calea de expunere.

198

Page 199: Note de Curs_final

199

Page 200: Note de Curs_final

Toxicitatea acvatică cronică înseamnă proprietatea intrinsecă a unei substanţe

de a provoca efecte adverse asupra organismelor acvatice pe parcursul unor expuneri

determinate în raport cu ciclul de viaţă al acestor organisme.

Substanţă periculoasă pentru stratul de ozon înseamnă o substanţă care, pe baza

probelor disponibile privitoare la proprietăţile sale şi având în vedere evoluţia şi

comportamentul în mediu, anticipate sau observate, poate prezenta un pericol pentru

structura şi/sau funcţia stratului de ozon stratosferic.

200

Page 201: Note de Curs_final

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 22 decembrie 2005 (*actualizată*)

privind protecţia mediului (actualizată până la data de 9 iulie 2006*)

Având în vedere necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în

procesul de integrare europeană, este imperios necesară adoptarea, în regim de urgenţă, a

prezentului act normativ, în baza căruia să poată fi adoptată legislaţia subsecventă în

domeniul protecţiei mediului.

Ţinând cont de necesitatea creării cadrului unitar prin care se statuează principiile care

guvernează întreaga activitate de protecţie a mediului şi care trasează direcţiile de

reglementare a activităţilor economice în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile,

elemente care vizează interesul public şi care constituie situaţii de urgenţă extraordinare.

Principii şi dispoziţii generale

ART. 1

(1) Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie un ansamblu de reglementări

juridice privind protecţia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor şi

elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă.

(2) Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei:

aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile

atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale

în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi

spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.

ART. 2

În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au

următoarea semnificaţie:

1. accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute deversări /

emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub forma lichida, solida, gazoasa ori

sub forma de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice

necontrolate/ bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi

antropice;

201

Page 202: Note de Curs_final

202

Page 203: Note de Curs_final

2. acte de reglementare - avizele de mediu, avizul Natura 2000, acordul de mediu,

acordul de import/export plante şi/sau animale sălbatice non-CITES, permisul CITES,

autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, acordul de import pentru organisme

modificate genetic, autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu, autorizaţia privind activităţile

cu organisme modificate genetic;

3. acord de mediu - actul tehnico-juridic prin care se stabilesc condiţiile de

realizare a proiectului, din punctul de vedere al impactului asupra mediului; acordul

de mediu reprezintă decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, care dă dreptul

titularului de proiect să realizeze proiectul din punctul de vedere al protecţiei

mediului;

4. acordul de import pentru organisme modificate genetic - actul tehnico-juridic emis

de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care dă dreptul titularului să realizeze

activitatea de import de organisme/microorganisme modificate genetic şi stabileşte condiţiile

în care aceasta se poate desfăşura, conform legislaţiei în vigoare;

5. arie/sit - zona definită geografic exact delimitată; 6. arie naturală protejată - zona

terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de

ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice, elemente şi

formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă

natură, cu valoare ecologică,ştiinţifică sau culturală deosebită;

ART. 3

Principiile şi elementele strategice ce stau la baza prezentei ordonanţe de urgenţă

sunt:

a) principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;

b) principiul precauţiei în luarea deciziei;

c) principiul acţiunii preventive;

d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă;

e) principiul "poluatorul plăteşte";

f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului

biogeografic natural;

203

Page 204: Note de Curs_final

204

Page 205: Note de Curs_final

g) utilizarea durabilă a resurselor naturale; h) informarea şi participarea publicului la

luarea deciziilor, precum şi accesul la

justiţie în probleme de mediu;

i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

ART. 4

Modalităţile de implementare a principiilor şi a elementelor strategice sunt:

a) prevenirea şi controlul integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici

disponibile pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului;

b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerinţelor politicii de

mediu;

c) corelarea planificării de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu;

d) efectuarea evaluării de mediu înaintea aprobării planurilor şi programelor

care pot avea efect semnificativ asupra mediului;

e) evaluarea impactului asupra mediului în fază iniţială a proiectelor cu impact

semnificativ asupra mediului;

f) introducerea şi utilizarea pârghiilor şi instrumentelor economice stimulative

sau coercitive;

g) rezolvarea, pe niveluri de competenţă, a problemelor de mediu, în funcţie de

amploarea acestora;

ART. 5

Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un "mediu sănătos şi echilibrat

ecologic" garantând în acest scop:

a) accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate

prevăzute de legislaţia în vigoare;

b) dreptul de asociere în organizaţii pentru protecţia mediului;

c) dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii

şi legislaţiei de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi

programelor;

d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia

mediului, autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu,

indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu;

205

Page 206: Note de Curs_final

206

Page 207: Note de Curs_final

e) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.

ART. 6

Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei

publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi

juridice.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii fonduri

pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea legislaţiei comunitare din

domeniul mediului şi pentru programe de protecţie a mediului şi colaborează cu autorităţile

publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului în vederea realizării acestora.

ART. 7

Coordonarea, reglementarea şi implementarea în domeniul protecţiei mediului revin

autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia

Mediului, agenţiilor regionale şi judeţene pentru protecţia mediului, Administraţiei

Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.

În perimetrul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" autoritatea publică teritorială pentru

protecţia mediului este reprezentată de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

CAP. II

Procedura de reglementare

ART. 8

Autorităţile competente pentru protecţia mediului, cu excepţia Gărzii Naţionale de

Mediu şi a structurilor subordonate acesteia, conduc procedura de reglementare şi emit, după

caz, acte de reglementare, în condiţiile legii.

ART. 9

Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii

pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte

semnificative asupra mediului.

ART. 10

Solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu sunt

obligatorii în cazul în care titularii de activităţi cu posibil impact semnificativ

207

Page 208: Note de Curs_final

208

Page 209: Note de Curs_final

asupra mediului urmează să deruleze sau să fie supuşi unei proceduri de: vânzare a pachetului

majoritar de acţiuni, vânzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau în alte situaţii care

implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare,

lichidare, faliment, încetarea activităţii, conform, legii.

ART. 11

Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau

private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente,

inclusiv pentru proiecte de dezafectare, care pot avea impact semnificativ asupra

mediului.

ART. 12

Desfăşurarea activităţilor existente precum şi începerea activităţilor noi cu posibil

impact semnificativ asupra mediului se realizează numai în baza autorizaţiei/autorizaţiei

integrate de mediu.

ART. 13

Măsurile privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi lista activităţilor supuse

procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu sunt stabilite prin lege.

Procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu şi normele metodologice de

aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducătorului autorităţii publice

centrale pentru protecţia mediului.

ART. 14

Autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu se emite după obţinerea celorlalte avize,

acorduri, autorizaţii, după caz, ale autorităţilor competente, potrivit legii.

Funcţionarea fără autorizaţie de mediu este interzisă pentru activităţile care fac obiectul

procedurii de autorizare din punct de vedere al protecţiei mediului.

ART. 15

Autorităţile competente pentru protecţia mediului, cu excepţia Gărzii Naţionale de

Mediu şi a structurilor subordonate acesteia, emit, revizuiesc şi actualizează, după

caz, actele de reglementare.

209

Page 210: Note de Curs_final

210

Page 211: Note de Curs_final

ART. 16

Avizul de mediu pentru planuri şi programe are aceeaşi perioada de valabilitate ca şi

planul sau programul pentru care a fost emis, cu excepţia cazului în care intervin modificări

ale respectivului plan sau program, conform legislaţiei specifice.

ART. 17

Avizul de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu, acordul de mediu şi autorizaţia

de mediu se revizuiesc daca apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la

data emiterii. În acest caz se poate cere şi refacerea evaluării impactului asupra mediului

şi/sau a bilanţului de mediu.

ART. 18

Litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de

reglementare se soluţionează de instanţele de contencios administrativ competente.

ART. 19

Acordul de mediu şi autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu pentru activităţile

miniere care utilizează substanţe periculoase în procesul de prelucrare şi concentrare, pentru

capacităţi de producţie mai mari de 5 milioane tone/an şi/sau dacă suprafaţa pe care se

desfăşoară activitatea este mai mare de 1.000 ha, se promovează prin hotărâre a Guvernului,

la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

ART. 20

Autoritatea competentă pentru protecţia mediului, împreună cu celelalte autorităţi ale

administraţiei publice centrale şi locale, după caz, asigură informarea, participarea publicului

la deciziile privind activităţi specifice şi accesul la justiţie, în conformitate cu prevederile

Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul

la justiţie în probleme de mediu, semnată la

Aarhus la 25 iunie 1998, ratificata prin Legea nr. 86/2000.

211

Page 212: Note de Curs_final

212

Page 213: Note de Curs_final

FISA TEHNICA DE SECURITATE

HELIU COMPRIMAT

Air Liquide Romania SRL – B-dul Mircea Eliade nr.18, sector 1, Bucuresti, Tel. 004-021-311 96 80 /81 /82 /83, Fax 004-0210311 96 85,

Cod fiscal R 12294406, Nr. Reg. Com: J40/8997/99

1. IDENTIFICAREA PRODUSULUI SI A SOCIETATII

Denumire produs: Heliu comprimat

Formula chimica: He

Producator: Air Liquide Austria Gmbh

Adresa: Sendnergasse 30, A-2330 Schwechat

Telefon : +43(0)1/70109-0

Furnizor: Air Liquide Romania SRL

Adresa: B-dul Mircea Eliade 18, sector 1, Bucuresti

Tel/ Fax : 0213119680/0213119685

Telefon de urgenta : 0747 501 036

2. INFORMATII ASUPRA COMPONENTILOR

Substanta/preparat: He comprimat

Compozitia/detalii referitoare la ingrediente: Heliul este un gaz nobil, netoxic, neinflamabil si chimic foarte inert.

Cod CAS: 7440-59-7

Cod CE/Cod EINECS: 231-168-5

3. IDENTIFICAREA PERICOLELOR

Gazul dizloca in spatii inchise aerul – pericol de asfixiere!

Heliul este mai usor decat aerul, raportul de densitate 0,14:1

Indicatii speciale de avertizare asupra riscurilor:

Concentratiile mari pot provoca asfixierea. Simptomele sunt: pierderea mobilitatii motrice si a cunostiintei.

Victimele nu constientizeaza asfixierea.

213

Page 214: Note de Curs_final

4. MASURI DE PRIM AJUTOR

In cazul inhalarii:

Se va asigura accesul victimei la aer curat prin evacuarea din zona periculoasa si folosind un aparat de respiratie artificiala autonom. Se va asigura repaosul si caldura, consult medical, iar in cazul producerii unui stop respirator trebuie efectuata respiratie artificiala.

Ingerare:

In caz de expunere, nu exista pericolul de ingerare.

5. MASURI DE COMBATERE A INCENDIILOR

- Riscuri speciale:

Recipientii sunt sub presiune. Actiunea focului asupra recipientului poate provoca spargerea/ explozia mecanica a acestuia.

- Substante de stingere adecvate:

Pot fi utilizate orice substante de stingere cunoscute.

- Proceduri speciale:

Daca nu este periculos se vor opri scurgerile de gaz si se va indeparta recipientul. Indepartarea din zona recipientului si racirea acestuia cu apa dintr-o pozitie protejata.

- Produse de ardere periculoase:

Nu exista.

- Echipamentul special de protectie pentru pompieri:

In spatii inchise se va utiliza un aparat de respiratie autonom

6. MASURI IN CAZUL ELIBERARILOR ACCIDENTALE DE SUBSTANTA

- Masuri de protectie personala:

Se va evacua zona. La intrarea in incaperi, in care nu s-a putut constata o atmosfera nepericuloasa, se va utiliza aparat de respiratie autonom. Se va asigura o aerisire adecvata.

- Masuri de protectie a mediului:

Se va incerca oprirea scaparilor de gaz. Se va impiedica patrunderea gazului in canalizare, beciuri, locuri de munca subterane sau alte spatii in care acumularea de gaze poate deveni periculoasa.

- Metode de curatire:

214

Page 215: Note de Curs_final

Incaperile afectate vor fi aerisite.

7. MANIPULARE SI DEPOZITARE

Manipulare:

Se va evita patrunderea apei in recipient. Se va evita recircularea gazului in recipient.

Se vor utilize numai echipamente, care corespund naturii produsului, la presiunea si temperatura prescrisa.

In caz de neclaritati se va contacta furnizorul de gaz. Atentie la etanseitatea echipamentului. Recipientii se vor depozita si manipula numai cu capace de protectie sau capace fixe.

Depozitare:

Recipientii se vor proteja de incalzire peste 650C, deteriorare mecanica sau rasturnare. Depozitarea se va face in spatii bine aerisite si separate de substante inflamabile.

8. CONTROLUL EXPUNERII / PROTECTIE INDIVIDUALA

Masuri de protectie personala:

-Se va asigura o buna aerisire.

-Echipament de protectie individuala:

-Protectia mainilor: Manusi din piele

-Protectia ochilor: ochelari de protectie cu protectie laterala

-Protectia corpului: La manipularea recipientilor cu gaze se va purta incaltaminte de protectie.

9. CARACTERISTICI FIZICE SI CHIMICE

Aspect fizic: gaz incolor

Miros : inodor

Masa molara: 4,00 g/mol

Punct de topire (Punctul triplu) (oC): - 272 0C

Punct de fierbere (Temperatura de sublimare) (oC): - 269 0C

Temperatura de autoaprindere: neaplicabil

Temperature critica (oC): - 268 0C

Densitate relativa in stare lichida (apa=1): 0,17 kg/m3

Densitate relativa in stare gazoasa (aer=1): 0,14

215

Page 216: Note de Curs_final

Presiunea vaporilor la 20 0C: neaplicabil

Solubilitate in apa (20 0C, 1 bar): 0,00831 l/kg

Limite de explozie (% vol in aer): necombustibil

Alte date: Gazul / vaporii sunt mai usori decat aerul. Se pot acumula in spatii inchise, mai ales pe podea sau in zone cu nivel mai mic de inaltime.

10. STABILITATE SI REACTIVITATE

Stabilitate si reactivitate:

Produs stabil in conditii normale.

11. DATE TOXICOLOGICE

Informatii generale:

Nu se cunosc efecte toxice ale produsului.

12. DATE ECOLOGICE

Informatii generale:

Nu se cunosc efecte nocive ale produsului asupra mediului

13. CONSIDERATII REFERITOARE LA EVACUARE (captare, neutralizare, deversare, etc)

Informatii generale:

Evacuarea nu se va face in canalizare, beciuri, locuri de munca subterane sau alte spatii in care acumularea de gaze poate deveni periculoasa. Evacuarea se va face in atmosfera, in loc bine aerisit.

Inlaturarea deseurilor:

Cod de deseuri ONORM S 2100: 59802 – Gaze in recipienti de otel sub presiune. Ambalajele se vor returna furnizorului.

14. INFORMATII REFERITOARE LA TRANSPORT

Transport terestru (ADR/RID)

Clasa: 2

Cod de clasificare: 1A

Cod UN: 1046

Denumirea marfii: Heliu comprimat

Eticheta de pericol: 2.2

Alte informatii de transport:216

Page 217: Note de Curs_final

Conform normelor legale (ADR) recipientii pot fi transportati in autovehicule acoperite, doar

daca acestea beneficiaza de o aerisire corespunzatoare. Din motive de securitate, cabina

conducatorului auto trebuie sa fie separata de platforma pentru marfa. Transportul

recipientilor de gaz trebuie facut in conformitate cu normele legale (GGBG, ADR, RID, etc).

In timpul transportului, recipientii trebuie asigurati impotriva rasturnarii si deplasarii.

Ventilele de evacuare trebuie sa fie inchise si etanse. Dispozitivele de protectie a ventilelor

(capac al recipientului sau capac fix) trebuie sa fie fixat correct. In cazul existentei unei

contrapiulite pentru siguranta ventilului, aceasta trebuie sa fie fixata.

15. INFORMATII REFERITOARE LA REGLEMENTARILE SPECIALE

Simbolizare:

Nu exista date disponibile

Fraze R: ---

Fraze S: ---

Indicatii pentru pericole deosebite: ---

Codificarea pentru transport a recipientilor conform ADR

Simbolizare

Eticheta pericol nr.2.2

Indicatii pentru pericole deosebite:

Nu exista date disponibile

Prescriptii nationale:

Se vor respecta prevederile legale in domeniu

16. ALTE INFORMATII

Toti cei care manipuleaza, transporta sau utilizeaza produsul, trebuie sa fie informati si

instruiti in acest sens,referitor la particularitatile produsului, a recipientilor si a

echipamentelor tehnice.

Se va atrage atentia in mod deosebit asupra riscului de asfixiere prin utilizarea

necorespunzatoare.

Purtatorii aparatelor de respirat trebuie instruiti corespunzator.

AIR LIQUIDE nu raspunde pentru daunele si consecintele acestora in cazul utilizarii

necorespunzatoare a produsului.

Informatiile nu constituie garantii contractuale ale proprietatilor produsului. Ele se bazeaza pe

starea actuala a cunostiintelor noastre.

217

Page 218: Note de Curs_final

BIBLIOGRAFIE

***OUG nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului;

***OUG nr. 17/2005 privind stabilirea unor masuri organizatorice la nivelul administratiei

publice centrale ;

***HG nr. 440/12 mai 2005 privind reorganizarea si functionarea Garzii Nationale de Mediu;

***Hotărârea de Guvern nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Mediului şi

Gospodăririi Apelor cu modificarile si completarile ulterioare (HG 308/2005)

***Ordonanta 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor aprobata cu modificarile prin

Legea 180/2002;

***HG nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra

mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri;

***Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra

mediului si de emitere a acordului de mediu;

***Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

***Ordinul MAPAM nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei

integrate de mediu;

***Ordinul MAPM nr. 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra

mediului in context transfrontiera si de participare a publicului la luarea deciziei in cazul

proiectelor cu impact transfrontiera;

***Legea 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei pentru evaluarea impactului asupra mediului

în context transfrontieră, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991 ;

***Hotarare nr. 1705/2004 modificarea art. 5 alin. (2) din H.G. 918/2002 privind stabilirea

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei

proiectelor publice sau private supuse acestei procedure;

***OUG nr.243/2000 privind protectia atmosferei, aprobata cu modificari si completari din 218

Page 219: Note de Curs_final

Legea nr.655/2001;

219

Page 220: Note de Curs_final

220

Page 221: Note de Curs_final

***HG nr.893/2005 pentru modificarea si completarea HG nr.568/2001 privind stabilirea

cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din

depozitarea, incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina

;

***HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptatã a evacuãrilor, emisiilor

si pierderilor de substante prioritar periculoase;

***OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii;

***H.G. nr. 541/2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer al

anumitor poluanti provenind din instalatii mari de ardere cu modificarile si completarile

ulterioare (HG nr. 322/2005);

***H.G. nr.699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi

organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalati cu

modificarile si completarile ulterioare (HG nr. 1902/2004);

***H.G. nr.95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore

in care sunt implicate substante periculoase cu modificarile si completarile ulterioare;

***Legea 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor;

***HG 1470/2004-Planul National de etapa privind gestiunea deseurilor;

***Legea nr. 263/2005 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase;

***Legea nr. 431/2003 privind aprobarea OUG nr. 61/2003 pentru modificarea alin.(2) al art.

7 din OUG nr.16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile;

***Legea nr. 139/2002 pentru aprobarea OUG nr. 87/2001 privind serviciile publice de

salubrizare a localitatilor;

***Legea nr. 515/2002 pentru aprobarea OUG nr. 21/2002 privind gospodarirea localitatilor

urbane si rurale;

***Hotarare nr. 441/2002 pentru modificarea si completarea HG nr.662/2001 privind

gestionarea uleiurilor uzate;

***Hotarare nr. 1159/2003 pentru modificarea HG nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor

uzate;

221

Page 222: Note de Curs_final

222

Page 223: Note de Curs_final

***Hotarare nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante

periculoase;

***Hotarare nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor;

***Hotarare nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje;

***Hotarare nr.268/2005 pentru modificarea si completarea HG nr.128/2002 privind

incinerarea deseurilor;

***Hotarare nr.170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

***Hotarare nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz ;

***Hotarare nr. 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

*** Hotărârea de Guvern 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurilor, inclusiv deşeurile periculoase ;

***Hotarire nr. 932 /2004 modificarea si completarea H.G. 347/2003 privind restrictionarea

introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase;

***Legea 107/1996–Legea apelor cu completarile si modificarile ulterioare (Legea nr.

310/2004);

***HG 352/2005 privind modificarea si completarea Hotãrârii Guvernului nr. 188/2002

pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descãrcare în mediul acvatic a apelor

uzate ;

***Lege nr. 311 din 28-06-2004 modificarea si completarea Legii 458/2002 privind calitatea

apei potabile;

***Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia – cadru a

Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997;

***Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2008 a fost publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 813 din 4 decembrie.

***www.anspcp.ro

***www.mmediu.ro

***www.protectiamuncii.ro

***http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/single_market_for_goods/

chemical_products/l21282_ro.htm

223

Page 224: Note de Curs_final

224

Page 225: Note de Curs_final

***Directiva VDI 3783, Comisia de mentinere a calitatii aerului (CMCA) in comitetul de

standaritzare VDI si DIN:

***VDI 3783 Partea 1: Dispersia poluantilor in atmosfera; Dispersia emisiilor cauzate de

accidente; Analiza de securitate; Data de publicare: 1987;

***VDI 3783 Partea 2: Meteorologia mediului; Dispersia emisiilor de gaze grele cauzate de

accidente; Analiza de securitate; Data de publicare: 1990 ;

***Comisia Internationala de Protectie a Rinului (CIPR), Secretariat, cod postal 200253, D -

56002 Koblenz;

***Comisia Internationala de Protectie a Elbei (CIPE), Secretariat, Fürstenwallstraße 20, D -

39 104 Magdeburg;

***Comisia Internationala de Protectie a Dunarii (CIPD), Permanent Secretariat,Vienna

International Center, D0412, P. O. Box 500, A-1400 Wien / Österreich ;

***Emergency Response Planning Guidelines (ERPG), Draft Copy, Sept. 28, 1989;

***Acute Exposure Guideline Levels (AEGL), Draft of Standing Operating Procedure,

National Advisory Committee, April, 30th 1999;

***Problems Associated with the Use of Immediately Dangerous to Life and Health (IDLH)

Values for Estimating Hazards of Chemical Releases, AIHA, 1989;

***Concept pentru stabilirea valorilor de evaluare a accidentelor, VCI 1991; Ballast H.,

Knopf, P.: Analiza impactului emisiilor de substanta cauzate de accidente, explozii si

accidente, BAYER AG, 16.07.1998;

***Valori de poluare a deseul comunitatii tarilor (LAGA) in vederea protectiei solului ;

***Directiva Federala de protectie a solului si poluare istorica de la 12. iulie 1999

(BBodSchV) ;

***Recomandarea grupei de lucru internationala »prevenirea accidentelor« a comisiei

internationale de protectie a Rinului (CIPR);

***Raport final: »Evaluare orientativa a accidentelor privind apele«, CA-GS-18, 10.06.1999;

225

Page 226: Note de Curs_final

226

Page 227: Note de Curs_final

227