note de curs mppe

80
1 DPPD Nivelul II PROIECTAREA ŞI MANAGEMENTUL PROIECTELOR EDUCAŢIONALE - Note de curs - Cursul Proiectarea si managementul programelor educaţionale abordează elementele constitutive ale proiectelor, încercând să ofere informaţiile cele mai utile şi să dezvolte competenţe în proiectarea, derularea şi evaluarea proiectelor educaţionale. Astfel, cursul se constituie într-o introducere în cultura managementului prin proiect, ca instrument util de abordare a activităţilor curente din domeniul educaţiei. Obiective specifice La finalul cursului, participanţii vor putea: - să definească şi să utilizeze corect termenii specifici managementului de proiect; - să identifice şi să descrie elementele cheie ale unui proiect; - să elaboreze un proiect educaţional utilizând instrumente specifice de planificare; - să elaboreze un proiect de dezvoltare instituţională. Grup ţintă: cadre didactice/ masteranzi Conţinutul Nr. crt. U N I T A T E A D E Î N V Ă Ţ A R E O B I E C T I V E D E R E F E R I N Ţ Ă 1 Notiunea de proiect 1.identificarea notiunii de proiect. 2.Definirea notiunii de proiect / program. 2 Tipuri de proiecte. 1.Clasificarea proiectelor: proiecte s.s. si proiecte educationale. 2.Definirea notiunii de proiect educational.Is- toricul acestei notiuni. 3.Clasificarea proiectelor educationale.

Upload: niculescu-ana

Post on 09-Aug-2015

52 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Note de Curs Mppe

1

DPPD Nivelul II

PROIECTAREA ŞI MANAGEMENTUL PROIECTELOR EDUCAŢIONALE

- Note de curs -

Cursul Proiectarea si managementul programelor educaţionale

abordează elementele constitutive ale proiectelor, încercând să ofere informaţiile

cele mai utile şi să dezvolte competenţe în proiectarea, derularea şi evaluarea

proiectelor educaţionale. Astfel, cursul se constituie într-o introducere în cultura

managementului prin proiect, ca instrument util de abordare a activităţilor curente

din domeniul educaţiei.

Obiective specifice

La finalul cursului, participanţii vor putea:

- să definească şi să utilizeze corect termenii specifici managementului de proiect;

- să identifice şi să descrie elementele cheie ale unui proiect;

- să elaboreze un proiect educaţional utilizând instrumente specifice de planificare;

- să elaboreze un proiect de dezvoltare instituţională.

Grup ţintă: cadre didactice/ masteranzi

Conţinutul

Nr.

crt.

U N I T A T E A D E Î N V Ă Ţ A R E O B I E C T I V E D E R E F E R I N Ţ Ă

1 Notiunea de proiect 1.identificarea notiunii de proiect.

2.Definirea notiunii de proiect / program.

2 Tipuri de proiecte. 1.Clasificarea proiectelor: proiecte s.s. si proiecte

educationale.

2.Definirea notiunii de proiect educational.Is- toricul

acestei notiuni.

3.Clasificarea proiectelor educationale.

Page 2: Note de Curs Mppe

2

3 Elementele unui proiect. Planul de proiect 1.Identificarea elementelor componente ale unui

proiect.

2.Legaturile intrinseci intre elementele proiectului.

3.Definirea notiunii de plan de proiect.

4.Modele ale unui plan de proiect.

4 Ciclul de viata a unui proiect educational. 1.Definirea ciclului de viata a unui proiect.

2.Identificarea fazelor unui ciclu de viata.

3.Delimitarea fazelor unui proiect.

4.Modele ale ciclurilor de viata a unui proiect.

5 Managementul de proiect.

1.Definirea notiunii de management.

2.Delimitarea notiunii de management de proiect.

3.Functiile managementului.

4.Tipuri caracteristice ale managementului

proiectelor educationale.

5.Model al unui management de proiect.

6.Analiza SWOT.

6 Identificarea problematicii unui proiect

educaţional.

1.Clasificarea si definirea notiunilor de prioritati

institutionale si motivatii personale.

2.Interdependenta dintre aceste notiuni.

3.Comunitatea – sursa si beneficiara implementarii

proiectelor educationale.

4.Problematica proiectelor educationale.

7 Surse.

1.Geneza proiectelor educationale.

2.Modalitatile de identificare a surselor.

Page 3: Note de Curs Mppe

3

8 Propunerea de proiect 1.Delimitarea notiunii de propunere de proiect.

2.Criterii de selectie a propunerilor de proiect.

3.Studiul gradului de fezabilitate si eligibilitate a unei

propuneri de proiect.

9 Conceperea si dezvoltarea unui proiect

educational.

1.Identificarea instituţiei şi a managerului de proiect.

2.Titlul proiectului.

3.Perioada de desfăşurare.

4.Locul de desfăşurare.

5.Grupul ţintă.

6.Scopul.

7.Obiective generale şi specifice.

8.Motivaţia

9.Produsul proiectului.

10.Planificarea activităţilor.

11.Parteneri şi colaboratori.

12.Rezultatele proiectului şi impactul scontat.

13.Efecte multiplicatoare

14.Durabilitate

15.Factori de risc

16.Paşii următori finalizării proiectului.

17.Resursele proiectelor.

18.Monitorizarea proiectelor.

19.Evaluarea proiectelor.

20.Raportul final.

10 Startegia si metodologia proiectelor. 1.Definirea notiunii de strategie a unui proiect.

Page 4: Note de Curs Mppe

4

2.Functiile strategiei.

3.Delimitarea notiunilor de metodologie si metode de

lucru.

4.Tipuri de metode.

11 Echipa proiectului.

1.Delimitarea notiunii de echipa de proiect.

2.Importanta si functiile acesteia.

3.Model de formare a unei echipe de proiect.

4.Stadii de formare a unei echipe de proiect.

5.Tipuri ale echipelor de proiect.

6.Modalitati de formare a unei echipe de proiect.

12 Voluntariatul.

1.Voluntariatul – definire, rol si importanta.

2.Cadrul legislativ.

3.Functiile voluntariatului.

4.Beneficiile voluntariatului.

13 Managerul de proiect. 1.Managerul de proiect – definire, rol si importanta.

2.Calitatile unui manager de proiect

3.Stilurile unui manager de proiect.

14 Prospectiunea finantatorilor proiectelor

educationale.

1.Contextul actual.

2.Clasificarea finantatorilor.

3.Modalitati de creare a unei baze de date cu posibili

finantatori.

4.Aplicaţii practice pentru găsirea finaţatorilor

5.Completarea propunerii de proiect

15 Evaluare finala 1.Fixarea cunostintelor acumulate.

2.Evaluarea abilitatilor dobandite.

Page 5: Note de Curs Mppe

5

E V A L U A R E A

Evaluarea cursanţilor se face atât pe parcurs, prin activităţile din cadrul seminariilor,

cât şi în sesiune, prin examen. Examinarea din sesiune se realizează în două secvenţe,

astfel:

1. Se depune un portofoliu* al disciplinei, care conţine 3 (trei) proiecte, din care: un

proiect educaţional, un proiect de cerere de finanţare a unui proiect educaţional şi

un proiect de dezvoltare instituţională. Toate aceste proiecte vor fi realizate de

echipe constituit din 3 studenţi/cursanţi. Fiecare proiect se evaluează cu notă

întreagă. În calcularea notei pe portofoliu se ia în considerare nota fiecărui proiect.

Din cele trei note se face media aritmetică. Aceasta are o pondere de 40% în nota

finală.

2. Fiecare echipă va susţine** unul dintre proiectele educaţionale.Proiectul

educaţional susţinut se evaluează cu notă întreagă. Această notă are o pondere de

30% în nota finală;

Activitatea de seminar se apreciază cu notă întreagă şi are o pondere de 30% din

nota finală.

Exemplu : (8 + 9 + 9) : 3 x 4 0% + (9 x 30%) + (10 x 30%) = (8,67 x 40%) + 2,70

+3,00 = 3,47 + 2,70 +3,00 = 9,17 adică 9,00

(Npe + Ncf + Npdi): 3 x 40% + (Sp x 30%) + (Ns x 30%), în care :

Npe = Nota proiect educaţional;

Ncf = Notă cerere de finanţare

Npdi = Nota proiect de dezvoltare instituţională;

Sp = Susţinere proiect

Ns = Notă seminar

Notă. : 1. * Portofoliul cu proiectele se depune cu o săptămână înaintea susţinerii;

2. ** Susţinerea se face în cadrul examenului din sesiune;

3. Nedepunerea portofoliului, la termen, conduce la neexaminarea cusanţilor în

proxima sesiune.

Page 6: Note de Curs Mppe

2

Proiectarea şi managementul programelor educaţionale

- Sinteză -

Definiţii ale proiectului/ programului date de diferiţi autori:

Proiectul...

„O iniţiativă individuală sau colectivă , minuţios planificată şi destinată să atingă un

scop particular”( Oxford English Dictionary)

„Proiectul este o întreprindere cu un început şi un sfîrşit, condusă de oameni să

atingă obiectivele stabilite încadrându-se în parametrii de cost, program si calitate”

.Buchanan şi Boddy (1992)

„Proiectul este un mecanism format din oameni şi alte resurse asamblat temporar cu

scopul de a obţine obiectivele stabilite, de regulă cu un buget fix şi cu o perioadă de

derulare fixată. Proiectele sunt de obicei asociate cu produsele sau procedurile

realizate pentru prima dată, sau cu procedurile cunoscute dar schimbate.”Graham

(1985)

„Un proiect are alocate resurse, o singură răspundere, limite clare în care resursele

se mişcă, o durată limitată, este o temă unică şi are obiective. Este o metodă

folositoare de organizare a muncii. Proiectele nu apar fără o intervenţie

deliberată”. Gray (1994)

Un proiect poate exista independent, ca produs al unei iniţiative singulare, care

poate/nu poate continua în viitor, sau este parte integrantă a unui program, situaţie în

care poate funcţiona independent, dar servind (oligatoriu) scopului programului.

Programul...

Un cumul de proiecte de acelaşi tip.

„Un set dearcini specifice intercorelate, conduse în mod coordonat, ce permit

realizarea unor obiective în cadrul unei strategii cuprinzătoare şi obţinerea unor

beneficii suplimentare celor care s-ar putea obţine prin conducerea lor separată. ”(

G.M.Sava)

Care sunt termenii cheie ai definiţiilor proiectului?

- un proiect este o abordare unică: fiecare va diferi de celelalte dintr-un anumit punct

de vedere;

- proiectele au obiective specifice ( sau scopuri) de atins;

Page 7: Note de Curs Mppe

3

- proiectele necesită resurse;

- proiectele au bugete ;

- proiectele au câte un program;

- proiectele necesită efort din partea oamenilor;

- măsoară calitatea aplicată.

Definiţie de lucru a proiectului

Pentru atingerea scopurilor, se poate defini proiectul ca fiind munca organizată

pentru atingerea scopurilor sau obiectivelor propuse care necesită resurse şi efort, o

răspundere unică (şi deci riscantă) care are un buget şi o programare prealabilă, şi

proiectul este o abordare unică (şi uneori riscantă) care are un buget şi un program de

implementare. Odată proiectul terminat, el ia sfârşit, lucrul la proiect este caracterizat

prin durată limitată.

Indicatorii succesului unui proiect, pot fi realizati daca:

Proiectul a respectat termenele, costul şi calitatea obiectivelor

A satisfacut cererile specifice ale clienţilor ;

Il determină pe client să dorească să coopereze în continuare cu cei ce l-au realizat

În ce condiţii derularea unui proiect ar fi cel mai potrivit aranjament

organizaţional?

Atunci :

Când schimbarea este necesară (dorită);

Când structurile organizaţionale sunt neclare;

Când se introduc noi programe, legi, politici, sisteme;

Când se încearcă sau probează ceva nou;

Când se alocă fonduri specifice sau diferite;

Când activităţile sau obiectivele necesită o echipă disciplinată din mai multe puncte de

vedere;

Când procesul este complex şi necesită o planificare făcută cu grijă.

Majoritatea proiectelor sunt precedate de o examinare a dezideratelor şi

fezabilităţii proiectelor.

Aceasta se numeşte faza de definire.

Criterii de fezabilitate

Page 8: Note de Curs Mppe

4

Identificaţi criteriile care ar putea să justifice de ce un proiect este necesar, dorit sau

fezabil.

Când se poate considera că un proiect se justifică?

Atunci când:

- va rezolva o problemă;

- va îmbunătăţi condiţiile unui anumit grup care are nevoie de ajutor;

- va realiza schimbările dorite;

- beneficiul proiectului va depăşi costurile;

- proiectul ia în considerare scopurile finanţatorului;

- proiectul are şanse mari de succes;

- există obiective clare ale proiectului care pot fi măsurabile;

- proiectul este cea mai bună soluţie de rezolvare a problemelor;

- proiectul este fezabil;

Odată cu terminarea studiului de fezabilitate si prezentarea proiectului

comitetului de coordonare şi apoi stabilirea ariei de cuprindere a proiectului, se intră în

procesul de realizare a proiectului.

Tipuri ţi subtipuri de proiecte educaţionale

Clasificarea de mai jos s-a făcut după criteriul ţintei predominante

Tipul proiectului. educaţional Subtipul proiectului. educaţional

Proiecte culturale -cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor unor

etnii/popoare;

-cunoaşterea şi respectarea stilurilor de viaţă a unor

comunităţi;

-promovarea valorilor culturale ale societăţii...

Proiecte civice - promovarea şi respectarea drepturilor

omului/copilului;

- promovarea unor instituţii ale UE;

- educarea pentru democraţie/pace etc;

Proiecte de protecţie a mediului - atenuarea dezastrelor ecologice;

- modalităţi de prevenire a deteriorării mediului

ambiant;

- modalităţi de conservare a unor monumente

naturale, geologice etc.

Page 9: Note de Curs Mppe

5

Proiecte de educaţie sanitară - modalităţi de combatere a unor maladii specifice;

- alimentaţia raţională şi igiena nutriţiei;

- modalităţi de combatere a consumului de

etnobotanice, droguri etc.

Proiecte sociale - promovarea unor metode de comunicare între

persoanele cu deficienţeşi comunitate,

- integrarea în societate a copiilor cu nevoi speciale;

- educarea pentru participarea activă la dezvoltarea

socială

Proiecte informale - mass-media în educaţie,

- accesul direct al populaţiei la informare corectă,

transparentă şi competentă;

- educarea pentru cunoaşterea şi respectarea

principiilor şi valorilor instituţiilor naţionale şi

europene.

Proiecte pentru diferite grupuri

ţintă

- organizarea de conferinţe/seminarii/simpozioane

pentru schimbarea atitudinilor;

- consulting în domeniul...;

- scrierea proiectelor...

Planul de proiect

1. geneza şi definirea ideii proiectului;

2. propunerea de proiect;

3. perioada de desfăşurare;

4. locul de desfăşurare;

5. grupul ţintă vizat;

6. scopul proiectului;

7. motivaţia/justificarea proiectului;

8. obiectivul general al proiectului;

9. obiectivele specifice ale proiectului;

10. etapele şi conţinutul activităţilor propuse;

11. planificarea activităţilor;

12. bugetul proiectului;

13. resursele proiectului 8altele decât cele financiare);

14. rezultatele şi impactul scontat;

15. criterii de evaluare a proiectului;

Page 10: Note de Curs Mppe

6

16. paşii care urmează finalizării proiectului

Ciclul de viaţă al proiectului.

Unii autori includ studiile de fezabilitate elaborate în faza de definire (de iniţiere) ca

parte a ciclului de viaţă a proiectului, alţii consideră că proiectul începe cu adevărat

numai după ce studiile de fezabilitate au fost realizate şi propunerile acceptate, sau

numai după ce principalele costuri au fost definite.

Ciclul dfe viaţă al proiectului- principalele faze.

Sunt mai multe modele ale ciclului de viaţă al proiectului. Opţiunea noastră este modelul

în 5 faze (pe baza criteriului stării de realizare):

1. Faza de INITIERE

2. Faza de PLANIFICARE,

3. Faza de ORGANIZARE,

4. Faza de EXECUŢIE,

5. Faza de FINALIZARE/ÎNCHEIERE

Page 11: Note de Curs Mppe

7

Faza de iniţiere (de definire) include identificarea problemelor, a variantelor de

soluţii, evaluarea opţiunilor potenţiale.

În această fază, managerul de proiect se familiarizează cu membrii echipei sale de proiect, le

evaluează potenţialul şi începe să iniţieze responsabilităţi. Activităţile specifice fazei de iniţiere

sunt: analiza cerinţelor; studiul de fezabilitate; specificaţii funcţionale; dezvoltarea unui

scenariu; analiza cost beneficiu; stabilirea de obiective; şi compararea de alternative.

Odată luate deciziile, proiectul trece în faza de planificare. Anumite planuri sau

estimări generale vor fi generate din examinarea fezabilităţii, dar va fi necesară multă finisare a

acestor planuri în faza de planificare. Planurile şi estimările de costuri din fazele de început vor

trebui în mod necesar să fie mai elaborate pentru a decide dacă se va avansa mai departe în

proiect, nu pentru a planifica execuţia în detaliu propriu-zisă.

Unele planuri şi calcule asupra costurilor vor rezulta din faza de iniţiere, dar vor fi necesare

detalieri şi clarificări în această fază, pentru a defini modul de implementare.

Aceasta este etapa în care riscurile proiectului devin aparente. Este important ca toate

riscurile să fie identificate şi înregistrate. În continuarea cursului, participanţii vor învăţa

anumite tehnici necesare acestui scop.

Sarcinile principale în faza de planificare:

- identificarea şi planificarea sarcinilor;

- identificarea activităţilor critice pentru succes şi a riscului;

- estimarea bugetului;

- organizarea echipelor de lucru;

- identificarea riscurilor.

Faza de organizare

Până la sfârşitul fazei de planificare, munca poate începe cu faza de organizare.

Scopurile fazei de organizare sunt cele referitoare la stabilirea echipelor, a

controlului, a instrumentelor necesare şi a modului de comunicare necesare fazei

următoare. În timpul acestei faze este necesară multă muncă de negociere.

Faza de execuţie sau implementare:

Activităţile importante ale acestei faze sunt:

- Comunicarea cu clientul, utilizatorul şi cu managementul;

- Revizuirea progresului;

- Monitorizarea costurilor;

- Controlul calităţii;

- Modul de acceptare al schimbării.

Page 12: Note de Curs Mppe

8

Aceasta este faza când apar produsele proiectului, esenţiale pentru succesul proiectului

Faza de finalizare/încheiere

Acestei faze de obicei nu i se acordă prea mare atenţie. Această etapă este crucială pentru

succesul pe termen lung al proiectului. Este motivul perntru care insistăm, în paginile

următoare, asupra acestei probleme valorificând instrumente pe care echipe specializate în

scrierea şi evaluarea proiectelor le-au validat

Importanţa evaluării finale pentru proiect:

- clientul acceptă că proiectul este satisfăcător;

- documentaţia proiectului trebuie încheiată;

- trebuie întocmit un raport referitor la proiect, pentru ca alţii să poată învăţa din el;

- trebuie introduse aranjamentele pentru continuitate;

- bugetul trebuie închis;

- personalul proiectului trebuie realocat.

UN INSTRUMENT COMUN DE AUTOEVALUARE A PROIECTELOR

EDUCAŢIONALE EUROPENE DIN ŞCOALĂ (sursa site MICE project)

Ghidul de evaluare prezentat aici contine câteva instrumente menite să vă ajute în

diferitele faze ale procesului:

1) Tabelul cu indicatori de performanţă oferä o paletă a posibilelor efecte (şi a indicatorilor

de performantä privind aceste efecte) ale unui proiect european în şcoală, Impärtite In patru

categorii (elevi, profesori, şcoala şi parteneriatul) şi câteva domenii (de exemplu

competente/aptitudini lingvistice, aptitudini In studiul diverselor discipline, competente sociale,

cetätenie europeanä…). Acest tabel vä va ajuta sä stabiliti obiectivele prioritare ale proiectului

atât pentru şcoalä cât şi pentru parteneriat In ansamblul säu.

Vä rugäm sä folositi acest tabel pentru a selecta domeniile/aspectele ce vor fi urmăite în cadrul

proiectului şi vor fi evaluate. Selectia poate fi fäcutä In fiecare şcoalä de „Echipa de lucru‟, iar

aspectele comune ce vor fi evaluate se pot stabili In cadrul unei Intâlniri de proiect. Trebuie sä vä

asigurati cä toti partenerii de proiect au fost informati despre obiective , prioritäti şi planurile de

evaluare ale şcolilor partenere.

Page 13: Note de Curs Mppe

9

2) Lista de instrumente contine o prezentare a instrumentelor ce pot fi folosite pentru evaluare.

Dacä doriti sä creati un instrument de evaluare pentru un anume aspect al proiectului , vä puteti

folosi de aceastä listä.

3) Modele de instrumente de evaluare şi exemple practice de instrumente pentru evaluarea

proiectului .

Un tabel , folosind aceleaşi categorii ca şi tabelul cu indicatori de performantä, oferä legätura cu

instrumente „gata fäcute‟ pentru evaluarea diferitelor aspecte (efecte) ale proiectului. Fiecare

paginä ne prezintä o listä de indicatori ( dovezi cä proiectul a avut anumite efecte) şi câteva

propuneri privind culegerea informatiilor privitoare la indicatori. Dacä doriti sä creati propriile

dumneavoasträ instrumente de evaluare, puteti folosii combinatii ale exemplelor propuse sau

puteti adapta aceste exemple la propriile dumneavoasträ nevoi.

Instrumentele propuse aici nu sunt „bätute In cuie‟. Ele reprezintä „sugestii pentru evaluare‟

Evaluarea este un proces care:

sustine un proiect prin mäsurarea gradului In care s-au realizat obiectivele

identificä domeniile/aspectele ce trebuie Imbunätätite

Incurajeazä deciziile ce trebuie luate, incluzând schimbarea obiectivelor şi metodologia

proiectului.

Evaluarea proiectului implicä un numär de paşi corelati cu stagiile proiectului:

colectarea de date privind obiectivele proiectului şi subiectul evaluärii

analiza şi interpretarea acestor date pentru stabilirea unor concluzii

amendamente In lumina dovezilor obtinute.

Evaluarea , dacä se face Incä de la Inceputul proiectului, poate ajuta sä se :

simplifice conceperea proiectului şi consultarea cu şcolile partenere

simplifice dezvoltarea proiectului

Page 14: Note de Curs Mppe

10

punä In evidentä dovezilor actuale cu privire la ce ati realizat , la progresul vostru

facä rezultatele şi realizärile proiectului cunostute publicului

- imbunätäteascä un proiect In curs de desfäşurare.

Cum poate fi autoevaluat un proiect educaţional european?

Evaluarea poate avea perspective diferite : evaluare normativä (perspectiva inspectiei),

evaluare formativä (perspectiva imbunätätirii-corectiei). În situatia de fatä ne vom ocupa de

evaluarea formativä, pentru ameliorarea proiectului.

Când?

Evaluarea poate fi folositoare şi efectivä numai dacä se face Incä de la Inceputul proiectului.

Cum poti sä Inbunätäteşti un proiect dacä nu ai nici o informatie Incä de la Inceputul proiectului şi

nu ştii ce doreşti se Imbunätäteşti? Evaluarea trebuie sä fie parte a proiectului şi sä se facä In toate

momentele cheie (la Inceput, pe parcurs, cu ocazia rapoartelor intermediare, Intâlniri cu partenerii,

raport final,...).

Cine va fi responsabil cu evaluarea?

În contextul autoevaluärii institutia/şcoala va decide cine va participa la activitate. Pot fi

implicate câteva persoane (profesori, directorul, coordonatorul de proiect, toti Impreunä sau

separat). Dacä doriti sä implicati elevii In evaluare, ei trebuie de asemenea consultati atunci

când se stabileşte subiectul proiectului şi privind alte chestiuni importante. În orice caz ar putea fi

foarte folositor sä

se stabileascä una sau mai multe persoane cu responsabilitäti specifice privind evaluarea. Acestea

vor colecta date, documentatia proiectului şi vor crea un portofoliu sau jurnalul proiectului. Se

poate lua In considerare ideea cä şcoli diferite implicate In parteneriate diferite ar putea sä se

asiste una pe alta In evaluare.

Cum poate fi autoevaluat un proiect educaţional european?

Evaluarea poate avea perspective diferite : evaluare normativä (perspectiva inspectiei),

evaluare formativä (perspectiva imbunätätirii-corectiei). În situatia de fatä ne vom ocupa de

evaluarea formativä, pentru ameliorarea proiectului.

Page 15: Note de Curs Mppe

11

Când?

Evaluarea poate fi folositoare şi efectivä numai dacä se face Incä de la Inceputul proiectului.

Cum poti sä Inbunätäteşti un proiect dacä nu ai nici o informatie Incä de la Inceputul proiectului şi

nu ştii ce doreşti se Imbunätäteşti? Evaluarea trebuie sä fie parte a proiectului şi sä se facä In toate

momentele cheie (la Inceput, pe parcurs, cu ocazia rapoartelor intermediare, Intâlniri cu partenerii,

raport final,...).

Cine va fi responsabil cu evaluarea?

În contextul autoevaluärii institutia/şcoala va decide cine va participa la activitate. Pot fi

implicate câteva persoane (profesori, directorul, coordonatorul de proiect, toti Impreunä sau

separat). Dacä doriti sä implicati elevii In evaluare, ei trebuie de asemenea consultati atunci

când se stabileşte subiectul proiectului şi privind alte chestiuni importante. În orice caz ar putea fi

foarte folositor sä

se stabileascä una sau mai multe persoane cu responsabilitäti specifice privind evaluarea. Acestea

vor colecta date, documentatia proiectului şi vor crea un portofoliu sau jurnalul proiectului. Se

poate lua In considerare ideea cä şcoli diferite implicate In parteneriate diferite ar putea sä se

asiste una pe alta In evaluare.

Reţineţi:

- Este imposibil sä evaluezi totul. Vä rugäm selectati domeniile din proiect pe care puneti

accentul.

- Efectele pot fi pe termen scurt sau pe termen lung.

Întotdeauna cäutati indicatorii de performantä :‟De unde ştim?‟

Creati un portofoliu special pentru culegerea dovezilor-indicatorilor (folositor pentru

Intâlniri, prezentäri, inspectii...).

Întrebati-vä de asemenea: „Ce Inseamnä asta pentru noi?‟ şi „Ce trebuie sä facem mai

Intâi?‟.

Introducerea evaluärii chiar de la începutul proiectului, ar putea de asemenea sä

contribuie la crearea unei culturi privind evaluare In şcoalä.

Page 16: Note de Curs Mppe

12

Exemple de evaluare a proiectelor educative europene (Proiectul Comenius)

Ce efecte au proiectele Comenius? Există dovezi ale acestor efecte? Există schimbări sau îmbunătăţiri în următoarele domenii?

DOVEZI PRIVIND EFECTELE

ASUPRA ELEVILOR DOVEZI PRIVIND EFECTELE

ASUPRA PROFESORILOR DOVEZI PRIVIND EFECTELE ÎN

ŞCOALĂ DOVEZI ALE BUNULUI

PARTENERIAT ÎN CADRUL

UNUI PEE A1

COMPETENŢ E PRIVIND STUDIUL DISCIPLINELOR

Referitor la o disciplinä sau cross curricular

CUNOŞ TINŢ E

cunoştinte mai bune legate de tematica

implicatä

o mai bunä perspicacitate In aplicatiile

practice privind subiectul

o Intelegere crescutä a contextului

european privind subiectul tratat

ATITUDINE

copil/elev

are initiativa de a cunoaşte mai mult

privind subiectul implicat

pune mai multe Intrebäri In timpul

orelor

este mai activ, aratä mai multä

motivare

VALORI

este mai orientat spre studiu

B1

COMPETENŢ E PRIVIND STUDIUL DISCIPLINELOR

Consultatia cu profesorii parteneri

privind subiectul tratat

Comparatie Intre abordärile, metodele

folosite/alese de profesorii parteneri

Integrarea materialelor obtinute de la

partenerii de proiect In lectii

Schimbul de materiale pedagogice

Abilitatea de a amplasa subiectul tratat

Intr-un context european

C1

INTEGRAREA ÎN CURRICULUM

lista disciplinelor care au legäturä cu

tematica proiectelor europene

lista schimbärilor/Imbunätätirilor ce

nu se puteau produce färä PEE

metodologie legatä de proiect,

continut, abordare didacticä In

timpul orelor

activitäti orientate explicit spre

promovarea unei atitudini europene

educatie interculturalä

activitäti orientate spre integrarea

limbilor sträine

ore special dedicate activitätilor

internationale

ore şi activitäti extraşcolare privind

tematica proiectului

monitorizarea şi evaluarea activitätii

elevilor In cadrul PEE

D1

OBIECTIVE

Este utilä o listä a obiectivelor

specifice ale şcolii

Este utilä o listä a obiectivelor

comune

Concentrarea proiectului asupra

prioritätilor Socrates (cetätenie

europeanä, şanse egale, utilizarea

limbilor sträine, conştiintä

interculturalä, ICT...)

Page 17: Note de Curs Mppe

13

A2

LIMBI STRĂ INE

COMPETENŢ E/CONŞ TIENTIZAREA

IMPORTANŢEI STUDIULUI

GENERALE

performante orale mai bune la

B2

LIMBI STRĂ INE

COMPETENŢ E/CONŞ TIENTIZAREA

IMPORTANŢEI STUDIULUI

GENERALE

performante orale mai bune la

C2

POLITICA Ş COLII

Intâlnirile legate de proiect ale

colectivului profesoral sunt

programate explicit

existä un acord Intre diferitelor

D2

COORDONAREA

existä In scris o distribuire clarä a

sarcinilor Intre parteneri

existä o distributie clarä a

responsabilitätilor fiecärui partener

Page 18: Note de Curs Mppe

14

folosirea limbii sträine

folosirea mai fluentä a limbi sträine

performante mai bune la scrisul In

limbi sträine

CUNOŞ TINŢ E

Imbunätätirea cunoştintelor de

gramaticä, vocabular sau culturä a

tärii a cärei limbä se foloseşte In

proiect

ATITUDINE

elevii vorbesc mai des In limbi sträine

In timpul orelor

retinere scäzutä In comunicarea Intr-o

limbä sträinä cu oamenii

VALORI

o minte deschisä fatä de alte limbi

folosirea limbii sträine

folosirea mai fluentä a limbi sträine

performante mai bune la scrisul In

limbi sträine

CUNOŞ TINŢ E

Imbunätätirea cunoştintelor de

gramaticä, vocabular sau culturä a

tärii a cärei limbä se foloseşte In

proiect

ATITUDINE

vorbeşte mai des In limba sträinä

retinere scäzutä In comunicarea Intr-o

limbä sträinä

VALORI

o minte deschisä fatä de alte limbi

catedre implicate

Consiliului de administratie şi

directorul sunt implicati

Consiliul de administratie a aprobat

proiectul

prevederea In planul de dezvoltare al

şcolii a unor proiecte şi activitäti la

nivel european.

facilitarea activitätilor extraşcolare

privind derularea proiectului

nominalizarea şcolii europene

coordonatoare

existenta unui plan strategic pentru

introducerea educatiei europene In

şcoalä

existenta unei liste cu activitäti extra

curriculare posibile la diferite

nivele de vârstä

dimensiunea europeanä este

reflectatä In obiectivele generale

ale şcolii

existä o strategie pentru a rezolva

necesitätile de formare ale echipei

şcolii

existä un acord cu privire la modul

de lucru şi de luare a deciziilor,

fiecare partener are un cuvânt de

spus

se tine cont de contributiile fiecärui

partener

A3

COMPETENŢ E METODOLOGICE

cross curricular

culegere de materiale

realizare de interviuri

efectuare de cercetare

efectuare de studii

realizare de rapoarte

autonomie In Invätare

B3

COMPETENŢ E DE PREDARE

folosirea In grad ridicat a metodelor

active de predare-Invätare

adoptarea unor noi abordäri

pedagogice preluate de la parteneri;

folosirea unor noi metode de predare

contacte cu lumea din afara şcolii

compararea metodelor de predare şi

abordärilor cu colegii parteneri

folosirea mai frecventä a noilor

metode de prezentare

C3

ABORDARE CROSS

CURRICULARĂ

Intâlniri regulate ale profesorilor

implicati

lucru In echipä la nivelul

profesorilor

aspecte cross curriculare In tematica

proiectului

acord Intre catedre privind

monitorizarea, evaluarea şi

continutul proiectului

existenta a cel putin doi profesori de

discipline diferite care abordeazä

D3

COMUNICAREA

partenerii s-au Inteles cu privire la

limba de lucru

persoanele de contact şi profesorii

implicati In proiect din fiecare

şcoalä sunt stabiliti şi cunoscuti de

parteneri

comunicarea şi schimbul Intre şcoli

se realizeazä In mod regulat

Intâlnirile de proiect Intre parteneri

sunt bine pregätite şi productive

pentru proiect

existä o Intelegere şi un sistem de

Page 19: Note de Curs Mppe

15

tematica proiectului prin prisma (din punctul de vedere al)

disciplinei pe care o predau.

rotatie pentru locul Intâlnirilor

comunicarea şi schimburile au loc

la toate nivelele (elevi, profesori,

administratie, directori..)

A4

MOTIVAŢ IE

copil/elev

cere mai des sä efectueze activitäti

suplimentare

doreşte sä studieze intens

este mai atent In timpul orelor

ia mai des parte la activitäti extra

curriculare

are sentimentul „coautorului” de

proiect

B4

MOTIVAŢ IE

profesorul

aplicä mai des pentru cursuri de

formare, vizite de studiu, conferinte

participä la cursuri de limbi sträine pentru a comunica mai bine cu

partenerii

propune sä efectueze activitäti

suplimentare, ia noi initiative

ia initiativa diseminärii rezultatelor

proiectului

Işi manifestä dorinta sä fie mai

implicat In activitäti cross curriculare

creşterea implicärii In a face schimbäri

de câte ori este nevoie

este de acord cu autoevaluarea

are sentimentul „coautorului/autorului”

de proiect

C4

LEGĂ TURA CU COMUNITATEA

contacte regulate cu media : ziare,

televiziune localä, radio...

contacte cu comunitatea localä

contacte cu companii locale

(multinationale)

contacte cu societatea localä

(culturä, sport)

diseminare In alte şcoli

cäutarea expertizei locale

participarea la activitäti organizate

de comunitate

implicarea pärintilor este adecvatä

D4

ACTIVITĂ Ţ I

existä o listä a activitätilor acceptate

de parteneri şi In acord cu planul

de activitate

produsele proiectului sunt In mod

clar rezultatul unei cooperäri

A5

COMPETENŢ E SOCIALE (atitudini, conduite..)

sä fie o bunä gazdä sau un bun oaspete

sä fie capabil sä lucreze In echipä

sä fie capabil sä comunice bine

capacitatea de a-şi face prieteni

sä fie capabil sä discute Intr-un mod adecvat

VALORI

solidaritate

sä aibä deschidere pentru alte culturi

B5

COMPETENŢ E SOCIALE (atitudini, conduite..)

sä fie o bunä gazdä sau un bun oaspete

sä fie capabil sä lucreze In echipä

sä fie capabil sä comunice bine

capacitatea de a-şi face prieteni

sä fie capabil sä discute Intr-un mod adecvat

schimbäri In relatiile dintre profesori,

copii şi personalul ne-didactic

VALORI

C5

IMPLICAREA ÎNTREGII ŞCOLI

implicarea directorului

câti profesori sunt implicati In mod

activ In proiect?

sunt toti profesorii informati?

este implicat şi personalul ne-

didactic? Cum?

este abordat subiectul In consiliile

profesorale?

sunt implicati pärintii? Cum?

D5

EVALUAREA

este evaluat In mod regulat procesul

de cooperare?

s-a convenit In mod clar asupra

unei proceduri de feedback?

Page 20: Note de Curs Mppe

16

sä aibä deschidere pentru alte puncte

de vedere

Incredere mutualä

solidaritate

sä aibä deschidere pentru alte culturi

sä aibä deschidere pentru alte puncte

de vedere

Incredere mutualä

A6

COMPETENŢ E TIC

GENERALE

o utilizare mai bunä şi mai rapidä a

echipamentului TIC

prezentäri mai bune realizate prin

documentare folosind pagini WEB

informatii mai bune, la nivel

international şi actualizate cu privire

la subiect

produse WEB sau de prezentare de

bunä calitate

aprecierea utilizärii TIC In cadrul

contextului european

oportunitäti pentru o strategie evolutivä şi colaborativä

ATITUDINE

mai multä Incredere In folosirea noii

tehnologii pentru contacte, prezentare

sau cercetare

VALORI

mai multä deschidere pentru folosirea

noilor tehnologii

dorinta de a Impärtäşi cunoştinte şi

competente

B6

COMPETENŢ E TIC

GENERALE

o utilizare mai bunä şi mai rapidä a

echipamentului TIC

lectii mai bune realizate prin

documentare folosind pagini WEB

informatii mai bune, la nivel

international şi actualizate cu privire

la subiect

produse WEB sau de prezentare de

bunä calitate

aprecierea utilizärii TIC In cadrul

contextului european

oportunitäti pentru o strategie evolutivä şi colaborativä

ATITUDINE

mai multä Incredere In folosirea noii

tehnologii la clasä

VALORI

mai multä deschidere pentru folosirea

noilor tehnologii

C6

VIZIBILITATEA PROIECTULUI,

PRODUSE, REZULTATE

prospecte, foi volante, publicatii

regulate, expozitii

folosirea diferitä a resurselor şcolii:

TIC, cabinete de limbi sträine,

bibliotecä

formäri specifice ale profesorilor şi

altor membrii ai echipei şcolii

un stand european In holul şcolii sau

än bibliotecä

produsele copiilor realizate In cadrul

proiectului sunt afişate sau

disponibile

accesibilitatea tehnicii de calcul,

schimbäri In infrastructurä,

echipament

dezvoltarea paginii WEB a

proiectului/ discutii, forum etc.

A7

COMPETENŢ E MANAGERIALE

asumarea responsabilitätii

B7

COMPETENŢ E MANAGERIALE

asumarea responsabilitätii

C7

COMPETENŢ E MANAGERIALE

asumarea responsabilitätii

Page 21: Note de Curs Mppe

17

delegarea sarcinilor cätre alti elevi

motivarea altora

rezolvare de probleme

luarea deciziilor

managementul timpului

managementul financiar

relatii cu publicul

competente de negociere

competente de colaborare

delegarea sarcinilor cätre altii

motivarea altora

rezolvare de probleme

luarea deciziilor

managementul timpului

managementul financiar

relatii cu publicul

competente de negociere

competente de colaborare

delegarea sarcinilor cätre altii

motivarea altora

rezolvare de probleme

luarea deciziilor

managementul timpului

managementul financiar

relatii cu publicul

competente de negociere

competente de colaborare

A8

CETĂ Ţ ENIE EUROPEANĂ

cunoştinte şi experientä privind

structurile democratice şi luarea

deciziilor la nivel local, national şi

european

sentimentul apartenentei la

comunitatea localä, nationalä

şi europeanä

conştientizarea propriei identitäti In

context local, national sau european

ATITUDINE

sä fie un cetätean mai activ

VALORI

conştientizarea valorilor drepturilor

omului

B8

CETĂ Ţ ENIE EUROPEANĂ

cunoştinte şi experientä privind

structurile democratice şi luarea

deciziilor la nivel local, national şi

european

sentimentul apartenentei la

comunitatea localä, nationalä

şi europeanä

conştientizarea propriei identitäti In

context local, national sau european

aplicarea valorilor drepturilor omului

acordarea unei atentii sporite In timpul

orelor aspectelor cetäteniei active,

accentuarea acestor aspecte In

continutul subiectului discutat

C8

CETĂ Ţ ENIE EUROPEANĂ

acordarea unei atentii sporite

aspectelor unei cetätenii active

existenta In planul activitätilor extra-

curriculare a unor activitäti privind

cetätenia europeanä

A9

ŞANSE EGALE

Intelegerea proceselor ce duc la

prejudicii, discriminare şi rasism

competente privind combaterea

exclusivismului şi discrriminärii

dezvoltarea experientelor interculturale

B9

ŞANSE EGALE

Intelegerea proceselor ce duc la

prejudicii, discriminare şi rasism

competente privind combaterea

exclusivismului şi discrriminärii

dezvoltarea experientelor interculturale

C9

ŞANSE EGALE

acordarea unei atentii sporite

aspectelor privind şansele egale şi

discriminärii

existenta In planul de activitate a

unor activitäti extra-curriculare

privind şansele egale

Page 22: Note de Curs Mppe

18

ATITUDINE

sä observe/receptioneze uşor

discriminärile

atitudine Impotriva discriminärii şi

prejudiciilor

VALORI

drepturi şi şanse egale

acordarea unei atentii sporite

aspectelor privind şanse egale In

timpul orelor, accentuarea acestor

aspecte In subiectul abordat

Page 23: Note de Curs Mppe

19

LISTA INSTRUMENTELOR

Multe instrumente sunt accesibile profesorilor care doresc să evalueze activităţi selectate.

Câteva instrumente sunt bine cunoscute şi folosite în mod frecvent. Nu putem analiza în orice detaliu toate instrumentele

1. Chestionare

Ce? O listä cu Intrebäri cerând fapte şi päreri

Existä diferite tipuri de chestionare: Intrebäri deschise, Intrebäri Inchise, selectare/marcare, cu scale de la 1 la 5...

Cine? Profesori, coordonatorul de proiect, persoane Insärcinate cu evaluarea

Avantaje Date cuantificabile, uşor de folosit ca instrumente comune, existä exemple

Riscuri şi limite Prea multe Intrebäri, consum mare de timp, dificultäti In formularea Intrebärilor, absenta oportunitätilor pentru

Intrebäri aditionale

Recomandäri Grup tintä: elevi, profesori, pärinti

Recomandäri: li se poate cere elevilor sä prelucreze rezultatele, limitati Intrebärile la aspecte pe care doriti sä le

Imbunätätiti ( nu Intrebati cât de bun a fost proiectul)

2. Interviuri

Ce? Puneti Intrebäri uneia sau mai multor persoane. Acest instrument este folosit adesea complementar unui chestionar.

Interviul poate fi structurat sau nestructurat

Cine? Profesori, formatori, responsabili cu evaluarea

Avantaje Dä posibilitatea pätrunderii In proiect şi proces

Este un instrument util pentru a evalua opinii, comportament, valori, sentimente

Riscuri şi limite Un interviu nu trebuie sä fie o discutie In care intervievatul se apärä

Recomandäri Grup tintä: elevi, profesori, pärinti

Intervievatorul trebuie sä adopte o tehnicä potrivitä, astfel Incât intervievatul sä fie relaxat

Elevii/profesorii pot fi intervievati de persoane neimplicate direct In proiect ca de exemplu formatori sau stagiari

3. Observaţie

Ce? Observatia comportamentului şi activitätilor elevilor (grupului de elevi) In timpul unor munci legate de proiect

Cine? Profesori, formatori, persoane responsabile cu evaluarea

Avantaje Uşor de fäcut (nu necesitä activitäti preliminare)

Page 24: Note de Curs Mppe

20

Riscuri şi limite Tendinta observatorului de a interveni In timpul activitätilor pentru a corecta comportamente

Recomandäri Grup tintä: elevii , In mod special In timpul activitätilor In echipä; alegeti activitätile ce trebuie observate şi

concentrati-vä asupra aspectelor selectate

Notati observatiile fäcute, chiar In timpul procesului sau imediat dupä aceea, folosind un formular special conceput

care sä continä diferite criterii

Spuneti elevilor ce ati observat

4. Măsurarea nivelului de participare

Ce? O cuantificare a participärii la activitäti şi/sau a resurselor folosite In legäturä cu proiectul. De exemplu: o

cuantificare a timpului (la ore, In activitäti suplimentare, muncä individualä acasä....) dedicat proiectului.

În ce mäsurä (cuantificabilä) au fost folosite echipamentele şi resursele institutiei (calculatoare, cärti, accesul la

Internet..)

Cine? Bibliotecarul, responsabilul cu sistemul de calculatoare, personalul administrativ, responsabilii cu evaluarea

Avantaje Este un instrument suplimentar de evaluare

Riscuri şi limite Nu trebuie sä fie unicul instrument de evaluare folosit

Recomandäri Grup tintä: elevi, profesori

Selectati cu atentie ce anume doriti sä observati (de cäte ori au accesat elevii Internet-ul, cIte e-mail-uri au fost

trimise partenerilor...)

Nu analizati dumneavoasträ rezultatele

5. Analiza documentelor

Ce? Rezultatele activitätii elevilor In cadrul proiectului, documente scrise (individuale sau In echipä), pagini de Internet,

prezentäri video etc...

Cine? Profesori, elevi

Avantaje Creşterea valorii muncii In cadrul proiectului dacä elevii sunt evaluati şi notati

Pot participa toti profesorii şi elevii din şcolile partenere

Riscuri şi limite Consum de timp

Recomandäri Grup tintä: profesori şi elevi

Trebuie definite dinainte criterii stricte pentru elevi şi profesori

Analiza documentelor poate fi de asemenea legatä de descrierea proiectului şi de orice fel de materiale realizate de

profesori sau de scoalä In general, materiale care sä punä In evidentä politica şcolii privind dimensiunea

internationalä a educatiei

Page 25: Note de Curs Mppe

21

6. Discuţii de grup cu elevii

Ce? Schimb de päreri In grupuri mici sau mari (minim 4 elevi-maxim o clasä) cu privire la orice aspect legat de proiect

Cine? elevi, profesori, echipa managerialä

Avantaje Rezultatele sunt uşor de prelucrat

Este un mijloc bun de a cunoaşte diverse päreri

Riscuri şi limite Moderatorul are tendinta sä apere proiectul şi nu este deschis criticii

Recomandäri Grup tintä: elevii

Începeti cu completarea unui scurt chestionar privind aspecte selectate pentru discutie

Cereti sugestii de imbunätätire

Cereti dovezi şi argumente

Tratati elevii ca parteneri egali

7. Discuţii de grup cu profesorii

Ce? Schimb regulat de päreri şi experientä

Cine? Profesori, echipa managerialä

Avantaje Pot ajuta la rezolvarea de probleme

Pot ajuta la Imbunätätirea proiectului

Riscuri şi limite Necesitä timp

Recomandäri Grup tintä: profesori, echipa managerialä

Stabilirea unei ordini de zi precise

Încadrare cât mai bunä In timp

Stabilirea punctelor/aspectelor ce trebuie ameliorate

8. Rapoarte ale celor care învaţă

Ce? Elevii scriu un raport despre ce au Invätat privind competente, atitudini (conştiintä, cunoştinte...)

Cine? Profesorii vor citi şi vor comenta

Avantaje Cel mai bun mod de a reflecta asupra procesului de Invätare

Riscuri şi limite Consumä mult timp pentru procesare

Dacä elevii selectati pentru scrierea raportului sunt foarte motivati existä riscul sä fie prea pozitivi privind proiectul

Recomandäri Grup tintä:elevi nu foarte tineri

Page 26: Note de Curs Mppe

22

Alegeti câtiva elevi

Instruiti elevii In aşa fel Incât sä fie capabili sä redacteze un raport bine structurat (puncte slabe, puncte tari, puncte

ce trebuie ameliorate...)

Raportul poate fi folosit pentru a verifica competentele elevilor de redactare a rapoartelor şi de analizä a unor

procese

9. Joc de rol

Ce? Simularea unei situatii

De exemplu, proiectul este subiectul unei dezbateri publice. Elevii sunt invitati sä joace diferite roluri. Va exista o

acuzare şi o apärare. Se va constitui şi un juriu. Participantii vor trebui sä simuleze un rol şi sä prezinte argumente In

favoarea acuzärii sau apärärii proiectului. În final juriul va da verdictul.

Cine? Profesori care distribuie rolurile, evaluatori, manageri

Avantaje Evaluarea devine stimulativä şi amuzantä

Riscuri şi limite Este necesar timp

Dificil dacä elevii nu sunt obişnuiti cu jocul de rol

Polarizare , crispare privind douä puncte de vedere opuse (dacä jocul de rol este procesul In tribunal)

Recomandäri Grup tintä: elevii

Descrierea cu atentie a rolurilor

Acordarea timpului sufucient pentru pregätirea simulärii

Desemnarea elevilor care sä observe jocul de rol şi sä-şi noteze ce observä

Evaluarea jocului de rol atât din punctul de vedere al prestatiei cât şi al continutului

Instructiuni clare cu privire la ce trebuie discutat astfel ca dezbaterea sä se refere la puncte importante din proiect, nu

la cele marginale

10. Prezentare în faţa unei audienţe

Ce? Raport verbal privitor la proiect (posibil cu vizualizarea produselor proiectului)

Cine? Elevi, profesori, pärinti , alti elevi (care pot reprezenta publicul)

Avantaje Poate fi fäcutä In clasä sau In timpul şedintelor cu pärintii

Permit diseminarea proiectului

Evaluarea poate fi amuzantä

Faciliteazä dezvoltarea sentimentului de coautor/autor al proiectului

Riscuri şi limite Necesitä timp pentru organizare

Page 27: Note de Curs Mppe

23

Recomandäri Grup tintä: elevii

Läsati elevii sä organizeze o Intâlnire cu pärintii, In timpul cäreia sä-şi prezinte produsele In grup sau In mod

individual

Încercati sä implicati pärintii prin Internet sau video

11. Jurnale

Ce? Scrierea cu regularitate a experientelor, sentimentelor, pärerilor, gândurilor, schimburilor cu un „prieten critic‟

(metoda actiune-cercetare)

Cine? Profesori, eventual elevi

Avantaje Permite sä reflectezi periodic şi sä fi foarte flexibil şi deschis

Riscuri şi limite Necesitä disciplinä

Recomandäri Grup tintä: nu existä un grup tintä particular

Desemneazä un „prieten critic‟ care sä comenteze remarcile privind evaluarea

12. Metoda Delphi

Ce? Oamenii sunt invitati sä prezinte ce calitäti, träsäturi şi caracteristici tipice cred cä are proiectul. Declaratiile scrise

sunt apoi schimbate între participanti astfel încât fiecare dintre ei poate sustine sau nega ceea ce s-a scris pânä

atunci. În acest mod se pot colecta päreri şi In acelaşi timp se poate vedea câte persoane sunt de acord sau nu cu

pärerile scrise.

Cine? Evaluatori, manageri

Avantaje Este o metodä productivä deoarece putem obtine declaratii foarte variate; In acelaşi timp este edificatoare deoarece

sunt puse In evidentä päreri diferite şi ecoul pe care îl are fiecare dintre ele

Riscuri şi limite Rezultatele obtinute pot fi diferite de ceea ce se dorea. Este o procedurä deschisä care poate pune In evidentä surprize

Recomandäri Grup tintä: nu existä un grup tintä particular. Pot fi implicati toti participantii la proiect

Stimulati participantii astfel Incât ei sä vinä cu idei nu numai sä critice

13. Evaluare dezbatere/contradictorie

Ce? Proiectul face obiectul unei dezbateri publice. Existä acuzatori şi apärätori. Se constituie de asemenea un juriu.

Participantii trebuie sä simuleze rolul lor şi sä prezinte argumente pentru atacul sau apärarea proiectului.

La sfârşit juriul dä verdictul.

Cine? Coordonatorii, echipa managerialä, profesorii, responsabilii cu evaluarea

Avantaje Exercitiu foarte stimulativ, care face evaluarea vivantä

Page 28: Note de Curs Mppe

24

Riscuri şi limite Bi-polarizarea, fixarea pe douä puncte de vedere opuse

Recomandäri Grup tintä: nu existä un grup tintä particular. pot participa toti cei implicati In proiect

Indicati clar Incä de la Inceput aspectele care trebuie dezbätute astfel ca dezbaterea sä se refere la puncte importante

din proiect, nu la cele marginale.

14. Criticism literar

Ce? Evaluarea unui expert extern. Evaluatorul, ca o persoanä neimplicatä direct In proiect, poate veni cu o nouä

perspectivä din care sä judece cursul evenimentelor. Evaluatorul este asemeni unui critic de artä privind o operä de

artä.

Nu existä criterii de evaluare prestabilite.

Acestä procedurä se poate adäuga altor metode de evaluare.

Cine? Un evaluator extern

Avantaje Stimulativä, deschisä, deschizând noi perspective, permitând confruntäri

Riscuri şi limite Negarea obiectivelor proiectului

Subiectivitate excesivä

Riscul de a nu fi convins cä evaluatorul ales reprezintä unanimitatea.

Recomandäri Alegeti un critic care este bine acceptat de toti cei implicati In proiect, astfel pärerile acestuia vor fi acceptate de

participantii la proiect

15. Dezvoltare de scenariu

Ce? Confruntând oamenii cu o serie de scenarii ei Işi vor prezenta rationamentele cu privire la posibilele dezvoltäri

viitoare. Fäcând acest lucru ei vor evalua In mod implicit evenimentele trecute şi In acelaşi timp vor translata evaluarea In alegeri pentru viitor. Prin discutarea de scenarii, atmosfera este mai degrabä optimistä şi productivä decât criticä şi privind spre trecut.

Cine? Evaluatori/manageri

Avantaje Productivä, constructivä, amuzantä, stabilind directia alegerilor viitoare

Riscuri şi limite Prin prezentarea de scenarii punem respondentii pe o anumitä pistä. În acest mod scenariul poate fi manipulativ.

Recomandäri Încercati sä oferiti un larg evantai de scenarii care sä difere In modul de tratare al chestiunilor importante, astfel Incât

participantii sä nu fie limitati In alegerea lor pentru viitor, ci numai stimulati sä gândeascä creativ

Page 29: Note de Curs Mppe

25

Page 30: Note de Curs Mppe

26

INSTRUMENTE MODEL PENTRU EVALUARE

A1 COMPETENŢE ALE ELEVILOR LA DIFERITE DISCIPLINE

Ce? Evaluarea efectelor proiectului asupra competentelor legate de subiectul abordat.

INDICATORI ai efectelor

Referitor la o disciplinä sau cross curricular Cunoş tint e

cunoştinte mai bune legate de tematica implicatä

o mai bunä perspicacitate In aplicatiile practice privind subiectul

o Intelegere crescutä a contextului european privind subiectul tratat

Atitudine

copilul/elevul are initiativa de a cunoşte mai mult privind subiectul implicat

copilul/elevul pune mai multe Intrebäri In timpul orelor

copilul/elevul este mai activ, aratä mai multä motivare Valori

copilul/elevul este mai orientat spre studiu SUGESTII PENTRU EVALUARE

Chestionar pentru evaluarea elementelor europene ale proiectului şi a modului de abordare.

Analiza documentelor pentru evaluarea elementelor europene ale produselor.

Observatia pentru a evalua schimbärile de atitudini.

Teste scrise privitoare la subiectele abordate In cadrul proiectului pentru a evalua cunoştintele

acumulate In timpul derulärii proiectului.

Page 31: Note de Curs Mppe

27

I Chestionar

1. Ce discipline/materii sunt implicate In proiect?.................................................

............................................................................................................................

2. Cât timp a fost dedicat proiectului In timpul lectiilor obişnuite ?......................

............................................................................................................................

3. Acest timp a fost folosit pentru predarea la clasä sau pentru lucru In echipä?...

............................................................................................................................

4. Proiectul acoperä activitatea obişnuitä la clasä preväzutä In programä? Dati câteva

exemple:..................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

5. Puteti mentiona 5 exemple care sä evidentieze cä şcolile partenere au obtinut rezultate diferite

de ale dumneavoasträ? Mentionati 5 similitudini...................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

6. Credeti cä ati Invätat mai mult datoritä abordärii proiectului european?...........

Explicati..............................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

7. Credeti cä implicarea In proiect va oferit exemple practice menite sä

contribuie la o mai bunä Intelegere a subiectului abordat? Explicati.................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

8. Considerati cä In timp proiectul a evoluat, vä place mai mult acum? Da/Nu.

De ce?.................................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

9. V-a dat profesorul vreo notä pentru munca dumneavoasträ?.............................

Page 32: Note de Curs Mppe

28

II Analiza documentelor Pot fi analizate mai multe documente:

- documentele finale ale copiilor

- orice produs realizat de copii

- prezentarea fäcutä altor copii/pärinti

Sugestii privind un posibil instrument de analizä a documentelor realizate de elevi pentru a

pune In evidentä „dimensiunea europeanä‟ , instrument care contine câteva Intrebäri cheie:

Existä valoare adäugatä In document ?

Documentul este de calitate mai bunä decât un document asemänätor realizat

de o grupä de elevi neimplicatä In proiect?

Documentul are o calitate mai bunä comparativ cu alte produse realizate la

Inceputul proiectului?

Au folosit copiii/elevii documente, date realizate sau culese de parteneri?

Cum: partial, preluate In totalitate şi färä adaptare, adaptate mediului propriu..?

Existä In document elemente comparative?

Copiii/elevii au gäsit asemänäri cu datele culese In tärile partenere?

Copiii/elevii au gäsit diferente Intre datele culese In tärile partenere?

Existä produse (rezultate) ale unei munci In colaborare?

Au obtinut copiii/elevii un "räspuns european", la o Intrebare sau o "solutie europeanä" la o

problemä?

III Observaţia Obsevatia este unul dintre cele mai bune instrumente pentru evaluarea schimbärilor

In atitudine. La Inceput este mai bine ca evaluarea sä fie orientatä pe grup şi nu pe indivizi. Ca instrument de evaluare poate fi folositä observatia fäcutä de profesori , stagiari, formatori, colegi

(elevi), persoane din exterior. Indicatorii au fost mentionati

anterior. Nu trebuie evaluate numai efectele imediate ci şi cele de lungä duratä.

IV TESTE SCRISE LA DISCIPLINELE IMPLICATE Profesorii pot evalua cunoştintele acumulate In timpul proiectului pe baza testelor.

Page 33: Note de Curs Mppe

29

A5 COMPETENŢE SOCIALE ALE ELEVILOR Ce?

Evaluarea efectelor proiectului asupra competentelor sociale ale elevilor.

INDICATORI ai efectelor

Conduitä/atitudini El/ea este un/o bun/bunä gazdä?

El/ea este capabil/capabilä sä lucreze In echipä? El/ea este

capabil/capabilä sä comunice bine?

El/ea este capabil/capabilä sä discute Intr-un mod adecvat?

Valori El/ea dä dovadä de solidaritate?

El/ea are disponibilitate pentru Intelegerea altor culturi? El/ea

acceptä alte puncte de vedere?

Existä dovezi ale Increderii mutuale? SUGESTII PENTRU EVALUARE

- Sä se foloseascä observatia pentru a evalua competentele de lucru In echipä şi conduitä socialä.

Sä se redacteze un jurnal pentru evaluarea aspectului social al proiectului

I Observaţia Pe parcursul derulärii proiectului, profesorii, stagiarii şi elevii pot observa alti elevi.

Încercati sä alegeti pentru observatie activitäti de scurtä duratä care se realizeazä

prin munca colaborativä a elevilor.

Puneti accentul pe competente de lucru In echipä dacä este vorba de grupuri nationale şi pe

competente de lucru In echipä şi/sau competente sociale dacä este vorba de grupuri internationale.

Întrebäri cheie pentru observatie:

Au luat parte toti elevii la activitäti?

- Elevii au lucrat In mod individual sau Impreunä cu altii?

- Grupul a folosit competentele şi abilitätile tuturor participantilor?

Page 34: Note de Curs Mppe

30

A ajuns grupul In mod spontan la o distributie clarä şi eficientä a sarcinilor?

În cazul unui schimb international (mobilitate realä a elevilor)

În cadrul grupului s-a realizat o bunä integrare a nationalitätilor?

- Au avut grijä elevii de oaspetii lor? Cum s-a observat aceasta?

- Au comunicat toti cu elevii de alte nationalitäti?

- Contactul a fost prietenos?

II Jurnal colectiv, crearea unui jurnal de bord social Când ? Colectarea datelor In timpul derulärii proiectului şi evaluarea la sfârşit.

Cine ? Elevii şi profesorii.

Cum ? Grupuri mici de 3-4 elevi scriu un jurnal privind zilele sau perioadele

semnificative In derularea proiectului. Se acordä atentie activitätilor de grup, conduitei

sociale, comunicärii...

În cazul unui schimb international de elevi ( mobilitate realä a elevilor) se poate redacta un

jurnal de bord social pentru säptämâna respectivä de proiect, acordându-

se atentie lucrului In echipä, activitätilor desfäşurate cu familiile gazde, comunicärii

şi contactelor din timpul liber.

Pentru scrierea jurnalului trebuie realizat un instructaj initial potrivit vârstei elevilor.

Riscuri:

- Elevii vor avea tendinta sä scrie ceea ce profesorii vor sä citeascä

- Trebuie specificat clar cä acest jurnal nu va fi folosit pentru alte tipuri de evaluare (gramaticä,

talent literar, etc.)

Page 35: Note de Curs Mppe

31

A8 CETĂŢENIE EUROPEANĂ CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiectul european asupra elevilor privind conştientizarea

cetateniei europene INDICATORI ai efectelor

Copiii/elevii

au cunoştinte şi experienta privind structurile democratice şi luarea deciziilor la nivel local,

national şi european

au sentimentul apartenentei la comunitatea locala, nationala şi europeana

sunt conştienti de propria identitate rn context local, national sau european

sunt cetateni mai activi

sunt conştienti de valorile drepturilor omului SUGESTII PENTRU EVALUARE

Chestionar pentru elevii din rnvatamantul gimnazial

Discutie de grup pentru elevii din licee

Observarea jocului de rol pentru a evalua deschiderea/toleranta

Page 36: Note de Curs Mppe

32

I Chestionar privind conştientizarea cetăţ eniei europene (învăţământ

gimnazial) 1. Cunoşti pe cineva care traieşte rntr-o alta tara europeana? DA/NU

2. Cum se numeşte şi rn ce tara locuieşte?

3. Este interesat/interesata de sport / televiziune / lectura / cinema / jocuri pe calculator

/moda /muzica ? (subliniati aspectele alese) 4. Locuieşte rn oraş mare/ oraş mic / sat ? (subliniati aspectele alese)

5. Locuieşte rntr-o casa / un apartament / / ? (subliniati aspectele alese)

6. Ce ştii despre şcoala rn care rnvata ? ( gandeşte-te la perioada din zi cand rnvata, vacante, obiecte

de studiu, timp de joaca, etc.)

7. Ce ştii despre regiunea rn care traieşte ? (gandeşte-te la ce se produce rn regiunea respectiva,

echipe de footbal, personalitati, clima, monumente, limba vorbita)

8. Ce ştii despre obiceiurile din zona ? (gandeşte-te la mancare, muzica, dans, meserii)

9. Cum comunici cu prietenul tau/ prietena ta? (gandeşte-te la e-mail, scrisori, fotografi, casete

video, etc.) 10.Poti sa scri mai jos doua lucruri care sunt asemanatoare şi doua lucruri care difera rn modul

vostru de viata ?

Page 37: Note de Curs Mppe

33

II Discuţie de grup Cultura/ identitate

Încercati sa gasiti 5 aspecte prin care diferiti de oamenii din alte tari

europene.

Încercati sa gasiti 5 aspecte prin care elevii din şcolile partenere difera de oamenii din alte

tari europene.

Încercati sa gasiti 5 similitudini rntre voi şi partenerii de proiect.

Parearea dumneavoastra cu privire la cele discutate s-a schimbat pe parcursul derularii

proiectului?

Democratie/ cetat enie activa

În ce mod colaborati la luarea deciziilor rn comunitatea locala (ce domenii,

cum)?

Credeti ca rn aceasta directie rolul elevilor din alte tari este mai important?

Dati 3 exemple.

Ce exemple din alte tari v-ar place sa fie aplicate rn tara dumneavoastra?

Datorita proiectului stiti mai multe lucruri despre structurile democratice?

Datorita proiectului va simtiti mai implicat rn ceea ce se rntampla rn comunitatea

locala?

V-ati planificat ca pe viitor sa fiti mai implicat rn luarea deciziilor rn comunitatea

locala?

Structuri participative rn ş coala

Comparati structurile participative şi relatia profesor –elev din şcoala

dumneavoastra şi din şcolile partenere.

Cat de implicat simtiti ca sunteti rn bunul mers al şcolii dumneavoastra, comparativ cu

partenerii dumneavoastra?

Întrebarile de mai sus sunt numai exemple şi trebuiesc reformulate rn corelatie

cu varsta grupului de elevi. Elevii ar trebui sa primeasca rntrebarile rnaintea

discutiei şi sa fie rugati sa faca comentarii rn scris pentru discutii (pot fi folosite

ca dovezi). Ar trebui sa se rntocmeasca proces verbal.

Page 38: Note de Curs Mppe

34

B1 COMPETENŢE ALE PROFESORILOR PRIVIND DISCIPLINELE CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiect asupra competentelor privind disciplinele de studiu. INDICATORI ai efectelor

Consultatia cu profesorii parteneri privind subiectul tratat.

Comparatie rntre abordarile, metodele folosite/alese de profesorii parteneri.

Integrarea materialelor obtinute de la partenerii de proiect rn lectii.

Schimbul de materiale pedagogice.

Abilitatea de a amplasa subiectul tratat rntr-un context european.

SUGESTII PENTRU EVALUARE

Chestionare pentru profesori

Interviu luat profesorilor de coordonatorul de proiect sau de colegi

Discutie de grup cu profesorii implicati rn proiect şi cu coordonatorul de proiect sau directorul.

Page 39: Note de Curs Mppe

35

I Chestionar de folosit pentru profesori în cazul interviurilor sau discuţiilor de

grup

1. Ce discipline/materii sunt implicate rn proiect?.................................................

............................................................................................................................

2. Aceleaşi discipline sunt implicate şi rn activitatea de proiect a şcolilor partenere

?...........................................................................................................

............................................................................................................................

3. Cat timp a fost dedicat proiectului rn timpul lectiilor obişnuite ?......................

...........................................................................................................................

4. Acest timp a fost folosit pentru predarea la clasa sau pentru lucru rn echipa?...

............................................................................................................................

5. Proiectul acopera activitatea obişnuita la clasa prevazuta rn programa? Dati cateva

exemple:..................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

6. Au existat consultatii interdisciplinare şi cooperare cross curriculara rntre

profesori?............................................................................................................

............................................................................................................................

7. Puteti folosii la lectiile dumneavoastra materiale didactice obtinute de la partenerii

dumneavoastra ?.................................................................................

Va rugam dati cateva exemple...........................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

8. În ce masura ati reuşit sa dati o dimensiune europeana disciplinei pe care o predati

?..............................................................................................................

............................................................................................................................

9. Ati evaluat munca depusa de elevi rn cadrul proiectului ? În ce mod ?.............

............................................................................................................................

10.Abordarea cross curriculara din şcolile partenere a fost la fel ca cea din şcoala

dumneavoastra?..................................................................................................

Va rugam sa notati orice asemanari şi deosebiri. Ce ati rnvatat de la partenerii dumneavoastra

?.................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

............................................................................................................................

Page 40: Note de Curs Mppe

36

B3 PREDARE BAZATĂ PE ACTIVITATEA DIN PROIECT CE ?

Evaluarea efectelor proiectului asupra competentelor de predare.

INDICATORI ai efectelor

Proiectele europene pot oferii oportunitatea dezvoltarii de noi tehnologii î n procesul de

predare-învatare, adica:

- folosirea în grad ridicat a metodelor active de predare-rnvatare

adoptarea unor noi abordari pedagogice preluate de la parteneri

contacte cu lumea din afara şcolii

compararea metodelor de predare şi abordarilor cu colegii din şcolile partenere

folosirea mai frecventa a noilor metode de prezentare

folosirea noilor tehnologii

SUGESTII PENTRU EVALUARE

Observatia în timpul unor lectii prin vizitarea profesorilor din şcolile partenere în timpul unor

întalniri de proiect sau schimburi de profesori sau prin interasistenta la ore.

Observatia indirecta, adica discutii de grup cu partenerii, rn rntalniri nationale sau

transnationale

Folosirea de comun acord a unor proceduri pentru evaluarea competentelor de predare:

chestionare fara sau cu interviu, urmate de analiza documentelor,diseminare.

Page 41: Note de Curs Mppe

37

I Fişă de observaţie pentru activitatea la proiect 1. Exista dovezi ale unei planificari clare ?

2. Ce materiale ale proiectului au fost folosite rn timpul lectiei?

Scrise/tiparite sau scrise manual

Bazate pe TIC

Auditive

Orale

Altele....va rugam specificati

3. Ce metodologii s-au observat? Va rog descrieti.................

4. Descrieti interactiunea profesor –elev

5. Exista dovada unei abordari cross curriculare?

6. Ce dovezi au existat privind influenta proiectului rn procesul normal de predare- rnvatare?

Puteti sa analizati:

jurnalele elevilor/jurnalul de bord

discutii de grup

rapoartele celor care rnvata

portofoliile

relatiile profesori-elevi

cererile de formare continua a profesorilor privind activitati la nivel european

III Discuţii de grup

În cursul acestor rntalniri se pot:

analiza metode

discuta rezultatele evaluarii metodelor folosite

prezenta, examina , selecta noi metodologii

redefini procesul de evaluare

Întaniri (la nivel national)

Domeniile abordate pot include:

cooperare/abordare cross curriculara

spirit de echipa

Page 42: Note de Curs Mppe

38

noi metodologii-discutate şi aprobate pentru a fi folosite rntr-un proiect european

Întalniri (la nivel transnational)

compararea diferitelor posibile metode de predare legate de proiect

acord posibil cu privire la o metodologie comuna pentru un aspect particular

al proiectului

analiza datelor culese pentru evaluare; acord cu privire la modul de difuzare/

diseminare a rezultatelor

redefinirea procesului de evaluare pentru urmatoarea etapa a proiectului, sau pentru un nou

proiect

Page 43: Note de Curs Mppe

39

B4 MOTIVAŢIA PROFESORILOR CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiect asupra motivatiei profesorilor.

INDICATORI ai efectelor

Profesorul:

aplica mai des pentru cursuri de formari, vizite de studiu, conferinte

participa la cursuri de limbi straine pentru a comunica mai bine cu partenerii

propune sa efectueze activitati suplimentare, ia noi initiative

ia initiativa diseminarii rezultatelor proiectului

rşi manifesta dorinta sa fie mai implicat rn activitati cross curriculare

se implica mai mult rn a face schimbari de cate ori este nevoie

este de acord cu autoevaluarea

are sentimentul „coautorului/autorului” de proiect SUGESTII PENTRU EVALUARE

Întrebari puse folosind chestionare , interviuri sau discutii de grup

Page 44: Note de Curs Mppe

40

Întrebă ri ce pot fi folosite într-un chestionar/interviu/discuţ ie de grup A) Termen scurt:

Va face placere munca la proiect?

Va simtiti mai implicat rn activitatile şcolii? Explicati.

Va veti rncuraja colegii sa participe la proiecte europene rn viitorul apropiat?

Sunteti pregatit sa va asumati mai multe sau alte responsabilitati rn cadrul proiectului? B) Termen lung:

Ati:

participat la cursuri de formare pe teme rn conexiune cu proiectul?

............................................................................................................................

luat parte la vizite de studiu/ rntalniri transnationale?

............................................................................................................................

participat/asistat la conferinte pe teme legate de proiect?

............................................................................................................................

studiat o noua limba straina?

............................................................................................................................

rncercat sa va formati noi deprinderi ? (TIC)

............................................................................................................................

luat initiative?

............................................................................................................................

luat parte la munca cross curriculara din şcoala?

............................................................................................................................

schimbat metodele dumneavoastra de predare?

............................................................................................................................

simtit ca sunteti mai obligat/ legat fata de şcoala dumneavoastra?

............................................................................................................................

Page 45: Note de Curs Mppe

41

B7 COMPETENŢE MANAGERIALE ALE PROFESORILOR CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiect asupra competentelor manageriale ale profesorilor INDICATORI ai efectelor

asumarea responsabilitatii

delegarea sarcinilor catre altii

motivarea altora

rezolvare de probleme

luarea deciziilor

managementul timpului

managementul financiar

relatii cu publicul

competente de negociere

competente de colaborare SUGESTII PENTRU EVALUARE

Întrebari pentru chestionare sau discutii de grup atat la nivelul parteneriatului

cat şi al şcolii. Posibilitati de inter-evaluare rntre parteneri. Referire de

asemenea la D2, D3, C5

Page 46: Note de Curs Mppe

42

I Întrebări pentru chestionar sau discuţie de grup Pot fi identificate cateva arii cheie privind competentele manageriale ale

profesorilor ce trebuie evaluate rn contextul unui proiect international: La nivelul parteneriatului. La nivelul şcolii

1) Competente de negociere

a dat dovada profesorul de aceste competente?

rn ce situatii?

cu cine ?

cu ce rezultat? 2) Competente de colaborare

a dat dovada profesorul de aceste competente?

rn ce situatii?

cu cine ?

cu ce rezultat? 3) Asumarea responsabilitatii

a dat dovada profesorul de aceste competente?

rn ce situatii?

cu cine ?

cu ce rezultat? 4) Delegarea de sarcini

a dat dovada profesorul de aceste competente?

rn ce situatii?

cu cine ?

cu ce rezultat? 5) Motivarea altora

a dat dovada profesorul de aceste competente?

rn ce situatii?

cu cine ?

cu ce rezultat? Aspecte ce pot fi rmbunatatite rn ariile cheie de mai sus:

profesorii au rntampinat dificultati rn coordonarea proiectului?

daca da, cum s-au rezolvat aceste dificultati? Dovezile pot include:

referiri la planul de munca al proiectului/buget/procese verbale ale

rntalnirilor/ strategia de diseminare.

Page 47: Note de Curs Mppe

43

C2 POLITICA ŞCOLII

CE ? Evaluarea efectelor produse de proiectul european asupra politicii şcolii.

INDICATORI ai efectelor

Au loc rntalniri ale colectivului profesoral legate de proiect?

Exista un acord rntre diferitelor catedre implicate rn proiect?

Consiliului de administratie şi directorul sunt implicati?

Consiliul de administratie a aprobat proiectul?

Prevederea rn planul de dezvoltare al şcolii a unor proiecte şi activitati la nivel european.

Facilitarea activitatilor extra-şcolare privind derularea proiectului.

Nominalizarea şcolii europene coordonatoare.

Existenta unui plan strategic pentru introducerea educatiei europene rn şcoala.

Existenta unei liste cu activitati extra-curriculare posibile la diferite nivele de varsta.

Dimensiunea europeana este reflectata rn obiectivele generale ale şcolii.

Exista o strategie pentru a rezolva necesitatile de formare ale echipei şcolii. SUGESTII PENTRU EVALUARE

Întrebari pentru lista de verificare sau pentru interviu.

Întrebari pentru discutii de grup

Page 48: Note de Curs Mppe

44

I Listă de verificare pentru director sau coordonatorul de proiect

Scoala dispune de un document care sa indice politica sa rn materie de

internationalizare?

Ş coala dispune de un document care sa indice politica sa privind proiectele

Comenius? 1. Planul politicii şcolii.

Cine a formulat documentul privind politica şcolii? Cine a

fost implicat rn discutiile privind planul?

Cine a aprobat planul privind politica şcolii? 2. Obiective generale.

Planul Comenius face referiri la viziune/ planul de dezvoltare al şcolii? Este reflectata

dimensiunea europeana rn obiectivele generale ale şcolii? 3. Proiectul Comenius a fost prezentat profesorilor? În ce mod? Diferitele catedre

au fost de acord cu proiectul? 4. Exista masuri concrete care sa faciliteze proiectele europene?

a fost acordat profesorilor timp suplimentar pentru a se ocupa de proiect?

s-a stabilit rn şcoala un coordonator de proiect?

exista rn şcoala o strategie privind detectarea nevoilor de formare ale angajatilor?

activitatile europene figureaza rn ordinea de zi a şedintelor/consiliilor profesorale?

II Întrebă ri pentru discuţ ii de grup cu directorul şi profesorii

Proiectul Comenius este rn concordanta cu viziunea şcolii?

Proiectul Comenius este un proiect singular sau este o parte a unei strategii generale privind

internationalizarea?

Proiectul este integrat rn activitatile obişnuite din şcoala?

Internationalizarea/globalizarea este luata rn discutie rn activitatea de la clase?

De ce este implicata aceasta şcoala rn internationalizare? Care sunt obiectivele?

Exista dovezi privind politica şcolii privind internationalizarea ?

Page 49: Note de Curs Mppe

45

C4 LEGĂTURA CU COMUNITATEA CE ?

Evaluarea efectelor produse de proiect asupra legaturi şcolii cu comunitatea locala

INDICATORI ai efectelor

contacte regulate cu media: ziare, televiziune locala, radio...

contacte cu autoritatile locale

contacte cu companii locale (multinationale)

contacte cu societatea locala (cultura, sport)

diseminare rn alte şcoli

dovezi ale folosirii expertizei locale

participarea la activitati organizate de comunitate

implicarea parintilor este adecvata SUGESTII PENTRU EVALUARE

Discutii de grup

Page 50: Note de Curs Mppe

46

I Discuţ ii de grup Întrebari cheie:

1. În ce masura aveti legaturi cu comunitatea locala?

2. Aceste legaturi sunt potrivite unor scopuri precise?

3. În ce masura aceste legaturi ajuta proiectul?

4. Exista vreo participare a unor reprezentanti ai comunitatii la activitati din proiect?

5. Exista un sprijin direct sau indirect (material sau financiar) din partea acestei

relatii cu exteriorul ?

6. Ati reuşit sa intrati rn legatura cu toti partenerii externi posibili? Daca nu, de ce ?

7. S-a schimbat legatura şcolii cu comunitatea locala datorita proiectului? Cum? Dovezi ale acestei legaturi

1. prezentarea materialelor care pun rn evidenta acesta legatura

2. articole rn ziare

3. coneziuni rntre pagini WEB

4. activitati desfaşurate rn colaborare

Page 51: Note de Curs Mppe

47

C5 IMPLICAREA ÎNTREGII ŞCOLI CE ?

Evaluarea implicarii rntregii şcoli rn proiect:

- implicare activa?

- conştientizare?

- responsabilitate?

- sprijin? INDICATORI

Implicarea directorului.

Numarul profesorilor implicati activ.

Sunt profesorii informati?

Implicarea personalului ne-didactic.

Implicarea parintilor. Cum?

Numarul studentilor implicati.

Este proiectul pe ordinea de zi a unor consilii profesorale? SUGESTII PENTRU EVALUARE

Chestionare pentru profesori si/sau elevi.

Discutii de grup/ rntalniri ale echipei şcolii

Page 52: Note de Curs Mppe

48

I Chestionar pentru evaluarea implicării întregii şcoli pentru profesori şi elevi

1. Care este numele proiectului european rn care este implicata şcoala?....................

...................................................................................................................................... 2. Scrie celelalte tari implicate rn proiect....................................................................

...................................................................................................................................... 3. Cine este coordonatorul de proiect?........................................................................

...................................................................................................................................... 4. Ai fost implicat rn vreo etapa a proiectului? Cum?.................................................

......................................................................................................................................

....................................................................................................................................... 5. Ai vrea sa fi implicat rntr-un proiect european?......................................................

....................................................................................................................................... 6. Cum ai aflat despre acest proiect?

Intâlnire

Revista şcolii

De la alti elevi/profesori

Panou de afizare şi publicitate

Altele (specificati)......................................................................................... 7. Care sunt avantajele pentru tine ca ai fost implicat rn proiect?...............................

.......................................................................................................................................

....................................................................................................................................... 8. Care sunt avantajele pentru şcoala?.........................................................................

....................................................................................................................................... 9. Ai avut contact personal cu cineva din şcolile partenere? Din ce tara?...................

....................................................................................................................................... 10.Ce modalitate de comunicare ai folosit?..................................................................

.......................................................................................................................................

Page 53: Note de Curs Mppe

49

II Discuţii de grup cu profesorii şi personalul ne-didactic Implicarea echipei manageriale.

Echipa manageriala faciliteaza sarcinile profesorilor implicati?

Echipa manageriala este implicata rn dezvoltarea proiectului?

Echipa manageriala monitorizeaza integrarea progresiva a internationalizarii rn politica şcolii?

Echipa manageriala faciliteaza rezolvarea dificultatilor care pot sa apara?

Cum sunt toate acestea organizate rn şcolile partenere?

Implicarea profesorilor.

Ca un progres al proiectului, numarul de profesori implicati a crescut?

Au avut loc actiuni menite sa creasca participarea membrilor echipei

manageriale sau ai echipei şcolii?

Cum sunt toate acestea organizate rn şcolile partenere?

Implicarea elevilor/ copiilor

Câti elevi sunt implicati direct rn proiect?

Au existat criterii pentru selectarea grupului tinta? Mai sunteti de acord cu aceasta decizie?

Profita şi alti elevi de pe urma proiectului? In ce mod? Se poate rmbunatatii aceasta?

Cum sunt toate acestea organizate rn şcolile partenere?

Implicarea pa rint ilor

In ce mod au fost implicati parintii?

Sunt multumiti de cooperare atât parintii cât şi şcoala?

Cum poate fi rmbunatatita cooperarea dintre parinti şi şcoala?

Page 54: Note de Curs Mppe

50

CE ?

D3 COMUNICAREA ÎNTRE PARTENERII DE PROIECT

Evaluarea comunicarii rntre partenerii de proiect. INDICATORI

Partenerii s-au rnteles cu privire la limba de lucru.

Persoanele de contact şi profesorii implicati rn proiect din fiecare şcoala sunt stabiliti şi

cunoscuti de parteneri?

Comunicarea şi schimbul rntre şcoli se realizeaza rn mod regulat?

Intâlnirile de proiect rntre parteneri sunt bine pregatite şi productive pentru proiect?

Exista o rntelegere şi un sistem de rotatie pentru locul rntâlnirilor?

Comunicarea şi schimburile au loc la toate nivelele (elevi, profesori,

administratie, directori..)? SUGESTII PENTRU EVALUARE

Chestionare privind metodele şi frecventa comunicarii.

Discutii de grup privind efectivitatea comunicarii

I. CHESTIONAR Cine completeaza acest formular? Nume .....................................................................

Rolul rn proiect?............................................................................................................

1. Strategie

Aveti o strategie?

limbi folosite rn comunicare?

rntelegere cu privire la frecventa comunicarii?

mijloace de comunicare?

obiectivele comunicarii?

climat potrivit pentru rezolvarea problemelor?

strategie privind colectarea materialelor?(portofolii pentru elevi şi profesori) 2. Dovezi

Exista:

Page 55: Note de Curs Mppe

51

un plan de activitate?

exemple de comunicare (rntre profesori/rntre elevi)?

rapoarte despre progresul proiectului?

un portofoliu continând note privind comunicarea verbala (telefon) şi/sau fax/scrisori/e-

mail-uri legate de proiect? II Discuţii de grup în timpul întâlnirilor dintre partenerii de proiect:

Page 56: Note de Curs Mppe

52

COMMUNICATION

Intelegere cu privire la frecventa comunicärii?

Intelegere cu privire la aşteptäri?

Ghid de evaluare

COMUNICAREA

Se evalueaza Nu

Se comunica bine? Da Nu se evalueaza

Cum ?

prin

Discutii de grup cu profesorii

(proces de evaluare cu scop de corectare)

STRATEGIA Aveti o strategie? limbi folosite In comunicare?

climat potrivit pentru discutarea problemelor?

strategie privind colectarea indicatorilor de

performanta? (portofolii pentru elevi şi profesori)

Strategia trebuie stabilitä de la Inceput proiectului cu

scopul de a preIntampina orice problemä şi pentru a

clarifica procesul de rezolvare al oricärei probleme ce

Subiecte

DOVEZI plan de activitate; exemple de comunicare (Intre

profesori/Intre elevi);

agenda

rapoarte

note privind comunicarea verbalä

Materialele cu rol de indicatori pot fi culese pe tot

parcursul proiectului ( pästrate In portifoliile

elevilor şi profesorilor).

ar putea sä aparä. COMUNICARE cat de eficientä este comunicarea noasträ? ce v-ar place sä schimbati?

cum/ cand/ sarcini-actiuni?

Pot conduce la modificarea / schimbarea strategiei

Page 57: Note de Curs Mppe

53

Page 58: Note de Curs Mppe

54

D5 EVALUAREA CE ?

Evaluarea evaluärii activitätilor din proiect

INDICATORI

Evaluarea are loc In mod regulat.

S-a convenit In mod clar asupra unei proceduri de feedback.

Evaluarea este un obiectiv clar al agendei Intalnirilor dintre parteneri.

Obiectivele partenerilor privitoare la proiect sunt clar definite şi existä o

Intelegere cu privire la distribuirea sarcinilor privind evaluarea.

Materialele pentru evaluare (chestionare, jurnale de bord, rapoarte ale interviurilor

sau discutiilor...) sunt disponibile.

‚Evaluarea‟ parteneriatului nu ar trebui privitä ca Incä o sarcinä suplimentarä. Este

Intr-un anume fel rezultatul firesc al campurilor anterioare (D1-D4).

In timp ce celelalte campuri (A1-D4) sunt legate direct cu evaluarea, acest camp ar putea fi väzut ca

un meta-nivel al evaluärii. Campurile (D1-D4) pot reprezenta liste

de verificare pentru D5 cu scopul de a culege dovezi pentru procesul general de cooperare.

Fiecare partener poate verifica In mod regulat, Inainte sau In timpul implementärii

proiectului, dacä punctele prezentate In campurile D1-D4 sunt realizate şi poate pästra o

urmä/ dovadä (Da/Nu) a progresului.

In cazul unui räspuns negativ, trebuie gäsitä o solutie agreatä de toti partenerii. Dacä nu este

posibil sä se Imbunätäteascä cooperarea , acest lucru ar trebui notat In

D5 pentru a Inregistra şi pästra ‚urma‟ de progres.

I Portofoliu

Documentatia referitoare la D1-D4 (plan de activitate, procese verbale ale Intalnirilor,

comunicatia prin e-mail...) ar trebui colectatä într-un portofoliu care ar putea reprezenta

instrumentul pentru D5. Portofoliul ar putea fi folositor In diverse moduri, de exemplu:

diseminarea informatiilor Intre parteneri, diseminarea In alte şcoli, la nivelul autoritätilor

şcolare, la nivelul Agentiei Nationale etc....

Page 59: Note de Curs Mppe

55

II Procedura de Feedback (reacţ ie inversă/negativă )

Procedura de Feed-back asigurä ca dovezile pentru cooperarea în cadrul proiectului (D1-D5

adicä procesele verbale ale Intalnirilor de lucru transnationale) sä fie diseminate Intre

participantii la PEE astfel ca fiecare sä poatä reactiona şi contribui la proces. Procedura de

feedback poate include feedback extern ( autoritatea şcolarä, pärinti, comunitatea localä,

etc...). Procedura de feedback permite tuturor participantilor sä asigure continuarea paşilor fäcuti

la diferite nivele In cadrul PEE.

Agentia Nationalä ar trebui sä fie interesatä de portofoliul complet pentru a pätrunde

In profunzimea PEE.

Acest portofoliu ar trebui sä fie de asemenea de interes pentru autoritatea şcolarä, pentru

şcolile Invecinate etc...

Portofoliul poate ajuta şcolile In pregätirea Intalnirilor iar procedura de feedback poate promova

diseminarea rezultatelor vizitelor şi Intalnirilor.

Rezultate/consecinte interculturale:

Partenerii de proiect ar trebui sä fie conştienti cä multe dintre problemele ce ar putea sä aparä

sunt legate de interculturalitate şi limbä. De exemplu:

puteti fi dezamägiti de calitatea unor produse primite de la parteneri;

puteti avea puncte de vedere diferite privind aspectele financiare

planificarea nu este acceptatä, respectatä...

...

Aspectele problematice trebuie discutate In mod deschis, Intr-o manierä senzitivä.

Comitetul de coordonare al proiectului

Fazele ciclului de viaţă sunt revizuite de un Comitet de Cooordonare al proiectului care se

stabileşte în momentul în care este luată decizia de realizare a proiectului.

Acest comitet răspunde pentru implementarea cu succes a proiectului.

Page 60: Note de Curs Mppe

56

Comitetul de coordonare al proiectului

Fazele ciclului de viaţă sunt revizuite de un Comitet de Cooordonare al proiectului care

se stabileşte în momentul în care este luată decizia de realizare a proiectului.

Acest comitet răspunde pentru implementarea cu succes a proiectului.

Componenţa comitetului de coordonare:

- un reprezentat experimentat al beneficiarului;

- un reprezentat experimentat al finanţatorului ;

- managerul de proiect;

- alţi deţinători de interese importanţi;

- reprezentanţii tehnici importanţi.

Activităţile unui bun comitet de proiect

Ce ar trebui să facă un bun comitet de coordonare al unui proiect?

Răspunsuri:

- ajută managerul de proiect în rezolvarea tuturor aspectelor nesigure referitoare la

domeniul de acţiune al proiectului;ia în considerare acele aspecte ale proiectului care

implică riscuri, sunt dificile sau prea costisitoare şi sunt esenţiale pentru proiect;

- supune analizei gradul de realism al planurilor;

- stabileşte noi termene fără să accepte ca domeniul de acţiune sau obiectivele

proiectului să fie afectate;

- acordă managerului de proiect autoritate de a lua decizii în cadrul domeniului

de autoritate stabiliţi de comitetul de coordonare;

- caută aspectele negative şi le investighează; se consultă rapid şi ia decizii prompte;

- sprijină proiectul dacă se desfăşoară bine şi îl anulează dacă este nesatisfăcător;

- îşi ia rolul în serios.

Page 61: Note de Curs Mppe

57

MANAGEMENTUL DE PROIECT

M.p. = folosirea eficientă a tuturor resurselor disponibile din cadrul proiectului, în

scopul realizării tuturor obiectivelor propuse

Sarcina majoră a M.p. este asigurarea echilibrului între: RESURSE – TIMP –

STANDARDE DE PERFORMANŢĂ

Ddirecţii principale ale M.p.:

Primele şapte direcţii constituie managementul operaţional al proiectului.

Aceste direcţii au o delimitare riguroasă în timp şi spaţiu, asigurând funcţionarea pe termen

scurt a echipei de proiect

1. M.R.U.:

-selecţie;

-perfecţionarea personalului;

- sprijinirea muncii în echipă;

- monitorizarea performanţei şi a insucceselor;

- supervizarea activităţii;

- asigurarea înţelegerii sarcinilor de lucru

2. Managementul muncii:

- planificarea activităţii;

- claritatea şi realismul obiectivelor;

- monitorizarea timpului;

- monitorizarea cantităţii şi calităţii muncii prestate;

- asigurarea procedurilor tehnice;

- asigurarea standardelor de performanţă;

- schimbă/improvizează

3. M. R .M.

- gestioneză resursele;

- explorează premisele;

- asigură necesarul de echipamente

4. Managementul informaţiei şi comunicării:

- evaluarea informaţiei;

- asigurarea comunicării în interiorul şi în exteriorul echipei;

Page 62: Note de Curs Mppe

58

- selectarea noilor informaţii şi comunicarea lor;

- crearea unei baze de date

5. Managementul relaţiilor externe:

- comunică cu partenerii;

- reprezintă organizaţia;

- asigură relaţiile publice;

- comunică cu partenerii;

- face publicitate

6. Managementul finanţelor:

- planifică bugetul;

- monitorizează bugetul;

- controlează cheltuielile bugetare;

- asigură noi surse de finanţare

7. Managementul riscului

- identifică, analizează şi evaluează riscul,

- identifică factorii riscului;

- elaborează strategii specifice: de abordare, de evitare, de reducere, de transfer,

de acceptare a riscului;

- monitorizează riscul

În lumea reală lucrurile nu se întâmplă întotdeauna aşa cum ne aşteptăm sau dorim

noi. La fel se întâmplă în management şi în proiecte.

O tehnică importantă cu ajutorul căreia se face faţă riscului este “Managementul

riscului”. Ce înţelegeti prin cuvântul “risc” în contextul managementului de proiect :.

-“lucruri care merg prost”;

- “resurse insuficiente”;

- “manageri care nu se implică suficient în proiect”;

-“persoane fără talent în domeniu implicate în proiect”;

- “persoane care nu îşi respectă promisiunile”.

Definirea riscului

“Riscul este o posibilă barieră către succes – toate lucrurile care pot merge prost”

Diferenţa dintre cuvintele risc şi problemă. O problemă este o întrebare fără

răspuns. Dacă nu se găseşte răspunsul pentru întrebare, atunci problema poate deveni

Page 63: Note de Curs Mppe

59

un risc pentru proiect.

Identificarea riscului

Pentru identificarea riscurilor unui proiect, oamenii trebuie să participe la un

exerciţiu de “brainstorming” şi să gândească profund toate lucrurile susceptibile să

meargă prost. Este important ca acest exerciţiu să fie unul creativ fără a se face

judecăţi referitoare la sugestiile oamenilor. Obiectivul este să se realizeze o listă

substanţială de riscuri posibile, evaluarea fiecărei sugestii se va face mai târziu în

cadrul procesului.

Registrul de risc

Registrul este o parte esenţiala a documentaţiei de proiect. El listează riscurile

identificate: probabilitatea de a avea loc; consecinţele asupra proiectului

Circumstante in care riscul are probabilitate mare

Când ceva se face pentru prima dată (nu există experienţă practică). Când se foloseşte

tehnologie de ultimă oră (ea nu este testată sau cunoscută).

Când scopul proiectului nu este foarte clar.

Când există mai mulţi furnizori ai proiectului.

Când lanţul de aprovizionare este lung.

Când nu există un finanţator sigur sau o structură managerială.

8.Managementul strategic depăşeşte restricţia temporală şi spaţială a managementului

operaţional şi are următoarele caracteristici:

- asigură implementarea proiectului;

- realizează planificarea strategică pe termen mediu şi lung;

- asigură resursele adecvate;

- dezvoltă şi susţine scopul proiectului;

- sprijină apariţia de idei noi;

- asigură cadrul adecvat pentru luarea şi comunicarea deciziilor

Un instrument util în managementul de proiect este analiza SWOT (Strenghts,

Weaknesses, Opportunities, Threats), care permite evidenţierea aspectelor pozitive, a

deficienţelor, a oportunităţilor şi a pericolelor. Primii doi factori sunt specifici

mediului intern al echipei de proiect, iar ultimii doi sunt specifici mediului extern.

Page 64: Note de Curs Mppe

60

Page 65: Note de Curs Mppe

61

Identificarea problematicii şi a surselor unui proiect educaţional.

Varietatea de probleme şi situaţii ale vieţii profesionale şi personale, precum şi viziuni,

vise, motivaţii personale şi aspiraţii, priorităţi instituţionale pot constitui surse ale unor idei

pe care se pot construi proiectele educaţionale.

Problematica proiectelor educaţionale poate fi:

- specifică unei arii dominante ( arie curriculară, dimensiunii educaţiei- moral.- civică,

ecologică, estetică, intelectuală etc.-, managementul clasei etc.),

- compusă (din arie dominantă şi una sau mai multe arii secundare);

- multiplă (complexitate mare, fără posibilitatea de a diferenţia între diferitele arii şi

modul de interacţiune a acestora)

Propunerea de proiect

Identificarea instituţiei şi a managerului de proiect - are rolul de o oferi

partenerilor / finanţatorilor repere pentru eligibilitate, capacitate de implementare, de

organizare şi financiară.

Prezentarea instituţiei cuprinde:nume, adresa, nr. tel./fax,,pagina web/e-mail, scopul

şi menirea, data înfiinţării, nivel de organizare, nr. persoane angajate, dotarea, bugetul de

venituri şi cheltuieli, contul bancar, cod fisca, persoana cu drept de semnătură în bancă,

specimenul de semnătură, proiecte mai importante derulate sau aflate în derulare,

experienţa în domeniu, prezentarea partenerilor cu care colaborează,, rezumatul proiectului

( o pagină în care se menţionează:titlul…,numele managerului de proiect…, rezumatul

proiectului…).

Uneori, sunt specificate şi alte solicitări facute de finanţatori sau de parteneri ( CV

membrilor echipei de proiect, experienţa în domeniu, copii după statutul şi hotărârile

judecătoreşti de înfiinţare, protocoale încheiate cu alte instituţii etc.

Prezentarea managerului de proiect: numele şi prenumele, naţionalitatea, data naşterii,

locul de muncă, funcţia, telefon, pagina web/e-mail, descrierea unor proiecte implementate

ca manager de proiect, CV.

Titlul proiectului trebuie să incite, să provoace, să atragă persoanele din grupul ţintă.

Formularea titlului trebuie făcută după o tehnică la fel de elaborată ca cea a formulării

obiectivelor. Se recomandă ca titlul:

Page 66: Note de Curs Mppe

62

- să se formuleze după scrierea motivaţiei proiectului;

- să reflecte, pe scurt, scopul proiectului;

- să aibă mărimea unei fraze medii ;

- să conţină cuvinte cheie folosite în proiect

Perioada şi locul de desfăşurare

Perioada se referă nu numai la implementarea proiectului, ci şi la timpul necesar pentru

planificare, monitorizare, evaluare şi managementul proiectului. de regulă durata

proiectelor educaţionale este de la 6 – 24 luni.

Locul de desfăşurare se referă la locaţiile în care :

- este coordonat proiectul ;

- se implementează proiectul

Grupul ţintă – vizează dimensiunea comunităţii căreia i se adresează proiectul.

Sub acest aspect comunitatea poate fi : naţională ; regională, locală. Este important ca

grupul ţintă să fie reprezentativ pentru comunitatea din care provine.

Scopul proiectului- se formulează în legătură cu analiza de nevoi din comunitate,

de particularităţile acesteia, de arealul geografic, de mediul social în care ăşi desfăşoară

activitatea.

Prin formularea scopului se exprimă schimbarea majoră preconizată la nivelul

grupului ţintă, noua realitate dorită, competenţele pe care beneficiarii nu le aveau sau nu le

aveau la acelaşi nivel înainte de implementarea proiectului.

De asemenea, scopul proiectului trebuie să anticipeze o direcţie de rezolvare a unei nevoi a

comunităţii, prin precizarea schimbărilor pe care le preconizează la nivelul persoanelor din

grupul ţintă, precum şi o prioritate între nevoile reieşite din analiza de nevoi.

Obiectivele generale şi specifice

Obiectivele generale exprimă mai clar scopul şi modul de transpunere în practică a

acestuia prin formulări mai concrete, precise şi uşor de realizat .

Obiectivele generale se înmpart în trei categorii :

- obiective ale standardelor de performanţă;

- obiective de cost;

- obiective de timp

Obiectivele specifice desemnează ipostaza cea mai concretă a scopului şi conţin

tipurile de schimbări pe care proiectul şi-a propus să le realizeze. Formularea lor trebuie să

Page 67: Note de Curs Mppe

63

fie scurtă şi clară.

O metodă adesea folosită pentru formularea obiectivelor este metoda SMART

(Specific, Measurable, Achievable, Realistic, Timed), adică : specifice, măsurabile,

realizabile, reale, încadrabile în timp

Motivaţia proiectului

Paşi necesari în evaluare

Pentru a organiza un proces de evaluare, evaluatorul trebuie sa clarifice foarte bine care

este misiunea proiectului, care este grupul tinta al proiectului, valorile, si obiectivele

proiectului.

Misiunea:

O misiune bine definita/ declarata identifica scopul general al proiectului, duce la

identificarea nevoilor sau problemelor la care proiectul se adreseaza, si identifica

mai bine asteptarile detinatorilor de interese.. Intrebari utile: Care sunt

serviciile si functiile/ activitatile care ar trebui furnizate de catre proiect? Care

sunt problemele si nevoile la care se adreseaza proiectul si pentru care

proiectul a fost dezvoltat? De ce exista acest proiect?

Grupurile Tinta:

Identificarea detinatorilor de interese si a clientilor/ beneficiarilor (grupurilor

tinta) din cadrul proiectelor si a serviciilor te poate ajuta sa iti focalizezi mult

mai bine atentia asupra misiunii si obiectivelor. Intrebari utile: Cine primeste

servicii sau beneficii in urma proiectului? Sunt mai multe categorii de beneficiari?

Care sunt clientii interni ai proiectului? Care sunt nevoile clientilor si ce isi doresc

de la organizatie?

Valori:

Valorile de baza descriu modul in care organizatia se autoorganizeaza/ se auto

conduce pentru a-si atinge misiunea. In mod general, valorile exprima atitudinea

organizatiei asupra a trei aspecte: (1) modul in care oamenii sunt tratati; (2) modul

in care organizatia este condusa si sunt luate deciziile;

(3) Asteptatrile privind calitatea serviciului.

Scopuri:

Page 68: Note de Curs Mppe

64

Scopurile sunt rezultatele dorite a fi atinse la sfarsitul proiectului. Acestea sunt

declaratii care descriu ceea ce proiectul doreste sa realizeze; ele trebuie sa fie

motivante si sa propuna o schimbare, destul de realiste si realizabile. Intrebari utile:

Cum dorim ca organizatia noastra sa fie in anul…./ peste un an?

Ce puncte dorim sa atingem?

( Discutia despre intrari/ inputs, proces, iesiri/ outputs si ceea ce s-a realizat/ outcomes

este utila pentru a intelege nevoia pentru indicator). Punerea impreuna a “pieselor”

Intrari Proces Iesiri si Urmări Scop

Resurse Strategii si activitati Produse/Servicii Schimbarea dorita Viziunea

Metode de evaluare

Evaluarea se refera la impactul general al proiectului – a avut proiectul efectul care a

fost stabilit a-l avea?

Care sunt rolurile managerului de proiect?

Această secţiune se va referi la principalele domenii de care se ocupă

managerul de proiect, cunoştinţele, aptitudinile şi instrumentele de care are acesta

nevoie.

Managementul de proiect este foarte diferit de managementul de linie (aşa numitul

management de

"sistem").

Cum am menţionat mai devreme, proiectele au rostul de a schimba ceva: managerul

trebuie să fie în stare să facă faţă riscurilor inerente în managementul unor schimbări.

Page 69: Note de Curs Mppe

65

Cele trei dimensiuni principale ale managementului de proiect

Exista trei factori pe care trebuie să -i menţină managerul de proiect în echilibru:

timpul, resursele şi specificaţiile (calitatea).

O schimbare în oricare dintre aceste dimensiuni are impact asupra celorlalte două.

De exemplu: dacă resursele sunt reduse, devine necesar fie să se prelungeascã

timpul de realizare, fie să se reducă din specificaţii (calitate), fie ambele.

Rolul Managerului de Proiect (vezi şi anexa …)

1 Estimarea şi planificarea

Managerul de proiect sau cineva de sub comanda sa trebuie să colecteze informaţii

exacte despre ceea ce trebuie făcut şi despre cum anume trebuie organizate lucrurile; cât

de mult vor costa şi cât timp vor dura; care sunt interdependenţele dintre diferitele

sarcini, responsabilităţi şi resurse. Rezultatul unor astfel de demersuri este planul şi

bugetul proiectului.

2 Crearea echipei

De echipa de proiect depinde soarta bună sau rea a unui proiect. Adesea, managerul de

proiect nu prea are multe de spus în ceea ce priveşte persoanele implicate în

proiect: echipa este alcătuită din persoanele cu abilităţile necesare (dacă acestea

există), care nu sunt ocupate la momentul respectiv cu lucrări mai importante decât

proiectul. Abilitatea unui manager de proiect stă în capacitatea lui de a grupa oamenii

astfel încât aceştia să formeze o echipă - să-i motiveze, să le aplaneze, să le asigure o

bună comunicare.

3 Raportarea şi contactele

Managerul de proiect este purtătorul de cuvânt al proiectului. Menţinerea legăturilor cu

conducerea, cu clienţii, cu autorităţile şi cu toţi cei care participă la proiect cade în

responsabilitatea sa.

4 Folosirea instrumentelor adecvate

În efortul managerului de a gestiona şi controla proiectele şi de a întreprinde

activităţi de estimare şi raportare, există mai multe instrumente care se pot dovedi

utile. Managerul trebuie să vegheze ca toate instrumentele necesare pentru

desfăşurarea activităţilor să fie disponibile.

5 Administrarea şi coordonarea activităţilor

Odată ce proiectul a început, sarcina managerului de proiect este de a

Page 70: Note de Curs Mppe

66

administra activităţile desfăşurate şi de a coordona eforturile diferiţilor membri ai

echipei şi ale diferitelor grupuri din organizaţiei, astfel încât să fie atinse obiectivele

proiectului.

6 Managementul schimbării

Există foarte puţine proiecte care se încheie exact aşa cum s-a planificat iniţial. Pe

parcurs, apar o serie de probleme ce necesită modificări ale planurilor iniţiale: aceste

modificări pot fi pe termen scurt (de exemplu, întârzierea unei anumite activităţi,

deoarece materialele sau resursele necesare nu au fost disponibile la momentul

potrivit) sau pe termen lung.

Utilizatorii sau clienţii îşi pot schimba cerinţele pe măsură ce se familiarizează cu

produsul ce va fi obţinut la sfârşitul proiectului. De asemenea, climatul legislativ şi

financiar în care se desfăşoară proiectul poate suferi schimbări pe durata derulării

acestuia.

Principalele aptitudini pe care se pot identifica sunt: capacitatea de a clarifica

ţelurile; capacitatea de a clarifica rolurile membrilor echipei; capacitatea de a forma

rapid echipa şi de a-şi câştiga respectul membrilor ei; capacitatea de a motiva oamenii şi

de a le menţine motivarea de-a lungul unor perioade lungi de timp; capacitatea de a

comunica cu persoane aflate la toate nivelurile; capacitatea de a-i influenţa pe ceilalţi şi

aptitudini interpersonale bune; capacitatea de a-şi exercita aptitudinile politice;

aptitudini pentru managementul schimbării; capacitatea de a adopta o perspectivă largă

asupra locului ocupat de proiect în organizaţie; capacitatea de a menţine ritmul

desfăşurării proiectului; răbdare.

Arii de aptitudine ale managerului de proiect:

Aptitudini interpersonale

Relaţiile cu oamenii - superiorii, colegii sau subordonaţii - presupun un număr de

aptitudini speciale, numite de regulă aptitudini interpersonale.

Page 71: Note de Curs Mppe

67

Într-o oarecare măsură, apelăm mereu la astfel de aptitudini, ori de câte ori avem de-a

face cu oamenii:

când dorim să-i influenţăm să facă un lucru care ne interesează;

când negociem ceva cu ei;

când dorim să-i motivăm ca să ne ajute;

când încercăm să depăşim un conflict izbucnit între noi şi alţii.

Influenţarea

Managementul de proiect cuprinde şi o latură de influenţare a acţiunilor

celorlalţi, chiar fără exercitarea unei autorităţi directe. Puterea de convingere,

influenţa şi ceea ce am putea numi "un bun marketing" sunt, cu toatele, aspecte ale

aptitudinilor interpersonale şi de conducere care îi impun managerului de proiect o

bună (dacă nu chiar excelentă) capacitate de comunicare.

Adesea, un manager de proiect are prea puţină autoritate formală. De multe ori, el

trebuie să-şi câştige

autoritatea pe baza respectului impus de experienţa sa, de realizările cunoscute

de ceilalţi, de capacitatea sa de convingere sau chiar de determinarea sau

îndârjirea de care poate da dovadă - pe scurt, el trebuie să-şi folosească puterea de

influenţă.

Delegarea

Ca şi capacitatea de influenţare, delegarea reprezintă, pentru un manager de

proiect, o aptitudine esenţială. Managerul unui proiect trebuie să-i clarifice şi să-i

scoată în evidenţă ţelurile, să facă uz de capacitatea sa de influenţă pentru a-şi atrage

sprijinul echipei în realizarea acestora. Prin delegare, sunt clarificate astfel rolurile

membrilor echipei.

Câteva reguli simple care pot duce la reuşita delegării:

Delegarea unui subproiect, fază, etapă sau activitate trebuie să fie neapărat însoţită de

atribuirea, către persoana respectivă, a autorităţii asupra resurselor necesare acelui

subproiect, fază, etapă sau activitate. O responsabilitate fără autoritatea

corespunzătoare înseamnă o poziţie extrem de ingrată! Delegaţi, dar evitaţi apoi să vă

amestecaţi prea mult în ceea ce face persoana respectivă. În practică, delegarea

înseamnă să discutaţi cu persoana vizată abordările pe care aceasta ar putea să le adopte

dar, după ce discuţiile s-au încheiat, trebuie să fiţi în stare să acceptaţi eventualele

Page 72: Note de Curs Mppe

68

greşeli fără iritare şi reproşuri.

Oamenii învaţă din greşelile pe care le fac - de aceea, trebuie să aibă libertatea să le

facă. Ei pot trage rapid concluzii din erorile comise şi, dacă sunt lăsaţi să şi le

corecteze singuri fără să li se reproşeze, ei pot câştiga încrederea de a adopta mai

târziu abordări noi şi inovative. Desigur că dacă un membru al echipei care răspunde

de o anumită etapă a proiectului este pe cale să facă o greşeală serioasă,

managerul de proiect nu poate sta de-o parte, lăsând lucrurile să se agraveze.

Dar:

Nimeni nu poate delega întreaga responsabilitate. Până la urmă, răspunderea

pentru succesul de ansamblu al unui proiect o are managerul de proiect.

Negocierea

Negocierea este procesul prin care sunt îndeplinite cerinţele unui proiect (ale unei

echipe sau ale unui departament) pe calea obţinerii unei înţelegeri ori a unui compromis

cu alte părţi interesate.

În cazul unui proiect, negocierea are loc atunci când, ca să obţină ceea ce are nevoie

pentru realizarea

acestuia, managerul trebuie să se bazeze pe oameni asupra cărora nu are o autoritate

directă - şi care, la rândul lor, nu au autoritate asupra managerului de proiect.

Negocierea se petrece întotdeauna între două sau mai multe părţi. Când vine la

negociere, fiecare parte

are o anumită poziţie de plecare (cu privire la un rezultat pe care îl consideră ideal)

şi o poziţie de rezervă (care, pentru cei care deţin controlul resurselor, reprezintă

concesia maximă pe care o pot face,

iar pentru echipa de proiect, este minimum necesar de la care mai poate porni lucrările).

Relaţiile cu persoanele interesate de proiect

Un manager este aproape întotdeauna o persoană foarte ocupată.

Totuşi, încă de la început, el face foarte bine dacă îşi ia răgazul să se gândească cine

sunt cei care ar putea influenţa mersul şi succesul proiectului. Managementul

oamenilor cuprinde, evident, relaţiile cu toţi cei care au o miză în proiectul dvs.!

Identificarea persoanelor interesate de proiect

Persoanele interesate de proiect sunt persoanele (sau grupurile) care au o miză

în proiect, sunt afectate de acesta sau îi pot influenţa rezultatele. Printre aceste

Page 73: Note de Curs Mppe

69

persoane se numără toţi cei cărora proiectul le-ar putea schimba modul de muncă;

toţi cei pe care proiectul îi atinge într-un fel sau altul;

Page 74: Note de Curs Mppe

70

toţi cei care ar putea avea posibilitatea de a-i obstrucţiona sau frâna cumva mersul;

dar şi cei din conducere, care pot asigura resursele necesare proiectului.

Relaţiile cu "şefii"

Succesul unui proiect poate depinde în mod decisiv de sprijinul şi asistenţa conducerii.

Acest lucru nu presupune doar resursele care trebuie obţinute, ci şi angajarea

conducerii faţă de scopurile proiectului, susţinerea şi promovarea acestora.

Pentru a obţine toate aceste lucruri, o componentă importantă a atribuţiilor

managerului este să le ofere celor din conducere atât informaţiile necesare despre

mersul lucrărilor, cât şi argumente care să-i convingă de beneficiile pe care

proiectul le poate aduce întregii organizaţii.

Relaţiile cu finatatorul/sponsorul

Pentru a avea relaţii bune cu sponsorul, managerul de proiect trebuie să se gândească ce

anume doreşte acesta să obţină de la proiect şi ce anume trebuie să i se ceară.

Patru documente importante pe care orice proiect ar trebui să le aibă:

Descrierea Proiectului

Acesta este documentul care descrie proiectul. El defineşte, printre alte lucruri,

domeniul de

asistenţă pe care doriţi să îl acoperiţi, intervalele de timp pe care se va desfăşura,

şi resursele solicitate. El ar trebui să definească şi justificarea financiară a

activităţilor desfăşurate de proiect.

Planul Proiectului

Planul Proiectului ar trebui să ofere o descompunere a proiectului în componente

realizabile, denumite „Produse‟. Plan permite o monitorizare a progresului şi o

identificare a acelor domenii care trebuie supravegheate pe durata proiectului (aflate

pe drumul critic).

Registrul de Riscuri

Registrul de Riscuri conţine riscurile identificate ca rezultat al analizei de riscuri, şi

care sunt propunerile pentru managementul acestora incluzând cine este responsabil de

aceasta.

Registrul de Probleme

Registrul de Probleme este evidenţa tuturor problemelor care apar pe durata

proiectului şi a deciziilor luate pentru rezolvarea lor. Problemele care nu sunt

Page 75: Note de Curs Mppe

71

rezolvate pot deveni riscuri. Problemele unui proiect sunt acele lucruri care nu sunt

abordate corespunzător. De exemplu:

Întrebări la care trebuie răspuns;

Noi idei sau preocupări;

Schimbări posibile;

Noi riscuri potenţiale.

Acest registru ar trebui folosit pentru a înregistra probleme pe măsură ce sunt

identificate de la începutul proiectului, oferind un sistem de înregistrare unică a

tuturor aspectelor nerezolvate. Această evidenţă ar trebui să includă o descriere a

problemei, stadiul său actual şi persoana responsabilă. Managerul de proiect ar

trebui să asigure că Registrul de Probleme este revizuit periodic ca o parte a

procesului regulat de trecere în revistă a planului.

Reguli pentru un bun management de proiect

Menţine aria şi obiectivele clare

Înţelege cum vor fi cerinţele satisfăcute în termeni de rezultate finale. Descompunerea

fiecărei etape în trepte şi sarcini acoperă toate activităţile care trebuie efectuate

Comunicare eficientă şi continuă. Aceasta va implica oamenii în proiect, ei vor

avea acces la informaţii precise pentru înţelegerea a ceea ce se întâmplă şi ce au de

făcut în proiect în diferite etape

de dezvoltare. Chiar şi ştirile proaste ar trebui împărtăşite cu echipa de proiect.

Estimări detaliate sunt necesare pentru a monitoriza progresul proiectului şi a

realiza sarcinile mai eficient.

Page 76: Note de Curs Mppe

72

O echipă de proiect motivată şi valoroasă.

Utilizarea planificării pentru a asigura că personalul este în mod constant “re-

motivat” prin indicarea unor ţinte pe termen scurt care pot fi realizate fără

întârziere. Îndeplinirea sarcinilor alocate va consolida auto-încrederea oamenilor

implicaţi în proiect.

Realismul planificării. O condiţie esenţială a unui bun management de proiect este să

pună în relaţie resursele disponibile cu activităţile care ar trebui efectuate cu scopul

realizării obiectivelor stabilite şi scopurilor.

Riscuri şi probleme controlate în mod activ pe durata întregii durate a proiectului.

Resursele adecvate nu vor trebui diluate prin alocarea de prea multe responsibilităţi.

În relaţie cu aceste Reguli, trebuie să cunoaştem care sunt rolurile unui „‟bun„‟ comitet

de coordonare al proiectului şi ale unui „‟bun‟‟ manager de proiect.

BIBLIOGRAFIE

Antonesei, L., - Management universitar, Editura Polirom, Bucureşti, 2000

Arcaro, J. S., - Quality in Education – And implementation, Handbook, St.

Lucie Press, Delray Beach, Florida, 1995

Atanasiu, G. M. - Managementul internaţional şi asigurarea calităţii în

învăţământul superior, Editura Economică, Bucureşti, 2000

Bârzea, C., - Reforma învăţământului din România. Condiţii şi perspective, Ministerul

Învăţământului, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Bucureşti, 1993

Boboc, I., - Psihosociologia organizaţiilor şcolare şi managementul educaţional,

Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2002

Burdus, E.,Căprărescu, G.,- Fundamentele managementului organizaţiei, Editura

Economică, Bucureşti, 1999

Cotton, K., - Applying Total Quality Management Principles To Secondary

Education, Mt. Edgecumbe High School Sitka, Alaska, 2001

Cristea, G., - Reforma învăţământului. O perspectivă istorică (1864-1944), Editura

Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2001

Cristea, S., - Metodologia reformei educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti,

1994

Cristureanu, C., - Economia invizibilului. Tranzacţiile internaţionale cu servicii,

Editura All Beck, Bucureşti, 2004

Page 77: Note de Curs Mppe

73

Drăgulănescu, N.,- Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din

Romania, UPB, Bucureşti, 2003

Goldberg, J., S., - Quality Management in Education: Building Excellence and Equity

in Student Performance, în Quality Management Journal, USA, nr. 10, 2002

Hedouin, J., P., - La question du diagnostic dans un project qualite a

l’universite: un outil inadpte, a reconstruire, L‟Institut d‟etudes Economique,

Paris, 2001

Hele, J., - Cele opt principii ale managementului calităţii – o abordare practică, în

Standardizarea, nr. 4, Bucureşti, 2004

Juran, J. M., - Planificarea calităţii, Editura Teora, Bucureşti, 2000

Juran, J. M., - Supremaţia prin calitate, Editura Teora, Bucureşti, 2002

Lisievici, P., - Evaluarea în învăţământ – teorie, practică, instrumente, Editura Aramis,

2002

Malinschi, V., - Din trecutul învăţământului economic, Editura Academiei, Bucureşti,

1978

Marga, A., - Învăţământul şi negocierile de aderare a României la Uniunea

Europeană, Bucureşti, 2000

Marinescu, C., - Educaţia – perspectivă economică, Editura Economică, Bucureşti, 2001

Militaru C. - „Cercetarea calităţii învăţământului superior din România”, în „Public

şi privat în economie, învăţământ-cercetare şi drept”, Editura Oscar Print, Bucureşti,

2002

Militaru C. - „Managementul educaţional în contextul intergrării europene” în

„Stefan cel Mare şi Sfânt – 500 de ani”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2004

Militaru C. - „Procesul de la Bologna şi învăţământul superior”, în „Analele

Universităţii, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale”, Editura

Sylvi, Bucureşti, 2005

Militaru C. - „Managementul Calităţii şi procesul de la Bologna în

învăţământul superior românesc” în „Analele Universităţii, Facultatea

de Relaţii

Economice Internaţionale”, Editura Sylvi, Bucureşti, 2005

Page 78: Note de Curs Mppe

74

Novak, C., - Cartea albă a reformei învăţământului, MEN, Bucureşti, 1998

O‟Hanlon, T., - Auditarea în conformitate cu standardul ISO 9001:2000 trebuie să

furnizeze valoare adăugată afacerilor, în Standardizarea, nr. 3,Bucureşti, 2004

Stanciu C., - Sisteme de asigurare a calităţii, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2002

Stanciu, S., - Pedagogia modernă şi contemporană, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 2001

Stronach, I., - Calitatea este cheia dar oare învăţământul este lacătul? Transformarea

radicală a învăţământului prin diverse proceduri de asigurarea

calităţii,Conferinţa internaţională de la Brno pri Kranju, Slovenia, 2000

Suciu, M-C., - Investiţia în educaţie, Editura Economică, Bucureşti, 2000

*** - Manualul sistemului calităţii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1997

*** - Spaţiul European al Învăţământului Superior – Realizarea obiectivelor,

comunicat al Conferinţei Miniştrilor Europeni Responsabili cu Învăţământul

Superior, Bergen,2005

*** - Explorarea dimensiunilor sociale ale spaţiului european de

învăţământ, Atena, 2003

*** - Analiza politicii naţionale în domeniul educaţiei: Ministerul Educaţiei

Naţionale, Bucureşti, 2000

*** - Raport de ţară, Conferinţa Europeană a miniştrilor educaţiei,

MEN, Berlin, 2003

*** - Enseignement supérieur en Europe, UNESCO-CEPES, 2001

*** - Memorandum asupra Învăţării Permanente, Comisia Comunităţii

Europene, Bruxelles, 2000

*** - Private education in the European Union, Eurydice, 2000

*** - Reforma învăţământului în anul 2000, MEC, Bucureşti, 2000

*** - Orientări strategice pentru învăţământul superior din

România, Conferinţa Naţională a Învăţământului Superior,

Bucureşti, 2003

*** - Educaţia Economică – actualitate şi perspective, Editura

Economică, Bucureşti, 2003

*** - Standardul ISO 9004-2 – Managementul Calităţii şi elemente ale

Page 79: Note de Curs Mppe

75

sistemului calităţii: Partea 2: Ghid pentru servicii - Ministerul Educaţiei şi Cercetării,

Reforma învăţământului obligatoriu din România, Bucureşti, 2003

- Raport periodic privind progresul realizat de România în procesul de

aderare, Comisia Comunităţilor Europene, Bruxelles, 2002

Page 80: Note de Curs Mppe

76