NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Indicativ I6-98Cuprins

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE1.1. Obiectul prezentului normativ este proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile STAS 3317, aflate în aval de staţia de predare, cu presiunea egală sau mai mică de:

6 bari pentru conducte de oţel; 4 bari pentru conducte de polietilenă, conform Normativului I6/PE. Limita tehnică în aval, a staţiei de predare se consideră la ieşirea din

robinetul de legătură spre sistemul de alimentare.

1.2. Domeniul de aplicare al prezentului normativ îl constituie: sistemele de alimentare cu gaze naturale pentru clădiri civile şi industriale, din localităţi urbane şi rurale şi din afara lor; instalaţiile destinate utilizării gazelor în aparate sau arzătoare (încălzire centrală, cazane etc.) din schelele petroliere şi gazeifere.

1.3. Prevederile prezentului normativ se aplică la: lucrările noi pentru sistemul de alimentare cu gaze naturale, precum şi la instalaţiile şi construcţiile proiectate sau executate după intrarea în

vigoare a normativului; modificările, modernizările, reabilitările şi reparaţiile capitale ale sistemului de alimentare cu gaze naturale, precum şi ale instalaţiilor şi

construcţiilor existente.

1.4. Nu fac obiectul prezentului normativ: conductele de transport şi staţiile de predare a gazelor naturale; instalaţiile tehnologice din schelele petroliere şi gazeifere; staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare cu presiunea mai mare de 6 bari; instalaţiile de utilizare a gazelor petroliere lichefiate.

1.5. Proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor componente ale sistemului de alimentare cu gaze naturale se realizează astfel încât acesta să corespundă cel puţin următoarelor cerinţe de calitate, prevăzute în Legea nr. 10/1995;a – rezistenţă şi stabilitate;b – siguranţă în exploatare;c – siguranţă la foc;d - igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;e – izolaţie termică, hidrofugă şi economie de energie;f – protecţie împotriva zgomotului.[top] 

2. APROBAREA UTILIZĂRII GAZELOR NATURALE, PROIECTAREA, AVIZAREA ŞI EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE INSTALAŢII DE GAZE NATURALE

Aprobarea utilizării gazelor naturale2.1. Utilizarea gazelor naturale se aprobă în funcţie de posibilităţile tehnice ale furnizorului, în conformitate cu actele normative şi instrucţiunile în vigoare, după cum urmează:

pentru persoane fizice, pe baza unei cereri; pentru persoane juridice, pe bază de cerere însoţită de documentaţie justificativă, întocmită conform instrucţiunilor metodologice oficiale.

Aprobarea se obţine în funcţie de debitul solicitat de la organele abilitate în acest sens, în limita competenţelor acestora.Proiectarea, avizarea şi executarea lucrărilor de instalaţii de gaze naturale

2.2. Proiectarea lucrărilor de instalaţii de gaze naturale este permisă numai după ce investitorul obţine: aprobarea pentru utilizarea gazelor naturale; certificatul de urbanism; alte avize conform legislaţiei.

2.3. Proiectarea şi executarea lucrărilor de instalaţii de gaze naturale este permisă numai pentru punctele de consum aprobate şi avizate şi se efectuează numai de către instalatori autorizaţi.Aceste lucrări pot fi realizate de:

furnizor; societăţile care au primit agreere tehnică din partea furnizorului, în limita de competenţă oferită de această agreere şi de autorizaţia obţinută

de personalul acestora.

2.4. Executarea oricăror lucrări de instalaţii de gaze naturale, este permisă după ce executantul a primit: avizul furnizorului asupra soluţiilor tehnice prevăzute în proiecte, pe baza documentaţiei pe care o depune, în 3 exemplare, prin instalatorul

său autorizat; autorizaţia de construire, după caz, obţinută de investitor.

2.5. Dispunerea executării şi executarea oricăror lucrări de instalaţii de gaze naturale fără obţinerea aprobărilor, avizelor şi autorizaţiilor legale sau prin societăţi fără agreere tehnică şi persoane neautorizate se pedepseşte conform legilor.2.6. Documentaţiile tehnice, pentru lucrările sistemului de alimentare cu gaze naturale, se întocmesc în conformitate cu prevederile prezentului normativ.2.7. Proiectele pentru sistemele de alimentare cu gaze naturale se verifică de verificatori atestaţi de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, conform prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.2.8. Forma de întocmire şi prezentarea documentaţiilor, este cea prevăzută în reglementările tehnice, în concordanţă cu legislaţia în vigoare.2.9. Conţinutul documentaţiilor tehnice este următorul:a – Hotărârea Guvernului, acordul energetic, avizul de nominalizare a punctelor de consum, aprobarea de utilizare a gazelor naturale, după caz.b – Memoriu tehnic privind:

aprobarea utilizării şi necesarul de gaze naturale;

soluţia de alimentare; condiţii de executare a lucrărilor, după caz; condiţii de încercare a conductelor şi echipamentului, după caz.

c – Breviarul notelor de calcul. d – Plan de încadrare în zonă, scara 1:500 sau 1:1000. e – Plan de coordonare şi profile cu indicarea instalaţiilor proiectate şi existente. f – Planurile lucrărilor proiectate, cu toate elementele necesare execuţiei.g – Schema izometrică, după caz.h – Lista cantităţilor de lucrări, după caz.i – Lista de materiale, după caz. j – Caiet de sarcini, după caz.k – Măsuri organizatorice pentru executarea lucrărilor de înlocuire a conductelor în funcţiune, după caz.l – Avize de la deţinătorii de instalaţii subterane şi de la administraţia drumurilor, după caz.m – Certificatul de urbanism cu avizele şi acordurile cerute prin acesta.n – Datele de identificare a proiectantului şi instalatorului său autorizat.o – Datele de identificare a executantului şi instalatorului său autorizat.Pentru punctele f şi g se vor indica, după caz;

diametrul şi lungimea conductelor; diametrul şi lungimea tuburilor de protecţie; armăturile; debitul şi presiunea; aparatele de utilizare şi arzătoarele.

2.10. În funcţie de caracterul lucrării, executantul prezintă pentru avizare la unitatea distribuitoare, în trei exemplare, dosarul preliminar al lucărilor, cuprinzând următoarele piese, prevăzute la art. 2.9.:

pentru conducte, piesele prevăzute la aliniatele a, b, c, d, e, h, i, j; pentru branşamente şi staţii de reglare, piesele prevăzute la aliniatele a, b, c, e, f, g, i, j, iar pentru staţiile de reglare măsurare se va anexa

şi documentaţia tehnică a construcţiei; pentru instalaţiile de utilizare, piesele prevăzute la aliniatele a, b, c, f, g; pentru măriri şi modificări ale instalaţiilor de utilizare, dosarul preliminar conţine lucrările proiectate, planul general de situaţie, punctele de

racord ale noilor instalaţii la cele existente, breviar de calcul.

2.11. În cazul renominalizărilor de debite, în proiect se prevede şi dezafectarea receptorilor la care se renunţă.2.12. Furnizorul este obligat ca, în termen de maxim 30 zile după primirea documentaţiilor tehnice, să emită avize sau să restituie pentru refacere sau completare, conform observaţiilor, documentaţiile neavizate.2.13. Avizele furnizorului sunt obligatorii pentru proiectanţi şi executanţi. Furnizorul are obligaţia să respingă soluţiile tehnice care nu se încadrează în prevederile normativelor tehnice.

Competenţele instalatorilor autorizaţi pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de gaze naturale

În funcţie de destinaţia lucrărilor, competenţele instalatorilor autorizaţi sunt:2.14. Gradul I. Proiectarea, executarea şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemului de alimentare cu gaze naturale.2.15. Gradul II A. Proiectarea instalaţiilor de utilizare, executarea şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistmului de alimentare cu gaze naturale.2.16. Gradul II B. Executarea şi exploatarea tuturor lucrărilor aferente sistemului de alimentare cu gaze naturale.2.17. Gradul III. Executarea instalaţiilor de utilizare neindustrială şi exploatarea instalaţiilor de utilizare industrială şi neindustrială a gazelor naturale.

Autorizarea instalatorilor2.18. Autorizarea instalatorilor se face pe bază de examen, de către comisii numite de furnizor, pe baza reglementărilor interne ale acestuia.2.19. Membrii comisiei pot fi specialişti din cadrul furnizorului şi specialişti cu activitate în domeniu, din afara acestuia.În mod excepţional, comisia poate acorda autorizaţie de instalator gradul I, fără susţinere de examen, unor ingineri specialişti cu activitate recunoscută în domeniu.2.20. Actele necesare pentru înscrierea la examenul de autorizare sunt:

Cerere tip (anexa 1); Copie după actele de pregătire profesională; Adeverinţă din care să rezulte activitatea şi vechimea în lucrări de gaze naturale; Două fotografii tip legitimaţie.

2.21. Actele pentru înscriere se depun la furnizorul de gaze naturale, potrivit reglementărilor interne ale acestuia.2.22. Condiţii de studii şi practică în proiectare sau execuţie de instalaţii de gaze naturale, ce trebuie dovedite cu acte pentru înscrierea la examenul de autorizare.Gradul I – ingineri din domeniile: instalaţii, petrol şi gaze, mecanic, care au lucrat efectiv ca instalator autorizat gradul II, un timp cel puţin 1 an.Gradul II A – Ingineri din domeniile: instalaţii, petrol şi gaze, mecanic, care au lucrat efectiv ca instalator autorizat gradul III, un timp de cel puţin 2 ani.Gradul II B – Subingineri, tehnicieni şi maiştri din domeniile: instalaţii, petrol şi gaze, mecanic, care au lucrat efectiv ca instalator autorizat gradul III, un timp de cel puţin 2 ani.Gradul III – Ingineri şi subingineri, tehnicieni şi maiştri precum şi lucrători calificaţi, din domeniile: instalaţii, petrol şi gaze, mecanic, care au lucrat efectiv la instalaţii de gaze naturale un timp de cel puţin:

1 an pentru ingineri şi subingineri; 2 ani pentru tehnicieni şi maiştri; 4 ani pentru lucrători.

2.23. Cunoştinţe teoretice şi practice privind legislaţia şi reglementările tehnice în domeniul aprobării, utilizării, avizării proiectelor, executării lucrărilor şi exploatării sistemului de alimentare cu gaze naturale, necesare pentru promovarea examentului de autorizare:Gradul I.- Proiectarea, executarea şi exploatarea tuturor părţilor componente ale sistemelor de alimentare cu gaze naturale.Gradul II A.- Proiectarea instalaţiilor de utilizare gaze naturale.- Executarea şi exploatarea tuturor părţilor componente ale sistemelor de alimentare cu gaze naturale.Gradul II B.- Executarea şi exploatarea tuturor părţilor componente ale sistemelor de alimentare cu gaze naturale.Gradul III.

- Executarea şi exploatarea tuturor părţilor componente ale instalaţiilor de utilizare gaze naturale.Gradul I, II A, II B şi III.Cunoştinţe de bază în domeniul gazelor naturale, în limita gradului solicitat, privind:- Reglementările legislative privind distribuţia şi utilizarea;- Normele tehnice de execuţie şi tehnologia de montaj;- Normele tehnice de exploatare;- Normele tehnice de protecţie, securitatea muncii şi P.S.I.[top] 

3. SISTEME DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE3.1. Treptele de presiune admise în sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:

presiune medie, între 6,00 şi 2,00 bari, pentru conducte de oţel; între 4,00 şi 2,00 bari, pentru conducte din polietilenă; presiune redusă, între 2,00 şi 0,05 bari; presiune joasă, sub 0,05 bari.

Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale este dată în figura 1.3.2. Treptele de presiune pentru sistemele de distribuţie se aleg în funcţie de mărimea localităţii, de repartizarea consumatorilor şi cerinţele de presiune ale acestora, în una din principalele variante:

reţea de repartiţie cu presiune medie şi reţea de distribuţie cu presiune redusă şi/sau joasă; fără reţea de repartiţie, cu reţea de distribuţie de presiune joasă şi/sau joasă.

3.3. În instalaţiile de utilizare din unităţi industriale, (fig. 2), se admit toate treptele de presiune menţionate la pct. 3.1.Alegerea presiunii pentru instalaţiile de utilizare industrială, se face în funcţie de presiunea de regim a aparatelor de utilizare şi arzătoarelor necesare.3.4. În instalaţiile de utilizare din clădiri civile se admit următoarele trepte de presiune:

în instalaţiile exterioare: presiune redusă şi joasă; în instalaţiile interioare: presiune joasă.

3.5. În instalaţiile de utilizare pentru clădiri de locuit se admite numai presiunea joasă, atât în instalaţiile exterioare cât şi în cele interioare, (fig. 3).Se exceptează, de la prevederile de mai sus, centralele termice montate în clădiri separate sau în clădiri civile (inclusiv de locuit) dotate cu instalaţii de ardere pentru presiune redusă, pentru care se admite utilizarea presiunii de maxim 0,5 bari, cu condiţia intrării conductei din exterior direct în centrală.3.6. Reţelele de repartiţie şi de distribuţie se proiectează pe considerente tehnico-economice, cerinţe funcţionale şi situaţia locală, astfel:

inelare, dacă este posibil cu alimentare cel puţin în două puncte; ramificate, dacă întreruperea alimentării cu gaze naturale poate fi acceptată de consumatori.

3.7. Staţiile de sector se interconectează, pe cel mai convenabil dintre traseele curente de distribuţie, în funcţie de treapta de presiune din aval.[top] 

4. MĂSURAREA CONSUMULUI DE GAZE NATURALE4.1. Măsurarea cantităţilor de gaze naturale consumate se face separat pentru fiecare abonat (fig. 4).Este admisă măsurarea cantităţilor de gaze naturale consumate în comun, la apartamentele cu mai mulţi locatari care folosesc împreună instalaţia de utilizare.4.2. Staţiile de reducere şi reglare a presiunii, prin care consumatorii sunt alimentaţi cu gaze naturale, se prevăd cu instalaţii pentru măsurarea cantităţilor consumate.4.3. Staţiile de reglare de sector se prevăd cu instalaţii de măsurare a cantităţilor de gaze naturale în funcţie de necesităţile furnizorului.4.4. Contoarele şi instalaţiile pentru măsurarea cantităţilor de gaze naturale, sunt admise numai dacă au:

aprobare de model din partea organelor de metrologie legală: agrement tehnic;

şi se aleg în funcţie de: consumul orar maxim şi minim; presiunea gazelor; toleranţa admisă asupra preciziei de măsurare; condiţiile impuse de organele de metrologie legală.

Principalele tipuri de contoare admise la măsurarea cantităţilor de gaze naturale sunt:a – contoare volumetrice cu:

membrană; pistoale rotative;

b – contoare de viteză cu turbină;c – instalaţii de măsurare a debitelor folosind diafragme sau ajutaje.Sunt admise şi alte tipuri de contoare, dacă au aprobare de model şi agrement tehnic eliberate de organele legale din România.

Prescripţii de amplasare şi montare a contoarelor4.5. Amplasarea contoarelor se face în incinta consumatorului, cât mai aproape de limita de proprietate, în locuri uşor accesibile, ventilate şi uscate.Contoarele se amplasează:a – în interiorul clădirilor.

casa scării, coridoare, holuri, marchize, bucătării (numai pentru maşini de gătit din bucătării);

b – în exteriorul clădirilor: pe pereţii exteriori; pe garduri stabile din beton, zidărie sau metal; în construcţii special amenajate.

4.6. În bucătăriile clădirilor de locuit, atât noi cât şi existente, montarea contoarelor individuale, se face în următoarele condiţii: contoarele să respecte prevederile art. 4.4., cu specificarea că pot fi montate în bucătării numai cu garantarea condiţiilor de etanşeitate şi

siguranţă în exploatare, iar carcasele contoarelor să reziste la temperaturi înalte conform prevederilor EN 1359/93;

distanţa pe orizontală între laturile vecine ale aparatului de utilizare cu flacăra liberă şi contor să fie de minimum 1,0 m; înălţimea de montare, măsurată de la pardoseala încăperii până la baza contorului să fie de minimum 1,5 m.

4.7. Montarea contoarelor se face: în poziţie verticală; la distanţă de 3-5 cm faţă de perete; cadranul la înălţimea de 1,5 – 2,0 m.

Contoarele se montează: pe conducta metalică de racord a aparatelor de utilizare, prevăzute cu dispozitive de susţinere; pe plăci sau cadre metalice de susţinere.

4.8. Este interzisă amplasarea contoarelor în: camere de locuit, closete, băi, încăperi în care există flacără liberă, cu excepţia bucătăriilor din clădirile de locuit; încăperi în care se păstrează alimente sau materiale inflamabile, corosive, în locuri expuse intemperiilor şi în locuri greu accesibile.

4.9. Amplasarea instalaţiilor de masurare folosind diafragme şi ajutaje se face numai în staţia de reglare – masurare.Staţia de reglare-măsurare se asigură împotriva accesului persoanelor străine.4.10. Montarea instalaţiilor de măsurare se face în conformitate cu:

instrucţiunile de montaj date de fabricant. avizul furnizorului de gaze naturale.

4.11. La agenţii economici şi la instituţii, cu avizul furnizorului de gaze, se pot instala: contoare pasante pe secţii, pavilioane, ateliere, hale sau pe agregate, pentru întocmirea de bilanţuri termice sau stabilirea de consumuri

specifice; ocolitoare la regulatoare, prevăzute cu robinete care, în timpul funcţionării normale, se închid şi se sigilează de unitatea distribuitoare.

[top] 

5. DIMENSIONAREA CONDUCTELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALEDebite de calcul

5.1. Debitele de calcul se stabilesc în limita debitelor aprobate de organele în drept şi a factorilor de simultaneitate specific, avându-se în vedere în vedere următoarele.a – pentru reţeaua de repartiţie şi pentru ramurile principale ale reţelei de distribuţie se prevăd debitele pentru o etapă de perspectivă de 20 ani, ţinând seama de:

dezvoltarea în viitor a zonelor ce se vor alimenta, pe baza planurilor de urbanism; eventuala modificare a densităţii consumatorilor; schimbările amplasamentelor unor consumatori importanţi;

Pentru conductele interconectate se prevede şi debitul de avarie al sectoarelor vecine.Pentru dimensionarea reţelei de repartiţie se prevede ca, în caz de defectare a uneia din staţiile de predare, în orice punct al reţelei să se asigure 50% din debitul de calcul.b – pentru ramurile secundare ale reţelei de distribuţie, se prevede debitul instalat al aparatelor de utilizare existente şi al acelora ce pot fi instalate în viitorii 10 ani, ţinând seama de;

schimbarea tehnologiilor sau proceselor de utilizare; creşterea eficienţei sau randamentului aparatelor de utilizare. schimbarea destinaţiei unor construcţii

c – pentru branşamentele şi instalaţiile de utilizare ale agenţilor economici, societăţilor şi instituţiilor social-culturale, se prevede debitul instalat existent şi debitul ce poate fi instalat în următorii 5 ani, ţinând seama de:d – pentru branşamentele şi instalaţiile consumatorilor casnici se prevede debitul total simultan al tuturor aparatelor de utilizare.Valorile coeficienţilor de simultaneitate pentru bucătării sunt date în tabelul 1. Coeficientul de simultaneitate pentru încălzirea centrală este 1.5.2. Debitul nominal al aparatelor de utilizare este cel indicat de fabrica producătoare. Date asupra debitelor nominale ale aparatelor de utilizare, omologate sau cu agrement tehnic, sunt prezentate în ghidul de proiectare ˝Instalaţii de gaze naturale – mapa proiectantului (IPCT)˝ şi în literatura tehnică de specialitate.5.3. Pentru cazurile în care valorile coeficienţilor de simultaneitate nu sunt normate, acestea se stabilesc prin similitudine cu alte cazuri având acelaşi specific de activitate şi sunt precizate în proiectul tehnologic.

Căderile de presiune – realizarea de noi construcţii în zonă;5.4. Determinarea diamentului conductelor se face pe baza căderii de presiune admisă, care se stabilesc cu relaţia:P = P1 - P2 (1)în care :P1 este presiunea minimă disponibilă la intrarea în conductă, în bar absolut;P2 este presiunea minimă necesară la ieşirea din conductă, în bar absolut.În figura 5 şi figura 6 se exemplifică modul de stabilire a căderilor de presiune pentru dimensionarea conductelor.Pentru cazul în care la intrarea în conductă se prevede un regulator pentru reducerea – reglarea presiunii:P1 – este presiunea gazului la ieşirea din regulatorul din amonte minus abaterea maximă prevăzută în standardul sau cartea tehnică de fabricaţie a aparatului;P2 – este presiunea gazului necesară pentru funcţionarea regulatorului din aval prevăzută în standarul sau cartea tehnică de fabricaţie a aparatului, plus o majorare de 10% pentru compensarea unor factori imprevizibili.În cazul asigurării presiunii maxime la ieşirea din regulator, căderea de presiune P = P1 - P2 trebuie să aibă valori care să nu conducă la depăşirea vitezei maxime admisă în conducte.5.5. Pentru reţelele de distribuţie existente presiunea disponibilă P1 se precizează de unitatea de distribuţie a gazelor la cererea beneficiarului sau a proiectantului.În localităţile aflate la extremitatea sistemului de distribuţie, la dimensionarea conductelor şi branşamentelor se va ţine cont de presiunea minimă din reţeaua de distribuţie în perioada rece a anului.5.6. Pentru reţele şi instalaţii care alimentează direct aparate de utilizare la presiune joasă, fără intermediul unui regulator de presiune, căderea de presiune va fi egală cu fluctuaţia maximă de presiune admisibilă la aparatele de utilizare, prevăzută în standardul sau cartea tehnică de fabricaţie a aparatului, (de regulă 20-25% din presiunea nominală a aparatului).

În cazul instalaţiilor de utilizare de joasă presiune, alimentate prin regulatoare de presiune de debit mic, pentru aparate de uz casnic sau aparate industriale cu presiune nominală de 20 mbari (~ 200 mm H2O), căderea de presiune admisă pentru dimensionare va fi 5 mbari (~ 50 mm H2O).5.7. În cazul unor extinderi ale reţelelor de distribuţie de presiune joasă, existente, alimentând aparate de utilizare cu presiunea nominală de 20 mbari, căderea totală de presiune pentru dimensionarea reţelei de distribuţie şi instalaţiei de utilizare va fi de 10 mbari (~ 100 mm H2O) cu condiţia ca la ieşirea din staţia sau postul de reglare să se menţină presiunea de 30 mbari (~ 300 mm H2O).Pentru reţeaua de distribuţie, inclusiv branşamentul, se va considera căderea de presiune de 5 mbari (~ 50 mm H2O), restul de 5 mbari (~ 50 mm H2O) fiind destinaţi conductelor instalaţiei de utilizare, inclusiv contorul. (fig. 7).5.8. În instalaţiile de utilizare cu presiune joasă, din clădiri cu înălţime de peste 10 m pentru dimensionarea coloanelor, se va ţine seama şi de creşterea disponibilului de presiune datorită forţei ascensionale a gazelor naturale.Cuantumul creşterii disponibilului de presiune provocat de forţa ascensională, se obţine făcând produsul dintre valoarea indicată în tabelul 3 şi înălţimea la care va fi montat punctul de consum, măsurată la nivelul regulatorului de presiune.În tabelul 2 se indică disponibilul suplimentar de presiune, dat de forţa ascensorială a gazelor, în funcţie de altitudinea locului.

Determinarea diametrelor conductelor5.9. Diametrele conductelor se determină pe criteriul asigurării debitelor nominale de gaz, la presiunea nominală de utilizare pentru toate arzătoare şi aparatele de utilizare.5.10. Căderile de presiune, stabilite conform art. 5.4. acoperă toate pierderile de sarcină, liniare şi locale.Se va avea în vedere ca, prin dimensionare, acest disponibil să fie consumat cât mai complet, pe fiecare din ramurile reţelei sau instalaţiei interioare.5.11. Debitul de calcul al conductelor de presiune medie sau presiune redusă se stabileşte cu relaţia:

(2)în care:Qc.s. este debitul de calcul în condiţiile standard (la P=1.013 bar abs. şi T=288,15K) în m3 s/h;P1 este presiunea absolută la începutul tronsonului considerat, în bar abs;P2 este presiunea absolută la sfârşitul tronsonului considerat, în bar abs;D este diametrul interior al conductei, în cm;T este temperatura gazelor, în K,L este lungimea tronsonului respectiv, în km; = 0,554 – densitatea relativă a gazelor faţă de densitatea aerului; - coeficientul de rezistenţă hidraulică liniară, ce se determină cu relaţia:

(3)în care:Re este numărul Reynolds;D este diametrul interior al conductei, în cm;k = 0,05 cm, rugozitatea absolută pentru conductele din oţel;k = 0,007 cm, rugozitatea absolută pentru conductele din mase plastice;Numărul Reynolds se calculează cu relaţiile:

sau în care:w – este viteza medie a gazelor în conductă, în m/s;D – diametrul interior al conductei, în cm;v – coeficientul de vâscozitate cinematică a gazelor, în m2/s;Qc.s – debitul de calcul, în m3 s/h.Pentru estimări, în cazul unor branşamente şi tronsoane scurte de conductă, valorile coeficientului se pot lua din tabelul 3.Viteza medie a gazelor într-un tronson de conductă în regim de curgere permanentă la presiuni medii sau reduse, cu destindere izotermă, se calculează cu relaţia:

(5)în care: w, Qc.s, D, P1, P2 au semnificaţiile şi unităţile de măsură date de mai sus.5.12. Debitul de calcul al conductelor de presiune joasă se determină cu relaţia:

[ms3/h] (6)

în care:L - este lungimea de calcul a conductei, în m;P - căderea de presiune disponibilă pe tronsonul considerat, în mbari.Celelalte notaţii au acelaşi semnificaţii şi unităţi de măsură ca mai sus.Lungimea de calcul cuprinde lungimea fizică a tronsonului considerat la care se adaugă lungimile echivalente ale rezistenţelor locale (armături, coturi, teuri).Pentru treptele de presiune medie şi redusă se poate considera numai lungimea fizică, neglijându-se rezistenţele locale.Lungimile echivalente ale diferitelor rezistente locale, pentru dimensionarea instalaţiilor de presiune intermediară şi joasă, sunt indicate în tabelul 4.Pentru instalaţii uzuale din clădiri de locuit, lungimea de calcul se poate considera egală cu (1,1 ... 1,2) x lungimea fizică a conductei.5.13. Determinarea diametrelor se va face pe baza relaţiilor indicate la art. 5.11 şi art. 5.12. transpuse în:- figura 8, nomograma pentru calculul conductelor de gaze în regim cu presiune medie sau redusă (regim cu volum variabil la gaz);- tabelul 5, dimensionarea conductelor în regim de presiune joasă, regim la care, teoretic, se acceptă că volumul de gaz este constant.5.14. La dimensionarea instalaţiilor de utilizare de joasă presiune din clădiri înalte, la care se ţine seama şi de forţa ascensională, disponibilul de presiune datorită forţei ascensionale, determinat conform art. 5.8. afectează numai dimensionarea coloanelor.5.15. Diametre minime admise pentru conducte subterane:

branşamente şi instalaţii de utilizare, minim 1˝; conducte de distribuţie, de regulă minim 3˝.

5.16. Viteza maximă admisibilă a gazelor naturale în panouri, colectoare şi conducte de ocolire ale claviaturilor de reglare şi măsurare din staţii şi posturi de reglare este:

60 m/s pentru staţiile racordate direct la conducta de transport; 40 m/s pentru staţiile racordate la sistemele de distribuţie.

5.17. Viteza maximă admisibilă a gazelor naturale în conducte este: 20 m/s pentru conducte supraterane; 60 m/s pentru conducte subterane.

[top] 

6. REŢELE DE DISTRIBUŢIE ŞI INSTALAŢII EXTERIOARE DE GAZE NATURALEAlegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea şi echiparea conductelor

6.1. Traseele reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor exterioare vor fi pe cât posibil, rectilinii.La stabilirea traseelor se acordă prioritate asigurării condiţiilor de siguranţă.6.2. Conductele reţelelor de distribuţie în mediul urban se montează subteran. În cazul în care nu există condiţii de montare subterană, conductele reţelelor de distribuţie în mediul urban se pot monta suprateran conform condiţiilor din certificatul de urbanism.Conductele instalaţiilor exterioare se montează de preferinţă suprateran. Conductele supraterane se pot monta, în funcţie de cerinţele locale, la înălţimi variind de la 0,5 m până la 6,0 m de la suprafaţa solului, pe:- pereţii exteriori ai clădirilor din cărămidă sau beton;- garduri stabile din cărămidă sau beton;- stâlpi metalici sau din beton şi estacade.Pe pereţii clădirilor cu pericol de incendiu, din categoria A sau B, se admite numai montarea instalaţiei proprii de alimentare cu gaze naturale.6.3. Prezenţa conductelor subterane se marchează pe construcţii sau pe stâlpii din vecinătate, prin inscripţii sau plăcuţe indicatoare, de către executant.6.4. Intrarea în clădiri a conductelor subterane (branşamente şi racorduri) se realizează suprateran, după ieşirea conductelor la suprafaţa solului, prin traversarea peretului exterior al clădirilor la o înălţime convenabilă.Este interzisă intrarea instalaţiei exterioare în pardoseala sau sub pardoseala clădirilor.În cazuri excepţionale, pentru clădiri deosebite, când nu se poate realiza soluţia supraterană, intrarea conductelor în clădiri se realizează prin intermediul unui cămin de aerisire în care se montează robinetul de branşament sau de incendiu, după caz. Robinetul respectiv va fi cu tija înaltă pentru ca manevrarea să se poată face de la suprafaţa solului, iar căminul va fi acoperit cu grătar şi va avea asigurată evacuarea permanentă a apelor infiltrate.6.5. În localităţi, conductele subterane de distribuţie se pozează numai în domeniul public, pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând seama de următoarea ordine de preferinţă:

zone verzi; trotuare; alei pietonale; carosabil.

Se evită terenurile cu nivel ridicat al apelor subterane şi cele cu acţiuni puternic corosive.

Pentru cazuri deosebite în care nu este posibilă evitarea amplasării în terenurile sus menţionate, se prevăd măsuri de protecţie, elaborate de specialişti în domeniu, în conformitate cu reglementările tehnice de specialitate.

Răsuflători, tuburi de protecţie, ecrane de etanşare.6.6. În zone construite, aglomerate cu diverse instalaţii subterane, pe reţele de distribuţie, respectiv pe instalaţiile exterioare subterane se montează răsuflători:- deasupra fiecărei suduri, dar nu la distanţe mai mici de 1 m, cu excepţia sudurilor din interiorul tuburilor de protecţie. În cazul unor suduri la distanţe mai mici de 1 m se realizează drenaj continuu între răsuflători;- la capetele tuburilor de protecţie;- la ieşirea din pământ, a conductelor.6.7. La conductele instalaţiilor de orice utilitate (încălzire, apă, canalizare, cabluri electrice etc.) pozate direct în pământ, sau în canale de protecţie, care intră sau din clădiri, se realizează măsuri de etanşare împotriva infiltraţiilor de gaze naturale prin locurile de pătrundere a instalaţiilor respective în subsolurile clădirilor.De asemenea se etanşează toate trecerile conductelor prin planşeul peste subsol, pentru evitarea pătrunderii gazelor naturale la nivelurile superioare, în caz de infiltrare a acestora în subsol.Pentru soluţiile de etanşare se poate utiliza şi Catalogul de detalii tip de instalaţii pentru construcţii (IPCT).6.8. Măsura de etanşare a locului de pătrundere a conductelor pentru instalaţii prevăzută la art. 6.7. se aplică şi în cazul clădirilor şi instalaţiilor care se execută în localităţile cu reţele de distribuţie de gaze naturale, chiar dacă clădirile respective nu sunt racordate la aceste reţele.La terminarea lucrărilor de gaze sau a altor lucrări de instalaţii sau construcţii, executate ulterior instalaţiilor de gaze naturale, se face verificarea realizării lucrărilor de etanşare, pe baza proceselor verbale de lucrări ascunse sau, după caz, prin sondaje, de către:

comisia de recepţie, pentru construcţii noi; beneficiar, pentru construcţii existente.

6.9. Pentru evacuarea eventualelor infiltraţii de gaze naturale, în toate cazurile, se asigură ventilarea naturală a subsolului clădirilor prin orificii de ventilare pe conturul exterior al acestora, între încăperile din subsol, precum şi prin legarea subsolului clădirilor la canale de ventilare naturală special destinate acestui scop, în afara ventilaţiilor naturale prevăzute pentru anexele apartamentelor sau clădirilor.6.10. În cazul realizării în subsolul clădirilor a unor spaţii de adăpostire şi a unor galerii de evacuare, conductele de gaze naturale se deviază astfel încât să nu străbată aceste spaţii.6.11. Pe traseele fără construcţii, pe câmp, precum şi în zone cu agresivitate redusă şi fără instalaţii subterane, se prevăd răsuflători cu înălţimea de 0,6 cm deasupra solului, la schimbări de direcţie şi la suduri de poziţie, dar nu la distanţe mai mici de 50 m.6.12. Confecţionarea răsuflătorilor se face din ţeavă din oţel cu diametrul interior de 40 mm sau 50 mm.Răsuflătorile la care se montează capac GN se prevăd cu opritor pentru evitarea degradării izolaţiei anticorosive cu dispozitivul de curăţire a răsuflătorilor.6.13. Distanţa între generatoarea superioară a conductei pe care se montează răsuflătoarea sau tubul de control şi faţa inferioară a calotei răsuflătorii, respectiv a tubului de control este de 150 mm, (fig. 9).6.14. Diametrul interior al tubului de protecţie se stabileşte în funcţie de diametrul exterior şi destinaţia conductei protejate, astfel încât, la introducerea acesteia, să nu i se deterioreze izolaţia anticorosivă:- pentru conducte de distribuţie ditub = decond + 100 mm- pentru branşamente ditub = decond + 50 mmGrosimea pereţilor şi materialul din care se confecţionează tubul de protecţie se stabileşte în funcţie de sarcinile la care este solicitat tubul.

Condiţii de montaj

6.15. Distanţa minimă, măsurată în proiecţie orizontală sau pe verticală între conductele subterane de gaze naturale şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane, este cea indicată în tabelul 6.6.16. Distanţa între conductele de gaze naturale şi liniile de cale ferată în staţii, triaje şi incinte industriale se stabileşte cu acordul deţinătorilor acestora.6.17. Când respectarea distanţelor indicate în tabelul 6 nu este posibilă, acestea pot fi reduse cu 20%, pentru poziţiile 1-6, cu condiţia ca pe porţiunea în cauză să se prevadă:

ţeavă trasă; izolaţie anticorosivă foarte întărită; controlul nedistructiv al tuturor sudurilor; montarea ţevii în tub de protecţie; răsuflători sau cămine de evacuare în atmosferă a eventualelor scăpări de gaze.

6.18. Se evită montarea a două conducte subterane de gaze naturale pe trasee paralele la distanţă mai mică de 0,5 m; conducta de presiune mai mică se pozează spre clădiri.6.19. Este interzisă montarea conductelor în următoarele cazuri:

terenuri supuse unor puternice acţiuni dinamice (alunecări, erodări, tasări etc.)˝ sub construcţii de orice categorie; tunele şi galerii; canale de orice categorie având comunicaţie directă cu clădiri; la nivel inferior fundaţiei clădirilor învecinate, la distanţe sub 2 m; sub linii de tramvai sau cale ferată, paralel cu acestea de la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în tabelul 6.

6.20. Conductele montate în zona de influenţă a căilor ferate electrificate se protejează împotriva tensiunilor induse, conform reglementărilor tehnice de specialitate.6.21. Ramificaţiile reţelelor subterane se prevăd, de regulă, cu robinete de închidere.În funcţie de conţinutul de impurităţi al gazelor, în puncte convenabil alese ale reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor exterioare, la cererea filialei de distribuţie a gazelor naturale, se montează, după caz:

separatoare de lichide; refulatoare, prevăzute cu câte 2 robinete.

6.22. Robinetele, îmbinările cu flanşe, dispozitivele de dilatare montate subteran, se prevăd în cămine de vizitare.Piesele electroizolante subterane, se montează înglobate în cutii cu bitum.6.23. Capacul căminului de vizitare se montează deasupra axului vertical al robinetului şi se prevede cu găuri de ventilare.În cazul mai multor robinete montate în acelaşi cămin, deasupra robinetelor care nu se găsesc sub capacul căminului se montează răsuflători cu capac pe axul vertical al acestora.6.24. La conductele montate aerian, susţinerea se realizează, de regulă, cu suporturi tip pentru instalaţii, iar preluarea dilatării se realizează prin schimbări de direcţie sau prin compensatoare de dilatare standardizate.

Intersecţii cu alte instalaţii şi construcţii

6.25. Intersecţia traseului conductelor de gaze naturale cu traseul altor instalaţii subterane sau aeriene se va face cu avizul unităţilor deţinătoare, de regulă:

perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrării traversate; la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii.

În cazuri excepţionale se admit traversări sub alt unghi, dar nu mai mic de 60 .Alte instalaţii subterane, care se vor realiza ulterior conductei de gaze naturale şi vor intersecta traseul acesteia, se montează cel puţin la distanţa minimă admisă, cu avizul unităţii de distribuţie a gazelor naturale.6.26. Conductele de gaze naturale nu trec prin cămine, canale sau alte instalaţii şi construcţii subterane.6.27. În cazul în care respectarea condiţiilor prevăzute în art. 6.25 şi 6.26 nu este posibilă, conducta de gaze naturale se introduce în tub de protecţie.6.28. Subtraversarea liniilor de tramvai şi de cale ferată se face subteran, în tub de protecţie, la adâncimea de minim 1,50 m de la talpa căii de rulare la generatoarea superioară a tubului de protecţie a conductei de gaze naturale.6.29. Tuburile de protecţie depăşesc în ambele părţi limitele instalaţiei sau construcţiei traversate cu cel puţin:

1,00 m în cazul canalizaţiilor telefonice, canalelor de ape uzate, galeriilor edilitare şi a altora de acest gen; 0,50 m în cazul conductelor care transportă fluide sub presiune, cablurilor electrice şi a altora de acest gen.

6.30. Traversarea căilor ferate, autostrăzilor şi cursurilor de apă, se face subteran sau aerian, în funcţie de condiţiile locale.6.31. Traversările se prevăd cu robinete de trecere, care să permită scoaterea din funcţiune a conductei de gaze naturale:

în ambele părţi ale traversării, pentru reţelele inelare; înainte de traversare, pentru reţelele arborescente.

6.32. Traversările aeriene ale căilor de circulaţie de pe teritoriul unităţilor industriale se fac la înălţimi stabilite în funcţie de gabaritul vehiculelor utilizate, dar nu mai mici de 5 m de la generatoarea inferioară sau dispozitivul de susţinere a conductei până la nivelul carosabilului.6.33. Proiectarea şi executarea traversării căilor de comunicaţii, se face în conformitate cu prevederile STAS.

Branşamente şi racorduri6.34. Clădirile pot fi alimentate cu gaze naturale numai din conducta de distribuţie situată pe strada din dreptul imobilelor respective, indiferent spre ce faţadă se află conducta (fig. 10).Imobilele situate la intersecţia străzilor pot fi alimentate cu gaze naturale din conducta situată pe oricare din străzile respective.În situaţia străzilor sau drumurilor cu lăţime mai mare de 12 m, poziţia de amplasare a reţelelor de alimentare cu gaze se stabileşte împreună cu unitatea de distribuţie a gazelor naturale.6.35. Fiecare clădire civilă, sau grup de clădiri situate pe aceeaşi proprietate (incintă), pot fi alimentate printr-un singur branşament, indiferent de numărul străzilor cu care se mărgineşte (fig. 11).6.36. Alimentarea consumatorilor se face prin:

branşament separat pentru fiecare imobil; branşament comun pentru cel mult două imobile vecine, cu acordul furnizorului, în următoarele cazuri:

a. – imobilele sunt situate pe aceeaşi stradă şi au curţile alăturate (fig. 12 a, b);b. – imobilele nu sunt situate pe aceeaşi stradă dar fac parte dintr-un singur corp de clădire, au curte comună şi o intrare comună pe strada care are

conducta de distribuţie (fig.12 c)c. – sunt îndeplinite următoarele condiţii tehnice:

branşamentul comun poate asigura debitul total şi presiunea; regulatorul de presiune este corespunzător pentru debitul total; instalaţia exterioară de utilizare se poate executa aparent, cu posibilităţi de acces rapid la robinetele de incendiu.

Costurile pentru realizarea branşamentului comun se repartizează proporţional cu debitele de gaze aprobate şi instalate.6.37. Consumatorii industriali, blocurile de locuinţe cu mai multe scări şi obiectivele social culturale pot fi alimentate prin mai multe branşamente cu condiţia ca instalaţiile de utilizare să nu se interconecteze.Soluţia de alimentare prin mai multe branşamente se stabileşte de proiectant, cu acordul unităţii de distribuţie, în funcţie de situaţia locală.6.38. În localităţile şi ansamblurile urbane în care reţeaua de distribuţie nu urmăreşte reţeaua stradală, alimentarea imobilelor se face prin branşamente la conducta cea mai apropiată, cu respectarea condiţiilor de mai sus.6.39. Traseul branşamentului sau racordului se realizează:

perpendicular pe conducta la care se leagă, cu excepţia unor cazuri obligate, la care unghiul nu va fi mai mic de 60 ; cu pantă către conducta la care se racordează.

Nu se admite branşament pe traseu în lungul străzii.6.40. Branşamentul se pozează, până la limita de proprietate a consumatorului. În cazul prezenţei unei împrejmuiri, dacă este posibil, conducta subtraversează împrejmuirea, iar răsuflătoarea se montează în trotuarul public.6.41. La capătul branşamentului din reţeaua de presiune redusă, se montează:

două robinete de trecere, în poziţie orizontală; o piesă electroizolantă, între robinetele de trecere; un dispozitiv de colectare a impurităţilor, după robinetele de trecere; regulator de presiune, după caz se pot monta până la patru regulatoare legate în paralel.

La branşamentele ramificate se montează şi câte un robinet pe fiecare ramificaţie, înainte de intrarea în clădire.6.42. La capătul branşamentului din reţeaua de presiune joasă, se montează:

un robinet de trecere, în poziţie orizontală; o piesă electroizolantă după robinetul de trecere; un dispozitiv de colectare a impurităţilor, după piesa electroizolantă;

6.43. În instalaţiile de utilizare, fiecare clădire civilă sau hală industrială se alimentează cu gaze naturale din instalaţia exterioară: printr-un singur racord; prin două racorduri, numai în cazul halelor industriale mari cu puncte de consum concentrate la capete, dar fără interconectarea instalaţiilor

interioare.

6.44. La capătul conductei de racordare se montează la exterior, în loc uşor accesibil, un robinet de incendiu marcat conform STAS 297.În cazul în care distanţa între robinetul de la ieşirea din postul sau staţia de reglare şi poziţia pentru robinetul de incendiu este sub 5 m, se poate renunţa la robintul de ieşire.

6.45. Robinetele de incendiu plasate la înălţimea de peste 2 m se prevăd cu scară metalică fixă de acces şi platformă de manevrare.6.46. Amplasarea capătului de branşament sau a racordului se face în spaţii uşor accesibile.6.47. Este interzisă intrarea conductei din firida de branşament sau de racord direct în interiorul construcţiei.

Rezemarea conductelor montate aparent sau aerian.6.48. Conductele montate aparent pe elemente de construcţii sau aerian pe stâlpi sau estacade se reazemă, în funcţie de diametru, pe brăţări sau console confecţionate conform cataloagelor de detalii tip pentru instalaţii.Distanţele maxime între două reazeme şi tipul reazemelor pentru conducte sunt redate în tabelul 7.[top] 

7. STAŢII ŞI POSTURI DE REGLARE ŞI MĂSURARE A GAZELOR NATURALE7.1. Staţiile de reducere şi reglare a presiunii şi de măsurare a gazelor, dotate cu regulatoare de presiune cu acţionare indirectă (pilotate) se montează în construcţii proprii.Posturile de reglare, dotate cu regulatoare cu acţionare directă (de debit mic), se montează în:

firide; cabine; direct pe agregate tehnologice.

7.2. Amplasarea regulatoarelor pe utilaje se face în următoarele condiţii: încăperile în care se montează să fie bine ventilate; regulatoarele să fie de construcţie etanşă; evacuarea eventualelor scăpări de la dispozitivul de siguranţă să se facă direct în exterior deasupra acoperişului clădirii, astfel încât să se

evite pătrunderea gazelor în interiorul acesteia.

7.3. Limitele staţiilor şi posturilor de reglare măsurare sunt la intrarea, respectiv ieşirea din staţii.7.4. Echiparea staţiilor de reglare – măsurare se face ţinând seama de prevederile schemelor de principiu prezentate în fig. 13, fig. 14, fig. 15, fig. 16.Montarea instalaţiilor de măsurare din sistemul de alimentare cu gaze naturale se face în funcţie de performanţele acestora:

înainte sau după treapta de reglare, dacă reglarea se face într-o singură treaptă; între sau după treptele de reglare, dacă reglarea se face în două trepte.

În funcţie de sensibilitatea contorului utilizat, instalaţiile de măsurare se prevăd cu: un panou, când variaţia debitului, în cursul anului, este mică şi nu depăşeşte limitele de măsurare corectă ale contorului; două panouri, când variaţia debitului este mare şi nu se încadrează în limitele de măsurare corectă ale contorului.

7.5. Echiparea posturilor de reglare se face ţinând seama de prevederile schemelor de principiu prezentate în fig. 17.Schemele se aleg astfel încât să rezulte o grupare cât mai compactă a echipamentului.7.6. În cazul necesităţii a mai multor trepte de reglare, acestea se leagă în:

serie; paralel.

7.7. Staţiile de reglare - măsurare se prevăd cu: ocolitor pe fiecare treaptă de reglare, prevăzut cu 2 robinete de închidere; ocolitor exterior şi refulator, prevăzute, fiecare cu câte 2 robinete de închidere; ocolitor exterior şi refulator, prevăzute, fiecare cu câte 2 robinete de închidere; robinete de separare, pe conducta de intrare şi conducta de ieşire, care se montează la 5 m de peretele staţiei.

7.8. Posturile de reglare, de regulă, nu se prevăd cu ocolitor.Pentru clădiri cu importanţă deosebită, unitatea distribuitoare poate aproba ocolitor interior la posturi de reglare, numai în cazuri bine justificate.Pe fiecare ocolitor se montează câte două robinete de trecere şi o priză pentru manometru.Robinetele de trecere de pe ocolitoare se sigilează de către unitatea de distribuţie, în poziţia închis.7.9. În funcţie de conţinutul de impurităţi, la intrarea în staţiile de reglare de sector se montează:

separatoare cu dispozitive de colectoare şi evacuare a impurităţilor lichide; filtre pentru reţinerea impurităţilor solide.

Regulatoare de presiune7.10. Reglarea presiunii se face, în funcţie de debitul necesar, prin regulatoare cu:

acţionare indirectă (pilotate); acţionare directă (de debit mic).

Cu acordul unităţii de distribuţie, în staţii şi posturi de reglare se pot monta şi alte tipuri de regulatoare omologate sau cu agrement tehnic pentru utilizare în România.7.11. Caracteristicile tehnice ale regulatoarelor automate cu acţionare indirectă pentru sisteme de alimentare cu gaze naturale sunt:a. presiuni nominale: până la 6 bari.b. diametre nominale 5; 20; 25; 40; 50; 80; 100; 150; 200; 250; 300; 400; 500 mm;c. presiunea la ieşire:

presiune joasă; presiune redusă; presiune medie.

7.12. Abaterile la presiunea de ieşire, în raport cu presiunea prescrisă, se determină cu relaţia:

(7)în care:p2 – presiunea nominală de ieşire prescrisă, în bari;p2r – presiunea reglată efectivă la ieşire, în bari;După abaterile admisibile, clasele de calitate ale regulatoarelor automate cu acţionare indirectă (STAS 7134) sunt:

Clasa e

I + 1%

II + 2%

II + 5%

IV + 8%

7.13. Alegerea mărimii regulatoarelor se face cu relaţia:

(8)în care:Qn – debitul nominal al regulatorului [m3N/h];Cv – coeficient de debit al valvei regulatorului, indicat de producător;P – căderea de presiune produsă într-un regulator, cu Cv dat, la trecerea debitului Qn (bari).7.14. Regulatoarele de presiune automate, în general, se aleg cu un debit nominal:Qn = (1,1...1,2)Qnecesar pentru regulatoarele cu acţionare indirectă;Qn = 1,45Qnecesar pentru regulatoarele cu acţionare directă, şi potrivit instrucţiunilor date de furnizor.Se pot monta în paralel maxim 4 regulatoare de debit mic, cu acţionare directă.7.15. Numărul treptelor de reglare şi intervalul de presiuni pentru fiecare treaptă se alege în funcţie de mărimea şi variaţia presiunii de intrare şi ieşire precum şi în funcţie de caracteristicile regulatoarelor folosite.7.16. Fiecare treaptă de reglare se prevede cu un singur panou în cazul în care variaţia debitelor în cursul anului (maxim iarna şi minim vara) se încadrează în plaja de reglare a regulatorului.În cazul în care caracteresticile regulatoarelor disponibile nu permit această soluţionare, se prevăd două panouri de reglare.7.17. În caz de necesitate se admite instalarea în paralel a mai multor panouri de reglare, pentru aceeaşi treaptă, cu dimensionarea corespunzătoare a colectorului.

Construcţii pentru staţii şi posturi reglare – măsurare a gazelor naturale7.18. Amplasarea construcţiilor pentru staţii şi posturi de reglare-măsurare, independente sau alipite altor construcţii, se face:

suprateran; cât mai aproape de limita de proprietate a consumatorului; la distanţele de siguranţă prevăzute în tabelul 8; asigurându-se accesul direct şi permanent al personalului unităţii distribuitoare.

Amplasarea cabinelor pentru posturile de reglare – măsurare pe domeniul public, se evită.Pentru cazuri excepţionale, cu avizul unităţii distribuitoare se pot construi staţii de sector subterane, prevăzute cu ventilare corespunzătoare.Clădirile şi cabinele staţiilor de reglare – măsurare se execută numai din materiale incombustibile şi fără pod.7.24. Posturile de reglare pentru presiune maximă de intrare între 2 şi 6 bari, se pot monta şi în cabine aerisite, alipite clădirilor alimentate, în locuri uşor accesibile, în cazul în care clădirile respective nu au goluri (uşi, ferestre etc.):

pe o înălţime de cel puţin 8 m; pe o distanţă care să depăşească cabina cu câte 5 m în ambele sensuri.

7.25. Posturile de reglare pentru presiunea maximă de intrare 0,2 ... 2 bar se pot monta şi în cabine sau firide, în locuri uşor accesibile, după cum urmează:

cabină alipită pe un perete exterior al clădirii alimentate; cabină alipită unui gard stabil din cărămidă ori din beton; firidă practicată într-un perete exterior al clădirii; firidă practicată într-un gard stabil din cărămidă sau beton.

7.26. Posturile de reglare nu se amplasează: pe căile de evacuare în clădiri cu aglomerări de persoane; sub ferestrele clădirilor şi în locuri neventilate.

În cazul excepţional nu sunt condiţii tehnice şi pentru postul de reglare există spaţiu de amplasare numai sub fereastră, se vor realiza următoarele măsuri:

ţeava de evacuare a regulatoarelor de presiune se prelungeşte astfel încât să evite pătrunderea gazelor în interiorul clădirii; axul de manevră al robinetelor postului se etanşează perfect.

7.27. Firidele practicate în pereţii clădirilor se tencuiesc şi se sclivisesc la interior, în condiţii care să nu permită infiltrarea gazelor în clădire.7.28. Construcţiile pentru staţiile şi posturile de reglare măsurare se realizează cu respectarea prevederilor din standardele 4326 şi 4327.7.29. Pardoseala staţiilor de reducere şi reglare a presiunii se realizează în următoarele condiţii:

din materiale de construcţie care nu produc scântei la lovirea cu obiecte din oţel sau fontă; cu suporţi pentru rezemarea echipamentului dispuşi astfel încât să permită exploatarea şi demontarea echipamentului; cu goluri pentru scoaterea tijei supapelor de la regulatoare. Adâncimea golurilor se stabileşte în funcţie de lungimea tijei.

7.30. Evacuarea eventualelor scăpări de gaze naturale se asigură prin goluri, dispuse în mod egal la partea superioară şi inferioară, însumând: 8% din suprafaţa încăperii, la construcţiile independente ale staţiilor; 4% din suprafaţa uşilor la cabine şi firide.

7.31. Iluminatul interior al staţiilor se realizează: natural, prin ferestre; artificial, din exteriorul construcţiei, conform prevederilor normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice, cu tensiuni până

la 1000 V, indicativ I 7.

7.32. Protecţia împotriva descărcărilor electrice pentru staţii şi instalaţii montate în exterior, se realizează conform prevederilor normativului I 20.7.33. Protecţia părţilor din instalaţii montate în aer liber, împotriva accesului persoanelor străine, se realizează prin împrejmuire.

Amplasarea şi montarea echipamentului de reglare-măsurare7.34. Panourile de reducere-reglare şi măsurare se amplasează în plan orizontal sau vertical, în funcţie de spaţiul disponibil şi mărime, cu respectarea următoarelor distanţe:

500 mm între exteriorul panourilor şi pereţii clădirii sau împrejmuirii; 400 mm între exteriorul armăturilor de pe ţevile panourilor;

500 mm între ţevile inferioare ale panourilor şi pardoseală;

Distanţele în interiorul instalaţiilor montate în cabine şi firide se aleg astfel încât să se asigure posibilitatea de întreţinere şi exploatare.7.35. Instalaţiile de măsurare, folosind diafragme şi ajutaje, se instalează:

conform prevederilor STAS 7347; numai în interiorul construcţiei staţiei sau postului de reglare; pe console fixate în peretele staţiei sau pe suporţi independenţi care să permită citirea indicaţiilor, schimbarea diagramelor şi întreţinerea

aparatelor. cu vase pentru recuperarea mercurului, pe conductele de legătură.

7.36. Conductele de legătură, între diafragma sau ajutaj şi debitmetrul înregistrator se racordează la partea superioară a dispozitivului şi se prevăd cu:

câte 2 robinete de închidere pe fiecare conductă; montaj aparent şi cât mai scurt (sub 25 m); diametrul 1/2˝ sau 3/8˝ (pentru distanţe scurte) posibilitatea de demontare uşoară.

7.37. Furnizorii staţiilor de reglare – măsurare, au obligaţia să fixeze, pe distribuitorul fiecărei trepte de reglare plăcuţe metalice pe care au gravat: societatea producătoare; presiunea de încercare; presiunea nominală; câte o placuţă indicatoare cu poziţia sertarului ˝ÎNCHIS˝ sau ˝DESCHIS˝.

7.38. Marcarea parametrilor instalaţiilor de reglare măsurare se face prin inscripţionarea pe conducte, la loc uşor vizibil, a iniţialelor treptei de presiune.7.39. La exterior pe fiecare perete al staţiilor şi pe uşile staţiilor şi posturilor de reducere şi reglare a presiunii, se aplică tăbliţe avertizoare pe care se înscriePERICOL DE EXPLOZIEAPROPIEREA CU FOC STRICT OPRITĂşi indicatorul pentru pericol de explozie, prevăzut de STAS 297.

Instalaţii şi dispozitive auxiliare.7.40. Staţiile şi posturile de reglare a presiunii vor fi dotate cu echipamente de siguranţă care să prevină:

creşterea presiunii la ieşirea din regulator, peste nivelul maxim al treptei de presiune; creşterea presiunii, peste nivelul admis, la consumator; scăderea presiunii, sub nivelul minim de funcţionare al aparatelor de utilizare ale consumatorului.

Pe dispozitivele de siguranţă se înscrie, vizibil, presiunea de declanşare.7.41. Echipamentul de siguranţă se prevede:

fără armături de închidere pe derivaţia pe care este montată supapa, atât înainte cât şi după aceasta;

cu conducte de evacuare la exterior, în atmosferă, care pot fi legate la un colector comun.

Evacuarea gazelor de la echipamentul de siguranţă şi de la regulatoarele montate în posturi de reglare sau pe utilaje, se face în aer liber, la 0,5 m deasupra acoperişului:

staţiilor sau posturilor independente; clădirilor la care sunt alipite posturile sau în care se află utilajele.

Capătul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curbă îndreptată în jos, sau cu o căciulă de protecţie.7.42. Pe colectoarele şi distribuitoarele staţiilor şi posturilor de reglare se montează:

manometre prevăzute cu robinet de închidere; armături pentru termometre.

Pe colectoarele filtrelor se prevăd manometre.7.43. La instalaţiile care impun conducerea riguroasă a arderii şi nu sunt supravegheate continuu, se prevăd dispozitive automate de control, reglare şi semnalizare, care să antreneze automat închiderea alimentării cu gaze naturale la:

stingerea accidentală a flăcării; lipsa gazelor naturale, a aerului de combustie sau a energiei electrice.

7.44. În instalaţiile de utilizare ale căror procese tehnologice impun utilizarea de gaze naturale cu un conţinut de impurităţi sub limita prevederilor din STAS 3317, consumatorii pot monta dispozitive suplimentare de filtrare sau separare.[top] 

8. INSTALAŢII INTERIOARE DE UTILIZAREUtilizarea gazelor naturale în clădiri

8.1. Utilizarea gazelor naturale este admisă numai în încăperi în care nu există pericol de: incendiu prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile, datorită radiaţiei termice directe ori a transferului de căldură prin convecţie

sau conducţie; explozie a materialelor aflate în interior; intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor, cu gaze de ardere.

8.2. Condiţii tehnice pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale combustibile;a – volumul interior minim al încăperilor

18,0 m3 pentru încăperi curente; 7,5 m3, pentru bucătării şi oficii din construcţii noi; 5,0 m3, pentru bucătării din construcţii existente, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 8.5.

b – asigurarea aerului necesar arderii;c – ventilare naturală sau mecanică;

d – evacuarea totală a gazelor de ardere, în exterior, deasupra acoperişului;e – suprafeţe vitrate.Toate încăperile în care se montează aparate de utilizare a gazelor naturale, se prevăd cu suprafeţe vitrate, sub formă de ferestre, luminatoare cu geamuri uşoare, uşi cu geam sau goluri, toate la exterior, cu suprafaţa minimă totală de:

0,03 m2 pe m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din beton armat; 0,05 m2 pe m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie.

Suprafaţa vitrată se stabileşte prin considerarea golului în zidărie, în care se află montat tocul ferestrelor, luminatoarelor etc.Volumul net al încăperii se stabileşte prin considerarea volumului interior total al încăperii din care se scade volumul cazanelor sau altor elemente de instalaţii sau de construcţii existente în încăpere, în care nu se pot acumula gaze.În cazul în care se prevăd detectoare automate de gaze cu limita inferioară de sensibilitate 2%, care acţionează asupra robinetului de închidere al conductei de alimentare cu gaze al arzătoarelor (robinet situat în afara încăperii) suprafaţa vitrată reduce până la 0.02 m2 pe m3 de volum net de încăpere.În încăperi cu volum mai mic decât cel prevăzut mai sus sunt admise numai aparate de utilizare legate la coş, cu următoarele condiţii:

accesul aerului necesar arderii şi aprinderea aparatelor de utilizare, să se facă din exteriorul încăperii (coridor, vestibul etc.) sau direct din exteriorul clădirii;

folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul clădirii, asigurate împotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului în cazul stingerii flăcării, fie prin construcţia aparatului, fie prin dispozitive de protecţie.

Pentru încălzirea de apartament, cazanul se montează în bucătărie, vestibul, debara, la subsol sau la alt nivel unde nu blochează calea de evacuare a persoanelor, cu respectarea tuturor condiţiilor sus menţionate.8.3. În încăperi cu volum mai mic de 18 m3 şi în băi, indiferent de volumul lor, nu sunt admise:

aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum; aparate de utilizare pentru încălzire centrală sau locală prevăzute cu arzător atmosferic şi rupere de tiraj, chiar dacă au termostat de coş.

8.4. Fac excepţie de la prevederile art. 8.2. şi art. 8.3. aparatele de utilizare care au agrement tehnic pentru funcţionare în alte condiţii, la care prin tubulatură etanşă, se asigură accesul din exterior al aerului necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere.8.5. Debitul local al aparatelor cu flacără liberă care se pot instala într-o încăpere trebuie să satisfacă condiţia: 15 m3 volum interior de încăpere, pentru fiecare m3 N/h debit instalat de gaze naturale.

Aparate de utilizare şi arzătoare8.6. În instalaţiile de utilizare sunt admise următoarele categorii de aparate şi arzătoare:

aparate de utilizare şi arzătoare omologate sau cu agrement tehnic, în conformitate cu prevederile legislaţiei. aparate de utilizare legate la coşul de evacuare a gazelor de ardere; aparate de utilizare cu flacără liberă în bucătării, laboratoare, oficii din societăţi comerciale, în condiţiile art. 8.2. şi art. 8.3. arzătoare cu flacără liberă, numai în cazul în care se instalează în hale ventilate la care schimbul orar de aer asigură evitarea depăşirii

concentraţiei admise de nocivităţi.

8.7. Radianţii cu gaze naturale sunt admişi numai în spaţii mari bine ventilate cu condiţia asigurării următoarelor măsuri: evitarea producerii incendiilor, prin aprinderea materialelor ca urmare a efectului radiaţiilor calorice;

încadrarea concentraţiei de nocivităţi în limitele admise de norme.

8.8. Amplasarea radiatoarelor pentru gaze naturale se face în condiţiile următoare: să se respecte condiţiile prevăzute la art. 8.7; să aibă racord de evacuarea gazelor de ardere deasupra acoperişului.

8.9. Aparatele de utilizare se pot monta, în funcţie de concepţia constructivă: pe pereţi de zidărie sau beton, fără strat izolator combustibil la faţa peretului; pe pardoseală incombustibilă.

8.10. Aparatele de utilizare industriale; cu debit instalat peste 25m3N/h, se prevăd cu armături pentru montarea unor aparate de măsură şi control şi prize, în vederea efectuării de determinări pentru bilanţ termic:a – manometru industrial pe conducta de intrare a gazelor în aparat;b – termometru industrial pe:

conducta de alimentare cu gaze naturale; canalul de ieşire a gazelor de ardere.

c – contor de gaze naturale;d – priza de prelevare a probelor din:

gazele naturale; gazele de ardere.

e – priza de măsurare a tirajului.8.11. Alegerea şi montarea arzătoarelor şi aparatelor de utilizare se face cu respectarea condiţiilor tehnice din prezentul normativ precum şi din:

prescripţiile legale de performanţă; prescripţiile tehnice ISCIR; instrucţiunile producătorului.

8.12. Debitul arzătoarelor de gaze naturale se alege corespunzător cu capacitatea termică a aparatelor de utilizare, în care se montează.Racordarea aparatelor de utilizare şi arzătoarelor

8.13. Aparatele de utilizare şi arzătoarele se racordează rigid la instalaţiile interioare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 8.14.8.14. Aparatele cu flacără liberă, cu debit nominal sub 0,450 m3N/h, precum şi arzătoarele industriale independente utilizate la aparate mobile, pot avea şi racorduri flexibile la instalaţia de utilizare, cu respectarea prevederilor art. 8.15.8.15. Condiţii pentru utilizarea în siguranţă a racordurilor flexibile:

presiunea nominală, la care se utilizează racordul, să fie egală sau mai mare decât presiunea instalaţiei de gaze naturale, la care se racordează;

lungimea maximă 1 m şi diametru maxim 10 mm, la instalaţii neindustriale cu presiune joasă; lungimea maximă 20 m şi diametru maxim de 50 mm, la instalaţii industriale cu presiune până la 1,7 bari; diametrul portfurtunului şi cel al aparatului de utilizare vor avea diametrul egal cu diametrul interior al racordului flexibil;

fixarea prin strângere cu coliere metalice; trasee la vedere, fără să treacă dintr-o încăpere în alta; ferite de contact cu corpuri calde, produse deteriorante şi intemperii; ferite de agăţări, striviri etc.; fără organe de închidere sau reglare pe parcurs; nu sunt admise improvizaţii.

Trasee şi condiţii tehnice de amplasare a conductelor8.16. La alegerea traseelor pentru conductele de gaze naturale, condiţiile de siguranţă au prioritate faţă de orice alte condiţii.Fiecare unitate locativă se racordează la coloana sau instalaţia exterioară printr-o singură derivaţie (fig. 4).8.17. Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplasează:

aparent, în spaţii uscate, ventilate, luminate şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii: pe cât posibil, pe elemente rezistente ale construcţiei, pereţi, stâlpi, grinzi, plafoane; pe stâlpi metalici sau de beton, montaţi special în acest scop sau în scopul susţinerii conductelor de gaze naturale împreună cu conducte

pentru alte instalaţii.

Se admite montarea conductelor mascate în canale vizitabile şi ventilate, numai în cazul construcţiilor cu grad deosebit de finisare (fig. 18).8.18. Nu este admisă:

trecerea conductelor unui apartament prin alt apartament; trecerea conductelor comune prin apartamente; trecerea conductelor prin spaţii neventilate; montarea conductelor înglobate în elemente de construcţie ale pardoselii.

8.19. Pentru alimentarea punctelor de consum care nu sunt amplasate lângă pereţi, se admite montarea conductelor în canale amenajate în pardoseală.

acoperite cu capace perforate şi uşor demontabile; uscate şi bine aerisite; pe trasee cât mai scurte; cu pantă, după caz, pentru asigurarea scurgerii în exterior a eventualelor infiltraţii de apă; fără legătură la canalizarea de ape uzate; cu dimensiuni care să permită controlul şi repararea conductei.

8.20 Nu este admisă: montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze naturale; intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalaţii sau comunicarea cu acestea.

8.21. Trecerea conductelor prin pereţi sau planşee se face: protejată în tub de protecţie; fără îmbinări în tubul de protecţie.

8.22. Este interzisă trecerea conductelor prin: coşuri şi canale de ventilare; puţuri şi camere pentru ascensoare; încăperi neventilate şi spaţii închise cu rabiţ sau alte materiale; încăperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe; încăperi cu umiditate pronunţată; încăperi în care se păstrează materiale inflamabile; cămări pentru păstrat alimente; subsoluri tehnice şi canale tehnice; ghene sau nişe comune mai multor nivele, în care sunt montate conducte pentru alte instalaţii, inclusiv sub deschiderile inferioare ale

acestora; podurile clădirilor; WC-uri, cu excepţia celor prevăzute cu aparate de utilizare; locuri greu accesibile în care întreţinerea normală a conductelor nu poate fi asigurată.

Se va evita, de regulă, trecerea conductelor prin camere de dormit neprevăzute cu instalaţii de gaze naturale.Când trecerea conductelor prin încăperi cu umiditate pronunţată sau atmosferă corosivă este inevitabilă, se vor folosi ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive.8.23. Conductele instalaţiilor de utilizare din hale industriale se vor amplasa astfel încât să fie protejate împotriva degradării prin:

lovire directă sau trepidaţii; contactul cu lichide corosive; contactul îndelungat cu apa; radiaţie sau conducţie termică; etc.

8.24. Distanţele minime între conductele de gaze naturale şi elementele celorlalte instalaţii se vor încadra în prevederile din: Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiuni până la 1000 V, indicativ I7. Prescripţii tehnice ISCIR; STAS 800.

8.25. Este interzisă utilizarea conductelor de gaze naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi: legarea la pământ a altor instalaţii; realizarea prizelor de protecţie electrică; susţinerea conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi curent; agăţarea sau rezemarea unor obiecte.

Armături de închidere8.26. Robinete de închidere se prevăd:a – înaintea fiecărui contor;

În instalaţiile cu un singur contor, dacă distanţa între robinetul de incendiu şi contor nu depăşeşte 5 m robinetul de incendiu ţine loc de robinet de contor.b – pe fiecare ramificaţie importantă;c – pe fiecare conductă care alimentează grupuri de arzătoare montate la aparate, mese de lucru, laboratoare etc.d – la baza fiecărei coloane, în clădiri cu peste 5 nivele.Dacă plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face în condiţii de siguranţă şi estetică corespunzătoare, se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane, care alimentează maxim 24 puncte de consum.e – înaintea fiecărui arzător;

două robinete montate pe conductă, pentru cazul arzătoarelor şi aparatelor de utilizare, care nu au robinet de manevră sau cazul celor care au racord flexibil.

un robinet pentru cazul arzătorului şi aparatelor care au racord rigid şi au robinet de manevră propriu.

Asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse8.27. Pentru toate aparatele de utilizare racordate la coş sau cu flacără liberă se asigură aerul necesar arderii şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere, complet şi fără riscuri, astfel încât în atmosfera încăperii să nu depăşească concentraţia de gaze de ardere admisă de normele de protecţia muncii şi normele de protecţie a mediului.8.28. Aerul necesar arderii se asigură în funcţie de raportul între volumul interior al încăperii Vi (m3) şi debitul nominal al aparatului de utilizare Qn (m3

N/h);

- pentru cazul , se consideră că prin neetanşeităţile tâmplăriei se asigură aerul necesar pentru ardere;- pentru cazul Vi / Qn < 30, se prevede accesul aerului direct din exterior, prin goluri practicate la partea inferioară a încăperii;Sunt exceptate bucătăriile din locuinţe cu încălzire centrală, în care nu există alte aparate de utilizare, la care se admite procesul aerului dintr-o

încăpere vecină prin realizarea unui gol spre această îmcăpere, cu condiţia satisfacerii raportului în care Vi este volumul bucătăriei plus volumul încăperii respective.Dacă şi în încăperea vecină, spre care este prevăzut golul sunt instalate aparate de utilizare, raportul dintre suma volumelor celor două încăperi (Vi

= Vi1 + Vi2) şi suma debitelor aparatelor de utilizare din aceste încăperi (Qn = Qn1 + Qn2) trebuie să fie, .În cazul în care această condiţie nu poate fi îndeplinită sau în cazul tâmplăriei etanşată cu garnituri de cauciuc, se realizează prize de aer direct din exteriorul construcţiei.8.29. Suprafaţa golului pentru accesul aerului de ardere într-o încăpere în care se utilizează gazele naturale se determină cu produsul între debitul instalat în încăpera respectivă Qi şi modulul de 0,0025 [m2/m3N/h]:S = 0,0025×Qi [m2] (9)Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioară a încăperii şi fără dispozitive de închidere sau reglaj. Este interzisă obturarea golului de acces al aerului de ardere.În cazul în care accesul aerului de ardere se asigură prin canale, secţiunile canalelor de aer se vor calcula luând în considerare rezistenţele aeraulice ale acestora.8.30. La încăperile în care se instalează aparate cu flacără liberă, independent de volumul lor, se prevăd canale de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere conform STAS 6729/1.2.3.8.31. Canalele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:

se racordează la partea superioară a încăperilor, cât mai aproape de plafon;

nu se prevăd cu dispozitive de închidere sau reglaj.

8.32. Pentru construcţii existente, se admite practicarea în peretele exterior sau în tocul ferestrei, la partea superioară a încăperii, a golului pentru evacuarea gazelor de ardere, conform detaliilor tip.8.33. Evacuarea gazelor de ardere din bucătării şi oficii se face prin tiraj natural sau mecanic, utilizându-se:

canale individuale; canale colectoare.

La evacuarea gazelor de ardere prin canale colectoare se va acorda o deosebită atenţie executării corecte şi etanşe a nodurilor de legare a canalelor individuale la canalul colector.Dimensionarea se face conform STAS 6724 şi STAS 6793: tabelul 9 prezintă un extras din aceste standarde.8.34. Evacuarea gazelor de ardere din hale industriale se face în funcţie de debitul rezultat şi de condiţiile locale, prin:

ventilare naturală organizată; ventilare mecanică.

Tipul de ventilare şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de cantitatea de gaze de ardere, astfel încât să nu se depăşească concentraţiile admise prin normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.8.35. Racordarea a două sau mai multe aparate consumatoare de gaze naturale la acelaşi coş de fum se face în următoarele condiţii:

la niveluri diferite; secţiunea coşului să poată prelua debitele de gaze arse însumate ale tuturor aparatelor racordate la acelaşi coş.

În cazul racordării mai multor aparate de utilizare la acelaşi canal de fum; se are în vedere şi se previne pericolul, ca prin aparatele care nu sunt în funcţiune, să se introducă în încăpere gaze de ardere rezultate de la aparatele care funcţionează.Evacuarea gazelor de ardere de la cazanele din centralele termice, care nu se încadrează în prevederile din tabelul 9, se face pe baza prevederilor din ˝Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală – indicativ I 13˝.8.36. Legarea la coş prin burlan din tablă metalică, rigid sau flexibil, se admite în următoarele condiţii:

secţiunea burlanului cel puţin egală cu secţiunea racordului de ieşire din aparatul de utilizare; porţiunea verticală de cel puţin 0,4 m la ieşirea din aparatul de utilizare; distanţa de la coş până la aparatul de utilizare mai mică de 5 m; panta către coş, minim 8%, dacă distanţele depăşesc 1 m; burlanul să fie izolat termic, dacă distanţa depăşeşte 3 m; îmbinarea şi racordarea la coş, executate conform detaliilor din fig. 19 şi fig. 20.

8.37. Este interzisă: trecerea burlanelor dintr-o încăpere în alta, cu excepţia burlanelor etanşe îmbinate cu sudură; montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de ardere la aparatele de consum individual (sobe, maşini

de gătit, radiatoare etc.); evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor sau direct prin pereţii exteriori ai clădirilor.

8.38. Este permisă evacuarea gazelor de ardere prin pereţii exteriori ai clădirilor numai pentru aparatele de utilizare, omologate sau cu agrement tehnic, prevăzute din fabricaţie cu astfel de evacuare.8.39. Se interzice racordarea focarelor obişnuite, definite conform STAS 6793, alimentate cu gaze naturale la canalele de fum aferente focarelor alimentare cu alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc.).[top] 

9. MATERIALE ŞI APARATE9.1. La executarea lucrărilor de instalaţii ale sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt admise numai materiale şi aparate standardizate, omologate şi care, după caz, au agrement tehnic şi/sau certificarea de calitate.

Ţevi9.2. Conductele subterane sau aparente ale sistemului de alimentare, se realizează cu categoriile de ţevi redate în tabelul 10.Utilizarea ţevilor din polietilenă de înaltă densitate este admisă în următoarele condiţii:

ţevile şi tehnologia de asamblare şi montare să aibă agrement tehnic pentru acest scop; personalul de execuţie să fie autorizat special pentru ţevi din polietilenă de înaltă sau medie densitate.

9.3. Grosimea minimă admisă a peretului ţevilor din oţel, utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale, este redată în tabelul 11.Peste diametrul de 400 mm grosimea peretului se calculează în funcţie de solicitările la care este supusă conducta.9.4. Panourile de măsurare se confecţionează numai din ţeavă de oţel fără sudură, laminată la cald sau trasă la rece.9.5. Tijele şi calotele răsuflătorilor se confecţionează din ţeavă din oţel.9.6. Tuburile de protecţie se confecţionează din:a – ţeavă de oţel pentru montare:

în carosabil; lângă canale de termoficare; sub linii de tramvai sau cale ferată.

b – tuburi din material plastic, pentru montare: în trotuare; lângă cabluri electrice în zona din afara carosabilului.

9.7. Capacele pentru răsuflători în carosabil se confecţionează din fontă, conform normei interne elaborată de furnizorii de gaze naturale.Armături

9.8.Tipul de armătură se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se montează, conform tabelului 12.În reţelele de distribuţie şi de repartiţie se utilizează numai robinete din oţel, cu sertar, cu tijă neascedentă, cu excepţia cazului prevăzut la art. 6.4. unde se montează robinet cu tijă înaltă.

Dispozitive pentru preluarea dilatărilor şi susţinerea contoarelor9.9. Preluarea dilatărilor este admisă cu:

compensatoare de dilatare STAS 8832; compensatoare naturale rezultate din configuraţia reţelei de conducte.

9.10. Dispozitivele de susţinere a contoarelor volumetrice pot fi, după caz: plăci metalice fixe cu prezoane în zidărie; racorduri olandeze; flanşe metalice.

Arzătoare, aparate de utilizare, regulatoare şi presiune, aparate de măsurare şi înregistrare9.11. Sunt admise numai arzătoare, aparate de utilizare, regulatoare de presiune, aparate de măsurare şi înregistrare performante, care îndeplinesc condiţiile de la art. 9.1. şi corespund scopului pentru care sunt montate.

Materiale pentru îmbinarea conductelor din oţel9.12. Îmbinările nedemontabile se execută cu:

fitinguri pentru sudare, din oţel; electrozi pentru sudură; sârmă pentru sudură.

9.13. Îmbinările demontabile se execută cu: fitinguri din fontă maleabilă; flanşe din oţel, asamblate cu şuruburi.

9.14. Materiale pentru etanşare: fuior de cânepă; vopsea de miniu de plumb; bandă de teflon; klingherit.

Alte materiale9.15. Racorduri flexibile:

furtun de cauciuc STAS 3078, pentru instalaţii neindustriale de joasă presiune; tuburi de cacuciuc STAS 8540, pentru instalaţii industriale.

[top] 

10. EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE10.1. La executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale se utilizează numai materiale care au certificat de calitate, verificate în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor tehnice de calitate, din standardele şi agrementele tehnice prevăzute în proiectele avizate de unitatea de distribuţie.Nu se utilizează materiale care prezintă defecte.10.2. Toate armăturile se probează la o presiune cel puţin egală cu 1,5 x presiunea la care vor fi încercate împreună cu instalaţia în care se vor utiliza.

Şanţuri pentru conducte subterane

10.3. Adâncimea şanţului pentru pozarea conductelor subterane, măsurată de la nivelul terenului până la generatoarea superioară a conductei, se alege astfel încât să rezulte o acoperire de:

0,9 m în carosabil; 0,7 m în spaţii verzi; 0,5 m la capătul pantei conductei de branşament.

Adâncimea de pozare se poate reduce local, cu condiţia prevederii unor măsuri de protecţie corespunzătoare (tub de protecţie etc.).10.4. Lăţimea şanţului 1, se stabileşte în funcţie de diametrul conductei:

pentru Dn < 100 mm; l = 0,4 m;

pentru mm; l = 0,4 + Dn.

Pentru terenuri nisipoase, de umplură etc., lăţimea şanţului se stabileşte de la caz la caz.Consolidarea pereţilor se face în funcţie de adâncimea şanţului şi de natura terenului.10.5. Lăţimea desfacerii pavajelor pe fiecare latură a şanţului, este în funcţie de natura acestora:

pentru pavaje din piatră cubică, bolovani, calupuri:

l = 15 cm; pentru pavaje din asfalt pe pat de beton:

l = 5 cm.10.6. Săparea şanţurilor se face cu scurt timp înainte de montarea conductelor.Fundul şanţurilor se execută fără denivelări, iar pereţii fără asperităţi.La nevoie, condiţia rezemării continue a conductei pe fondul şanţului se va realiza pe pat de nisip.Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a conductelor, se realizează cu următoarele dimensiuni:

lăţimea = lăţimea şanţului + 0,6 m; lungimea = 12 m; adâncimea = 0,6 m sub partea inferioară a conductei.

10.7. Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri, cu pământ mărunţit sau nisip, prin compactare după fiecare strat, cu grosimea maximă de: 20 cm, în cazul compactării manuale; conform prevederilor din cartea utilajului, în cazul compactării mecanice.

Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratului minim de protecţie a conductei, care se va stabili în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maximă.Umplerea şanţului şi compactarea pământului se fac astfel încât să nu se producă deterioarea izolaţiei anticorosive a conductei.Se recomandă să nu se astupe şanţul, vara în timpul amiezii, când conducta este încălzită puternice de soare.10.8. În dreptul răsuflătorilor conducta se va înconjura pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip gros 5 – 10 cm, peste care la partea superioară se pune un strat de piatră de râu cu granulaţia de 5- 8 cm, gros de 15 cm, peste care se aşează calota răsuflătorii.

Executarea îmbinărilor

10.9. Îmbinarea conductelor metalice îngropate se face prin sudură, cu excepţia îmbinării capului protector al teului de branşament, care se îmbină prin înşurubare.10.10. Îmbinarea ţevilor negre din oţel, montate aparent, este admisă prin: a – fitinguri la diametre până la:

100 mm, (4˝), pentru presiunea joasă şi redusă; 20 mm, (3/4˝), pentru presiunea medie.

b – sudură, la diametre peste: 20 mm (3/4˝), la orice presiune, numai pentru ţevile având asigurate caracteristicile de sudabilitate.

Se acordă prioritate îmbinărilor prin sudură la conductele montate aparent.10.11. Îmbinările prin sudură se execută numai de sudori autorizaţi, pe baza prevederilor din instrucţiunile ISCIR CR 9 – 84.Sudorii vor marca sudurile executate. Sudurile se execută în conformitate cu prevederile STAS 6662: 6726: 7084/4; 8183 : 8299 etc.10.12. În cazul sudării ţevilor în condiţii meteorologice defavorabile, se vor lua măsuri de protecţie (paravane, cort, preîncălzirea capetelor etc.).Este interzisă răcirea forţată a sudurilor.10.13. Ţevile în construcţie sudată se îmbină astfel încât capetele sudurilor longitudinale sau elicoidale să nu fie în prelungire, ci decalate alternativ. Decalajul este în funcţie de diametrul conductei şi este de cel puţin 10 mm.10.14. Îmbinările prin sudură se execută:

din punct de vedere al realizării

a. – cap la cap; b. – cu niplu interior, recomandate la ţevi cu diametrul peste 100 mm; c. – cu manşon, în funcţie de condiţiile locale, pentru:

conducta supusă la eforturi mari în terenuri accidentale sau cu agresivitate mare; la traversări de obstacole, în interiorul tuburilor de protecţie etc.; din punct de vedere al procedeului de sudare:

a. – cu flacără oxiacetilenică, până la diametrul de 100 mm; b. – cu arc electric, pentru orice diametru. Îmbinarea ţevilor se face în tronsoane cu lungimea cât mai mare, în funcţie de condiţiile locale (canalizaţii subterane, construcţii etc.).10.15. Îmbinările prin sudură pentru conductele subterane şi aeriene, trebuie să corespundă clasei de calitatea II, prevăzută în instrucţiunile tehnice privind stabilirea şi verificarea clasei de calitate a îmbinărilor sudate la conducte tehnologice, indicat I 27.Clasa de calitate a îmbinărilor sudate se indică în proiectul de execuţie.10.16. Controlul calităţii sudurilor se face vizual prin examinări nedistructive, în conformitate cu prevederile:

STAS 6606; 8539: 9552; 10138; 10507 etc. prescripţiile tehnice CR 4: CR 20 şi I 27, sau alte metode de control nedistructiv legal aprobate.

10.17. Controlul nedistructiv al sudurilor la conductele de gaze este obligatoriu la reţele şi instalaţii subterane şi se aplică în procent de 25% din totalul sudurilor rezultate consemnându-se în buletinele de verificare.

Toate sudurile de poziţie se verifică prin metode nedistructive şi se includ în procentul de mai sus.10.18. Nu se admite ştemuirea sudurilor, fitingurilor şi îmbinărilor filetate.10.19. Îmbinări prin flanşe se admit la:

conducte îngropate, numai la armături (vane) sau la legăturile de separare electrică montate în cămine de vizitare; conducte aparente numai la diametre peste 50 mm, în staţii şi posturi de reglare; armături şi contoare.

10.20. Îmbinări prin racord olandez se admit numai la: regulatoare de presiune pentru debit mic; contoare; după robinetul de siguranţă la aparatele de utilizare instalate în bucătării şi oficii.

Schimbări de direcţie, ramificaţii, reducţii10.21. Pentru schimbări de direcţie, ramificaţii şi reducţii se pot utiliza:

fitinguri, numai la instalaţii aparente, la conducte cu diametrul până la 100 mm; curbe trase pentru sudare; îndoirea la rece a ţevilor trase, cu diametrul nominal până la 100 mm, pe maşini speciale; îndoirea la cald a ţevilor trase, cu diametrul nominal până la 350 mm; curbe cu segmente, confecţionate din ţevi trase, ţevi sudate elicoidal şi din tole de oţel, pentru conducte cu diametrul nominal peste 350 mm,

cu condiţia controlului integral al sudurilor prin metode nedistructive; ramificaţii prin sudarea directă pe conducte principale, permise numai pe conducte principale cu diametrul de cel puţin 400 mm, pentru

ramificaţii cu diametrul minim de 20 mm; ramificaţii prin mufe sudate pe conducta principală, permise pe conducte cu diametrul de cel puţin 20 mm, pentru ramificaţii cu diametrul

egal sau mai mic decât conducta principală.

10.22. La curbarea ţevilor trase se respectă razele minime de curbură indicate în STAS 830.În cazul curbării ţevilor sudate longitudinal, sudura se aşează pe axa neutră a curbei.10.23. Îndoirea ţevilor şi confecţionarea curbelor se realizează:

pe baza unei tehnologii verificate; cu un control tehnic corespunzător.

10.24. Ramificaţia din conducte aparente este admisă prin: fitinguri la conducte cu diametrul până la 100 mm; sudură la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm.

10.25. Ramificaţia dintr-o conductă subterană este admisă prin racord direct, sudat pe conductă.Dacă diametrul ramificaţiei depăşeşte 50% din diametrul conductei, se întăreşte derivaţia prin guşee triunghiulare.La ţevile sudate, racordarea nu se execută pe cordonul de sudură.10.26. Legarea branşamentelor la conductele de distribuţie se face în funcţie de diametrul acestora:

branşamentele cu diametrul până la 80 mm inclusiv, se leagă prin intermediul unei piese de racord (teu), fără scoaterea din funcţiune a conductei de distribuţie;

branşamentele cu diametrul peste 80 mm se leagă prin sudare directă pe conducta de distribuţie, fără piesa de racord, (care se scoate din funcţiune) şi se prevăd cu un robinet cu sertar şi cămin de vizitare.

Montarea conductelor10.27. La punerea în lucru, ţevile se curăţă la interior şi exterior şi se protejează în timpul montajului împotriva pătrunderii de corpuri străine. Capetele tronsoanelor se astupă cu capace.10.28. Montarea conductelor se face prin rezemare simplă, astfel încât să nu se producă tensionarea mecanică a acestora.Ţevile sudate longitudinal se montează cu cordonul de sudură astfel încât să poată fi vizibil după montare.10.29. În timpul montării conductelor se iau măsuri pentru evitarea deteriorării instalaţiilor şi construcţiilor subterane sau supraterane aparţinând altor deţinători.10.30. Sudurile de poziţie, la montarea conductelor subterane, se execută de preferinţă în perioadele răcoroase ale zilei.10.31. În interiorul tuburilor de protecţie:

cu lungimi peste 6 m, se admit numai suduri inevitabile; cu lungimi sub 6 m, nu se admit nici un fel de îmbinări.

10.32. Susţinerea conductelor aparente pe elementele de construcţii se face în funcţie de diametru, cu brăţări sau console la distanţe de: 1,5...5,0 m între punctele de susţinere; 20...30 mm între conductele şi elementele de construcţii.

Fixarea elementelor de susţinere se face cu mortar de var şi ciment.10.33. Capetele conductelor la care nu sunt legate aparate de consum se închid cu dopuri din fontă sau oţel, etanşate, chiar dacă conductele respective sunt prevăzute cu robinete.Este interzisă utilizarea dopurilor din alte materiale.10.34. Tuburile de protecţie, în instalaţiile interioare se fixează cu mortar de var şi ciment şi depăşesc faţa finită a elementelor de construcţii cu:

10 mm la pereţi şi plafoane; 50 mm la pardoseli.

10.35. Conductele orizontale se montează: deasupra conductelor pentru alte instalaţii; la partea superioară a pereţilor la o cotă, faţă de plafon, care să permită montajul; deasupra uşilor şi ferestrelor.

Legăturile orizontale la aparatele de utilizare se fac la nivelul aparatelor.Montarea aparatelor de măsură, control şi reglaj

10.36. Aparatele de măsură, control şi reglaj: înainte de montare, se supun operaţiunilor de verificare tehnică prescrise în instrucţiunile metrologice şi în cartea tehnică dată de furnizor; se montează conform prescripţiilor tehnice şi standardelor de specialitate.

Regulatoarele de presiune se supun şi la proba de închidere la debit nul.Montarea aparatelor de utilizare şi a arzătoarelor

10.37. Montarea aparatelor de utilizare şi a arzătoarelor se face în conformitate cu reglementările tehnice şi instrucţiunile de montaj date de producător, după verificarea şi recepţia instalaţiei de utilizare.10.38. Robinetele de manevră şi de siguranţă se montează astfel încât:

utilizarea lor să se facă concomitent cu supravegherea aprinderii focului; să nu existe posibilitatea deschiderii acestora prin greutatea proprie a cheii de manevră; piuliţa de strângere a conului să fie uşor accesibilă.

10.39. Aparatele de utilizare şi arzătoarele se montează cu: rezemare pe suporţi stabili care să nu producă vibraţii şi tensiuni în piesele de legătură; orificiile pentru intrarea aerului primar în afara focului; dispozitivele de reglare a aerului primar în poziţie de lucru.

10.40. Burlanele de evacuare a gazelor arse se montează astfel încât: tronsoanele componente să se introducă unul în altul în mod etanş, în sensul curgerii gazelor, asigurându-se contra dezmembrării; la introducerea în coş, să se asigure atât etanşeitatea (cu o rozetă de tablă) cât şi secţiunea liberă a coşului, vezi fig. 19 şi fig. 20.

Înainte de punerea în funcţiune a aparatelor de utilizare, beneficiarul face curăţarea coşurilor şi sobelor, printr-o societate de specialitate şi prezintă dovada legală.10.41. La trecerea de la alt combustibil la combustibilul gazos;

aparatele de utilizare se adaptează la noul combustibil; canalele de fum, coşurile şi tirajul se verifică şi remediază, după caz;

Verificarea şi controlul în timpul executării lucrărilor10.42. Executantul verifică, în timpul realizării lucrărilor, respectarea prevederilor proiectului şi ale prezentului normativ.Pentru următoarele operaţiuni, rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces verbal de lucrări ascunse, care se întocmeşte conform anexei nr. 13:

realizarea sudurilor; tipul şi calitatea izolaţiei anticorosive; respectarea distanţelor de siguranţă faţă de alte instalaţii; traversarea traseelor altor instalaţii; adâncimea de pozare a conductelor.

10.43. Unitatea de distribuţie controlează, în timpul execuţiei, calitatea lucrărilor pentru reţelele de distribuţie, sub aspectele pe care le consideră necesare.Terminarea unei porţiuni de instalaţie, care se poate proba independent, constituie fază determinantă şi se supune verificării Inspecţiei de Stat în Construcţii.[top]

 11. PROTECŢIA ECHIPAMENTELOR ŞI A CONDUCTELOR DIN OŢEL CONTRA COROZIUNII

11.1. Toate echipamentele şi conductele metalice se protejează contra coroziunii, în funcţie de modul de montare care poate fi aparent sau subteran.11.2. Protecţia echipamentelor şi a conductelor aparente se face prin grunduire şi vopsire, operaţiuni care se execută după efectuarea probelor de presiune.Conductele instalaţiilor industriale vor fi vopsite, conform STAS 8589, galben închis.11.3. Protecţia conductelor subterane se face prin unul din următoarele tipuri:

izolarea de bază (uşoară, întărită şi foarte întărită); izolarea de bază şi suplimentar protecţie catodică; protecţia mecanică a izolaţiei, după caz.

Izolarea de bază se execută astfel încât să se asigure continuitatea protecţiei pe întregul traseu al conductei.Operaţia se execută cu:

bitum (armat cu fibră de sticlă); alte materiale şi procedee agrementate tehnic.

Protecţia mecanică a izolaţiei cu bitum se execută prin aplicarea, peste ultimul strat, a unui strat de folie din material plastic.Folosirea hârtiei, atât ca strat de armare, cât şi ca strat de protecţie mecanică, nu este permisă.11.4. Alegerea tipului şi calităţii protecţie se face în funcţie de agresivitatea solului din zona în care se montează conducta, cu respectarea prescripţiilor tehnice specifice.11.5. În vederea asigurării unei protecţii de bună calitate, suprafaţa ţevilor se curăţă bine înainte de izolare, îndepărtându-se complet rugina şi urmele de grăsime.Ţevile cu defecte de suprafaţă vizibile se retrag de la izolare.11.6. În cazul protejării cu bitum, izolarea se face în staţii special amenajate. Se interzice izolarea ţevilor prin metode improvizate la punctele de lucru. Se admite izolarea la locul de lucru numai la suduri şi curbe precum şi pentru corectarea unor mici degradări produse în timpul manipulării conductelor.11.7. În cazul protecţiei cu bitum se controlează:

procesul tehnologic în timpul izolării în staţie; aspectul, continuitatea, uniformitatea, grosimea şi aderenţa după terminarea izolării; aspectul şi continuitatea, înainte şi după coborârea în şanţ; aspectul, continuitatea, uniformitatea, grosimea şi aderenţa la locurile de îmbinare la poziţie, după efectuarea sudurilor; continuitatea şi capacitatea de electroizolare, după umplerea şanţului cu pământ.

11.8. Calitatea protecţiei cu bitum este corespunzătoare dacă sunt satisfăcute următoarele condiţii:a – izolaţia continuă, fără denivelări şi crăpături;b – suprapunerile în elice să fie regulate şi pe:

1 cm pentru benzile de armare; 2 cm pentru înfăşurarea de protecţie.

c – grosimea totală, a straturilor de protecţie, să nu difere faţă de grosimea nominală, cu mai mult de: 2,0 mm pentru izolaţia foarte întărită; 1,5 mm pentru izolaţia întărită; 1,0 mm pentru izolaţia normală.

d – capacitatea medie de electroizolare să fie cel puţin de 105 Ohm/m2.11.9. Dacă aderenţa la metal, a stratului de protecţie nu este corespunzătoare, ţeava se curăţă de izolaţie pe porţiunea respectivă şi se reizolează.11.10. Ridicarea ţevilor izolate, de pe rampa de depozitare a staţiei de izolare, se face după ce izolaţia s-a întărit.Se recomandă ca, după întărirea izolaţiei ţevile să fie transportate în scurt timp pe teren şi pozate în şanţ.11.11. Transportarea şi coborârea în şanţ a ţevilor izolate cu bitum, în zilele călduroase, se face la cel puţin 24 ore după terminarea izolării, în primele ore ale dimineţii.11.12. În timpul încărcării, transportului, descărcării şi manevrării ţevilor, izolaţia va fi protejată contra umezelii şi acţiunilor mecanice.11.13. În caz de depozitare îndelungată a ţevilor izolate, locurile de depozitare vor fi amenajate astfel încât izolaţia să fie protejată contra radiaţiei solare şi umezelii.11.14. Încărcarea şi descărcarea ţevilor izolate se face:

bucată cu bucată, manual sau cu ajutorul macaralelor prevăzute cu chingi de suspendare; prin rostogolire frânată, pe un plan înclinat.

Este interzisă rostogolirea şi căderea liberă, precum şi târârea ţevilor în timpul manipulării.11.15. Deplasarea conductei izolate şi coborârea în şanţ se face cu ajutorul macaralelor şi a chingilor de suspendare special construite pentru montarea acestora.Chingile de suspendare trebuie să aibă:

lăţimea de cel puţin 150 mm; rezistenţa în funcţie de greutatea conductelor manipulate;

Înlăturarea chingilor, după coborârea conductelor, se face prin goluri făcute în sol, în zona acestora, pentru a evita deteriorarea izolaţiei.Este interzisă lansarea conductelor cu ajutorul frânghiilor, lanţurilor, cablurilor sau cu orice alte mijloace improvizate.

Protecţia catodică11.16. Protecţia catodică se aplică la conductele subterane, pe lângă protecţia de bază, în cazul în care agresivitatea solului o reclamă.Aplicarea protecţiei catodice se face în raport de potenţialele efective conductă şi sol şi rezistivitatea solului, rezultate din măsurători.Realizarea protecţiei catodice se face conform prevederilor ˝Normativului pentru protecţia contra coroziunii a conductelor metalice îngropate˝.11.17. În cazul în care nu se aplică iniţial protecţia catodică, deţinătorul va efectua măsurări de potenţial la intervale de 2 ani după montarea conductelor, pentru a stabili necesitatea aplicării ulterioare a acestei protecţii în funcţie de starea izolaţiei şi condiţiile de sol.11.18. Pentru efectuarea măsurătorilor de potenţial, conductele aparţinând sistemului de distribuţie şi după caz instalaţiile exterioare de utilizare, se prevăd cu:a – prize de potenţial;b – piese electroizolante:

la capătul fiecărui branşament sau racord şi pe trasee; la intrarea şi la ieşirea din staţiile de sector, înainte şi după ocolitor.

11.19. Instalaţiile de protecţie catodică se realizează în colaborare cu ceilalţi deţinători de instalaţii subterane.[top] 

12. CONDIŢII TEHNICE PENTRU ÎNCERCAREA REZISTENŢEI ŞI ETANŞEITĂŢII INSTALAŢIILOR DE GAZE NATURALE

12.1. Înainte de punerea în funcţiune, conductele sistemelor de alimentare, precum şi instalaţiile din staţiile şi posturile de reglare, se supun la încercări de:

rezistenţă; etanşeitate.

Presiunile de încercare stabilite conform STAS 8281, în funcţie de destinaţia şi treapta de presiune a conductelor, sunt date în tabelul 13.Încercările preliminare pentru conductele subterane se fac înainte de coborârea acestora în şanţ.12.2. Încercările de rezistenţă şi etanşeitate se efectuează după egalarea temperaturii aerului din conductă cu temperatura mediului ambiant.12.3. Durata încercărilor şi durata de egalizare a temperaturii este în funcţie de volumul conductei, conform valorilor date în tabelul 14.Corespondenţa între volumul şi lungimea conductelor de uz curent este prezentată în tabelul 15.12.4. În timpul încercărilor nu se admit pierderi de presiune.Toleranţele admise sunt cele corespunzătoare clasei de precizie a aparatului de măsură utilizat.12.5. Presiunea citită la aparat, se corectează cu un coeficient c, care exprimă influenţa variaţiei temperaturii între începutul şi sfârşitul încercării:

în care:c – corecţia de temperaturăPm – media presiunilor absolute la începutul şi sfârşitul încercării, bar abs.ti – temperatura mediului la începutul încercării, Ctf – temperatura mediului la sfârşitul încercării, Ctm – media temperaturilor la începutul şi sfârşitul încercării, CÎn cazul în care pe parcursul încercării presiunea barometrică variază cu peste 26 mbari (20 mmHg) sau dacă corecţia de temperatură c depăşeşte 26 mbari, încercările continuă până când două serii, la interval de 24 ore, vor da rezultate apropiate.12.6. Condiţiile de încercare şi rezultatele încercărilor se consemnează în procesul verbal de recepţie tehnică.12.17. Încercările de rezistenţă se fac, de preferinţă cu manometre înregistratoare şi în lipsa acestora cu manometre indicatoare având:

diametrul exterior de 160 mm, STAS 35891/1; clasa de precizie minim 1,5.

Mărimea scării la manometrele utilizate la probe, se alege astfel încât valoarea măsurată să se situeze în treimea din mijloc a scării aparatului.12.8. Toate încercările de presiune se fac cu aceleaşi aparate de măsură şi în aceleaşi puncte.12.9. Este interzisă remedierea defectelor la conducte în timp ce se găsesc sub presiunea de încercare.În toată perioada creşterii presiunii manometrul se ţine sub observaţie. La apariţia unor defecte se opresc încercările, iar conducta se goleşte de aer.12.10. Încercarea de rezistenţă a conductelor din staţiile şi posturile de reglare se face cu regulatoarele şi contoarele izolate cu flanşe oarbe.

12.11. Evacuarea aerului, după terminarea încercărilor, se face la extremităţile instalaţiei, opuse celei de umplere.12.12. La măriri de instalaţii de utilizare aparente, conductele se încearcă în aceleaşi condiţii ca orice instalaţie nouă.Sunt exceptate derivaţiile din instalaţiile existente, care nu depăşesc lungimea de 4 m. Acestea se verifică cu un produs spumant, sub presiunea gazelor din conductă.12.13. Pentru înlocuiri sau modificări de conducte, în reţele şi instalaţii existente, se fac aceleaşi încercări ca în cazul reţelelor şi instalaţiilor noi.[top] 

13. RECEPŢIA TEHNICĂ ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIILOR DE GAZE NATURALE13.1. Operaţii pregătitoare pentru efectuarea recepţiei:

curăţarea impurităţilor din conducte, prin suflarea cu aer; încercări preliminare de casă; verificarea îmbinărilor cu produs spumant; încercări în prezenţa delegatului controlului tehnic de calitate al furnizorului; încercări în prezenţa delegatului Inspecţiei de Stat în Construcţii, după caz.

13.2. Recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a oricăror lucrări de instalaţii de gaze naturale se fac de furnizor, prin specialişti delegaţi la cererea instalatorului autorizat care a depus dosarul definitiv, a îndrumat şi supravegheat lucrările.Operaţiile tehnice necesare pentru recepţie şi punerea în funcţiune a noilor instalaţii se fac de executant, prin instalatorul autorizat, în prezenţa:

delegatului furnizorului, pentru condcute de distribuţie, branşamente, staţii şi posturi de reglare; delegatului furnizorului şi al beneficiarului pentru instalaţiile de utilizare. Dacă se consideră necesar se convoacă şi proiectantul.

Efectuarea recepţiei tehnice şi a punerii în funcţiune se confirmă pe bază de documente încheiate conform anexelor nr. 4; 5; 6; 7 şi 13, după caz.Documentele necesare pentru efectuarea recepţiei tehnice

13.3. Pentru toate lucrările se prezintă dosarul definitiv, în două exemplare, care conţine toate piesele din dosarul preliminar conform prevederilor art. 2.12., cu toate modificările aduse pe parcursul executării lucrărilor.13.4. Pentru conductele de distribuţie, în care se includ şi branşamentele, se prezintă în plus:

pe planul avizat, poziţia cotată a armăturilor, schimbărilor de direcţie, răsuflătorilor, sudurilor de poziţie, căminelor, adâncimea de pozare a conductei etc.;

certificatul de calitate al ţevilor; factura de procurare a ţevilor şi armăturilor; buletinele pentru controlul nedistructiv al sudurilor; proces verbal de calitate a protecţiei anticorosive; proces verbal pentru lucrări ascunse însoţit şi de buletinul de verificare a calităţii izolaţiei conductelor îngropate, eliberat de un laborator de

specialitate autorizat. situaţia de plată a lucrărilor; autorizaţia de construire; procesul verbal de recepţie a reparaţiei drumului, semnat de administraţia domeniului public.

13.5. Pentru staţii şi posturi de reglare, se prezintă în plus:

certificatele de calitate ale elementelor componente; factura de procurare a echipamentului; situaţia de plată a lucrărilor; proces verbal de încercări, pentru staţiile confecţionate în atelier.

13.6. Recepţia tehnică se face prin: verificarea documentelor de recepţie; verificarea calităţii lucrărilor şi a concordanţei acestora cu proiectul avizat; efectuarea încercărilor de presiune şi de etanşeitate de către executant în prezenţa delegatului unităţii distribuitoare.

Punerea în funcţiune a instalaţiilor13.7. Punerea în funcţiune se face pe baza procesului verbal de recepţie tehnică, după încheierea abonamentului sau contractului de furnizare a gazelor naturale.13.8. Racordarea conductelor noi de distribuţie şi a branşamentelor la conductele în funcţiune, se face de:

furnizor, la solicitarea scrisă a instalatorului autorizat, în cazul în care această operaţie se face sub presiune; executantul lucrării, sub supravegherea delegatului furnizorului, în cazul în care racordarea necesită oprirea gazelor.

Operaţiile de închidere a sectorului, anunţarea abonaţilor şi redeschiderea sectorului se efectuează de formaţia de exploatare a furnizorului.13.9. Îmbinările care s-au executat după proba de presiune, pentru cuplarea noilor instalaţii la cele în funcţiune, se vor verifica în gaz la presiunea din conductă sau din instalaţie, după caz.13.10. Până la obţinerea agrementului tehnic pentru aparate şi utilaje destinate instalaţiilor de gaze naturale, în vederea efectuări probelor tehnologice, se poate face punerea în funcţiune a instalaţiilor pe timp limitat de maxim 30 de zile, de către executant, în prezenţa proiectantului, beneficiarului şi delegatului furnizorului.13.11. Înainte de punerea în funcţiune a reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare, se face refularea aerului:

prin capătul opus punctului de racordare, la conductele de distribuţie în funcţiune; prin robinetele montate în amonte de regulatoare, la branşamentele cu posturi de reglare; prin refulator sau prin robinetele manometrului de pe colectorul de ieşire din staţie, la branşamentele cu staţii de reglare, când acestea nu

sunt prevăzute cu refulator; prin robinetele aparatelor de utilizare şi a unui racord flexibil scos în exteriorul clădirii prin ferestrele încăperilor, la instalaţiile de utilizare.

13.12. La punerea în funcţiune a staţiilor şi posturilor de reglare se efectuează următoarele operaţiuni: se verifică şi se închid toate armăturile staţiei sau postului de reglare; se verifică şi se închid toate punctele de ardere şi toate capetele instalaţiei; se deschide robinetul staţiei la branşament sau la instalaţia din amonte; se leagă instalaţiile în aval de staţia sau postul de reglare; se pune în funcţiune staţia, postul sau instalaţia de utilizare.

13.13. La punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare, se urmăreşte comportarea regulatoarelor, arzătoarelor şi aparatelor de utilizare, verificându-se stabilitatea şi aspectul calitativ al flăcării, cu:

toate arzătoarele şi aparatele consumatoare în funcţiune; un singur arzător în funcţiune (cu debitul cel mai mic din instalaţia).

13.14. La fiecare arzător şi aparat se verifică modul în care se face evacuarea gazelor de ardere, în următoarele situaţii: funcţionarea individuală a arzătoarelor şi aparatelor; funcţionarea simultană a tuturor arzătoarelor şi aparatelor, în cazul racordării la acelaşi coş de fum a mai multor aparate consumatoare de

gaze.

În cazul funcţionării defectuoase a evacuării gazelor arse se procedează la: amânarea punerii în funcţiune, până la remedierea canalelor sau coşului de fum; sigilarea robinetelor arzătorului sau aparatului în cauză.

13.15. Aparatele consumatoare de gaze racordate la coş se pun în funcţiune numai după ce abonatul prezintă dovada, nu mai veche de 30 de zile, de verificarea şi curăţire a coşurilor de fum printr-o unitate abilitată.13.16. La punerea în funcţiune a oricărei instalaţii de utilizare, delegatul furnizorului are următoarele obligaţii:

să monteze controlul de gaze naturale; să încheie cu abonatul proces-verbal de montare şi predare-primire a contoarului în care se specifică datele de identificare şi indexul

acestuia la data montării, conform anexei 8; să instruiască abonatul pentru folosirea corectă a instalaţiei de utilizare; să încheie cu abonatul şi instalatorul autorizat proces-verbal de deschidere, conform anexei 9; să predea abonatului instrucţiunile privind modul de utilizare corectă a gazelor naturale, prevăzute în anexa 17.

13.17. Pentru lucrările de gaze care intră în mijloacele fixe ale furnizorului (conducte, branşamente şi staţii de reglare măsurare) înainte de punerea în funcţiune se predau acestuia următoarele documente:a. pentru conductele din sistemul de distribuţie, staţii şi posturi:

documentele care au stat la baza execuţiei, recepţiei şi punerii în funcţiune; planul conductelor efectiv montate pe traseul real, cu precizarea cotelor faţă de repere fixe uşor de identificat.

Pe plan se menţionează distanţele între suduri, locul sudurilor de poziţie, diametrele conductelor, locul schimbărilor de diametru şi al schimbărilor de direcţie, lungimea fiecărui tronson de conductă, pe diametre şi lungimea totală a conductei, locul de intersecţie cu alte conducte, distanţele până la alte instalaţii întâlnite în săpătură, construcţii sau obstacole subterane, locul dispozitivelor de închidere.Dacă este cazul se fac detalii de montaj la schimbările de direcţie sau diametre, la traversarea altor conducte sau construcţii subterane, pentru punctele de racord ale branşamentelor sau conductelor, pentru dispozitivele de închidere şi profile transversale în punctele aglomerate de instalaţii subterane.Profilele transversale se fac la subtraversări de căi ferate, drumuri, cursuri de ape.b. pentru branşamente:

planul de încadrare în zonă; plan şi schemă izometrică pe care se indică diametrul, lungimea, punctul de racord, debitul instalaţiei de utilizare, distanţa de identificarea

faţă de repere fixe, poziţia şi caracteristicile constructive ale armăturilor, regulatoarelor pieselor electroizolante.

c. pentru staţii de reglare: plan de situaţie; plan şi schema izometrică pe care se indică diametrele şi lungimile panourilor, distribuitoarelor, poziţia regulatoarelor, armăturilor, flanşelor

de măsurare, poziţia şi caracteristicile contoarelor, punctele de intrare şi ieşire cu precizarea presiunilor, capacitatea de reglare şi măsurare a staţiei;

documentele care constituie obiectul dosarului preliminar şi definitiv.

13.18. Pe planuri, proiectantul şi executantul vor înscrie, după caz, datele de identificare:a – pentru societăţi de proiectare şi execuţie:

denumirea, adresa şi telefonul sediului; numărul şi data contractului pentru efectuarea lucrărilor.

b – pentru instalatorii autorizaţi, proiectant şi executant: numele şi prenumele; autorizaţia nr..., gradul ..., eliberată de ....; semnătura.

c – pentru sudori: numele şi prenumele; numărul, data şi emitentul autorizaţiei; data ultimei vize a autorizaţiei; poansonul.

[top] 

14. PROTECŢIA, SIGURANŢA, IGIENA MUNCII14.1. În toate etapele de proiectare şi executare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, indiferent de forma de proprietate, se respectă cerinţele esenţiale referitoare la protecţia, siguranţa şi igiena muncii, indiferent de forma de proprietate.14.2. În proiecte se includ prevederile actelor normative care să permită executarea şi exploatarea sistmului de distribuţie în condiţii de deplină siguranţă şi sănătate, pe de o parte pentru personalul de execuţie iar pe de altă parte pentru personalul de exploatare.14.3. Conducătorii locurilor de muncă au obligaţia ca direct sau, după caz, prin delegat, să realizeze în principal:

instruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin legislaţie, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;

dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru; acordarea de alimentaţie de protecţie şi materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale; verificarea stării utilajelor şi sculelor cu care se lucrează şi înlăturarea sau repararea celor care prezintă defecţiuni; măsurile organizatorice de protecţia, siguranţa şi igiena muncii, specifice lucrărilor de gaze naturale ca: formarea şi componenţa echipei de

lucru, anunţarea consumatorilor, închiderea şi deschiderea conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea tuburilor sub presiune etc.

14.4. La desfăşurarea activităţii în unităţi ale agenţilor economici cu norme specifice de protecţie a muncii, se vor respecta şi prevederile din normele respective.14.5. Principalele măsuri obligatorii la executarea sistemului de alimentare cu gaze naturale sunt:

transportul ţevilor spre şantiere se face numai cu autovehicole sau remorci apte pentru această operaţiune; încărcarea şi descărcarea ţevilor se fac, după caz, cu macaraua ori pe planuri înclinate sau manual prin purtare directă, fiind interzisă

descărcarea prin cădere sau rostogolire liberă; nu este permisă staţionarea muncitorilor sub conducte, în faţa planurilor înclinate pe care se descarcă conducte sau vasele cu bitum topit; în timpul transportului sau manipulării tuburilor de oxigen sau de acetilenă se iau toate măsurile pentru împiedicarea căderii sau lovirii

acestora, fiind interzisă deplasarea prin rostogolire a acestora; tuburile vor fi purtate de doi muncitori sau deplasate pe cărucioare speciale; nu este permisă aşezarea tuburilor de oxigen şi acetilenă în bătaia razelor de soare sau în locuri cu temperaturi ridicate; manipularea tuburilor cu oxigen se face numai de personal care are mâinile, hainele şi sculele curate, lipsite de urme de materii grase; manipularea instalaţiilor, a cazanelor, a găleţilor cu bitum topit şi izolarea cu bitum a conductelor, se fac numai de personal special instruit,

dotat cu echipament de protecţie pentru aceste operaţiuni; folosirea generatoarelor de acetilenă este permisă numai dacă acestea au supapa hidraulică de siguranţă în bună stare de funcţionare,

umplută cu apă la nivelul necesar; de la începerea săpăturilor şi până la terminarea completă a lucrărilor se utilizează semnalizatoare de zi şi de noapte, iar unde este cazul

circulaţia este dirijată de o persoană instruită în acest scop.

[top] 

15. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR15.1. În toate etapele de proiectare şi executare a sistemului de alimentare cu gaze naturale, indiferent de forma de proprietate, se respectă cerinţele referitoare la prevenirea şi stingerea incendiilor.15.2. În proiecte se includ prevederile actelor normative care să permită executarea şi exploatarea sistemului de distribuţie în condiţii de deplină siguranţă şi sănătate, pe de o parte pentru personalul de execuţie iar pe de altă parte pentru personalul de exploatare.15.3. Obligaţiile şi răspunderile pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revin conducătorilor locurilor de muncă şi personalului de execuţie.15.4. Personalul de execuţie are următoarele obligaţii:

să participe la toate instructajele: să nu utilizeze scule şi echipamente defecte; să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţă la instruire, precum şi orice alte măsuri necesare pentru evitarea

incendiilor.

15.5. Încăperile staţiilor şi posturilor de reglare şi măsurare precum şi cele în care există instalaţii de utilizare a gazelor naturale, se dotează cu mijloace de stingere, potrivit normelor specifice de dotare.Mijloacele de stingere se amplasează la loc vizibil şi uşor accesibil şi se verifică la termenele prevăzute în instrucţiunile date de furnizor.15.6. Executarea lucrărilor cu foc deschis în locuri cu pericol de incendiu este admisă numai după luarea măsurilor şi prevenire şi stingere a incendiilor necesare după obţinerea permisului de lucru cu foc. Aceste lucrări se execută numai de către echipe instruite în acest scop şi dotate cu echipament de lucru, protecţie şi intervenţie.

15.7. În vederea primei intervenţii în caz de incendiu se prevăd următoarele: organizarea de echipe cu atribuţiuni concrete; măsuri şi posibilităţi de alertare a unităţilor de pompieri.

Tabelul 1 Valorile coeficienţilor de simultaneitate pentru bucătării

Numărul de apartamente

Factorul de simultaneitate

Numărul de apartamente

Factorul de simultaneitate

1 1,00 36 0,40

2 0,81 40 0,39

3 0,71 44 0,38

4 0,65 48 0,38

5 0,62 52 0,37

6 0,59 56 0,37

8 0,55 60 0,36

10 0,53 64 0,36

12 0,51 68 0,35

16 0,47 72 0,35

20 0,45 76 0,35

24 0,43 80 0,34

28 0,42 Peste 80 0,34

32 0,41    

Tabelul 2

Valorile disponibilului suplimentar de presiune dat de forţa ascensională, în funcţie de înălţimea punctului de consum faţă de nivelul regulatorului de presiune,

Altitudinea locului unde se montează

regulatorul de presiune

Disponibilul suplimentar de presiune dat de forţa ascensională în funcţie de înălţimea punctului de consum, faţă de nivelul regulatorului de presiune

(m) (mbar/10m) (mmH2O/10m)

0 0,054 0,55

100 0,052 0,53

200 0,051 0,52

300 0,050 0,51

400 0,049 0,50

400 0,049 0,50

500 0,047 048

600 0,046 0,47

700 0,045 0,46

800 0,043 0,44

900 0,042 0,43

1000 0,041 0,42

1100 0,040 0,41

1200 0,039 0,40

Tabelul 3

Valorile coeficientului de rezistenţă hidraulică, , în funcţie de diametrul D, numărul Reynolds, Re şi debitul Q

Di

D/k 

 

cm 10000 12000 16000 20000 25000 30000

2,8 56

0,0503 0,0497 0,0490 0,0485 0,0481 0,0478

q 12,55 15,06 20,08 25,10 31,37 37,65

3,6 72

0,0468 0,0461 0,0453 0,0447 0,0443 0,0440

q 16,14 19,36 25,82 32,28 40,35 48,42

4,2 84

0,0449 0,0442 0,0433 0,0427 0,0422 0,0419

q 18,83 22,59 30,12 37,66 47,07 56,49

5,3 106

0,0425 0,0417 0,0406 0,0400 0,0394 0,0390

q 23,76 28,51 38,01 47,52 59,40 71,28

6,9 138

0,0401 0,0393 0,0381 0,0374 0,0367 0,0363

q 30,94 37,12 49,50 61,88 77,35 92,82

8,2 164

0,0388 0,0379 0,0367 0,0359 0,0352 0,0348

q 36,77 44,12 58,83 73,54 91,92 110,31

10,6 212

0,0372 0,0362 0,0349 0,0340 0,0333 0,00,327

q 47,53 57,03 76,04 95,06 118,82 142,59

13 260

0,0361 0,0351 0,0336 0,0327 0,0319 0,0313

q 58,29 69,94 93,24 116,58 145,72 174,87

15,6 312

0,0353 0,0342 0,0327 0,0317 0,0309 0,0303

q 69,95 83,94 111,92 139,90 174,87 209,85

Di

D/k 

 

cm 40000 50000 60000 70000 100000 120000

2,8 56

0,0475 0,0473 0,0472 - - -

q 50,20 62,75 75,30 - - -

3,6 72

0,0436 0,0433 0,0432 0,0431 0,0429 -

q 64,56 80,70 96,84 112,98 161,4 -

4,2 84

0,0414 0,0412 0,0410 0,0409 0,0407 -

q 75,32 94,15 112,98 131,81 188,3 -

5,3 106

0,0386 0,0383 0,0381 0,0380 0,0377 0,0376

q 95,04 118,80 142,58 166,32 237,6 285,12

6,9 138

0,0358 0,0354 0,0352 0,0350 0,0347 0,0346

q 123,76 154,70 185,64 216,58 309,4 371,28

8,2 164

0,0342 0,0338 0,0335 0,0333 0,0330 0,0329

q 147,08 183,85 220,62 257,39 367,7 441,24

10,6 212

0,0321 0,0316 0,0313 0,0311 0,0307 0,0306

q 190,12 237,53 285,18 532,71 475,3 570,3

13 260 0,0306 0,0301 0,0298 0,0295 0,0291 0,0289

q 233,16 291,45 349,74 408,03 582,90 699,48

15,6 312

0,0294 0,0289 0,0286 0,0283 0,0278 0,0276

q 279,80 349,75 419,70 489,65 699,5 839,4

Di

D/k 

Re

cm 150000 180000 200000 230000 260000

2,8 56

- - - - -

q - - - - -

3,6 72

- - - - -

q - - - - -

4,2 84

- - - - -

q - - - - -

5,3 106

- - - - -

q - - - - -

6,9 138

0,0345 - - - -

q 464,10 - - - -

8,2 164

0,0327 0,0327 0,0326 - -

q 551,55 681,86 735,40 - -

10,6 212

0,0304 0,0303 0,0302 0,0302 0,0301

q 712,95 855,54 950,6 1093,19 1235,78

13 260 0,0288 0,0286 0,0285 0,0285 0,0284

q 874,35 1049,22 1165,80 1340,67 1515,54

15,6 312

0,0274 0,0273 0,0272 0,0271 0,0271

q 1049,25 1259,10 1399,00 1608,85 1818,70

NOTĂ: Q în m3s/h

 

Tabelul 4

Lungimi echivalente ale rezistenţelor locale pentru dimensionarea conductelor de gaze naturale la presiune joasă (în m)

Diametrul Dn ţoli (cm)

Rezistenţa locală

Robinet cu Vane Coturi Teuri în

cepdirecţia

derivaţiei

3/8(1,250) 0,05 - 0,02 0,40

1/2(1,575) 0,06 - 0,05 0,60

3/4(2,125) 0,08 - 0,08 0,83

1(2,700) 0,11 - 0,12 1,08

1 1/4(3,575) 0,14 - 0,14 1,43

1 1/2(4,125) 0,17 - 0,26 1,68

2(5,200) 0,22 - 0,42 2,00

2 1/2(5,680) - 0,32 0,65 2,80

3(8,050) - 0,40 0,92 3,70

4(10,550) - 0,50 1,45 5,00

5(13,100) - 0,70 2,20 6,60

6(15,600) - 0,80 2,80 8,40

8(20,300) - 1,20 4,00 12,00

10(25,300) - 1,50 5,40 16,00

12(30,500) - 2,00 6,70 20,00

14(35,300) - 2,50 8,00 25,00

15(40,200) - 3,00 9,70 29,00

20(50,200) - 4,00 12,60 39,00

Tabelul 5

Tabelul pentru calculul conductelor de gaze de presiune joasă (Q, m3N/h; T=288K; +0,554)

Di, cm/Dn, ţoli

H 1,25 1,575 2,125 2,70 3,75

mbar.m mmH2O/m 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4

1 2 4 5 6 7 8

0,001 0,01 0,02 0,05 0,16 0,41 1,26

0,002 0,02 0,04 0,10 0,38 0,83 2,53

0,003 0,03 0,06 0,14 0,42 1,24 2,82

0,004 0,04 0,08 0,19 0,63 1,65 3,11

0,005 0,05 0,09 0,24 0,77 2,07 3,40

0,006 0,06 0,11 0,29 0,95 2,48 3,69

0,007 0,07 0,13 0,33 1,11 2,54 3,99

0,008 0,08 0,15 0,38 1,27 2,60 4,30

0,009 0,09 0,17 0,43 1,43 2,66 4,59

0,01 0,10 0,19 0,48 1,59 2,72 4,86

0,02 0,20 0,38 0,96 1,80 3,29 7,09

0,03 0,30 0,57 1,44 2,19 4,10 8,91

0,04 0,40 0,76 1,48 2,48 4,79 10,27

0,05 0,50 0,95 1,52 2,79 5,39 11,55

0,06 0,60 1,14 1,56 3,08 6,94 12,72

0,07 0,70 1,15 1,60 3,35 6,45 13,79

0,08 0,80 1,17 1,64 3,59 6,92 14,79

0,09 0,90 1,19 1,68 3,82 6,36 15,73

0,10 1,00 1,20 1,77 4,04 6,78 16,61

0,12 1,20 1,23 1,96 4,45 8,56 18,24

0,14 1,40 1,26 2,12 4,83 9,28 19,80

0,16 1,60 1,29 2,28 5,18 9,95 21,22

0,18 1,80 1,32 2,42 5,51 10,58 22,25

0,20 2,00 1,35 2,58 5,82 11,17 23,91

0,22 2,20 1,43 2,69 6,12 11,74 25,01

0,24 2,40 1,49 2,82 6,42 12,28 26,16

0,26 2,60 1,56 2,94 6,67 12,80 27,26

0,28 2,80 1,62 3,06 6,96 13,30 28,32

0,30 3,00 1,68 3,17 7,19 13,78 29,34

 

HDi, cm/Dn, ţoli

4,12 5,25 6,80 8,05 10,4

mbar.m mmH2O/m 1 ˝ 2 2 ˝ 3 4

1 2 9 10 11 12 13

0,001 0,01 2,24 4,2 7,9 12,7 25,5

0,002 0,02 2,94 5,7 11,7 18,6 37,4

0,003 0,03 3,04 7,2 14,7 23,9 46,7

0,004 0,04 4,34 8,5 17,2 27,2 54,5

0,005 0,05 4,92 9,6 19,4 30,7 61,5

0,006 0,06 5,44 10,6 21,4 33,9 67,8

0,007 0,07 5,92 12,3 23,3 36,8 73,6

0,008 0,08 6,38 12,4 25,0 39,6 79,0

0,009 0,09 6,80 13,2 26,7 42,1 84,1

0,01 0,10 7,20 14,0 28,2 44,6 88,4

0,02 0,20 10,48 20,3 40,8 64,3 127,9

0,03 0,30 13,01 25,1 50,5 79,5 158,0

0,04 0,40 15,16 29,2 58,7 92,3 183,4

0,05 0,50 17,05 32,8 65,9 103,7 205,7

0,06 0,60 18,78 36,1 72,5 113,9 226,0

0,07 0,70 20,34 39,1 78,5 123,4 244,6

0,08 0,80 21,81 41,9 81,1 132,1 251,9

0,09 0,90 23,19 44,6 89,3 140,4 278,2

0,10 1,00 24,49 47,1 94,3 148,2 293,6

0,12 1,20 26,92 51,7 103,6 162,7 322,3

0,14 1,40 29,43 56,0 112,1 176,1 348,7

0,16 1,60 31,24 60,0 120,1 188,5 373,2

0,18 1,80 33,20 63,7 127,5 200,2 396,3

0,20 2,00 35,05 67,3 134,6 211,2 418,1

0,22 2,20 36,61 70,6 141,3 221,8 438,8

0,24 2,40 38,50 73,9 147,7 231,8 458,7

0,26 2,60 40,11 76,9 153,8 241,4 477,7

0,28 2,80 41,68 79,9 159,8 250,7 496,0

0,30 3,00 43,85 82,8 165,5 259,7 513,6

 

HDi, cm/Dn, ţoli

10,55 13,1 13,6 15,2 15,6

mbar.m mmH2O/m 4 5 5 6 6

1 2 14 15 16 17 18

0,001 0,01 26,6 47,9 53,0 71,7 77,0

0,002 0,02 38,9 70,0 77,4 104,6 112,2

0,003 0,03 48,5 87,1 98,4 138,0 139,5

0,004 0,04 56,7 101,6 112,4 151,6 162,6

0,005 0,05 63,9 114,5 126,6 170,7 183,0

0,006 0,06 70,4 126,1 139,5 188,0 201,5

0,007 0,07 76,5 136,9 151,3 203,9 218,6

0,008 0,08 82,1 146,9 162,4 218,7 234,5

0,009 0,09 87,4 155,3 172,8 232,7 249,4

0,01 0,10 92,4 165,2 182,6 245,9 263,6

0,02 0,20 132,9 237,2 262,2 352,8 378,1

0,03 0,30 164,1 292,7 323,4 435,0 466,1

0,04 0,40 190,5 339,5 375,1 504,3 540,4

0,05 0,50 213,7 380,7 420,7 565,5 605,5

0,06 0,60 234,8 416,1 461,9 620,8 665,2

0,07 0,70 254,1 452,4 499,8 671,7 719,7

0,08 0,80 272,1 484,4 535,1 719,1 770,4

0,09 0,90 289,1 514,4 568,2 763,6 818,1

0,10 1,00 305,1 542,8 599,6 805,7 863,1

0,12 1,20 334,8 595,5 656,0 884,0 947,0

0,14 1,40 362,2 644,2 711,6 959,0 1024,2

0,16 1,60 387,7 689,6 781,6 1023,0 1096,0

0,18 1,80 411,7 732,0 808,5 1088,0 1168,4

0,20 2,00 434,9 772,2 882,9 1145,6 1227,2

0,22 2,20 455,9 810,4 895,1 1202,2 1287,9

0,24 2,40 476,5 846,9 935,5 1258,3 1345,9

0,26 2,60 496,2 892,0 974,2 1303,3 1409,5

0,28 2,80 515,2 916,7 1014,4 1358,2 1455,0

0,30 3,00 533,6 940,3 1047,3 1408,3 1506,8

 

Tabelul 2

Valorile disponibilului suplimentar de presiune dat de forţa ascensională, în funcţie de înălţimea punctului de consum faţă de nivelul regulatorului de presiune,

Altitudinea locului unde se montează

regulatorul de presiune

Disponibilul suplimentar de presiune dat de forţa ascensională în funcţie de înălţimea punctului de consum, faţă de nivelul regulatorului de presiune

(m) (mbar/10m) (mmH2O/10m)

0 0,054 0,55

100 0,052 0,53

200 0,051 0,52

300 0,050 0,51

400 0,049 0,50

400 0,049 0,50

500 0,047 048

600 0,046 0,47

700 0,045 0,46

800 0,043 0,44

900 0,042 0,43

1000 0,041 0,42

1100 0,040 0,41

1200 0,039 0,40

Tabelul 3

Valorile coeficientului de rezistenţă hidraulică, , în funcţie de diametrul D, numărul Reynolds, Re şi debitul Q

Di

D/k 

 

cm 10000 12000 16000 20000 25000 30000

2,8 56

0,0503 0,0497 0,0490 0,0485 0,0481 0,0478

q 12,55 15,06 20,08 25,10 31,37 37,65

3,6 72

0,0468 0,0461 0,0453 0,0447 0,0443 0,0440

q 16,14 19,36 25,82 32,28 40,35 48,42

4,2 84

0,0449 0,0442 0,0433 0,0427 0,0422 0,0419

q 18,83 22,59 30,12 37,66 47,07 56,49

5,3 106

0,0425 0,0417 0,0406 0,0400 0,0394 0,0390

q 23,76 28,51 38,01 47,52 59,40 71,28

6,9 138

0,0401 0,0393 0,0381 0,0374 0,0367 0,0363

q 30,94 37,12 49,50 61,88 77,35 92,82

8,2 164

0,0388 0,0379 0,0367 0,0359 0,0352 0,0348

q 36,77 44,12 58,83 73,54 91,92 110,31

10,6 212

0,0372 0,0362 0,0349 0,0340 0,0333 0,00,327

q 47,53 57,03 76,04 95,06 118,82 142,59

13 260

0,0361 0,0351 0,0336 0,0327 0,0319 0,0313

q 58,29 69,94 93,24 116,58 145,72 174,87

15,6 312 0,0353 0,0342 0,0327 0,0317 0,0309 0,0303

q 69,95 83,94 111,92 139,90 174,87 209,85

Di

D/k 

 

cm 40000 50000 60000 70000 100000 120000

2,8 56

0,0475 0,0473 0,0472 - - -

q 50,20 62,75 75,30 - - -

3,6 72

0,0436 0,0433 0,0432 0,0431 0,0429 -

q 64,56 80,70 96,84 112,98 161,4 -

4,2 84

0,0414 0,0412 0,0410 0,0409 0,0407 -

q 75,32 94,15 112,98 131,81 188,3 -

5,3 106

0,0386 0,0383 0,0381 0,0380 0,0377 0,0376

q 95,04 118,80 142,58 166,32 237,6 285,12

6,9 138

0,0358 0,0354 0,0352 0,0350 0,0347 0,0346

q 123,76 154,70 185,64 216,58 309,4 371,28

8,2 164 0,0342 0,0338 0,0335 0,0333 0,0330 0,0329

q 147,08 183,85 220,62 257,39 367,7 441,24

10,6 212

0,0321 0,0316 0,0313 0,0311 0,0307 0,0306

q 190,12 237,53 285,18 532,71 475,3 570,3

13 260

0,0306 0,0301 0,0298 0,0295 0,0291 0,0289

q 233,16 291,45 349,74 408,03 582,90 699,48

15,6 312

0,0294 0,0289 0,0286 0,0283 0,0278 0,0276

q 279,80 349,75 419,70 489,65 699,5 839,4

Di

D/k 

Re

cm 150000 180000 200000 230000 260000

2,8 56

- - - - -

q - - - - -

3,6 72

- - - - -

q - - - - -

4,2 84

- - - - -

q - - - - -

5,3 106

- - - - -

q - - - - -

6,9 138

0,0345 - - - -

q 464,10 - - - -

8,2 164

0,0327 0,0327 0,0326 - -

q 551,55 681,86 735,40 - -

10,6 212

0,0304 0,0303 0,0302 0,0302 0,0301

q 712,95 855,54 950,6 1093,19 1235,78

13 260

0,0288 0,0286 0,0285 0,0285 0,0284

q 874,35 1049,22 1165,80 1340,67 1515,54

15,6 312

0,0274 0,0273 0,0272 0,0271 0,0271

q 1049,25 1259,10 1399,00 1608,85 1818,70

NOTĂ: Q în m3s/h

 

Tabelul 4

Lungimi echivalente ale rezistenţelor locale pentru dimensionarea conductelor de gaze naturale la presiune joasă (în m)

Diametrul Dn ţoli (cm)

Rezistenţa locală

Robinet cu cep

Vane CoturiTeuri în direcţia

derivaţiei

3/8(1,250) 0,05 - 0,02 0,40

1/2(1,575) 0,06 - 0,05 0,60

3/4(2,125) 0,08 - 0,08 0,83

1(2,700) 0,11 - 0,12 1,08

1 1/4(3,575) 0,14 - 0,14 1,43

1 1/2(4,125) 0,17 - 0,26 1,68

2(5,200) 0,22 - 0,42 2,00

2 1/2(5,680) - 0,32 0,65 2,80

3(8,050) - 0,40 0,92 3,70

4(10,550) - 0,50 1,45 5,00

5(13,100) - 0,70 2,20 6,60

6(15,600) - 0,80 2,80 8,40

8(20,300) - 1,20 4,00 12,00

10(25,300) - 1,50 5,40 16,00

12(30,500) - 2,00 6,70 20,00

14(35,300) - 2,50 8,00 25,00

15(40,200) - 3,00 9,70 29,00

20(50,200) - 4,00 12,60 39,00

Tabelul 5

Tabelul pentru calculul conductelor de gaze de presiune joasă (Q, m3N/h; T=288K; +0,554)

HDi, cm/Dn, ţoli

1,25 1,575 2,125 2,70 3,75

mbar.m mmH2O/m 3/8 1/2 3/4 1 1 1/4

1 2 4 5 6 7 8

0,001 0,01 0,02 0,05 0,16 0,41 1,26

0,002 0,02 0,04 0,10 0,38 0,83 2,53

0,003 0,03 0,06 0,14 0,42 1,24 2,82

0,004 0,04 0,08 0,19 0,63 1,65 3,11

0,005 0,05 0,09 0,24 0,77 2,07 3,40

0,006 0,06 0,11 0,29 0,95 2,48 3,69

0,007 0,07 0,13 0,33 1,11 2,54 3,99

0,008 0,08 0,15 0,38 1,27 2,60 4,30

0,009 0,09 0,17 0,43 1,43 2,66 4,59

0,01 0,10 0,19 0,48 1,59 2,72 4,86

0,02 0,20 0,38 0,96 1,80 3,29 7,09

0,03 0,30 0,57 1,44 2,19 4,10 8,91

0,04 0,40 0,76 1,48 2,48 4,79 10,27

0,05 0,50 0,95 1,52 2,79 5,39 11,55

0,06 0,60 1,14 1,56 3,08 6,94 12,72

0,07 0,70 1,15 1,60 3,35 6,45 13,79

0,08 0,80 1,17 1,64 3,59 6,92 14,79

0,09 0,90 1,19 1,68 3,82 6,36 15,73

0,10 1,00 1,20 1,77 4,04 6,78 16,61

0,12 1,20 1,23 1,96 4,45 8,56 18,24

0,14 1,40 1,26 2,12 4,83 9,28 19,80

0,16 1,60 1,29 2,28 5,18 9,95 21,22

0,18 1,80 1,32 2,42 5,51 10,58 22,25

0,20 2,00 1,35 2,58 5,82 11,17 23,91

0,22 2,20 1,43 2,69 6,12 11,74 25,01

0,24 2,40 1,49 2,82 6,42 12,28 26,16

0,26 2,60 1,56 2,94 6,67 12,80 27,26

0,28 2,80 1,62 3,06 6,96 13,30 28,32

0,30 3,00 1,68 3,17 7,19 13,78 29,34

 

HDi, cm/Dn, ţoli

4,12 5,25 6,80 8,05 10,4

mbar.m mmH2O/m 1 ˝ 2 2 ˝ 3 4

1 2 9 10 11 12 13

0,001 0,01 2,24 4,2 7,9 12,7 25,5

0,002 0,02 2,94 5,7 11,7 18,6 37,4

0,003 0,03 3,04 7,2 14,7 23,9 46,7

0,004 0,04 4,34 8,5 17,2 27,2 54,5

0,005 0,05 4,92 9,6 19,4 30,7 61,5

0,006 0,06 5,44 10,6 21,4 33,9 67,8

0,007 0,07 5,92 12,3 23,3 36,8 73,6

0,008 0,08 6,38 12,4 25,0 39,6 79,0

0,009 0,09 6,80 13,2 26,7 42,1 84,1

0,01 0,10 7,20 14,0 28,2 44,6 88,4

0,02 0,20 10,48 20,3 40,8 64,3 127,9

0,03 0,30 13,01 25,1 50,5 79,5 158,0

0,04 0,40 15,16 29,2 58,7 92,3 183,4

0,05 0,50 17,05 32,8 65,9 103,7 205,7

0,06 0,60 18,78 36,1 72,5 113,9 226,0

0,07 0,70 20,34 39,1 78,5 123,4 244,6

0,08 0,80 21,81 41,9 81,1 132,1 251,9

0,09 0,90 23,19 44,6 89,3 140,4 278,2

0,10 1,00 24,49 47,1 94,3 148,2 293,6

0,12 1,20 26,92 51,7 103,6 162,7 322,3

0,14 1,40 29,43 56,0 112,1 176,1 348,7

0,16 1,60 31,24 60,0 120,1 188,5 373,2

0,18 1,80 33,20 63,7 127,5 200,2 396,3

0,20 2,00 35,05 67,3 134,6 211,2 418,1

0,22 2,20 36,61 70,6 141,3 221,8 438,8

0,24 2,40 38,50 73,9 147,7 231,8 458,7

0,26 2,60 40,11 76,9 153,8 241,4 477,7

0,28 2,80 41,68 79,9 159,8 250,7 496,0

0,30 3,00 43,85 82,8 165,5 259,7 513,6

 

HDi, cm/Dn, ţoli

10,55 13,1 13,6 15,2 15,6

mbar.m mmH2O/m 4 5 5 6 6

1 2 14 15 16 17 18

0,001 0,01 26,6 47,9 53,0 71,7 77,0

0,002 0,02 38,9 70,0 77,4 104,6 112,2

0,003 0,03 48,5 87,1 98,4 138,0 139,5

0,004 0,04 56,7 101,6 112,4 151,6 162,6

0,005 0,05 63,9 114,5 126,6 170,7 183,0

0,006 0,06 70,4 126,1 139,5 188,0 201,5

0,007 0,07 76,5 136,9 151,3 203,9 218,6

0,008 0,08 82,1 146,9 162,4 218,7 234,5

0,009 0,09 87,4 155,3 172,8 232,7 249,4

0,01 0,10 92,4 165,2 182,6 245,9 263,6

0,02 0,20 132,9 237,2 262,2 352,8 378,1

0,03 0,30 164,1 292,7 323,4 435,0 466,1

0,04 0,40 190,5 339,5 375,1 504,3 540,4

0,05 0,50 213,7 380,7 420,7 565,5 605,5

0,06 0,60 234,8 416,1 461,9 620,8 665,2

0,07 0,70 254,1 452,4 499,8 671,7 719,7

0,08 0,80 272,1 484,4 535,1 719,1 770,4

0,09 0,90 289,1 514,4 568,2 763,6 818,1

0,10 1,00 305,1 542,8 599,6 805,7 863,1

0,12 1,20 334,8 595,5 656,0 884,0 947,0

0,14 1,40 362,2 644,2 711,6 959,0 1024,2

0,16 1,60 387,7 689,6 781,6 1023,0 1096,0

0,18 1,80 411,7 732,0 808,5 1088,0 1168,4

0,20 2,00 434,9 772,2 882,9 1145,6 1227,2

0,22 2,20 455,9 810,4 895,1 1202,2 1287,9

0,24 2,40 476,5 846,9 935,5 1258,3 1345,9

0,26 2,60 496,2 892,0 974,2 1303,3 1409,5

0,28 2,80 515,2 916,7 1014,4 1358,2 1455,0

0,30 3,00 533,6 940,3 1047,3 1408,3 1506,8

 

HDi, cm/Dn, ţoli

20,3 20,7 25,3 25,9 30,5

mbar.m mmH2O/m 8 8 10 10 12

1 2 19 20 21 22 23

0,001 0,01 157 165 284 302 468

0,002 0,02 228 240 411 438 577

0,003 0,03 273 298 509 542 839

0,004 0,04 329 347 593 631 975

0,005 0,05 370 390 666 709 1096

0,006 0,06 408 429 733 780 1205

0,007 0,07 442 465 794 845 1305

0,008 0,08 474 499 851 906 1399

0,009 0,09 504 531 905 963 1486

0,01 0,10 532 561 956 1017 1570

0,02 0,20 762 802 1362 1454 2242

0,03 0,30 938 988 1682 1790 2758

0,04 0,40 1087 1145 1948 2073 3194

0,05 0,50 1219 1284 2183 2323 3578

0,06 0,60 1338 1409 2395 2548 3925

0,07 0,70 1447 1524 2591 2756 4244

0,08 0,80 1589 1631 2772 2949 4541

0,09 0,90 1644 1731 2943 3131 4820

0,10 1,00 1734 1826 3104 3303 5084

0,12 1,20 1903 2003 3405 3622 5575

0,14 1,40 2057 2166 3881 3916 6027

0,16 1,60 2201 2318 3938 4189 6448

0,18 1,80 2336 2460 4179 4446 6842

0,20 2,00 2464 2595 4408 4689 7216

0,22 2,20 2586 2723 4625 4920 7571

0,24 2,40 2702 2845 4833 5141 7911

0,26 2,60 2813 2962 5032 5353 8236

0,28 2,80 2921 3075 5223 5557 8550

0,30 3,00 3024 3784 5408 5753 8852

 

HDi, cm/Dn, ţoli

30,8 35,3 35,9 40,2 40,6

mbar.m mmH2O/m 12 14 14 16 16

1 2 24 25 26 27 28

0,001 0,01 481 692 724 979 1006

0,002 0,02 685 1000 1046 1413 1451

0,003 0,03 861 1237 1294 1747 1794

0,004 0,04 1001 1438 1504 2030 2084

0,005 0,05 1124 1615 1689 2279 2340

0,006 0,06 1236 1775 1856 2505 2572

0,007 0,07 1339 1923 2011 2713 2785

0,008 0,08 1435 2060 2154 2906 2983

0,009 0,09 1526 2189 2289 3088 3170

0,01 0,10 1611 2312 2417 3260 3346

0,02 0,20 2300 3299 3449 4649 4772

0,03 0,30 2830 4057 4242 5717 5868

0,04 0,40 3277 4697 4911 6617 6792

0,05 0,50 3671 5261 5500 7410 7606

0,06 0,60 4027 5771 6033 8127 8342

0,07 0,70 4355 6239 6523 8787 9019

0,08 0,80 4660 6876 6979 9401 9649

0,09 0,90 4940 7086 7407 9978 10241

0,10 1,00 5217 7473 7813 10523 10801

0,12 1,20 5721 8195 8567 11538 11842

0,14 1,40 6185 8858 9260 12471 12800

0,16 1,60 6616 9475 9905 13340 13691

0,18 1,80 7021 10055 10511 14155 14529

0,20 2,00 7405 10604 11085 14927 15321

0,22 2,20 7769 11125 11630 15661 16074

0,24 2,40 8117 11624 12151 16362 16794

0,26 2,60 8451 12102 12651 17035 17484

0,28 2,80 8773 12562 13132 17682 18149

0,30 3,00 9083 13006 13596 18307 18790

 

HDi, cm/Dn, ţoli

50,2 50,6 60,0 60,4

mbar.m mmH2O/m 20 20 24 24

1 2 29 30 31 32

0,001 0,01 1770 1808 2843 2893

0,002 0,02 2548 2603 4087 4160

0,003 0,03 3149 3215 5046 5135

0,004 0,04 3655 3733 5856 5959

0,005 0,05 4103 4190 6570 6686

0,006 0,06 4507 4603 7216 7344

0,007 0,07 4880 4983 7810 7948

0,008 0,08 5226 5337 8364 8512

0,009 0,09 5552 5670 8884 9041

0,01 0,10 5860 5984 9376 9542

0,02 0,20 8350 8526 13350 13586

0,03 0,30 10262 10479 16402 16691

0,04 0,40 11875 12125 18975 19309

0,05 0,50 13295 13576 21243 21617

0,06 0,60 14580 14888 23393 23703

0,07 0,70 15762 16094 25179 25622

0,08 0,80 16862 17217 26934 27407

0,09 0,90 17895 18272 28582 29085

0,10 1,00 18872 19269 30141 30671

0,12 1,20 20689 21125 33042 33623

0,14 1,40 22361 22832 35709 36336

0,16 1,60 23916 24420 38191 38863

0,18 1,80 25378 25912 40523 41235

0,20 2,00 26760 27323 42728 43479

0,22 2,20 28074 28665 44825 45614

0,24 2,40 29330 29948 47093 47920

0,26 2,60 30335 31178 49016 49877

0,28 2,80 31879 32594 60867 51760

0,30 3,00 32997 33691 52652 53575

 

Tabelul 6

Distanţele minime între conductele metalice de gaze şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole subterane

Nr. crt.

Instalaţia, construcţia sau obstacolul

Distanţa min. în m. de la conducta de gaz de:

p.j. p.r. p.m.

1.

Clădiri cu subsoluri sau aliniamente de terenuri, susceptibile de a fi construite 2 2 3

2.Clădiri fără subsoluri

1,5 1,5 2

3.Canale pentru reţele termice, canale pentru instalaţii telefonice 1,5 1,5 2

4.Conducte de canalizare

1 1 1,5

5.

Conducte de apă, cabluri de forţă, cabluri telefonice montate direct în sol sau căminele acestor instalaţii

 0,6

 

6.

Cămine pentru reţele termice, telefonice şi canalizare, staţii sau cămine subterane în construcţii independente

 1

 

7.Linii de tramvai (până la şina cea mai apropiată)  

1,2 

8.Copaci  

1,5 

9.Stâlpi  

0,5 

10.

Linii de cale ferată exclusiv cele din staţii, triaje şi incinte industriale – în rambleu – în debleu, la nivelul terenului

 2* 5,5**

 

NOTĂ: Distanţele exprimate în m, se măsoară în proiecţia orizontală între limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor.

*) De la piciorul taluzului

**) Din axul liniei de cale ferată

vTabelul 7

Distanţele maxime între două reazeme şi tipul reazemelor pentru conducte de gaze naturale

Diametrul conducteiDistanţa maximă între

reazemeTipul reazemului

3/8 1/2 3,3 brăţară

3/4 1 4,2 ˝

1 1/4 1 1/2 5,1 ˝

2 5,7 consolă

2 1/2 6,1 ˝

3 6,7 ˝

4 7,5 ˝

5 8,0 ˝

 

Tabelul 8

Date orientative în vederea stabilirii distanţelor de siguranţă de la staţii de reglare-măsurare

Nr. crt.

Destinaţia construcţiilor învecinate

Distanţele în m, pentru staţii de capacitate:

până la 6000 m3/h 6000 30000 m3/hpeste 30000

m3/h

Presiunea la intrare, în bar:

2 2 6 6 2 2 6 6 6 6

1.

Clădiri industriale şi depozite de materiale combustibile

– grad I-II rezistenţă la foc, categoria A B pericol de incendiu

* * * * * * * *

– grad III-V rezistenţă la foc 7 10 15 12 15 20 25 30

– categoria C D E pericol de incendiu 7** 10 12 10 12 15 20 25

2.

Instalaţii industriale în aer liber

- categoria A B C D * * * * * * * *

3.

Clădiri civile (inclusiv cele administrative de pe teritoriul unităţilor industriale)

- grad I-II rezistenţă la foc 7** 10 12 10 12 15 20 25

- grad III-V rezistenţă la foc 7 12 15 12 15 20 25 30

4.

Linii de cale ferată

- curentă 10 12 15 15 15 20 25 30

- de garaj

10 12 15 10 12 15 20 25

5.

Marginea drumurilor carosabile 4 5 8 4 6 10 6 10

6.

Linii electrice de înaltă tensiune* * * * * * * *  

*) Se vor preciza conform Decretului 70/1975

**) Staţii de capacitate până la 1000 m3 se pot alipi pe un perete al clădirii învecinate cu condiţia ca peretele clădirii să fie rezistent la explozie, să nu aibă goluri (ferestre, uşi pe o lungime care depăşeşte cu 5 m limitele staţiei în ambele direcţii şi pe o înălţime de 3 m deasupra staţiei).

 

Tabelul 9

Secţiunile coşurilor de fum pentru evacuarea gazelor de ardere de la aparate de utilizare cu tiraj natural

Nr. crt.

Debit instalat m3N/h

Înălţimea activă de

tiraj m

Numărul maxim de

racorduri la acelaşi coş

Secţiune liberă rectangulară cm x cm

Secţiune liberă circulară

O cm

1. 1,0 2,5 1 10x10 10

2. 1,5 4,5 1 10x10 10

3. 2,0 2,5 1 13x13 13

4. 3,0 4,5 1 13x13 13

5, 3,0 2,5 2 13x20 16

6. 4,5 4,5 2 13x20 16

7. 4,5 2,5 2 20x20 20

8. 7,0 4,5 2 20x20 20

Observaţii:

Secţiunile indicate sunt cele uzuale.

În cazul unor secţiuni pot fi obţinute prin interpolare.

Valorile debitelor din tabel se referă la coşuri din zidărie masivă, cu golul realizat de tipare glisante. Aceste valori pot fi sporite:

- cu 25% pentru coşuri căptuşite cu tuburi sau blocuri prefabricate, având feţele interioare netede;

- conform tabelului de mai jos, pentru înălţimi mai mari de 4,5 m.

Hcoş [m] 6 7 8 9 10 12 14 16 18 20

Spor [°°] 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

 

Tabelul 10

Categorii de ţevi pentru realizarea conductelor subterane sau supraterane ale sistemului de alimentare cu gaze naturale

Nr. crt.

Tipul de ţeavăConducte subterane

Conducte supraterane

1.Ţeavă de oţel fără sudură, laminată la cald, STAS 404/1 şi 404/3 x x

2.Ţeavă de oţel fără sudură, trasă la rece, STAS 530/1 şi 530/3 x x

3.Ţeavă de oţel trasă, pentru industria petrolieră, STAS 715/2 x x

4.Ţeavă de oţel sudată elicoidal pentru conducte petroliere, STAS 11082 x x

5.Ţeavă de oţel sudată elicoidal STAS 6896/2 x x

6.

Ţeavă de oţel sudată longitudinal, pentru instalaţii, neagră sau zincată, STAS 7656 - x

7.Ţevi din polietilenă de înaltă sau medie densitate x -

 

Tabelul 11

Grosimile minime admise ale pereţilor ţevilor din oţel utilizate la realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale

Diametrul nominal [mm]

Grosimea peretelui [mm]

Diametrul nominal [mm]

Grosimea peretelui [mm]

10 2,35 100 4,00

15 2,50 125 4,00

20 2,50 150 4,50

25 3,25 200 5,00

32 3,50 250 5,60

40 3,50 300 6,30

50 3,50 350 6,30

65 3,50 400 6,30

80 4,00   

 

Tabelul 12

Alegerea tipului de armături în funcţie de treapta de presiuni a instalaţiei de gaze naturale

Tipul armăturii

Treapta de presiune

joasă redusă medie

Robinet cu cep x - -

Robinet cu sertar drept x - -

Robinet cu sertar pană x x x

Robinet cu ventil - x x

Robinet cu sferă x x x

Robinet cu clapă fluture x x x

 

vTabelul 13

Presiuni pentru încercarea conductelor

Nr. crt.Destinaţia şi treapta de

presiuneProba de rezistenţă

[bar]Proba de etanşare

[bar]

1.

Conducte de distribuţie şi instalaţii de utilizare subterane:

1.1. Presiune medie 9 6

1.2. Presiune redusă 4 2

1.3. Presiune joasă 2 1

2.

Staţii de reglare, având în amonte

2.1. Presiune medie 9 6

2.2. Presiune redusă 4 2

3.

Instalaţii de utilizare aparente:

3.1. Presiune medie 9 6

3.2. Presiune redusă 4 2

3.3. Presiune joasă 1 0,2*

*) Cu manevrarea armăturilor

 

Tabelul 14

Durata încercărilor şi durata de egalizare a temperaturilor

Volumul conductei

Ore pentru egalizarea temperaturii conductei

montate

Ore pentru încercarea conductei

[m] aparent îngropat rezistenţă etanşeitate

0,1 0,5 10 1 1

0,2 0,75 20 1 2

0,3 1 30 1 2

0,5 1,5 40 1 3

1 2 50 1 6

2 2,5 60 1 12

3 3 75 1 18

4 4 90 1 24

5 5 100 1 24

 

Tabelul 15

Lungimi de conducte, în m, corespunzătoare, la diferite diametre, volumelor V

Diam. [inch.]

De x S [mm]

V,m3

Vunitar,m3m0,001 0,01 0,05 0,075 0,1

1 32x3 5,30660x10-4 1,9 18,8 94 141 188

1 ¼ 38x3 8,03840x10-4 1,2 12,4 62,2 93 124

1 ½ 48x3 1,38474x10-3 - 7,2 36 54 72

2 57x3,5 2,55046x10-3 - 3,9 19,6 29 39

2 ½ 73x3,5 3,21536x10-3 - 3,11 15,6 23 31

3 89x3,5 5,27834x10-3 - - 9,5 14,2 19

4 108x4 7,85000x10-3 - - 6,4 9,6 13

5 133x4 1,22656x10-2 - - 4 6 8

6 168x5 1,95967x10-2 - - - 3,8 5

8 219x6 3,36364x10-2 - - - - 3

10 273x7 5,26585x10-2 - - - - -

12 324x8 7,44682x10-2 - - - - -

14 377x9 1,01171x10-1 - - - - -

16 419x9 1,26228x10-1 - - - - -

20 530x9 2,05783x10-1 - - - - -

24 620x9 2,8448x10-1 - - - - -

 

Diam. [inch.]

De x S [mm]

V,m3

Vunitar,m3m0,15 0,30 0,60 0,90 1

1 32x3 5,30660x10-4 283 565 1131 1696 1884

1 ¼ 38x3 8,03840x10-4 187 373 746 1120 1224

1 ½ 48x3 1,38474x10-3 108 217 433 650 722

2 57x3,5 2,55046x10-3 59 118 235 353 392

2 ½ 73x3,5 3,21536x10-3 46,6 93 187 280 311

3 89x3,5 5,27834x10-3 28 57 114 170 189

4 108x4 7,85000x10-3 19 38 76 115 127

5 133x4 1,22656x10-2 12 24 48,9 73 81

6 168x5 1,95967x10-2 7,7 15 31 46 51

8 219x6 3,36364x10-2 4,5 8,9 18 26,7 30

10 273x7 5,26585x10-2 2,8 5,7 11,4 17 19

12 324x8 7,44682x10-2 - 4 8 12 13

14 377x9 1,01171x10-1 - 3 5,9 8,9 10

16 419x9 1,26228x10-1 - - 4,8 7 8

20 530x9 2,05783x10-1 - - - 4,4 4,9

24 620x9 2,8448x10-1 - - - - -

 

Diam. [inch.]

De x S [mm]

V,m3

Vunitar,m3m1,5 2 5 10

1 32x3 5,30660x10-4 2825 3769 9423 18848

1 ¼ 38x3 8,03840x10-4 1866 2488 6220 12441

1 ½ 48x3 1,38474x10-3 1083 1444 3611 7221

2 57x3,5 2,55046x10-3 588 784 1960 3921

2 ½ 73x3,5 3,21536x10-3 466 622 1555 3110

3 89x3,5 5,27834x10-3 284 379 947 1894

4 108x4 7,85000x10-3 191 255 637 1274

5 133x4 1,22656x10-2 122 163 408 815

6 168x5 1,95967x10-2 76 102 255 510

8 219x6 3,36364x10-2 44 59 149 297

10 273x7 5,26585x10-2 28 38 95 190

12 324x8 7,44682x10-2 20 27 67 134

14 377x9 1,01171x10-1 15 20 49 99

16 419x9 1,26228x10-1 11,9 16 40 79

20 530x9 2,05783x10-1 7,3 9,7 24 48

24 620x9 2,8448x10-1 5,3 7 17,6 35

 

1. Calculul lui 0

Se dau Q = 6300 ms3./h; P1 = 5,4 bara; P2 = 4,3 bara; L = 0,750 cm. Se formează raportul:

bara2/cm

Dreptele duse din Q şi se întâlnesc în apropierea liniei oblice care reprezintă diametrul D = 15,6 cm (6 in) în stânga acesteia. Se alege deci diametrul de 15,6 cm (6 in)

2. Calculul lui P2 real şi P1 -P2 real

De pe linia care reprezintă diametrul ales D = 15,6 cm (6 in) pentru Q = 6300 ms3/h se citeşte scara din dreapta bara/cm

Ştiind că L = 0,750 cm şi P1 = 5,4 bara se obţine

bara2

bara

       P1 - P2 = 5,4 - 4,491 = 0,909  bari

[top]

Tabelul 13

Presiuni pentru încercarea conductelor

Nr. crt.Destinaţia şi treapta de

presiuneProba de rezistenţă

[bar]Proba de etanşare

[bar]

1.

Conducte de distribuţie şi instalaţii de utilizare subterane:

1.1. Presiune medie 9 6

1.2. Presiune redusă 4 2

1.3. Presiune joasă 2 1

2.

Staţii de reglare, având în amonte

2.1. Presiune medie 9 6

2.2. Presiune redusă 4 2

3.

Instalaţii de utilizare aparente:

3.1. Presiune medie 9 6

3.2. Presiune redusă 4 2

3.3. Presiune joasă 1 0,2*

*) Cu manevrarea armăturilor

 

Tabelul 14

Durata încercărilor şi durata de egalizare a temperaturilor

Volumul conductei

Ore pentru egalizarea temperaturii conductei

montate

Ore pentru încercarea conductei

[m] aparent îngropat rezistenţă etanşeitate

0,1 0,5 10 1 1

0,2 0,75 20 1 2

0,3 1 30 1 2

0,5 1,5 40 1 3

1 2 50 1 6

2 2,5 60 1 12

3 3 75 1 18

4 4 90 1 24

5 5 100 1 24

 

Tabelul 15

Lungimi de conducte, în m, corespunzătoare, la diferite diametre, volumelor V

Diam. [inch.]

De x S [mm]

V,m3

Vunitar,m3m0,001 0,01 0,05 0,075 0,1

1 32x3 5,30660x10-4 1,9 18,8 94 141 188

1 ¼ 38x3 8,03840x10-4 1,2 12,4 62,2 93 124

1 ½ 48x3 1,38474x10-3 - 7,2 36 54 72

2 57x3,5 2,55046x10-3 - 3,9 19,6 29 39

2 ½ 73x3,5 3,21536x10-3 - 3,11 15,6 23 31

3 89x3,5 5,27834x10-3 - - 9,5 14,2 19

4 108x4 7,85000x10-3 - - 6,4 9,6 13

5 133x4 1,22656x10-2 - - 4 6 8

6 168x5 1,95967x10-2 - - - 3,8 5

8 219x6 3,36364x10-2 - - - - 3

10 273x7 5,26585x10-2 - - - - -

12 324x8 7,44682x10-2 - - - - -

14 377x9 1,01171x10-1 - - - - -

16 419x9 1,26228x10-1 - - - - -

20 530x9 2,05783x10-1 - - - - -

24 620x9 2,8448x10-1 - - - - -

 

Diam. [inch.]

De x S [mm]

V,m3

Vunitar,m3m0,15 0,30 0,60 0,90 1

1 32x3 5,30660x10-4 283 565 1131 1696 1884

1 ¼ 38x3 8,03840x10-4 187 373 746 1120 1224

1 ½ 48x3 1,38474x10-3 108 217 433 650 722

2 57x3,5 2,55046x10-3 59 118 235 353 392

2 ½ 73x3,5 3,21536x10-3 46,6 93 187 280 311

3 89x3,5 5,27834x10-3 28 57 114 170 189

4 108x4 7,85000x10-3 19 38 76 115 127

5 133x4 1,22656x10-2 12 24 48,9 73 81

6 168x5 1,95967x10-2 7,7 15 31 46 51

8 219x6 3,36364x10-2 4,5 8,9 18 26,7 30

10 273x7 5,26585x10-2 2,8 5,7 11,4 17 19

12 324x8 7,44682x10-2 - 4 8 12 13

14 377x9 1,01171x10-1 - 3 5,9 8,9 10

16 419x9 1,26228x10-1 - - 4,8 7 8

20 530x9 2,05783x10-1 - - - 4,4 4,9

24 620x9 2,8448x10-1 - - - - -

 

Diam. [inch.]

De x S [mm]

V,m3

Vunitar,m3m1,5 2 5 10

1 32x3 5,30660x10-4 2825 3769 9423 18848

1 ¼ 38x3 8,03840x10-4 1866 2488 6220 12441

1 ½ 48x3 1,38474x10-3 1083 1444 3611 7221

2 57x3,5 2,55046x10-3 588 784 1960 3921

2 ½ 73x3,5 3,21536x10-3 466 622 1555 3110

3 89x3,5 5,27834x10-3 284 379 947 1894

4 108x4 7,85000x10-3 191 255 637 1274

5 133x4 1,22656x10-2 122 163 408 815

6 168x5 1,95967x10-2 76 102 255 510

8 219x6 3,36364x10-2 44 59 149 297

10 273x7 5,26585x10-2 28 38 95 190

12 324x8 7,44682x10-2 20 27 67 134

14 377x9 1,01171x10-1 15 20 49 99

16 419x9 1,26228x10-1 11,9 16 40 79

20 530x9 2,05783x10-1 7,3 9,7 24 48

24 620x9 2,8448x10-1 5,3 7 17,6 35

 

1. Calculul lui 0

Se dau Q = 6300 ms3./h; P1 = 5,4 bara; P2 = 4,3 bara; L = 0,750 cm. Se formează raportul:

bara2/cm

Dreptele duse din Q şi se întâlnesc în apropierea liniei oblice care reprezintă diametrul D = 15,6 cm (6 in) în stânga acesteia. Se alege deci diametrul de 15,6 cm (6 in)

2. Calculul lui P2 real şi P1 -P2 real

De pe linia care reprezintă diametrul ales D = 15,6 cm (6 in) pentru Q = 6300 ms3/h se citeşte scara din dreapta bara/cm

Ştiind că L = 0,750 cm şi P1 = 5,4 bara se obţine

bara2

bara

       P1 - P2 = 5,4 - 4,491 = 0,909  bari

[top]

v16. ANEXE

Anexa 1

CERERE PENTRU ÎNSCRIERE LA EXAMENUL DE INSTALATOR AUTORIZAT

DOMNULE PREŞEDINTE

Subsemnatul ........... domiciliat în localitatea ......., str. ...... nr. ...., posesor al buletinului de identitate seria ....... nr. .......eliberat de poliţia ........, la data de ......., născut în anul ..........., luna ......., ziua ..........., în localitatea ..................., judeţul ...............,salariat la societatea ............., în funcţia de ............, vă rog să-mi aprobaţi înscrierea la examenul de instalator autorizat gradul ........... pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale.

Sunt absolvent al ........... localitatea .............., seria .........., posed actul de studii nr. ........./......., eliberat de ..... .

Sunt calificat în meseria de ......, posed actul de calificare nr. ............../......., eliberat de ....... .

Am o practică de ........ ani şi .......... luni, în instalaţi de gaze naturale, efectuată la:

- societatea ............ din anul ........ până în anul .....

- societatea ............ din anul ........ până în anul .....

- societatea ............ din anul ........ până în anul .....

Sunt (nu sunt) instalator autorizat şi am autorizaţia nr.........../.........

Până în prezent am efectuat următoarele lucrări reprezentative de proiectare, execuţie: exploatare gaze naturale:

.................

Pentru înscriere anexez:

- Copie după actele de pregătire profesională;

- Adeverinţa din care rezultă activitatea şi vechimea în lucrări de gaze naturale;

- Două fotografii tip legitimaţie.

 

Semnătura,

COMISIEI DE EXAMINARE PENTRU AUTORIZAREA INSTALAŢIILOR DE GAZE NATURALE

[top]

 

Anexa 2

                                                                                                                                                        Înregistrat

BRANŞAMENT INDIVIDUAL, NOU, EXISTENT BRANŞAMENT COMUN, NOU, EXISTENT, LA NR..... RENOMINALIZARE, MĂRIRE, CONTOR EXISTENT

                                                                                                                                                         Verificat S.R.B.

                                                                                                                                                         Repartizat S.T

 

DOSAR PRELIMINAR

                                                                                                                                                         Avizare S.T

Instalaţie de utilizare şi

Branşament de gaze naturale,

                                                                                                                                                         Recepţie C.T.C.

Beneficiar ....................................

Abonat ........................................

Strada .......................... nr ..........

Localitatea ..................................

 

Executant ...................................

Contract nr ............ telefon ..........

Sediul ........................................

 

Semnătura ........

Ştampila

Instalator autorizat ........................................ autorizaţia: nr ........ gradul ......... telefon ........  

        Placa contor.

                                                                                                     Contor             m3N/h Notă:Pentru instalaţii noi se prezintă proiect complet pentru toate punctele de consum aprobate la o adresă, indiferent de numărul apartamentelor, clădirilor şi al controalelor necesare.

În cazurile în care se intervine într-o instalaţie existentă, se prezintă, după caz:a – pentru măriri proiect pentru toată instalaţia, inclusiv coloană comună sau individuală de alimentare;b – pentru modificări şi renominalizări (fără mărirea debitului), proiect pentru toată instalaţia;c – pentru separări se prezintă două proiecte, după cum urmează:- instalaţia existentă, care rămâne pe vechiul contor;- instalaţia existentă care se alimentează pe contor nou.În toate cazurile, atât în piesele scrise cât şi în cele desenate, se prezintă:- partea de instalaţie care se menţine;- partea de instalaţie care se adaugă, se modifică, se separă sau se desfiinţează.

 Declaraţia proprietarului,

 Subsemnatul ............, proprietarul imobilului, apartamentului, din localitatea ......... str. ..........., nr ......,bloc ......., scara ........, etaj ........., ap......., declar următoarele:- sunt de acord cu executarea instalaţiei de utilizare şi a branşamentului de gaze naturale la acest imobil, apartament, conform prevederilor Normativului de proiectare şi executare a lucrărilor de gaze naturale, în baza cererii.........- recunosc dreptul de proprietate al unităţii de distribuţie a gazelor naturale asupra branşamentului, contorului şi a oricăror aparate ce vor fi instalate la branşament şi consimt ca unitatea respectivă să folosească în exclusivitate construcţia destinată postului sau staţiei de reglare-măsurare a gazelor naturale. Semnătura ... Domiciliat în localitatea .......................................... str. ...................................................., nr. ............ bloc ...................., scara ..............., etaj ....., ap. ...

Data ............

 

Declaraţia beneficiarului, Subsemnatul ........ beneficiar al aprobării nr ...., pentru utilizarea gazelor naturale la imobilul, apartamentul,din localitatea ....... str. ......., nr ........., bloc ......., scara ...., etaj ......, ap..... locuit de mine şi de familia mea, declar următoarele:- am luat cunoştinţă că valabilitatea aprobării susmenţionată încetează în cazul în care, în termen de ........ luni după data avizului tehnic la dosarul preliminar se vor executa, recepţiona şi pune în funcţiune legal instalaţia de utilizare, unitatea de distribuţie are libertatea să acorde cota de gaze altui beneficiar;- am luat act că furnizarea gazelor va începe numai după ce voi încheia abonament pentru furnizarea gazelor şi voi îndeplini condiţiile prevăzute în abonament;- orice modificare ulterioară a instalaţiei de utilizare o voi executa numai cu avizul unităţii de distribuire, prin instalator autorizat.

 Semnătura ...... Data ........ [top] 

Anexa 3BRANŞAMENT INDIVIDUAL, NOU, EXISTENT

BRANŞAMENT COMUN, NOU, EXISTENT, LA NR.......RENOMINALIZARE, MĂRIRE, CONTOR EXISTENT

DOSAR DEFINITIVPentru instalaţie de utilizare gaze naturale

Beneficiar .................................... Abonat ....................................... Strada ........................................ nr......... Localitatea .................................  Executant ......., Contract nr......./....... Sediul executantului..........  

Semnătura.........

.

.

.

.

.

Ştampilă

Instalator autorizat............................................ autorizaţia: nr......../........ grad...../....... telefon........  Notă:Se depune câte un dosar definitiv pentru fiecare instalaţie de utilizare alimentată pe contor separat.

 Declaraţia instalatorului autorizat,

 Subsemnatul instalator autorizat ................................ domiciliat în localitatea ..........................., str. ....., nr....., declar că pe baza planurilor avizate de unitatea de distribuţie, am executat, mărit, separat, revizuit,instalaţia de utilizare gaze naturale la imobilul, apartamentul, din localitatea .........., str ..........., nr.......,bloc........., scara......, etaj..., ap.....Instalaţia este terminată şi corespunde prevederilor Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale.

Semnătura,

 Constatarea şi avizul compartimentului de control

.........   ..........................................................................................

.........   ..........................................................................................

.........   ..........................................................................................  Instalaţia care face obiectul prezentului dosar este executată conform cu prescripţiile tehnice din Normativul pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi poate fi pusă în funcţiune.

Delegat de control,.....................................  Data: ..................[top] 

Anexa 4PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ CONDUCTE DE DISTRIBUŢIE

NR....../........Astăzi, ziua....., luna.........., anul...., comisia de recepţie tehnică a conductei de distribuţie gaze naturale,montată pe str.............., între nr....... şi nr......, localitatea........, a constatat următoarele:a – Proiectul a fost întocmit de societatea ........ b – Executantul lucrărilor este societatea ......... c – Conducta este realizată conform proiectului avizat de furnizor, cu următoarele materiale:Diametrumm

Cantitatem;buc

Furnizor Certificat de calitatenr./data

Ţeavă......................................................................................................................................

Ţeavă......................................................................................................................................

Tub protecţie...........................................................................................................................

Armătură închidere...................................................................................................................

Cămin armături........................................................................................................................

Răsuflători..............................................................................................................................

Capace GN............................................................................................................................. d – Îmbinările au fost efectuate manual, automat, prin sudură, şi sunt întărite prin .......e – Rezultatul încercării nedistructive a sudurilor este ........, conform buletinului de încercare, anexat,nr......./......, emis de laboratorul aparţinând ...........f – Conducta a fost încercată la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei, după cum urmează:proba de rezistenţă la ....... bari, timp de .......proba de etanşeitate la ..... bari, timp de ....Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusă conducta este ........................ g – Conducta a fost izolată anticorosiv cu ......, în ....... straturi, armate cu ...... straturi din ......., şi protecţie mecanică din ..........., conform certificatului de calitate nr ......../....... emis de .......

h – Executantul lucrărilor a prezentat procesul verbal de lucrări ascunse nr......./.....i – În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatând următoarele:............   .................................................................................................................. ...........   ...................................................................................................................  Concluzia:Pe baza documentelor prezentate şi a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declară admisă recepţia conductei de distribuţie supusă recepţiei.Prezentul proces verbal a fost încheiat în ...... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar. Comisia: Numele şi prenumele SemnăturaDelegat C.T.C. – furnizor .......... Instalator autorizat ......... Delegat beneficar ........... Montor ........... Sudor autorizat ........... [top] 

Anexa 6PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ STAŢIE REGLARE-MĂSURARE

NR......../.......Astăzi, ziua ......, luna ........, anul ......, comisia de recepţie tehnică a staţiei de reducere – reglare – măsurare gaze naturale, executată în str.........., nr......., localtatea.........., a constatat următoarele:a – Proiectul a fost întocmit de societatea ........ b – Furizorul staţiei este societatea ....... c – Montorul staţiei este societatea ..........care a emis certificatul de calitate nr......./....... d – Lucrarea este realizată conform proiectului avizat de furnizor, cu următoarele materiale:Diametrumm

Cantitatem;buc

Furnizor Certificat de calitatenr./data

Ţeavă......................................................................................................................................

Ţeavă......................................................................................................................................

Tub protecţie...........................................................................................................................

Armătură închidere...................................................................................................................

Cămin armături........................................................................................................................

Răsuflători..............................................................................................................................

Capace GN............................................................................................................................. e – Rezultatul încercării nedistructive a sudurilor este ..... conform buletinului de încercare, anexat, nr......../......., emis de laboratorul aparţinând ...............f – Staţia a fost încercată la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei, după cum urmează:proba de rezistenţă la ..... bari, timp de ....... ore.proba de etanşeitate la ..... bari, timp de ....... ore.Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusă conducta este ........................ g – Conducta a fost izolată anticorosiv cu .......Concluzia:Pe baza documentelor prezentate şi a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declară admisă recepţia conductei de distribuţie supusă recepţiei.Prezentul proces verbal a fost încheiat în ..... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.Comisia: Numele şi prenumele SemnăturaDelegat C.T.C. – furnizor ..... Instalator autorizat ...... Delegat beneficiar ..... Montor ....... Sudor autorizat ...... [top]

Anexa 7

PROCES VERBAL DE RECEPŢIE TEHNICĂ INSTALAŢIE DE UTILIZARENR......./......

Astăzi, ziua ......, luna ......., anul ......., comisia de recepţie tehnică a instalaţiei de utilizare gaze naturale, executată la imobilul din str..............., nr.........., localitatea..............., a constat următoarele:

a – Acordul energetic pentru debitul de gaze naturale a fost dat de ............., şi a fost comunicat beneficiarului cu scrisoarea nr......../..........

b – Proiectul a fost întocmit de societatea .........

c – Dosarul preliminar înregistrat sub nr. ......../................a fost avizat de furnizor.

d – Executantul lucrărilor este societatea .............

e – Instalaţia de utilizare este realizată conform proiectului avizat, pentru următoarele puncte de consum:

Nr.crt. Denumirea Caract. tehniceDebit instalat unitar m3 N/h bucăţi

Debit instalat unitarm3 N/h

................................................................... ........................................... ........................................... ................

...

................................................................... ........................................... ........................................... ................

...

f – Conducta a fost încercată la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei, după cum urmează:

proba de rezistenţă la ...... bari, timp de ....... ore.

proba de etanşeitate la ..... bari, timp de ..... ore.

Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusă conducta este ........................

g – Conducta a fost izolată anticorosiv cu ..... în ......., straturi, armate cu straturi de ......., şi protecţie mecanică din ......,

h – Executantul lucrărilor a prezentat procesul verbal de lucrări ascunse nr......../....

i – În vederea recepţiei comisia a efectuat sondaje, constatând următoarele:

................................................................... ........................................... ...................

.................................................................... .............................................................

Concluzia:

Pe baza documentelor prezentate şi a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat prevederile Normativului pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de gaze naturale şi declară admisă recepţia conductei de distribuţie supusă recepţiei.

Prezentul proces verbal a fost încheiat în ..... exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.

Comisia: Numele şi prenumele Semnătura

Delegat C.T.C. – furnizor .....

Instalator autorizat ......

Delegat beneficiar .....

Montor .......

Sudor autorizat ......

[top]

 

Anexa 8

PROCES VERBALDE MONTARE ŞI PREDARE-PRIMIRE A CONTORULUI DE GAZE NATURALE

din data de ......../.........../..........., Carnet .........., Folio

Subsemnaţii:

- Furnizor ......... reprezentant prin delegat ......

- Abonat ....... domiciliat în str...................... nr.......

am procedat primul la montarea şi predarea, secundul la primirea în folosinţă a contorului de gaze naturale în bună stare de funcţionare şi sigilat, inclusiv a racordurilor acestuia, cu următoarele caracteristici:

Nr. inv..........., debit nominal ....... m3 N/h, marca

Seria ........, an fabricaţie ........., index ............., racorduri Ř ..........

Totodată abonatul intenţionează că:

- recunoaşte proprietatea furnizorului asupra contorului şi racordurilor acestuia, primite în folosinţă, se obligă să le utilizeze în bune condiţiuni şi răspunde material faţă de acesta pentru lovirea, desigilarea, demontarea sau înstrăinarea acestora;

- nu va împiedica, sub nici o formă, ventilarea naturală a contorului;

- în caz de defectare va anunţa imediat Serviciul de reclamaţii al furnizorului, la telefon.

Prezentul proces verbal a fost încheiat în .... exemplare, din care abonatul a primit un exemplar iar furnizorul două exemplare.

Furnizor Beneficiar

[top]

 

Anexa 9

PROCES VERBAL DE PUNERE ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIEI DE UTILIZARE GAZE NATURALE

încheiat astăzi, ziua ........ luna ........, anul ..........,

Subsemnaţii:

- delegat al furnizorului ..........

- instalator autorizat al executantului .....

în prezenţa:

- beneficiarului .........

în baza prevederilor dosarului preliminar nr ........, din ......., şi a procesului verbal de recepţie tehnică nr ......., din ......, am pus în funcţiune instalaţia de utilizare gaze naturale executată de societatea ....... la imobilul din localitatea ........, str.........., nr........, bloc........, scară......, etaj....., ap........, având destinaţia ........., abonat............

Nr.crt.

Aparatul de utilizare pus în funcţiune

Presiune utilizaremm H2O

BucăţiDebit unitarm3N/H

Debit totalm3N/H

......................... ............................................ ............................................ ............................................ ................

...

......................... ............................................ ............................................ ............................................ ................

...

Totalx          

 

Totodată am sigilat următoarele puncte consum care nu întrunesc condiţiile de funcţionare în siguranţă:

........................ ...................

......................... ...................

La punerea în funcţiune am verificat următoarele:

- tirajul la fiecare aparat de utilizare legat la coş;

- presiunea de utilizare la debit maxim şi minim;

- etanşeitatea la presiunea gazului din conductă (pentru îmbinările la care nu se fac probe de recepţie);

- existenţa dopurilor la ramificaţiile pentru punctele de consum fără aparate.

Măsurarea consumului se face prin:

- contor ........., cu debit nominal ...... m3N/h, marca.......... seria.........., la indexul m3, presiune statică......... bari şi presiunea diferenţială..... bari.

Totodată s-a procedat la instruirea beneficiarului pentru exploatarea corectă a instalaţiei de utilizare gaze naturale şi a obligaţiilor ce-i revin.

Beneficiarul a primit...... exemplare din instrucţiunile pentru utilizarea gazelor naturale şi se obligă să le afişeze împreună cu instrucţiunile specifice ale aparatelor de utilizare pe care le posedă, la locul de folosinţă.

Prezentul proces verbal s-a încheiat în trei exemplare din care fiecare parte a reţinut câte un exemplar.

Delegat furnizor Instalator autorizat Beneficiar

[top]

 

Anexa 10

FURNIZOR

Localitatea.........................

FIŞA TEHNICĂ A CONDUCTEI DE DISTRIBUŢIE GAZE NATURALE

Strada ........................................, de la nr................... la nr...........

Conducta:

- diametru: ........

- lungime: ........ m

- material: ţeavă trasă; sudată elicoidal; ..........

- STAS: 715/2; 11082; 6898/2; 404/1; 530/1; .......

- izolaţie; foarte întărită, întărită, uşoară, STAS ........

- recepţionată cu PVRT nr......., din ziua ..., luna ....., anul ......

- pusă în funcţiune la data de: ziua........, luna......., anul........

ANEXE:

1. Tuburi de protecţie:

- diametru: ............

- material: ţeavă trasă, sudată elicoidal, sudată longitudinal,

- locul de montare: ................

2. Răsuflători:

- cu capac GN, bucăţi........

- fără capac GN,. bucăţi .....

3. Îmbinări electroizolante:

- diametru .......

- bucăţi .......

4. Robinete cu sertar, din oţel:

- diametru .......

- bucăţi .......

5. Robinete cu sertar, din fontă:

- diametru........

- bucăţi......

6. Sudurile au fost executate:

- electric, autogen........

- întărite cu ........

7. Cămine de vane:

- bucăţi ........

8. Protecţie catodică: ......

9. Lucrarea a fost executată de societatea: ...... prin instalatorul autorizat .......

Întocmit, Verificat,

LUCRĂRI EXECUTATE DUPĂ MONTAREA CONDUCTEI:

Nr. crt.

Data executăriiDescrierea lucrării Executant

ziua luna anul........................ ............................................ ........................................... ............................................ ................

........................ ............................................ ........................................... ............................................ ...............

.

........................ ............................................ ........................................... ............................................ ...............

.

........................ ............................................ ........................................... ............................................ ...............

.

........................ ............................................ ........................................... ............................................ ...............

.

[top]

Anexa 11

FURNIZOR

Localitatea ..........

FIŞA TEHNICĂ A BRANŞAMENTULUI

Strada....., nr..., bloc...., scara..., sector....

CONDUCTA:

- diametru: .......

- lungime: ........ m

- material: ţeavă trasă; sudată elicoidal; .......

- STAS: .......

- izolaţie: foarte întărită, întărită, uşoară, STAS .........

- recepţionată cu PVRT nr...., din ziua ...., luna..., anul .....

- pusă în funcţiune la data de: ziua ........, luna ....., anul .....

ANEXE:

1. Tuburi de protecţie:

- diametru: .........

- material: ţeavă oţel, materiale plastice, .......

- locul de montare: ...........

2. Răsuflători:

- cu capac GN, bucăţi .......

- fără capac GN, bucăţi ....

3. Îmbinări electroizolante:

- diametru ........

- bucăţi .........

4. Robinete cu sertar, ventil:

- diametru ..........

- bucăţi .....

5. Robinete cu cep:

- diametru ......

- bucăţi ....

6. Sudurile au fost executate:

- electric, autogen ........

- întărire cu .......

7. Regulatoare:

- debit mic: Q = ...., bucăţi .....

- industrial: Ø = ......, bucăţi ....

8. Protecţie catodică: .......

9. Lucrarea a fost executată de societatea: ...... prin instalatorul autorizat .......

Întocmit, Verificat, LUCRĂRI EXECUTATE DUPĂ MONTAREA BRANŞAMENTULUI

Nr. crt.

Data executăriiDescrierea lucrării Executant

ziua luna anul........................ ............................................ ........................................... ............................................ ................

........................ ............................................ ........................................... ............................................ ...............

.

........................ ............................................ ........................................... ............................................ ...............

.

........................ ............................................ ........................................... ............................................ ...............

.

........................ ............................................ ........................................... ............................................ ...............

.[top] 

Anexa 12FURNIZORLocalitatea ......

FIŞA TEHNICĂ A STAŢIEI DE REGLARE-MĂSURAREStrada ........................................, nr......., obiectiv....................PRESIUNEA DE INTRARE/IEŞIRE: ........................................- recepţionată cu PVRT nr......., din ziua....., luna...., anul....

- pusă în funcţiune la data de: ziua......, luna....., anul.....1. Regulatoare industriale:- diametru ........, buc.....,- diametru: ....., buc.....,2. Filtre de praf:- diametru: ......., buc.....- diametru: ........, buc.....3. Robinete cu sertar, din fontă:- diametru: ....., buc........- diametru: ......., buc....4. Robinete cu sertar, din oţel:- diametru: ......, buc.....- diametru: ......, buc....5. Contor diferenţial:- H maxim ............ mm H2O- diafragma

iarna diametru ......, bucăţi...,

vara diametru ...., bucăţi...,

- ajutaj

iarna diametru ........, bucăţi.......,

vara diametru ....., bucăţi......,

6. Contor: .............- presiune nominală ...........bari- debit maxim ...................m3 N/h- debit minim ...................m3 N/h7. Lucrarea a fost executată de societatea: ...... prin instalatorul autorizat ....... Întocmit, Verificat,

 

LUCRĂRI EXECUTATE DUPĂ MONTAREA BRANŞAMENTULUINr. Data executării Descrierea lucrării Executant

crt. ziua luna anul........................ ............................................ ........................................... ............................................ ................

........................ ............................................ ........................................... ............................................ ...............

.

........................ ............................................ ........................................... ............................................ ...............

.

........................ ............................................ ........................................... ............................................ ...............

.

........................ ............................................ ........................................... ............................................ ...............

.[top] 

 Anexa 13PROCES VERBAL DE LUCRĂRI ASCUNSE

(pentru branşamente)Încheiat astăzi, ziua......., luna......., anul.....Subsemnaţii:- Instalator autorizat .......... gradul...... - Montor......... - Sudor autorizat....... la montarea branşamentului de gaze naturale de presiune ........., la imobilul din localitatea .........., str ........, nr......Prin prezentul proces verbal, precizăm următoarele:- conducta de branşament are diametrul ......... şi lungimea ............m,- ţeava utilizată la executarea branşamentului este cea prevăzută în certificatul de calitate nr....... /199, anexat la cartea braşamentului;- toate sudurile au fost executate folosind materiale standardizate şi au fost izolate conform STAS 7335/3;- ţeava a fost izolată conform prevederilor STAS 7335/3 şi la montaj a fost aşezată pe pământ mărunţit;- la toate sudurile au fost aşezate răsuflători citomate;- calota răsuflătorilor a fost sudată în totalitate de tijă şi a fost aşezată pe strat de nisip şi pietriş de râu;- tuburile de protecţie au fost montate conform proiectului şi normelor tehnice în vigoare;- ţeava, armăturile şi curbele utilizate, sunt confecţionate din materialele indicate în Normativul pentru lucrări de gaze naturale în vigoare;- primul strat de umplutură deasupra conductei a fost din pământ mărunţit, fără corpuri tari (resturi de beton, cărămizi, deşeuri metalice, sticloase etc.);

- la executarea branşamentului s-a traversat traseul următoarelor canalizaţii subterane, menţionate în plan, faţă de care s-au respectat distanţele admise. Instalator autorizat: Montor: Sudor autorizat:[top] 

Anexa 14OBLIGAŢIILE INSTALATORILOR AUTORIZAŢI

- Să cunoască şi să aplice prevederile din normativele de specialitate, la proiectarea şi executarea lucrărilor;- Să prezinte în proiecte numai situaţii conforme cu realitatea;- Să execute lucrări numai în limita de competenţă a autorizaţiei pe care o deţin, numai după obţinerea aprobărilor legale şi avizarea documentaţiei de unitatea distribuitoare.- Să pună în funcţiune numai instalaţiile care au fost avizate, recepţionate şi deschise cu unitatea distribuitoare;- Să semneze dosare preliminare sau definitive numai pentru lucrări pe care le execută sau le supraveghează direct;- Să nu rupă sigiliile aplicate de unitatea distribuitoare;- Să răspundă pentru lucrările cu vicii ascunse, generate de calitatea necorespunzătoare a execuţiei;- Să aibă o comportare corespunzătoare în relaţiile cu unitatea distribuitoare şi cu beneficiarii.SancţiuniÎncălcarea obligaţiilor ce le revin, de către instalatorii autorizaţi, se sancţionează, în funcţie de gravitatea abaterii, prin:- avertisment;- ridicarea autorizaţiei pe timp limitat;- ridicarea autorizaţiei, cu drept de prezentare pentru o nouă autorizaţie la prima sesiune de examen.- ridicarea definitivă a autorizaţiei, fără drept de prezentare la o nouă sesiune de examen.Sancţiunile prevăzute se pot da de personalul investit cu aceste atribuţiuni din cadrul regiei sau unităţilor distribuitoare.Contestaţiile la sancţiunile date se rezolvă de organul ierarhic superior celui care a aplicat-o.Sancţiunile se consemnează în carnetul de instalator autorizat.Pierderea carnetului de instalator autorizat se anunţă la unitatea distribuitoare şi în Monitorul Oficial al României, de cel în cauză, pentru anulare. După aceste anunţuri se poate elibera un nou carnet.[top]

 Anexa 15

OBLIGAŢIILE CONSUMATORILOR DE GAZE NATURALE- Să păstreze toate aprobările şi toată documentaţia tehnică pe baza căreia a realizat, verificat, revizuit sau modificat instalaţia de gaze naturale.- Să respecte condiţiile impuse prin aprobările, avizele, acordurile energetice emise pentru consumul de gaze naturale.- Să nu pună în funcţiune punctele de consum aprobate, înaintea efectuării recepţiei şi deschiderii oficiale a gazelor de unitatea distribuitoare.- Să nu micşoreze sau să astupe suprafeţele vitrate, golurile pentru ventilare, accesul aerului necesar arderii precum şi pentru evacuarea gazelor de ardere, prevăzute pentru asigurarea siguranţei în exploatare.- Să întreţină instalaţiile în stare bună de funcţionare şi să utilizeze aceste instalaţii în conformitate cu instrucţiunile primite de la unitatea distribuitoare.

- Să permită accesul delegaţilor unităţii distribuitoare pentru control, verificarea sau revizia instalaţiilor.- Să anunţe de urgenţă biroul de reclamaţii al unităţii distribuitoare pentru orice defecţiune survenită la instalaţia de utilizare şi ori de câte ori simt miros specific de gaze, atât în instalaţia de utilizare cât şi în instalaţiile de distribuţie.- Să anunţe imediat biroul de reclamaţii, să stabilească de comun acord şi să execute manevrele necesare aducerii la normal a funcţionării instalaţiilor, în cazul unor avarii în instalaţiile de gaze.- Să nu permită şi să nu execute modificări ale instalaţiilor existente, racordări sau desfiinţări de noi puncte de consum gaze naturale decât pe bază de aprobări legale şi numai prin societăţi care au agrement tehnic în acest sens.- Să efectueze remedierea eventualelor defecţiuni ce pot apare la instalaţiile şi aparatele de utilizare, numai prin societăţi agreate, cu personal calificat pentru asemenea lucrări.- Să cureţe şi să menţină, în stare de bună funcţionare, coşurile de evacuare a gazelor arse, prin societăţi de specialitate.- Să permită racordarea la branşamentul şi instalaţia de utilizare şi altor locatari care au aprobarea unităţii distribuitoare, cu obligaţia acestora de a contribui cu cota parte la cheltuiala anterioară;- Să respecte dispoziţiile unităţii distribuitoare cu privire la funcţionarea în regim mixt de consum, gaze naturale-combustibil lichid.- Să nu rupă sigiliile aplicate de unitatea distribuitoare.- Să nu intervină la contoare, nişe, cabine sau la staţiile de reglare-măsurare.- Să nu utilizeze gazele în alte scopuri, decât cele pentru care au fost aprobate.- Să plătească cantităţile de gaze consumate, la tarifele legal aprobate precum şi lucrările executate şi serviciile prestate de unitatea distribuitoare.- Consumatorii industriali alimentaţi prin staţii de reglare racordate la sistemul de distribuţie, să urmărească în mod continuu presiunea şi debitul gazelor naturale, prevăzînd avertizoare optice şi acustice pentru ieşirea din limitele prescrise, a presiunii gazelor.Tipul avertizoarelor şi locul de aplicare se fizează de comun acord cu unitatea de distribuţie.- Să anunţe imediat furnizorul luând în acelaşi timp măsurile necesare de prevenire a accidentelor tehnice şi umane, în cazul depăşirii presiunii de regim, sau în cazul în care aceasta scade sub nivelul de funcţionare admis.- Să anunţe telefonic şi să obţină acceptul furnizorului pentru orice manevră la instalaţiile de gaze, care poate duce la o variaţie bruscă a consumului.În cazul în care, se produc accidente care au dept urmare degradarea clădirilor în care se găsesc instalaţiile sau a altor obiective din vecinătate precum şi vătămarea integrităţii corporale a oricărei persoane, din cauza nerespectării obligaţiilor ce revin beneficiarului, stabilite prin prezenta anexă, unitatea distribuitoare este exonerată de orice răspundere.[top]

 

Anexa 16

OBLIGAŢIILE UNITĂŢILOR DISTRIBUITOARE DE GAZE NATURALE

- Livrarea gazelor naturale în condiţii optime şi de siguranţă, respectând condiţiile specificate în contractele economice.

- Remedierea defectelor ce apar la conducte şi branşamentele sistemului de distribuţie.

- Înlăturarea pericolului la defecţiunile anunţate în instalaţiile de utilizare ale abonaţilor.

- Anunţarea din timp a abonaţilor în cazul limitării sau întreruperii furnizării gazelor, cu excepţia întreruperilor datorate unor cauze de forţă majoră, la care în timpul folosit pentru anunţare se pot produce explozii.

- Anunţarea consumatorilor industriali să treacă pe utilizarea combustibililor lichizi sau prevenirea avariilor la receptorii care nu au alt combustibil, în cazul unor avarii în sistemul de alimentare cu gaze naturale.

- Întreţinerea şi înlocuirea branşamentelor, pe cheltuiala proprie, în caz de uzură normală.

În cazul când înlocuirea sau modificarea branşamentelor este cerută de abonaţi pentru diverse interese, sau în situaţia ruperii de alte unităţi, cei în cauză sunt obligaţi să suporte integral cheltuielile necesare. Să nu permită salariaţilor proprii să depună dosare pentru lucrări de distribuţie şi utilizare a gazelor, în cadrul altor societăţi.

- Instruirea abonaţilor la punerea în funcţiune a instalaţiilor, şi predarea de instrucţiuni scrise pentru utilizarea gazelor.

- Verificarea metrologică periodică a contoarelor şi înlocuirea celor defecte, conform instrucţiunilor de specialitate.

- Verificarea şi revizia periodică a instalaţiilor de utilizare ale abonaţilor casnici.

- Sistarea furnizării gazelor la abonaţii care se opun controlului instalaţiei de utilizare de către personalul unităţilor distribuitoare.

Repunerea în funcţiune a instalaţiei se face după efectuarea controlului şi achitarea de către consumator a taxei de deschidere.

- Sistarea furnizării gazelor la abonaţii care se opun la executarea şi racordarea instalaţiilor aprobate şi avizate de unităţile distribuitoare.

- Suportarea daunelor produse de accidente în instalaţiile beneficiarilor, dacă aceste accidente sunt din vina unităţilor distribuitoare.

Nu se consideră daune produse de unităţile distribuitoare, pagubele provocate de întreruperile ce intervin în cazurile de:

a – calamităţi naturale;

b – defecţiuni în instalaţiile consumatorului;

c – accidente tehnice imprevizibile în sistemul de transport şi distribuţie a gazelor naturale.

[top]

 

Anexa 17

INSTRUCŢIUNI PENTRU UTILIZAREA GAZELOR NATURALE

Întreţinerea, exploatarea şi repararea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale revin beneficiarului, care răspunde pentru buna lor funcţionare.

Pentru preîntîmpinarea accidentelor cu pierderi de vieţi umane şi distrugeri de bunuri materiale, ce s-ar putea produce din cauza folosirii incorecte a instalaţiilor de gaze naturale, se vor respecta cu stricteţe următoarele instrucţiuni:

1. Înainte de aprinderea focului se fac următoarele operaţiuni:

- ventilarea încăperilor în care funcţionează aparatele de utilizare; în centralele termice şi în încăperile cu aparate de consum cu flacără liberă se asigură o ventilare permanentă.

- controlul tirajului aparatelor racordate la coş, în cazul în care se constată lipsa tirajului, nu se aprinde focul decât după efectuarea lucrărilor care să asigure tirajul (curăţirea coşului de fum, curăţirea sobei, repararea aparatelor de evacuare mecanică a gazelor de ardere, deschiderea clapetelor de reglare etc.)

- controlul robinetului de manevră al aparatului de utilizare, dacă robinetul este deschis, acesta se închide şi se ventilează încăperea respectivă precum şi cele învecinate prin deschiderea uşilor şi ferestrelor, aprinderea focului se face numai după aerisirea completă.

- asigurarea accesului aerului de ardere în focarul aparatului de utilizare (prin: deschiderea uşiţelor cenuşarului la sobe, deschiderea fantelor pentru accesul aerului în focar, pornirea ventilatorului etc);

- verificarea funcţionării aparaturii de automatizare, după caz;

- ventilarea focarelor de la aparatele de utilizare.

2. La aprinderea focului în aparate de utilizare neautomatizate şi arzătoare, se fac următoarele operaţiuni:

- aerisirea focarului, minimum 5 minute înainte de aprinderea focului;

- apropierea aprinzătorului de arzător;

- deschiderea lentă a robinetului de manevră şi aprinderea focului, concomitent cu supravegherea stabilităţii flăcării.

Aprinderea se face numai cu un aprinzător special construit în acest scop, fiind interzisă aprindere directă cu chibrituri, hârtie etc.

Aprinderea focului la aparatele de utilizare automatizate se face conform instrucţiunilor elaborate de fabrica producătoare.

3. Stingerea focului:

Stingerea focului la aparatele de utilizare racordate cu furtun, se va face prin închiderea robinetului de siguranţă existent înaintea furtunului; după stingerea flăcării se închide şi robinetul de manevră.

În societăţi şi instituţii, focul se aprinde şi se stinge numai de personalul instruit şi însărcinat cu această operaţiune prin grija conducerii unităţii beneficiare, iar în cazul agenţilor economici ai centralelor termice de bloc, prin personal calificat.

4. Indicaţii speciale

La utilizarea gazelor naturale este interzis:

- aprinderea focului dacă aparatul de utilizare nu este etanş sau nu are tiraj;

- lăsarea focului nesupravegheat, la aparatele neautomatizate;

- obturarea coşului de fum al aparatelor de utilizare;

- modificarea instalaţiilor de gaze fără aprobări legale şi prin persoane neautorizate;

- dormitul în încăperi cu focul aprins;

- dormitul în încăperi cu aparate de utilizare nelegate la coş (reşou, aragaz etc.);

Dacă se simte miroul caracteristic al gazelor naturale se iau imediat următoarele măsuri:

- stingerea tuturor focurilor;

- deschiderea uşilor şi ferestrelor;

- nu se aprinde nici o sursă de foc;

- nu se manevrează aparate electrice;

- nu se doarme în astfel de încăperi;

- se anunţă imediat unitatea distribuitoare la telefoanele: ........

Verificarea eventualelor scăpări de gaze naturale se face prin mirosire şi cu spumă de săpun cu apă.

NU UITAŢI!

Verificarea cu flacără a instalaţiilor de gaze naturale prezintă pericol de explozie şi incendiu.

Dormitul în încăperi cu focul aprins sau în încăperi cu aparate de utilizare nelegate la coşul de fum, prezintă pericol de moarte.

[top]

 

Anexa 18

TERMINOLOGIE

1. ABONAT – consumatorul sau grupul de consumatori care are relaţii contractuale directe cu unitatea de transport sau de distribuţie a gazelor naturale;

2. APARAT DE UTILIZARE – sistemul mecanic complex destinat să consume gaze naturale (combustibil sau materie primă), în condiţii ingienice, economice şi de siguranţă.

3. ARZĂTOR – construcţie mecanică destinată să consume gaze naturale combustibile în condiţii igienice, economice şi de siguranţă, într-un focar sau într-o incintă.

4. AVIZ TEHNIC DE RACORDARE – aviz scris care se dă unui consumator de către regia gazelor naturale, asupra posibilităţilor şi condiţiilor de alimentare cu gaze naturale din sistemul naţional de transport şi distribuţie gaze naturale.

5. BRANŞAMENT – conducta de legătură, prin care circulă gaze naturale nemăsurate de sistemul de distribuţie până la ieşirea din robinetul de branşament, staţia sau postul de reglare.

6. CONDUCTA DE TRANSPORT – conducta prin care gazele naturale sunt transportate de la sursă până la staţiile de predare.

7. CONSUM FRAUDULOS – consumarea oricărei cantităţi de gaze naturale prin încălcarea intenţionată sau din culpă a prezentului regulament, a contractului (abonamentului) de furnizare gaze naturale sau a oricărei alte dispoziţii imperative din normativele tehnice şi din legislaţia în vigoare.

8. CONSUMATOR – persoana fizică sau juridică, beneficiarul instalaţiei de utilizare, racordată la reţeaua furnizorului, prin care primeşte gaze naturale.

9. CONSUMATOR CASNIC ŞI ASIMILAT – persoana fizică ce utilizează gazele naturale în locuinţă pentru necesităţi casnice sau persoană juridică ce utilizează gaze naturale în scopuri social-culturale.

10. CONSUMATOR INDUSTRIAL ŞI SIMILAR – consumatorul care foloseşte gazele naturale în procesul de fabricaţie ca materie primă sau în alte scopuri, respectiv, consumatorul care foloseşte gaze naturale în diverse mijloace de producţie pentru fabricarea unor bunuri de consum.

11. CONSUMATOR DIVERS – orice consumator în afara consumatorului casnic şi a consumatorului industrial şi similar (sedii partide politice, sindicate, asociaţii profesionale, biserici, parohii, bănci, unităţi CEC, sedii ambasade, tribunale, judecătorii şi alte asemenea).

12. DEBIT DE CALCUL – produsul între suma debitelor nominale ale aparatelor de utilizare alimentate şi factorul de încărcare corespunzător numărului de aparate.

13. DEBIT INSTALAT – suma debitelor nominale ale aparatelor de utilizare existente într-o instalaţie de utilizare sau debitul nominal al unui aparat de utilizare.

14. DEBIT NOMINAL (m3N/h) – cantitatea de gaze naturale în volum normal (273,15 K şi 1,01325 bar absolut), care trece, într-o oră, printr-un aparat (contor, regulator, aparat de utilizare, arzător etc.), la presiunea nominală de funcţionare.

15. ECHIPAMENT DE MĂSURARE – aparatura şi ansamblul instalaţiilor unui consumator în vederea măsurării gazelor naturale furnizate.

16. EROARE DE MĂSURARE – eroarea limită admisibilă avizată metrologic.

17. FACTOR DE ÎNCĂRCARE – raportul între încărcarea efectivă şi încărcarea nominală sau debitul nominal.

18. FURNIZOR – unitate specializate care are în obiectul de activitate furnizarea de gaze naturale către consumatori.

19. INSTALATOR AUTORIZAT – persoana fizică cu pregătire şi experienţă în specialitate, care posedă autorizaţie emisă de regia de gaze naturale sau unitatea de distribuţie a gazelor, cu competente în limitele gradului obţinut.

20. INSTALAŢIE DE UTILIZARE – ansamblul de conducte, aparate şi accesorii montate în incinta unui consumator, în aval de robinetul de branşament, respectiv după robinetul de ieşire din staţia sau postul de reglare de la capătul branşamentului, inclusiv focarul şi coşul de evacuare a gazelor de ardere.

21. ÎNCĂRCARE EFECTIVĂ – cantitatea efectivă de gaze care trece într-o oră prin elementul de instalaţie considerat.

22. ÎNCĂRCARE NOMINALĂ – cantitatea de gaz, în volum normal, care trece într-o oră prin conducta considerată, în condiţii nominale de funcţionare.

Pentru conductele aparţinând instalaţiilor de utilizare, încărcarea nominală se poate considera echivalentă cu suma debitelor nominale ale aparatelor de utilizare sau ale arzătoarelor alimentate prin conducta respectivă.

23. INSTALAŢIE EXTERIOARĂ – partea din instalaţia de utilizare care se găseşte în exteriorul clădirilor, între robinetul de branşament, între staţia sau postul de reglare şi robinetul de incendiu montat la intrarea conductei în clădiri.

24. INSTALAŢIE INTERIOARĂ – partea de instalaţia de utilizare din interiorul clădirii, între robinetul de incendiu şi aparatelor de utilizare, inclusiv focarul şi coşul de evacuare a gazelor de ardere.

25. LOC DE CONSUM – amplasamentul instalaţiilor de utilizare ale unui consumator prin care se consumă gaze naturale.

26. OCOLITOR – tronson de ţeavă prevăzut cu robinete de închidere, care face legătura între conducta de intrare şi cea de ieşire a unui aparat de măsură, a unui post sau staţii de reglare, a unui panou de reglare sau măsurare şi altele asemenea, permiţând scoaterea din circuit a elementului respectiv de instalaţie şi alimentarea directă a consumatorului.

27. POST DE REGLARE – ansamblul de aparate, armături şi accesorii, amplasat într-o firidă sau cabină, sau direct pe agregate tehnologice, prin care se face reducerea şi reglarea presiunii gazelor naturale.

28. POST DE REGLARE-MĂSURARE – ansamblul de aparate, armături şi accesorii, amplasat într-o firidă sau cabină, sau direct pe agregate tehnologice, prin care se face reducerea – reglarea presiunii, precum şi măsurarea debitelor de gaze consumate. Postul de reglare-măsurare face reglarea presiunii gazelor într-o singură treaptă.

29. PRESIUNE MINIMĂ DE AVARIE – presiunea minimă necesară pentru menţinerea în funcţiune a agregatelor şi instalaţiilor care condiţionează securitatea acestora şi a personalului.

30. PRESIUNE MINIMĂ TEHNOLOGICĂ – presiunea minima necesara în regim de limitare la consumator, pentru menţinerea în funcţiune, în condiţii de siguranţă, numai a agregatelor şi instalaţiilor impuse tehnologic pentru a evita pierderi de producţie nerecuperabile.

31. RACORD – conducta de legătură între o ramură a instalaţiei exterioare şi instalaţia interioară dintr-o clădire, pavilion, secţie etc.

32. REFULATOR – dispozitiv alcătuit, în principal, din două robinete montate la un stuţ vertical sudat pe conductă, care serveşte la evacuarea în atmosferă a gazelor dintr-o instalaţie.

33. REGIM DE ALIMENTARE SAU RESTRICŢIE – situaţia în care este necesară reducerea între anumite limite a debitului şi a presiunii gazelor naturale la unii consumatori, pentru menţinerea în funcţiune, la parametrii corespunzători, a sistemului naţional de transport şi distribuţie.

34. REGIM DE AVARIE – regim tehnologic caracterizat prin parametrii de funcţionare ai sistemului sau subsistemelor de transport şi distribuţie, cu valori scăzute sub limita necesară asigurării debitului solicitat.

35. REGIM MIXT DE FUNCŢIONARE – regim de funcţionare în care se utilizează concomitent şi/sau separat combustibil lichid şi/sau gaze naturale.

36. REŢEA DE DISTRIBUŢIE – ansamblul de conducte şi accesorii în aval de staţiile de reglare de sector, până la robinetele de braşament ale consumatorilor alimentaţi cu gaze la presiune joasă, respectiv până la ieşirea din posturile sau staţiile de reglare de la capetele braşamentelor.

37. REŢEA DE REPARTIŢIE – reţaua, alimentată din staţiile de predare, destinată să alimenteze staţiile de reglare de sector (de zonă), respectiv staţiile de reglare-măsurare ale consumatorilor importanţi.

38. ROBINET DE BRANŞAMENT – robinetul montat la capătul aval al branşamentului de la care se poate opri în întregime, alimentarea cu gaze naturale a unui consumator.

39. ROBINET DE INCENDIU – robinetul, montat în exteriorul clădirii, la intrarea instalaţiei de utilizare în clădire, de la care se poate opri în întregime furnizarea gazelor naturale în clădirea respectivă, hala industrială etc.

40. SISTEM DE ALIMENTARE – ansamblul compus din conducere, aparate, instalaţii de măsurare şi accesorii, situat între staţiile de predare şi coşurile de evacuare a gazelor de ardere, inclusiv instalaţiile şi construcţiile aferente, destinat să asigure alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor dintr-o localitate.

41. SISTEM, DE DISTRIBUŢIE – ansamblul compus din conducte, aparate, instalaţii de măsurare şi accesorii, situat între staţiile de predare şi robinetele de branşament ale consumatorilor racordaţi la reţeau de presiune joasă, respectiv până la ieşirea din staţiile de reglare măsurare, sau posturile de reglare, de la capetele branşamentelor.

Într-un sistem de distribuţie pot intra una sau mai multe reţele de repartiţie, staţii de reglare de sector şi de zonă, una sau mai multe reţele de zonă de distribuţie, branşamente, staţii sau posturi de reglare la consumatori.

42. SISTEM PAUŞAL – modul de stabilire a consumului de gaze naturale în funcţie de debitul instalat şi de numărul orelor de utilizare pe tipuri de receptoare.

43. SITUAŢIE DE AVARIE ÎN SISTEMUL NAŢIONAL DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE – situaţia în care, datorită avarierii unor instalaţii sau agregate din sectorul de extracţie şi transport de gaze naturale, reducerii importului de gaze naturale sau unor situaţiidificile generate de temperaturi deosebit de scăzute. nu se mai pot menţine principalii parametri ai sistemului naţional de transport sau părţi din acesta.

44. STARE NORMALĂ – stare termodinamică definită prin condiţiile: T = 273,15 K şi P = 1,01325 bar absolut (aprox. 760 mm Hg).

45. STAREA DE REFERINŢĂ (STANDARD) – starea termodinamică definită prin condiţiile: T = 288,15 K şi P = 1,01325 bar absolut.

46. STAŢIE DE PREDARE-PRIMIRE – ansamblul instalaţiilor de reducere şi reglare a presiunii, măsurare a debitului filtrare şi odorizare, prin care gazul din conductele de transport intră în sistemul de distribuţie sau în instalaţia de utilizare a unor consumatori.

47. STAŢIE DE REGLARE MĂSURARE – ansamblul de aparate, armături şi accesorii de reducere-reglare a presiunii şi măsurare a consumului, amplasat într-o construcţie separată, prin care gazele naturale trec:

- din reţeaua de repartiţie în reţeaua de distribuţie (staţie de reglare de sector);

- din sistemul de distribuţie în instalaţiile de utilizare ale consumatorului (staţie de reglare la consumator).

La consumatorii importanţi pot exista staţii de reglare şi în cadrul instalaţiilor de utilizare.

48. TEU DE BRANŞAMENT – piesa de legătură între conducta de distribuţie şi conducta de branşament.

49. TREAPTĂ (REGIM) DE PRESIUNE – intervalul între limita maximă şi minimă a presiunii admise în reţele şi instalaţii.

50. TUB DE PROTECŢIE – tub care canalizează, spre puncte stabilite, eventualele pierderi de fluid, sau protejează conductele împotriva unor acţiuni mecanice sau electrice, care pot conduce la degradarea izolaţiei anticorozive sau a conductei:

- la trecerea prin elementele de construcţie;

- la traversarea sau trecerea pe lângă alte reţele sau construcţii subterane.

[top]

 

Anexa 19

REGLEMENTĂRI TEHNICE PRIVIND LUCRĂRILE DE PROIECTARE ŞI EXECUTARE A SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

1. LEGI, DECRETE, PRESCRIPŢII CU CARACTER GENERAL

- Legea 10/1995 – Lege privind calitatea în construcţii.

- H.G. nr. 766/1997 – pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii.

- H.G. nr. 272/1994 – Regulament privind controlul de stat al calităţii în construcţii.

- H.G. nr. 266/1994 – Clasificarea şi durata normală de funcţionare a mijloacelor fixe.

- H.G. nr. 273/1994 – Regulamentul de recepţie al lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora.

- Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

- O.G. nr. 60/1997 – Ordonanţa Guvernului României privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată cu Legea nr. 212/1997.

2. NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI

- C. 139 – Instrucţiuni tehnice pentru protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice îngropate.

- C. 300 – Normativ de prevenire a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

- I. 12 – Normativ privind efectuarea încercărilor de presiune la conductele tehnologice din oţel.

- I. 14 – Normativ pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate.

- I. 27 – Instrucţiuni privind stabilirea şi verificarea clasei de calitate a îmbinărilor sudate la conducte tehnologice din oţel.

- P. 100 – Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social culturale, agrozootehnice şi industriale.

- P. 118 – Norme tehnice de proiectare în realizarea construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului.

- Normele generale de protecţie a muncii.

- Normele unice de protecţie a muncii în foraj-extracţie, ţiţei, gaze şi transport-distribuţie gaze.

- Instrucţiuni de lucru şi de protecţie a muncii specifice activităţii de distribuţie a gazelor naturale.

- Normele specifice de prevenire şi stingere a incendiilor.

3. STANDARDE DE STAT

3.1. DESENE, SIMBOLURI, TERMINOLOGIE ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ.

- 1. Desene tehnice. Formate.

- 2. Desen tehnice. Scări.

- 185/1. Instalaţii... Semne convenţionale şi culori convenţionale.

- 185/2. Fitinguri şi piese auxilare pentru conducte. Semne convenţionale.

- 185/3. Instalaţii... Armături. Semne convenţionale.

- 185/6. Instalaţii... Aparate de măsurat şi de control. Semne convenţionale.

- 186. Desene tehnice. Scriere.

- 188. Desene tehnice. Reguli de execuţie grafică a cotării în desenul industrial.

- 735. Desene tehnice. Reprezentarea şi marcarea îmbinărilor sudate sau lipite.

- 731/1. Sistemul internaţional de unităţi.

- 737/2.

- 737/3.

- 737/4.

- 737/5.

- 1146. Desen tehnice. Reguli de execuţie grafică a diagramelor.

- 1434. Desene tehnice în construcţii. Linii, cotare, reprezentări convenţionale, indicator.

- 3589/4. Manometre, vacuummetre şi manovacuumetre, indicatoare cu element elastic. Simboluri grafice.

- 6143. Dese tehnice. Desene de ansamblu în desenul industrial.

- 7084/1. Defectele îmbinărilor sudate. Terminologie.

- 7335/1. Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Semne convenţionale.

- 7365. Notarea poziţiilor industriale ale sudurii.

- 8325. Procedee de sudare şi lipire a metalelor. Notare simbolizare.

- 8589. Semne şi culori convenţionale pentru identificarea conductelor.

- 8773. Construcţii metalice. Întocmirea desenelor.

- 9446. Unităţi de măsură care nu fac parte din Sistemul Internaţional de unităţi (SI0.

- 11050. Terminologie. Gaze naturale.

3.2. STANDARDE GENERALE

- 297/1. Indicatoare de securitate. Condiţii de calitate.

- 297/2. Indicatoare de securitate. Reprezentări.

- 1665. Stare normală şi volum normal.

- 2250. Presiuni nominale, presiuni de încercare şi presiuni de lucru maxime admisibile.

- 3317. Gaze combustibile.

- 6914. Defectoscopie. Terminologie.

- 6976. Coroziunea metalelor. Terminologie.

- 8591/1. Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane, executate în săpătură.

- 9312. Subtraversări de căi ferate şi drumuri. Prescripţii de proiectare.

- 9532/2. Examinarea şi autorizarea sudorilor pentru conducte. Examen practic.

3.3. TEHNOLOGII, METODE DE LUCRU

- 5555. Sudarea metalelor. Terminologie.

- 6606. Controlul îmbinărilor sudate prin topire.

- 6662. Îmbinări sudate. Forme şi dimensiuni la rosturile de sudare manuală cu arc electric şi cu gaze.

- 6726. Îmbinări sudate. Forme şi dimensiunile rosturile la sudarea oţelurilor sub strat de flux.

- 6741. Brăţări pentru strângerea mufelor şi a tuburilor de cauciuc pentru ţevi. Prescripţii de montare.

- 7194. Sudabilitatea oţelurilor. Elemente de bază.

- 7365. Sudarea metalelor. Poziţii principale de sudură.

- 9056. Determinarea caracteristicilor mecanice ale metalului depus la sudarea cu gaz.

- 9552. Examinarea îmbinărilor sudate prin topire.

- 9398. Îmbinări sudate prin topre ale oţelurilor. Clase de execuţie.

- 10138. Defectoscopie cu radiaţii penetrante. Condiţii de observare a radiografiilor.

3.4. MATERIALE DIVERSE

- 16. Ulei de in sicativat.

- 263. Tuburi de cauciuc. Tub cu inserţii textile pentru produse petroliere.

- 429. Pigmenţi organici. Miniu de plumb.

- 2484. Bitum pentru protecţia conductelor metalice îngropate.

- 3078. Tuburi de cauciuc. Tub pentru gaz petrolier lichefiat.

- 3932. Brăţări pentru ţevi de instalaţii. Dimensiuni.

- 4581. Supape de blocare a conductelor de gaze naturale.

- 6733. Funduri pentru recipiente. Tipuri şi diametre.

- 6800. Fund pentru protecţia conductelor metalice îngropate.

- 8050. Împâslituri din fibre de sticlă.

- 8832. Compensatoare de dilatare pentru conducte de gaze. Compensatoare U şi Z.

3.5. FITINGURI DIN FONTĂ MALEABILĂ.

- 471. Nomenclator.

- 472. Curbe. Dimensiuni.

- 473. Teuri cu braţe curbe. Dimensiuni.

- 474. Coturi. Dimensiuni.

- 475. Mufe. Dimensiuni.

- 476. Teuri. Dimensiuni.

- 477. Reducţii. Dimensiuni.

- 478. Nipluri. Dimensiuni.

- 479. Teuri cu ramificaţie redusă sau mărită. Dimensiuni.

- 481. Piuliţe pentru racorduri olandeze. Dimensiuni..

- 482. Racorduri olandeze. Dimensiuni.

- 483. Coturi cu racord olandez. Dimensiuni.

- 485. Contrapiuliţe. Dimensiuni.

- 486. Capace. Dimensiuni.

- 487. Dopuri. Dimensiuni.

- 838. Fitinguri. Condiţii generale.

- 7655. Curbe la 45 . Dimensiuni.

- 7696. Curbe cu filet interior şi exterior. Dimensiuni.

- 7696. Curbe la 45 , cu filet interior şi exterior. Dimensiuni.

- 7698. Coturi la 45 . Dimensiuni.

- 7699. Coturi cu filet interior şi exterior. Dimensiuni.

- 7700. Coturi la 45 , cu filet interior şi exterior. Dimensiuni.

- 7701. Mufe reduse. Dimensiuni.

- 7702. Nipluri reduse. Dimensiuni.

- 7703. Teuri cu trecere redusă şi cu ramificaţie redusă, egală sau mărită. Dimensiuni.

- 7704. Cruci reduse. Dimensiuni.

- 7705. Coturi reduse. Dimensiuni.

- 7706. Coturi reduse cu filet interior şi exterior. Dimensiuni.

- 7707. Mufe cu filet interior şi exterior. Dimensiuni.

- 7708. Mufe reduse cu filet interior şi exterior. Dimensiuni.

- 7709. Lungimea filetelor de racordare.

9631. Robinete cu cep. Lungimi de construcţie.

3.6. FINTINGURI DIN OŢEL

- 1801. Fintinguri filetate din oţel forjat Pn 100. Nipluri. Dimensiuni.

- 1802. Fitinguri filetate din oţel forjat Pn 100. Dimensiuni. Reducţii.

- 1803. Fitinguri filetate din oţel forjat Pn 100. Racorduri olandeze. Dimensiuni.

- 1804. Fitinguri filetate din oţel forjat. Dopuri. Dimensiuni.

- 8804. Fitinguri pentru sudare, din oţel. Nomenclator.

- 8805/1. Fitinguri pentru sudare din oţel. Coturi din ţeavă la 90 (1,5D). Dimensiuni.

- 8805/2. Fitinguri pentru sudare din oţel. Coturi din ţeavă la 90 (5 D). Dimensiuni.

- 8806. Fitinguri pentru sudare din oţel. Coturi din ţeavă la 45 (1,5 D). Dimensiuni.

- 8807/1. Fitinguri pentru sudare din oţel. Coturi din ţeavă la 180 (1,5 D). Dimensiuni.

- 8807/2. Fitinguri pentru sudare din oţel. Coturi din ţeavă la 180 (5 D). Dimensiuni.

- 8808. Fitinguri pentru sudare din oţel. Teuri. Dimensiuni.

- 8809. Fitinguri pentru sudare din oţel. Teuri cu ramificaţie redusă. Dimensiuni.

- 8810. Fitinguri pentru sudare din oţel. Reducţii. Dimensiuni.

- 8811. Fitinguri pentru sudare din oţel. capace. Dimensiuni.

- 9807. Fitinguri pentru sudare din oţel. Condiţii generale.

3.7. ŢEVI DIN OŢEL

- 404/1. Ţevi din oţel fără sudură laminate la cald, cu destinaţie comercială.

- 404/3. Ţevi din oţel fără sudură laminate la cald, pentru construcţii.

- 530/1. Ţevi din oţel fără sudură, trase sau laminate la rece, pentru construcţii.

- 530/3. Ţevi din oţel fără sudură, trase sau laminate la rece, pentru construcţii.

- 715/2. Ţevi din oţel trase, pentru industria petrolieră.

- 2099. Elemente pentru conducte. Diametre nominale.

- 6898/1. Ţevi din oţel, sudate elicoidal, pentru conducte.

- 7656. Ţevi din oţel, sudate longitudinal, pentru instalaţii.

- 7657. Ţevi din oţel, sudate longitudinal, pentru construcţii.

- 8726. Ţevi de precizie din oţel, sudate longitudinal, trase sau laminate la rece.

- 11082. Ţevi sudate elicoidal pentru conducte petroliere.

3.8. MATERIALE PENTRU SUDAREA CONDUCTELOR

- 102. Carbură de calciu tehnică.

- 1125/1. Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor. Condiţii generale.

- 1125/2. Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor carbon şi slab aliate. Tipuri şi condiţii tehnice.

- 1125/3. Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor cu granulaţie fină şi a oţelurilor utilizate la temperaturi scăzute. Tipuri şi condiţii tehnice.

1125/4. Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor termorezistente. Tipuri şi condiţii tehnice.

- 1125/5. Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor inoxidabile şi refractare. Tipuri şi condiţii tehnice.

- 1125/6. Electrozi înveliţi pentru încărcare prin sudare. Tipuri şi condiţii tehnice.

- 1126. Sârmă plină de oţel pentru sudare.

- 2031. Oxigen tehnic gazos şi lichid.

- 7242. Eletrozi înveliţi pentru sudarea fontei.

3.9. ARMĂTURI INDUSTRIALE DIN OŢEL

- 1054. Robinete cu sertar Pn 25. Dimensiuni.

- 1180. Robinete cu sertar. Condiţii speciale.

- 7076. Armături industriale din fontă şi oţel. Condiţii generale.

- 8091. Robinet cu sertar Pn 16. Dimensiuni.

- 9525. Robinete cu ventil. Lungimi de construcţie.

- 9526. Robinete cu sertar. Lungimi de construcţie.

3.10. ARMĂTURI INDUSTRIALE DIN FONTĂ

- 1055. Robinete cu cep cu P 1 bar. Condiţii generale.

- 1056. Robinete cu cep, cu mufe. Dimensiuni.

- 1061. Robinete cu cep, cu capăt pentru racordarea tubului de cauciuc. Dimensiuni.

- 1180. Robinete cu sertar. Condiţii speciale.

- 1518. Robinete cu sertar Pn 6 şi Pn 10. Dimensiuni.

- 1519. Robinete cu ventil, cu filetul tijei la exterior, Pn 16. Dimensiuni.

- 1601. Robinete cu cep. Condiţii speciale.

- 1603. Robinete cu cep drepte, cu flanşe, cu presgarnitură Pn 10. Dimensiuni.

- 2401. Robinete cu ventil, cu filetul tijei la interior Pn 16. Dimensiuni.

- 2550. Robinete cu sertar Pn 2,5 şi Pn 4. Dimensiuni.

- 2827. Robinete cu cep drepte cu mufe, fără presgarnitură Pn 6. Dimensiuni.

- 6225. Robinete cu cap conic pentru aparate de gătit cu gaze. Condiţii generale.

- 6480. Robinete cu ventril drept din fontă Pn 10.

- 7076. Armături industriale din fontă şi oţel. Condiţii generale.

- 8090. Robinete cu sertar Pn 16. Dimensiuni.

- 8797. Robinete cu ventil cu filetul tijei la exterior Pn 6. Dimensiuni.

- 9525. Robinete cu ventil. Lungimi de construcţie.

- 9526. Robinete cu sertar. Lungimi de construcţie.

- 9631. Robinete cu cep. Lungimi de construcţie.

3.11. REGULATOARE DE PRESIUNE

- 966. Regulatoare de presiune automate cu acţiune directă. Condiţii generale.

Regulatoare de presiune automate cu acţiune directă tip II.

- 7134. Regulatoare de presiune automate, cu acţionare indirectă. Condiţii generale.

3.12. FLANŞE

- 1155. Flanşe din fontă şi oţel. Clasificare.

- 1156. Flanşe din fontă şi oţel. Condiţii generale.

- 1636. Flanşe din oţel turnat. Flanşe turnate. Dimensiuni.

- 1730. Flanşe din fontă şi oţel. Suprafeţe de etanşare plane Pn 1-400 bari. Dimensiuni.

- 1731. Flanşe din fontă şi oţel. Suprafeţe de etanşare cu canal şi pană Pn 10-100 bari. Dimensiuni.

- 1732. Flanşe din fontă şi oţel. Suprafeţe de etanşare cu prag şi adâncitură Pn 10-100 bari. Dimensiuni.

- 1734. Dimensiuni de legătură ale flanşelor rotunde. Pn 1-6.

- 1735. Dimensiuni de legătură ale flanşelor rotunde. Pn 10-16.

- 1737. Dimensiuni de legătură ale flanşelor rotunde. Pn 25-40.

- 1739. Suprafeţe de etanşare cu prag şi adâncitură Pn 10-40.

- 1749. Flanşe din fontă Pn 10. Dimensiuni.

- 2068. Flanşe din fontă Pn 6. Dimensiuni.

- 2098. Flanşe din oţel turnat. Flanşe turnate cu corpul. Pn 25. Dimensiuni.

- 4269. Flanşe din oţel forjat sau laminat. Flanşe rotunde plate pentru sudare. Pn 6. Dimensiuni.

- 4789. Flanşe din oţel forjat. Flanşe rotunde cu gât pentru sudare în capul ţevii. Pn 6. Dimensiuni.

- 4790. Flanşe din oţel forjat. Flanşe rotunde cu gât pentru sudare în capul ţevii. Pn 2,5. Dimensiuni.

- 4791. Planşe din oţel forjat sau laminat. Flanşe rotunde libere pe ţeavă, pentru ţeavă răsfrântă sau cu inel sudat Pn 6. Dimensiuni.

- 6063. Flanşe din oţel. Flanşe rotunde cu gât pentru sudare în capul ţevii. Pn 25. Dimensiuni.

- 6064. Flanşe din oţel. Flande rotunde cu gât pentru sudare în capul ţevii. Pn 25. Dimensiuni.

- 7451. Flanşe oarbe Pn 6-40. Dimensiuni.

- 7487. Flanşe din fontă şi oţel. Inel intermediar pentru îmbinarea a 2 flanşe cu suprafeţe de etanşare cu canal. P n 10-100. Dimensiuni.

- 7524. Flanşe din oţel forjat sau laminat. Flanşe rotunde libere pe ţeavă cu inel sudat Pn 10. Dimensiuni.

- 7901. Flanşe din oţel forjat sau laminat. Flanşe rotunde libere pe ţeavă, cu inel Pn 16. Dimensiuni.

- 7902. Flanşe din oţel forjat sau laminat. Flanşe rotunde libere pe ţeavă, cu inel. Pn 25. Dimensiuni.

- 8011. Flanşe din oţel forjat sau laminat. Flanşe rotunde, plane pentru sudare Pn 2,5. Dimensiuni.

- 8012. Flanşe din oţel forjat sau laminat. Flanşe rotunde, plane pentru sudare Pn 6. Dimensiuni.

- 8013. Flanşe din oţel forjat sau laminat. Flanşe rotunde, plane pentru sudare Pn 10. Dimensiuni.

- 8014. Flanşe din oţel forjat sau laminat. Flanşe rotunde, plane pentru sudare Pn 16. Dimensiuni.

- 8015. Flanşe din oţel forjat sau laminat. Flanşe rotunde, plane pentru sudare Pn 25. Dimensiuni.

3.13. GARNITURI

- 1733. Garnituri pentru suprafeţe de etanşare plane Pn 2,5-40. Dimensiuni.

- 1740. Garnituri pentru suprafeţe de etanşare cu prag şi adâncitură. Pn 10-100. Dimensiuni.

- 1741. Garnituri pentru suprafeţe de etanşare cu canal şi pană. Pn 10-100. Dimensiuni.

- 1742. Garnituri pentru suprafeţe de etanşare cu prag cu şanţ şi adâncitură. Pn 10-40. Dimensiuni.

- 3498. Plăci de asbest cu cauciuc pentru garnituri. Plăci de marsit.

- 7018. Şnur din asbest pentru garnituri.

- 7019. Plăci din asbest pentru garnituri.

- 7278. Garnituri de cauciuc de uz general. Garnituri de cauciuc rezistent la produse petroliere.

- 7527. Garnituri pentru flanşe din fontă şi oţel. Clasificare.

3.14. ARZĂTOARE ŞI APARATE DE UTILIZARE

- 995. Arzătoare de uz casnic, pentru gaze combustibile, cu cap de ardere circular.

- 3505. Cazan cu vas pentru ruperea presiunii Pn 2,5.

- 3581/1. Sobe cu cazan pentru baie. Condiţii generale.

- 3581/2. Sobe din fontă pentru cazan de baie. Condiţii speciale.

- 3581/3. Cazan din tablă emailată pentru baie.

- 3613. Aparate de gătit cu gaze, pentru uz casnic. Condiţii generale.

- 4394. Arzătoare de uz industrial TD pentru gaze naturale.

- 4395. Armături tip GARI pentru cuptoare industriale. Condiţii generale.

- 6225. Robinete cu cep conic petnru aparate de gătit. Condiţii generale.

- 9149. Instalaţii de ardere şi arzătoare de combustibil gazos şi lichid. Clasificare şi tehnologii.

- 9194. Arzătoare monobloc de gaze naturale. Condiţii generale.

- 9198. Arzătoare pentru cuptoare. Condiţii generale.

- 9270. Arzătoare pentru cazane. Condiţii generale.

3.15. APARATE DE MĂSURARE

- 3598/1. Manometre, vacuummetre şi manovacuummetre, indicatoare cu element elastic. Condiţii generale.

- 3598/2. Manometre, vacuummetre şi manovacuummetre, indicatoare cu element elastic. Tipuri şi dimensiuni principale.

- 3589/3. Manometre, vacuummetre şi manovacuummetre, indicatoare cu element elastic. Cadrane, scări gradate.

- 6526. Manometru diferenţial cu tub în formă de U. Condiţii generale.

- 6681. Contoare de gaze. Condiţii generale.

- 7347/1. Determinarea debitului fluidelor în sistem de curgere sub presiune. Metoda mişcării locale a secţiunii de curgere cu diafragme şi ajutaje.

- 9280. Metode şi mijloace de măsurare pentru debite de gaze. Terminologie şi domenii de aplicare.

3.16. CONSTRUCŢII AFERENTE

- 2308. Capace şi rame din fontă şi beton pentru cămine de vizitare.

- 3417. Coşuri şi canale de fum pentru instalaţii de încălzire centrală. Prescripţii de calcul termotehnice.

- 4326. Firide pentru regulatoare şi contoare.

- 4327. Uşi pentru firide de regulatoare şi contoare.

- 6724. Canale de ventilare naturală a încăperilor din clădiri.

Prescripţii de proiectare.

- 6793. Coşuri şi canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. Prescripţii generale.

- 9660. Canale de aer. Forme şi dimensiuni.

3.17. PROTECŢIA CONTRA COROZIUNII

- 7335/3. Protecţia contra coroziunii. Izolarea exterioară cu bitum a conductelor din oţel.

- 7335/4. Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Electrod de referinţă cu Cu/Cu SO4.

- 7335/5. Protecţia contra coroziunii. Conducte metalice îngropate. Îmbinări electroizolante cu nipluri.

- 7335/6. Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Protejarea conductelor la subtraversări de ape şi la treceri prin cămine.

- 7335/7. Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Îmbinări electroizolante cu flanşe.

- 7335/8. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Priza de potenţial.

- 7335/9. Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Protecţia catodică şi legarea la pământ cu anozi reactivi metalici. Prescripţii tehnice.

- 7335/10. Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Protecţia catodică prin drenaj electric. Prescripţii.

- 7335/11. Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Prescripţii pentru execuţia şi montajul staţiilor de protecţie catodică cu redresori.

- 10028. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel. Clasificarea mediilor agresive.

- 10702/1. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane de oţel. Acoperiri protectoare. Condiţii generale.

- 10166/1. Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane de oţel. Pregătirea mecanică a suprafeţelor.

- 10702/2. Protecţia contra coroziunii, acoperiri protectoare pentru construcţii situate în medii neagresive, slab agresive şi cu agresivitate medie.

- 10904. Determinarea tendinţei la coroziune fisurată sub tensiune a oţelurilor carbon şi slab aliate.

[top]