normativ g052

144
GHID PENTRU INSTALAłII ELECTRICE CU TENSIUNI PÂNĂ LA 1000 V c.a. ŞI 1500 V c.c. Indicativ: GP 052-2000 Cuprins 1. GENERALITĂłI 1.1. Domeniu de aplicare 1.1.1. Prezentul ghid se aplică ca instrument de lucru complementar la normativul I.7, în proiectarea şi executarea lucrărilor de instalaŃii electrice, reabilitările (reparaŃiile capitale) şi modernizările acestora. 1.1.2. Principalele prescripŃii tehnice conexe ale ghidului sunt cuprinse în anexa 1. 1.2. Calitatea instalaŃiilor electrice 1.2.1. Proiectarea şi executarea instalaŃiilor electrice se face astfel încât acestea să realizeze şi să menŃină, pe întreaga durată de utilizare, următoarele cerinŃe: - rezistenŃa şi stabilitatea; - siguranŃa în exploatare; - siguranŃa la foc; - igiena, sănătatea, refacerea şi protecŃia mediului; - economia de energie; - protecŃia împotriva zgomotului. 1.2.2. Materialele electrice (conductoare, cabluri, aparate, echipamente, receptoare) noi, utilizate în instalaŃiile electrice, trebuie să aibă caracteristici tehnice ale căror performanŃe să conducă la îndeplinirea cerinŃelor esenŃiale de calitate, conform Legii 10/95 a calităŃii în construcŃii şi să aibă certificarea de conformitate a calităŃii potrivit prevederilor regulamentului privind certificarea de conformitate a calităŃii produselor folosite în construcŃii aprobat cu HG nr. 766/97. 1.2.3. FacilităŃile de exploatare a instalaŃiilor electrice se asigură prin prevederea în proiecte şi realizarea în execuŃie a unor dispozitive de:

Upload: patran

Post on 24-Oct-2015

133 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

GHID PENTRU INSTALAłII ELECTRICE CU TENSIUNI PÂNĂ LA 1000 V c.a. ŞI 1500 V c.c.

Indicativ: GP 052-2000

Cuprins

1. GENERALITĂłI

1.1. Domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul ghid se aplică ca instrument de lucru complementar la normativul I.7, în proiectarea şi executarea lucrărilor de instalaŃii electrice, reabilitările (reparaŃiile capitale) şi modernizările acestora.

1.1.2. Principalele prescripŃii tehnice conexe ale ghidului sunt cuprinse în anexa 1.

1.2. Calitatea instala Ńiilor electrice

1.2.1. Proiectarea şi executarea instalaŃiilor electrice se face astfel încât acestea să realizeze şi să menŃină, pe întreaga durată de utilizare, următoarele cerinŃe:

- rezistenŃa şi stabilitatea;

- siguranŃa în exploatare;

- siguranŃa la foc;

- igiena, sănătatea, refacerea şi protecŃia mediului;

- economia de energie;

- protecŃia împotriva zgomotului.

1.2.2. Materialele electrice (conductoare, cabluri, aparate, echipamente, receptoare) noi, utilizate în instalaŃiile electrice, trebuie să aibă caracteristici tehnice ale căror performanŃe să conducă la îndeplinirea cerinŃelor esenŃiale de calitate, conform Legii 10/95 a calităŃii în construcŃii şi să aibă certificarea de conformitate a calităŃii potrivit prevederilor regulamentului privind certificarea de conformitate a calităŃii produselor folosite în construcŃii aprobat cu HG nr. 766/97.

1.2.3. FacilităŃile de exploatare a instalaŃiilor electrice se asigură prin prevederea în proiecte şi realizarea în execuŃie a unor dispozitive de:

- comandă (pornire, realizarea anumitor regimuri de funcŃionare şi oprire);

- siguranŃă (oprire de urgenŃă);

- separare (separarea unei părŃi de instalaŃie în caz de reparare sau modificare;

- protecŃie pentru asigurarea securităŃii.

1.2.4. FacilităŃile de întreŃinere se asigură prin alegerea corespunzătoare a materialelor electrice şi prin amplasarea acestora astfel încât să fie accesibile personalului calificat.

1.3. Condi Ńii particulare de func Ńionare

1.3.1 Continuitatea în alimentarea cu energie electrică se asigură, în condiŃiile prevăzute în normativul I.7, prin prevederea unor surse de alimentare de rezervă, destinate alimentării consumatorului în cazul întreruperii alimentării normale şi care pot fi:

- grup electrogen;

- baterii de acumulatoare;

- branşamente separate de reŃeaua de alimentare de distribuŃie, independente de alimentare normală.

1.3.2. Puterea surselor alimentare de rezervă se stabileşte Ńinând seama de puterea cerută de instalaŃia electrică sau partea din instalaŃia electrică care trebuie alimentată de acestea (puterea receptoarelor "de importanŃă deosebită" în funcŃiune simultană) şi de recomandările furnizorului acestor surse.

1.4. Condi Ńii privind influen Ńele externe

1.4.1. Materialele electrice trebuie să poată suporta în funcŃionare normală fără să se defecteze, influenŃele externe existente la locul de amplasare, în mod special praful, umiditatea şi şocurile mecanice.

1.4.2. ProtecŃia materialelor electrice împotriva influenŃelor externe se realizează prin:

- amplasarea în afara spaŃiilor cu pericol;

- carcase şi învelişuri cu grad de protecŃie IP corespunzător;

- amplasarea în spaŃii protejate.

1.4.3. Aparatele electrice de comandă şi protecŃie, precum şi clemele de legătură se amplasează în tablouri electrice cu grad de protecŃie IP corespunzător.

1.5. Protec Ńii pentru asigurare securit ăŃii

1.5.1. InstalaŃiile electrice se proiectează şi se execută astfel încât la folosirea lor în condiŃii care pot fi în mod normal prevăzute, utilizatorii, bunurile acestora şi materialele instalaŃiilor electrice să fie protejate împotriva pericolelor şi a pierderilor ce ar putea rezulta.

1.5.2. În instalaŃiile electrice trebuie asigurată protecŃia împotriva:

- şocurilor electrice prin atingeri directe şi/sau indirecte;

- efectelor termice în funcŃionare normală;

- supracurenŃilor;

- curenŃilor de defect;

- supratensiunilor;

- tensiunilor minime sau lipsa tensiunii.

1.5.3. ProtecŃia utilizatorilor împotriva atingerilor directe nu trebuie să permită atingerea părŃilor aflate sub tensiune în timpul funcŃionării normale.

1.5.4. ProtecŃia utilizatorilor împotriva atingerilor indirecte nu trebuie să permită atingerea unor mase puse sub tensiune ca urmare a unui defect de izolaŃie.

1.5.5. Clasele de protecŃie în care se încadrează materialele electrice din punct de vedere al protecŃiei la şocuri electrice, trebuie să fie conform STAS 11054.

1.5.6. ProtecŃia împotriva efectelor termice în funcŃionare normală trebuie realizată instalând materialele electrice astfel încât să fie eliminate atât riscul aprinderii materialelor şi substanŃelor inflamabile şi a materialelor combustibile datorită temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice cât şi riscul ca utilizatorii să sufere arsuri.

1.5.7. ProtecŃia împotriva supracurenŃilor, de suprasarcină sau de scurtcircuit, trebuie să asigure utilizatorilor, materialelor instalaŃiilor electrice şi bunurilor utilizatorilor protecŃia împotriva temperaturilor foarte ridicate sau a solicitărilor mecanice datorate supracurenŃilor din conductoare active,

1.5.8. ProtecŃia împotriva curenŃilor de defect trebuie să asigure protecŃia conductoarelor, altele decât cele active, şi a altor părŃi destinate a fi parcurse de curenŃii de defect, astfel încât să poată suporta curenŃii respectivi fără a atinge temperaturi foarte ridicate şi tensiunile de atingere să nu depăşească tensiunea maximă admisă (50V).

1.5.9. ProtecŃia împotriva supratensiunilor trebuie să asigure protecŃia utilizatorilor şi a bunurilor acestora precum şi a materialelor electrice împotriva efectelor unui defect între părŃi active ale circuitelor de tensiuni diferite şi să limiteze tensiunile interne de comutaŃie sau externe din descărcări atmosferice la valori admise de Ńinere ale izolaŃiei aparatelor electrice.

1.5.10. ProtecŃia împotriva căderilor de tensiune trebuie să deconecteze echipamentele elecrice la căderi de tensiune sub valoarea minimă admisă sau la dispariŃia tensiunii, evitând repornirea motoarelor la revenirea tensiunii. Ea este foarte importantă pentru motoare în general şi pentru motoarele sincrone în special.

[top]

2. SCHEME DE LEGARE LA P ĂMÂNT

2.1. La instalaŃiile electrice, conform normativului I.7, sunt avute în vedere trei tipuri de scheme de legare la pământ: TT, TN şi IT.

2.2. Schemele de legare la pământ sunt simbolizate conform SR CEI 364 prin 2, 3 sau 4 litere având următoarele semnificaŃii:

• prima literă - situaŃia alimentării în raport cu pământul:

T - legare directă la pământ (neutru distribuit); I - nici un conductor activ nu este legat la pământ sau un punct (punctul neutru) al reŃelei este legat la pământ printr-o impedanŃă;

• a doua literă - situaŃia maselor instalaŃiei alimentare în raport cu pământul:

T - masele sunt legate direct la pământ, independent de eventuala legare la pământ a alimentării; N - masele instalaŃiei alimentate sunt legate direct la punctul neutru al sursei de alimentare care este legat la pământ;

• alte litere - dispunerea conductorului neutru (N) şi a conductorului de protecŃie (PE):

C - conductor PEN, funcŃiile conductorului neutru (N) şi conductorului de protecŃie (PE) sunt îndeplinite de acelaşi conductor (PEN); S - funcŃiile conductorului neutru (N) şi a conductorului de protecŃie (PE) sunt îndeplinite de conductoare separate. SCHEMA TT 2.3. Schema TT are următoarele caracteristici (vezi fig. 2.1 şi fig. 2.2): - punctul neutru al alimentării este legat direct la pământ; - masele instalaŃiei electrice sunt legate la prize de pământ distincte, din punct de vedere electric, de priza de pământ a alimentării. 2.4. În schema TT, curentul de defect Id dintre fază şi masă are o valoare inferioară curentului de scurtcircuit dar poate fi suficient de mare pentru a provoca apariŃia unei tensiuni de atingere periculoase. RezistenŃa de dispersie Rm a prizei de pământ a maselor trebuie să aibă o valoare astfel aleasă încât, în cazul unui defect, tensiunea de atingere să nu depăşească valoarea limită admisă de 50 V.c.a. şi 120 V.c.c. Curentul de defect Id trebuie să îndeplinească condiŃia:

în care: Id, curentul de defect (A);

Rm, rezistenŃa de dispersie a prizei de pământ a maselor instalaŃiei electrice (Ω); UL, tensiunea limită admisă (V). 2.5. În cazul schemei TT se pot folosi pentru protecŃia împotriva defectelor de izolaŃie dispozitive diferenŃiale reziduale al căror curent diferenŃial nominal (I∆n) se alege astfel încât să fie respectată condiŃia:

I∆n ≤ Id

2.6. În cazul în care curentul de defect Id calculat depăşeşte curentul de rupere al întreruptorului asociat dispozitivului diferenŃial rezidual utilizat, acesta trebuie însoŃit obligatoriu de dispozitive de protecŃie împotriva curenŃilor de scurt circuit (siguranŃe fuzibile sau întreruptoare automate). SiguranŃele fuzibile se aleg conform relaŃiei:

If ≤ In

în care:

If, curentul de funcŃionare al fuzibilului într-un timp t ≤ 0,4 s pentru tensiunea de 230/400 V.c.a. (A); In, curentul pe care dispozitivul diferenŃial îl suportă în funcŃionare normală (A). Releele electromagnetice ale întreruptoarelor automate se aleg Ńinând seama de relaŃia:

Im ≤ In

în care: Im, curentul de funcŃionare instantanee a releului electromagnetic (A). 2.7. Toate masele protejate de acelaşi dispozitiv diferenŃial trebuie legat la aceeaşi priză de pământ. 2.8. Toate masele simultan accesibile trebuie legate la aceeaşi priză de pământ. SCHEMA TN 2.9. Schema TN are următoarele caracteristici: - punctul neutru al alimentării este legat direct la pământ; - masele instalaŃiei electrice sunt legate la punctul neutru prin conductoare de protecŃie. 2.10. Se disting trei tipuri de scheme TN, în funcŃie de modul dispunere a conductorului neutru şi a conductorului de protecŃie: - Schema TN-S, în care conductorul de protecŃie (PE) este diferit de conductorul neutru (N) şi este utilizat în întreaga instalaŃie (vezi fig. 2.3.) - Schema TN-C-S, în care funcŃiile de neutru (N) şi de protecŃie (PE) sunt îndeplinite de un singur conductor (PEN) pentru o porŃiune a schemei (vezi fig. 2.4.) - Schema TN-C, care în funcŃiile de neutru (N) şi de protecŃie (PE) sunt îndeplinite de acelaşi conductor (PEN) în întreaga schemă (vezi fig. 2.5 şi fig. 2.6). Schema TN-S şi schema TN-C pot fi utilizate în aceeaşi instalaŃie cu condiŃia ca schema TN-S să fie realizată întotdeauna în aval şi niciodată în amonte faŃă de TN-C. 2.11. În schema TN, deoarece valoarea impedanŃei Z a buclei de defect este mică (aceasta fiind constituită numai din elemente galvanice - conductoare active şi de protecŃie) şi curentul de defect Id, între fază şi masă, ia valori mari. RelaŃia pentru determinarea lui Id este următoarea:

în care: Uf, tensiunea de fază (V);

Z, impedanŃa buclei de defect (Ω).

În exploatare, pentru Z cu valori de cca. 0,1 Ω rezultă un curent de defect:

Curentul de defect Id în schema TN este practic un curent de scurtcircuit. În schema TN trebuie deci să se prevadă o protecŃie la scurtcircuit ca şi în schema TT (vezi art. 2.6.). 2.12. În caz de defect, tensiunea de atingere nu trebuie să depăşească valoarea limită admisă şi deci trebuie să fie îndeplinită relaŃia:

ZB x Im = UL ≤ 50 V.c.a. sau 120 V.c.c. în care:

ZB, impedanŃa buclei de defect (Ω); Im, curentul de funcŃionare instantanee a releului electromagnetic (A); UL, tensiunea limită admisă (V). Dacă această condiŃie nu poate fi îndeplinită, se impune realizarea de legături echipotenŃiale suplimentare sau prevederea de dispozitive diferenŃiale reziduale de protecŃie. Face excepŃie schema TN-C în care executarea legăturilor echipotenŃiale este obligatorie în orice situaŃie. 2.13. În cazul schemei TN-S se pot folosi dispozitive diferenŃiale reziduale pentru protecŃia împotriva defectelor de izolaŃie (protecŃia instalaŃiei şi a utilizatorilor împotriva efectelor curenŃilor de defect), deoarece datorită separării conductorului neutru (N) de conductorul de protecŃie (PE), funcŃionarea dispozitivului diferenŃial este posibilă. 2.14. În cazul schemei TN-C nu se pot folosi dispozitive diferenŃiale împotriva curenŃilor de defect datorită utilizării unui singur conductor cu funcŃia de neutru şi de protecŃie (PEN). În acest caz funcŃionarea dispozitivelor diferenŃiale reziduale nu este posibilă. 2.15. În schema TN, dispozitivele de protecŃie la scurtcircuit (siguranŃe fuzibile sau relee electromagnetice) pot asigura şi protecŃia împotriva şocurilor electrice prin atingere indirectă. 2.16. Pe conductorul PEN (schema TN-C) este interzisă montarea oricărui dispozitiv de separare, protecŃie sau comandă. 2.17. Schema TN este recomandată în cazul alimentării consumatorilor echipaŃi cu receptoare care au curent de fugă mare (reŃele de calculatoare, receptoare electrotermice etc.). NOTĂ: Curentul de fugă este curentul care circulă necontrolat la pământ sau între elemente conductoare externe într-un circuit fără defect. SCHEMA IT 2.18. Schema IT are următoarele caracteristici: - punctul neutru al alimentării este fie izolat faŃă de pământ, fie legat de pământ printr-o impedanŃă Z; - masele instalaŃiei electrice alimentate sunt legate la pământ separat faŃă de neutrul alimentării. Schema IT (vezi fig. 2.7) este specifică în cazul alimentării consumatorilor din posturi de transformare proprii, prevăzute cu personal calificat de întreŃinere. 2.19. În schema IT, curentul Idl care apare la primul defect între o fază şi masă (vezi fig. 2.8) are o valoare prea mică pentru a putea provoca apariŃia unei tensiuni periculoase, dar permite continuarea alimentării. RelaŃia pentru determinarea lui Idl în schema IT este următoarea:

în care: Uf, tensiunea de fază (V);

Rs, rezistenŃa de dispersie a prizei de pământ a surse (Ω);

Rc, rezistenŃa de dispersie a prizei de pământ a consumatorului (Ω);

Z, impedanŃa de legare la pământ a neutrului (Ω);

Zl, impedanŃa de defect (Ω). Curentul primului defect se poate închide prin impedanŃa Z de legare la pământ a neutrului şi în acest fel se poate semnaliza apariŃia defectului.

Trebuie prevăzut un echipament de control permanent al izolaŃiei (CPI) care la trecerea curentului de defect Idl, semnalizează apariŃia primului defect de izolare. În schema IT, limitarea intensităŃii curentului primului defect poate fi obŃinută fie prin absenŃa legăturii la pământ a punctului neutru, fie prin folosirea unei valori mari prin impedanŃa Z inserate între neutru şi pământ.

În practică se alege o impedanŃă Z cu valori cuprinse între 1000...2000 Ω. Rezultă următorul domeniu de valori pentru curentul primului defect Idl.

Zl, Rs, Rc pot fi neglijate în relaŃie. 2.20. În cazul apariŃiei celui de-al doilea defect, impedanŃa Zj a buclei de defect scade până la valori apropiate de zero, ceea ce conduce la apariŃia unui curent de defect Id2, practic un curent de scurtcircuit care poate fi stabilit cu relaŃia:

în care: U, tensiunea de linie (V); Z2, impedanŃa circuitului (Ω). Pentru o valoare a impedanŃei Z2 de 0,1V se obŃine:

În schema IT este deci necesară prevederea unor dispozitive de protecŃie împotriva curenŃilor de scurtcircuit (siguranŃe fuzibile sau relee electromagnetice) care se aleg conform relaŃiilor de la art. 2.6. 2.21. Schema IT impune legături echipotenŃiale suplimentare pentru masele instalaŃiei sau, în lipsa acestora, dispozitive diferenŃiale reziduale având caracteristici alese conform art. 2.5. 2.22. În schema IT, la apariŃia unui al doilea defect, protecŃia împotriva şocurilor electrice se asigură: - în aceleaşi condiŃii ca şi în cazul schemei TN, dacă toate masele sunt conectate între ele; - în aceleaşi condiŃii ca şi în cazul schemei TT, dacă masele nu sunt legate între ele. SituaŃii practice de utilizare a schemelor de legare la pământ 2.23. În funcŃie de particularităŃile reŃelei de alimentare schemele de legare la pământ se pot alege conform tabelului 2.1. Tabelul 2.1.

Alegerea tipului schemei de legare la p ământ în func Ńie de particularitatea re Ńelei de alimentare

ReŃeaua de alimentare Admis Recomandat Neadmis

- de lungimi foarte mari cu prize bune de împământare ale maselor

TN TT IT

- de lungimi foarte mari, cu prize proaste

de împământare (peste 30 Ω) TT - IT, TN

- expuse frecvent la câmpuri electromagnetice perturbatoare (de ex. relee RTV)

TN TT IT

- care necesită continuitate în alimentare IT - TT, TN

* Este necesară schimbarea schemei de legare la pământ dacă aceasta este în exploatare. 2.24. După tipul receptoarelor, schemele de legare la pământ se pot alege conform tabelului 2.2. Tabelul 2.2

Alegerea tipului schemei de legare la p ământ în func Ńie de tipul receptoarelor

Tipul receptoarelor Admis Recomandat Neadmis

Receptoarele slab izolate (cuptoare electrice, aparate de sudură, unelte încălzitoare, termoplonjoare, aparate de bucătărie)

TN TT IT

Receptoare cu riscuri în exploatare (palane, convertizoare) a căror deplasare generează defecte frecvente

TT - IT, TN

Echipamente electronice, calculatoare, automate programabile

TN TT IT

Receptoare cu rol de asigurare a securităŃii sau care necesită continuitate în alimentare

IT - TT, TN

Alte tipuri de receptoare TT - IT, TN * Este necesară schimbarea schemei de legare la pământ dacă aceasta este în exploatare. 2.25. Este impusă o anumită schemă de legare la pământ în următoarele cazuri: - la clădiri alimentate din reŃeaua publică - schema TT; - la săli de operaŃie - schema IT; - la echipamente electronice de putere, tehnică de calcul, maŃini de gătit electrice, având curenŃi de fugă de valori mari - schema TN. 2.26. La alegerea schemei de legare la pământ se recomandă să se aibă în vedere comportarea acestora în funcŃie de cerinŃele prezentate în tabelul 2.3. Tabelul 2.3.

Alegerea tipului de schem ă în exploatare a schemelor de legare la p ământ

Cerin Ńă Comportarea în exploatare a schemelor de legare la pământ

ProtecŃie împotriva şocurilor electrice

Comportare identică dacă sunt executate şi utilizate conform normelor

ProtecŃie împotriva riscurilor de incendiu de origine electrică

În schemele TT şi IT (la un prim defect de izolaŃie) intensitatea curentului de defect este mică, pericolul de incendiu este deci mic.

În schemele TN fără dispozitive diferenŃiale - la un defect

impedant protecŃia nu este suficientă.

Schema TN-C în exploatare normală - risc de incendiu mai mare decât la celelalte.

Continuitate în alimentare Schema IT - siguranŃa totală în cazul unui defect de izolaŃie. Exploatarea corectă nu permite un al doilea defect.

ProtecŃie contra supratensiunilor

Toate schemele de legare la pământ pot necesita protecŃie la supratensiuni.

ProtecŃie contra perturbaŃiilor electromagnetice

Schemele TT, TN-S şi IT pot satisfae toate criteriile de compatibilitate electromagnetică.

Limite de proiectare şi exploatare

Schema TT şi schema TN-S realizate cu protecŃie diferenŃială sunt cele mai sigure.

Schema TN-S fără protecŃie diferenŃială cere respectarea lungimilor distribuŃiilor impuse de protecŃia împotriva atingerilor indirecte.

Schema IT cere un serviciu competent de întreŃinere.

Schema TN-C nu se poate folosi în circuitele mobile sau pentru secŃiuni sub 10 mm2 Cu şi 16 mm2 Al.

[top]

3. ELEMENTE DE CALCUL ŞI DIMENSIONARE A INSTALA łIILOR ELECTRICE 3.1. Dimensionarea instalaŃiilor electrice de joasă tensiune presupune: - determinarea puterii absorbite şi de calcul pentru circuite şi coloane; - determinarea curentului de calcul al circuitelor şi coloanelor electrice, curent ce stă la baza întregului calcul; - determinarea curentului de scurtcircuit în diferite puncte ale instalaŃiei; - alegerea secŃiunii conductelor sau cablurilor electrice pentru condiŃiile concrete de utilizare (regim permanent sau intermitent) şi de montare (în tuburi de protecŃie, în aer, în sol etc.); - verificarea secŃiunilor alese la pierderea de tensiune în funcŃionare şi în regim de scurtă durată (pornirea motoarelor); - alegerea tuburilor de protecŃie pentru conductele electrice ale circuitelor şi coloanelor; - alegerea caracteristicilor aparatelor de acŃionare, de protecŃie şi de măsură; - stabilirea traseelor circuitelor electrice; - organizarea şi dimensionarea tablourilor electrice. 3.2. Determinarea puterii instalate şi a puterii de calcul pentru circuite şi coloane 3.2.1. Pentru dimensionarea circuitului de alimentare a unor receptoare trebuie determinată puterea electrică absorbită de la reŃea de acestea, iar pentru dimensionarea coloanei de alimentare a unui tablou trebuie determinată puterea electrică absorbită de diferitele grupuri de receptoare, respectiv de circuitele acestora alimentate din tablou.

3.2.2. Puterea electrică absorbită, denumită convenŃional putere de calcul Pc, depinde de puterea instalată Pi şi randamentul receptorului η, precum şi de încărcarea lui (Ci). În cazul în care din circuitul sau coloana respectivă se alimentează mai multe receptoare, trebuie să se Ńină seama şi de simultaneitatea acestora în funcŃionare (Cs). Puterea de calcul Pc se poate determina cu relaŃia următoare: Pc = Cc x Pi

în care: Pi, puterea instalată a circuitului (coloană) (kW); Cc, coeficientul de cerere, conform relaŃiei: Cc = Ci x Cs

unde: Ci, coeficientul de încărcare a receptorului (raportul dintre puterea cu care este încărcat receptorul şi puterea instalată a acestuia); Cs, coeficientul de simultaneitate al circuitului. Coeficientul de cerere depinde de tipul receptoarelor şi de regimul lor de funcŃionare. În tabelul 3.3. se dau valori determinate statistic pentru coeficienŃii de cerere. Pentru alte situaŃii, Cc se stabileşte de către proiectant împreună cu tehnologul. 3.2.3. Puterea instalată pentru un circuit sau o coloană, Pi, este egală cu suma puterilor nominale Pn ale receptoarelor alimentate, cu următoarele precizări: - pentru instalaŃii de iluminat cu lămpi cu incandescenŃă (cuptoare cu rezistenŃă şi băi de electroliză), puterea instalată este egală cu suma puterilor nominale ale lămpilor, cuptoarelor, respectiv băilor; - pentru instalaŃii de iluminat cu lămpi de descărcări, puterea instalată este egală cu suma puterilor nominale ale lămpilor şi balasturilor; - pentru motoare electrice cu regim de lucru practic permanent, puterea instalată este egală cu puterea nominală Pn indicată pe maşină (puterea la axul motorului); în cazul motoarelor electrice cu regim intermitent de lucru,

puterea nominală a motorului se înmulŃeşte cu (DC durata relativă de conectare); - pentru cuptoarele electrice alimentate prin transformator propriu, puterea instalată Pi = Sncosφn în care Sn şi

cosϕn sunt puterea nominală şi factorul de putere al cuptorului. 3.3. Determinarea curentului de calcul al circuitului şi coloanelor 3.3.1. În cazul circuitelor monofazate pentru receptoare de iluminat şi de prize, curentul de calcul se poate determina cu relaŃia:

în care: Ic, curentul de calcul al circuitului (A); Pi, puterea instalată a circuitului stabilită conform art. 3.3.2 (W); Uf, tensiunea de fază (V);

cosϕ, factorul de putere al receptoarelor, stabilit conform 3.3.3. Dacă din circuitul de prize monofazat se alimentează un receptor de forŃă, curentul de calcul se stabileşte cu relaŃia:

în care:

Ic, Pi, Uf, cosϕ au semnificaŃiile de mai sus;

η, randamentul receptorului, stabilit conform art. 3.3.4.

3.3.2. Puterile instalate maxime Pi pe un circuit de iluminat şi prize, conform valorilor prevăzute în normativul I.7, sunt următoarele: a) pe un circuit de iluminat: - în general, PiL = 3 kW - în apartamente cu putere instalată de 6 kW, PiL = 1 kW; - în apartamente cu putere instalată de 10 kW, PiL = 1,5 kW; - circuite din spaŃiile comune ale clădirilor de locuit, PiL = 1 kW; b) pe un circuit de prize generale din clădiri de locuit şi social-culturale, PiP = 2 kW; c) pe un circuit de priză separat pentru receptoare de forŃă monofazate (maşini de gătit electrice, de spălat vase, de spălat rufe, de condiŃionare, boilere etc.) Pi = Pn a receptorului.

3.3.3. Factorul de putere cosϕ poate avea următoarele valori:

- pentru lămpi cu incandescenŃă şi încălzitoare electrice, cosϕ = 1;

- pentru lămpi fluorescente cu factor de putere ameliorat şi alte lămpi cu descărcări, cosϕ = 0,95;

- pentru lămpi fluorescente cu factor de putere neameliorat, cosϕ = 0,3...0,5;

- pentru circuite de prize, cosϕ = 0,8.

În tabelul 3.1. se dau valorile pentru cosϕ şi tgϕ pentru câteva receptoare uzuale. Tabelul 3.1.

Valorile cos ϕϕϕϕ şi tg ϕϕϕϕ pentru cele mai uzuale receptoare

Tipul receptorului Procent de înc ărcare a receptorului

cos ϕϕϕϕ tgϕϕϕϕ

Motor asincron 0%

25%

50%

75%

100%

0,17

0,55

0,73

0,80

0,85

5,80

1,52

0,94

0,75

0,62

Lămpi incandenscente - ≈ 1 ≈ 0

Lămpi fluorescente necompensate - 0,3÷0,5 3,18÷1,73

Lămpi fluorescente compensate - 0,95 0,33

Lămpi cu descărcări - 0,4÷0,6 2,29÷1,33

Cuptoare cu rezistenŃă, cuptoare cu inducŃie cu compensare proprie

- ≈ 1

≈ 0,85

≈ 0

≈ 0,62

Transformator monofazat de sudare cu arc

- ≈ 0,5 ≈ 1,73

Grup convertizor motor electric pentru sudare

- 0,7÷0,99 1,02÷0,48

Transformator-redresor de sudare cu arc

- 0,7÷0,8 1,02÷0,75

Cuptoare electrice cu arc - 0,8 0,75

3.3.4. Randamentul η al receptoarelor de forŃă monofazate, dacă nu este cunoscut din prospectul receptorului, se poate considera egal cu 0,8. El variază, având valori sub 0,8 la motoare de puteri mici, sub 3 kW şi scade dacă motorul este sub sau supraîncărcat, aşa cum se vede din tabelul 3.2.

vTabelul 3.2.

Varia Ńia randamentului motoarelor asincrone în func Ńie de sarcin ă

Randamentul in % la diverse sarcini din sarcina nom inala, ηηηη

1 2 3 4

50% 75% 100% 120%

93,5 95 95 94,5

92,5 94 94 93,5

91,5 93 93 92,5

91 92 92 91,5

90 91 91 90

89 90 90 89

88 89 89 88

87 88 88 87

86 87 87 86

85 86 86 85

84 85 85 83,5

83 84 84 82,5

82 83 83 81,5

81 82 82 80,5

80 81 81 79,5

79 80 80 78,5

77 79,5 79 77,5

75,5 78,5 78 76,5

74 77,5 77 75

73 76 76 74

72 75 75 73

71 74 74 72

70 73 73 71

68 72 72 71

67 71 71 69

66 70 70 68

65 69 69 67

64 67,5 68 66

62 66,5 67 65

61 65 66 64

60 64 66 64

59 63 64 62

57 62 63 61

56 60,5 62 60,5

55 59,5 61 59,5

54 58,5 60 58,5

53 58 59 57

52 57 58 56

51 55 57 55

49 54 56 54

47 52 55 53

46 51 54 52

45 50 53 51

3.3.5. În cazul circuitelor trifazate pentru receptoare de iluminat, curentul de calcul se determină cu relaŃia următoare (în condiŃiile în care repartizarea pe circuite este practic uniformă):

în care:

Pi, puterea instalată a circuitului trifazat (W);

U, tensiunea de linie (V);

cosϕ, factorul de putere al circuitului care se stabileşte în condiŃiile art. 3.3.3

Puterea instalată pe un circuit trifazat de iluminat, conform normativului I.7, trebuie să fie de cel mult 8 kW.

3.3.6. Circuite trifazate pentru circuite de iluminat se utilizează în cazul sistemelor de iluminat cu număr mare de corpuri de iluminat (săli de sport, de spectacole, în hale industriale etc.) şi atunci când este necesară limitarea la maxim a efectului stroboscopic al lămpilor cu descărcări (în săli de sport, hale industriale etc.).

3.3.7. Dintr-un circuit trifazat pentru un receptor de forŃă, de obicei se alimentează un singur receptor, astfel încât curentul de calcul se poate determina cu relaŃiile următoare:

(pentru funcŃionarea receptorului în regim nominal)

(pentru funcŃionare la sarcină diferită de cea nominală)

in care:

Pi, puterea instalată a receptorului de forŃă; Pi este o putere electrică activă absorbită, în relaŃie nu se foloseşte η;

cosϕ, η, factorul de putere şi randamentul corespunzătoare regimului normal de funcŃionare;

Ci, coeficientul de încărcare al receptorului care trebuie stabilit de proiectant sau tehnolog. În tabelele 3.1 şi 3.2 se dau valorile randamentelor şi factorilor de putere pentru motoarele asincrone la încărcare de 50%, 75%, 100% şi 120%.

În tabelul 3.3 se dau valorile pentru Cc, Ci, cosϕ şi tgϕ pentru o serie de receptoare.

Tabelul 3.3.

Coeficien Ńi de cerere C c şi de înc ărcare C i factori de putere cos ϕϕϕϕ şi tg ϕϕϕϕ pentru diferite categorii de receptoare

Nr. crt. Categorii de receptoare Ci Cc cos ϕϕϕϕ tgϕϕϕϕ

0 1 2 3 4 5

1 Motoare bine încărcate cu funcŃionare continuă ale ventilatoarelor, pompelor, compresoarelor, benzilor rulante, transportoarelor, convertizoarelor, maşinilor de sudare cu mai multe puncte de lucru, transmisiilor etc.

0,75 0,5 0,8 0,74

2 Motoarele ventilatoarelor pentru condiŃionarea aerului şi aerotermelor

0,70 0,25

3 Motoarele maşinilor unelte cu acŃionare individuală şi regim greu de lucru normal (strunguri, maşini de găurit, freze etc.)

0,20 0,10 0,60 1,73...1,32

4 Motoarele maşinilor unelte cu acŃionarea individuală şi regim greu de lucru (prese de ştanŃat cu excentric, strunguri automate, strunguri de cojit, freze pentru roŃi dinŃate etc.)

0,25 0,12 0,60 1,17

5 Motoarele maşinilor unelte cu acŃionare individuală şi regim foarte greu de lucru (tamburi de curăŃat, mori cu bile, maşini de sfărâmat, maşini de forjat şi de trefilat cu arbore cotit, ciocane cu transmisie etc.)

0,365 0,14 0,75 1,19

6 InstalaŃii de preparare a pământurilor şi nisipurilor 0,4...0,5 0,30 0,75 0,88

Motoare electrice cu funcŃionare intermitentă (macarale, funiculare, căi cu role, mese de ridicat, foarfece)

- cu regim usor; 0,10 0,05 0,5 1,32

7

- cu regim greu; 0,15 0,08 0,5 1,73

8 Aparate de încălzire, cuptoare cu rezistenŃe, cuptoare de uscat, fierbătoare de clei, băi etc.

0,6...0,85 0,6...0,35 1,0 0,0

9 Transformatoare pentru sudare cu arc 0,37 0,09 0,35 2,28

10 Aparate de sudare cap la cap şi prin puncte, încălzitoare pentru nituri, încălzitoare pentru bandaje etc.

0,43 0,15 0,6 1,32

11 Grupuri motor generator pentru sudare cu un singur punct de lucru

0,30...0,51 0,12 0,5 1,73

Cuptoare de inducŃie

- de joasa frecventa 0,8 0,45 0,35 2,67

12

- de inalta frecventa 0,8

13 Cuptoare cu arc pentru topirea oŃelului

0,65...0,75 0,4...0,48 0,8...0,9 0,74...0,48

14 Cuptoare cu arc pentru topire neferoase

0,78 0,45 0,75 0,88

InstalaŃii de iluminat

- depozite 0,5

- cazărmi, creşe 0,6

- complexe spitaliceşti 0,65

- complexe de învăŃământ 0,8

- complexe administrative 0,8

- complexe industriale 0,8

- complexe comerciale 1,0

- reclame şi firme luminoase 1,0

15

- iluminat de siguranŃă 1,0

- iluminat exterior 1,0

3.3.8. Un circuit trifazat de forŃă poate alimenta mai multe receptoare în cazurile prevăzute în normativul I.7 în următoarele condiŃii: dacă ele sunt de aceeaşi natură şi sunt utilizate în acelaşi scop, puterea lor nedepăşind 15 kw şi dacă au protecŃie comună la scurtcircuit.

În anexa 2 se dau, pentru cazul garsonierelor şi apartamentelor din blocuri de locuinŃe, valorile coeficientului de cerere, de simultaneitate şi ale curenŃilor de calcul precum şi secŃiunile conductoarelor coloanelor.

3.3.9. În cazul coloanelor monofazate pentru tablouri de iluminat şi prize (folosite pentru tablouri cu puteri instalate mici în clădiri de locuit şi social-culturale), curentul de calcul se stabileşte cu relaŃia următoare:

în care:

Pc = Pi, puterea instalată a tabloului, egală cu suma puterilor instalate ale circuitelor alimentate din tablou (W);

Uf tensiunea de fază (V);

cosϕmed factorul de putere mediu al receptoarelor alimentate din tablou, care pentru receptoare preponderent de

lumină este cosϕmed = 0,95, iar dacă puterea receptoarelor alimentate din priză este semnificativă (>30%), se

poate lua cosϕmed = 0,9; atunci când se cunoaşte cu precizie destinaŃia circuitelor de priză, respectiv caracteristicile

electrice ale receptoarelor, cosϕmed se determină astfel:

unde: lca şi lcr sunt componentele activă şi reactivă ale curentului de calcul care se pot calcula conform relaŃiilor de la art. 3.3.10.

3.3.10. Pentru coloanele trifazate pentru tablouri pentru iluminat şi prize având puterea uniform distribuită pe faze, curentul de calcul pe fază se determină cu relaŃia de la art. 3.3.5. Puterea instalată pe tablou, Pi, rezultă din însumarea puterilor instalate ale circuitelor electrice alimentate din tablou.

Dacă circuitele de priză au o putere comparabilă cu cea a receptoarelor de lumină, trebuie să se determine curentul de calcul pentru fiecare fază a tabloului sau numai pe faza pe care puterea instalată a prizelor este cea mai mare. La alegerea secŃiunii coloanei este necesar să fie luată în considerare valoarea cea mai mare a curentului de fază.

RelaŃia pentru determinarea curentului de calcul este următoarea:

în care:

Ica, componenta activă a curentului de calcul (A), care poate fi stabilită cu relaŃia:

Icr, componenta reactivă a curentului de calcul care poate fi stabilită cu relaŃia:

unde simbolurile "I" şi "p"se referă la circuitele de iluminat, respectiv de priză ale fazei respective;

tgϕ l si tgϕp se determină considerând cosϕ l = 0,95...1 şi cosϕp = 0,8;

ηp randamentul care se poate considera 0.8.

3.3.11. La coloanele trifazate cum sunt cele generale de iluminat, coloanele colective ale firidelor de alimentare din clădirile de locuit şi coloanele magistrale, relaŃia generală de la art. 3.3.5. pentru curentul de calcul devine:

în care:

Cs, Ci, Pi, cosϕ, η au semnificaŃiile cunoscute din articolele precedente cu următoarele precizări:

Coeficientul de simultaneitate Cs al receptoarelor alimentate din coloană poate avea următoarele valori:

- pentru coloanele tablourilor iluminatului de siguranŃă, Cs = 1;

- pentri coloanele de tipul celor prezentate la al. 1 din:

• clădiri civile şi industriale, Cs = 0,8...0,9; • clădiri de locuit (coloane, firide), conform anexei 9 în funcŃie de numărul de apartamente

3.3.12. Curentul de calcul al coloanei trifazate pentru tablourile de iluminat şi proze, în cazul în care receptoarele ce vor fi alimentate din prize este comparabilă cu cea a receptoarelor de iluminat, trebuie stabilit pentru fiecare fază, utilizându-se în vederea alegerii secŃiunii coloanei cea mai mare valoare rezultată. Curentul de calcul se poate stabili cu relaŃia:

în care: Ica şi Icr au semnificaŃiile şi se determină conform art. 3.3.10. 3.3.13. Coloanele trifazate ale tablourilor secundare de forŃă alimentează de obicei tablouri de forŃă pentru un număr de receptoare de acelaşi fel. Curentul de calcul se determină cu relaŃia de la art. 3.3.12., în care componentele activă şi reactivă se stabilesc făcând unele ipoteze de calcul. Se consideră că tabloul respectiv alimentează "N" receptoare (circuite) oarecare, având caracteristicile Pik, cosϕk, ηk unde k = 1...N, numai un număr "m" de receptoare (circuite) funcŃionând simultan. Simultaneitatea se apreciază pentru cazul de funcŃionare cel mai dezavantajos. Alegerea celor "m" receptoare se face împreună cu tehnologul pe baza unei analize atente a utilizării celor "m" receptoare. Se pot folosi următoarele relaŃii pentru determinarea componentelor Ica şi Icr ale curentului de calcul;

în care: Icak şi Icrk se determină conform art. 3.3.10. 3.3.14. În cazul coloanelor trifazate ale tablourilor generale de forŃă (coloane generale), curentul de calcul se determină cu relaŃia de la art. 3.3.12. în care componentele activă şi reactivă se stabilesc ca sume ale curenŃilor respectivi pentru un număr k = 1...N de coloane ce pleacă din tablou astfel:

în care: Ick, curentul de calcul pentru coloana k (A); Cs, coeficientul de simultaneitate în funcŃionare a întregii instalaŃii de forŃă a clădirii stabilit împreună cu tehnologul pentru a evita supra sau subdimensionarea coloanelor. 3.3.15. În cazul coloanelor trifazate generale ce alimentează un tablou de iluminat şi forŃă, utilizate în clădiri în care receptoarele de forŃă însumează o putere redusă faŃă de aceea a receptoarelor de lumină sau atunci când tarifarea este unică, curentul de calcul se stabileşte cu relaŃiile de la art. 3.3.10. 3.3.16. La circuitele electrice de curent continuu, curentul de calcul se stabileşte cu relaŃia:

în care: P, puterea receptoarelor alimentate din circuit (W); U, tensiunea de utilizare (V); 3.4. Alegerea secŃiunii conductoarelor şi cablurilor electrice

3.4.1. SecŃiunea de fază a conductoarelor şi cablurilor electrice pentru circuite şi coloane se stabileşte ca fiind secŃiunea minimă care îndeplineşte următoarele condiŃii: - stabilitate termică în regim normal de funcŃionare; - rezistenŃa mecanică în condiŃii de funcŃionare normale; - protecŃie la suprasarcină şi scurtcicuit conform condiŃiilor de la art. 3.5 şi cap. 4; - stabilitate termică în regim de pornire a receptoarelor; - pierderi de tensiune în limitele admise; - stabilitatea termică în condiŃii de scurtcircuit. 3.4.2. Stabilitea termică a conductoarelor în regim normal de funcŃionare se consideră asigurată dacă secŃiunea conductoarelor şi cablurilor se alege încât sunt respectate următoarele relaŃii:

- în regim permanent: Iadm ≥ Ic;

- în regim intermitent: Iadm ≥ a x Ic; în care: Iadm, curentul maxim admisibil în conductoare sau cabluri, stabilit în funcŃie de natura, izolaŃia, modul de pozare, temperatura mediului în condiŃiile date de normativul I. 7 şi art. 3.4.3. (A); Ic, curentul de calcul determinat pentru situaŃia dată conform art. 3.2. (A); a, coeficientul de supraîncărcare admis în regim intermitent, determinat în condiŃiile de la normativul I.7. 3.4.3. Pentru cablurile electrice, în afară de condiŃiile din normativul I.7, la stabilirea curentului maxim admisibil corectat se Ńine seama de condiŃiile concrete de pozare a cablurilor prin coeficienŃii de corecŃie daŃi în normativul I.7. 3.4.4. CondiŃia de rezistenŃă mecanică se consideră îndeplinită dacă secŃiunea aleasă este cel puŃin egală cu secŃiunea minimă admisă de normativul I.7. 3.4.5. SecŃiunea aleasă pe baza condiŃiilor de la art. 3.4.2. şi 3.4.3. şi a condiŃiilor de protecŃie la suprasarcină şi scurtcircuit se verifică la condiŃia de stabilitate termică în regim de scurtă durată, la pornire determinându-se densitatea de curent. 3.4.6. Valorile densităŃii de curent la pornire trebuie să fie de cel mult: - 35 A/mm2, pentru conductoare din cupru; - 20 A/mm2, pentru conductoare din aluminiu. 3.4.7. Densitatea de curent la pornire se poate calcula astfel: - pentru circuitele motoarelor:

Varianta I - pentru coloanele secundare de forŃă:

în care: jp, densitatea de curent la pornire (A/mm2); Sf, secŃiunea aleasă pentru conductorul de fază (A); Ip, curentul de pornire al motorului conform catalogului, plăcuŃei motorului sau calculat, în funcŃie de modul de pornire şi curentul nominal In al motorului astfel: Ip = k x In

unde: k se poate stabili din tabelul 3.4. Tabelul 3.4.

Coeficientul k pentru calculul curen Ńilor de pornire

Tipul motorului şi pornirii k

Motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit:

- pornire directa 4...8

- pornire stea - triunghi 2,7

Motoare asincroane cu rotorul bobinat (pornire cu reostat)

1,6

IVcol, curentul maxim pentru o coloană N cu receptoare:

unde: Ipmax, cel mai mare curent de pornire (A); Ick, curentul de calcul pentru un receptor k (A). Varianta 2 - pentru coloane secundare de forŃă:

în care: Icmax, curentul maxim absorbit de coloană care se determină cu relaŃia:

unde: Icamax şi Icrmax sunt componentele activă şi reactivă ale curentului absorbit de coloană şi se pot determina cu relaŃia de la art. 3.3.13. în care suma se aplică pentru N-1 receptoare la care se adaugă valoarea cea mai mare a componentelor activă, respectiv reactivă a curentului de pornire al receptorului pentru care acesta este maxim. 3.4.8. Verificarea secŃiunilor alese la pierderi de tensiune se face numai după ce verificările de la art. 3.4.2, 3.4.4. şi 3.4.5. au fost făcute pentru toate circuitele şi coloanele. Valorile admise ale pierderilor de tensiune între originea instalaŃiei (cofret sau post de transformare) şi cel mai îndepărtat receptor, faŃă de tensiunea nominală, nu trebuie să depăşească limitele reglementate în normativul I.7 şi prezentate în tabelul 3.5. Pe tronsonul pe care nu este îndeplinită condiŃia privind căderea de tensiune admisă, secŃiunile trebuie mărite până când se obŃine respectarea condiŃiei, conform tabelului 3.5. Tabelul 3.5.

Pierderi de tensiune admise

∆∆∆∆U% Tipul aliment ării

Iluminat Alte utiliz ări

A. InstalaŃii electrice alimentate direct, printr-un branşament de joasă tensiune, din reŃeaua publică

3 5

B. InstalaŃii electrice alimentate dintr-un post de transformare

8 10

Note: 1. Pierderi de tensiune mai mari decât cele din tabel pot fi admise: - pentru motoare, în timpul pornirii, conform datelor din catalog; - în cazuri speciale. 2. Nu trebuie luate în considerare condiŃiile temporare următoare: - supratensiunile tranzitorii; - variaŃiile de tensiune în timpul unei funcŃionări normale.

3.4.9. Pierderile de tensiune relative ∆U% se pot determina cu ajutorul relaŃiei generale:

în care:

∆U, pierderea de tensiune (V); UN, tensiunea nominală (V); 3.4.10. Pierderile de tensiune pe circuite şi coloane de iluminat şi de prize se pot calcula cu următoarele relaŃii: - circuite monofazate:

- circuite trifazate echilibrate:

- coloane monofazate:

- coloane trifazate în regim normal de funcŃionare:

în care: Pik, puterea instalată pentru un tronson oarecare k (W); lk, lungimea unui tronson oarecare k (m); SFk, secŃiunea conductorului de fază pentru tronsonul k (mm2); UF, tensiunea de fază (V); UL, tensiunea de linie (V); γ, conductivitatea materialului conductorului, 57 m/Ωmm2 la Cu şi 34 m/Ωmm2 la Al; Cc, coeficientul de cerere. 3.4.11. Pierderile de tensiune pe circuite şi coloane de forŃă se pot calcula cu relaŃiile: - circuite monofazate:

- circuite trifazate echilibrate:

- coloane monofazate în regim normal:

- coloane monofazate în regim de pornire:

- coloane trifazate în regim de pornire:

în care: Pi, puterea instalată în (W); Pp, puterea la pornire (W) determinată cu relaŃia:

unde Ppmax este puterea de pornire, iar este suma celorlalte N-1 motoare în funcŃiune; N, numărul motoarelor alimentate din tablou;

γ, UF, UL, l, SF, Cc au semnificaŃiile de la art. 3.4.10. 3.4.12. SecŃiunea conductorului neutru (N) este egală cu secŃiunea conductorului de fază: - în circuitele monofazate cu două conductoare; - în circuitele monofazate cu trei conductoare şi în circuitele trifazate la care secŃiunea conductorului de fază este cel mult egală cu 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al. 3.4.13. SecŃiunea conductorului neutru (N) în circuitele trifazate poate fi inferioară cu o treaptă faŃă de secŃiunea unei faze în cazul în care secŃiunea fazei este mai mare de 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiŃii: - curentul maxim care ar putea trece prin conductorul neutru în serviciu normal nu este mai mare decât curentul admis care corespunde secŃiunii reduse a neutrului (practic dacă sarcinile sunt uniform distribuite pe faze); - conductorul neutru este protejat împotriva supracurenŃilor în condiŃiile de la cap. 4; - secŃiunea conductorului neutru este cel puŃin egală cu 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al. 3.4.14. Conductorul neutru nu poate fi folosit în comun pentru mai multe circuite individuale. 3.4.15. SecŃiunea conductorului de protecŃie (PE) se alege din tabelul 3.6. aplicabil pentru cazul în care conductorul de protecŃie şi de fază sunt din acelaşi material. În cazul în care acestea sunt din materiale diferite, secŃiunea conductorului de protecŃie se stabileşte astfel încât secŃiunea aleasă să aibă conductibilitatea echivalentă cu aceea rezultată prin aplicarea tabelului 3.6.

Tabelul 3.6.

SecŃiunea conductorului de protec Ńie

SecŃiunea conductorului de fază SF (mm2)

SecŃiunea conductorului de protecŃie SPF (mm2)

SF ≤ 16

16 < SF ≤ 35

SF > 35

SF

16

SF / 2

În situaŃia în care conductorul de protecŃie nu face parte din circuitul de alimentare (dintr-un cablu sau conductoare în tuburi), sau este din Al, secŃiunea lui trebuie să fie cel puŃin egală cu 4 mm2.

3.4.16. Un conductor PE utilizat în comun pentru mai multe circuite trebuie să aibă secŃiunea dimensionată în funcŃie de secŃiunea de fază cea mai mare.

3.4.17. SecŃiunea conductorului PEN trebuie să fie egală cel puŃin cu 10 mm2 la Cu şi 16 mm2 pentru Al.

3.4.18. În anexa 8 se prezintă o metodă rapidă de stabilire a secŃiunii conductoarelor circuitelor de alimentare pentru gama de motoare produse în Ńară, precum şi a caracteristicilor dispozitivelor de protecŃie la suprasarcină şi scurtcircuit pentru acestea.

[top]

4. PROTECłII ŞI MĂSURI DE PROTECłIE

4.1. Protec Ńia împotriva şocurilor electrice. Generalit ăŃi

4.1.1. ConsecinŃele şocului electric la care a fost supusă o persoană depind de intensitatea curentului electric şi de timpul în care acesta străbate corpul uman. Intensitatea curentului electric depinde de: tensiunea de atingere aplicată utilizatorului, de impedanŃa traiectoriei străbătute cât şi de caracteristicile corpului uman (umiditatea pielii, transpiraŃie, prezenŃa unor răni etc.).

4.1.2. Efectele curentului electric asupra corpului uman depind de natura acestuia: alternativ sau continuu.

4.1.3. Curentul alternativ cu frecvenŃa cuprinsă între 15 ÷ 100 Hz, conform SR CEI 60497-1, produce următoarele efecte (vezi fig. 4.1):

- 0,5 mA, senzaŃie uşoară;

- 10 mA, contracŃie musculară (tetanie);

- 30 mA, paralizie respiratorie;

- 75 mA, fibrilaŃie cardiacă ireversibilă;

- 1A, oprirea inimii.

La creşterea frecvenŃei curentului, scade riscul fibrilaŃiei ventriculare.

4.1.4. În curent continuu, conform SR CEI 60497-1, curentul care prezintă aceeaşi probabilitate de a provoca fibrilaŃie ventriculară se stabileşte pe baza multiplicării cu factorul K de echivalare între curent continuu şi curent alternativ.

De exemplu, pentru durate de şoc mai mari decât durata unui ciclu cardiac (peste 400 ms) factorul K de echivalare are valoarea:

4.1.5. Curentul electric poate provoca arsuri:

- termice;

- electrotermice.

4.1.6. Şocurile electrice se pot datora:

- atingerilor directe;

- atingerilor indirecte.

4.1.7. Măsurile de protecŃie diferite aplicate într-o instalaŃie nu trebuie să se influenŃeze şi nici să se anuleze mutual.

A. Protec Ńia împotriva atingerilor directe şi indirecte Protec Ńia prin TFJS sau TFJP

4.1.8. ProtecŃia împotriva atingerilor directe sau indirecte (protecŃia completă) se consideră realizată dacă se aplică protecŃia prin "alimentare la tensiune foarte joasă de securitate" cu circuitul de protecŃie nelegat la pământ (TFJS) sau cu circuitul de protecŃie legat la pământ (TFJP) şi dacă următoarele condiŃii sunt simultan îndeplinite:

- tensiunea nominală este mai mică decât limita superioară a domeniului I de tensiuni (50V c.a. sau 120 V c.c.);

- sursa de alimentare este conform normativului I.7 şi art. 4.1.9. şi art. 4.1.10.;

- circuitele TFJS sau TFJP îndeplinesc condiŃiile din normativul I.7 cu precizările de la art. 4.1.11...4.1.17.

4.1.9. Sursele de alimentare pentru TFJS şi TFJP pot fi:

- transformatoare de separare;

- surse de curent cu grad de siguranŃă echivalent cu gradul unui transformator de separare (de ex. motor şi generator separate, grup motor - generator cu înfăşurări separate electric);

- surse electrochimice (acumulatoare) sau alte surse ce nu depind de circuite de alte tensiuni (grup motor termic - generator);

- dispozitive electronice (conform normativului I.7).

4.1.10. PărŃile active ale circuitelor TFJS şi TFJP trebuie să fie separate electric de oricare alt circuit. Trebuie luate măsuri pentru asigurarea unei separări cel puŃin echivalentă cu aceea dintre circuitele primare şi secundare ale transformatorului de separare.

4.1.11. Toate conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie să fie separate fizic de orice alt circuit, în condiŃiile date în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1.

Condi Ńii pentru conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP

Condi Ńie Simbol

Separare fizică de orice alt circuit electric

Dacă condiŃia de mai sus nu poate fi respectată, se aplică una din următoarele condiŃii:

a) Conductoarele să aibă un înveliş de protecŃie nemetalic.

b) Conductoarele circuitelor de tensiuni diferite să fie separate printr-un ecran metalic sau înveliş metalic legate la pământ.

c) Conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP pot face parte dintr-un cablu muiltifilat fără înveliş metalic sau pot fi pozate în tuburi izolante împreună cu alte conductoare izolate cu condiŃia ca izolaŃia conductoarelor TFJS sau TFJP să corespundă celei mai mari tensiuni din cablu sau tub, iar celelalte circuite să respecte condiŃiile din normativul I.7 (art. 7.1.7., lit. d).

4.1.12. Prizele de curent pentru circuitele TFJS sau TFJP trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

- să fie marcate distinct şi durabil;

- să nu permită intrare fişelor circuitelor de alte tensiuni;

- să nu aibă contact de protecŃie.

Fişele circuitelor TFJS şi TFJP trebuie realizate astfel încât să nu poată fi introduse în prizele circuitelor de alte tensiuni.

Condi Ńii suplimentare pentru circuitele de protec Ńie nelegate la p ământ (TFJS)

4.1.13. PărŃile active ale circuitelor TFJS nu trebuie să fie legate electric nici la pământ, nici la părŃile active şi nici la conductoarele de protecŃie ale altor circuite electrice.

4.1.14. Masele materialelor electrice nu trebuie legate:

- la pământ;

- la conductoarele de protecŃie sau masele altor instalaŃii;

- la elemente conductoare electric.

4.1.15. Dacă tensiunea nominală a circuitului este mai mare de 25 V c.a. sau 60V c.c., toate părŃile active trebuie să fie protejate suplimentar împotriva atingerilor directe fie prin bariere sau învelişuri cu grad de protecŃie minim IP 2X, fie printr-o izolaŃie care să poată suporta tensiunea de încercare de 500 V timp de 1 minut.

Pentru tensiuni nominale sub aceste valori nu este necesară protecŃia împotriva atingerilor directe.

Condi Ńii suplimentare pentru circuitele de protec Ńie legate la p ământ (TFJP)

4.1.16. Atunci când circuitele de protecŃie sunt legate la pământ şi nu se impune TFJS, trebuie asigurată protecŃia împotriva atingerilor directe prin:

- bariere sau învelişuri care au grad de protecŃie cel puŃin IP 2X;

- o izolaŃie care să suporte o tensiune alternativă de 500 V, valoare eficace, timp de 1 minut.

ProtecŃia împotriva atingerilor directe nu este necesară pentru materialele electrice aflate în interiorul zonei de influenŃă a unei legături echipotenŃiale şi dacă tensiunea nominală nu este superioară tensiunii de 25V c.a. sau 60V c.c.

B. Protec Ńia împotriva atingerilor directe

4.1.17. ProtecŃia împotriva atingerilor directe se realizează cu măsuri prin care atingerea de către utilizatori a conductoarelor şi elementelor conductoare destinate a fi în mod normal sub tensiune, să nu fie posibilă. Nici un conductor şi nici o parte electrică activă, inclusiv conductoarele N, nu trebuie să fie accesibile omului.

4.1.18. Măsurile de protecŃie împotriva atingerilor directe pot fi complete, parŃiale şi suplimentare. Ele au în general numai aplicare locală (nu se aplică întregii instalaŃii electrice), aşa cum se vede în tabelul 4.2.

Tabelul 4.2.

Măsuri de protec Ńie împotriva atingerilor directe şi aplicarea acestora

Nr. crt. Masuri de protectie Aplicare

Măsuri complete

1 Izolarea părŃilor active - conductoare izolate;

- cabluri;

- aparate de uz casnic;

- aparate mici.

2 Bariere sau carcase - dulapuri;

- cofrete;

- tablouri

3 Tensiune foarte joasă de securitate (TFJS) sau (TFJP)

Încăperi conductoare d.p.d.v. electric

Măsuri par Ńiale

4 Obstacole Încăperi destinate echipamentelor electrice

5 Amplasare în afara zonei de accesibilitate - linii aeriene;

- băi;

- duşuri;

- piscine.

Măsuri suplimentare

6 Dispozitive de protecŃie diferenŃiale (I∆n ≤ 30mA) - amplasamente exterioare;

- instalaŃii de şantier.

4.1.19. ExcepŃii de la regula generală de protecŃie împotriva atingerilor directe se admit în condiŃiile date, în următoarele cazuri:

a) În încăperile destinate echipamentelor electrice în care au acces numai persoane special instruite;

b) În încăperile pentru producerea, transformarea şi distribuŃia energiei electrice;

c) Pe platformele şi laboratoarele de încercări;

d) În încăperile şi zonele de lucru pentru operaŃii de sudare cu arc electric şi în cele pentru instalaŃii de electroliză dacă tensiunile de lucru nu depăşesc 1000V c.a. sau 1500V c.c.;

e) În încăperile şi zonele de lucru pentru celule de electroliză şi în cele pentru galvanoplastic dacă tensiunile de lucru nu depăşesc 500V c.a. sau 750V c.c.;

f) În situaŃiile în care instalaŃiile electrice sunt realizate astfel încât persoanele nu pot fi simultan în contact, nici direct, nici prin intermediul unor obiecte care în mod obişnuit le manevrează sau transportă, cu mase cu defecte accidentale de izolaŃie, cu două părŃi conductoare (părŃi active, mase sau elemente conductoare) în care diferenŃa de potenŃial poate fi mai mare de:

- 50V c.a., respectiv 25V c.a. pe şantiere şi în încăperi agrozootehnice;

- 120V c.c., respectiv 60V c.c. pe şantiere şi încăperi agrozootehnice;

g) În situaŃiile de la punctul f) dacă nu pot fi respectate condiŃiile enumerate din motive justificate - necesităŃi tehnice impuse de funcŃionarea materialelor sau instalaŃiilor electrice existente sau dispunerea încăperilor sau zonelor de lucru, trebuie luate următoarele măsuri:

- încăperile sau zonele de lucru respective trebuie delimitate în mod vizibil;

- pentru picioarele şi mâinile personalului de lucru se vor folosi materiale izolante corespunzătoare naturii şi condiŃiilor de lucru;

h) La racordul părŃilor mobile ale materialelor electrice, cum sunt de exemplu cărucioarele podurilor rulante sau chiar podurile rulante, dacă acesta se realizează cu ajutorul unor distribuŃii electrice flexibile sau prin linii de contact fixe, protejate împotriva atingerilor directe.

Liniile de contact al podurilor rulante pentru care nu este posibil să fie îndeplinite condiŃiile enumerate datorită radiaŃiilor calorice de la materialele sau produsele manevrate, se pot realiza cu conductoare neizolate dacă:

- tensiunea de serviciu a liniilor de contact nu depăşeşte 1000V c.a. sau 1500V c.c.;

- condiŃiile referitoare la inaccesibilitate sunt respectate pentru personalul însărcinat cu manevrarea podului, atât la locul de lucru cât şi pe căile de acces spre locul de lucru.

Protec Ńia prin izolare

4.1.20. ProtecŃia prin "izolare" se realizează prin acoperirea completă a părŃilor active cu o izolaŃie care să nu poată fi scoasă decât prin distrugere. IzolaŃia trebuie să fie realizată dintr-un material izolant adaptat la tensiunea instalaŃiei şi care să aibă caracteristici care îi garantează menŃinerea în stare corespunzătoare în condiŃii de solicitare mecanică, termică şi electrică la care poate fi supus. Lacurile, vopselele şi produsele analoge nu constituie un material izolant corespunzător asigurării protecŃiei.

Protec Ńia prin bariere sau carcase

4.1.21. ProtecŃia prin "bariere sau carcase" trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

- părŃile active trebuie să fie amplasate în interiorul unei carcase sau în spatele unui obstacol care să aibă gradul de protecŃie cel puŃin IP 2X;

- prizele de curent trebuie să fie prevăzute cu obturatoare.

Materialele electrice care nu corespund acestor cerinŃe trebuie să fie protejate prin bariere sau carcase suplimentare.

Protec Ńia prin amplasare în afara zonei de accesibilitate

4.1.22. ProtecŃia prin "amplasare în afara zonei de accesibilitate" se aplică numai pentru a împiedica atingerea nedorită a părŃilor active şi nu poate fi utilizată decât pentru:

- conductoarele neizolate ale distribuŃiilor aeriene care fac legătura între instalaŃiile electrice dintre două clădiri aflate în aceeaşi incintă deservite exclusiv de personal special instruit, respectându-se distanŃele prevăzute în normativul I.7;

- încăperile pentru producerea, transformarea şi distribuŃia energiei electrice, încăperile pentru echipamente electrice precum şi încăperile asimilate acestora (laboratoare şi platforme de încercare a materialelor electrice) deservite exclusiv de personal special instruit, în condiŃiile normativului I.7.

Pe uşile acestor încăperi trebuie instalate indicatoare de avertizare care să semnalizeze existenŃa părŃilor active neizolate sub tensiune şi interdicŃia accesului tuturor persoanelor neautorizate.

NOTĂ: În alte cazuri, această protecŃie se aplică ca protecŃie parŃială (băi, duşuri etc.)

4.1.23. În încăperea bateriilor de acumulatoare cu tensiunea de cel puŃin 120 V, cu părŃi active sub tensiune neizolate, pardoseala din jurul bateriei trebuie acoperită cu material izolant, iar bateriile vor fi dispuse astfel încât persoanele să nu poată atinge simultan părŃi sub tensiune aflate la o diferenŃă de potenŃial mai mare de 120 V.

C. Protec Ńia împotriva atingerilor indirecte

4.1.24. ProtecŃia împotriva atingerilor indirecte se realizează cu măsuri prin care se asigură protecŃia utilizatorilor împotriva pericolelor ce pot să apară în urma atingerii unor mase puse accidental sub tensiune ca urmare a unui defect de izolaŃie.

4.1.25. ProtecŃia împotriva atingerilor indirecte poate fi realizată prin:

- măsuri de protecŃie "fără întreruperea automată a alimentării"

- măsuri de protecŃie "prin întreruperea automată a alimentării".

4.1.26. Măsurile de protecŃie "fără întreruperea automată a alimentării" se pot aplica materialelor electrice sau anumitor părŃi din instalaŃie şi trebuie să împiedice orice atingere simultană dintre o masă şi un element conductor aflate la potenŃiale diferite şi constă în:

- folosirea de materiale electrice de clasă II sau echivalente;

- izolarea suplimentară;

- separarea electrică;

- amplasarea la distanŃă sau intercalarea de obstacole;

- executarea de legături echipotenŃiale locale, nelegate la pământ.

4.1.27. Măsura de protecŃie "prin întreruperea automată a alimentării" se aplică prin utilizarea unui dispozitiv de protecŃie care trebuie să separe automat, într-un anumit timp, funcŃie de mărimea şi durata tensiunii de atingere, alimentarea circuitului sau materialului protejat împotriva contactelor indirecte, în caz de defect.

Măsura de protecŃie "prin întreruperea automată a alimentării" necesită coordonarea între schemele de legare la pământ şi caracteristicile conductoarelor de protecŃie şi dispozitivele de protecŃie.

Măsuri de protec Ńie "f ără întreruperea aliment ării" Materiale electrice de clas ă II

4.1.28. Se pot considera de clasă II de protecŃie distribuŃiile realizate cu:

- cabluri nearmate şi fără înveliş metalic;

- conductoare izolate protejate în tuburi izolante;

- cabluri armate sau cu înveliş metalic, cu condiŃia ca armătura sau învelişul metalic să fie izolate la extremităŃi astfel încât să se evite orice risc de contact între acesta şi o masă, un element conductor sau o parte activă din punct de vedere electric.

Clasa II de protecŃie este eficientă numai dacă se respectă condiŃiile de alegere a gradului de protecŃie în funcŃie de influenŃele externe. Atunci când această protecŃie nu este asigurată prin construcŃie (de ex. maşini unelte portabile utilizat în mediu umed sau exterior), trebuie luată o măsură suplimentară de protecŃie, care constă de regulă în utilizarea unui dispozitiv diferenŃial de înaltă sensibilitate (de cel mult 30 mA).

Izolarea suplimentar ă

4.1.29. ProtecŃia prin "izolare suplimentară" se foloseşte la materialele electrice care au numai o izolaŃie principală şi se realizează în timpul execuŃiei instalaŃiei electrice care au numai o izolaŃie principală şi se realizează în timpul execuŃiei instalaŃiei electrice (de exemplu folosind conductoare electrice izolate protejate în tuburi izolante.

Materialele electrice izolate suplimentar pot fi asimilate cu materialele de clasă II de protecŃie.

IzolaŃia suplimentară trebuie să fie capabilă să suporte solicitările electrice, mecanice sau termic care pot să apară în funcŃionarea normală.

IzolaŃia suplimentară nu trebui să fie traversată cu elemente conductoare, iar masele interne ei nu trebuie legate la un conductor de protecŃie.

În cazul în care izolaŃia suplimentară se realizează dintr-o carcasă metalică, vopseaua şi materialele similare nu sunt considerate materiale electroizolante.

Separarea electric ă

4.1.30. Măsura de protecŃie prin "separare electrică" se aplică Ńinându-se seama de condiŃiile normativului I.7 şi de următoarele precizări:

- măsura "separare de protecŃie" nu este destinată aparatelor cu nivel scăzut de izolaŃie;

- la utilizarea măsurii "separare de protecŃie" se recomandă să se respecte relaŃia:

U x L ≤ 100000

în care:

U, tensiunea nominală a circuitului (V)

L ≤ 500 m, lungimea circuitului secundar.

- în cazul alimentării mai multor aparate dintr-o singură sursă de separare, dacă nu pot fi respectate condiŃiile generale din normativul I.7 şi circuitul secundar este prea lung, trebuie aplicate condiŃiile de protecŃie schemei IT;

- dacă masele circuitului de separare pot veni în contact cu masele altor circuite, pentru acest circuit se aplică condiŃiile impuse pentru protecŃia prin "separare electrică", iar celorlalte circuite li se aplică măsuri de protecŃie adaptate pentru aceste mase.

Amplasarea la distan Ńă sau intercalarea de obstacole

4.1.31. Pentru măsura de protecŃie prin "amplasare la distanŃă sau intercalare de obstacole", prevederile normativului I.7 sunt îndeplinite dacă se respectă una din condiŃiile următoare:

- izolaŃia trebuie să aibă o rezistenŃă mecanică suficientă şi să poată suporta o tensiune de încercare de cel puŃin 2000 V, iar curentul de fugă trebuie să fie de cel mult 1 mA, în condiŃii normale de funcŃionare;

- pereŃii şi planşeele încăperilor izolante trebuie să aibă o rezistenŃă cel puŃin egală cu:

• 0,5 MΩ pentru tensiuni nominale ale instalaŃiei cel mult egale cu 500 V;

• 1 MΩ, pentru tensiuni nominale ale instalaŃiei mai mari de 500 V măsurate în toate punctele de măsură, conform normativului I.7.

Dacă valorile nu sunt respectate în toate punctele de măsură, atunci aceeaşi pereŃi sau aceste pardoseli sunt considerate conductoare electric din punct de vedere al protecŃiei la şoc electric. Legături echipoten Ńiale locale nelegate la p ământ 4.1.32. Măsura de protecŃie prin "legături echipotenŃiale locale nelegate la pământ" se aplică în condiŃiile normativului I.7 cu următoarele precizări: - conductoarele de echipotenŃializare trebuie să lege toate masele şi toate elementele conductoare simultan accesibile; - legătura echipotenŃială nu trebuie să fie în legătură cu pământul nici direct nici prin intermediul maselor sau elementelor conductoare; - trebuie luate măsuri pentru asigurarea accesului persoanelor la amplasamentul considerat, fără ca ele să poată fi supuse unei diferenŃe de potenŃial periculoase (de exemplu în cazul unei pardoseli conductoare racordată la legăturile echipotenŃiale dar izolată faŃă de pământ). Măsuri de protec Ńie prin "întreruperea automat ă a aliment ării" 4.1.33. Măsura de protecŃie prin "întreruperea automată a alimentării" trebuie realizată astfel încât să împiedice ca, la apariŃia unui defect de izolaŃie, utilizatorul să fie supus la o tensiune de atingere periculoasă, peste 50V c.a. sau 120V c.c., un interval de timp suficient pentru a provoca efecte patofiziologice periculoase. Orice defect apărut într-un echipament electric şi care provoacă circulaŃia unui curent, trebuie întrerupt într-un interval de timp care să asigure protecŃia persoanelor. 4.1.34. La aplicarea măsurii prin "întreruperea automată a alimentării" trebuie asigurate două condiŃii: a) Realizarea sau existenŃa unui circuit, denumit "buclă de defect" pentru a permite circulaŃia curentului de defect. ConstrucŃia acestei bucle de defect depinde de schema de legare la pământ (TN, TT, IT). Alegerea dispozitivului de întrerupere automată a alimentării va respecta condiŃia:

în care: IREM, curentul de reglaj al declanşatoarelor electromagnetice (A); Uf, tensiunea de fază (când neutrul este distribuit); Sf, secŃiunea conductoarelor de fază (mm2);

ρ, rezistivitatea la temperatura normală de funcŃionare;

unde SPE, secŃiunea conductorului de protecŃie; L, lungimea conductorului. b) Întreruperea curentului de defect printr-un dispozitiv de protecŃie corespunzător, într-un timp depinzând de anumiŃi parametri, cum ar fi tensiunea de atingere la care poate fi supusă fără risc o persoană, probabilitatea de defect şi atingere cu părŃile defecte. 4.1.35. În tabelul 4.3. se prezintă timpii maxim admişi ai dispozitivului de protecŃie în care o persoană poate fi supusă fără pericol la o anumită tensiune de atingere. Tabelul 4.3.

Timpii maxim admi şi ai dispozitivului de protec Ńie în func Ńie de tensiunea de stingere

Timpi maximi de întrerupere ai dispozitivului de pr otec Ńie [s]

Tensiunea de stingere prezumat ă

[V] Curent alternativ Curent continuu

1 2 3

< 50 5 5

50 5 5

75 0,60 5

90 0,45 5

120 0,34 5

150 0,27 1

220 0,17 0,40

280 0,12 0,30

350 0,08 0,20

500 0,04 0,10 4.1.36. CondiŃia de la art. 4.1.34 punctul a) impune prevederea de conductoare de protecŃie care leagă la pământ masele tuturor echipamentelor electrice alimentate de instalaŃie, astfel încât să se constituie bucla de defect din figura 4.2, figura 4.3, figura 4.4, figura 4.5, figura 4.6, figura 4.7, în funcŃie de schemele de legare la pământ TT, TN, IT aplicate. CondiŃia de la art. 4.1.34, punctul b), impune utilizarea unui dispozitiv de întrerupere automată a alimentării ale cărui caracteristici sunt corespunzătoare schemei de legare la pământ aplicate: TT, TN, IT. Legări la p ământ 4.1.37. Masele trebuie să fie legate la conductoarele de protecŃie în condiŃiile prevăzute pentru fiecare schemă de legare la pământ şi în condiŃiile date în cap. 2. Masele simultan accesibile trebuie să fie legate la acelaşi sistem de legare la pământ, individual, pe grupe sau ansambluri, în condiŃiile date pentru conductoarele de protecŃie. Legătura echipoten Ńială principal ă 4.1.38. În fiecare clădire trebuie realizată, în condiŃiile normativului I.7, o legătură echipotenŃială denumită principală, prin care se leagă între ele masele şi elemente conductoare. La legătura echipotenŃială principală trebuie racordate în clădiri: conductoarele principale de protecŃie, de legare la pământ, conductele instalaŃiilor (de apă, gaz) în apropierea locului de intrare în clădiri, conducte de încălzire centrală, tubulatură de ventilare - climatizare (dacă există), elemente metalice ale construcŃiei (vezi fig. 4.2). Legătura echipotenŃială principală are rolul de a evita apariŃia, ca urmare a unui defect de origine exterioară a clădirii, unei diferenŃe de potenŃial între elementele conductoare din punct de vedere electric din clădire.

Zona protejată de legătura echipotenŃială principală cuprinde numai suprafaŃa interioară clădirii atunci când priza de pământ a maselor este legată la centura de pământ din fundaŃia clădirii sau când este legată la fundaŃiile armăturii metalice ale clădirii. Legătura echipoten Ńială suplimentar ă 4.1.39. Dacă nu pot fi respectate condiŃiile de protecŃie de la art. 4.1.37. pentru o instalaŃie sau o parte din instalaŃie, atunci trebuie realizată o legătură locală echipotenŃială, numită "suplimentară" (vezi fig. 4.3). Această legătură poate fi realizată pentru toată instalaŃia electrică, numai pentru o parte, un aparat sau un amplasament. Utilizarea legăturii echipotenŃiale suplimentare se asociază cu protecŃia prin "întrerupere automată a alimentării" pentru alte motive decât cele pentru protecŃia la şoc electric (de exemplu pentru protecŃia împotriva incendiului, pentru protecŃia termică a echipamentelor etc.) şi nu o exclude pe aceasta. SCHEMA TT 4.1.40. În schema TT toate masele materialelor electrice protejate prin acelaşi dispozitiv de protecŃie şi toate masele simultan accesibile trebuie interconectate prin conductoare de protecŃie şi legate la aceeaşi priză de pământ (vezi fig. 2.1). Dacă sunt montate în serie mai multe dispozitive de protecŃie, această prevedere se aplică separat tuturor maselor protejate de acelaşi dispozitiv. Punctul neutru sau, dacă acesta nu există, un conductor de fază al fiecărui transformator sau generator, trebuie legat la pământ. 4.1.41. În schema TT, defectele între fază şi masă provoacă circulaŃia unui curent prin bucla de defect conform fig. 4.4. ImpendanŃa constituită prin rezistenŃa prizei de defect a maselor şi a neutrului limitează valoarea curentului de defect sub valoarea curentului de scurtcircuit (vezi art. 2.4.). 4.1.42. În schema TT, la alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protecŃie împotriva atingerilor indirecte, trebuie respectate condiŃiile de la art. 2.5 şi 2.6. La folosirea dispozitivelor diferenŃiale reziduale, trebuie respectate şi condiŃiile de la art. 4.1.74...4.1.87. 4.1.43. Dispozitivele de protecŃie la supracurenŃi nu pot fi folosite în protecŃia împotriva atingerilor indirecte în schema TT, decât dacă rezistenŃele de dispersie ale prizelor de pământ Rm sunt mici şi îndeplinesc condiŃiile din relaŃia:

RA x Id ≤ U în care: RA, rezistenŃa de dispersie a prizei de legare la pământ a maselor (Ω); Id, curentul de defect ce asigură funcŃionarea dispozitivului de protecŃie în timpul prevăzut în tabelul 4.3., corespunzător valorii de atingere prevăzute (A); U, tensiunea maximă admisă (50V c.a.) Rezultă:

Id ≤ 12,5 A pentru RA = 4 Ω Id ≤ 50 A pentru RA = 1 Ω 4.1.44. Dacă condiŃia de la art. 4.1.43. nu poate fi îndeplinită, trebuie realizată o legătură echipotenŃială suplimentară. 4.1.45. În schema TT se pot folosi următoarele dispozitive de protecŃie: - dispozitive de protecŃie la supracurenŃi; - dispozitive de protecŃie diferenŃiale. Dispozitivele automate de protecŃie la tensiuni de atingere (PATA) se pot folosi în situaŃii speciale atunci când alte dispozitive de protecŃie nu pot fi realizate. SCHEMA TN 4.1.46. În schema TN toate masele instalaŃiei electrice trebuie să fie legate prin conductoare de protecŃie la punctul neutru a sursei care trebuie legat la pământ în apropierea fiecărui transformator de alimentare sau generator. Dacă

un punct neutru nu este disponibil, un conductor de fază trebuie legat la pământ dar niciodată conductorul de fază nu se utilizează drept conductor PEN. Dacă există posibilităŃi eficiente de legare la pământ, se recomandă legarea conductorului de protecŃie în cât mai multe puncte la pământ. Legăturile multiple la pământ au drept scop asigurarea unui potenŃial cât mai apropiat de cel al pământului, în caz de defect. La clădirile înalte, această legare multiplă a conductorului de protecŃie nu poate fi practic realizată. De aceea ea poate fi înlocuită cu legături echipotenŃiale care au o funcŃie similară. 4.1.47. Realizarea legării maselor la punctul neutru depinde de tipul schemei TN. Astfel: - În schema TN-C (fig. 4.5.a), legarea maselor la conductorul PEN trebuie să fie realizată în locuri uşor accesibile. Aceste legături trebuie să permită o deconectare uşoară şi efectuarea de măsuri de izolaŃie. Trebuie luate măsuri pentru a evita orice rupere a conductorului PEN. Prizele de curente trebuie să aibă, în afara contactelor de fază, un contact pentru conductorul neutru şi un contact pentru conductorul de protecŃie (3F+N+P). - În schema TN-S (fig. 4.5.b), conductorul de protecŃie este legat la punctul neutru al sursei care este legat la pământ. În general, circuitele de receptor sunt realizate în schema TN-S. În schemele TN-C sau TN-S, cablurile flexibile ale materialelor electrice mobile trebuie să aibă un conductor de protecŃie dinstinct de conductorul neutru, acest conductor de protecŃie fiind legat la contactul de protecŃie al prizei. 4.1.48. Cele două scheme, TN-C şi TN-S, pot fi utilizate în aceeaşi instalaŃie, cu condiŃia ca schema TN-C să fie utilizată în amonte de schema TN-S (TN-C-S). 4.1.49. În schema TN pot fi utilizate, în condiŃiile de la art. 2.10...2.15 dispozitive de protecŃie împotriva supracurenŃilor şi dispozitive de protecŃie la curent diferenŃial rezidual, cu următoarele precizări; - în schema TN-C nu se pot utiliza dispozitive de protecŃie la curent diferenŃial rezidual cu excepŃia prevederilor de la art. 4.1.50; - atunci când se utilizează un dispozitiv diferenŃial rezidual în schema TN-C-S, legarea conductorului de protecŃie la conductorul comun (PEN) trebuie să se facă în amonte de dispozitivul de protecŃie diferenŃial (conductorul PEN nu trebuie utilizat în aval de dispozitivul de protecŃie diferenŃial). 4.1.50. Atunci când un dispozitiv de protecŃie diferenŃial este utilizat pentru întreruperea automată a unui circuit din exteriorul zonei de acŃiune a legăturii echipotenŃiale, masele nu trebuie să fie legate la conductoarele de protecŃie ale schemei TN dar trebuie să fie legate la o priză de pământ având o valoare care să asigure funcŃionarea dispozitivului de protecŃie diferenŃial în această situaŃie, circuitul astfel protejat poate fi considerat în schema TT şi se aplică condiŃiile de la art. 4.1.40...4.1.45. SCEMA IT 4.1.51. În schema IT cu neutrul alimentării faŃă de pământ (fig. 4.6.a), curentul Id al primului defect care poate afecta o fază se închide prin impedanŃele de izolare (capacitate şi rezistive de izolaŃie) ale celorlalte două faze în raport cu pământul. 4.1.52. În schema IT cu neutrul alimentării legat la pământ prin intermediul unei impedanŃe Z (fig. 4.6.b), intensitatea curentului primului defect este practic limitată de valoarea acestei impedanŃe, capacităŃile celorlalte două faze în raport cu pământuri prezentând o impedanŃă în general mai scăzută, dacă instalaŃia nu cuprinde lungimi mari de cabluri sau nu comportă învelişuri metalice. 4.1.53. În schema IT, la apariŃia primului defect de izolaŃie, curentul de defect este limitat astfel încât să nu apară în instalaŃie o tensiune de atingere periculoasă mai mare decât tensiunea limită convenŃională. În acest scop trebuie respectată relaŃia:

Rm x Id ≤ UL

în care: Rm, rezistenŃa de dispersie a prizei de pământ a maselor (Ω ); Id, curentul primului defect (A); UL, tensiunea de atingere limită admisă (V).

Această condiŃie permite evitarea oricărei întreruperi a alimentării la apariŃia primului defect şi continuarea exploatării instalaŃiei dar trebuie luate măsuri de protecŃie pentru a se evita periclitarea utilizatorului în cazul unui al doilea efect. Pentru menŃinerea acestui avantaj, este necesar ca primul defect să fie rapid detectat şi eliminat cu ajutorul controlului permanent al instalaŃiei (CPI). În caz contrar, instalaŃia se va comporta ca în schemele TN sau TTşi se va pierde avantajul schemei IT. 4.1.54. Dacă primul defect nu este eliminat şi dacă se produce al doilea defect de izolaŃie afectând o altă fază, apare un curent de dublu defect. Acest curent este un curent de scurtcircuit (între faze), conform fig. 4.7. 4.1.55. În schema IT, se pot utiliza următoarele dispozitive de protecŃie şi semnalizare: - CPI - dispozitive de control permanent al izolaŃiei (la primul defect); - dispozitive de protecŃie la curent diferenŃial rezidual (la primul defect); - dispozitive de protecŃie la supracurenŃi (numai la al doilea defect). Priza de p ământ 4.1.56. RezistenŃa prizei de pământ depinde de forma sa, de dimensiunile şi de rezistivitatea terenului în care este amplasată. RezistenŃa prizei de pământ trebuie să fie cât mai scăzută. 4.1.57. La clădirile noi, priza de fundaŃie se realizează odată cu fundaŃia, de exemplu cu o platbandă de oŃel cu secŃiunea minimă 100 mm2 şi 3 mm grosime, dispusă de preferinŃă pe conturul fundaŃiei sau printr-un cablu de oŃel cu secŃiunea minimă de 95 mm2, înglobate direct în betonul fundaŃiei clădirii, astfel încât să fie învelite cu un strat de beton de cel puŃin 3 cm (fig. 4.2). Legătura dintre acestea şi conductorul de protecŃie se face cu conductoare de legare la pământ din oŃel cu secŃiunea minimă de 50 mm2, înglobate în construcŃie la executarea ei şi sudate la conductoarele din fundaŃie. 4.1.58. Armăturile elementelor din beton armat (radiere, stâlpi, grinzi planşee) se leagă între ele, la o priză de pământ şi la conductoarele de protecŃie în puncte cât mai apropiate de acestea. Se va evita legarea la acest sistem echipotenŃial astfel realizat a armăturilor precomprimate. La clădirile care au schelet metalic şi la care stâlpii pereŃilor exteriori constituie practic prize de pământ, nu este necesară prevederea unei centuri pentru priza de fundaŃie. În acest caz se verifică continuitatea electrică a acestor prize de pământ. Ansamblul prizelor de pământ în astfel de situaŃii, este bine să cuprindă şi legătura echipotenŃială principală. 4.1.59. Conexiunile între elementele din oŃel şi conductoarele din cupru nu trebuie niciodată înglobate în beton şi trebuie să fie realizate legături în montaj aparent. 4.1.60. La clădirile noi unde se folosesc în mod obligatoriu prizele naturale de pământ (fundaŃiile şi structurile metalice ale construcŃiilor, conductele de apă îngropate în pământ etc.) este necesar să se verifice, pe faze de execuŃie, continuitatea electrică a acestora. 4.1.61. În cazul clădirilor existente, priza de legare la pământ poate fi construită din: - platbandă îngropată orizontal; - plăci metalice subŃiri, îngropate; - electrozi verticali. 4.1.62. Conductoarele îngropate orizontal se pot amplasa în şanŃuri destinate instalaŃiilor, la o adâncime de cca. 1 m. ŞanŃurile nu trebuie umplute cu pietriş, reziduuri sau materiale analoage, ci de preferinŃă cu pământ, capabil să reŃină umiditatea. Valoarea rezistenŃei prizei de pământ se poate diminua prin creşterea lungimii traseului. Conductorul înglobat orizontal trebuie să aibă secŃiunea minimă de 100 mm2 când este realizat din oŃel, 25 mm2 când este realizat din cupru masiv şi 35 mm2 pentru cupru funie. 4.1.63. Plăcile metalice subŃiri pot fi rectangulare de 0,5 mm x 1 m sau de 1m x 1 m, îngropate vertical pentru un contact mai bun cu solul al ambelor feŃe şi astfel încât centrul plăcii să se găsească la adâncimea de 1 m. Plăcile din cupru trebuie să aibă grosimea de cel puŃin 2 mm, cele din oŃel galvanizat de 4 mm sau 6 mm în funcŃie de ph-ul terenului, iar cele din oŃel negalvanizat, 6 mm. RezistenŃa de dispersie a prizei de pământ de acest tip este aproximativ egală cu:

în care: ρ, rezistivitatea terenului (Ω) l, perimetrul plăcii (m). 4.1.64. Electrozii verticali trebuie să pătrundă în pământ până la adâncimea de cel puŃin 2 m şi se confecŃionează din: - Ńeava de oŃel galvanizat cu diametrul de cel puŃin 25 mm; - profil din oŃel galvanizat cu latura de minim 60 mm; - bare de cupru sau oŃel cuprat cu diametrul de cel puŃin 15 mm. 4.1.65. RezistenŃa de dispersie a prizelor de pământ în funcŃie de natura terenului se poate determina conform STAS 12604/5. Conductoare de protec Ńie şi leg ături de echipoten Ńializare 4.1.66. Un conductor de protecŃie PE poate fi comun pentru mai multe circuite având acelaşi traseu, dacă secŃiunea sa a fost dimensionată - conform art. 3.3.16. SecŃiunile conductoarelor de protecŃie se stabilesc conform art. 3.4.14...3.4.16. 4.1.67. Conductorul de legare la pământ leagă priza de pământ la borna de legare la pământ la care sunt racordate conductorul principal de protecŃie şi conductorul legăturii de echipotenŃializare (vezi fig. 4.2. şi fig. 4.3.). În cazul în care racordul la priza de pământ se face între două metale diferite se utilizează racorduri speciale care nu trebuie să fie în contact direct cu pământul. 4.1.68. Conductoarele de protecŃie şi legăturile echipotenŃiale (interconexiunile) trebuie să fie protejate împotriva deteriorărilor mecanice şi chimice şi a solicitărilor electrodinamice. Ele trebuie să fie protejate şi la trecere prin elementele de construcŃie. 4.1.69. Conductoarele de protecŃie şi legăturile echipotenŃiale (interconexiunile) trebuie să fie vizibile, iar dacă sunt închise, trebuie să fie accesibile. 4.1.70. Legăturile conductorului de protecŃie la conductorul principal de protecŃie trebuie să fie realizate individual, astfel încât, dacă un conductor de protecŃie urmează să fie separat de conductorul principal, legătura tuturor celorlalte conductoare de protecŃie la conductorul principal să nu fie afectată. 4.1.71. Pentru realizarea conductoarelor de protecŃie pot fi utilizate: - conductoare izolate încorporate în cabluri; - conductoare izolate pozate în tuburi, plinte etc.; - conductoare neizolate care trebuie să urmeze strict traseul conductoarelor active ale circuitelor respective. 4.1.72. Pot fi utilizate drept conductoare de protecŃie învelişurile distribuŃiilor prefabricate dacă îndeplinesc simultan următoarele condiŃii: a) prezintă pe toată lungimea, Ńinând seama şi de îmbinări, o conductibilitate echivalentă cu aceea impusă conductorului de protecŃie; b) continuitatea lor electrică este astfel realizată încât asigură protecŃia împotriva deteriorărilor mecanice, chimice sau electrochimice; c) permit pe traseul lor şi racordarea altor conductoare de protecŃie. Fiecare element al învelişului trebuie ca la 15 cm de la capăt să fie marcat cu o bandă verde/galben sau prin literele PE pentru a semnala că învelişul este folosit în acest scop. Aceste marcaje trebuie să rămână vizibile şi după montarea elementului de înveliş. 4.1.73. Pot fi utilizate drept conductoare de protecŃie şarpanele metalice ale căror elemente conductoare permit asigurarea unor legături de echipotenŃialitate locale şi care sunt special recomandate în instalaŃiile în care în protecŃia împotriva atingerilor indirecte se utilizează dispozitive de protecŃie împotriva supracurenŃilor. Legarea maselor la şarpantele metalice trebuie să se facă prin legături de echipotenŃializare realizate cu conductoare neizolate sau cabluri. Întreruperea automat ă a aliment ării prin dispozitive diferen Ńiale reziduale

4.1.74. ProtecŃia împotriva atingerilor indirecte cu ajutorul dispozitivului diferenŃial rezidual este asigurată atunci când este îndeplinită relaŃia:

I∆n x Rm ≤ UL

în care: I∆n, curentul diferenŃial nominal (de funcŃionare) (A);

Rm, rezistenŃa de dispersie la pământ a maselor legate la pământ (Ω); UL, tensiunea de atingere maximă admisă (V) care poate fi:

• 50 V c.a. în cazul general; • 25 V c.a. pentru şantiere şi ferme agrozootehnice

4.1.75. Curentul diferenŃial nominal (de funcŃionare) I∆n trebuie să aibă o valoare apropiată de valoarea curentului

diferenŃial rezidual I∆. Curentul diferenŃial rezidual I∆ depinde de valoarea rezistenŃei de dispersie la pământ a maselor legate la pământ Rm, conform tabelului 4.4. Tabelul 4.4.

Alegerea dispozitivelor diferen Ńiale în func Ńie de valoarea rezisten Ńei de dispersie la p ământ a maselor

Valoarea maxim ă a rezisten Ńei de dispersie la pământ a maselor legate la p ământ R m

[ΩΩΩΩ]

Curentul diferen Ńial rezidual I ∆∆∆∆ [mA]

UL = 50V c.a. UL = 25V c.a.

Dispozitive diferenŃiale de medie

sensibilitate

1000

650

500

300

100

50

76

100

166

500

25

38

50

83

250

4.1.76. În cazul în care nu este posibil să se realizeze o rezistenŃă Rm mai mică de 500 Ω pentru UL = 50V c.a. şi

250 Ω pentru UL = 25V c.a., se recomandă să se utilizeze un dispozitiv diferenŃial de înaltă sensibilitate (I∆ = 6, 10,

30mA valori uzuale). Se pot utiliza şi dispozitive pentru care I∆ este 12 sau 16 mA. 4.1.77. La montaj, circuitul magnetic al dispozitivului diferenŃial trebuie să cuprindă toate conductoarele active ale circuitului protejat, inclusiv neutrul. Conductorul de protecŃie PE al circuitului trebuie să rămână în exteriorul circuitului magnetic (fig. 4.8). 4.1.78. Dacă instalaŃiile electrice alimentează echipamente care au curenŃi de fugă permanenŃi, incompatibili cu utilizarea dispozitivelor diferenŃiale, atunci se foloseşte o altă măsură de protecŃie (de ex. separarea de protecŃie). 4.1.79. Aparatul general de comandă şi protecŃie al unei instalaŃii electrice alimentare din reŃeaua publică de joasă tensiune, adică disjunctorul de branşament, poate să nu aibă şi funcŃie diferenŃială.

4.1.80. Disjunctorul de branşament cu funcŃie diferenŃială poate fi utilizat în cazul protecŃiei la atingeri indirecte pentru valori ale rezistenŃei Rm conform tabelului 4.4. În cazul unui defect de izolaŃie, întreaga instalaŃie electrică este scoasă de sub tensiune de către disjunctorul de branşament. Pentru a se evita această situaŃie trebuie instalate dispozitive diferenŃiale la plecarea fiecărui circuit sau grupuri de circuite; conform schemelor de selectivitate din fig. 4.9. şi fig. 4.10. 4.1.81. În cazul utilizării dispozitivelor diferenŃiale de protecŃie, selectivitatea poate fi realizată pe orizontală (fig. 4.10) sau pe verticală (în cascadă - fig. 4.11). 4.1.82 Selectivitatea orizontală poate asigura protecŃia unui singur circuit sau a unui grup de circuite şi în acest caz trebuie să fie de medie sau înaltă sensibilitate. 4.1.83. Selectivitatea verticală (în cascadă) poate fi realizată fie în două trepte (fig. 4.11.a) fie în trei trepte (fig. 4.11.b). 4.1.84. Disjunctorul de branşament de tip S (selectiv) permite asigurarea selectivităŃii verticale în două sau trei trepte prin utilizarea dispozitivelor diferenŃiale de 100 mA sau 30 mA amplasate în aval de acesta. 4.1.85. În instalaŃiile electrice mari, cu număr mare de nivele de distribuŃie, se pot combina cele două sisteme de selectivitate (orizontală şi verticală). În acest caz, în tabloul general de distribuŃie se montează un disjunctor general fără funcŃie diferenŃială (fig. 4.10). 4.1.86. În instalaŃia electrică protejată cu dispozitive diferenŃiale de înaltă sensibilitate, masele trebuie legate la pământ. 4.1.87. Dispozitivele diferenŃiale de înaltă sensibilitate se utilizează pentru protecŃia: a) circuitelor de priză: - cu curenŃi nominali mai mici sau egali cu 32 A, indiferent de locul de amplasare; - din încăperile de clasă AD4 (U3); - din instalaŃiile electrice provizorii (de exemplu, în instalaŃii de şantier) indiferent de curentul nominal; - din săli de baie, duşuri şi piscine (numai în volumul 3); - pentru încălzirea electrică prin pardoseală sau plafon; b) instalaŃiilor electrice utilizate în condiŃii grele. 4.2. Protec Ńia circuitelor electrice Protec Ńia împotriva supracuren Ńilor 4.2.1. Conductoarele electrice trebuie protejate împotriva supracurenŃilor prin unul sau mai multe dispozitive de protecŃie automată. Această protecŃie poate fi: - împotriva curenŃilor de suprasarcină şi/sau - împotriva curenŃilor de scurtcircuit. Protec Ńia la suprasarcin ă 4.2.3. Dispozitivele de protecŃie la suprasarcină, pentru a asigura protecŃia unei distribuŃii, trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii generale (vezi fig. 4.12):

IC ≤ IN ≤ Iadm

I2 ≤ 1,45Iadm

în care: IC, curentul de calcul al distribuŃiei; IN, curentul nominal al dispozitivului de protecŃie; Iadm, curentul admisibil în conductorul distribuŃiei; I2, curentul convenŃional (curent care asigură efectiv declanşarea dispozitivului de protecŃie stabilit în norme sau în documentaŃia de referinŃă a produsului). Caracteristicile de referin Ńă ale distribu Ńiei electrice (circuit, coloan ă) 4.2.4. În cazul în care protecŃia la suprasarcină este asigurată cu siguranŃe fuzibile, atunci acestea trebuie să respecte următoarele două condiŃii:

vIF ≥ IC

I2 ≤ 1,45Iadm sau

unde:

în care:

K2, este raportul dintre curentul I2, asigurând efectiv funcŃionarea dispozitivului de protecŃie şi curentul său nominal IN (în acest caz, IF).

Valoarea raportului K2 variază în funcŃie de natura dispozitivului de protecŃie, conform tabelului 4.5.

Tabelul 4.5.

Valorile coeficien Ńilor K 2 şi K3 în func Ńie de tipul dispozitivului de protec Ńie

Dispozitivul de protec Ńie IN

(A) K2 IN/Iadm K3

SiguranŃe cu fuzibil tip gl

IF = 6A

IF = 10A

IF = 25A

IF = 100A

6

10

25

100

1,9

1,75

1,6

1,6

0,76

0,83

0,91

0,91

1,31

1,21

1,10

1,10

Întreruptoare automate mici 6÷25 1,45 1,00 1,00

Întreruptoare automate 63 1,25 1,16 0,86

NOTA:

1. Pentru siguranŃe fuzibile la care K2 este cuprins între 1,6 şi 1,9 rezultă:

- condiŃia I2 ≤ 1,45Iadm este mai severă decât IF ≤ Iadm

Pentru întreruptoare automate, rezultă:

- condiŃia IN ≤ Iadm este mai severă decât I2 ≤ 1,45Iadm

2. În practică, pentru întreruptoarele automate, rezultă următoarele condiŃii:

IC ≤ IN ≤ Iadm

Protec Ńia la scurtcircuit

4.2.5. Dispozitivele de protecŃie la scurtcircuit trebuie să îndeplinească condiŃiile normativului I.7 privind capacitatea de rupere şi timpul de rupere.

4.2.6. Pentru scurtcircuite a căror durată este de maxim 5 secunde, timpul în care conductorul atinge temperatura limită admisă la scurtcircuit se determină cu relaŃia:

în care:

t, timpul (s);

S, secŃiunea conductorului (mm2)

I, curentul de scurtcircuit exprimat ca valoare eficace (A);

K, o constantă având valorile conform tabelului 4.6.

Tabelul 4.6.

Valorile constantei K în func Ńie de materialul conductorului şi izola Ńiei acestuia

Conductoare electrice Temperatura limit ă admis ă

la scurtcircuit (°°°° C)

K

Conductoare din Cu cu izolaŃie din PVC 160 115

Conductoare din Cu cu izolaŃie din cauciuc şi respectiv butil-cauciuc

200

220 135

Conductoare din Cu cu izolaŃie din polietilenă reticulată sau etilen

proprilenă 250 143

Conductoare din Al cu izolaŃie din PVC - 74

Conductoare din Al cu izolaŃie din cauciuc, butil polietilenă reticulară

şi etilen propilenă - 87

* Valori ale coeficientului K neprecizate în normativul I.7

4.2.7. Pentru conductoare neizolate, temperaturile limită admise la scurtcircuit trebuie alese Ńinându-se seama de caracteristicile mecanice ale conductoarelor şi de natura materialelor izolante învecinate.

4.2.8. În cazuri speciale se impune reducerea temperaturii limită admisă în funcŃie de caracteristicile mecanice ale conductoarelor sau cablurilor (de exemplu şi de natura materialelor izolante învecinate).

4.2.8. În cazuri speciale se impune reducerea temperaturii limită admisă în funcŃie de caracteristicile mecanice ale conductoarelor sau cablurilor (de exemplu pentru cabluri autoportante).

4.2.9. În tabelul 4.7. se dau, pentru exemplificare, caracteristicile dispozitivelor de protecŃie pentru circuitele electrice din domeniul casnic.

Tabelul 4.7.

Caracteristicile dispozitivelor de protec Ńie pentru circuitele electrice din locuin Ńe

SiguranŃe fuzibile Întreruptoare mici Tipul circuitului casnic monofazat 230 V 1 fază + N sau

1 faza + N + PE

SecŃiunea conductoarelor de cupru

(mm2) Curentul nominal (A)

Iluminat fix 1,5 10 16

Prize de curent 2,5 20 25

Circuite specializate:

- boiler 2,5 20 25

- maşini de spălat vase 2,5 20 25

- maşini de spălat rufe

2,5 20 25

- maşini de gătit 6 32 40

Protec Ńia împotriva supratensiunilor

4.2.10. Supratensiunile la care pot fi supuse instalaŃiile electrice pot fi generate de:

- un defect de izolaŃie al instalaŃiilor de J.T. faŃă de instalaŃiile de înaltă tensiune;

- descărcări atmosferice;

- manevrarea echipamentelor electrice;

- fenomene de rezonanŃă;

- întreruperea neutrului (N) în reŃeaua de J.T.

4.2.11. Aparatele de protecŃie la supratensiuni sunt de următoarele tipuri:

- tip A, pentru linii electrice aeriene (LEA);

- tip B, pentru clădiri cu branşament aerian sau subteran prevăzute cu IPT;

- tip C, pentru clădiri cu branşament subteran sau aerian prevăzute sau nu cu IPT;

- tip D, pentru protecŃia receptorului final.

4.2.12. ProtecŃia instalaŃiilor electrice la supratensiuni de origine atmosferică se face cu dispozitive de protecŃie la supratensiuni de tip B pentru tensiuni cuprinse între 0,4...4kV (0,5...2,5kV) pentru un curent maxim de descărcare

de 30...140 (5) kA pentru timp de descărcare 8/20µs.

Aceste dispozitive se montează în tabloul electric general, după siguranŃe şi înaintea aparatelor de măsură şi înregistrare şi au în componenŃă eclatoare, separatoare termice şi varistoare cu oxid metalic.

Echiparea instalaŃiei electrice cu astfel de aparate este necesară numai în cazul în care construcŃia este prevăzută cu instalaŃie de protecŃie împotriva trăsnetelor sau este alimentată prin racord aerian la reŃeaua de joasă tensiune.

4.2.13. ProtecŃia instalaŃiei electrice la supratensiuni accidentale generate de comutaŃie pe sarcini inductive sau capacitive (acŃionări ale echipamentelor electrice) se face cu aparate de protecŃie la supratensiuni de comutaŃie de tip C pentru reŃele de 75 – 500V în reŃeaua de alimentare de joasa tensiune.

Echiparea cu aparate de acest tip este necesară atât în cazul construcŃiilor echipate cu instalaŃie de protecŃie împotriva trăsnetelor, cât şi în cazul celor neechipate, indiferent de modul de racordare (aerian sau subteran) la reŃeaua de joasă tensiune.

Aceste aparate pot conŃine protecŃie dinamică, protecŃie termică, varistor cu oxid metalic şi eclator cu descărcare în gaz şi se montează în tabloul principal sau secundar.

4.2.14. Aparatele de protecŃie la supratensiuni de tip B şi C care nu sunt prevăzute cu cartuşe interşanjabile, trebuie separate în tabloul electric printr-un separator legat în paralel, care să permită înlocuirea aparatului defect şi realimentarea instalaŃiei generale.

4.2.15. ProtecŃia individuală a receptoarelor (protecŃie finală) la supratensiuni induse şi remanente se face cu aparate de protecŃie la supratensiuni de tip D pentru reŃele de 230 V. Pentru aparate de laborator, echipamente electrice şi tehnică de calcul, aparatele de protecŃie sunt echipate cu control termic de funcŃionare pentru echilibrarea de potenŃial între cablurile de antenă şi alimentare electrică şi cu filtre antiparazite de bandă largă.

Aceste aparate se montează în prize cu contact de protecŃie.

4.2.16. Toate aparatele de protecŃie la supratensiuni asigură o protecŃie eficientă numai dacă rezistenŃa de

dispersie a prizei de pământ a instalaŃiei electrice este corespunzătoare (R ≤ 1 Ω pentru priza comună cu priza

IPT, R ≤ 5 Ω pentru priza de pământ separată naturală sau R = 1 Ω pentru priza de pământ artificială).

Protec Ńie împotriva tensiunilor minime

4.2.17. ProtecŃia împotriva tensiunilor minime se aplică în special instalaŃiilor electrice care sunt dotate cu motoare concepute să pornească automat după oprirea provocată de o tensiune scăzută sub o anumită valoare.

4.2.18. Dispozitivele de protecŃie la tensiuni scăzute sunt necesare în instalaŃiile electrice ale clădirilor prevăzute cu echipamente de siguranŃă sau cu alimentare de rezervă. Aceste dispozitive trebuie să asigure punerea în funcŃiune a surselor de siguranŃă sau de înlocuire şi alimentarea echipamentelor corespunzătoare atunci când tensiunea este inferioară limitei de funcŃionare normală a aparatelor.

[top]

5. MATERIALE ELECTRICE

5.1. Prevederile acestui capitol se aplică:

- materialelor pentru distribuŃii: cabluri, conductoare, tuburi de protecŃie etc.;

- aparatajelor şi aparatelor electrice: prize, întreruptoare, dispozitive de protecŃie, aparate de măsură etc.;

- receptoarele electrice: corpuri de iluminat, motoare etc.

5.2. Materialele electrice noi trebuie să fie agrementate tehnic conform legii şi să aibă certificarea de conformitate a calităŃii. Aceste materiale, aparate şi receptoare trebuie să fie însoŃite de certificate de calitate.

5.3. Pentru a asigura securitatea persoanelor şi a bunurilor materialelor electrice trebuie să-şi păstreze în timp calităŃile şi caracteristicile tehnice sub acŃiunea influenŃelor externe din încăperile sau amplasamentele în care ele au fost instalate.

5.4. Gradele de protecŃie impuse pentru materialele electrice pot fi asigurate prin:

- carcasa proprie;

- carcasa comună a mai multor aparate (dulapuri, tablouri, cofrete);

- instalare (amplasare la distanŃă, izolare suplimentară).

În anexele 2, 3 şi 4 sunt definite gradele de protecŃie Ip la corpuri străine, apă şi protecŃia la şoc mecanic.

5.5. În funcŃie de clasele de protecŃie la şocuri electrice, materialele electrice se clasifică conform tabelului 5.1.

Tabelul 5.1.

Clase de protec Ńie şi simboluri pentru materialele electrice

Clasa materialului

Simbol interna Ńional

Mod de realizare

0

-

ProtecŃia se bazează pe "izolaŃia principală".

Nu este prevăzută nici o măsură pentru legarea părŃilor conductoare accesibile, dacă există, la un conductor de protecŃie care face parte din instalaŃia electrică fixă, protecŃia în caz de defect al izolaŃiei principale bazându-se pe "împrejmuire".

I

Carcasele cu părŃi bune conductoare electric sunt prevăzute cu bornă de legare la pământ, astfel încât părŃile accesibile neizolate să nu poată deveni periculoase în cazul defectării izolaŃiei principale.

II

ProtecŃia se realizează prin "izolaŃie dublă" sau "izolaŃie întărită". Nu se prevede bornă de legare la pământ.

III

ProtecŃia se realizează prin alimentarea la TFJS sau TFJP

* Simbolul pentru corpuri de iluminat cu surse incandescente.

U, tensiunea de alimentare (V)

Distribu Ńii

5.6. Modurile în care pot fi pozate conductoarele şi cablurile electrice sunt prezentate în tabelul 5.2.

Tabelul 5.2.

Moduri principale de pozare a cablurilor şi conductoarelor izolate

Mod de pozare Cabluri Conductoare izolate

Fixare directă pe pereŃi Da Nu

Tuburi de protecŃie în montaj aparent

Da Da

Tuburi de protecŃie în montaj îngropat

Da** Da

Pozare pe poduri de cabluri Da Nu

Pozare în profile prefabricate (plinte, jgheaburi etc.)

Da Da*

*) Cu condiŃia ca profilele să aibă pereŃi plini şi să fie prevăzute cu un capac ce poate fi demontat numai cu ajutorul unei scule.

**) Numai pe porŃiuni scurte pentru un racord la utilaje, treceri prin pereŃi, planşee etc.

5.7. Conductele electrice trebuie protejate mecanic pe toată lungimea lor, fără discontinuităŃi.

5.8. Atunci când tuburile de protecŃie sunt montate înglobat în elementele de construcŃie, accesoriile de îmbinare ale acestora trebuie să asigure etanşeitate în timpul prizei cimentului.

5.9. Stabilirea traseului tuburilor de protecŃie trebuie să se facă astfel încât să nu fie posibilă acumularea apei de condensaŃie în nici un punct al acestuia.

5.10. Tuburile de protecŃie trebuie pozate astfel încât să nu fie posibilă pătrunderea apei.

5.11. Tragerea conductelor electrice în tuburile de protecŃie, în plinte sau în profile se face numai după montarea lor şi a accesoriilor acestora.

5.12. Pentru a îndeplini condiŃiile de instalare a conductelor electrice şi pentru a îndeplini condiŃia de limitare a temperaturii de funcŃionare normală, secŃiunea totală a acestora (conducte izolate) trebuie să fie cel mult egală cu 1/3 din secŃiunea interioară a tubului de protecŃie sau a profilelor. În cazul tragerii unui singur cablu în tub, raportul dintre diametrul interior al tubului şi diametrul exterior al cablului trebuie să fie de cel puŃin 1,5.

5.13. Atunci când se utilizează tuburi de protecŃie metalice, acestea trebuie legate la pământ. Tuburile metalice nu trebuie utilizate drept conductoare de legare la pământ sau drept conductoare de protecŃie.

Atunci când se utilizează tuburi de protecŃie metalice din materiale feromagnetice, toate conductoarele aceluiaşi circuit electric, inclusiv conductorul de protecŃie trebuie instalate în acelaşi tub. Face excepŃie conductorul PE fără izolaŃie care trebuie instalat separat.

5.14. Tuburile de protecŃie pozate în canale tehnice şi îmbinările lor trebuie să fie etanşe. Tuburile de protecŃie metalice trebuie montate astfel încât să se asigure evacuarea apei de condensaŃie.

5.15. Pozarea tuburilor de protecŃie ale instalaŃiei electrice în şliŃuri practicate în planşee este interzisă. Tuburile de protecŃie pot fi înglobate în planşee la turnarea acestora sau pot fi montate peste placă şi înglobate în şapa de egalizare.

5.16. Capacele dozelor derivate trebuie să rămână accesibile şi demontabile după încastrarea în elementul de construcŃie.

5.17. Golurile pentru traseele electrice din construcŃie trebuie să permită trecerea liberă a tuburilor de protecŃie.

5.18. Tuburile de protecŃie care se montează în golurile construcŃiei trebuie să fie etanşe în situaŃiile în care este cazul.

5.19. Atunci când plafoanele false sunt formate din panouri demontabile, distribuŃiile electrice trebuie să fie fixate independent de aceste panouri (vezi fig. 5.1).

5.20. Plintele sau profilele trebuie alese şi pozate astfel încât să nu dăuneze conductoarelor electrice. Ele trebuie suporte, fără a crea pericole, influenŃele externe la care sunt supuse.

5.21. În plinte sau profile cu capac demontabil cu ajutorul unei scule, sunt admise conexiuni realizate conform paragrafului "Conexiuni" din prezentul ghid.

5.22. Plintele sau profilele ale căror capace sunt demontabile fără ajutorul unei scule sau au pereŃi perforaŃi, pot fi utilizate numai în încăperi pentru echipamente electrice.

5.23. De preferinŃă, în plinte sau profile, conductoarele electrice se pozează într-un singur strat.

5.24. Un tub sau un compartiment al unei plinte, poate să conŃină conductoare izolate aparŃinând unor circuite diferite alimentate la aceeaşi tensiune nominală.

Dacă conductoarele izolate care trec prin acelaşi tub sau compartiment al unei plinte aparŃinând unor circuite diferite, alimentează acelaşi aparat sau echipament, atunci fiecare circuit trebuie protejat separat împotriva supracurenŃilor.

5.25. Nu se admite utilizarea aceluiaşi conductor neutru (N) pentru mai multe circuite individuale.

5.26. În cazul distribuŃiilor prefabricate de tip industrial, producătorul trebuie să precizeze următoarele valori pentru calculul impedanŃelor buclelor de defect necesare verificării condiŃiilor de protecŃie împotriva atingerilor indirecte:

- Rc - rezistenŃa fiecăruia dintre conductoarele active la temperatura de 20°C;

- Rr - rezistenŃa fiecărui conductor activ atunci când echilibrul termic este atins;

- X - impedanŃa medie pe metru de lungime a conductoarelor active, în regim trifazat echilibrat, pentru curentul şi frecvenŃa nominală;

- RPE - rezistenŃa ohmică pe metru de lungime a conductorului de protecŃie;

- Zb - impedanŃa pe metru de lungime a buclei de defect având configuraŃia cea mai defavorabilă;

- pentru conductoarele active, buclele fază - fază şi fază - neutru;

- bucla fază - conductorul de protecŃie.

5.27. DistribuŃiile prefabricate trebuie să aibă gradul de protecŃie corespunzător încăperii sau amplasamentului în care se instalează, conform normativului I.7.

5.28. Nu este permisă utilizarea distribuŃiilor prefabricate în băi sau în încăperi cu duşuri.

5.29. Amplasarea elementelor şi accesoriilor (elemente de îmbinare, de schimbare a direcŃiei, de ramificaŃie etc.) precum şi fixarea lor, trebuie să se facă conform indicaŃiilor date de producător.

5.30. Aparatele şi accesoriile integrate în distribuŃiile prefabricate destinate să alimenteze conductoare externe (de exemplu prize, blocuri de joncŃiuni) trebuie să fie corespunzătoare normelor produs).

5.31. InstalaŃiile electrice în distribuŃii prefabricate trebuie să aibă curentul nominal şi căderea de tensiune corespunzătoare cel puŃin puterii transportate în funcŃionare normală.

Distribu Ńii în cabluri

5.32. Cablurile rigide pot fi montate aparent:

- fixate pe elemente de construcŃie cu ajutorul colierelor de prindere sau alte mijloace de fixare;

- pozate pe poduri de cabluri sau suporturi similare.

5.33. Pot fi utilizate cabluri flexibile, dar numai pe distanŃe scurte, pentru alimentarea receptoarelor fixe care nu necesită racordare prin priză şi pentru cazurile în care trebuie evitată o conexiune suplimentară.

5.34. Cablurile pot fi pozate în golurile construcŃiei dacă se respectă următoarele două condiŃii simultan:

- dimensiunea transversală a golului este de cel puŃin 20 mm pe toată lungimea acestuia;

- secŃiunea mănunchiului de cabluri este de cel mult egală cu 1/8 din secŃiunea golului.

La trecerea cablurilor prin pereŃi şi planşee antifoc sau rezistente la foc se vor lua măsuri corespunzătoare de etanşare a golurilor din jurul acestora cu alcătuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativului P118 şi ale normativului PE 107.

Nu se admite montarea cablurilor care alimentează receptoare vitale direct pe elementele combustibile (clasele C3-CA2c şi C4-CA2d).

5.35. De regulă, un cablu sau o distribuŃie prefabricată conŃine numai conductoarele aceluiaşi circuit. ExcepŃie fac circuitele destinate pentru un ansamblu de instalaŃii de comandă - control şi telemecanică.

Conexiuni

5.36. Conexiunile trebuie efectuate astfel încât să fie sigure şi durabile şi să permită verificarea contactelor.

5.37. Conexiunile trebuie să fie:

- realizate cu dispozitive corespunzătoare naturii şi secŃiunii conductoarelor;

- accesibile pentru a se putea verifica eventuala creştere anormală a temperaturii (cu excepŃia conexiunilor cablurilor subterane);

- protejate împotriva atingerilor indirecte şi să prezinte un grad de protecŃie de min. IP 2X.

5.38. Conexiunile sunt admise în doze al căror capac se fixează prin clipsare sau cu şuruburi, în tablouri, în plinte sau profile prefabricate.

5.39. Conexiunile trebuie să permită eventuala înlocuire a conductorului sau modificarea conexiunilor în cazul schimbărilor schemei.

5.40. Conexiunile trebuie realizate astfel încât să nu fie posibilă desfacerea legăturilor în timpul funcŃionării datorită încălzirii, variaŃiilor de sarcină sau vibraŃiilor.

5.41. Conexiunile nu trebuie să fie supuse la nici un efort de tracŃiune, cu excepŃia acelora care sunt executate Ńinându-se seama de acest efort.

5.42. Nu sunt admise conexiuni în traversările elementelor de construcŃie.

5.43. Nu se admit conexiuni în tuburile de protecŃie şi în accesoriile acestora (coturi, ramificaŃii, curbe).

5.44. Se admite ca legătura armăturii construcŃiei la pământ să nu fie accesibilă cu condiŃia ca aceasta să fie realizată printr-un procedeu sigur şi durabil.

5.45. Nu se admit conexiuni în plafoane false nedemontabile, decât dacă ele sunt fixate pe un aparat sau receptor electric. Ele trebuie să rămână accesibile pentru o eventuală demontare (de exemplu a unui corp de iluminat pentru a-l curăŃa).

5.46. Dozele şi cutiile de derivaŃie trebuie să asigure un spaŃiu suficient conductoarelor şi bornelor de conexiuni şi accesul fără riscuri la acestea.

5.47. Bornele de conexiuni ale circuitelor de siguranŃă nu trebuie să fie amplasate în aceeaşi doză cu acelea ale altor circuite.

Aparate şi receptoare electrice

5.48. Aparatele şi receptoarele electrice trebuie să aibă gradul de protecŃie corespunzător influenŃelor externe ale mediului în care urmează să funcŃioneze, conform normativului I.7.

5.49. Majoritatea aparatelor şi echipamentelor electrice sunt concepute să funcŃioneze normal la o temperatură ambiantă cuprinsă în intervalul +5° C...+140° C.

5.50. În situaŃii speciale, receptoarele pot fi:

- de clasă III, alimentate la TFJS sau TFJP printr-un transformator de separare;

- de clasă II, alimentate printr-un transformator de separare de clasa II.

Aparate de separare

5.51. Toate circuitele trebuie să poată fi separate de orice sursă de energie prin scoaterea de sub tensiune a conductoarelor active (inclusiv conductorul neutru) în scopul executării lucrărilor de întreŃinere sau reparaŃie.

5.52. Pentru tensiuni mai mari de 500 V separarea se realizează cu un aparat prevăzut cu un dispozitiv de blocare pe poziŃia deschis.

5.53. Separatoarele nu au putere de rupere fiind caracterizate prin tensiune nominală, curent nominal (curentul care le străbate permanent) şi număr de poli. Ele realizează separarea vizibilă a circuitelor în gol.

5.54. Pentru circuitele monofazate, realizarea separării se poate face cu dispozitive de separare dacă acestea sunt bipolare.

5.55. În circuitele trifazate fără neutru, separarea se realizează cu un disjunctor tripolar sau un întreruptor tripolar care asigură întreruperea simultană a conductoarelor active.

În circuitele trifazate cu conductor neutru, separarea se face cu disjunctor tetrapolar sau cu disjunctor tetrapolar care asigură întreruperea simultană a conductoarelor active şi conductorului neutru.

În schema TN-C conductorul PEN nu trebuie să fie întrerupt. În acest caz aparatele de separare sunt tripolare.

5.56. În cazul în care în circuitele trifazate se utilizează dispozitive de separare unipolare pentru fiecare conductor de fază, atunci acestea trebuie grupate şi etichetate distinct pentru identificarea corectă faŃă de alte dispozitive similare.

Aparataje (întreruptoare, comutatoare, prize)

5.57. Întreruptoarele şi comutatoarele sunt aparate de comandă şi sunt caracterizate prin curentul nominal, prin curenŃii pe care îi post stabili (putere de închidere) şi întrerupe, tensiunea nominală şi numărul de poli. Acestea pot fi:

- întreruptoare, comutatoare, butoane pentru utilizare curentă;

- întreruptoare, comutatoare, butoane utilizare industrială.

5.58. Întreruptoarele circuitelor de lumină trebuie să aibă cel puŃin curentul nominal al acestora, dar nu mai mic de 10 A pentru circuitele cu lămpi fluorescente, conform normativului I.7.

5.59. Întreruptoarele şi comutatoarele pentru circuitele de iluminat şi prizele pot fi instalate:

- îngropate sub tencuială;

- aparente;

- montate în plintă sau profil.

Se recomandă să se lase la conductoare o lungime de rezervă pentru conexiuni la aparataje astfel încât montarea şi demontarea acestora să se poată efectua uşor.

5.60. Toate prizele de 10/16 A trebuie să fie cu contact de protecŃie şi, dacă este posibil, să fie prevăzute cu obturatoare.

Se recomandă ca circuitele care alimentează aceste prize să fie protejate cu dispozitive de protecŃie diferenŃiale de

înaltă sensibilitate (I∆n ≤ 30 mA).

Aparate de ac Ńionare, de protec Ńie şi de m ăsur ă

5.61. Alegerea întreruptorului manual se face respectându-se relaŃia de mai jos care Ńine seama de faptul că la aceste aparate curentul de rupere Ir este mai mic decât curentul lui nominal (vezi tabelul 5.2.).

Ir ≥ Ic

în care:

Ir, curentul de rupere al întreruptorului (A);

Ic, curentul de calcul al circuitului (coloanei) (A);

Tabelul 5.2.

Curen Ńii de rupere la întreruptoarele manuale

Curentul de rupere I r (A)

Tensiunea nominal ă

380V c.a. 500V c.a.

Curentul nominal I N

(A) 250V c.c. 440V c.c.

cos ϕϕϕϕ = 1 cos ϕϕϕϕ = 0,7 cos ϕϕϕϕ = 1 cos ϕϕϕϕ = 0,7

25 19 6 16 12,5 - -

63 45 15 48 30 24 18

100 80 25 80 50 40 30

200 150 50 160 100 80 60

350 - - 280 175 140 105

630 - - 480 300 240 180

1000 - - 800 800 400 300

5.62. Alegerea contactoarelor se face respectându-se condiŃia:

INC ≥ IC [A]

în care: INC, curentul nominal al contactorului care este mult mai mic decât curentul de rupere Ir (Ir = (8...10)INC) [A].

Pentru motoarele mici, dacă condiŃiile de pornire o permit, se pot prevedea contactoare asociate cu relee termice.

Contactoarele se utilizează numai în asociaŃie cu siguranŃe astfel încât condiŃia de stabilitatea termică şi dinamică să corespundă locului de instalare.

5.63. Se recomandă ca aparatele de protecŃie împotriva supracurenŃilor cât şi cele pentru protecŃia împotriva atingerilor indirecte să fie grupate în tablourile electrice.

5.64. Caracteristicile dispozitivelor de protecŃie sunt alese astfel încât, în caz de defect, să nu fie eliminat decât circuitul afectat de acest defect.

5.65. Selectivitatea dispozitivelor de protecŃie presupune compararea caracteristicilor de funcŃionare ale acestora. Pentru fuzibile, selectivitatea este asigurată atunci când curentul nominal al fuzibilului din amonte este cel puŃin egal cu 2 ori curentul nominal al fuzibilului din aval.

5.66. Selectivitatea între două dispozitive de protecŃie diferenŃiale se asigură atunci când curentul diferenŃial nominal al dispozitivului din amonte este mai mare de cel puŃin 2 ori decât curentul diferenŃial nominal al dispozitivului din aval şi/sau atunci când dispozitivul din amonte are o întârziere constantă superioară timpului de funcŃionare al dispozitivului din aval.

5.67. SiguranŃele fuzibile, în funcŃie de caracteristicile lor de funcŃionare, pot fi utilizate pentru:

- protecŃia la suprasarcină a conductoarelor circuitelor de iluminat;

- protecŃia la scurtcircuit a conductoarelor de forŃă (protecŃia la suprasarcină putând fi asigurată prin relee termice) şi a coloanelor tablourilor electrice;

- deconectarea circuitelor şi coloanelor electrice atunci când acestea nu sunt prevăzute cu aparate de comutare.

Alegerea siguranŃelor se va face pe baza condiŃiilor din cap. 3 şi 4.

5.68. Alegerea întreruptorului automat se face respectând condiŃia prezentată pentru contactoare. FaŃă de contactoare, întreruptoarele permit un număr mult mai mic de acŃionări, pot rupe curenŃi foarte mari, de ordinul kiloamperilor şi au poziŃiile "închis" şi "deschis" uşor vizibile şi de identificat.

Pot fi echipate şi cu echipamente diferenŃiale (cu ∆I = 100 – 300 – 500mA sau 1 A).

5.69. Întreruptorul general de pe tablourile generale, în caz de urgenŃă trebuie să poată scoate de sub tensiune, printr-o singură manevră, toate conductoarele active. Acest aparat trebuie să aibă dispozitivul de acŃionare amplasat în exteriorul tabloului electric.

5.70. Disjunctoarele se aleg respectând următoarea condiŃie:

IND ≥ Ic

în care: IND, curentul nominal al disjunctorului (A).

Disjunctoarele sunt prevăzute cu echipamente pentru protecŃia la suprasarcină, pentru protecŃia la scurtcircuit, cu reglaj fin sau în trepte şi opŃional şi cu echipament diferenŃial.

La alegerea disjunctorului se are în vedere că alegerea şi reglajul echipamentelor de protecŃie se face:

- pentru relee termice şi electromagnetice, conform art. 5.71 şi 5.72.;

- pentru protecŃia diferenŃială, valoarea curentului nominal al echipamentului diferenŃial se stabileşte pe considerente de selectivitate dorită astfel:

• pentru selectivitate pe orizontală (vezi cap. 4) nu sunt impuse condiŃii, echipamentele diferenŃiale funcŃionând în paralel;

• pentru selectivitatea pe verticală se impune ca valoarea curentului nominal al echipamentului diferenŃial din amonte să fie cel puŃin dublu faŃă de valoarea cea mai mare a echipamentului din aval.

5.71. Alegerea şi reglarea releelor termice se face Ńinându-se seama de relaŃia:

vIreglare ≈ Ic [A]

Releul termic se foloseşte pentru protecŃia la suprasarcină a conductoarelor circuitelor (coloanelor):

- în serie cu un contactor şi siguranŃe;

- în serie cu un întreruptor automat.

Pentru protecŃia la scurtcircuit a releelor termice în cazul asocierii cu siguranŃe trebuie asigurată o coordonare a caracteristicilor lor cu acelea ale siguranŃelor fuzibile (vezi tabelul 5.3.)

Tabelul 5.3.

Coordonarea între curentul maxim al fuzibilului şi curentul de serviciu al RT

Curentul de

serviciu al RT

[A]

0,19 0,29 0,4 0,55 0,75 1 1,3 1,8 2,4 3,3 4,5 6 8 11 15

Curentii maximi ai fuzibilului sigurantei

[A]

0,5 0,8 2 2 2 4 4 6 6 10 10 16 20 25 35

Curentul de

serviciu al RT

[A]

20 25 32 40 63 80 100 125 160 200 250 315 400 500 630

Curentii maximi ai fuzibilului sigurantei

[A]

50 63 80 100 125 160 200 250 250 315 315 500 630 *** ***

*** Numai întreruptor automat

5.72. Alegerea şi reglarea releelor electromagnetice din construcŃia disjunctoarelor se face respectându-se următoarele relaŃii:

IREM ≥ 1,2Ip, pentru circuite;

IREM ≥ 1,2Icmax, pentru coloane;

IREM ≥ 1,2Iadm, pentru relee EM cu activare temporizată;

în care: IREM, curentul de reglare al REM (A).

5.73. Se recomandă utilizarea unui dispozitiv specializat în detectarea lipsei unei faze pentru protecŃia motoarelor trifazate. Acest dispozitiv asigură scoaterea de sub tensiune a motorului în cazul întreruperii unei faze.

Aparate de m ăsur ă

5.74. Voltmetrele se prevăd în scopul măsurării tensiunilor de fază şi de linie. Ele se conectează la intrarea în tabloul electric prin intermediul unui comutator voltmetric (cheie voltmetrică) care permite utilizarea unui singur voltmetru pentru măsurări.

Domeniul de măsură al voltmetrului se alege astfel încât:

UV = 1,1UN [V]

în care:

UV, valoarea maximă a tensiunii pe care o poate măsura voltmetrul (V);

UN, tensiunea nominală a circuitului sau coloanei (V).

5.75. Ampermetrele se prevăd pentru măsurarea curentului pe circuitele de alimentare. La tablourile de lumină se instalează de obicei pe fiecare fază câte un ampermetru pentru a se putea face echilibrarea în timp a încărcării fazelor.

Ampermetrul în general nu se instalează direct ci prin intermediul unui reductor de curent.

Domeniul de măsură al ampermetrului se stabileşte astfel:

IA ≈ 1,3IC [A]

în care:

IA, valoarea maximă a curentului pe care o poate măsura ampermetrul; dacă se foloseşte un reductor de curent, se pot utiliza ampermetre de 5A (sau mai rar de 1A) instalate pe secundarul transformatorului de curent, curentul de măsurat trecând prin primarul acestuia;

Ic, curentul de calcul al circuitului electric (A).

5.76. Wattmetrele se instalează conform instrucŃiunilor producătorilor, ele putând avea rezistenŃe adiŃionale pentru extinderea domeniului de măsură a tensiunii şi şunturi sau transformatoare de curent, pentru extinderea domeniului de măsură a curentului.

În general ele se aleg astfel încât să fie respectată relaŃia:

PNW ≈ 1,3PC [kW]

în care:

PNW, puterea maximă care se poate măsura cu wattmetrul (kW);

PC, puterea de calcul a circuitului respectiv (kW).

5.77. Contoarele de energie activă sau reactivă se aleg în funcŃie de condiŃiile de măsurare, putând fi conectate direct sau prin transformatoare de curent şi de tensiune.

Dacă există tarife diferenŃiale la energia electrică, se instalează contoare cu dublu tarif, echipate cu ceas de comutare.

[top]

6. VERIFICĂRI

6.1. Toate instalaŃiile electrice trebuie verificate pentru a se asigura o bună funcŃionare şi pentru a preveni apariŃia unor accidente sau incendii.

Verificările se fac:

- înaintea punerii în funcŃiune a instalaŃiilor electrice, pentru lucrările noi;

- după modificări, reparaŃii capitale, modernizări, extinderi ale instalaŃiilor, în conformitate cu reglementările de exploatare şi instrucŃiunile întocmite de proiectant şi de producătorii de echipamente, aparate, receptoare şi materiale electrice;

- în exploatare, la intervale regulate de timp (periodic).

Verificarea periodică se efectuează de către personal calificat care posedă cunoştinŃe aprofundate de protecŃia muncii şi în domeniul prevenirii riscurilor de şoc electric.

6.2. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor se face numai în baza unui "certificat de conformitate" cu normele în vigoare a instalaŃiei electrice executate, privind siguranŃa în exploatare şi protecŃia utilizatorilor.

Acest "certificat de conformitate" se eliberează executantului după realizarea de către acesta a instalaŃiei electrice, de către o societate al cărei obiect de activitate este verificarea instalaŃiilor electrice.

Este obligatoriu ca beneficiarul (consumatorul) să ceară executantului lucrărilor de instalaŃii electrice o copie a "certificatului de conformitate" cu reglementările tehnice în vigoare, pentru instalaŃia electrică executată, certificat în baza căruia i s-a făcut punerea sub tensiune a acesteia.

6.3. Verificările instalaŃiilor electrice se fac prin examinare vizuală şi măsurători (încercări).

Verific ări prin examinare vizual ă

6.4. Verificările prin examinare vizuală se fac înaintea verificărilor prin măsurători.

6.5. La verificarea prin examinare a materialelor electrice, care în funcŃionare normală se află permanent sub tensiune, se urmăreşte să se stabilească dacă acestea îndeplinesc următoarele condiŃii:

- sunt în conformitate cu normele de securitate şi de produs (marcaj, certificare);

- sunt alese şi montate corect, conform prevederilor din normativul I.7, din prezentul ghid, instrucŃiunilor producătorului şi cu alte norme specifice;

- nu prezintă nici un defect vizibil care ar putea afecta buna funcŃionare şi securitatea bunurilor şi a persoanelor.

6.6. Verificarea prin examinare trebuie să aibă în vedere pe cât posibil:

- măsurile de protecŃie împotriva şocurilor electrice;

- măsurile de protecŃie împotriva incendiului (prezenŃa barierelor antifoc sau rezistente la foc şi a altor elemente pentru împiedicarea propagării flăcării, fumului şi gazelor şi protecŃia împotriva efectelor termice);

- alegerea corectă a conductoarelor;

- alegerea corectă şi reglajul dispozitivelor de protecŃie şi control al izolaŃiei;

- prezenŃa şi corecta amplasare a dispozitivelor de întrerupere şi comandă;

- alegerea echipamentelor, materialelor şi măsurilor de protecŃie corespunzător influenŃelor externe;

- identificarea conductoarelor neutre şi de protecŃie;

- identificarea circuitelor, siguranŃelor, întreruptoarelor, butoanelor etc.;

- realizarea corectă a conexiunilor conductoarelor;

- asigurarea accesibilităŃii pentru întreŃinere.

Încerc ări-m ăsur ători

6.7. Încercările la care sunt supuse instalaŃiile electrice se efectuează în următoarea ordine:

- continuitatea conductoarelor de protecŃie şi a legăturilor echipotenŃiale principale şi suplimentare;

- rezistenŃa de izolaŃie a instalaŃiei electrice;

- separarea circuitelor;

- rezistenŃa de izolaŃie a pardoselilor;

- întreruperea automată a alimentării;

- încercări funcŃionale pentru echipamente neasamblate de producător.

6.8. Verificarea continuităŃii conductoarelor

Pentru circuitele cu intensitatea nominală mai mică sau egală cu 30 A, se recomandă ca încercarea să fie efectuată cu o sursă de tensiune de 4...24 V la mers în gol, de curent continuu sau alternativ şi cu un curent de cel puŃin 0,1 A.

Curentul utilizat pentru încercarea continuităŃii trebuie să fie corespunzător clasei de influenŃă externă a încăperii respective.

Încercarea este considerată satisfăcătoare dacă dispozitivul utilizat pentru aceasta dă o indicaŃie corectă şi stabilă.

6.9. Verificarea rezistenŃei de izolaŃie a instalaŃiei

Măsurătorile se efectuează cu instalaŃia scoasă de sub tensiune şi cu aparatele aferente acesteia, deconectate.

RezistenŃa de izolaŃie măsurată între fiecare conductor activ şi pământ (conductoarele de fază şi conductorul neutru pot fi legate împreună), consumatorii fiind deconectaŃi, trebuie să fie cel puŃin egală cu valoarea corespunzătoare din tabelul 6.1.

Măsurătorile se efectuează în curent continuu. Aparatul utilizat trebuie să fie capabil să furnizeze tensiunea de încercare menŃionată în tabelul 6.1. cu un curent de 1 m A.

Tabelul 6.1.

Valorile tensiunilor de încercare

Tensiunea nominal ă a circuitului

(V)

Tensiunea de încercare în curent continuu

(V)

Rezisten Ńa de izola Ńie (MΩΩΩΩ)

TFSJ si TFJP 250 ≥ 0,25

≤ 500 500 ≥ 0,5

> 500 1000 ≥ 1,0

În cazul rezistenŃei de izolaŃie a cablurilor electrice de încălzire înglobate în elemente de construcŃie trebuie să se Ńină seama de următoarele:

- RezistenŃa de izolaŃie măsurată după înglobarea acestora în beton trebuie să fie egală cu 1000Ω /volt tensiune

nominală şi element de încălzire, dar nu mai puŃin de 250000Ω ;

- În funcŃie de valoarea tensiunii nominale a elementelor încălzitoare, rezistenŃa de izolaŃie trebuie să fie cel puŃin egală cu:

• 250.000Ω pentru elementele încălzitoare cu tensiune nominală de 220 sau 230 V;

• 400.000Ω pentru elemente încălzitoare cu tensiunea nominală de 380 sau 400 V.

În cazul cablurilor de încălzire cu izolaŃie minerală, dacă valoarea prescrisă nu este atinsă la verificarea iniŃială, trebuie supravegheată evoluŃia rezistenŃei de izolaŃie. Aceasta trebuie să ajungă la valoarea necesară într-un interval de timp acceptabil. 6.10. Verificarea separării circuitelor Separarea părŃilor active de cele ale altor circuite şi de pământ (cu excepŃia TFJP) trebuie verificată prin măsurarea rezistenŃei de izolaŃie. Valorile măsurate trebuie să fie cele din tabelul 6.1. 6.11. Verificarea rezistenŃei de izolaŃie a pardoselilor Pentru această verificarea se utilizează un ohmmetru cu magnetou sau un aparat pentru măsurarea izolaŃiei cu baterii încorporate care dă o tensiune la mers în gol de 500 V c.c. (sau de 1000 V c.c. dacă tensiunea nominală a instalaŃiei este mai mare de 500 V). RezistenŃa se măsoară între electrodul de măsură aplicat la suprafaŃa pardoselii şi un conductor de protecŃie al instalaŃiei. 6.12. Verificarea întreruperii automate a alimentării 6.12.1. Verificarea eficacităŃii măsurii de protecŃie împotriva atingerilor indirecte se face Ńinând seama de schema de legare la pământ. În schema TN încercarea constă în verificarea valorii curentului minim de defect între fază şi conductorul de protecŃie. Această valoare trebuie să fie cel puŃin egală cu valoarea curentului care asigură funcŃionarea dispozitivului de protecŃie în intervalul de timp corespunzător. Verificarea conformităŃii instalaŃiei cu nota de calcul a proiectantului se face numai prin examinare în ceea ce priveşte: - secŃiunile şi lungimile circuitelor; - tensiunea nominală (pentru fuzibile) şi reglajul dispozitivelor de întrerupere automată (pentru disjunctoare). 6.12.2. Pentru verificarea funcŃionării dispozitivelor diferenŃiale se pot folosi următoarele trei metode de încercare: a) O rezistenŃă variabilă Rp este montată între un conductor activ şi în aval de masele legate la conductorul de

protecŃie (fig. 6.1). Curentul este măsurat reducând valoarea rezistenŃei variabile Rp. Curentul I∆ pentru care

funcŃionează dispozitivul nu trebuie să fie superior curentului diferenŃial rezidual nominal I∆n. Metoda se poate aplica pentru schemele TN-S, TT, IT. b) În cea de-a doua metodă de verificare (fig. 6.2) rezistenŃa variabilă este montată între un conductor activ (în amonte) şi un alt conductor activ (în aval).

Curentul I∆ pentru care dispozitivul funcŃionează nu trebuie să fie mai mare decât I∆n. Metoda se poate aplica pentru schemele TN, TT, IT. c) Cea de a treia metodă utilizează un electrod auxiliar (fig. 6.3). Valoarea curentului este mărită prin reducerea valorii rezistenŃei variabile Rp. Se măsoară tensiunea între mase şi un electrod auxiliar.

Se măsoară curentul I∆ care nu trebuie să fie mai mare decât I∆n, după care se verifică următoarea relaŃie:

unde UL este tensiunea limită admisă (V). Această metodă se utilizează în schemele TN-S, TT şi IT. În schema IT poate fi necesară legarea la pământ a unui punct din instalaŃie în timpul încercărilor pentru a se obŃine funcŃionarea dispozitivului. 6.13. Încercările funcŃionale pentru echipamente neasamblate de producător se fac împreună cu tehnologul sau specialistul proiectant, pe baza instrucŃiunilor producătorilor. [top]

7. INSTALAłII ELECTRICE ÎN SPAłII SPECIALE 7.1. Compensarea puterii reactive 7.1.1. Compensarea puterii reactive se aplică în instalaŃiile electrice avându-se în vedere faptul că această compensare aduce importante avantaje, cum sunt: - reducerea secŃiunii conductorului (vezi tabelul 7.1.); - reducerea pierderilor în reŃea; - reducerea şocurilor de tensiune; - creşterea puterii disponibile la consumator (se poate realiza de exemplu extinderea instalaŃiei electrice). Tabelul 7.1.

Indicele de majorare a sec Ńiunii conductoarelor în func Ńie de valoarea factorului de putere

Factorul de putere cos ϕϕϕϕ 1 0,8 0,6 0,4

Indicele de majorare a sec Ńiunii conductoarelor 1 1,25 1,76 2,5

7.1.2. O indicaŃie asupra energiei reactive, respectiv a puterii reactive pe care o consumă instalaŃia electrică se

obŃine determinând tgϕ cu relaŃia:

în care: puterea activă P[W] este, în: - monofazat P = UfIcosϕ

- trifazat: puterea reactivă Q[VAR] este, în:

- monofazat: Q = UfIsinϕ

- trifazat: puterea aparentă S[VA] este, în: - monofazat: S = UfI

- trifazat: unde: I, curentul de fază (A): Uf, tensiunea de fază (V); U, tensiunea de linie (V);

(conform diagramei puterilor), puterea aparentă (VA);

, factorul de putere. Cu cât valoarea tgϕ este mai mică, cu atât ponderea energiei, respectiv puterii reactive este mai mică şi deci instalaŃia electrică funcŃionează optim.

În tabelul 3.1. se dau valorile cosϕ şi tgϕ pentru cele mai uzuale receptoare electrice. 7.1.3. Compensarea puterii reactive se poate face pe cale naturală sau pe cale artificială. 7.1.4. Compensarea puterii reactive se face pe cale naturală, prin măsuri privind montarea şi funcŃionarea receptoarelor. Măsurile de compensare pe cale naturală sunt: - înlocuirea motoarelor asincrone, puŃin încărcate, cu motoare asincrone cu putere mai mică; - evitarea mersului în gol al motoarelor; - desfiinŃarea, pe cât posibil, a transmisiilor; - îmbunătăŃirea calităŃii reparaŃiilor motoarelor; - înlocuirea motoarelor asincrone cu motoare sincrone; - înlocuirea transformatoarelor puŃin încărcate şi deconectarea transformatoarelor în timpul mersului în gol utilizând limitatoare de mers în gol. 7.1.5. Compensarea puterii reactive se poate face pe cale artificială, prin montarea de instalaŃii sau echipamente care să compenseze energia reactivă necesară funcŃionării consumatorilor industriali, cum ar fi: - Compensatorul sincron care este un motor sincron, care se utilizează exclusiv pentru îmbunătăŃirea factorului de putere, fără sarcină la arbore. El poate fi uşor reglat (prin variaŃia excitaŃiei) la necesităŃile de moment ale instalaŃiilor privind compensarea puterii reactive a acestora. - Condensatoare statice individuale sau grupate în baterii. - InstalaŃii de compensare automată cu condensatoare statice. 7.1.6. Condensatoarele statice se fabrică pentru diferite tensiuni şi ele se montează: - centralizat, pentru o întreagă instalaŃie pe care o deserveşte; - descentralizat, în diferite puncte ale instalaŃiei; - direct la receptoare inductive. 7.1.7. Dacă puterea reactivă de compensat este mai mică de 15% din puterea aparentă a transformatorului, atunci se utilizează baterii de condensatoare statice cu o singură treaptă. Dacă puterea reactivă de compensat este mai mare de 15% din puterea aparentă a transformatorului, atunci se utilizează condensatoare statice în trepte, cu reglaj automat. 7.1.8. Condensatoarele statice individuale sau grupate în baterii au putere unitară constantă şi punerea lor în funcŃiune se face: - cu ajutorul unui disjunctor sau întreruptor; - cu ajutorul unui contactor; - direct la bornele receptorului. Condensatoarele statice individuale sau grupate în baterii se utilizează: - la bornele receptoarelor de tip inductiv (motoare şi transformatoare); - pe un grup de motoare mici la care compensarea ar fi prea scumpă dacă s-ar face individual; - în cazul în care fluctuaŃia de sarcină a consumatorului este mică şi factorul de putere are variaŃii mici. 7.1.9. InstalaŃiile de condensatoare statice în trepte cu reglaj automat, permit adaptarea automată a puterii reactive

compensată de bateriile de condensatoare în funcŃie de un cosϕ şi impus în permanenŃă. InstalaŃiile de condensatoare statice în trepte cu reglaj automat se utilizează în cazul în care puterea reactivă consumată sau puterea activă variază între limite largi (de ex. la bornele tablourilor generale de joasă tensiune).

7.1.10. După deconectarea unui condensator acesta rămâne încărcat cu o sarcină electrică, tensiunea la bornele lui fiind egală cu tensiunea instalaŃiei în momentul întreruperii, fiind necesară descărcarea lui rapidă pentru: - a proteja personalul împotriva unor descărcări accidentale; - a nu se reconecta încărcat la instalaŃie. Descărcarea se face cu reactanŃe inductive sau rezistenŃe de descărcare, montate în paralel cu condensatoarele. În cazul în care condensatoarele sunt montate direct la receptor şi în paralel cu înfăşurările motorului sau transformatorului, aceste înfăşurări servesc şi ca rezistenŃe de descărcare. 7.1.11. Măsura de protecŃie la şoc electric prin limitarea energiei de descărcare, care se aplică în special condensatoarelor, trebuie să satisfacă două condiŃii: - să limiteze energia de descărcare la maximum 50µC; - să limiteze curentul permanent care poate să se scurgă după descărcare la:

• 1 mA în curent alternativ sau 3 mA în curent continuu, pentru părŃile care pot fi atinse în funcŃionare normală;

• 3,5 mA în curent alternativ sau 10 mA în curent continuu, pentru alte părŃi.

În tabelul 7.2. se dau orientativ, valorile puterii bateriilor de condensatoare în funcŃie de puterea nominală a motoarelor pentru un factor de putere compensat de cca. 0,92. Tabelul 7.2.

Valorile puterii bateriilor de condensatoare în fun cŃie de puterea nominal ă a motorului

Puterea nominal ă a motorului

Puterea reactiv ă necesar ă în (kvar) în func Ńie de viteza de rota Ńie (t/min) a motorului

kW CP 3000 1500 1000 750

22 30 6 8 9 10

30 40 7,5 10 11 12,5

37 50 9 11 12,5 16

45 60 11 13 14 17

55 75 13 17 18 21

75 100 17 22 25 28

90 125 20 25 27 30

110 150 24 29 33 37

132 180 31 36 38 43

160 218 35 41 44 52

200 274 43 47 53 61

250 240 52 57 63 71

280 380 57 63 70 79

355 482 67 76 86 98

400 544 78 82 97 106

450 610 87 93 107 117

De exemplu, pentru un motor cu putere nominală 22 kW şi n = 3000 rot/min, la sarcină nominală cosϕ = 0,83, iar

după compensare cu 6 kvar, factorul de putere devine cosϕ = 0,93. 7.1.12. Echipamentele care conŃin electronică de putere (punŃi redresoare, surse de alimentare fără întrerupere - UPS-uri, motoare cu viteză variabilă, cuptoare cu arc electric, aparate de sudare, balasturile tuburilor fluorescente etc.), introduc în reŃea armonici. Aceste armonici perturbă funcŃionarea multor echipamente electrice. În particular, condensatoarele sunt foarte sensibile la armonice diferite datorită faptului că impedanŃa lor scade proporŃional cu rangul armonicilor prezente în reŃea. Condensatoarele în sine nu sunt generatoare de armonici. Atunci când frecvenŃa proprie a ansamblului condensatoare - reŃea se aproprie de rangul unei armonici, apare fenomenul de rezonanŃă prin amplificarea armonicii respective. FrecvenŃa de rezonanŃă fr depinde de impedanŃa reŃelei şi este dată de relaŃia:

în care:

S∞, puterea de scurcircuit a reŃelei în (kVA);

Q, puterea bateriei de condensatoare, în (kVAR); Această rezonanŃă conduce la apariŃia unui curent de suprasarcină în condensatoare care provoacă încălzirea acestora, apoi îmbătrânirea prematură şi în final, la defectarea lor. Pentru a împiedica apariŃia acestor fenomene se utilizează: - condensatoare supradimensionate la tensiune (de ex. de 440 V pentru o reŃea de 400 V c.a.); - reactanŃe inductive pentru filtrarea armonicilor asociate condensatoarelor. 7.1.13. Un exemplu de calcul a puterii bateriei de condensatoare la un consumator, se dă în Anexa 6. 7.2. InstalaŃii electrice pentru băi, duşuri sau piscine 7.2.1. În încăperile pentru băi, duşuri sau piscine, instalaŃiile electrice trebuie să respecte anumite condiŃii datorită conductibilităŃii crescute a corpului uman aflat în stare umedă sau imersată. 7.2.2. În băi, duşuri sau piscine este obligatorie: - limitarea amplasării materialelor şi echipamentelor electrice în imediata apropiere a căzilor de baie, duşurilor sau piscinelor; - realizarea egalizării potenŃialelor tuturor elementelor conductoare electric accesibile utilizatorilor. Încăperi pentru b ăi sau du şuri 7.2.3. În încăperi pentru băi sau duşuri se definesc următoarele volume de protecŃie (vezi fig. 7.2.1.a., fig. 7.2.1.b., fig. 7.2.2., fig. 7.2.3.): - volumul 0 este volumul interior al căzii de baie sau de duş; - volumul 1, este situat deasupra căzii de baie sau de duş limitat de:

• suprafaŃa verticală circumscrisă căzii de baie sau de duş în general, iar în cazul unui duş cu tija fixă sau flexibilă şi fără cadă, o suprafaŃă cilindrică verticală cu raza de 0,6 m, a cărei axă trece prin tija duşului;

• pardoseala şi planul orizontal situat la 2,25 m înălŃime faŃă de aceasta, iar dacă fundul căzii de baie sau de duş este la mai mult de 0,15 m deasupra pardoselii, planul orizontal este situat la 2,25 m deasupra fundului căzii sau duşului; în cazul în care cada de baie este încastrată în pardoseală, volumul 1 este limitat de suprafaŃa verticală circumscrisă marginilor exterioare ale acesteia, vezi fig. 7.2.3.;

- volumul 2 este volumul limitat de:

• suprafaŃa exterioară a volumului 1 şi o suprafaŃă paralelă situată la 0,6 m de aceasta; • pardoseala şi planul orizontal situat la 2,25 m înălŃime deasupra acesteia;

- volumul 3 este volumul limitat de:

• suprafaŃa verticală exterioară a volumului 2 şi o suprafaŃă paralelă situată la 2,40 m de aceasta; • pardoseală şi planul orizontal situat la 2,25 m deasupra ei.

7.2.4. SpaŃiul situat sub cada de baie sau de duş (dacă există) nu face parte din volumele 0, 1, 2, 3 dacă acesta este închis şi accesibil numai printr-un capac ce poate fi deschis numai cu ajutorul unei scule speciale. Prin analogie, dacă la o înălŃime mai mică de 2,25 m deasupra solului se află un plafon fals, spaŃiul situat deasupra plafonului nu face parte din volumele 0, 1, 2, 3. Volumele din aceeaşi încăpere situate deasupra volumelor 1, 2 şi 3 se supun condiŃiilor din volumul 3 de protecŃie. 7.2.5. Volumele de protecŃie din încăperile de baie sau de duş se încadrează în clasele de influenŃe externe conform tabelului 7.3. Tabelul 7.3.

Clasele de influen Ńe externe func Ńie de volumele de protec Ńie pentru b ăi şi du şuri

Volumul de protec Ńie 0 1 2 3

Temperatura ambiantă AA 4 4 4 4

Umiditate AB 4 4 4 4

PrezenŃa apei AD 7 4 3 2

RezistenŃa electrică BB 3 3 2 2

Contacte BC 3 3 3 3 7.2.6. Materialele electrice pot fi utilizate în volumele de protecŃie din încăperi pentru băi şi duşuri în condiŃiile date în tabelul 7.4. Tabelul 7.4.

Condi Ńii de utilizare a materialelor electrice în volumel e de protec Ńie din înc ăperi de baie sau de du ş

Volum de 0 1 2 3

protectie

Materialul electric

Distributii X(b) II(a) II(a) II

Aparataje X X(b) X(b)(e) separare TFJS(d),

DR 30 mA

Receptoare X(b) X(b)(c) II+DR 30 mA(b)(c)(e)

separare TFJS(d),

DR 30 mA(c) NOTĂ: X: interzis II: admis în clasa II; DR 30 mA: protecŃie realizată cu dispozitive de protecŃie diferenŃiale de 30 mA; (a) limitate la cele necesare pentru alimentarea aparatelor situate în acest volum; (b) TFJS limitată la 12V c.a. sau 30V c.c.; (c) admise încălzitoare de apă instantanee;

(d) fără limitarea tensiunii (≤ 50V); (e) este admisă o priză de curent alimentată printr-un transformator de separare. 7.2.7. Receptoarele de clasa I de protecŃie instalate la post fix (de ex. maşini de spălat şi uscat rufe) nu trebuie să fie amplasate în interiorul volumului I. 7.2.8. Dacă dimensiunile încăperilor de băi sau duşuri nu permit amplasarea receptoarelor menŃionate la art. 7.2.7. în afara volumului 2 de protecŃie şi de asemenea nu este posibilă amplasarea lor în altă încăpere, ele pot fi instalate la post fix în interiorul volumului 2 cu condiŃia ca orice contact între acestea şi o persoană aflată în interiorul volumului 0 sau 1 să nu fie posibil. Aceasta se poate realiza cu un înveliş sau un perete din material electroizolant. 7.2.9. Încălzitoarele instantanee de apă sunt admise în volumul I dacă se respectă următoarele condiŃii: - alimentarea cu apă rece se face prin conducte metalice fixe; - racordul electric se realizează fără priza de curent, direct din instalaŃia electrică; - circuitul care alimentează încălzitorul instantaneu de apă trebuie protejat printr-un dispozitiv de protecŃie diferenŃial rezidual de cel mult 30 mA; - dacă încălzitorul de apă este de clasa I de protecŃie, trebuie racordat la legătura echipotenŃială a încăperii. 7.2.10. O încăpere de duş conŃine mai multe locuri de duş, separate sau nu prin pereŃi despărŃitori şi pot avea - cabine de duş cu vestiar individual; - cabine de duş fără vestiar individual (duş colectiv); - locurile de duş sunt neseparate prin pereŃi despărŃitori (duş colectiv). O cabină de duş conŃine un singur loc de duş. 7.2.11. O cabină de duş cu vestiar individual (denumită duş individual), este un spaŃiu închis format din cabina de duş propriu-zisă şi un vestiar al cabinei, adiacent acesteia (vezi fig. 7.2.4.). Volumele de protecŃie sunt distribuite, în acest caz, astfel: - volumul 1, constituit din duşurile propriu-zise; - volumul 2, constituit din vestiare;

- volumul 3, constituit din spălătoare şi WC-uri. 7.2.12. În cazul în care încăperile de duş conŃin cabine fără vestiar individual (duş colectiv - vezi fig. 7.2.5.), volumele de protecŃie sunt: - volumul 1, constituit din cabinele de duş; - volumul 2, constituit din acea parte a încăperii exterioară cabinelor de duş. 7.2.13. În încăperile de duş cu locuri de duş neseparate prin pereŃi despărŃitori (încăperile de duş colectiv - vezi fig. 7.2.6.), volumele de protecŃie sunt delimitate astfel: - volumul 1, definit în plan orizontal de suprafaŃa destinată să asigure scurgerea apei, eventual limitată de un perete despărŃitor; - volumul 2, constituit din acea parte a încăperii exterioară volumului 1; - volumul 3, constituit din vestiare. Legătura echipoten Ńială suplimentar ă 7.2.14. În încăperile de baie sau de duş se execută o legătură echipotenŃială suplimentară care are ca scop egalizarea potenŃialelor tuturor elementelor conductoare din punct de vedere electric din încăperea respectivă şi limitarea tensiunii de atingere la o valoare nepericuloasă, Ńinând seama de condiŃiile particulare în care se găsesc persoanele din această incintă (condiŃii de influenŃe externe BB3, conform tabelului 7.3.). 7.2.15. Legătura echipotenŃială suplimentară poate fi realizată în interiorul încăperii de baie sau de duş ceea ce însă nu implică existenŃa ei pe tot parcursul în interiorul volumului limitat de pereŃi, esenŃial fiind ca fiecare încăpere de acest gen să aibă o legătură echipotenŃială individuală. De exemplu, dacă nu este posibilă legarea unor elemente conductoare în interiorul încăperii, această legătură poate fi realizată la exterior, în încăperi alăturate camerelor de baie sau de duş. 7.2.16. Legătura echipotenŃială poate fi realizată în montaj îngropat şi trebuie să fie efectuată în pereŃii camerei de baie sau de duş. 7.2.17. Legătura echipotenŃială se poate realiza cu un conductor de 2,5 mm2 din Cu pozat într-un tub izolant şi nu trebuie să fie vizibilă pe tot parcursul ei, dar conexiunile ei trebuie să fie accesibile (pentru ca în caz de defect să poată fi verificată continuitatea electrică a legăturilor). 7.2.18. O armătură metalică poate constitui un element al legăturii echipotenŃiale. Elementele conductoare (mai ales conductele instalaŃiilor de canalizare) la care există riscul întreruperii acestei legături în cazul demontării lor pentru diverse scopuri (de exemplu pentru înlocuiri, reparaŃii) nu trebuie să servească ca element de legătură echipotenŃială. 7.2.19. În cazul în care legătura echipotenŃială principală este realizată în subsol sau la parter într-o încăpere alăturată celei de baie sau de duş, nu este necesară realizarea unei legături echipotenŃiale suplimentare în interiorul acesteia din urmă în cazul în care cada de baie sau de duş, instalaŃia de apă şi celelalte elemente conductoare sunt legate între ele şi la conductorul de protecŃie al circuitului electric de alimentare al camerei de baie sau de duş. Elemente conductoare care trebuie legate la leg ătura echipoten Ńială 7.2.20. În general trebuie legate la legătura echipotenŃială suplimentară toate elementele conductoare, cu excepŃia celor de mici dimensiuni care nu prezintă riscul de a avea un potenŃial diferit de cel al legăturii echipotenŃiale. 7.2.21. La legătura echipotenŃială se leagă:

- masele instalaŃiilor electrice de apă caldă, apă rece, canalizare şi gaz;

- toate celelalte elemente conductoare electric cum sunt:

• grilajele metalice ale usilor si ferestrelor

• radiatoarele instalaŃiei de încălzire centrală (sunt suficient să se lege pe tur sau pe retur);

• gurile de ventilare mecanică, atunci când aceste guri şi tubulatura de ventilare sunt metalice; această legătură poate fi efectuată pe tubulatura principală de ventilare chiar dacă conexiunea este inaccesibilă, putând fi verificată însă continuitatea electrică între legătura propriu-zisă şi o parte accesibilă a tubulaturii iar dacă gura de ventilare este din material izolant, se leagă la legătura echipotenŃială tubulatura de ventilare dacă aceasta este metalică.

7.2.22. Nu este necesară legarea gurilor sau tubulaturii de ventilare la legătura echipotenŃială în următoarele situaŃii: - gura de ventilare se găseşte, în orice punct al ei, în afara volumului 2 de protecŃie şi se află la o înălŃime cel puŃin egală cu 2 m deasupra pardoselii finite; - gura de ventilare este separată de tubulatura de ventilare printr-un element izolant fix (caracteristicile izolante ale acestui element fiind verificate printr-o încercare a rigidităŃii dielectrice la o tensiune de 1500 V timp de 1 min.) cu o lungime de cel puŃin 3 cm; - tubulatura principală de ventilare este din material neconducător electric (de ex. beton nearmat), indiferent de natura racordului gurii de ventilare. CondiŃiile de racordare a conductelor şi gurilor de ventilare la legătura echipotenŃială a încăperii de baie sau de duş sunt date în tabelul 7.5. Tabelul 7.5. Condi Ńii pentru racordarea conductelor şi gurilor de ventilare la leg ătura echipoten Ńială a încăperii de baie

sau de du ş

Natura conductelor şi gurilor de ventilare

Conducta principal ă

Deriva Ńie Gura de ventilare

Legarea gurii de ventilare la legătura echipoten Ńială a

încăperii de baie sau de du ş

Metalică Metalică Metalică sau nemetalică

Da*

Metalică Izolată** Metalică sau nemetalică

Nu

Din beton armat Metalică sau nemetalică

Metalică sau nemetalică

Nu

NOTĂ: * Dacă gura de ventilare este din material izolant, conducta de ventilare trebuie racordată la legătura echipotenŃială. ** Izolarea poate fi realizată printr-un element izolant fix având o lungime de cel puŃin 3 cm. 7.2.23. Legătura echipotenŃială trebuie realizată într-o încăpere de baie sau de duş chiar dacă echipamentul electric din aceasta se limitează la un corp de iluminat în plafon, datorită posibilităŃii de instalare ulterioară a altor echipamente electrice şi a riscului de propagare a unui potenŃial din exterior. Corpuri de iluminat 7.2.24. În încăperile de băi sau de duş este interzisă folosirea corpurilor de iluminat suspendate sau cu dulii metalice. 7.2.25. Amplasarea corpurilor de iluminat în volumele 0 sau 1 de protecŃie este interzisă. 7.2.26. Pot fi instalate în volumul 2 de protecŃie:

- Corpuri de iluminat care conŃin părŃi metalice accesibile numai dacă sunt alimentate de un transformator de separare amplasate în afara volumului 2, cu condiŃia ca acesta să alimenteze un singur corp de iluminat. Aceste corpuri de iluminat pot fi alimentate de asemenea în TFJS. În cazul în care transformatorul de separare alimentează două corpuri de iluminat, masele acestora se leagă între ele dar nu se racordează la legătura echipotenŃială; - Corpuri de iluminat cu dispersorul din material electroizolant care prin scoatere produce întreruperea tuturor conductoarelor active ale alimentării duliilor fără ca vreo parte metalică a corpului de iluminat să devină accesibilă. 7.2.27. În exteriorul volumului 2 de protecŃie, părŃile metalice accesibile ale corpurilor de iluminat care nu sunt de clasa II de protecŃie, trebuie racordate la conductorul de protecŃie (PE). 7.2.28. Corpurile de iluminat trebuie să fie situate la o înălŃime superioară înălŃimii tijelor de duş şi la cel puŃin 2,25 m deasupra pardoselii sau deasupra fundului căzii de duş (se ia în consideraŃie cea mai mare dintre ele). 7.2.29. Circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat trebuie realizate urmând măsura de protecŃie prin izolaŃie suplimentară. 7.2.30. Dulapurile de toaletă care conŃin corpuri de iluminat, întreruptoare şi prize de curent pot fi instalate în volumul 2 de protecŃie dacă acestea sunt de clasă II de protecŃie şi dacă priza este alimentată printr-un transformator de separare. Dulapurile care nu conŃin corpuri de iluminat de clasă II de protecŃie pot fi instalate numai în exteriorul volumului 2 de protecŃie şi condiŃia de a se asigura continuitatea electrică a elementelor lor metalice şi legarea acestor elemente la conductorul de protecŃie (PE). Piscine 7.2.31. La piscine, volumele de protecŃie sunt distribuite astfel (vezi fig. 7.2.7.): - volumul 0, este volumul interior al bazinului incluzând deschiderile în pereŃii sau fundul acestuia, accesibile persoanelor care se află în bazin; - volumul 1, este volumul limitat, pe de o parte, de suprafaŃa verticală situată la 2 m de marginile bazinului şi pe de altă parte, de pardoseală sau de suprafaŃa pe care se află persoanele şi planul situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau acestei suprafeŃe. În cazul în care piscina are trambuline, bloc-start-uri sau tobogan, volumul 1 este limitat de suprafaŃa verticală situată la 1,5 m în jurul acestora şi de planul orizontal situat la 2,5 m deasupra suprafeŃei celei mai înalte pe care se pot găsi persoane. - volumul 2, este volumul limitat pe de o parte, de suprafaŃa verticală exterioară a volumului I şi suprafaŃa paralelă situată la 1,5 m de aceasta şi de pardoseală şi suprafaŃa situată la 2,5 m deasupra solului, pe de altă parte. 7.2.32. Clasele de influenŃe externe pentru piscine, funcŃie de volumele de protecŃie se dau în tabelul 7.6. Tabelul 7.6.

Clasele de influen Ńe externe în care se încadreaz ă volumele de protec Ńie pentru piscine

Volum de protectie

Clase de influente externe

0 1 2

1 2 3 4

Temperatura ambiantă AA 4 4 4

Umiditatea AB 4 4 4

PrezenŃa apei AE 8 5 2*

RezistenŃa electrică BB 3 3 2

Contacte BC 3 3 3 NOTĂ: * 4. dacă piscina este exterioră Protec Ńia împotriva şocurilor 7.2.33. Dacă pompa de alimentare a piscinei este amplasată într-o încăpere adiacentă acesteia şi accesibilă printr-o trapă sau uşă situată pe plaja care înconjoară piscina, poate fi utilizată protecŃia împotriva şocurilor electrice prin "întreruperea automată a alimentării", dacă următoarele două condiŃii sunt îndeplinite simultan: a) pompa este racordată la bazinul piscinei printr-o: - conductă de apă izolantă din punct de vedere electric; - conductă de apă metalică racordată la legătura echipotenŃială a bazinului piscinei; b) trapa sau uşa de acces nu poate fi deschisă decât cu ajutorul unei chei sau a unei scule. Incinta în care se află pompa este considerată ca fiind exterioară volumelor 1 şi 2 de protecŃie. 7.2.34. O legătură echipotenŃială suplimentară locală trebuie să lege, în condiŃiile de la art. 7.2.14., 7.2.23, toate elementele conductoare din volumele 1, 2 sau 3 la conductoarele de protecŃie ale maselor situate în aceste volume. Elementele care trebuie racordate la legătura echipotenŃială suplimentară sunt de exemplu: - armăturile pardoselii (dacă există); - conductele metalice ale instalaŃiilor; - şarpantele metalice accesibile; - grilajele de la gurile de intrare şi de evacuare a apei şi aerului (numai dacă conductele lor sunt din material izolante); - scările şi barele bazinului. 7.2.35. Pot să nu fie legate la legătura echipotenŃială suplimentară, de exemplu, următoarele elemente de construcŃie: - scările trambulinelor; - trambulinele. 7.2.36. CondiŃiile în care materialele electrice pot fi utilizate în volumele de protecŃie ale piscinelor sunt prezentate în tabelul 7.7. Tabelul 7.7.

Materialele electrice care pot fi utilizate în func Ńie de volumele de protec Ńie ale piscinelor

Volumul de protec Ńie

Materialul electric

0 1 2

Distributii III II II

Echipamente X X*(A) (A)

- separatie

- TFJS DR 30 mA

Aparate X X

II**

- separatie

- TFJS DR 30 mA NOTĂ: X - interzis (în afara TFJS limitată la 12 V c.a. sau 30 V c.c., cu sursa în afara volumelor 0, 1 şi 2); II - de clasă II de protecŃie sau echivalent; III - în TFJS; A - corpuri de iluminat înglobate în pardoseală, cu plasă metalică sau înveliş metalic conectat la legătura echipotenŃială a încăperii; * - o priză de curent protejată de un dispozitiv diferenŃial de 30 mA este admis la peste 1,25 m distanŃă de marginea bazinului în piscine mici; ** - pentru iluminat. Distribu Ńii electrice 7.2.37. DistribuŃiile electrice din încăperile pentru piscine se realizează cu conductoare izolate, protejate în tuburi izolante sau din cabluri cu manta izolantă. 7.2.38. Este interzisă utilizarea cablurilor armate sau cu manta metalică şi utilizarea altor tuburi de protecŃie decât cele electroizolante. 7.2.39. InterdicŃia de a utiliza alte tuburi de protecŃie decât cele electroizolante se aplică chiar dacă: - tubul este acoperit cu un înveliş exterior care îi conferă calităŃi de rezistenŃă la agenŃi chimic, de nepropagare a flăcării şi de etanşeitate; - tubul este introdus într-un înveliş sau alt tub izolant. 7.2.40. Tuburile de protecŃie pot fi introduse în pereŃii încălzitori numai dacă temperatura în instalaŃia de încălzire nu poate depăşi în nici un caz +60° C. 7.2.41. În cazul în care traversarea unui perete impune o protecŃie mecanică suplimentară se pot folosi tronsoane de conducte metalice şi blindate şi nu este necesară racordarea lor la legătura echipotenŃială suplimentară datorită lungimilor mici ale acestora. 7.3. InstalaŃii electrice de şantier 7.3.1. InstalaŃiile electrice de şantier trebuie realizat astfel încât să permită în funcŃionare normală, accesul unei anumite categorii de persoane şi efectuarea următoarelor manevre de exploatare: - manevre obişnuite (de ex. racordarea unui aparat la o priză) executate de către o persoană oarecare (clasa BA I); - toate manevrele fără acces la părŃile active (de ex. înlocuirea fuzibilelor), executate de personal instruit sau calificat (clasa BA4); - toate operaŃiile şi manevrele care necesită accesul la părŃile active, executate numai de către personal calificat (clasa BA 5). 7.3.2. Clasele de influenŃe externe minime întîlnite în instalaŃiile de şantier sunt:

AA - temperatură ambiantă AA4

AD - prezenŃa apei AD4

AE - prezenŃa corpurilor solide AE3

AG - şocuri mecanice mari AG2

AH - vibraŃii medii AH2

BA - componenŃa personalului: în general instruit sau calificat pentru manevre de exploatare

BA1, BA4, BA5

BC - contactul persoanelor cu potenŃialul pământului sau în incinte conductoare mici

BC4

7.3.4. Se prevăd instalaŃii de alimentare cu energie electrică de rezervă în cazurile în care utilizatorii pot fi în pericol ca urmare a unui defect în instalaŃia electrică sau la un circuit. 7.3.4. Iluminatul de siguranŃă trebuie să permită luarea de măsuri de intervenŃie în cazul apariŃiei unui defect în instalaŃia de iluminat normal, Ńinându-se seama de particularităŃile şantierului. Iluminatul de siguranŃă trebuie să facă posibile, în special, evacuarea personalului şi punerea în aplicare a măsurilor de siguranŃă stabilite. 7.3.5. Iluminatul de siguranŃă poate fi asigurat de: - blocuri de iluminat autonome (soluŃie recomandată în primul rând); - instalaŃie electrică alimentată de baterii a căror durată de funcŃionare să fie de cel puŃin 1 oră; - lămpi cu acumulatoare sau baterii (în cazul în care personalul este restrâns) a căror durată de funcŃionare să fie de cel puŃin 1 oră; - grupuri de motoare termice - generatoare care să fie capabile să asigure alimentarea corectă a iluminatului de siguranŃă în cel mult 15 secunde. 7.3.6. Se recomandă ca iluminatul de siguranŃă să fie dublat de elemente suplimentare cum ar fi catadioptri sau plăci reflectorizante sau cu produse de tip luminiscent (folii, benzi adezive, panouri, vopsele etc.). 7.3.7. Corpurile de iluminat trebuie să asigure jalonarea căilor de evacuare pentru personal, traseul de evacuare. Dacă este necesar, va fi indicat prin panouri opace sau transparente luminoase cu inscripŃia "ieşire" sau "ieşire de siguranŃă" sau cu o săgeată care să indice direcŃia de ieşire. 7.3.8. Trebuie să se prevadă alimentare de rezervă pentru echipamente cum sunt pompele, ventilatoarele de aerisire etc., a căror oprire pune în pericol personalul (de ex. prin asfixiere). Circuitele pentru alimentarea de rezervă trebuie concepute astfel încât să se asigure protecŃia împotriva atingerilor indirecte. În caz de defect, alimentarea echipamentelor de siguranŃă trebuie să se facă prin: - grupuri de motor - generator care să asigure realimentarea în cel mult 15 secunde; - baterii de acumulatoare asociate cu invertor (sau UPS) pentru receptoare alimentate la curent alternativ, monofazat. Protec Ńia împotriva şocurilor electrice 7.3.9. Pe şantier trebuie aplicat ca măsuri de protecŃie împotriva atingerilor directe: - protecŃia prin izolarea părŃilor active; - protecŃia prin bariere sau carcase. 7.3.10. Pe şantier nu poate fi folosită măsura de protecŃie prin "obstacole" care asigură numai protecŃia împotriva atingerilor directe cu părŃile active, decât dacă nu pot fi utilizate alte măsuri de protecŃie şi numai pentru durate limitate de timp. 7.3.11. Pentru protecŃia împotriva atingerilor indirecte, în instalaŃiile electrice de şantier sunt utilizate, de preferinŃă, schemele de legare la pământ TT şi TN-S. 7.3.12. Schema TN-C poate fi utilizată în partea fixă a instalaŃiilor electrice, adică în partea cuprinsă între originea ei şi ansamblul cuprinzând aparatul general de comandă şi dispozitivele de protecŃie principale.

7.3.13. Schema IT poate fi utilizată acolo unde este necesară evitarea întreruperii alimentării la apariŃia primului defect de izolaŃie. Această soluŃie impune condiŃii dificile, cum sunt: - protecŃia conductorului neutru; - limitarea lungimii distribuŃiei pentru micşorarea probabilităŃii apariŃiei celui de-al doilea defect; - controlul permanent al izolaŃiei şi semnalizarea apariŃiei primului defect în scopul eliminării rapide a acestuia. 7.3.14. TFJS poate fi utilizată în toate cazurile şi mai ales în cazurile în care condiŃiile de muncă sunt severe, de exemplu în incinte mici, conductoare, pentru alimentarea uneltelor electrice portabile, pentru malaxare în medii umede sau pentru încălzirea betoanelor. 7.3.15. ProtecŃia împotriva atingerilor indirecte prin folosirea "materialelor electrice de clasă II de protecŃie sau cu izolaŃie echivalentă” se utilizează în cazul materialelor electrice pentru care această măsură de protecŃie este realizată prin construcŃie fiind recomandată pentru uneltele electrice portabile.

7.3.16. Se recomandă utilizarea pe şantier a dispozitivului de protecŃie diferenŃial de înaltă sensibilitate (I∆n ≤ 30mA). El trebuie să fie montat în amonte de toate circuitele destinate să alimenteze prin prize de curent utilaje mobile sau portabile deoarece pe şantiere, indepedente de măsura de protecŃie aplicată, există riscul mărit de accidentare prin şoc electric datorită: - atingerilor directe, în urma degradării izolaŃiei; - atingerilor directe, în urma unui defect de izolaŃie sau imprudenŃei persoanelor; - atingerilor indirecte cu mase nelegate la pământ, datorită unei rupturi sau a unei proaste continuităŃi a conductorului de protecŃie. 7.3.17. ProtecŃia împotriva supracurenŃilor trebuie asigurată cu dispozitive de întrerupere automată amplasate în interiorul tablourilor electrice. Aceste dispozitive sunt de regulă disjunctoare (deoarece acestea evită erorile de reglaj şi de înlocuire şi facilitează exploatarea). 7.3.18. ProtecŃia împotriva supracurenŃilor trebuie asiturată cu dispozitive de întrerupere automată amplasate în interiorul tablourilor electrice. Aceste dispozitive sunt de regulă disjunctoare (deoarece acestea evită erorile de reglaj şi de înlocuire şi facilitează exploatarea). 7.3.19. ProtecŃia la scurtcircuit trebuie realizată astfel încât fiecare dispozitiv de protecŃie să aibă o putere de rupere cel puŃin egală cu curentul de scurtcircuit prezumat în punctul în care această protecŃie este instalată. Protec Ńia mecanic ă 7.3.20. ProtecŃia mecanică a instalaŃiilor electrice trebuie asigurată prin: - alegerea unor distribuŃii care să aibă caracteristicile mecanice corespunzătoare; - amplasarea instalaŃiilor electrice astfel încât să fie protejate împotriva şocurilor mecanice; - protecŃie mecanică suplimentară (de ex. în pasaje pietonale sau pentru vehicule). 7.4. InstalaŃii electrice în constricŃii agrozootehnice 7.4.1. Clasele de influenŃe externe cel mai frecvent întâlnite pentru instalaŃiile electrice din construcŃiile agrozootehnice sunt următoarele:

AA - temperatură ambiantă AA4

AB - umiditate AB4

AD - prezenŃa apei AD5

AE - prezenŃa corpurilor solide AE3

BB - rezistenŃa electrică BB2

BE - natura materialelor prelucrate BE2

BC - contactul persoanelor cu potenŃialul pământului BC3 7.4.2. Tensiunea limită admisă pentru instalaŃiile electrice din această categorie de construcŃii este UL = 25V datorită prezenŃei animalelor a căror rezistenŃă electrică este mai mică decât cea a corpului uman. 7.5. Legarea la pământ a instalaŃiilor electrice ale echipamentelor informatice 7.5.1. Prevederile acestui subcapitol se aplică echipamentelor care prezintă un curent de fugă mare, a cărui circulaŃie în conductoarele de protecŃie şi în prizele de legare la pământ poate provoca încălzirii excesive, degradări locale sau perturbaŃii. 7.5.2. Filtrele radioelectrice antiparazitaj cu care sunt prevăzute echipamentele informative pot produce curenŃi de fugă cu valori importante astfel încât, o defecŃiune a continuităŃii circuitului de legare la pământ poate provoca o tensiune de atingere periculoasă. 7.5.3. Din punct de vedere al valorii curentului de fugă al echipamentelor de clasă I de protecŃie se disting două tipuri de echipamente: - echipamente cu curenŃi de fugă slabi, al căror curent de fugă nu trebuie să fie mai mare de 3,5 mA, care pot fi alimentate la prize de curent de 10/16 A şi nu necesită nici o măsură suplimentară din punct de vedere al alimentării şi legării la pământ; - echipamente care au curent de fugă superiori valorii de 3,5 mA care pot atinge 5% din valoarea curentului nominal şi la care trebuie aplicate măsuri de protecŃie. 7.5.4. Se recomandă ca alimentarea centrului de prelucrare a informaŃiilor să fie realizată printr-un transformator de separare pentru ca echipamentele să nu fie afectate de paraziŃii sau defectele altor instalaŃii electrice. 7.5.5. În schemele TN-C în care funcŃiile conductorului neutru (N) şi conductorului de protecŃie (PE) sunt îndeplinite de acelaşi conductor (PEN) până la bornele echipamentului, curentul de fugă poate fi considerat ca un curent de sarcină. Curentul care circulă în acest caz prin conductorul PEN poate ridica potenŃialul acestui conductor conducând la afectarea bunei funcŃionări a echipamentelor. 7.5.6. Echipamentele care au curenŃi de fugă a căror valoare este mare, pot fi incompatibile cu instalaŃiile protejate prin dispozitive de protecŃie diferenŃiale (vezi art. 2.14.). 7.5.7. Alegerea schemei de legare la pământ pentru instalaŃiile electrice ale echipamentelor informatice se face conform tabelului 7.8. Tabelul 7.8.

Alegerea schemei de legare la p ământ pentru instala Ńiile electrice ale echipamentelor informatice

Nr. Natura alimentării Schema ObservaŃii

1 ReŃea de distribuŃie publică de joasă tensiune fără interpunerea de transformatoare sau altă interfaŃă

TT IncompatibilităŃi în cazul curenŃilor de fugă cu valori mari.

Nerecomandarea în cazul în care exploatarea continuă a reŃelei este importantă.

2 InstalaŃie de joasă a) TT ObservaŃiile de la pct. 1

b) TN Recomandată.

Schema TN-S în exclusivitate.

Dacă continuitatea este esenŃială, a se vedea pct. 4.

Necesită întreŃinere

tensiune a unei clădiri

c) IT Echipamentul trebuie să fie special adaptat.

Se recomandă conductor neutru nedistribuit, în caz contrar fiind necesară protejarea acestuia.

Riscuri de perturbaŃii la producerea unui defect într-o parte a instalaŃiei.

TT Schemă nerecomandată numai în unele cazuri particulare; vezi pct. 1 şi pct. 2c).

IT Recomandată

3 Circuit provenit dintr-un transformator cu înfăşurări primare şi secundare separate

TN Schema TN-S în exclusivitate.

Dacă continuitatea exploatării este esenŃială, vezi pct. 4

4 InstalaŃii cu sursă autonomă de rezervă

TN-S

Din tabelul 7.8. se observă faptul că în majoritatea cazurilor se optează pentru schema TN-S. 7.5.8. Masele echipamentelor de prelucrare a informaŃiilor trebuie legate la pământ, conform figurii 7.5.1. 7.6. InstalaŃii electrice pentru încăperi medicale şi spaŃii anexe 7.6.1. În încăperile medicale se pot lua următoarele măsuri de protecŃie împotriva şocurilor electrice: a) întreruperea automată a alimentării; b) realizarea de legături echipotenŃiale; c) limitarea tensiunii de atingere; d) utilizarea dispozitivelor diferenŃiale de înaltă sensibilitate; e) alimentarea cu schema IT de tip medical; f) separarea electrică individuală; g) folosirea TFJS de tip medical. 7.6.2. Întreruperea automată a alimentării se realizează cu aparate de protecŃie împotriva supracurenŃilor sau dispozitive diferenŃiale. Dispozitive de protecŃie diferenŃiale nu se pot utiliza în cazul schemei TN-C. 7.6.3. Între elementele conductoare din încăpere (conducte de apă, încălzire, gaze şi oricare elemente conductoare care pot fi atinse cu mâna) trebuie realizată o legătură echipotenŃială suplimentară.

7.6.4. În încăperile din grupa 2 (în care se efectuează proceduri intracardiace), tensiunea de atingere care poate să apară în funcŃionarea normală sau în cazul primului defect de izolaŃie când este utilizată schema IT, între două elemente simultan accesibile, trebuie limitată la 50mV. Aceasta se realizează prin legături echipotenŃiale sau/şi prin izolarea elementelor conductoare. 7.6.5. Nu este necesară folosirea protecŃiei diferenŃiale în cazul circuitelor secundare ale transformatoarelor de separare care alimentează receptoare individuale. 7.6.6. Alimentarea cu energie electrică a sălilor de operaŃie, a sălilor de anestezie şi a sălilor destinate cateterismului cardiac se realizează prin intermediul unei scheme IT de tip medical. Această schemă de alimentare se deosebeşte de schema IT clasică prin limitarea foarte drastică a curentului de defect şi a tensiunii de atingere, dispozitivul de control al izolaŃiei având caraceristicile date în normativul I.7. Transformatoarele de separare se instalează în încăperi distincte. 7.6.7. ProtecŃia împotriva şocurilor electrice prin separare electrică individuală se realizează prin utilizarea unui singur transformator de separare pentru fiecare receptor electric. Tensiunea nominală a circuitului secundar nu trebuie să depăşească 250 V. 7.6.8. În cazul încăperilor sau spaŃiilor înguste (culoare, holuri etc.) cu pardoseli conductoare din punct de vedere electric, protecŃia împotriva şocurilor electrice se asigură prin alimentarea la TFJS cu valoarea maximă de 25V c.a. sau 60V c.c. filtrat. 7.6.9. Încăperile medicale în care trebuie asigurată alimentarea de rezervă de înlocuire sunt: - săli de anestezie; - săli de endoscopie; - săli de operaŃie; - săli de pregătire preoperatorie; - săli de reanimare; - săli de cateterism cardiac; - săli de terapie intensivă; - săli de angiografie. 7.6.10. În cazul sălilor de operaŃie, trecerea sistemului de iluminat de la alimentarea normală la alimentarea de siguranŃă trebuie realizată în cel mult 0,5 secunde. Autonomia de funcŃionare a sursei de alimentare de siguranŃă trebuie să fie de cel puŃin 1 oră. 7.6.11. Încăperile în care trebuie luate măsuri de protecŃie împotriva perturbaŃiilor electromagnetice sunt: - săli de examene specializate (EEG, EKG etc.); - săli de reanimare şi tratament intensiv; - săli de cateterism cardiac; - săli de angiografie; - săli de operaŃie. Principalele echipamente electrice care pot perturba funcŃionarea aparatelor electrice medicale sunt: - distribuŃiile electrice în care curentul nu este repartizat simetric între conductoarele aceluiaşi circuit; - transformatoarele, motoarele, tablourile de distribuŃie; - balasturile lămpilor fluorescente. 7.7. InstalaŃii electrice pentru alimentarea de rezervă. Alimentarea cu energie electric ă a consumatorilor 7.7.1. Receptoarele consumatorilor, în funcŃie de natura efectelor produse la întreruperea în alimentare cu energie electrică se clasifică în următoarele categorii: - Categoria de importanŃă deosebită (vitală) la care întreruperea peste o durată critică, poate duce la explozii, distrugeri de utilaje sau pierderi de vieŃi omeneşti. Utilajele şi agregatele încadrate în această categorie nu vor fi acŃionate electric decât în cazul că nu se dispune de alte forme de energie sau acestea sunt prohibitive economic.

În aceste situaŃii se vor preciza măsurile de ordin tehnologic, prevăzute pentru asigurarea securităŃii oamenilor şi utilajelor în caz de întreruperi în alimentarea cu energie electrică. - Categoria I la care întreruperea alimentării duce la:

• dereglarea proceselor tehnologice în flux continuu necesitând perioade lungi pentru reluarea activităŃii la parametrii cantitativi şi calitativi existenŃi în momentul întreruperii;

• rebuturi importante de materii prime, materialele auxiliare, scule tehnologice, semifabricate etc.; • pierderi materiale importante prin nerealizarea producŃiei planificate şi imposibilitatea recuperării acesteia; • repercusiuni asupra altor unităŃi importante; • perturbarea vieŃii sociale în centrele urbane.

- Categoria a II-a, la care întreruperea alimentării duce la nerealizări de producŃie, practic, numai pe durata întreruperii, iar producŃia nerealizată poate fi, de regulă, recuperată. - Categoria a III-a, care cuprinde receptoare ce nu se încadrează în categoriile precedente. Clasificarea receptoarelor pe categorii, cu stabilirea duratelor admisibile a întreruperilor în alimentarea cu energie electrică se efectuează de proiectantul general împreună cu factorii interesaŃi şi se cuprinde în documentaŃia tehnică - economică pentru cerere de putere, urmând a fi aprobată odată cu aceasta. Încadrarea receptoarelor în categoriile 0 şi 1 se va face numai cu avizul expres al CTE al institutelor de proiectare. La stabilirea categoriei se va Ńine seama de: a) cerinŃele de continuitate în funcŃionarea receptoarelor; b) cerinŃele speciale în ceea ce priveşte calitatea tensiunii şi frecvenŃei din sistemul electric de alimentare; c) indicatori valorici ai daunelor provocate de întreruperile accidentale în alimentarea cu energie electrică. Alegerea caracteristicilor receptoarelor de energie electrică trebuie să fie făcută Ńinând seama de condiŃiile tehnice de alimentare cu energie electrică în sistem de precizie prin Regulamentul de furnizare şi utilizare a energiei electrice. Pentru receptoarele de categoria zero, proiectantul general va prevedea instalarea în cadrul sistemului intern de alimentare cu energie electrică a unor surse de intervenŃie care vor asigura continuitatea în funcŃionare a receptoarelor respective, independent de sursa de alimentare de bază - sistemul electroenergetic. Numărul de căi de alimentare din sursa de bază a acestor receptoare se va stabili în funcŃie de condiŃiile locale (structura reŃelei, gruparea receptoarelor de diverse categorii, amplasarea surselor etc.). Natura sursei şi forma de energie utilizată se vor stabili în funcŃie de puterea cerută de receptoarele respective, de durata critică de realimentare a acestora şi de alte caracteristici ale procesului tehnologic, putându-se lua în considerare surse ca: - baterii de acumulatoare: - generatoare sincrone mici, acŃionate prin intermediul unor sisteme inerŃiale de motoare cu ardere internă; - grupuri Diesel electrice; - centralele electrice de platformă; - acŃionarea cu turbine de abur sau gaze. În funcŃie de durata reluării procesului de producŃie şi de efectele economice ale întreruperilor în alimentarea cu energie electrică se va urmări realizarea unor căi de alimentare cu grade de siguranŃă diferenŃiate pentru categorii de receptoare I, II şi III. Căile de alimentare sunt considerate între sursă (punct de primire) şi ultimul punct (tablou) de distribuŃie. Astfel: - Pentru receptoarele de categoria i se vor prevedea două căi de alimentare racodate în puncte distincte din sistemul intern (bare distincte SRA, PT, PD sau staŃia centralei proprii); - Pentru receptoarele de categoria a II-a, se va adopta, de regulă, o cale de alimentare, a doua cale şi modul de racordare a acesteia urmând a fi justificate tehnico-economic în situaŃii speciale.

- Pentru receptoarele de categoria a III-a, se recomandă alimentarea printr-o singură cale. În cazul în care, în acelaşi punct de consum, există receptoare din categorii diferite, care nu pot fi separate, se admite realizarea condiŃiilor de alimentare potrivit cerinŃelor receptoarelor din categoria superioară; dacă rezultă necesară alimentarea pe două căi, acestea vor fi dimensionate astfel încât, în caz de întrerupere simplă pe o cale, cealaltă cale să poată prelua numai consumul pentru care s-a justificat dubla alimentare. Pentru consumatorii izolaŃi, care necesită puteri reduse pentru receptoarele din categoria I, se va analiza oportunitatea utilizării unor surse de energie neconvenŃională. În staŃii şi posturi de transformare, numărul de unităŃi şi puterea total instalată în transformatoare trebuie să corespundă sarcinii maxime de durată, cu considerarea capacităŃii de suprasarcină prevăzută de instrucŃiunea 3 RE-I 12-83. Verificarea funcŃionării economice a transformatoarelor se va face în conformitate cu prevederile normativului PE145. În cazul existenŃei unor transformatoare în rezervă rece (neinstalate) de acelaşi tip cu transformatoarele în funcŃiune, în dotarea unităŃii, întreprinderii, platformei industriale, transformatoarele în funcŃiune vor trebui să asigure, la întrerupere simplă, numai sarcina de categoria I. Prevederea unei centrale electrice proprii la consumator poate fi determinată de: - necesitatea recuperării, economic justificate, a resurselor energetice secundare sau valorificarea complexă a produselor; - necesitatea producerii combinate de energie electrică şi termică, economic fundamentală prin calcule tehnico-economice; - existenŃa unui procent important de receptoare de categoria zero; - eficienŃa economică a alimentării unor receptoare de categoria I pentru care duratele de revenire a tensiunii în caz de întrerupere în sistem nu sunt satisfăcătoare. În cazul existenŃei unei centrale electrice proprii, care alimentează un grup de receptoare de categoriile zero şi I, în funcŃie de condiŃiile de siguranŃă cerute, centrala va fi dotată cu automatică de separare rapidă, în caz de avarii în sistem, în conformitate cu prevederile normativului PE 025/94 privind insularizarea centralelor electrice de pe platformele industriale. 7.7.2. Încadrarea şi soluŃionarea alimentării cu energie electrică a receptoarelor cu rol de siguranŃă la foc se face în conformitate cu prevederile normativului I.7. 7.7.3. Se permite ca sursa de rezervă să asigure alimentarea întregii instalaŃii electrice sau numai a unei părŃi din aceasta. 7.7.4. Rezerva de energie trebuie să fie menŃinută în permanenŃă la o valoare care să permită funcŃionarea autonomă a instalaŃiilor de rezervă atât timp cât este necesar. 7.8. InstalaŃii electrice în încăperi cu pericol de incendiu categoriile C (clasa BE2) şi PC (clasa AE5)

- masele instalaŃiilor electrice de apă caldă, apă rece, canalizare şi gaz;

- toate celelalte elemente conductoare electric cum sunt:

• grilajele metalice ale usilor si ferestrelor

• radiatoarele instalaŃiei de încălzire centrală (sunt suficient să se lege pe tur sau pe retur); • gurile de ventilare mecanică, atunci când aceste guri şi tubulatura de ventilare sunt metalice; această

legătură poate fi efectuată pe tubulatura principală de ventilare chiar dacă conexiunea este inaccesibilă, putând fi verificată însă continuitatea electrică între legătura propriu-zisă şi o parte accesibilă a tubulaturii iar dacă gura de ventilare este din material izolant, se leagă la legătura echipotenŃială tubulatura de ventilare dacă aceasta este metalică.

7.2.22. Nu este necesară legarea gurilor sau tubulaturii de ventilare la legătura echipotenŃială în următoarele situaŃii: - gura de ventilare se găseşte, în orice punct al ei, în afara volumului 2 de protecŃie şi se află la o înălŃime cel puŃin egală cu 2 m deasupra pardoselii finite; - gura de ventilare este separată de tubulatura de ventilare printr-un element izolant fix (caracteristicile izolante ale acestui element fiind verificate printr-o încercare a rigidităŃii dielectrice la o tensiune de 1500 V timp de 1 min.) cu o lungime de cel puŃin 3 cm; - tubulatura principală de ventilare este din material neconducător electric (de ex. beton nearmat), indiferent de natura racordului gurii de ventilare. CondiŃiile de racordare a conductelor şi gurilor de ventilare la legătura echipotenŃială a încăperii de baie sau de duş sunt date în tabelul 7.5. Tabelul 7.5. Condi Ńii pentru racordarea conductelor şi gurilor de ventilare la leg ătura echipoten Ńială a încăperii de baie

sau de du ş

Natura conductelor şi gurilor de ventilare

Conducta principal ă

Deriva Ńie Gura de ventilare

Legarea gurii de ventilare la legătura echipoten Ńială a

încăperii de baie sau de du ş

Metalică Metalică Metalică sau nemetalică

Da*

Metalică Izolată** Metalică sau nemetalică

Nu

Din beton armat Metalică sau nemetalică

Metalică sau nemetalică

Nu

NOTĂ: * Dacă gura de ventilare este din material izolant, conducta de ventilare trebuie racordată la legătura echipotenŃială. ** Izolarea poate fi realizată printr-un element izolant fix având o lungime de cel puŃin 3 cm. 7.2.23. Legătura echipotenŃială trebuie realizată într-o încăpere de baie sau de duş chiar dacă echipamentul electric din aceasta se limitează la un corp de iluminat în plafon, datorită posibilităŃii de instalare ulterioară a altor echipamente electrice şi a riscului de propagare a unui potenŃial din exterior. Corpuri de iluminat 7.2.24. În încăperile de băi sau de duş este interzisă folosirea corpurilor de iluminat suspendate sau cu dulii metalice. 7.2.25. Amplasarea corpurilor de iluminat în volumele 0 sau 1 de protecŃie este interzisă. 7.2.26. Pot fi instalate în volumul 2 de protecŃie: - Corpuri de iluminat care conŃin părŃi metalice accesibile numai dacă sunt alimentate de un transformator de separare amplasate în afara volumului 2, cu condiŃia ca acesta să alimenteze un singur corp de iluminat. Aceste corpuri de iluminat pot fi alimentate de asemenea în TFJS. În cazul în care transformatorul de separare alimentează două corpuri de iluminat, masele acestora se leagă între ele dar nu se racordează la legătura echipotenŃială; - Corpuri de iluminat cu dispersorul din material electroizolant care prin scoatere produce întreruperea tuturor conductoarelor active ale alimentării duliilor fără ca vreo parte metalică a corpului de iluminat să devină accesibilă.

7.2.27. În exteriorul volumului 2 de protecŃie, părŃile metalice accesibile ale corpurilor de iluminat care nu sunt de clasa II de protecŃie, trebuie racordate la conductorul de protecŃie (PE). 7.2.28. Corpurile de iluminat trebuie să fie situate la o înălŃime superioară înălŃimii tijelor de duş şi la cel puŃin 2,25 m deasupra pardoselii sau deasupra fundului căzii de duş (se ia în consideraŃie cea mai mare dintre ele). 7.2.29. Circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat trebuie realizate urmând măsura de protecŃie prin izolaŃie suplimentară. 7.2.30. Dulapurile de toaletă care conŃin corpuri de iluminat, întreruptoare şi prize de curent pot fi instalate în volumul 2 de protecŃie dacă acestea sunt de clasă II de protecŃie şi dacă priza este alimentată printr-un transformator de separare. Dulapurile care nu conŃin corpuri de iluminat de clasă II de protecŃie pot fi instalate numai în exteriorul volumului 2 de protecŃie şi condiŃia de a se asigura continuitatea electrică a elementelor lor metalice şi legarea acestor elemente la conductorul de protecŃie (PE). Piscine 7.2.31. La piscine, volumele de protecŃie sunt distribuite astfel (vezi fig. 7.2.7.): - volumul 0, este volumul interior al bazinului incluzând deschiderile în pereŃii sau fundul acestuia, accesibile persoanelor care se află în bazin; - volumul 1, este volumul limitat, pe de o parte, de suprafaŃa verticală situată la 2 m de marginile bazinului şi pe de altă parte, de pardoseală sau de suprafaŃa pe care se află persoanele şi planul situat la 2,5 m deasupra pardoselii sau acestei suprafeŃe. În cazul în care piscina are trambuline, bloc-start-uri sau tobogan, volumul 1 este limitat de suprafaŃa verticală situată la 1,5 m în jurul acestora şi de planul orizontal situat la 2,5 m deasupra suprafeŃei celei mai înalte pe care se pot găsi persoane. - volumul 2, este volumul limitat pe de o parte, de suprafaŃa verticală exterioară a volumului I şi suprafaŃa paralelă situată la 1,5 m de aceasta şi de pardoseală şi suprafaŃa situată la 2,5 m deasupra solului, pe de altă parte. 7.2.32. Clasele de influenŃe externe pentru piscine, funcŃie de volumele de protecŃie se dau în tabelul 7.6. Tabelul 7.6.

Clasele de influen Ńe externe în care se încadreaz ă volumele de protec Ńie pentru piscine

Volum de protectie

Clase de influente externe

0 1 2

1 2 3 4

Temperatura ambiantă AA 4 4 4

Umiditatea AB 4 4 4

PrezenŃa apei AE 8 5 2*

RezistenŃa electrică BB 3 3 2

Contacte BC 3 3 3 NOTĂ: * 4. dacă piscina este exterioră

Protec Ńia împotriva şocurilor 7.2.33. Dacă pompa de alimentare a piscinei este amplasată într-o încăpere adiacentă acesteia şi accesibilă printr-o trapă sau uşă situată pe plaja care înconjoară piscina, poate fi utilizată protecŃia împotriva şocurilor electrice prin "întreruperea automată a alimentării", dacă următoarele două condiŃii sunt îndeplinite simultan: a) pompa este racordată la bazinul piscinei printr-o: - conductă de apă izolantă din punct de vedere electric; - conductă de apă metalică racordată la legătura echipotenŃială a bazinului piscinei; b) trapa sau uşa de acces nu poate fi deschisă decât cu ajutorul unei chei sau a unei scule. Incinta în care se află pompa este considerată ca fiind exterioară volumelor 1 şi 2 de protecŃie. 7.2.34. O legătură echipotenŃială suplimentară locală trebuie să lege, în condiŃiile de la art. 7.2.14., 7.2.23, toate elementele conductoare din volumele 1, 2 sau 3 la conductoarele de protecŃie ale maselor situate în aceste volume. Elementele care trebuie racordate la legătura echipotenŃială suplimentară sunt de exemplu: - armăturile pardoselii (dacă există); - conductele metalice ale instalaŃiilor; - şarpantele metalice accesibile; - grilajele de la gurile de intrare şi de evacuare a apei şi aerului (numai dacă conductele lor sunt din material izolante); - scările şi barele bazinului. 7.2.35. Pot să nu fie legate la legătura echipotenŃială suplimentară, de exemplu, următoarele elemente de construcŃie: - scările trambulinelor; - trambulinele. 7.2.36. CondiŃiile în care materialele electrice pot fi utilizate în volumele de protecŃie ale piscinelor sunt prezentate în tabelul 7.7. Tabelul 7.7.

Materialele electrice care pot fi utilizate în func Ńie de volumele de protec Ńie ale piscinelor

Volumul de protec Ńie

Materialul electric

0 1 2

Distributii III II II

Echipamente X X*(A)

(A)

- separatie

- TFJS DR 30 mA

Aparate X X II**

- separatie

- TFJS DR 30 mA NOTĂ: X - interzis (în afara TFJS limitată la 12 V c.a. sau 30 V c.c., cu sursa în afara volumelor 0, 1 şi 2); II - de clasă II de protecŃie sau echivalent; III - în TFJS; A - corpuri de iluminat înglobate în pardoseală, cu plasă metalică sau înveliş metalic conectat la legătura echipotenŃială a încăperii; * - o priză de curent protejată de un dispozitiv diferenŃial de 30 mA este admis la peste 1,25 m distanŃă de marginea bazinului în piscine mici; ** - pentru iluminat. Distribu Ńii electrice 7.2.37. DistribuŃiile electrice din încăperile pentru piscine se realizează cu conductoare izolate, protejate în tuburi izolante sau din cabluri cu manta izolantă. 7.2.38. Este interzisă utilizarea cablurilor armate sau cu manta metalică şi utilizarea altor tuburi de protecŃie decât cele electroizolante. 7.2.39. InterdicŃia de a utiliza alte tuburi de protecŃie decât cele electroizolante se aplică chiar dacă: - tubul este acoperit cu un înveliş exterior care îi conferă calităŃi de rezistenŃă la agenŃi chimic, de nepropagare a flăcării şi de etanşeitate; - tubul este introdus într-un înveliş sau alt tub izolant. 7.2.40. Tuburile de protecŃie pot fi introduse în pereŃii încălzitori numai dacă temperatura în instalaŃia de încălzire nu poate depăşi în nici un caz +60° C. 7.2.41. În cazul în care traversarea unui perete impune o protecŃie mecanică suplimentară se pot folosi tronsoane de conducte metalice şi blindate şi nu este necesară racordarea lor la legătura echipotenŃială suplimentară datorită lungimilor mici ale acestora. 7.3. InstalaŃii electrice de şantier 7.3.1. InstalaŃiile electrice de şantier trebuie realizat astfel încât să permită în funcŃionare normală, accesul unei anumite categorii de persoane şi efectuarea următoarelor manevre de exploatare: - manevre obişnuite (de ex. racordarea unui aparat la o priză) executate de către o persoană oarecare (clasa BA I); - toate manevrele fără acces la părŃile active (de ex. înlocuirea fuzibilelor), executate de personal instruit sau calificat (clasa BA4); - toate operaŃiile şi manevrele care necesită accesul la părŃile active, executate numai de către personal calificat (clasa BA 5). 7.3.2. Clasele de influenŃe externe minime întîlnite în instalaŃiile de şantier sunt:

AA - temperatură ambiantă AA4

AD - prezenŃa apei AD4

AE - prezenŃa corpurilor solide AE3

AG - şocuri mecanice mari AG2

AH - vibraŃii medii AH2

BA - componenŃa personalului: în general instruit sau calificat pentru manevre de exploatare

BA1, BA4, BA5

BC - contactul persoanelor cu potenŃialul pământului sau în incinte conductoare mici

BC4

7.3.4. Se prevăd instalaŃii de alimentare cu energie electrică de rezervă în cazurile în care utilizatorii pot fi în pericol ca urmare a unui defect în instalaŃia electrică sau la un circuit. 7.3.4. Iluminatul de siguranŃă trebuie să permită luarea de măsuri de intervenŃie în cazul apariŃiei unui defect în instalaŃia de iluminat normal, Ńinându-se seama de particularităŃile şantierului. Iluminatul de siguranŃă trebuie să facă posibile, în special, evacuarea personalului şi punerea în aplicare a măsurilor de siguranŃă stabilite. 7.3.5. Iluminatul de siguranŃă poate fi asigurat de: - blocuri de iluminat autonome (soluŃie recomandată în primul rând); - instalaŃie electrică alimentată de baterii a căror durată de funcŃionare să fie de cel puŃin 1 oră; - lămpi cu acumulatoare sau baterii (în cazul în care personalul este restrâns) a căror durată de funcŃionare să fie de cel puŃin 1 oră; - grupuri de motoare termice - generatoare care să fie capabile să asigure alimentarea corectă a iluminatului de siguranŃă în cel mult 15 secunde. 7.3.6. Se recomandă ca iluminatul de siguranŃă să fie dublat de elemente suplimentare cum ar fi catadioptri sau plăci reflectorizante sau cu produse de tip luminiscent (folii, benzi adezive, panouri, vopsele etc.). 7.3.7. Corpurile de iluminat trebuie să asigure jalonarea căilor de evacuare pentru personal, traseul de evacuare. Dacă este necesar, va fi indicat prin panouri opace sau transparente luminoase cu inscripŃia "ieşire" sau "ieşire de siguranŃă" sau cu o săgeată care să indice direcŃia de ieşire. 7.3.8. Trebuie să se prevadă alimentare de rezervă pentru echipamente cum sunt pompele, ventilatoarele de aerisire etc., a căror oprire pune în pericol personalul (de ex. prin asfixiere). Circuitele pentru alimentarea de rezervă trebuie concepute astfel încât să se asigure protecŃia împotriva atingerilor indirecte. În caz de defect, alimentarea echipamentelor de siguranŃă trebuie să se facă prin: - grupuri de motor - generator care să asigure realimentarea în cel mult 15 secunde; - baterii de acumulatoare asociate cu invertor (sau UPS) pentru receptoare alimentate la curent alternativ, monofazat. Protec Ńia împotriva şocurilor electrice 7.3.9. Pe şantier trebuie aplicat ca măsuri de protecŃie împotriva atingerilor directe: - protecŃia prin izolarea părŃilor active; - protecŃia prin bariere sau carcase. 7.3.10. Pe şantier nu poate fi folosită măsura de protecŃie prin "obstacole" care asigură numai protecŃia împotriva atingerilor directe cu părŃile active, decât dacă nu pot fi utilizate alte măsuri de protecŃie şi numai pentru durate limitate de timp. 7.3.11. Pentru protecŃia împotriva atingerilor indirecte, în instalaŃiile electrice de şantier sunt utilizate, de preferinŃă, schemele de legare la pământ TT şi TN-S. 7.3.12. Schema TN-C poate fi utilizată în partea fixă a instalaŃiilor electrice, adică în partea cuprinsă între originea ei şi ansamblul cuprinzând aparatul general de comandă şi dispozitivele de protecŃie principale. 7.3.13. Schema IT poate fi utilizată acolo unde este necesară evitarea întreruperii alimentării la apariŃia primului defect de izolaŃie. Această soluŃie impune condiŃii dificile, cum sunt: - protecŃia conductorului neutru; - limitarea lungimii distribuŃiei pentru micşorarea probabilităŃii apariŃiei celui de-al doilea defect; - controlul permanent al izolaŃiei şi semnalizarea apariŃiei primului defect în scopul eliminării rapide a acestuia. 7.3.14. TFJS poate fi utilizată în toate cazurile şi mai ales în cazurile în care condiŃiile de muncă sunt severe, de exemplu în incinte mici, conductoare, pentru alimentarea uneltelor electrice portabile, pentru malaxare în medii umede sau pentru încălzirea betoanelor.

7.3.15. ProtecŃia împotriva atingerilor indirecte prin folosirea "materialelor electrice de clasă II de protecŃie sau cu izolaŃie echivalentă” se utilizează în cazul materialelor electrice pentru care această măsură de protecŃie este realizată prin construcŃie fiind recomandată pentru uneltele electrice portabile.

7.3.16. Se recomandă utilizarea pe şantier a dispozitivului de protecŃie diferenŃial de înaltă sensibilitate (I∆n ≤ 30mA). El trebuie să fie montat în amonte de toate circuitele destinate să alimenteze prin prize de curent utilaje mobile sau portabile deoarece pe şantiere, indepedente de măsura de protecŃie aplicată, există riscul mărit de accidentare prin şoc electric datorită: - atingerilor directe, în urma degradării izolaŃiei; - atingerilor directe, în urma unui defect de izolaŃie sau imprudenŃei persoanelor; - atingerilor indirecte cu mase nelegate la pământ, datorită unei rupturi sau a unei proaste continuităŃi a conductorului de protecŃie. 7.3.17. ProtecŃia împotriva supracurenŃilor trebuie asigurată cu dispozitive de întrerupere automată amplasate în interiorul tablourilor electrice. Aceste dispozitive sunt de regulă disjunctoare (deoarece acestea evită erorile de reglaj şi de înlocuire şi facilitează exploatarea). 7.3.18. ProtecŃia împotriva supracurenŃilor trebuie asiturată cu dispozitive de întrerupere automată amplasate în interiorul tablourilor electrice. Aceste dispozitive sunt de regulă disjunctoare (deoarece acestea evită erorile de reglaj şi de înlocuire şi facilitează exploatarea). 7.3.19. ProtecŃia la scurtcircuit trebuie realizată astfel încât fiecare dispozitiv de protecŃie să aibă o putere de rupere cel puŃin egală cu curentul de scurtcircuit prezumat în punctul în care această protecŃie este instalată. Protec Ńia mecanic ă 7.3.20. ProtecŃia mecanică a instalaŃiilor electrice trebuie asigurată prin: - alegerea unor distribuŃii care să aibă caracteristicile mecanice corespunzătoare; - amplasarea instalaŃiilor electrice astfel încât să fie protejate împotriva şocurilor mecanice; - protecŃie mecanică suplimentară (de ex. în pasaje pietonale sau pentru vehicule). 7.4. InstalaŃii electrice în constricŃii agrozootehnice 7.4.1. Clasele de influenŃe externe cel mai frecvent întâlnite pentru instalaŃiile electrice din construcŃiile agrozootehnice sunt următoarele:

AA - temperatură ambiantă AA4

AB - umiditate AB4

AD - prezenŃa apei AD5

AE - prezenŃa corpurilor solide AE3

BB - rezistenŃa electrică BB2

BE - natura materialelor prelucrate BE2

BC - contactul persoanelor cu potenŃialul pământului BC3 7.4.2. Tensiunea limită admisă pentru instalaŃiile electrice din această categorie de construcŃii este UL = 25V datorită prezenŃei animalelor a căror rezistenŃă electrică este mai mică decât cea a corpului uman. 7.5. Legarea la pământ a instalaŃiilor electrice ale echipamentelor informatice 7.5.1. Prevederile acestui subcapitol se aplică echipamentelor care prezintă un curent de fugă mare, a cărui circulaŃie în conductoarele de protecŃie şi în prizele de legare la pământ poate provoca încălzirii excesive, degradări locale sau perturbaŃii.

7.5.2. Filtrele radioelectrice antiparazitaj cu care sunt prevăzute echipamentele informative pot produce curenŃi de fugă cu valori importante astfel încât, o defecŃiune a continuităŃii circuitului de legare la pământ poate provoca o tensiune de atingere periculoasă. 7.5.3. Din punct de vedere al valorii curentului de fugă al echipamentelor de clasă I de protecŃie se disting două tipuri de echipamente: - echipamente cu curenŃi de fugă slabi, al căror curent de fugă nu trebuie să fie mai mare de 3,5 mA, care pot fi alimentate la prize de curent de 10/16 A şi nu necesită nici o măsură suplimentară din punct de vedere al alimentării şi legării la pământ; - echipamente care au curent de fugă superiori valorii de 3,5 mA care pot atinge 5% din valoarea curentului nominal şi la care trebuie aplicate măsuri de protecŃie. 7.5.4. Se recomandă ca alimentarea centrului de prelucrare a informaŃiilor să fie realizată printr-un transformator de separare pentru ca echipamentele să nu fie afectate de paraziŃii sau defectele altor instalaŃii electrice. 7.5.5. În schemele TN-C în care funcŃiile conductorului neutru (N) şi conductorului de protecŃie (PE) sunt îndeplinite de acelaşi conductor (PEN) până la bornele echipamentului, curentul de fugă poate fi considerat ca un curent de sarcină. Curentul care circulă în acest caz prin conductorul PEN poate ridica potenŃialul acestui conductor conducând la afectarea bunei funcŃionări a echipamentelor. 7.5.6. Echipamentele care au curenŃi de fugă a căror valoare este mare, pot fi incompatibile cu instalaŃiile protejate prin dispozitive de protecŃie diferenŃiale (vezi art. 2.14.). 7.5.7. Alegerea schemei de legare la pământ pentru instalaŃiile electrice ale echipamentelor informatice se face conform tabelului 7.8. Tabelul 7.8.

Alegerea schemei de legare la p ământ pentru instala Ńiile electrice ale echipamentelor informatice

Nr. Natura alimentării Schema ObservaŃii

1 ReŃea de distribuŃie publică de joasă tensiune fără interpunerea de transformatoare sau altă interfaŃă

TT IncompatibilităŃi în cazul curenŃilor de fugă cu valori mari.

Nerecomandarea în cazul în care exploatarea continuă a reŃelei este importantă.

a) TT ObservaŃiile de la pct. 1 2 InstalaŃie de joasă tensiune a unei clădiri

b) TN Recomandată.

Schema TN-S în exclusivitate.

Dacă continuitatea este esenŃială, a se vedea pct. 4.

Necesită întreŃinere

c) IT Echipamentul trebuie să fie special adaptat.

Se recomandă conductor neutru nedistribuit, în caz contrar fiind necesară protejarea acestuia.

Riscuri de perturbaŃii la producerea unui defect într-o parte a instalaŃiei.

TT Schemă nerecomandată numai în unele cazuri particulare; vezi pct. 1 şi pct. 2c).

IT Recomandată

3 Circuit provenit dintr-un transformator cu înfăşurări primare şi secundare separate

TN Schema TN-S în exclusivitate.

Dacă continuitatea exploatării este esenŃială, vezi pct. 4

4 InstalaŃii cu sursă autonomă de rezervă

TN-S

Din tabelul 7.8. se observă faptul că în majoritatea cazurilor se optează pentru schema TN-S. 7.5.8. Masele echipamentelor de prelucrare a informaŃiilor trebuie legate la pământ, conform figurii 7.5.1. 7.6. InstalaŃii electrice pentru încăperi medicale şi spaŃii anexe 7.6.1. În încăperile medicale se pot lua următoarele măsuri de protecŃie împotriva şocurilor electrice: a) întreruperea automată a alimentării; b) realizarea de legături echipotenŃiale; c) limitarea tensiunii de atingere; d) utilizarea dispozitivelor diferenŃiale de înaltă sensibilitate; e) alimentarea cu schema IT de tip medical; f) separarea electrică individuală; g) folosirea TFJS de tip medical. 7.6.2. Întreruperea automată a alimentării se realizează cu aparate de protecŃie împotriva supracurenŃilor sau dispozitive diferenŃiale. Dispozitive de protecŃie diferenŃiale nu se pot utiliza în cazul schemei TN-C. 7.6.3. Între elementele conductoare din încăpere (conducte de apă, încălzire, gaze şi oricare elemente conductoare care pot fi atinse cu mâna) trebuie realizată o legătură echipotenŃială suplimentară. 7.6.4. În încăperile din grupa 2 (în care se efectuează proceduri intracardiace), tensiunea de atingere care poate să apară în funcŃionarea normală sau în cazul primului defect de izolaŃie când este utilizată schema IT, între două elemente simultan accesibile, trebuie limitată la 50mV. Aceasta se realizează prin legături echipotenŃiale sau/şi prin izolarea elementelor conductoare. 7.6.5. Nu este necesară folosirea protecŃiei diferenŃiale în cazul circuitelor secundare ale transformatoarelor de separare care alimentează receptoare individuale. 7.6.6. Alimentarea cu energie electrică a sălilor de operaŃie, a sălilor de anestezie şi a sălilor destinate cateterismului cardiac se realizează prin intermediul unei scheme IT de tip medical. Această schemă de alimentare se deosebeşte de schema IT clasică prin limitarea foarte drastică a curentului de defect şi a tensiunii de atingere,

dispozitivul de control al izolaŃiei având caraceristicile date în normativul I.7. Transformatoarele de separare se instalează în încăperi distincte. 7.6.7. ProtecŃia împotriva şocurilor electrice prin separare electrică individuală se realizează prin utilizarea unui singur transformator de separare pentru fiecare receptor electric. Tensiunea nominală a circuitului secundar nu trebuie să depăşească 250 V. 7.6.8. În cazul încăperilor sau spaŃiilor înguste (culoare, holuri etc.) cu pardoseli conductoare din punct de vedere electric, protecŃia împotriva şocurilor electrice se asigură prin alimentarea la TFJS cu valoarea maximă de 25V c.a. sau 60V c.c. filtrat. 7.6.9. Încăperile medicale în care trebuie asigurată alimentarea de rezervă de înlocuire sunt: - săli de anestezie; - săli de endoscopie; - săli de operaŃie; - săli de pregătire preoperatorie; - săli de reanimare; - săli de cateterism cardiac; - săli de terapie intensivă; - săli de angiografie. 7.6.10. În cazul sălilor de operaŃie, trecerea sistemului de iluminat de la alimentarea normală la alimentarea de siguranŃă trebuie realizată în cel mult 0,5 secunde. Autonomia de funcŃionare a sursei de alimentare de siguranŃă trebuie să fie de cel puŃin 1 oră. 7.6.11. Încăperile în care trebuie luate măsuri de protecŃie împotriva perturbaŃiilor electromagnetice sunt: - săli de examene specializate (EEG, EKG etc.); - săli de reanimare şi tratament intensiv; - săli de cateterism cardiac; - săli de angiografie; - săli de operaŃie. Principalele echipamente electrice care pot perturba funcŃionarea aparatelor electrice medicale sunt: - distribuŃiile electrice în care curentul nu este repartizat simetric între conductoarele aceluiaşi circuit; - transformatoarele, motoarele, tablourile de distribuŃie; - balasturile lămpilor fluorescente. 7.7. InstalaŃii electrice pentru alimentarea de rezervă. Alimentarea cu energie electric ă a consumatorilor 7.7.1. Receptoarele consumatorilor, în funcŃie de natura efectelor produse la întreruperea în alimentare cu energie electrică se clasifică în următoarele categorii: - Categoria de importanŃă deosebită (vitală) la care întreruperea peste o durată critică, poate duce la explozii, distrugeri de utilaje sau pierderi de vieŃi omeneşti. Utilajele şi agregatele încadrate în această categorie nu vor fi acŃionate electric decât în cazul că nu se dispune de alte forme de energie sau acestea sunt prohibitive economic. În aceste situaŃii se vor preciza măsurile de ordin tehnologic, prevăzute pentru asigurarea securităŃii oamenilor şi utilajelor în caz de întreruperi în alimentarea cu energie electrică. - Categoria I la care întreruperea alimentării duce la:

• dereglarea proceselor tehnologice în flux continuu necesitând perioade lungi pentru reluarea activităŃii la parametrii cantitativi şi calitativi existenŃi în momentul întreruperii;

• rebuturi importante de materii prime, materialele auxiliare, scule tehnologice, semifabricate etc.; • pierderi materiale importante prin nerealizarea producŃiei planificate şi imposibilitatea recuperării acesteia; • repercusiuni asupra altor unităŃi importante; • perturbarea vieŃii sociale în centrele urbane.

- Categoria a II-a, la care întreruperea alimentării duce la nerealizări de producŃie, practic, numai pe durata întreruperii, iar producŃia nerealizată poate fi, de regulă, recuperată. - Categoria a III-a, care cuprinde receptoare ce nu se încadrează în categoriile precedente. Clasificarea receptoarelor pe categorii, cu stabilirea duratelor admisibile a întreruperilor în alimentarea cu energie electrică se efectuează de proiectantul general împreună cu factorii interesaŃi şi se cuprinde în documentaŃia tehnică - economică pentru cerere de putere, urmând a fi aprobată odată cu aceasta. Încadrarea receptoarelor în categoriile 0 şi 1 se va face numai cu avizul expres al CTE al institutelor de proiectare. La stabilirea categoriei se va Ńine seama de: a) cerinŃele de continuitate în funcŃionarea receptoarelor; b) cerinŃele speciale în ceea ce priveşte calitatea tensiunii şi frecvenŃei din sistemul electric de alimentare; c) indicatori valorici ai daunelor provocate de întreruperile accidentale în alimentarea cu energie electrică. Alegerea caracteristicilor receptoarelor de energie electrică trebuie să fie făcută Ńinând seama de condiŃiile tehnice de alimentare cu energie electrică în sistem de precizie prin Regulamentul de furnizare şi utilizare a energiei electrice. Pentru receptoarele de categoria zero, proiectantul general va prevedea instalarea în cadrul sistemului intern de alimentare cu energie electrică a unor surse de intervenŃie care vor asigura continuitatea în funcŃionare a receptoarelor respective, independent de sursa de alimentare de bază - sistemul electroenergetic. Numărul de căi de alimentare din sursa de bază a acestor receptoare se va stabili în funcŃie de condiŃiile locale (structura reŃelei, gruparea receptoarelor de diverse categorii, amplasarea surselor etc.). Natura sursei şi forma de energie utilizată se vor stabili în funcŃie de puterea cerută de receptoarele respective, de durata critică de realimentare a acestora şi de alte caracteristici ale procesului tehnologic, putându-se lua în considerare surse ca: - baterii de acumulatoare: - generatoare sincrone mici, acŃionate prin intermediul unor sisteme inerŃiale de motoare cu ardere internă; - grupuri Diesel electrice; - centralele electrice de platformă; - acŃionarea cu turbine de abur sau gaze. În funcŃie de durata reluării procesului de producŃie şi de efectele economice ale întreruperilor în alimentarea cu energie electrică se va urmări realizarea unor căi de alimentare cu grade de siguranŃă diferenŃiate pentru categorii de receptoare I, II şi III. Căile de alimentare sunt considerate între sursă (punct de primire) şi ultimul punct (tablou) de distribuŃie. Astfel: - Pentru receptoarele de categoria i se vor prevedea două căi de alimentare racodate în puncte distincte din sistemul intern (bare distincte SRA, PT, PD sau staŃia centralei proprii); - Pentru receptoarele de categoria a II-a, se va adopta, de regulă, o cale de alimentare, a doua cale şi modul de racordare a acesteia urmând a fi justificate tehnico-economic în situaŃii speciale. - Pentru receptoarele de categoria a III-a, se recomandă alimentarea printr-o singură cale. În cazul în care, în acelaşi punct de consum, există receptoare din categorii diferite, care nu pot fi separate, se admite realizarea condiŃiilor de alimentare potrivit cerinŃelor receptoarelor din categoria superioară; dacă rezultă necesară alimentarea pe două căi, acestea vor fi dimensionate astfel încât, în caz de întrerupere simplă pe o cale, cealaltă cale să poată prelua numai consumul pentru care s-a justificat dubla alimentare. Pentru consumatorii izolaŃi, care necesită puteri reduse pentru receptoarele din categoria I, se va analiza oportunitatea utilizării unor surse de energie neconvenŃională. În staŃii şi posturi de transformare, numărul de unităŃi şi puterea total instalată în transformatoare trebuie să corespundă sarcinii maxime de durată, cu considerarea capacităŃii de suprasarcină prevăzută de instrucŃiunea 3 RE-I 12-83. Verificarea funcŃionării economice a transformatoarelor se va face în conformitate cu prevederile normativului PE145.

În cazul existenŃei unor transformatoare în rezervă rece (neinstalate) de acelaşi tip cu transformatoarele în funcŃiune, în dotarea unităŃii, întreprinderii, platformei industriale, transformatoarele în funcŃiune vor trebui să asigure, la întrerupere simplă, numai sarcina de categoria I. Prevederea unei centrale electrice proprii la consumator poate fi determinată de: - necesitatea recuperării, economic justificate, a resurselor energetice secundare sau valorificarea complexă a produselor; - necesitatea producerii combinate de energie electrică şi termică, economic fundamentală prin calcule tehnico-economice; - existenŃa unui procent important de receptoare de categoria zero; - eficienŃa economică a alimentării unor receptoare de categoria I pentru care duratele de revenire a tensiunii în caz de întrerupere în sistem nu sunt satisfăcătoare. În cazul existenŃei unei centrale electrice proprii, care alimentează un grup de receptoare de categoriile zero şi I, în funcŃie de condiŃiile de siguranŃă cerute, centrala va fi dotată cu automatică de separare rapidă, în caz de avarii în sistem, în conformitate cu prevederile normativului PE 025/94 privind insularizarea centralelor electrice de pe platformele industriale. 7.7.2. Încadrarea şi soluŃionarea alimentării cu energie electrică a receptoarelor cu rol de siguranŃă la foc se face în conformitate cu prevederile normativului I.7. 7.7.3. Se permite ca sursa de rezervă să asigure alimentarea întregii instalaŃii electrice sau numai a unei părŃi din aceasta. 7.7.4. Rezerva de energie trebuie să fie menŃinută în permanenŃă la o valoare care să permită funcŃionarea autonomă a instalaŃiilor de rezervă atât timp cât este necesar. 7.8. InstalaŃii electrice în încăperi cu pericol de incendiu categoriile C (clasa BE2) şi PC (clasa AE5)

7.8.1. DistribuŃiile instalaŃiilor electrice din încăperi cu pericol de incendiu trebuie realizate astfel încât acestea să nu permită propagarea flăcării.

Această prevedere este valabilă şi pentru distribuŃii dispuse la exterior, pe pereŃi care pot să transmită căldura (de ex. pereŃi metalici).

7.8.2. Aparatele utilizate în instalaŃiile electrice din încăperi cu pericol de incendiu trebuie concepute astfel încât în funcŃionarea normală, cu arc electric ce se produce în interiorul acestora să nu poată provoca incendii în exteriorul lor, avînd gradul de protecŃie stabilit potrivit prevederilor normativului I.7.

7.8.3. Echipamentele electrice utilizate în aceste încăperi trebuie limitate la strictul necesar procesului tehnologic. Celelalte echipamente electrice (care nu sunt strict necesare exploatării) se recomandă să fie amplasate într-o incintă separată de încăperile cu pericol de incendiu prin pereŃi rezistenŃi la foc.

7.8.4. Este permisă traversarea acestor încăperi cu pericol de incendiu cu circuite care deservesc alte încăperi dacă se respectă simultan următoarele condiŃii:

- circuitele sunt protejate la suprasarcină şi scurtcircuit prin dispozitive de protecŃie amplasate în amonte de traversare;

- circuitele nu conŃin nici o conexiune pe parcursul din interiorul încăperii cu pericol de incendiu; dacă totuşi acestea există ele trebuie închise în manşoane şi trebuie să aibă gradul de protecŃie IP 4X, în absenŃa prafului şi IP 5X, în prezenŃa prafului.

7.8.5. Se recomandă protejarea cricuitelor care deservesc aceste încăperi cu dispozitive de protecŃie diferenŃiale având un curent diferenŃial rezidual nominal mai mic sau egal cu 500mA.

Nu este necesară prevederea unui dispozitiv de protecŃie diferenŃial pe fiecare din circuitele care deservesc aceste încăperi dacă un asemenea dispozitiv este amplasat în amonte de aceste circuite. (de ex. la originea instalaŃiei).

7.8.6. Traversarea pereŃilor şi planşeelor acestor încăperi de către instalaŃiile electrice nu trebuie să diminueze rezistenŃa la foc a acestor elemente de construcŃii luându-se măsuri corespunzătoare de etanşare a golurilor din jurul acestora cu alcătuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativelor I.7, P 118 şi P 107.

7.8.7. PărŃile active ale circuitelor TFJS şi TFJP trebuie să fie:

- închise în manşoane care au grad de protecŃie IP 2X;

- prevăzute cu o izolaŃie completă care să suporte o tensiune de încercare de 500 V timp de un minut.

7.8.8. Corpurile de iluminat din aceste tipuri de încăperi trebuie să aibă gradul de protecŃie IP 4X, în absenŃa prafului şi IP 5X, în prezenŃa prafului.

7.8.9. Elementele uşor de deteriorat ale instalaŃiilor electrice (de ex. lămpile corpurilor de iluminat) trebuie protejate împotriva şocurilor (de ex. prin capace de plastic, grilaje etc.).

7.9. InstalaŃiile electrice în zone cu pericol de explozie

7.9.1. Materialele electrice trebuie alese în funcŃie de zonele cu pericol de explozie.

7.9.2. InstalaŃiile electrice din zone cu atmosferă explozivă formată din gaze, vapori sau ceŃuri trebuie să fie:

- în totalitate construite cu materiale electrice în execuŃie Exi sau Exia II, atunci când atmosfera explozivă este prezentă permanent sau pe perioade îndelungate;

- în totalitate construite cu materiale electrice în execuŃie Ex (d, p, i), dacă atmosfera explozivă se formează intermitent în funcŃionare normală.

7.9.3. Materialele utilizate în instalaŃii electrice din încăperi cu pericol de explozie trebuie să fie alese şi instalate astfel încât încălzirea normală în acest caz de defect să nu poată provoca incendiu.

7.9.4. InstalaŃiile electrice trebuie proiectate şi executate astfel încât:

- să respecte prevederile normativului I.7;

- să fie reduse la ceea ce este strict necesar nevoilor de exploatare;

- să nu fie una din cauzele posibile de inflamare a atmosferei explozive.

7.9.5. DistribuŃiile electrice nu trebuie să fie propagatoare de flacără şi să fie protejate împotriva şocurilor mecanice şi acŃiunii produselor utilizate sau fabricate în aceste încăperi.

7.9.6. Trecerile distribuŃiilor între încăperi cu pericol de explozie şi alte încăperi sau amplasamente trebuie să fie realizate astfel încât să împiedice trecerea atmosferei explozive.

7.9.7. Cablurile cu tensiunea nominală de 1000V pot fi utilizate dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiŃii:

a) Cablurile nu trebuie să fie supuse nici unui risc de deteriorări mecanice:

- dacă distribuŃia electrică se află în încăperi cu riscuri mecanice, acestea trebuie să aibă, fie prin construcŃie, fie prin instalare, o protecŃie mecanică corespunzătoare riscurilor mecanice la care sunt expuse.

b) Valorile curenŃilor admisibili în conductoare trebuie să fie reduse cu min. 25%.

c) Toate circuitele trebuie protejate împotriva suprasarcinilor. Amplasarea acestor dispozitive se face conform normativului I.7 şi nu se admite deplasarea punctului de instalare.

d) Cablurile trebuie să fie protejate împotriva influenŃelor externe prezente.

e) Modul de racordare al cablurilor la aparatele şi echipamentele necesare trebuie să fie corespunzător condiŃiilor impuse astfel încât să se elimine riscurile de explozie.

7.9.8. În cazul în care atmosfera explozivă este formată din prafuri sau fibre, instalaŃiile electrice trebuie să aibă gradul de protecŃie IP 5X sau IP 6X în funcŃie de riscul pe care îl prezintă zona şi având temperatura de suprafaŃă conform normativului I.7.

La realizarea distribuŃiei instalaŃiilor electrice trebuie luate măsuri pentru a se evita depunerile de praf sau fibre pe acele părŃi ale instalaŃiei care pot provoca o încălzire periculoasă. Aceste zone trebuie limitate prin proiectare, astfel încât în funcŃionare normală, temperatura pe suprafaŃa lor să nu producă aprinderea prafului sau a fibrelor depuse.

Dacă distribuŃiile sunt pozate în tuburi de protecŃie acestea trebuie etanşate la extremitatea plasată în zona cu pericol de explozie.

Arii de distribu Ńie a carburan Ńilor lichizi

7.9.9. Zonele de protecŃie pentru gurile de descărcare a carburanŃilor din rezervoarele de stocaj, pentru guri de aerisire şi pentru aparate de distribuŃie sunt definite în normativul NP 004.

7.9.10. DistribuŃiile electrice executate în aceste zone trebuie realizate cu cabluri rezistente la solicitări mecanice şi la hidrocarburi.

Dacă distribuŃiile sunt pozate în tuburi de protecŃie, acestea trebuie etanşate la extinderea plasată în zona cu pericol de explozie.

7.9.11. În zonele cu pericol de explozie nu trebuie să se instaleze şi nu trebuie să treacă decât distribuŃiile electrice care servesc exploatării acestor zone.

7.9.12. Aparatele de protecŃie ale instalaŃiei electrice trebuie grupate pe unul sau mai multe tablouri care vor fi instalate:

- în încăperi sau amplasamente care au condiŃii normale cu privire la influenŃele externe;

- în dulapuri închise situate în afara zonelor cu pericol de explozie, a zonelor de spălare sau a zonelor de gresaj.

7.9.13. Asigurarea legării la pământ a maselor instalaŃiei electrice a conductelor metalice şi a părŃilor metalice ale elementelor de construcŃie şi a rezervoarelor din zona respectivă se realizează printr-o priză sau un ansamblu de prize de pământ.

7.10. InstalaŃii electrice montate pe elemente de construcŃii din materiale combustibile

7.10.1. InstalaŃiile electrice montate pe elemente de construcŃie combustibile trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

- distribuŃia trebuie realizată astfel încât să nu fie propagatoare de flacără; este interzisă pozarea conductoarelor cu izolaŃie de cauciuc pe lemn;

- toate aparatele electrice, echipamentele, conductoarele, cablurile şi Ńevile de protecŃie trebuie montate conform normativului I.7.

[top]

ANEXA 1

PRINCIPALELE PRESCRIPłII TEHNICE

STANDARDE

STAS 297/1 - Culori şi indicatoare de securitate. CondiŃii tehnice generale.

SR CEI 60446 - Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice

STAS 452/1 - SiguranŃe cu filet tip D. CondiŃii tehnice generale de calitate (M-SR/2/83).

SR CEI 60034 - Maşini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protecŃie asigurate de învelişurile maşinilor electrice rotative.

STAS 2612 - ProtecŃia împotriva electrocutărilor. Limite admise

STAS 2614/1 - Aparate electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. CondiŃii tehnice generale de securitate

STAS 2849/1...7 - Iluminat. Terminologie

SR EN 60529 - Grade normale de protecŃie asigurate prin carcase. Clasificare şi metode de verificare.

STAS 6646/1 - Iluminatul artificial. CondiŃii generale pentru iluminatul în construcŃii

STAS 6646/2 - Iluminatul artificial. CondiŃii speciale pentru iluminatul în industrie

STAS 6646/3 - Iluminatul artificial. CondiŃii speciale pentru iluminatul în clădiri civile

SR CEI 6050(826)+A1 - Vocabular electrotehnic internaŃional. Capitolul 826: InstalaŃii electrice în construcŃii

STAS 9954/1 - InstalaŃii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie. PrescripŃii de proiectare şi montare

STAS 10413/1 - Unelte electrice portabile. CondiŃii tehnice generale de securitate

STAS 11054 - Aparate electrice şi electronice. Clase de protecŃie contra electrocutării

STAS 11237/2 - Echipament electromedical utilizat în vecinătatea pacientului. CondiŃii generale de securitate. ProtecŃia împotriva electrocutării

SR CEI 598-2-22 - Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranŃă. CondiŃii tehnice speciale

STAS 12216 - ProtecŃia împotriva electrocutării la echipamente electrice portabile. PrescripŃii

STAS 12217 - ProtecŃia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice mobile. PrescripŃii.

SR CEI 60245-4 SR 12294 - Iluminat artificial. Iluminat de siguranŃă în industrie

STAS 12604 - ProtecŃia împotriva electrocutării. PrescripŃii generale

STAS 12604/4 - ProtecŃia împotriva elecrocutărilor. InstalaŃii electrice fixe. PrescripŃii

STAS 12604/5 - ProtecŃia împotriva electrocutărilor. InstalaŃii electrice fixe. PrescripŃii de proiectare, execuŃie şi verificare

STAS 12993/11 - Simboluri grafice pentu scheme. Partea II: Scheme şi planuri de instalaŃie, arhitectură şi topografie.

SR EN 50014 - Aparatura electrică pentru atmosfere potenŃial explozive. PrescripŃii generale

SR EN 50028 - Echipamente electrice pentru atmosfere potenŃial explozive. Încapsulare "m".

SR EN 60 529 - Grade normale de protecŃie asigurate prin carcase. Clasificări şi metode de verificare

Normative, instrucŃiuni, decrete

Normativ I 7 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaŃiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.

Normativ I 20 - Normativ privind protecŃia construcŃiilor împotriva trăsnetului

P 17 - Normativ pentru proiectarea staŃiilor de încărcare a bateriilor de acumulatoare

P 100 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcŃiilor

PE 102 - Normativ pentru proiectarea şi execuŃia instalaŃiilor de conexiuni şi distribuŃie cu tensiuni până la 1000V c.a. în unităŃi energetice.

PE 103 - InstrucŃiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaŃiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiŃii de scurtcircuit

PE 106 - Normativ pentru construcŃia liniilor aeriene de joasă tensiune

PE 107 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reŃelelor de cabluri electrice

PE 112 - Normativ pentru proiectarea instalaŃiilor de curent continuu din centrale şi staŃii

PE 116 - Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaŃii electrice

P 118 - Normativ de siguranŃă la foc a construcŃiilor

PE 120 - InstrucŃiuni privind compensarea puterii reactive în reŃelele electrice de distribuŃie şi la consumatori industriali şi similari.

PE 124 - Normativ privind stabilirea soluŃiilor de alimentare cu energie electrică a consumatorilor industriali şi casnici.

PE 132 - Normativ pentru proiectarea reŃelelor electrice de distribuŃie publică

PE 134 - Normativ privind metodologia de calcul a curenŃilor de scurtcircuit în reŃele electrice

PE 142 - Normativ privind combaterea efectului flicker în reŃelele de distribuŃie

PE 143 - Normativ privind limitarea regimului deformant

HG 170 - Regulament pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice. DefiniŃii.

- InstrucŃiuni de detaliere a prevederilor din RFUEE

PE 936 - InstrucŃiuni privind modul de autorizare a introducerii în proiecte a montării şi utilizării receptoarelor electrotermice.

PE 155 - Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice pentru clădiri civile

ID 17 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi recepŃionarea instalaŃiilor electrice în zone cu pericol de explozie.

C 56 - Normativ pentru verificarea calităŃii lucrărilor de construcŃii şi a instalaŃiilor aferente

CEI 664 - PrescripŃii de coordonare a izolaŃiei în instalaŃiile de distribuŃie de joasă tensiune

SR CEI 354-1 - InstalaŃii electrice ale clădirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale

SR CEI 60364-2 - DefiniŃii

SR CEI 60364-3 - Determinarea caracteristicilor generale

SR CEI 60364-4 - ProtecŃia pentru asigurarea securităŃii

SR CEI 60364-5 - Alegerea şi punerea în operă a materialelor şi echipamentelor electrice

SR CEI 60364-6 - Verificări

SR CEI 60364-7 - Reguli pentru instalaŃii şi amplasamente speciale

SR CEI 60536 - Clasificarea echipamentelor electrice şi electronice din punct de vedere al protecŃiei împotriva şocurilor electrice

[top]

ANEXA 2

GRADE DE PROTECłIE A MATERIALELOR

Protec Ńia împotriva corpurilor solide

Clasificare Caracteristici electrice Grad IP

neglijabil

fără protecŃie 0 x (1)

protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 50 mm 1 x

obiecte mari şi mijlocii

protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 12 mm 2 x

obiecte mici protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 2,5 mm 3 x

obiecte foarte mici

protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 1 mm 4 x

protejat împotriva prafului 5 x (2)

praf

protejat total împotriva prafului 6 x

[top]

ANEXA 3

GRADE DE PROTECłIE A MATERIALELOR ELECTRICE

Protec Ńia în prezen Ńa apei

Clasificare Caracteristici Grad IP Simbol

neglijabil

fără protecŃie x 0 -

protejat împotriva căderii verticale a picăturilor de apă (condens)

x 1 căderi de picături

de apă

protejat împotriva căderii picăturilor de apă a căror înclinare este de maxim 15°

x 2

aspersii de apă

protejat împotriva apei care cade în ploaie pentru o înclinare de până la 60° faŃă de verticală

x 3

proiectări de apă

protejat împotriva proiectării de apă din toate direcŃiile

x 4

jeturi de apă

protejat împotriva jeturilor de apă venite din toate direcŃiile

x 5

mase de apă

protejat împotriva maselor de apă similare valurilor mării

x 6

imersiune

protejat împotriva efectelor imersiunii x 7

scufundare

protejat împotriva efectelor prelungite ale scufundării sub presiune

x 8

[top]

ANEXA 4

GRADE DE PROTECłIE A MATERIALELOR ELECTRICE

Protec Ńia împotriva şocurilor mecanice

Clasificare Caracteristici Grad " şoc"

1 slabe

3

medii

5

mari

7

foarte mari

9

7.8.1. DistribuŃiile instalaŃiilor electrice din încăperi cu pericol de incendiu trebuie realizate astfel încât acestea să nu permită propagarea flăcării.

Această prevedere este valabilă şi pentru distribuŃii dispuse la exterior, pe pereŃi care pot să transmită căldura (de ex. pereŃi metalici).

7.8.2. Aparatele utilizate în instalaŃiile electrice din încăperi cu pericol de incendiu trebuie concepute astfel încât în funcŃionarea normală, cu arc electric ce se produce în interiorul acestora să nu poată provoca incendii în exteriorul lor, avînd gradul de protecŃie stabilit potrivit prevederilor normativului I.7.

7.8.3. Echipamentele electrice utilizate în aceste încăperi trebuie limitate la strictul necesar procesului tehnologic. Celelalte echipamente electrice (care nu sunt strict necesare exploatării) se recomandă să fie amplasate într-o incintă separată de încăperile cu pericol de incendiu prin pereŃi rezistenŃi la foc.

7.8.4. Este permisă traversarea acestor încăperi cu pericol de incendiu cu circuite care deservesc alte încăperi dacă se respectă simultan următoarele condiŃii:

- circuitele sunt protejate la suprasarcină şi scurtcircuit prin dispozitive de protecŃie amplasate în amonte de traversare;

- circuitele nu conŃin nici o conexiune pe parcursul din interiorul încăperii cu pericol de incendiu; dacă totuşi acestea există ele trebuie închise în manşoane şi trebuie să aibă gradul de protecŃie IP 4X, în absenŃa prafului şi IP 5X, în prezenŃa prafului.

7.8.5. Se recomandă protejarea cricuitelor care deservesc aceste încăperi cu dispozitive de protecŃie diferenŃiale având un curent diferenŃial rezidual nominal mai mic sau egal cu 500mA.

Nu este necesară prevederea unui dispozitiv de protecŃie diferenŃial pe fiecare din circuitele care deservesc aceste încăperi dacă un asemenea dispozitiv este amplasat în amonte de aceste circuite. (de ex. la originea instalaŃiei).

7.8.6. Traversarea pereŃilor şi planşeelor acestor încăperi de către instalaŃiile electrice nu trebuie să diminueze rezistenŃa la foc a acestor elemente de construcŃii luându-se măsuri corespunzătoare de etanşare a golurilor din jurul acestora cu alcătuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativelor I.7, P 118 şi P 107.

7.8.7. PărŃile active ale circuitelor TFJS şi TFJP trebuie să fie:

- închise în manşoane care au grad de protecŃie IP 2X;

- prevăzute cu o izolaŃie completă care să suporte o tensiune de încercare de 500 V timp de un minut.

7.8.8. Corpurile de iluminat din aceste tipuri de încăperi trebuie să aibă gradul de protecŃie IP 4X, în absenŃa prafului şi IP 5X, în prezenŃa prafului.

7.8.9. Elementele uşor de deteriorat ale instalaŃiilor electrice (de ex. lămpile corpurilor de iluminat) trebuie protejate împotriva şocurilor (de ex. prin capace de plastic, grilaje etc.).

7.9. InstalaŃiile electrice în zone cu pericol de explozie

7.9.1. Materialele electrice trebuie alese în funcŃie de zonele cu pericol de explozie.

7.9.2. InstalaŃiile electrice din zone cu atmosferă explozivă formată din gaze, vapori sau ceŃuri trebuie să fie:

- în totalitate construite cu materiale electrice în execuŃie Exi sau Exia II, atunci când atmosfera explozivă este prezentă permanent sau pe perioade îndelungate;

- în totalitate construite cu materiale electrice în execuŃie Ex (d, p, i), dacă atmosfera explozivă se formează intermitent în funcŃionare normală.

7.9.3. Materialele utilizate în instalaŃii electrice din încăperi cu pericol de explozie trebuie să fie alese şi instalate astfel încât încălzirea normală în acest caz de defect să nu poată provoca incendiu.

7.9.4. InstalaŃiile electrice trebuie proiectate şi executate astfel încât:

- să respecte prevederile normativului I.7;

- să fie reduse la ceea ce este strict necesar nevoilor de exploatare;

- să nu fie una din cauzele posibile de inflamare a atmosferei explozive.

7.9.5. DistribuŃiile electrice nu trebuie să fie propagatoare de flacără şi să fie protejate împotriva şocurilor mecanice şi acŃiunii produselor utilizate sau fabricate în aceste încăperi.

7.9.6. Trecerile distribuŃiilor între încăperi cu pericol de explozie şi alte încăperi sau amplasamente trebuie să fie realizate astfel încât să împiedice trecerea atmosferei explozive.

7.9.7. Cablurile cu tensiunea nominală de 1000V pot fi utilizate dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiŃii:

a) Cablurile nu trebuie să fie supuse nici unui risc de deteriorări mecanice:

- dacă distribuŃia electrică se află în încăperi cu riscuri mecanice, acestea trebuie să aibă, fie prin construcŃie, fie prin instalare, o protecŃie mecanică corespunzătoare riscurilor mecanice la care sunt expuse.

b) Valorile curenŃilor admisibili în conductoare trebuie să fie reduse cu min. 25%.

c) Toate circuitele trebuie protejate împotriva suprasarcinilor. Amplasarea acestor dispozitive se face conform normativului I.7 şi nu se admite deplasarea punctului de instalare.

d) Cablurile trebuie să fie protejate împotriva influenŃelor externe prezente.

e) Modul de racordare al cablurilor la aparatele şi echipamentele necesare trebuie să fie corespunzător condiŃiilor impuse astfel încât să se elimine riscurile de explozie.

7.9.8. În cazul în care atmosfera explozivă este formată din prafuri sau fibre, instalaŃiile electrice trebuie să aibă gradul de protecŃie IP 5X sau IP 6X în funcŃie de riscul pe care îl prezintă zona şi având temperatura de suprafaŃă conform normativului I.7.

La realizarea distribuŃiei instalaŃiilor electrice trebuie luate măsuri pentru a se evita depunerile de praf sau fibre pe acele părŃi ale instalaŃiei care pot provoca o încălzire periculoasă. Aceste zone trebuie limitate prin proiectare, astfel încât în funcŃionare normală, temperatura pe suprafaŃa lor să nu producă aprinderea prafului sau a fibrelor depuse.

Dacă distribuŃiile sunt pozate în tuburi de protecŃie acestea trebuie etanşate la extremitatea plasată în zona cu pericol de explozie.

Arii de distribu Ńie a carburan Ńilor lichizi

7.9.9. Zonele de protecŃie pentru gurile de descărcare a carburanŃilor din rezervoarele de stocaj, pentru guri de aerisire şi pentru aparate de distribuŃie sunt definite în normativul NP 004.

7.9.10. DistribuŃiile electrice executate în aceste zone trebuie realizate cu cabluri rezistente la solicitări mecanice şi la hidrocarburi.

Dacă distribuŃiile sunt pozate în tuburi de protecŃie, acestea trebuie etanşate la extinderea plasată în zona cu pericol de explozie.

7.9.11. În zonele cu pericol de explozie nu trebuie să se instaleze şi nu trebuie să treacă decât distribuŃiile electrice care servesc exploatării acestor zone.

7.9.12. Aparatele de protecŃie ale instalaŃiei electrice trebuie grupate pe unul sau mai multe tablouri care vor fi instalate:

- în încăperi sau amplasamente care au condiŃii normale cu privire la influenŃele externe;

- în dulapuri închise situate în afara zonelor cu pericol de explozie, a zonelor de spălare sau a zonelor de gresaj.

7.9.13. Asigurarea legării la pământ a maselor instalaŃiei electrice a conductelor metalice şi a părŃilor metalice ale elementelor de construcŃie şi a rezervoarelor din zona respectivă se realizează printr-o priză sau un ansamblu de prize de pământ.

7.10. InstalaŃii electrice montate pe elemente de construcŃii din materiale combustibile

7.10.1. InstalaŃiile electrice montate pe elemente de construcŃie combustibile trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

- distribuŃia trebuie realizată astfel încât să nu fie propagatoare de flacără; este interzisă pozarea conductoarelor cu izolaŃie de cauciuc pe lemn;

- toate aparatele electrice, echipamentele, conductoarele, cablurile şi Ńevile de protecŃie trebuie montate conform normativului I.7.

[top]

ANEXA 1

PRINCIPALELE PRESCRIPłII TEHNICE

STANDARDE

STAS 297/1 - Culori şi indicatoare de securitate. CondiŃii tehnice generale.

SR CEI 60446 - Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice

STAS 452/1 - SiguranŃe cu filet tip D. CondiŃii tehnice generale de calitate (M-

SR/2/83).

SR CEI 60034 - Maşini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protecŃie asigurate de învelişurile maşinilor electrice rotative.

STAS 2612 - ProtecŃia împotriva electrocutărilor. Limite admise

STAS 2614/1 - Aparate electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. CondiŃii tehnice generale de securitate

STAS 2849/1...7 - Iluminat. Terminologie

SR EN 60529 - Grade normale de protecŃie asigurate prin carcase. Clasificare şi metode de verificare.

STAS 6646/1 - Iluminatul artificial. CondiŃii generale pentru iluminatul în construcŃii

STAS 6646/2 - Iluminatul artificial. CondiŃii speciale pentru iluminatul în industrie

STAS 6646/3 - Iluminatul artificial. CondiŃii speciale pentru iluminatul în clădiri civile

SR CEI 6050(826)+A1 - Vocabular electrotehnic internaŃional. Capitolul 826: InstalaŃii electrice în construcŃii

STAS 9954/1 - InstalaŃii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie. PrescripŃii de proiectare şi montare

STAS 10413/1 - Unelte electrice portabile. CondiŃii tehnice generale de securitate

STAS 11054 - Aparate electrice şi electronice. Clase de protecŃie contra electrocutării

STAS 11237/2 - Echipament electromedical utilizat în vecinătatea pacientului. CondiŃii generale de securitate. ProtecŃia împotriva electrocutării

SR CEI 598-2-22 - Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranŃă. CondiŃii tehnice speciale

STAS 12216 - ProtecŃia împotriva electrocutării la echipamente electrice portabile. PrescripŃii

STAS 12217 - ProtecŃia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice mobile. PrescripŃii.

SR CEI 60245-4 SR 12294 - Iluminat artificial. Iluminat de siguranŃă în industrie

STAS 12604 - ProtecŃia împotriva electrocutării. PrescripŃii generale

STAS 12604/4 - ProtecŃia împotriva elecrocutărilor. InstalaŃii electrice fixe. PrescripŃii

STAS 12604/5 - ProtecŃia împotriva electrocutărilor. InstalaŃii electrice fixe. PrescripŃii de proiectare, execuŃie şi verificare

STAS 12993/11 - Simboluri grafice pentu scheme. Partea II: Scheme şi planuri de instalaŃie, arhitectură şi topografie.

SR EN 50014 - Aparatura electrică pentru atmosfere potenŃial explozive. PrescripŃii generale

SR EN 50028 - Echipamente electrice pentru atmosfere potenŃial explozive. Încapsulare "m".

SR EN 60 529 - Grade normale de protecŃie asigurate prin carcase. Clasificări şi metode de verificare

Normative, instrucŃiuni, decrete

Normativ I 7 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaŃiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.

Normativ I 20 - Normativ privind protecŃia construcŃiilor împotriva trăsnetului

P 17 - Normativ pentru proiectarea staŃiilor de încărcare a bateriilor de acumulatoare

P 100 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcŃiilor

PE 102 - Normativ pentru proiectarea şi execuŃia instalaŃiilor de conexiuni şi distribuŃie cu tensiuni până la 1000V c.a. în unităŃi energetice.

PE 103 - InstrucŃiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaŃiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiŃii de scurtcircuit

PE 106 - Normativ pentru construcŃia liniilor aeriene de joasă tensiune

PE 107 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reŃelelor de cabluri electrice

PE 112 - Normativ pentru proiectarea instalaŃiilor de curent continuu din centrale şi staŃii

PE 116 - Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaŃii electrice

P 118 - Normativ de siguranŃă la foc a construcŃiilor

PE 120 - InstrucŃiuni privind compensarea puterii reactive în reŃelele electrice de distribuŃie şi la consumatori industriali şi similari.

PE 124 - Normativ privind stabilirea soluŃiilor de alimentare cu energie electrică a consumatorilor industriali şi casnici.

PE 132 - Normativ pentru proiectarea reŃelelor electrice de distribuŃie publică

PE 134 - Normativ privind metodologia de calcul a curenŃilor de scurtcircuit în reŃele electrice

PE 142 - Normativ privind combaterea efectului flicker în reŃelele de distribuŃie

PE 143 - Normativ privind limitarea regimului deformant

HG 170 - Regulament pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice. DefiniŃii.

- InstrucŃiuni de detaliere a prevederilor din RFUEE

PE 936 - InstrucŃiuni privind modul de autorizare a introducerii în proiecte a montării şi utilizării receptoarelor electrotermice.

PE 155 - Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice pentru clădiri civile

ID 17 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi recepŃionarea instalaŃiilor electrice în zone cu pericol de explozie.

C 56 - Normativ pentru verificarea calităŃii lucrărilor de construcŃii şi a instalaŃiilor aferente

CEI 664 - PrescripŃii de coordonare a izolaŃiei în instalaŃiile de distribuŃie de joasă tensiune

SR CEI 354-1 - InstalaŃii electrice ale clădirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale

SR CEI 60364-2 - DefiniŃii

SR CEI 60364-3 - Determinarea caracteristicilor generale

SR CEI 60364-4 - ProtecŃia pentru asigurarea securităŃii

SR CEI 60364-5 - Alegerea şi punerea în operă a materialelor şi echipamentelor electrice

SR CEI 60364-6 - Verificări

SR CEI 60364-7 - Reguli pentru instalaŃii şi amplasamente speciale

SR CEI 60536 - Clasificarea echipamentelor electrice şi electronice din punct de vedere al protecŃiei împotriva şocurilor electrice

[top]

ANEXA 2

GRADE DE PROTECłIE A MATERIALELOR

Protec Ńia împotriva corpurilor solide

Clasificare Caracteristici electrice Grad IP

neglijabil

fără protecŃie 0 x (1)

protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 50 mm 1 x

obiecte mari şi mijlocii

protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 12 mm 2 x

obiecte mici protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 2,5 mm 3 x

obiecte foarte mici

protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 1 mm 4 x

protejat împotriva prafului 5 x (2)

praf

protejat total împotriva prafului 6 x

[top]

ANEXA 3

GRADE DE PROTECłIE A MATERIALELOR ELECTRICE

Protec Ńia în prezen Ńa apei

Clasificare Caracteristici Grad IP Simbol

neglijabil

fără protecŃie x 0 -

protejat împotriva căderii verticale a picăturilor de apă (condens)

x 1 căderi de picături

de apă

protejat împotriva căderii picăturilor de apă a căror înclinare este de maxim 15°

x 2

aspersii de apă

protejat împotriva apei care cade în ploaie pentru o înclinare de până la 60° faŃă de verticală

x 3

proiectări de apă

protejat împotriva proiectării de apă din toate direcŃiile

x 4

jeturi de apă

protejat împotriva jeturilor de apă venite din toate direcŃiile

x 5

mase de apă

protejat împotriva maselor de apă similare valurilor mării

x 6

imersiune

protejat împotriva efectelor imersiunii x 7

scufundare

protejat împotriva efectelor prelungite ale scufundării sub presiune

x 8

[top]

ANEXA 4

GRADE DE PROTECłIE A MATERIALELOR ELECTRICE

Protec Ńia împotriva şocurilor mecanice

Clasificare Caracteristici Grad " şoc"

slabe

1

3

medii

5

mari

7

foarte mari

9

7.8.1. DistribuŃiile instalaŃiilor electrice din încăperi cu pericol de incendiu trebuie realizate astfel încât acestea să nu permită propagarea flăcării.

Această prevedere este valabilă şi pentru distribuŃii dispuse la exterior, pe pereŃi care pot să transmită căldura (de ex. pereŃi metalici).

7.8.2. Aparatele utilizate în instalaŃiile electrice din încăperi cu pericol de incendiu trebuie concepute astfel încât în funcŃionarea normală, cu arc electric ce se produce în interiorul acestora să nu poată provoca incendii în exteriorul lor, avînd gradul de protecŃie stabilit potrivit prevederilor normativului I.7.

7.8.3. Echipamentele electrice utilizate în aceste încăperi trebuie limitate la strictul necesar procesului tehnologic. Celelalte echipamente electrice (care nu sunt strict necesare exploatării) se recomandă să fie amplasate într-o incintă separată de încăperile cu pericol de incendiu prin pereŃi rezistenŃi la foc.

7.8.4. Este permisă traversarea acestor încăperi cu pericol de incendiu cu circuite care deservesc alte încăperi dacă se respectă simultan următoarele condiŃii:

- circuitele sunt protejate la suprasarcină şi scurtcircuit prin dispozitive de protecŃie amplasate în amonte de traversare;

- circuitele nu conŃin nici o conexiune pe parcursul din interiorul încăperii cu pericol de incendiu; dacă totuşi acestea există ele trebuie închise în manşoane şi trebuie să aibă gradul de protecŃie IP 4X, în absenŃa prafului şi IP 5X, în prezenŃa prafului.

7.8.5. Se recomandă protejarea cricuitelor care deservesc aceste încăperi cu dispozitive de protecŃie diferenŃiale având un curent diferenŃial rezidual nominal mai mic sau egal cu 500mA.

Nu este necesară prevederea unui dispozitiv de protecŃie diferenŃial pe fiecare din circuitele care deservesc aceste încăperi dacă un asemenea dispozitiv este amplasat în amonte de aceste circuite. (de ex. la originea instalaŃiei).

7.8.6. Traversarea pereŃilor şi planşeelor acestor încăperi de către instalaŃiile electrice nu trebuie să diminueze rezistenŃa la foc a acestor elemente de construcŃii luându-se măsuri corespunzătoare de etanşare a golurilor din jurul acestora cu alcătuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativelor I.7, P 118 şi P 107.

7.8.7. PărŃile active ale circuitelor TFJS şi TFJP trebuie să fie:

- închise în manşoane care au grad de protecŃie IP 2X;

- prevăzute cu o izolaŃie completă care să suporte o tensiune de încercare de 500 V timp de un minut.

7.8.8. Corpurile de iluminat din aceste tipuri de încăperi trebuie să aibă gradul de protecŃie IP 4X, în absenŃa prafului şi IP 5X, în prezenŃa prafului.

7.8.9. Elementele uşor de deteriorat ale instalaŃiilor electrice (de ex. lămpile corpurilor de iluminat) trebuie protejate împotriva şocurilor (de ex. prin capace de plastic, grilaje etc.).

7.9. InstalaŃiile electrice în zone cu pericol de explozie

7.9.1. Materialele electrice trebuie alese în funcŃie de zonele cu pericol de explozie.

7.9.2. InstalaŃiile electrice din zone cu atmosferă explozivă formată din gaze, vapori sau ceŃuri trebuie să fie:

- în totalitate construite cu materiale electrice în execuŃie Exi sau Exia II, atunci când atmosfera explozivă este prezentă permanent sau pe perioade îndelungate;

- în totalitate construite cu materiale electrice în execuŃie Ex (d, p, i), dacă atmosfera explozivă se formează intermitent în funcŃionare normală.

7.9.3. Materialele utilizate în instalaŃii electrice din încăperi cu pericol de explozie trebuie să fie alese şi instalate astfel încât încălzirea normală în acest caz de defect să nu poată provoca incendiu.

7.9.4. InstalaŃiile electrice trebuie proiectate şi executate astfel încât:

- să respecte prevederile normativului I.7;

- să fie reduse la ceea ce este strict necesar nevoilor de exploatare;

- să nu fie una din cauzele posibile de inflamare a atmosferei explozive.

7.9.5. DistribuŃiile electrice nu trebuie să fie propagatoare de flacără şi să fie protejate împotriva şocurilor mecanice şi acŃiunii produselor utilizate sau fabricate în aceste încăperi.

7.9.6. Trecerile distribuŃiilor între încăperi cu pericol de explozie şi alte încăperi sau amplasamente trebuie să fie realizate astfel încât să împiedice trecerea atmosferei explozive.

7.9.7. Cablurile cu tensiunea nominală de 1000V pot fi utilizate dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiŃii:

a) Cablurile nu trebuie să fie supuse nici unui risc de deteriorări mecanice:

- dacă distribuŃia electrică se află în încăperi cu riscuri mecanice, acestea trebuie să aibă, fie prin construcŃie, fie prin instalare, o protecŃie mecanică corespunzătoare riscurilor mecanice la care sunt expuse.

b) Valorile curenŃilor admisibili în conductoare trebuie să fie reduse cu min. 25%.

c) Toate circuitele trebuie protejate împotriva suprasarcinilor. Amplasarea acestor dispozitive se face conform normativului I.7 şi nu se admite deplasarea punctului de instalare.

d) Cablurile trebuie să fie protejate împotriva influenŃelor externe prezente.

e) Modul de racordare al cablurilor la aparatele şi echipamentele necesare trebuie să fie corespunzător condiŃiilor impuse astfel încât să se elimine riscurile de explozie.

7.9.8. În cazul în care atmosfera explozivă este formată din prafuri sau fibre, instalaŃiile electrice trebuie să aibă gradul de protecŃie IP 5X sau IP 6X în funcŃie de riscul pe care îl prezintă zona şi având temperatura de suprafaŃă conform normativului I.7.

La realizarea distribuŃiei instalaŃiilor electrice trebuie luate măsuri pentru a se evita depunerile de praf sau fibre pe acele părŃi ale instalaŃiei care pot provoca o încălzire periculoasă. Aceste zone trebuie limitate prin proiectare, astfel încât în funcŃionare normală, temperatura pe suprafaŃa lor să nu producă aprinderea prafului sau a fibrelor depuse.

Dacă distribuŃiile sunt pozate în tuburi de protecŃie acestea trebuie etanşate la extremitatea plasată în zona cu pericol de explozie.

Arii de distribu Ńie a carburan Ńilor lichizi

7.9.9. Zonele de protecŃie pentru gurile de descărcare a carburanŃilor din rezervoarele de stocaj, pentru guri de aerisire şi pentru aparate de distribuŃie sunt definite în normativul NP 004.

7.9.10. DistribuŃiile electrice executate în aceste zone trebuie realizate cu cabluri rezistente la solicitări mecanice şi la hidrocarburi.

Dacă distribuŃiile sunt pozate în tuburi de protecŃie, acestea trebuie etanşate la extinderea plasată în zona cu pericol de explozie.

7.9.11. În zonele cu pericol de explozie nu trebuie să se instaleze şi nu trebuie să treacă decât distribuŃiile electrice care servesc exploatării acestor zone.

7.9.12. Aparatele de protecŃie ale instalaŃiei electrice trebuie grupate pe unul sau mai multe tablouri care vor fi instalate:

- în încăperi sau amplasamente care au condiŃii normale cu privire la influenŃele externe;

- în dulapuri închise situate în afara zonelor cu pericol de explozie, a zonelor de spălare sau a zonelor de gresaj.

7.9.13. Asigurarea legării la pământ a maselor instalaŃiei electrice a conductelor metalice şi a părŃilor metalice ale elementelor de construcŃie şi a rezervoarelor din zona respectivă se realizează printr-o priză sau un ansamblu de prize de pământ.

7.10. InstalaŃii electrice montate pe elemente de construcŃii din materiale combustibile

7.10.1. InstalaŃiile electrice montate pe elemente de construcŃie combustibile trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii:

- distribuŃia trebuie realizată astfel încât să nu fie propagatoare de flacără; este interzisă pozarea conductoarelor cu izolaŃie de cauciuc pe lemn;

- toate aparatele electrice, echipamentele, conductoarele, cablurile şi Ńevile de protecŃie trebuie montate conform normativului I.7.

[top]

ANEXA 1

PRINCIPALELE PRESCRIPłII TEHNICE

STANDARDE

STAS 297/1 - Culori şi indicatoare de securitate. CondiŃii tehnice generale.

SR CEI 60446 - Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice

STAS 452/1 - SiguranŃe cu filet tip D. CondiŃii tehnice generale de calitate (M-SR/2/83).

SR CEI 60034 - Maşini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protecŃie asigurate de învelişurile maşinilor electrice rotative.

STAS 2612 - ProtecŃia împotriva electrocutărilor. Limite admise

STAS 2614/1 - Aparate electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. CondiŃii tehnice generale de securitate

STAS 2849/1...7 - Iluminat. Terminologie

SR EN 60529 - Grade normale de protecŃie asigurate prin carcase. Clasificare şi metode de verificare.

STAS 6646/1 - Iluminatul artificial. CondiŃii generale pentru iluminatul în construcŃii

STAS 6646/2 - Iluminatul artificial. CondiŃii speciale pentru iluminatul în industrie

STAS 6646/3 - Iluminatul artificial. CondiŃii speciale pentru iluminatul în clădiri civile

SR CEI 6050(826)+A1 - Vocabular electrotehnic internaŃional. Capitolul 826: InstalaŃii electrice în construcŃii

STAS 9954/1 - InstalaŃii şi echipamente electrice în zone cu pericol de explozie. PrescripŃii de proiectare şi montare

STAS 10413/1 - Unelte electrice portabile. CondiŃii tehnice generale de securitate

STAS 11054 - Aparate electrice şi electronice. Clase de protecŃie contra electrocutării

STAS 11237/2 - Echipament electromedical utilizat în vecinătatea pacientului. CondiŃii generale de securitate. ProtecŃia împotriva electrocutării

SR CEI 598-2-22 - Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranŃă. CondiŃii tehnice speciale

STAS 12216 - ProtecŃia împotriva electrocutării la echipamente electrice portabile. PrescripŃii

STAS 12217 - ProtecŃia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele

electrice mobile. PrescripŃii.

SR CEI 60245-4 SR 12294 - Iluminat artificial. Iluminat de siguranŃă în industrie

STAS 12604 - ProtecŃia împotriva electrocutării. PrescripŃii generale

STAS 12604/4 - ProtecŃia împotriva elecrocutărilor. InstalaŃii electrice fixe. PrescripŃii

STAS 12604/5 - ProtecŃia împotriva electrocutărilor. InstalaŃii electrice fixe. PrescripŃii de proiectare, execuŃie şi verificare

STAS 12993/11 - Simboluri grafice pentu scheme. Partea II: Scheme şi planuri de instalaŃie, arhitectură şi topografie.

SR EN 50014 - Aparatura electrică pentru atmosfere potenŃial explozive. PrescripŃii generale

SR EN 50028 - Echipamente electrice pentru atmosfere potenŃial explozive. Încapsulare "m".

SR EN 60 529 - Grade normale de protecŃie asigurate prin carcase. Clasificări şi metode de verificare

Normative, instrucŃiuni, decrete

Normativ I 7 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaŃiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.

Normativ I 20 - Normativ privind protecŃia construcŃiilor împotriva trăsnetului

P 17 - Normativ pentru proiectarea staŃiilor de încărcare a bateriilor de acumulatoare

P 100 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcŃiilor

PE 102 - Normativ pentru proiectarea şi execuŃia instalaŃiilor de conexiuni şi distribuŃie cu tensiuni până la 1000V c.a. în unităŃi energetice.

PE 103 - InstrucŃiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaŃiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiŃii de scurtcircuit

PE 106 - Normativ pentru construcŃia liniilor aeriene de joasă tensiune

PE 107 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reŃelelor de cabluri electrice

PE 112 - Normativ pentru proiectarea instalaŃiilor de curent continuu din centrale şi staŃii

PE 116 - Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaŃii electrice

P 118 - Normativ de siguranŃă la foc a construcŃiilor

PE 120 - InstrucŃiuni privind compensarea puterii reactive în reŃelele electrice de distribuŃie şi la consumatori industriali şi similari.

PE 124 - Normativ privind stabilirea soluŃiilor de alimentare cu energie electrică a consumatorilor industriali şi casnici.

PE 132 - Normativ pentru proiectarea reŃelelor electrice de distribuŃie publică

PE 134 - Normativ privind metodologia de calcul a curenŃilor de scurtcircuit în reŃele electrice

PE 142 - Normativ privind combaterea efectului flicker în reŃelele de distribuŃie

PE 143 - Normativ privind limitarea regimului deformant

HG 170 - Regulament pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice. DefiniŃii.

- InstrucŃiuni de detaliere a prevederilor din RFUEE

PE 936 - InstrucŃiuni privind modul de autorizare a introducerii în proiecte a montării şi utilizării receptoarelor electrotermice.

PE 155 - Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice pentru clădiri civile

ID 17 - Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi recepŃionarea instalaŃiilor electrice în zone cu pericol de explozie.

C 56 - Normativ pentru verificarea calităŃii lucrărilor de construcŃii şi a instalaŃiilor aferente

CEI 664 - PrescripŃii de coordonare a izolaŃiei în instalaŃiile de distribuŃie de joasă tensiune

SR CEI 354-1 - InstalaŃii electrice ale clădirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale

SR CEI 60364-2 - DefiniŃii

SR CEI 60364-3 - Determinarea caracteristicilor generale

SR CEI 60364-4 - ProtecŃia pentru asigurarea securităŃii

SR CEI 60364-5 - Alegerea şi punerea în operă a materialelor şi echipamentelor electrice

SR CEI 60364-6 - Verificări

SR CEI 60364-7 - Reguli pentru instalaŃii şi amplasamente speciale

SR CEI 60536 - Clasificarea echipamentelor electrice şi electronice din punct de vedere al protecŃiei împotriva şocurilor electrice

[top]

ANEXA 2

GRADE DE PROTECłIE A MATERIALELOR

Protec Ńia împotriva corpurilor solide

Clasificare Caracteristici electrice Grad IP

neglijabil

fără protecŃie 0 x (1)

protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 50 mm 1 x

obiecte mari şi mijlocii

protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 12 mm 2 x

obiecte mici protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 2,5 mm 3 x

obiecte foarte mici

protejat împotriva corpurilor solide mai mari de 1 mm 4 x

protejat împotriva prafului 5 x (2)

praf

protejat total împotriva prafului 6 x

[top]

ANEXA 3

GRADE DE PROTECłIE A MATERIALELOR ELECTRICE

Protec Ńia în prezen Ńa apei

Clasificare Caracteristici Grad IP Simbol

neglijabil

fără protecŃie x 0 -

căderi de picături de apă

protejat împotriva căderii verticale a picăturilor de apă (condens)

x 1

protejat împotriva căderii picăturilor de apă a căror înclinare este de maxim 15°

x 2

aspersii de apă

protejat împotriva apei care cade în ploaie pentru o înclinare de până la 60° faŃă de verticală

x 3

proiectări de apă

protejat împotriva proiectării de apă din toate direcŃiile

x 4

jeturi de apă

protejat împotriva jeturilor de apă venite din toate direcŃiile

x 5

mase de apă

protejat împotriva maselor de apă similare valurilor mării

x 6

imersiune

protejat împotriva efectelor imersiunii x 7

scufundare

protejat împotriva efectelor prelungite ale scufundării sub presiune

x 8

[top]

ANEXA 4

GRADE DE PROTECłIE A MATERIALELOR ELECTRICE

Protec Ńia împotriva şocurilor mecanice

Clasificare Caracteristici Grad " şoc"

1 slabe

3

medii

5

mari

7

foarte mari

9

[top]

ANEXA 5

METODA SIMPLIFICATĂ PENTRU DETERMINAREA SECłIUNII CONDUCTOARELOR ŞI PENTRU ALEGEREA DISPOZITIVELOR DE PROTEC łIE

Protec Ńia împotriva suprasarcinilor, sec Ńiuni, pierderi de tensiune

Conductoare de cupru

Curentul nominal al dispozitivului de protec Ńie

(A)

SecŃiuni minime ale conductoarelor

(mm 2)

Pierderea de tensiune %

Monofazate 230V

Trifazate 400V

Fuzibile gl-gG

Disjunctoare mici

Disjunctoare uzuale

Faza Neutru (N)

Protec Ńie (PEN)

Lmax 6/Lmax Lmax 6/Lmax

10 16 16 1,5 1,5 1,5 32 0,18 65 0,092

16 20 20 2,5 2,5 2,5 40 0,15 80 0,075

20 25 25 4 4 4 50 0,12 100 0,060

32 32 35 6 6 6 55 0,11 110 0,054

40 47 50 10 10 10 65 0,092 130 0,046

50 60 65 16 16 16 80 0,075 160 0,037

80 75 90 25 16 16 90 0,067 180 0,033

100 95 110 35 16 16 100 0,060 200 0,030

125 160 50 25 25 100 0,060 200 0,030

160 210 70 35 35 100 0,060 210 0,028

200 250 95 50 50 120 0,050 240 0,025

250 300 120 70 70 120 0,050 250 0,025

315 340 150 70 70 120 0,050 240 0,025

315 390 185 95 95 120 0,050 250 0,024

400 460 240 120 120 130 0,046 260 0,023

400 520 2x120 120 120 290 0,021

500 600 2x150 150 150 270 0,022

630 690 2x185 150 150 280 0,021

630 730 3x120 185 185 310 0,019

630 840 3x150 185 185 290 0,021

800 960 3x185 240 240 300 0,020

Protec Ńia împotriva suprasarciniolor, sec Ńiuni, pierderi de tensiune

Conductoare de aluminiu

Curentul nominal al dispozitivului de protec Ńie

(A)

SecŃiuni minime ale conductoarelor

(mm 2)

Pierderea de tensiune %

Monofazate 230V

Trifazate 400V

Fuzibile gl-gG

Disjunctoare mici

Disjunctoare uzuale

Faza Neutru (N)

Protec Ńie (PEN)

Lmax 6/Lmax Lmax 6/Lmax

10 16 15 2,5 2,5 2,5 32 0,18 65 0,092

16 20 20 4 4 4 40 0,15 80 0,075

20 25 25 6 6 6 45 0,13 80 0,066

32 38 40 10 10 10 50 0,12 95 0,063

40 47 50 16 16 16 60 0,10 120 0,050

63 60 70 25 25 25 70 0,085 140 0,043

80 75 85 35 25 25 80 0,075 160 0,037

100 125 50 25 25 75 0,080 150 0,040

125 160 70 35 35 85 0,070 170 0,035

160 190 85 50 50 95 0,063 190 0,031

200 220 120 70 70 100 0,060 210 0,028

200 260 150 70 70 95 0,063 190 0,031

250 290 185 95 95 100 0,060 200 0,030

315 350 240 120 120 100 0,060 210 0,028

315 400 300 150 150 110 0,054 220 0,027

315 400 2x120 120 120 230 0,026

400 460 2x150 150 150 220 0,027

400 520 2x185 150 150 230 0,026

500 560 3x120 185 185 250 0,024

500 640 3x150 185 185 230 0,026

630 730 3x185 240 240 240 0,025

800 860 3x240 240 240 260 0,023

[top]

ANEXA 6

DETERMINAREA PUTERII BATERIEI DE CONDENSATOARE LA U N CONSUMATOR

Etapa I - Calculul puterii reactive

A. Calculul puterii reactive Qc pentru instalaŃii electric existente:

Trebuie să fie stabilite:

- valoarea factorului de putere mediu al instalaŃiei cosϕ1 pe intervalul considerat (de ex. 1 an) care se calculează cu relaŃia:

• energia activă consumată (Wa) în intervalul de timp considerat (de ex. 1 an) • energie reactivă consumată (Wr) în intervalul de timp considerat.

- valoarea factorului de putere mediu cosϕ2 cu care dorim să funcŃioneze instalaŃia (de regulă cosϕ2 = 0,92); - energie reactivă, care va trebui produsă de bateria de condensatoare (Wrc) în acelaşi interval de timp (1 an) care se calculează cu relaŃia: Wrc = Wa(tgϕ1 - tgϕ2) [kvar h/anual] - puterea bateriei de condensatoare determinată cu relaŃia

în care: T, durata de utilizare în ore a instalaŃiei pe an. Acest calcul se poate aplica atunci când nu se prevede reglarea puterii bateriei. În cazul în care factorul de putere mediu este corespunzător puterii (sarcinii) maxime active P, puterea bateriei de condensatoare se calculează cu relaŃia:

Qc = P(tgϕ1 - tgϕ2) = kP [kvar] în care k are valorile din tabelul 6. B. Calculul puterii reactive Qc pentru instalaŃii electrice noi. Pe baza datelor de proiectare se determină: - puterea activă P şi puterea reactivă Q ale tuturor receptoarelor instalaŃiei;

- tgϕ = Q / P pentru fiecare parte de instalaŃie electrică (atelier, hală, laborator etc.);

- cosϕ2 (de obicei cosϕ2 ≥ 0,92); - puterea bateriei de condensatoare

Qc = P(tgϕ1 - tgϕ2) = kP [kvar] în care:

- tgϕ1 corespunde unui cosϕ1 al instalaŃiei necompensate (estimat sau calculat);

- tgϕ2 = 0,43 pentru cosϕ2 = 0,92 compensat; - k are valorile din tabelul 6. Tabelul 6

Valorile coeficientului k pentru calculul puterii b ateriei condensatoare

Înainte de compensare

Puterea condensatorului în kvar-kW de sarcină pentru creşterea factorului de putere la o valoare dată

tgϕ cosϕ tgϕ 0,43 0,40 0,36 0,33 0,29 0,25 0,20 0,14 0,0

cosϕ 0,92 0,93 0,94 0,95 0,96 0,97 0,98 0,99 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1,73 0,50 1,303 1,337 1,369 1,403 1,441 1,481 1,529 1,590 1,732

1,69 0,51 1,257 1,291 1,323 1,357 1,393 1,435 1,483 1,544 1,686

1,64 0,52 1,215 1,249 1,281 1,315 1,353 1,393 1,441 1,502 1,644

1,60 0,53 1,171 1,205 1,237 1,271 1,309 1,349 1,397 1,458 1,600

1,56 0,54 1,130 1,164 1,196 1,230 1,268 1,308 1,356 1,417 1,559

1,52 0,55 1,090 1,124 1,156 1,190 1,228 1,268 1,316 1,377 1,519

1,48 0,56 1,051 1,085 1,117 1,151 1,189 1,229 1,277 1,338 1,480

1,44 0,57 1,013 1,047 1,079 1,113 1,151 1,191 1,239 1,300 1,442

1,40 0,58 0,976 1,010 1,042 1,076 1,114 1,154 1,202 1,263 1,405

1,37 0,59 0,939 0,973 1,005 1,039 1,077 1,117 1,165 1,226 1,368

1,33 0,60 0,905 0,939 0,971 1,005 1,043 1,083 1,131 1,192 1,334

1,30 0,61 0,870 0,904 0,936 0,970 1,008 1,048 1,096 1,157 1,299

1,27 0,62 0,836 0,870 0,902 0,936 0,974 1,014 1,062 1,123 1,265

1,23 0,63 0,804 0,838 0,870 0,904 0,942 0,982 1,030 1,091 1,233

1,20 0,64 0,771 0,805 0,837 0,871 0,909 0,949 0,997 0,058 1,200

1,17 0,65 0,740 0,774 0,806 0,840 0,878 0,918 0,966 0,007 1,169

1,14 0,66 0,709 0,743 0,775 0,809 0,847 0,887 0,935 0,996 1,138

1,11 0,67 0,679 0,713 0,745 0,770 0,817 0,857 0,905 0,966 1,108

1,08 0,68 0,650 0,684 0,716 0,750 0,788 0,828 0,876 0,937 1,079

1,05 0,69 0,620 0,654 0,686 0,720 0,758 0,798 0,840 0,907 1,049

1,02 0,70 0,591 0,652 0,657 0,691 0,729 0,769 0,811 0,878 1,020

0,99 0,71 0,563 0,597 0,629 0,663 0,701 0,741 0,783 0,850 0,992

0,96 0,72 0,534 0,568 0,600 0,634 0,672 0,712 0,754 0,821 0,963

0,94 0,73 0,507 0,541 0,573 0,607 0,645 0,685 0,727 0,794 0,936

0,91 0,74 0,480 0,514 0,546 0,580 0,618 0,658 0,700 0,767 0,909

0,88 0,75 0,453 0,487 0,519 0,553 0,591 0,631 0,673 0,740 0,882

0,86 0,76 0,426 0,460 0,492 0,526 0,564 0,604 0,652 0,713 0,855

0,83 0,77 0,400 0,434 0,466 0,500 0,538 0,578 0,620 0,687 0,829

0,80 0,78 0,374 0,408 0,440 0,474 0,512 0,552 0,594 0,661 0,803

0,78 0,79 0,347 0,381 0,413 0,447 0,485 0,525 0,567 0,634 0,776

0,75 0,80 0,321 0,355 0,387 0,421 0,459 0,499 0,541 0,608 0,750

0,72 0,81 0,295 0,329 0,361 0,395 0,433 0,473 0,515 0,582 0,724

0,70 0,82 0,269 0,303 0,335 0,369 0,407 0,447 0,489 0,556 0,698

0,67 0,83 0,243 0,277 0,309 0,343 0,381 0,421 0,463 0,530 0,672

0,65 0,84 0,217 0,251 0,283 0,317 0,355 0,395 0,437 0,504 0,645

0,62 0,85 0,191 0,225 0,257 0,291 0,329 0,369 0,417 0,478 0,620

0,59 0,86 0,167 0,198 0,230 0,264 0,301 0,343 0,390 0,450 0,593

0,57 0,87 0,141 0,172 0,204 0,238 0,275 0,317 0,364 0,424 0,567

0,54 0,88 0,112 0,143 0,175 Etapa II - Alegerea modului şi a tipului de compensare Modul de compensare poate fi:

- Centralizat, când sarcina este stabilă şi continuă. În acest caz, compensarea poate fi nereglabilă şi Qc / S ≤ 15%; (S, puterea aparentă, kVA); - Centralizat, când sarcina este variabilă. În acest caz compensarea se face cu condensatoare statice în trepte de reglaj automat şi Qc / S > 15%;

- Descentralizat, pe părŃi de instalaŃie, atunci când acestea au sarcini variabile. În acest caz, compensarea va fi numită automată; - Direct la receptoarele inductive, atunci când puterea anumitor receptoare este importantă în raport cu puterea totală a instalaŃiei. Se realizează numai compensare cu condensatoare statice fixe sau cu reglaj automat funcŃie de variaŃiile sarcinii. [top]

ANEXA 7 Alegerea sec Ńiunii conductoare de protec Ńie şi neutru

Simbol Caracteristici Observatii Nr. crt. Literar Grafic** Denumire Material

Sectiunea conductorului activ (mm2)

Sectiunde minima (mm2)

0 1 2 3 4 5 6 7

s ≤ 16 sP ≥ sF Cu ≥ 4 mm2 Al ≥ 4 mm2

Locuinte Cu ≥ 2,5

mm2 Al ---

16 < s ≤ 35 sP = 16 sF ≥ 35 sP ≥ sF/2

1 PE

Conductor de

protectie

Cu Al

(OL echivalent)

s ≤ 16Cu sP ≥ 10Cu*** Echipamente informatice

sF ≤ 16 sN = sF 16 < s ≤ 35 sN ≥ 16Cu 2 N

Conductor neutru (nul de lucru)

Cu Al

sF > 35 sN ≥ 25Al

3 PEN

Conductor comun de protectie si neutru

Cu Al sF ≤ 16 sPEN ≥ 10Cu

sPEN ≥ 16Al

sF - secŃiunea conductorului de fază; sP - secŃiunea conductorului de protecŃie; sN - secŃiunea conductorului neutru. *Pentru circuitele monofazate secŃiunea conductorului neutru (de nul) este egală cu cea a conductorului de fază. **Conform SR CEI 60364-3+A1/97. ***Cu excepŃia cazului când conductorul face parte dintr-un cablu sau din conductoarele în Ńeavă (tuburi). ****Se pot folosi şi mai multe conductoare în paralel dacă suma secŃiunilor este cel puŃin 10 mm2.

[top]

ANEXA 8

Alegerea caracteristicilor materialelor electrice î n func Ńie de caracteristicile motoarelor (pornire direct ă)

Conductoare Tuburi

cosϕ ln2

[A] Ip/In Siguranta [A]

Contactor RG Ie [A]

COD

Releu termic (RT) Ie/Ir [A]

COD

Demaroare (Cont +

RT) Ie/Ir [A] COD

Cablu3 ACYY (ACY AbY) [mm2]

AFY [mm2]

FY [mm2] IPEY IPEY Conductoare

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

0,79 1,1 5,5

3

5

4x4,0 3x2,5+FY4,0 3x1,5+4,0 25 20 (1/2)

0,81 1,4 5,5

3

5

4x4,0 3x2,5+FY4,0 3x1,5+4,0 25 20 (1/2)

0,82 1,9 6,0

3

5

4x4,0 3x2,5+FY4,0 3x1,5+4,0 25 20 (1/2)

0,84 2,7 6,0

3

5

4x4,0 3x2,5+FY4,0 3x1,5+4,0 25 20 (1

0,85 3,5 6,5

3

5

4x4,0 3x2,5+FY4,0 3x1,5+4,0 25 25 (1/2)

0,855 5,0 6,5

3

5

4x4,0 3x4+FY4,0 3x2,5+4,0 25 25 (1/2)

0,86 6,6 6,5 3

5

4x4,0 3x6+FY4,0 4x4,0 25 25 (1/2)

0,865 8,6 7,0

3

5

4x6,0 3x10+FY6 4x6,0 32 25 (3/4)

0,865 11,7 7,0

3

5

4x10,0 3x16+FY10 4x10 40 32

0,87 15,4 7,0

3

5

4x16,0 3x25+FY10 4x16 40 40 (1¼)

0,87 22,4 7,0

3

5

3x25+16 3x35+FY10 3x2,5+16 40 40 (1½)

0,87 30,2 7,0

4

5

3x50+25 3x70+FY25 3x50+25 50 50

0,88 36,5 7,0

4

5

3x50+25 3x70+FY25 3x50+25 63 50

0,885 43,0 7,0

4

5

3x70+35 3x95+FY35 3x70+35 9

75 63 (2½)

0,89 57,6 7,0

4

6

3x95+50 3x120+FY50 3x95+50 9

90

9

75 (2½)

0,89 70,9 7,0

4

6

3x120+50 3x150+FY50 3x120+50 9

90

9

90

0,89 85,5 7,0

4

6

--- 2(3x95+50) - 3x150+70 - 9

90

0,90 103,5 7,0

4

6

--- 2(3x95+50) - 3x150+70 - 9

90

0,92 132,0 7,0

4

6

2(3x95+50) - 3x150+70 - 9

90

0,92 158,0 7,0

4

6

2(3x120+70) - - - -

0,91 0,91 195

4

6

--- 2(3x120+70) - - - -

NOTĂ:

1. Caracteristicile motoarelor asincrone cu rotor în scurtcircuit sunt date pentru turaŃia sincronă de 3000 rot/min.;

2. Curentul este indicat conform cataloagelor, pentru tensiunea de 380 V. Tensiunea nominală în reŃele de JT este conform SRCEI 60038+A1/97 de 400 V;

3. SiguranŃe LF, Lfi;

4. SiguranŃele MPR-IAEI Titu;

5. Relee termice - Contactoare Buzău;

6. Relee termice - Electroaparataj Bucureşti;

7. Demaroare (contactoare + RT) tip DRG - Electroaparataj Bucureşti. Acolo unde este linie, demaroarele alese după Ir nu sunt compatibile cu siguranŃa impusă;

8. Alegerea cablurilor s-a făcut conform Tabel 4.8. şi s-au verificat conform Tabel 4.9. din 17/98. Suplimentar se vor verifica la căderea de tensiune în regim de pornire;

9. Tuburi PVC-U;

10. Dimensiuni Ńeavă în Ńoli;

11. łevile pentru AFY (FY);

12. EMT - Electromotor Timişoara, EPC - Electroputere Craiova.

* SiguranŃele nu au fost dimensionate după formula Ip/k unde k = 2,5, ci din caracteristica timp-curent dată de furnizor.

[top]

ANEXA 9

PUTERI INSTALATE ŞI UTILE

COEFICIENłI DE SIMULTANEITATE ŞI CURENłI DE CALCUL PENTRU COLOANELE BLOCURILOR CU APARTAMENTE AVÂND GAZE LA BUC ĂTĂRIE ŞI SIMILARE

Coloane Nr. ap.

P.i. kW/ap

Total P.i.

(kW) C.s. C.u.

Total P.u. (kW)

IC (A)

Isig (A)

Conductori FY Tub Conductori AFY Tub

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 10 10 0,95 0,80 7,6 34,5 63/35 2FY6+FY4 IPY25 2AFY10+FY4 IPY25

2 10 20 0,93 0,80 14,88 34,5 63/35 4FY6+OL IPY25 4AFY10+FY4 IPY25

3 10 30 0,90 0,80 21,6 34,5 63/35 4FY6+OL IPY25 4AFY10+OL IPY25

4 10 40 0,89 0,80 28,4 48,5 63/50 3FY16+FY16+OL IPY39 4AFY25+OL IPY39

5 10 50 0,87 0,80 34,8 56,8 63/63 3FY16 FY16 OL IPY39 4AFY25+OL IPY39

6 10 60 0,83 0,80 39,8 65,0 100/80 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY50 AFY25OL

PVC-U50

7 10 70 0,80 0,80 44,8 73,2 100/80 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY50 AFY25OL

PVC-U50

8 10 80 0,75 0,80 48,0 79,7 100/80 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY50 AFY25OL

PVC-U50

9 10 90 0,70 0,80 50,4 82,3 100/100 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

10 10 100 0,64 0,80 51,2 83,6 100/100 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

11 10 110 0,60 0,80 52,8 86,2 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

12 10 120 0,57 0,80 54,7 89,3 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

13 10 130 0,53 0,80 55,1 90,0 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

14 10 140 0,50 0,80 56,0 91,5 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

15 10 150 0,47 0,80 56,4 92,1 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

16 10 160 0,45 0,80 57,60 57,6 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

17 10 170 0,43 0,80 58,4 95,4 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

18 10 180 0,41 0,80 59,0 96,4 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

19 10 190 0,39 0,80 59,2 96,7 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

20 10 200 0,38 0,80 60,8 99,3 100/100 3FY35 FY25 OL PVC- 3AFY70 PVC-

U50 AFY35OL U63

PUTERI INSTALATE ŞI UTILE

COEFICIENłI DE SIMULTANEITATE ŞI CURENłI DE CALCUL PENTRU GARSONIERELE CU GAZE LA BUCĂTĂRIE

Nr. ap.

P1 [kW]

Total P1 [kW] Cs Cu Pu

[kW] IC [A]

Isig [A] Dimensiuni coloane

1 6 6 0,95 0,80 4,5 20,7 25/25 2AFY6+FY4 IPY25

2 6 12 0,93 0,80 8,9 20,7 25/25 4AFY6+FY4 IPY25

3 6 18 0,90 0,80 12,9 20,7 25/25 4AFY6+FY4 IPY25

4 6 24 0,89 0,80 17,0 30,6 63/35 4AFY10+OL IPY39

5 6 30 0,87 0,80 20,8 37,3 63/45 4AFY16+OL IPY39

6 6 36 0,83 0,80 23,9 43,7 63/50 4AFY25+OL PVCU50

7 6 42 0,80 0,80 26,8 48,0 63/50 4AFY25+OL PVCU50

8 6 48 0,75 0,80 28,8 51,5 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

9 6 54 0,70 0,80 30,2 54,0 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

10 6 60 0,64 0,80 30,7 54,9 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

11 6 66 0,60 0,80 31,7 56,6 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

12 6 72 0,57 0,80 32,8 58,7 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

13 6 78 0,53 0,80 33,1 59,1 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

14 6 84 0,50 0,80 33,6 60,0 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

15 6 90 0,47 0,80 33,8 60,6 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

16 6 96 0,45 0,80 34,6 61,9 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

17 6 102 0,43 0,80 35,1 62,8 100/80 3AFY50+AFY25 PVCU50

18 6 108 0,41 0,80 35,4 63,5 100/80 3AFY50+AFY25 PVCU50

19 6 114 0,39 0,80 35,6 63,8 100/80 3AFY50+AFY25 PVCU50

20 6 120 0,38 0,80 36,5 56,3 100/80 3AFY50+AFY25 PVCU50

[top]

ANEXA 10

Exemple de scheme electrice pentru alimentarea rece ptoarelor cu rol de siguran Ńă la foc şi pentru iluminat de siguran Ńă

10.1. Pe două căi de alimentare, în condiŃiile prevăzute în normativul I7-98 la art. 7.5.1.b.

Legendă:

GEI - grup electrogen cu pornire automată (sursă de rezervă);

TGEI - tablou grup electrogen, livrat cu grupul;

TGD - tablou general de distribuŃie;

TRF - tablou receptoare cu rol de siguranŃă la foc;

AAR - anclanşare automată a rezervei.

NOTĂ:

La receptoarele pentru iluminatul de siguranŃă se pot utiliza în locul grupului electrogen fie o baterie de acumulatoare, fie o sursă neîntreruptibilă (UPS).

10.2. Pe o singură cale de alimenare, în condiŃiile prevăzute în normativul I7-98 la art. 7.5.1.a.

Legendă:

GEI - grup electrogen cu pornire automată (sursă de rezervă);

TGEI - tablou grup electrogen, livrat cu grupul;

TGD - tablou general de distribuŃie;

TRF - tablou receptoare cu rol de siguranŃă la foc;

TP - tabloul principal al clădirii;

AAR - anclanşare automată a rezervei.

[top]

[top]

ANEXA 8

Alegerea caracteristicilor materialelor electrice î n func Ńie de caracteristicile motoarelor (pornire direct ă)

Conductoare Tuburi

cosϕ ln2

[A] Ip/In Siguranta [A]

Contactor RG Ie [A]

COD

Releu termic (RT) Ie/Ir [A]

COD

Demaroare (Cont +

RT) Ie/Ir [A] COD

Cablu3 ACYY (ACY AbY) [mm2]

AFY [mm2]

FY [mm2] IPEY IPEY Conductoare

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

0,79 1,1 5,5

3

5

4x4,0 3x2,5+FY4,0 3x1,5+4,0 25 20 (1/2)

0,81 1,4 5,5

3

5

4x4,0 3x2,5+FY4,0 3x1,5+4,0 25 20 (1/2)

0,82 1,9 6,0

3

5

4x4,0 3x2,5+FY4,0 3x1,5+4,0 25 20 (1/2)

0,84 2,7 6,0 3

5

4x4,0 3x2,5+FY4,0 3x1,5+4,0 25 20 (1/2)

0,85 3,5 6,5

3

5

4x4,0 3x2,5+FY4,0 3x1,5+4,0 25 25 (1/2)

0,855 5,0 6,5

3

5

4x4,0 3x4+FY4,0 3x2,5+4,0 25 25 (1/2)

0,86 6,6 6,5

3

5

4x4,0 3x6+FY4,0 4x4,0 25 25 (1/2)

0,865 8,6 7,0

3

5

4x6,0 3x10+FY6 4x6,0 32 25 (3/4)

0,865 11,7 7,0

3

5

4x10,0 3x16+FY10 4x10 40 32

0,87 15,4 7,0

3

5

4x16,0 3x25+FY10 4x16 40 40 (1¼)

0,87 22,4 7,0

3

5

3x25+16 3x35+FY10 3x2,5+16 40 40 (1½)

0,87 30,2 7,0

4

5

3x50+25 3x70+FY25 3x50+25 50 50

0,88 36,5 7,0

4

5

3x50+25 3x70+FY25 3x50+25 63 50

0,885 43,0 7,0

4

5

3x70+35 3x95+FY35 3x70+35 9

75 63 (2½)

0,89 57,6 7,0

4

6

3x95+50 3x120+FY50 3x95+50 9

90

9

75 (2½)

0,89 70,9 7,0

4

6

3x120+50 3x150+FY50 3x120+50 9

90

9

90

0,89 85,5 7,0

4

6

--- 2(3x95+50) - 3x150+70 - 9

90

0,90 103,5 7,0

4

6

--- 2(3x95+50) - 3x150+70 - 9

90

0,92 132,0 7,0

4

6

2(3x95+50) - 3x150+70 - 9

90

0,92 158,0 7,0

4

6

2(3x120+70) - - - -

0,91 0,91 195 4

6

--- 2(3x120+70) - - - -

NOTĂ:

1. Caracteristicile motoarelor asincrone cu rotor în scurtcircuit sunt date pentru turaŃia sincronă de 3000 rot/min.;

2. Curentul este indicat conform cataloagelor, pentru tensiunea de 380 V. Tensiunea nominală în reŃele de JT este conform SRCEI 60038+A1/97 de 400 V;

3. SiguranŃe LF, Lfi;

4. SiguranŃele MPR-IAEI Titu;

5. Relee termice - Contactoare Buzău;

6. Relee termice - Electroaparataj Bucureşti;

7. Demaroare (contactoare + RT) tip DRG - Electroaparataj Bucureşti. Acolo unde este linie, demaroarele alese după Ir nu sunt compatibile cu siguranŃa impusă;

8. Alegerea cablurilor s-a făcut conform Tabel 4.8. şi s-au verificat conform Tabel 4.9. din 17/98. Suplimentar se vor verifica la căderea de tensiune în regim de pornire;

9. Tuburi PVC-U;

10. Dimensiuni Ńeavă în Ńoli;

11. łevile pentru AFY (FY);

12. EMT - Electromotor Timişoara, EPC - Electroputere Craiova.

* SiguranŃele nu au fost dimensionate după formula Ip/k unde k = 2,5, ci din caracteristica timp-curent dată de furnizor.

[top]

ANEXA 9

PUTERI INSTALATE ŞI UTILE

COEFICIENłI DE SIMULTANEITATE ŞI CURENłI DE CALCUL PENTRU COLOANELE BLOCURILOR CU APARTAMENTE AVÂND GAZE LA BUC ĂTĂRIE ŞI SIMILARE

Coloane Nr. ap.

P.i. kW/ap

Total P.i.

(kW) C.s. C.u.

Total P.u. (kW)

IC (A)

Isig (A)

Conductori FY Tub Conductori AFY Tub

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 10 10 0,95 0,80 7,6 34,5 63/35 2FY6+FY4 IPY25 2AFY10+FY4 IPY25

2 10 20 0,93 0,80 14,88 34,5 63/35 4FY6+OL IPY25 4AFY10+FY4 IPY25

3 10 30 0,90 0,80 21,6 34,5 63/35 4FY6+OL IPY25 4AFY10+OL IPY25

4 10 40 0,89 0,80 28,4 48,5 63/50 3FY16+FY16+OL IPY39 4AFY25+OL IPY39

5 10 50 0,87 0,80 34,8 56,8 63/63 3FY16 FY16 OL IPY39 4AFY25+OL IPY39

6 10 60 0,83 0,80 39,8 65,0 100/80 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY50 AFY25OL

PVC-U50

7 10 70 0,80 0,80 44,8 73,2 100/80 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY50 AFY25OL

PVC-U50

8 10 80 0,75 0,80 48,0 79,7 100/80 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY50 AFY25OL

PVC-U50

9 10 90 0,70 0,80 50,4 82,3 100/100 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

10 10 100 0,64 0,80 51,2 83,6 100/100 3FY25 FY16 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

11 10 110 0,60 0,80 52,8 86,2 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

12 10 120 0,57 0,80 54,7 89,3 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

13 10 130 0,53 0,80 55,1 90,0 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

14 10 140 0,50 0,80 56,0 91,5 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

15 10 150 0,47 0,80 56,4 92,1 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

16 10 160 0,45 0,80 57,60 57,6 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

17 10 170 0,43 0,80 58,4 95,4 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

18 10 180 0,41 0,80 59,0 96,4 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

19 10 190 0,39 0,80 59,2 96,7 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

20 10 200 0,38 0,80 60,8 99,3 100/100 3FY35 FY25 OL PVC-U50

3AFY70 AFY35OL

PVC-U63

PUTERI INSTALATE ŞI UTILE

COEFICIENłI DE SIMULTANEITATE ŞI CURENłI DE CALCUL PENTRU GARSONIERELE CU GAZE LA BUCĂTĂRIE

Nr. ap.

P1 [kW]

Total P1 [kW] Cs Cu Pu

[kW] IC [A]

Isig [A] Dimensiuni coloane

1 6 6 0,95 0,80 4,5 20,7 25/25 2AFY6+FY4 IPY25

2 6 12 0,93 0,80 8,9 20,7 25/25 4AFY6+FY4 IPY25

3 6 18 0,90 0,80 12,9 20,7 25/25 4AFY6+FY4 IPY25

4 6 24 0,89 0,80 17,0 30,6 63/35 4AFY10+OL IPY39

5 6 30 0,87 0,80 20,8 37,3 63/45 4AFY16+OL IPY39

6 6 36 0,83 0,80 23,9 43,7 63/50 4AFY25+OL PVCU50

7 6 42 0,80 0,80 26,8 48,0 63/50 4AFY25+OL PVCU50

8 6 48 0,75 0,80 28,8 51,5 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

9 6 54 0,70 0,80 30,2 54,0 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

10 6 60 0,64 0,80 30,7 54,9 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

11 6 66 0,60 0,80 31,7 56,6 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

12 6 72 0,57 0,80 32,8 58,7 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

13 6 78 0,53 0,80 33,1 59,1 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

14 6 84 0,50 0,80 33,6 60,0 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

15 6 90 0,47 0,80 33,8 60,6 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

16 6 96 0,45 0,80 34,6 61,9 63/63 3AFY35+AFY25 PVCU50

17 6 102 0,43 0,80 35,1 62,8 100/80 3AFY50+AFY25 PVCU50

18 6 108 0,41 0,80 35,4 63,5 100/80 3AFY50+AFY25 PVCU50

19 6 114 0,39 0,80 35,6 63,8 100/80 3AFY50+AFY25 PVCU50

20 6 120 0,38 0,80 36,5 56,3 100/80 3AFY50+AFY25 PVCU50

[top]

ANEXA 10

Exemple de scheme electrice pentru alimentarea rece ptoarelor cu rol de siguran Ńă la foc şi pentru iluminat de siguran Ńă

10.1. Pe două căi de alimentare, în condiŃiile prevăzute în normativul I7-98 la art. 7.5.1.b.

Legendă:

GEI - grup electrogen cu pornire automată (sursă de rezervă);

TGEI - tablou grup electrogen, livrat cu grupul;

TGD - tablou general de distribuŃie;

TRF - tablou receptoare cu rol de siguranŃă la foc;

AAR - anclanşare automată a rezervei.

NOTĂ:

La receptoarele pentru iluminatul de siguranŃă se pot utiliza în locul grupului electrogen fie o baterie de acumulatoare, fie o sursă neîntreruptibilă (UPS).

10.2. Pe o singură cale de alimenare, în condiŃiile prevăzute în normativul I7-98 la art. 7.5.1.a.

Legendă:

GEI - grup electrogen cu pornire automată (sursă de rezervă);

TGEI - tablou grup electrogen, livrat cu grupul;

TGD - tablou general de distribuŃie;

TRF - tablou receptoare cu rol de siguranŃă la foc;

TP - tabloul principal al clădirii;

AAR - anclanşare automată a rezervei.

[top]