INTRODUCERE

In alin.(1) art. 1432 Cod Civil al Republicii Moldova mostenirea este definita ca fiind

transmisiunea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lasat mostenirea) catre

succesorii sai.

Conform Hotararii Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr.13 din 03.10.2005 cu

privire la practica aplicarii de catre instantele judecatoresti a legislatiei la examinarea cauzelor

despre succesiune, succesiunea constituie una dintre modalitatile de dobandire a dreptului de

proprietate prevazute de alin.(2) art. 320 CC al RM, care include transmiterea patrimoniului unei

persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane fizice, juridice sau stat si reprezinta

una dintre cele mai importante institutii ale legislatiei civile.

Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat

moştenirea) către succesorii săi. Este o transmisiune de drepturi pentru cauză de moarte,

universală, unitară şi indivizibilă. Moştenirea are loc conform testamentului (succesiune

testamentară) şi în temeiul legii (succesiune legală).

Prin moştenire se înţelege transmiterea patrimoniului (totalitatea drepturilor şi obligaţiilor

patrmoniale care pot fi evaluate în bani, privite ca o sumă de valori active şi pasive, strîns legate

între ele, aparţinînd unor persoane fizice sau juridice determinate) unei persoane fizice decedate

către una sau mai multe persoane în viaţă (persoane fizice, persoane juridice ori stat). Prin

urmare, normele care guvernează instituţia moştenirii sînt aplicabile numai în cazul morţii unei

persoane fizice, dar nu şi în cazul încetării existenţei unei persoane juridice.

Pot fi moştenitorii, în cazul succesiunii:

testamentare, persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a

lăsat moştenirea, precum şi cele care au fost concepute în timpul vieţii celui ce a

lăsat moştenirea şi s-au născut vii după decesul acestuia, indiferent de faptul dacă

sînt sau nu copiii lui, precum şi persoanele juridice care au capacitate juridică

civilă la momentul decesului celui ce a lăsat moştenirea;

legale, persoanele care se aflau în viaţă la momentul decesului celui ce a lăsat

moştenirea, precum şi copii celui ce a lăsat moştenirea concepuţi în timpul vieţii

lui şi născuţii vii după decesul acestuia.

Statul dispune de capacitate succesorală testamentară, precum şi de capacitate succesorală

asupra unui patrimoniu succesoral vacant.

1

CAPITOLUL I

1.1 Succesiunea vacanta, definitie, caracteristici.

După trecerea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii, la cererea organului financiar

respectiv, notarul eliberează certificatul că succesiunea este vacantă. Statul dobîndeşte

moştenirea de la deschiderea ei, potrivit regulilor generale. Cu alte cuvinte, certificatul de

vacanţă succesorală are un efect declarativ şi nu constitutiv, deoarece în caz contrar s-ar admite

că între momentul deschiderii succesiunii şi data eliberării lui, moştenirea a rămas fără titular,

ceea ce este inadmisibil.

Întrucît dobîndirea de către stat a moştenirii vacante are loc de la data deschiderii

succesiunii, de la această dată urmează a se aplica, în privinţa patrimoniului succesoral, regimul

juridic aplicabil proprietăţii de stat.

După eliberarea certificatului de succesiune vacantă notarul nu mai poate elibera un alt

certificat (de moştenitor). Persoanele care au pretenţii la moştenire ori au fost prejudiciaţi în alt

fel prin eliberarea sau cuprinsul certificatului, pot cere în instanţa judecătorească anularea lui,

după care notarul va elibera certificatul de moştenitor pe baza hotărîrii judecătoreşti.

Dacă moştenirea nu este vacantă, însă statul a fost gratificat prin testament, urmează să i

se elibereze certificat de moştenitor şi nu certificat de succesiune vacantă.

Statul răspunde pentru datoriile şi sarcinile moştenirii în limita patrimoniului cules.

Spre deosebire de ceilalţi moştenitori, statul nu are drept de opţiune succesorală. Astfel,

el nu poate renunţa la moştenirea vacantă, deoarece bunurile succesorale, devenind fără stăpîn,

revin tot lui. Statul, neavînd drept de opţiune, termenul de prescripţie de 6 luni pentru

exercitarea acestui drept, devine inaplicabil.

Instituţia succesiunii vacante este reglementată doar de prezentul Cod.

1.2 Statul ca succesor legal si conditiile care trebuie sa le intruneasca.

Daca nu exista nici mostenitori legali, nici testamentari, cine atunci va primi mostenirea?

In aceasta situatie putem vorbi despre dreptul statului asupra mostenirii, care depinde deci de

existenta sau inexistenta mostenitorilor legali sau testamentari.

La cest capitol, in Titlul IV, Cartea IV a Codului Civil al RM intitulat „Succesiunea vacanta”, 1in

art.1515 alin.(1), se stabileste ca patrimoniul succesoral trece in proprietatea statului in baza

1 Codul Civil al R.M.nr. 1107 din 06.06.2002 Cartea IV.2

dreptului de mostenire asupra unui patrimoniu vacant daca nu exista nici succesori testamentari,

nici legali sau daca nici unul din succesori nu a acceptat succesiunea sau daca toti succesorii sunt

privati din dreptul la succesiune.

Statul intră în posesiunea patrimoniului succesoral prin eliberarea unui certificat de succesiune

vacanta. Ordinea moştenirii şi evidenţa patrimoniului succesoral vacant, precum şi transmiterea

acestuia în proprietatea statului, se stabilesc prin lege. .Patrimoniul succesoral trece în

proprietatea statului – în total sau în parte – în cazurile în care fie nu există moştenitori (legali

sau testamentari) , fie chiar dacă aceştia există, vocaţia lor succesorală concretă nu se întinde

asupra întregii mase succesorale (fiscus post omnes).

Astfel, statul va avea capacitate succesorală în următoarele cazuri:

-dacă bunurile au fost testate statului (orice persoană poate lăsa prin testament întregul

său patrimoniu sau o parte din el statului alături de ceilalţi moştenitori);

-dacă cel ce a lăsat moştenirea nu are nici succesori legali, nici succesori testamentari;

-dacă toţi moştenitorii au fost decăzuţi din dreptul la succesiune;

-dacă nici unul din moştenitori nu a acceptat succesiunea;

-dacă vre-unul din moştenitori a renunţat la succesiune în folosul statului;

-dacă nu există moştenitori legali şi cel care a lăsat moştenirea a testat numai o parte din

moştenire.

1.3 Aspect comparativ intre mostenire, succesiune si succesiunea vacanta.

Pe lîngă noţiunea de „moştenire”, în mod frecvent, se utilizează şi aşa noţiuni cum ar fi:

„succesiune” sau „ereditate”. Noţiunea de „succesiune” are un înţeles mai larg decît

„moştenire” sau „ereditate”. Prin succesiune înţelegem orice transmisiune de drepturi de la o

persoană la alta, fie prin acte încheiate între vii, fie pentru cauză de moarte. Prin noţiunea de

„moştenire” se mai desemnează şi patrimoniul care se transmite după moartea unei persoane. 2Instituţia moştenirii este intim legată de instituţia proprietăţii şi constituie unul din modurile

de dobîndire a proprietăţii.

Persoana fizică decedată, deci cel care lasă moştenirea se mai numeşte defunct sau de cujus,

prescurtare a formulei romane „is de cijus succesione agitur”. Se utilizează şi termenul de

2 Legea cu privire la notariat N 1453-XV din 8.11.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova N 154-157 din 21.11.2002

3

„autor”, iar în cazul moştenirii testamentare cel care dispune de patrimoniul său prin testament se

numeşte „testator”. Cel care lasă moştenirea poate fi orice persoană fizică, indiferent de

capacitatea de exerciţiu ale acesteia.

Transmiterea moştenirii are loc numai la moartea unei persoane fizice şi prin efectul acestei

morţi, fie că este vorba de moartea fizic constatată, fie că este vorba de moartea declarată prin

hotărîrea instanţei judecătoreşti. Astfel, ceea ce deosebeşte transmisiunea succesorală de

transmiterea prin acte între vii, este faptul morţii persoanei fizice, patrimoniul căreia urmează a fi

transmis către moştenitorii săi. Numai moartea unei fiinţe umane poate avea ca efect

transmiterea moştenirii. Un astfel de efect nu este de conceput în cazul încetării existenţei unei

persoane juridice, aceste efecte fiind reglementate prin acte normative cu caracter special. În

schimb, în cazul în care statul sau o persoană juridică apare în calitate de dobînditor ale unor

bunuri sau a întregului patrimoniu succesoral vor fi aplicabile normele care reglementează

transmiterea succesorală.

Obiectul transmisiunii succesorale îl constituie patrimoniul persoanei fizice decedate, privit

ca o universalitate juridică. Altfel spus, obiectul transmisiunii succesorale îl constituie totalitatea

drepturilor şi obligaţiilor, care au valoare economică şi au aparţinut celui care lasă moştenirea.

Transmisiunea succesorală se opune transmisiunii între vii, deoarece patrimoniul unei persoane

fizice este intransmisibil în timpul vieţii acesteia. Transmisiunea prin acte între vii, spre

deosebire de transmisiunea succesorală, nu poate avea ca obiect un patrimoniu, obiectul acesteia,

constituind doar bunurile, drepturile sau obligaţiile, privite izolat. Transmisiunea succesorală

poate fi atît activă cît şi pasivă.

Întrucît patrimoniul celui care lasă moştenirea este privit ca un tot unitar, rezultă că şi

moştenirea este, în principiu, unitară. Prin urmare, transmisiunea succesorală este guvernată de

aceleaşi norme juridice, fără a se face deosebire între bunurile succesorale după natura şi

originea lor. Caracterul unitar al transmisiunii succesorale va subzista şi dacă cel care lasă

moştenirea a dispus de o parte din bunurile sale prin testament, restul atribuindu-se potrivit

regulilor moştenirii legale. 3

3 Hotarirea nr. 972 din 11.09.2001 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidenta, evaluare si vinzare a bunurilor confiscate, fara stapin, sechestrate usor alterabile sau cu termen de pastrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute in posesia statului cu drept de succesiune si a comosilor. Publicat : 18.09.2001 în Monitorul Oficial Nr. 112 art Nr : 1021

4

După izvorul ei, moştenirea poate fi de două feluri: legală şi testamentară.

Moştenirea este testamentară dacă transmisiunea moştenirii are loc în baza unui testament,

adică cel ce a lăsat moştenirea a desemnat prin propria voinţă acele persoane care îl vor moşteni.

Moştenirea este legală dacă cel ce a lăsat moştenirea nu a întocmit un testament sau dacă

deşi există testament, ultimul nu este valabil. Succesiunea vacanta e aceasi succesiune dar cu un

succesor total diferit, ea nu tine de gradul de rudenie, sau de vointa testatorului, tine de

circumstantele vietii, de lipsa unor mostenitori legali si duce la aparitia dreptului statului de a

deveni proprietar pe patrimoniul testat.

5

CAPITOLUL II

2.1 Istoricul aparitiei succesiunii vacante.

Potrivit art. 962 din Codul Calimach, în lipsa tuturor moştenitorilor, averea defunctului se

socoteşte vacantă şi se cuvine caselor publice precum şcolilor, spitalelor, casei săracilor,

orfelinatelor, excepţie făcând a treia parte care, prin ştirea arhiereului, se va cheltui pentru

pomenirea mortului.

La rândul său, art. 24 din Codul Caragea dispunea că atunci când defunctul nu are nici rude, nici

nevastă sau bărbat se moşteneşte fără diată de cutia milelor.

Art. 760 din Codul Austriac dispunea că, în lipsă de soţ supravieţuitor moştenirea se cuvine ca

vacantă, fie fiscului, fie persoanelor care în virtutea ordonanţelor politice, sunt în drept dea primi

moştenirile vacante.

Art. 1936 din Codul German arăta că moştenirea vacantă se cuvine tot fiscului, dar potrivit art.

1942 din acelaşi cod, fiscul nu poate renunţa la moştenirea ce i se cuvine atunci când el este

moştenitor legitim.

Natura juridică:

În literatura juridică a apărut o controversă privitoare la natura juridică a dreptului statului asupra

moştenirii rămase vacantă datorită neclarităţii textelor legale:

într-o primă opinie, statul culege bunurile moştenirii vacante în temeiul dreptului de

suveranitate, dupăcum culege orice bun fără stăpân de pe teritoriul său;

potrivit celei de a doua opinii ce aparţine majorităţii doctrinei şi practicii judecătoreşti,

statul dobândeşte succesiunea în baza unui drept de moştenire legală, opinie pe care o

împărtăşim din următoarele considerente:

 

In primul rând, statul, ca orice alt moştenitor neregulat,este obligat să solicite punerea în posesie,

întrucât nu este un moştenitor ordinar. Aşadar, aceasta obligatie a statului contravine ideii de

exercitare a unui drept de suveranitate deoarece, în această situaţie, nu ar mai fi nevoie

de punerea în posesie a statului.

în al doilea rând, statul nu se deosebeşte de ceilalţi moştenitori ordinari: el va culege moştenirea

numai în situaţia în care nu există moştenitori din cele patru clase sau aceştia au renunţat la

moştenire ori sunt nedemni.

6

Importanţa naturii juridice:

Stabilirea naturii juridice a dreptului de moştenire a statului prezintă importanţa practică,

mai ales când se dezbate succesiunea unui cetăţean al R.M decedat în străinătate sau a unui

cetăţean străin decedat în R.M făra a avea moştenitori. Astfel, potrivit teoriei care susţine că

dreptul la moştenire al statului este un atribut al suveranităţii, moştenirea va fi culeasă de statul

pe al cărui teritoriu a decedat cetăţeanul străin.

2.2 Exercitarea dreptului statului asupra moştenirii vacante.

Dacă,după trecerea termenului de 6 luni de la deschiderea succesiunii,notarul public nu constată

existenţa nici unui moştenitor care să fi acceptat succesiunea, el eliberează la cererea

reprezentanţilor statului un certificat cum că succesiunea este vacantă. Indiferent dacă vacanţa

succesoralăa fost constatată prin certificat eliberat de notarul de stat sau prin hotărâre

judecătorească, statul dobândeşte moştenirea de la data deschiderii succesiunii. Certificatul de

vacanţă succesorală şi hotărârea judecătorească au caracter declarativ, nu constitutiv, dobândirea

operând din momentul deschiderii succesiunii. Aşadar, succesiunea devine vacantă de la data

deschiderii, nu de la data expirării termenului de acceptare.4

Acţiunea în contra certificatului de vacanţă:

Dacă ulterior eliber ării certificatului de vacanţăsuccesorală, apar moştenitori care au preten ţ

ii la moştenire, aceştia pot atacacertificatul în instanţă, iar în cazul admiterii acţiunii,

notarul public, în baza hotărârii judecătoreşti, va elibera un nou certificat.

Lipsa dreptului de opţiune succesorală:

Spre deosebirede ceilalţi moştenitori, statul nu are dreptul de opţiune succesorală, el neputând

renunţa la o moştenire i-ar reveni tot lui.

2.3 Caractere juridice:

1.Statul răspunde de pasivul moştenirii numai în limita activului, întrucât nu ar fi admisibil ca

statul să suporte pasivul din patrimoniul unei persoane fizice;

2.Statul, pentru a putea culege moştenirea, trebuie să-I solicite

notarului public eliberarea certificatului de vacanţă succesorală, nefiind nevoie de eliberarea

certificatului de moştenitor.

3. Lipsa mostenitorilor legali, sau renuntarea expresa la mostenire.

CAPITOLUL III

4 Instructiunea nr. 6/08 din 20.10.1993 cu privire la constatarea si evidenta bunurilor fara stapin. Publicat: 20.101993 in M.O nr.010.

7

3.1 Moştenirea de către stat a unui patrimoniu succesoral vacant.

Reglementări normative si legislative

Statul are dreptul la moştenirea patrimoniului succesoral vacant. Acest fapt este dezvăluit în alin.

(2) art.1433 din Codul Civil (CC). Prevederile în cauză sunt expuse astfel: “(2) Statul dispune de

capacitate succesorală testamentară, precum şi de capacitate succesorală asupra unui patrimoniu

succesoral.

Patrimoniul succesoral poate trece în proprietatea statului numai dacă este vacant. Înregistrarea

dreptului statului asupra patrimoniului succesoral vacant se face prin eliberarea unui certificat de

succesiune vacantă. Normele privind reglementarea acestor procese sunt expuse în cele trei

aliniate ale

“(1) Patrimoniul succesoral trece în proprietatea statului în baza dreptului de moştenire asupra

unui patrimoniu vacant dacă nu există nici succesori testamentari, nici legali sau dacă nici unul

din succesori nu a acceptat succesiunea, sau dacă toţi succesorii sînt privaţi de dreptul la

succesiune.

(2) Statul intră în posesiunea patrimoniului succesoral prin eliberarea unui certificat de

succesiune vacantă.

(3) Ordinea moştenirii şi evidenţa patrimoniului succesoral vacant, precum şi transmiterea

acestuia în proprietatea statului, se stabilesc prin lege.”

Constatarea faptului că succesiunea este vacantă o face notarul, la cererea reprezentantului

statului (Inspectoratul fiscal de stat teritorial). După expirarea termenului legal de acceptare a

succesiunii (şase luni de la deschiderea ei) acesta eliberează certificatul de succesiune vacantă

În cazul în care nu există nici succesori testamentari, nici succesori legali, notarul constată, la

cererea reprezentantului statului, că succesiunea este vacantă şi eliberează certificatul de

succesiune vacantă după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii.” Notarul,

primeşte de la reprezentantul organului de stat informaţia despre decesul persoanei şi în temeiul

declaraţiei scrise a acestuia deschide procedura de moştenire a patrimoniului succesoral vacant

(art.55 din Legea nr.1453/2002 cu privire la notariat).

Deschiderea procedurii succesorale.

Notarul, primind informaţia despre decesul persoanei, deschide procedura succesorală în baza

declaraţiei scrise:

a) a moştenitorilor legali, moştenitorilor testamentari ori a mandatarilor lor legali de acceptare a

8

succesiunii sau de renunţare la ea;

b) a reprezentanţilor organelor de stat;

c) a creditorilor defunctului.”

Notarul de la locul deschiderii succesiunii încheie procedura succesorală prin eliberarea

certificatului de moştenitor. În cazul în care masa succesorală revine statului certificatul de

moştenitor se eliberează organului financiar respectiv.

3.2 Modul de eliberare a certificatului de moştenitor

Certificatul de moştenitor se eliberează de notar moştenitorilor sau statului la locul deschiderii

succesiunii în termenul stabilit de legislaţia civilă.

În cazul în care masa succesorală trece cu drept de succesiune în favoarea statului, certificatul de

moştenitor se eliberează organului financiar respectiv. Notarul eliberează certificatul de

moştenitor după verificarea faptului decesului celui care a lăsat moştenirea, timpului şi locului

deschiderii succesiunii, existenţei testamentului, compunerii masei succesorale şi costului ei.

Condiţii pentru eliberarea certificatului de moştenitor legal sau testamentar

La eliberarea certificatului de moştenitor legal sau testamentar, notarul verifică faptul decesului

celui care a lăsat moştenirea, timpul şi locul deschiderii succesiunii, raporturile de rudenie,

existenţa testamentului, compunerea masei succesorale şi costul ei. Documentele justificative vor

fi prezentate de moştenitori.”

După eliberare a certificatului de moştenitor asupra succesiunii vacante notarul expediază

acestuia lista bunurilor respective semnată de notar, informaţia despre martorii asistenţi şi

persoanele interesate (pct.8 din Regulamentul cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi

vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate uşor alterabile sau cu termen de păstrare

limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a

comorilor aprobat prin HG nr.972/2001, mai departe, Regulamentul).

În cazul trecerii bunurilor în proprietatea statului conform dreptului succesoral, notariatul

expediază la inspectoratul fiscal de stat, care a intrat în posesia certificatului de moştenitor, lista

bunurilor respective semnată de notar, martorii asistenţi şi persoanele interesate (dacă aceştia au

luat parte la întocmirea listei).5

După primirea certificatului de moştenitor şi listei bunurilor respective, reprezentantul

inspectoratului fiscal de stat în prezenţa unei persoane responsabile de la regia locativă, iar în

localităţile rurale – de la autorităţile administraţiei publice locale – verifică disponibilul de

5 Ziarul de Garda, Articol stiintific nr.45 “Despre mostenire pe intelesul tuturor”, pag 15.9

bunuri succesorale în spaţiile în care se păstrează acestea şi le preia la evidenţă de la custode,

făcînd menţiunile corespunzătoare în lista bunurilor.”

Bunurile menţionate în punctul 1 sînt transmise cu titlu gratuit de către inspectoratele fiscale de

stat după cum urmează:

- construcţiile (inclusiv locuinţele şi anexele acestora) care intră în proprietatea statului –

autorităţilor publice locale;

- terenurile proprietate privată şi terenurile cu destinaţie agricolă, aflate în proprietate privată şi

trecute în posesia statului în baza dreptului succesoral, ca fiind fără stăpîn sau confiscate, se

predau cu titlu gratuit autorităţii administraţiei publice locale în administrarea căreia se află

aceste terenuri.”

3.3 Acţiunile concrete pentru dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile

trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi cele declarate fără stăpîn.

a) Primăriile unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I, ca autorităţi publice interesate,

prezintă Inspectoratului fiscal de stat, lista proprietarilor bunurile imobile (terenuri şi construcţii)

decedaţi, care nu au succesori (testamentari sau legali), sau succesorii nu au acceptat

succesiunea, sau aceştea sunt privaţi de dreptul la succesiune şi lista bunurilor imobile fără

stăpîn. 6

b) Se iniţiază, printr-o declaraţie în scris înaintată unuia din notarii care deservesc teritoriul pe

care defunctul a avut ultimul domiciliu, deschiderea procedurii succesorale (lit.b) alin.(1) art.55

din Legea nr.1453/2002 cu privire la notariat). În cazul bunurilor fără stăpîn, IFS mai întîi le ia la

evidenţă, iar după expirarea unui an de zile de la luarea la evidenţă – solicită instanţei de judecată

să le treacă în proprietatea statului.

c) Notarul care a deschis la cererea IFS procedura succesorală realizează măsurile de constatare

că succesiunea este vacantă şi după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii

eliberează organului financiar respectiv (IFS) certificatul de succesiune vacantă, adică

certificatul de moştenitor (art.1559 din Codul civil, alin.(1) şi (7) art.64 din Legea nr.1453/2002).

d) IFS transmite cu titlu gratuit bunurile imobile intrate în proprietatea statului (terenurile şi

construcţiile) autorităţilor administraţiei publice locale în administrarea căreia se află aceste

bunuri imobile (pct.48 din Hotărîrea Guvernului nr.972/2001).

6 “Procedura notariala si Dreptul succesoral”, Banarescu Iulia pag. 4610

CONCLUZIE

Constatarea calităţii de moştenitor şi atribuirea succesiunii se pot face şi prin hotărâre

judecătorească dar, de regulă, această dovadă se face prin certificatul de moştenitor; în privinţa

drepturilor statului asupra succesiunii vacante, notarul public are competenţa să emită certificatul

de vacanţă succesorală. Moştenirea vacantă se cuvine statului şi este caracterizată, în general, de

lipsa totală a succesorilor legali sau testamentari sau, dacă aceştia există,de faptul că vocaţia lor

concretă nu se întinde asupra întregii mase succesorale.

„In lipsă de moştenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea

statului”.

Astfel, conform textului citat, statul culege moştenirile rămase fară succesori, adică cele în care

la data deschiderii succesiunii:

• nu există nici un succesor legal sau testamentar;

• succesibilii legali nerezervatari au fost dezmoşteniţi de decujus;

• succesibilii legali şi/sau testamentari renunţă la moştenire;

• succesibilii legali sunt nedemni.

Particularităţile drepturilor pe care statul le are asupra moştenirii vacante:

1. Momentul dobândirii moştenirii vacante de către stat.

2. Statul răspunde pentru pasivul moştenirii numai în limitele activului.

3. Statul nu beneficiază de un drept de opţiune succesorală.

Prin prezentul referat am incercat sa elucidez definitia de succesiune vacanta, cazurile in care

statul este mostenitor si modalitatea de mostenire a acestuia, eliberarea certificatului de

mostenitor si benificierea de catre stat de acest bun oferit prin lege.

Odata ce succesiune a fost deschisa si sunt intrunite conditiile ca aceasta sa fie declarata vacanta,

statul solicita certificat de mostenitor, avind dreptul sa intre in posesia patrimoniului testat.

Statul intră în posesiunea patrimoniului succesoral prin eliberarea unui certificat de succesiune

vacanta.Patrimoniul succesoral trece în proprietatea statului – în total sau în parte – în cazurile în

care fie nu există moştenitori (legali sau testamentari) , fie chiar dacă aceştia există, vocaţia lor

succesorală concretă nu se întinde asupra întregii mase succesorale. Institutia succesiunii vacante

in R.M este expres reglementata in Codul Civil al R.M si alte legi care le-am enumerate in textul

referatului, e o institutie in dezvoltare, astfel ne fiind perfect reglementata,ceea ce ramine inca de

rezolvat.

11

CUPRINS:

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

1.1 Succesiunea vacanta, definitie, caracteristici.

1.2 Statul ca succesor legal si conditiile care trebuie sa le intruneasca.

1.3 Aspect comparative intre mostenire, succesiune si succesiune vacanta.

CAPITOLUL II

2.1 Istoricul aparitiei succesiunii vacante.

2.2 Exercitarea dreptului statului asupra moştenirii vacante.

2.3 Caractere juridice

CAPITOLUL III

3.1 Moştenirea de către stat a unui patrimoniu succesoral vacant.

3.2 Modul de eliberare a certificatului de moştenitor

3.3 Acţiunile concrete pentru dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile trecute

în posesia statului cu drept de succesiune şi cele declarate fără stăpîn.

CONCLUZIA

BIBLIOGRAFIA

12

BIBLIOGRAFIA

Hotararii Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova nr.13 din 03.10.2005 cu

privire la practica aplicarii de catre instantele judecatoresti a legislatiei la examinarea

cauzelor despre succesiune.

Codul Civil al R.M.nr. 1107 din 06.06.2002 Cartea IV.

Legea cu privire la notariat N 1453-XV din 8.11.2002, Monitorul Oficial al R.Moldova

N 154-157 din 21.11.2002

Hotarirea nr. 972 din 11.09.2001 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul

de evidenta, evaluare si vinzare a bunurilor confiscate, fara stapin, sechestrate usor

alterabile sau cu termen de pastrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute in

posesia statului cu drept de succesiune si a comosilor. Publicat : 18.09.2001 în Monitorul

Oficial Nr. 112 art Nr : 1021.

Instructiunea nr. 6/08 din 20.10.1993 cu privire la constatarea si evidenta bunurilor fara

stapin. Publicat: 20.101993 in M.O nr.010.

Ziarul de Garda, Articol stiintific nr.45 “Despre mostenire pe intelesul tuturor”, pag 15.

“Procedura notariala si Dreptul succesoral”, Banarescu Iulia pag. 46

13