Prefectul, stadionul, primăria si tenisul

. •

z k s r in d e p e n d e n t

http://www.dntcj.ro/adevaruljANUL X NR. 2 9 4 2 ISSN 1220-3203

MIERCURI/12 IULIE 2 0 0 0

16 PAGINI 2 .0 0 0 LEI

Noi

la m

ÎNGHESUIALA LA PAS-DE-DEUXRADU VIDA

ia ţa s e x u a lă a politic ien ilor a a ju n s p e c u lm ile p lă c e rii. T o a tă lu m e a h u id u ie p e to a tă lu m e a , în ju ră tu rile

;e s c noi in g re d ie n te o lfa c tiv o -v izu a le , răc o rin d sp irite , a tm o s fe re şi orgolii. La urşa cortului (P arlam en tu lu i? ) s e p re g ă te s c şi nunţi, p e c it d e a b e ra n te , p e a t ît d e fo lo s ito are p e n tru un ros s ă n ă to s (la o s ). L ă s în d sa rc a s m u l la o parte , n e -a m propus s ă n e o p rim o c lipă a s u p ra ta n d e m u rilo r c e s e în ş iru ie p e a ţa subţire a a le g ă to ru lu i.

C o n c lu z ia ? T o tu l es te o m a im u ţă re a lă . D e c e , a d ic ă , să nu a v e m şi n o i a le g e ri c a la a m e ric a n i? D a c ă acolo p reşed in te le e s te s e c o n d a t d e un v ic e , la noi s e p o a te ş i cu u n p r e m ie r ! S in g u ru l in c o n v e n ie n t a l a c e s te i fo rm u le e c ă în ţă rile c u d e m o c ra ţie a d e v ă ra tă (A m e ric a e , to tuş i, un e x e m p lu ) im ita ţ ia s -a fă c u t d u p ă le g i le n a tu r i i (lib e ra lis m u l, s p re e x e m p lu ). F a p tu l c ă politicienii noştri nu vor s ă n e la s e s ă u ităm c ă n e tra g e m , ş i-a n u m e , d in p rim a te nu a re n im ic în ă lţă to r. Ba, d im p o trivă , s trică la fru m u s e ţe , im ag in e şi finanţu ri.

S ă m ă explic:în prim ul rînd că , la noi, o ric e com b in a ţie

d e v in e e lu c u b ra n tă . E ca şi c în d n e -a m p re z e n ta în fa ţa ofiţerului s tării c iv ile c u o b a m b in ă şi, im e d ia t după n u n tă , a m v îr î în a ş te rn u t o a lta . P e n tru c ă , v e d e ţ i d u m n e a v o a s tră , pu tem noi s ă -i v re m p e S to lo ja n s a u Is ă re s c u p în ă la P a ş t i le a c e le a d in C a le n d e , c ă to t V O T U L v a stab ili c a re d in tre partide v a a v e a d rep tu l s ă p ro p u n ă un p rem ier. A po i: c a re e s te s e n s u l m a ria ju lu i d in tre V a s ile R a d u şi V ic to r C io rb e a ? (C re d c ă un a n a lis t s e rio s n - a r r ă s p u n d e , d e c ît d e z g u s tă to r d e jign ito r, la a c e a s tă în tre b a re ). în s o n d a je (m ă rog , în u n e le m ai t ic ă lo a s e ) Is ă re s c u şi S to lo ja n c o n d u c la rubrica "p re ş e d in ţie ”, u n d e e i n u v o r s ă c a n d id e ze (p în ă a c u m )! Io n l l ie s c u s -a a l in ia t ş i e lc o m a n d a m e n te lo r zilei şi l-a d e s e m n a t la b ra ţu -i d re p t p e A drian N ă s ta s e , lă s în d loc ş i a l to r p o f t ic io ş i d in p a r t id , ia r C o n s ta n tin e s c u se a g a ţă d e b u n a p resta ţie a Is ă re s c u lu i, îm bră ţiş înd o co a liţie cu m n u s -a m a i v ă z u t - c o n s e v a to r i d e . . . d re a p ta (P N Ţ C D şi U F D ).

V a r a e lu n g ă şi, iată, şi d a n s u l s e a ra tă p e m ă s u ră . N im en i, în s ă , nu v re a s ă s p u n ă c ă , d e o c a m d a tă , toată lu m e a v in d e (ş i ar c u m p ă ra ) b la n a ursului d in p ă d u re . P en tru c ă , e le c to ra tu l (ce l puţin prin e ş a n tio a n e le re p re z e n ta tiv e ) a ho tărît c ă P D S R -u l v a p re lu a fr îie le .

Ş i, în a c e s t c a z , lliescu n u -l v a n u m i în nici un c a z p e N ă s ta s e d e p rim -m in is tru .

C u t o a t ă o p o z i ţ i a p r i m a r u l u i ,

î l f i s J u d e

a f o s l s c o s

I a

Cu toată opoziţia primarului Funar, prefectul judeţului, Bogdan Cerghizan l-a eliberat din funcţie pe secretarul municipiului Cluj-Napoca, Titus Jude, întrucît acesta a împlinit vîrsta de 62 de ani. Conform ordinului prefectului nr. 384/ 6 iulie 2000, Titus Jude îşi încetează activitatea în Prim ărie de la 17 iulie a.c. Menţionăm că secretarul municipiului a îm plinit v îrsta legală pentru părăsirea postului în data de 18 mai

2000, după ce a îndeplinit această funcţie 23 de ani.

Primarul Funar, despre care se vorbeşte că ar fi în relaţii bune cu secretarul municipiului, a reacţionat prompt la decizia prefectului de a-1 pensiona pe Titus Jude. în tr-o scrisoare trimisă prefectului, Funar îl roagă să amîne decizia de pensionare a lui Jude, motivînd prin aceea că noii consileri locali “au nevoie de

V /-

instru ire” , şi că secretarul municipiului coordonează mai multe comisii municipale.

Prefectul a declarat, relativ la scrisoarea primarului, “că nu poate încălca legea”, postul de secretar al municipiului urmînd a fi ocopat prin concurs, în cursul lunii viitoare.

Titus CRĂCIUN

M odificările O rdonanţei G uvernam entale 58/2000 prevăd ca societăţile comerciale cu capital majoritar de stat care au înregistrat mari pierderi şi arierate şi ale căror bugete de venituri şi cheltuieli au fost în tocm ite n e rea lis t să-şi modifice bugetele de venituri şi cheltuieli. M anagerii acestor soc ie tă ţi sîn t ob liga ţi să transmită modificările pînă la sfîrşitul lunii iulie.

Dumitru Ianovicî, director economic al CUG, a afirmat că societatea pe care o reprezintă va p rezen ta noul buget de venituri şi cheltuieli în cadrul A dunării G enerale a. Acţionarilor din 28 iulie a.c. în aceeaşi AGA va fi supus aprobării un p lan de restructurare, care va prevedea disponibilizarea a circa 200 de salariaţi. Potrivit directorului economic al CUG, cel care va decide aco rdarea sau n eaco rdarea unor plăţi compensatorii este FPS, care deţine 88,8 la sută din capitalul social al combinatului.

Reprezentanţii sindicatului spun însă că discuţiile se află încă în stadiu incipient şi nu poate fi avansată ca sigură nici o cifră. Vechea conducere a CUG a aprobat însă o notă prin aplicarea căreia ar fi rămas în so c ie ta te num ai 900 de persoane. A cest lucru ar fi însemnat disponibilizarea a 300 de salariaţi. Sindicaliştii spun că , după sch im barea d irec to ru lu i general al com binatului, s-a renunţat la această idee.

Anca BLAGA

RescuelEag

Ocazie unică de a demonstra de ce sîntem în stare

Rescue Eagle 2000 este ocazia unică pentru noi, românii, de a demonstra de ce sîntem în stare, care ne sînt forţele şi dotările, posibilităţile. în orice caz, se va uita faptul câ dotarea Armatei române este cea care este, că nu avem bani şi că doar bunăvoinţa şi amabilitatea nu ajung. Dintr-un exerciţiu bilateral România-SUA Rescue Eagle 2000 a devenit multinaţional: România, SUA, Franţa, Germania, Grena, Italia, Republica Moldova, Turcia, iar ca observatori Bulgaria, Ungaria, Azerbaidjan şi, în premieră absolută, Africa de Sud. Obiectivele principale pe care şi le-a propus exerciţiul sînt: antrenarea şi perfecţionarea comandanţilor în conduceţea acţiunilor de sprijinire a păcii; îmbunătăţirea pregătirii individuale a personalului din cele trei categorii de forţe - terestre,

________ Demostene ŞOFRONc o n t in u a re în p a g in a a 1 5 -a

bolta seeicercoluiCLUJEANse Înseninează?

Acum trei săptămîni anunţam criza fără precedent în care intrase formaţia masculină de handbal “U” Cluj ca urmare a retragerii sponsorului ei tradiţional, CUG, “pivotul” care a susţinut şaptele universitar în perioada.'85-2000. Tot atunci avizam asupra urm ărilor (imediate şi de perspectivă) pe care amintita criză le antrena: imposibilitatea echipei de a se înscrie în Cupa IHF, plecarea - unora dintre jucătorii cheie, posibila fuziune a “U”-ului cu divizionara A, Armătura Cluj,

sau, caz extrem - dar, deloc exclus - desfiinţarea formaţiei. Ceea ce ar fi reprezentat o adevărată palmă pentru Alma M ater Napocensis, şaptele masculin fiind singura echipă universitară cu medalie în 2000. De unde şi apelurile (SOS-urile) pe care conducerea clubului şi m edia le-au lansat către potenţialii sponsori (inclusiv Primăria şi Consiliul local), care ar fi putut preveni dezastrul.

Nuşa DEMIANc o n tin u a re în p a g in a a 11-a

Cartel Alfa discută situaţia RADP cu partidele politice

Cartel Alfa Cluj a trimis zilele acestea invitaţii tuturor partidelor care au reprezentanţi în Consiliul local de a participa la o discuţie pe tema relaţiilor administraţiei locale cu sindicatele.

Olimpiu Tescar, secretarul general al Cartel Alfa Cluj, ne-a declarat că sindicaliştii le vor cere tuturor consilierilor să convoace o şedinţă extraordinară a Consiliului local în care să fie discutată situaţia Regiei Autonome a Domeniului Public şi felul în care este tratată de către Primărie. '

Discuţiile ver avea loc cu fiecare partid în parte, PUNR şi PDSR confirmînd deja că vor onora invitaţia chiar în cursul zilei de azi.

_____________________ Anca BLAGA

fjf BIBLIOTECA \

Locul “ 6 4 ”'Am aflat cu consternare recenta ştire care sifuează

România pe locul al 64-lea ca bunăstare (venit pe cap de locuitor, asistenţă medicală şi mediu înconjurător) în ţările lumii. Constat, cu aceeaşi consternare, câ ştirea nu a cutremurat pe foştii şi actualii guvernanţi sau pe şefii celorlalte partide politice, rămaşi neclintiţi pe fotoliile lor. îri loc de a analiza cauzele şi greşelile comise în decursul celor 10’ani, care au plasat ţara pe acest loc, după fosta URSS şi în rînd cu vecinele noastre, tot atît de sărace. Bulgaria şi Ucraina, ei, aleşii poporului, sînt cuprinşi de febra alianţelor politice în vederea unicului lor scop: să ajungă la guvernare. Dacă am trăi în normalitate, ne-am fi aşteptat ca plasarea noastră printre cele mai sărace naţiuni să fi determinat demisia “în bloc” a tuturor capetelor politice ce ne-au condus, timp de 10 ani, spre acest loc în lumea naţiunilor. Starea actuală a ţării este consecinţa celor 6 ani de guvernare PDSR-istă şi 4 ani

Silvia GABOR-IONESCUc o n t in u a r e în p a g in a a 4 -a

p r e f e c t u r a .c o n s il iu lJ U D E Ţ E A N : 1 9 -6 4 -16

P R IM A R IA C L U J -N A P O C A : 19 -6 0 -30 P R IM A R IA D E J: 3 1 -1 7 -9 0 *

1 P R IM A R LA T U R D A : 3 1 -3 1 -6 0 1 P R IM A R LA C ÎM P IA T U R Z I I : 3 6 -8 0 4 )1 P R IM A R L A H U E D IN : 25-1 M S P R IM Ă R I A G H E R L A : 2 4 -1 9 -2 6

• P O L IT IA C L U J -N A P O C A :9 5 5 ş i 4 3 -2 7 -2 7

• P O L IT IA F E R O V L A R Â C L U J - N A P O C A : 13 -4 9 -76 P O L IT I A D E J : 21-21-21 P O L IT I A T U R D A: 3 1 -2 1 -2 !

• P O L IŢ I A C ÎM P L A T U R Z I I : 3 6 -8 ’ -22 • P O L I T I A H U E D IN :2 5 -1 5 -3 8 • P O L I T I A G H E R L A : 2 4 -1 4 -1 4• POMPIERII; 9SI• P R O T E C Ţ IA C IV IL Ă : 98 2• G A R D A F IN A N C L A R Â C L U J :

19-52-23 ş i 1 9 -1 6 -7 0 . im . I5 S D I R E C Ţ I A G E N E R A L Ă A M U N C I I S I P R O T E C Ţ IE I S O C IA L E : 9 7 9 S A L V A R E A : 961

• S A L V A R E A C E R ; 19-85-91 IN T E R N A T IO N A L 971 IN T E R U R B A N : 991 IN F O R M A Ţ I I : 931

• D E R -A N I.A M E N T E 921 • O R A E X A C T Ă : 958• R A T E R M O F 1 C A R E : 1 9 -S 7 4 S• S C M O N T E V A Y S A : 4 1 -5 1 -7 1 • R - A .A P Ă C .A N A L 19-65412• S C . * S A L P R E S T S - V : 1 9 -5 5 -2 2 • S C P R I A 'A L 17-43-86• D IS T R IB U Ţ IA G A Z E L O R

N A T U R A L E • IN T E R V E N Ţ II G A Z E9 2 8 ; 4 334 24

• J .A V D A R M E 956 • g a r a c : . - , -N j,-v x i 952• A G E N Ţ I A C F R : - i s e s x t i w u l 1 3 4 0 -0 9 ; -

n ’ c r a -4 3 -2 0 4 )1 ;T i r i i - 3 I - l ' 4 - 2 : D c j - 2 1 -2 0 -2 2

• A I I A N T A A N T O U IC ID 19 -1 6 4 7

C V R S F . I N T T R - W Ţ I O N A Î . E d la A u t c ^ n I I :

( L*. j i î c lc dc I x i . $1 \ n c r î<r « 7 / 0 î i e y y iw c rc j d n B j d i p a Z i în 71 le le

•ic R « r r x i . \ n c n v u m S â t i b o r * 11.00• ■ D -L ÎiT X v * !, c j r k î i r c ir,

r . W c Ac yx cri 21.00 « inspo»c?r d m B jd jp c s i i n i c k d c \ c v ? i c e * 16.00.

I N F O R M A Ţ I I :A o t ^ i n 1 :14*24*26

A a t& ţa r » H : 4 A *5 2 .7 S

FARMACIIF trm ic ii c* trrriaM f t t t u n n r . F u r n i c i i

' C O R A F A R M ' . t 'j L n M n t c r s r . 4 . te le fo n 4 2 - 6 5 4 0 . , s . N T p e c i. r.r 2 5 . te le fo n 1 9 -20 -7 4 f ' i T R K u " C T N A R A * . C a lc n F lo r c ş l i n r . 7 5 . s c l .4 2 6 2 . 7 2 . o r a r n o n - s to p .F trm ic ii c i t tm c iu p t t h i [ i t : F i r n i c n

*1 VTTRf H ARM'.» . PnrJitro nr. 5. telefon C ' I E L n r 8 2 2 1 ^ . 1 T I . E M U IS F A R M * . P a f j L b r a r » . 1 0 .u fc fen 1 9 - 1 3 6 3 ,o r a 8 -2 1

C erii ie WNţtr.Frracu nr. J T Ijp e a Ab c Ji ?*. P-a M

Y tttr jl nr. 36. telefon 13413-64. cor 20-8.

TARQM: 26.04.1999-28.102000lu n i

07,30 08,30 09,15 10.4516,45 1735 19,45 20,4518,00 19,00

m a r ţ i07,00 08,00 0 8 3 0 09,001505 16.15 19,45 20k45

m ie r c u r i0 7 3 0 08,30 09,15 10,1518.00 * 19.00 12,00 12,451835 19,45 19.45 20,45

j i i i0 7 3 0 08 3 0 0 8 3 0 09,001535 16,15 17,00 18,4019,00 20,00 19.15 20,1520,45 21,45 -

v in e r i09.15 10.15 07,45 08.4520.45 21.45 14,00 ' 14.4520 3 5 21.45 19.15 20,15

s îm h â t i1930 203 0 11,00 1 2 . 0 0

d a m in tc ă- 1430 15,05* 2 0 , 1 5 21.15

P r r t b f l r t ; 9 5 ^ .0 0 0 Ie i. re spe c tiv 960 .0 0 0 le i

L n n b G u j-T B o lo ^n a 103012,05B o k ţu -J C In j 1235-1640

n t m i r L C b j4 B o lo jp u 1030-12,05Bolopn-FC lu j 1235-16,40

l i t o t C lo | -> B o lo jn i 103012,05B ologn i-FC lu j 1235-16,40

P r e ţ b i le t C lu j - B o lo g n a - C lu j : 235S T E L E F O N : 13-01-16.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFiNTĂ"

• 10 - 1 4 i u l i e •4 9 * M s m e r i i . Or. I Boci • 1 0 .1 2 .14 (10-12). &- V Bodo • 12. 14 (15-17). * • L. C>o6 anu - 10 (17.181. 9 r. S l » j « . 1 2 (1 6 1 7 ), dr. D. M untem

11 (14-16). &. A F. O o * • 13. 14 (14-16), d f. L - 1 0 (1S-U). dr. G. R # * n - 14 (10-11). dr. U S u o g . 13 (10-12). dr. V . T â t t r j . 14 (10- 12). y .C ?ona* *11 .1 3 (9-11). ar. A. Varga - 10. 14 ( M i ) , d*. C v a .c u - 10. 14 (1 1 -1 3 ):

Or. L fe v tA a M • 12 .1 4 (10-12). dr. R J j x A j • 11. 13 (1S-17): C âftB oteg l*. Or. I. P *W • 12 (1130-13). dr. T. P ope K u - 1 2 (911 ).• N P ~»ci • 12 (1918). dr. C. Y*3 - 11 (U - 18). In to n * Or 0 P frv • 10(15-17) 0 4 r» «*og (* Or. C Fvty . 1 1 .1 3 (10-12). dr. S P ra cw - 10.12 (9 1 1 ) . dr. N. $o*n cA - 10. 13 (14-16); C N n rg te .O r C. Covta* - 1 1 . 13 (10-12). dr. M. S m j - 10.12 (911 ); Padtafrte. Or. R. Wîoa • 11 (U - lS V d M J l F rt« a - 1 2 ( iM 2 ) : Ruumatotogte Or C Zecii ■ 14 (14-16); Ortopadia. Or. 2. Pop*• 10 (12-13). P if i te t r i* . D f. L Ciodan • 12 (911 ). <V C Ş îe ' t n - 13(14-16); E ndo crino log ia . Dr. E. Poc-mcu • 12 (911 ). P * t» lo g l* . Pitl L B o a • 11 (14-16); 0 *rm *tc 4o 9 i* . Or. O. AJde* -1 1 .1 3 (14-16); O .R .L Or. E. P 4 a n u -1 0 .1 3 (911 ). dr. S B ţO n -1 1 (14-16); N e uro log i* . Dr. C. BoUsz •13 (15-17). * U. D-vn * 10 (10-11); T o ik o to g te d l n i c l Dr. C. D. U rw • 11 (12-13); Laborator. C * *n . pr. S. M oşo go ♦ 10. 1 1 . 12. 13, 14 E cogra fic . Or. M C 4 in * 14 (11-13). dr. E. Czuczi• 10 (1917). dr. L. Nogni - 13 (1917), dr. CJ). U n u - 13 (12-13)

Pentru c h iru rg ie p la a tlc â ş l re p a ra to rie , urok>gie. rxftotogk* p te rA ^ e e boinavdor M tace ta ced J P o k fr ta i pe b a z i de b X de trimitere. Ptanijcarea boinovior se tace la setfuf, str. Moţior nr. 32 y ta te» 4900-01. între orete 16-17 de luni p in i yneri. FVKfcaree bdnav«tor la e cog ^f şi EKG se face numai pe bazft de tn rrte re de la metfeii Pofc&naoi

FILME7 - t l U U E

Republica • Un g lg o lo de d o i ban i, S U A - p re m ie ră (1 3 ,3 0 ; 1 6 ; 1 8 ,3 0 ; 2 1 );

J v in e ri, s îm b ă tă . d u m in ic ă - s p e c ta c o led e n o a p te cu tarif red u s d e la o ra 2 3 *

Victoria - P lăc in ta am ericană , S U A ( 14; 1 6 ; 1 8 ; 2 0 ); Arta-Eurimagcs - S fîrş itu l a ve n tu rii, S U A , p re m ie ră ( 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ; 2 1 )

Favorit - A l şase le a s im ţ, S U A ( 1 3 ; 15; 1 7 ; 1 9 ) * Mărăşti - B ean - o com ed ie dezastru . A n g lia ( 15 ; 17; 1 9 ) .

TU R D A - Fox - R e g ii d e şe rtu lu i, S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 )D E J - Arta - Scream 3 - Crimă în 3 timpi, S U A (1 5 ; 1 7 ; 19; 2 1 ) G H ER LA - Pacea - S tu a rt llt t le - Ş orice lu l fa m ilie i, S U A ()

1 7 ); D e te c tiv d e v o ie d e n e v o ie , S U A ( 19; 2 1 ) . J o i în c h is .

U N IP LU S Radio M i e r c u r i , 1 2 i u l i e P r o g r a m I n fo r m a t iv B B C : 6 .0 0 -6 ,30;8,00-

8.20.11.00-12.00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 06,35, 8,20 C a le n d a r u l z i le i . M e te o . 0 6 ,4 5 ,9 ,4 5 H o r o s c o p . 9,00 Ş t i r i lo c a le . 9,20 P r o g r a m u l c in e m a . 9,55 I n f o r m a ţ i i c u lt u r a le . 10,00,12,00.13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ş t ir i n a ţ io n a le ş i lo c a le .10.00-14,00 P u n c t . , ş i d e la Zece-, 14,30-18,00 U n ip lu s a l t e r n a t iv . 18,30- 21,00 T re i c e a s u r i b u n e . 19,00 Ş t ir i lo c a le . 22,00; Ş t ir i n a p o n a le 21-30-6,00; U n ip lu s n o c tu rn .

* B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbâta: 8-13,30.Notă: în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbâta 8-20, duminica 8- 14.

■ Biblioteca Ju d e ţean ă “ OCTAVIAN G O G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan ce| Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE -Zorilor, Gheorgheni - activitatea filialei a fost suspendată; marţi, vineri: 9-15; - Mânâştur, Mărăşti - ORAR: luni, miercuri, jo i: 14.00- 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 10,00-18,00; sîmbâtâ: 9,00-16,00. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00-15.00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-20; sîmbâtâ: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.

■ Biblioteca A cadem iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbâtâ 8-12.45; 14-18.45.

■ Biblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

I Biblioteca A m ericana ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lunâ: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

I Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu II). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 -1 4 .

B iblioteca “ H elta i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbâtâ: 9 -13 .

■ Biblioteca C lubului Studenţesc Creştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18-19; joi 19-20.

Biblioteca Centrului C ultu ral Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.'

■ Biblioteca C entru lu i C ultu ral G erm an " l le rm a n n O b c r th ” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

I Biblioteca “ V aleriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbâtâ'8-13.

I Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; m arţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbâtâ: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

* Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, m iercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

Dispensarul Policlinic cu Plată ginstituţie cu vechi §

renume în asigurarea consultaţiilor medicale,

angajează medici de toate specialităţile.

Adresa: Ştefan Ludwig Roth

(fosta M âloasa) nr. 19. u

Tel.: 130330 sau 432.557.

Miercuri,7 . 0 0 : M a t in a l

n a ţio n a l; 1 1 ,1 5 T V RI o m Ă T Î C |uj; 1 2 ,1 0 Felic ity (s/

r); 1 3 ,0 0 S ec o lu l X X v ă z u t d e D a v id F ro s t (r); 1 4 ,00 J u r n a l; 1 4 , 1 5 C ib e r F a n . C o m u n ic a ţii; 1 4 ,3 0 D o i ca tîri p e n tp j m ă c u ţa S a ra (f/r); 1 6 ,20 O v e d e tă ... p o p u la ră ; 1 7 ,3 0 O ric e e posib il (s ); 1 8 ,0 0 Im pas în doi; 1 8 ,3 0 B lo s s o m (s ); 1 9 ,0 0 A v a n p r e m ie r ă Ş t i r i ; 1 9 ,0 5 C o re c t; 1 9 ,1 5 S u n s e t B each ;2 0 . 0 0 J u r n a l . M e t e o ; 2 0 ,4 5 S port; 2 0 ,5 5 F e lic ity (s ); 2 1 ,4 5 R e c u rs la m o ra lă ; 2 2 ,3 0 Jurnalul A c a d e m ie i C a ţa v e n c u ; 2 2 ,4 5 C o n te le d e M o n te C r is to (f. F ra n ţa 1 9 9 8 , p .l l ) ; 0 ,3 0 C a fe C o rso . .

7 - 0 0 D o m n i- T V l y S t ş o a ra A n d re a (s/

r ); 7 , 5 0 F e m e ia m is te r io a s ă (s /r ); 8 ,4 0 P o liţie ju d ic ia ră (s /r ); 9 ,3 0 T ru p a D P 2; 1 2 ,3 0 A rc a lui N o e (r); 1 3 ,0 0 G lo b u l D r a g o n u lu i ; 1 3 ,3 0 V ir t u o z i . . . ( r ) ; 1 3 , 4 5 T o ţ i , îm p re u n ă . D ia lo g ; 1 4 ,4 5 Ştiri; 1 6 ,1 0 E d re p tu l tă u ! (r); 1 6 ,4 5 D o m n iş o a ra A n d re a (s ); 1 7 ,3 5 F e m e ia m is te r io a s ă (s ); 1 8 ,3 0 T e le ju rn a l T V R 2 ; 1 9 ,0 0 Ştiri b q p c a r e ş i b u r s ie r e ; 1 9 ,0 5 D o c u m e n ta r ; 1 9 ,4 0 D ire c to ru l no stru ( f .R o m â n ia ’5 5 ) ; 2 1 ,1 5 M it şi is to rie ; 2 2 ,0 0 C ă lă to rin d prin ţa ră ; 2 2 ,1 5 P o liţie ju d ic ia ră (s ); 2 3 ,1 0 L e n tila d e con tact; 0 ,0 0 T V M M e s a g e r .

7 .0 0 O b s e rv a to r;7 55 A e ro b ic S how ;

8 .0 0 D im in e a ţa d e v re m e ; 1 0 ,0 0 Ştiri; 1 0 ,1 0 G o d z ilia (s .d a S U A '98 ); 1 1 ,0 0 C ro a z ie ra (s /r); 1 2 ,0 0 S c a n d a lu l ( s ) ; 1 3 , 0 0 Ş t ir i le a m ie zii; 1 3 ,1 5 T re i fra ţi (f. S U A •9 5 ); 1 5 ,0 0 V . I . P . (s ); 1 6 ,0 0 S u f le t r e b e l (s ) ; 1 7 ,0 0 Ş tiri; 1 7 , 1 5 V o u ă (d iv .-) ; 1 7 ,2 0 L a b ir in tu l p a s iu n ii (s ); 1 8 ,1 0 C ro a z ie ra (s ); 1 9 ,0 0 O bservator; 1 9 , 5 5 V o u ă ( d iv . ) ; 2 0 ,0 0 D o m n iş o a r e d e o n o a r e (c o .ro m a n tic â S U A ’88 ); 2 2 ,0 0 O b s e rv a to r; 2 2 ,4 0 V o u ă (div.); 2 2 ,4 5 O c h i p e n tru och i (f. S U A ’9 3 ); 2 ,5 0 S c a n d a lu l (s /r).

7 , 0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro T V e a l tă u !; 1 0 ,0 0 T în ă r ş i -

n e iin iş tit (s /r ) ; 1 0 ,4 5 L e g e ş i , o rd in e (s /r ); 1 1 ,3 5 K e lly Kelly (s); 1 2 ,0 0 P o s e d a ţii (f/r); 1 2 ,50 Ş tirile P ro T V ; 1 4 ,1 5 S pecialiştii (s); 1 5 ,1 0 P ro tec to rii (s /r); 1 6 ,00 T în ă r şi ne lin iş tit (s ); 1 6 ,5 0 S en s ' unic; 1 7 ,0 0 Ş tirile P ro T V ; 1 7 ,30 A l ş a p t e le a c e r ( s ) ; 1 8 ,3 0 Ş e in fe ld (s ); 1 9 ,0 0 Ş tirile P ro TV ; 2 1 ,5 0 C h e s tiu n e a zile i pe scurt; 2 2 ,0 0 L u m e a lui W a y n e 2 (c o .S U A 1 9 9 3 ); 2 3 ,4 5 Ştirile

12 iulieP ro T V ; 6 ,0 0 P ro F m e aici!; 0 ,3 0 L e g e şi ord ine; 1 ,3 0 Ş ein fe ld (s); 2 , 3 0 V în ă t o a r e a d e n a z iş t i (d ra m ă S U A /A n g lia /F r . ’86 ) . -

7 ,0 0 M ila g ro s (s /r); 8 ,0 0 T a ifa s

m a g a z in m a tin a l. D e s e n e an im ate ; 1 3 ,0 0 M ila g ro s (s ); 1 4 ,0 0 C in e m a g ia (r ); 14130 E x p lo z iv (r); 1 5 ,0 0 V ip e r (s /r); 1 5 ,5 5 C lip Art; 1 6 ,0 0 S a lv a ţi d e c lo p o ţe l (s); 1 7 ,0 0 V ip e r ( s ) ; 1 8 ,0 0 F o c u s . 'C a ric a tu ra z ile i; 1 8 ,3 5 Im pact;1 9 .0 0 C a v a le r u l ră tă c ito r (s );2 0 . 0 0 A fa c e r i le s în t a fa c e r i (d ra m ă S U A ’8 7 ); 2 1 ,4 5 Ştiri p e scurt. M e te o ; 2 2 ,0 0 E n e m y ‘s E n e m y ( s ) ; 2 2 , 5 0 C r o n ic a c îrco taşu iu i; 2 3 ,0 0 D etectiv i d e e lită (s ); 2 3 ,5 5 C lip A rt; 0 ,0 0 F o c u s . C a ric a tu ra zile i (r); 0 ,3 0 Im p a c t (r).TEL^ry 7 , 0 0 B u n ă

d i m i n e a ţ a , ’Z /b l

a s E s a ,

a ^ >C' R o m â n ia ; 9 ,0 0 D a ţi v in a p e C o r in a (r ); 1 0 , 3 0 E c o n o m ic A B C (r); 1 0 ,4 5 G u ra lum ii; 1 1 ,0 0 S e n za ţio n a l cu D a n D ia c o n e s c u (r); 1 2 ,0 0 M ă ş tile puterii (r); 1 4 ,0 0 Prim ul p a s (r); 1 5 ,3 0 T in e re ţe fă ră b ă tr în e ţe ;1 6 .0 0 P o s t m e rid ian ; 1 7 ,0 0 D a ţi v in a p e C o r in a ; 1 8 ,0 0 F ilm d o c u m e n ta r; 1 9 ,0 0 T e le ju rn a l; 1 9 ,4 5 E c o n o m ic A B C ; 2 0 ,0 0 G u r a lu m ii; 2 0 ,1 5 F i lm d o c u m e n ta r; 2 1 ,0 0 S en za ţio n a l c u D a n D ia c o n e s c u ; 2 2 , 0 0 R e p o r t e r T e le 7 ; 2 2 , 3 0 T e le m e d ic in a ; 0 ,0 0 Nopţi a lbe ;1 .0 0 O ra u nu a venit.

1 0 ,0 0 Ş tirile d eA c a s ă (r ); 1 0 ,3 0

A c a s ă la b u n ic a (r ) ; 1 0 ,4 5 C ă s u ţa p o v e ş t i lo r (r ); 1 1 ,0 0 D ra g o s te şi p u te re (s/r); 1 1 ,3 0 9 0 - 6 0 - 9 0 F o to m o d e le ( s / r ) ; 1 2 ,2 0 R ă zb o iu l pasiunilor (s /r);1 3 .1 5 G u a d a lu p e (s ); 1 4 ,0 0 F e m e ia v ieţii m e le (s/r); 1 4 ,5 0 A n to n e ila (s ); 1 5 ,4 5 M ila d y (s ); 1 6 ,3 5 D ra g o s te şi p u te re (s );1 7 .0 0 C ă s u ţa p o v e ş tilo r (s );1 7 .1 5 A c a s ă la bunica; 1 1 7 ,3 0 T re i fe m e i (s ); 1 8 ,3 0 Ş tirile d e A c a s ă ; 1 9 , 0 5 R ă z b o iu l p a s iu n i lo r ; 2 0 , 0 0 9 0 - 6 0 - 9 0 F o to m o d e le (s ); 2 1 ,0 0 F e m e ia v ie ţii m e le (s ); 2 2 ,0 0 V re m e a ţig an ilo r (d ra m ă iugoslav ia ’8 9 ,

P-l)- '1 5 ,0 0 R etransm is ie

7 a b c ; 1 7 ,5 0 Videoclipuri; 1 8 ,0 0 Vîrful d e lance - realizator N icoleta Ţăranu; 1 9 ,30 S poturi şi rep o rta je publicitare;2 0 .0 0 R etran sm is ie Te le 7 abc;2 3 .0 0 în c h id e rea programului.

R e d a c ţ ia nu î ş i asum ă re sp o n sa ­b ilita te a p e n tru sch im b ă rile in te rven ite în p rog ram e le p o s tu r ilo r de televiziune.

EUROPA NOTAcKu-NAPpcATele

M ie r c u r i , 1 2 iu lie 07:00 -1 0 :0 0 PRIMUL SALUT-Ştefan Coroian, 07:00 Ştiri, 07:20 Revista presei locale, 7 ,40

Ştiri pe scurt, 07:50 Horoscop, 07:00 Ştiri + Revista presei centrale, 08:20 C D Sport - ştiri sportive, 8:40 Ştiri pe scurt, 0 9 :0 0 Ştiri + Revista presei centrale, 09:20 Ce mai crede lumea, 10:00-12,00 (A nca Micheti), 10 ,00 Ştiri + Meteo - ; 12,00 - 1 5 ,0 0 MESAJ FM - Horaţiu Nicoară/ Tudor Runcanu, 13:00 Ştiri + Meteo, 15,00 -1 8 ,0 0 Caleidoscop CD - Tiberiu Cri;an;15.00 Ştiri, 15,20 C e mal crede lumea; 17:00 Ştiri+CD Sport;18.00 Ştiri + Meteo 19;00 - 22:00 (Tudor Runcanu/Horaţiu Nicoară), 22,00 Ştiri pe scurt, 22 :00-24:00 Muzica magica (Ş tefan Coroian).

1 5 .3 0 - 1 6 .0 0 V o ta ţi R a d io T ra n s ilv a n ia ; 1 6 .1 5 P la n e ta c in e m a ; 1 6 .3 0 -1 7 .0 0 D ed icaţii m u z ic a le , 1 7 .3 0 D ivertis R a d io B litz; 1 8 -1 8 .3 0 B B C , 1 9 .0 0 C o n c u rs ; Ştiri 1 5 .0 0 , 1 6 .0 0 , 1 9 .0 0 ; 2 0 .0 0 Sinergia-, 2 1 .0 0 - 1 .0 0 FAPTUL SERII: 2 1 .0 0 -2 3 .0 0 T a x i m u s ic (d e d ic a ţii m u z ic a le ); 2 3 .4 5 P la n e ta c inem a; 0 0 .4 5 L u m e a lui A lic e ;-1 .0 0 -6 .0 0 UNDE MAGICE.

M ie r c u r i , 1 2 iu lie 6 .0 0 -1 6 .3 0 B B C ; 6 . 3 0 - 9 .0 0 - S U P E R

MATINAL: Ş tirile lo c a le , interviuri, ho ro sco p ( 6 .4 0 , 7 .2 0 , 8 .2 0 ) , P o w e rp la y , C o n c u rs , L in iu ţa d e d ia lo g (8 .3 0 ) , B u le tin ru tie r (8 .5 5 ); 9 .0 0 Ştiri; 9 .0 0 - 1 4 .0 0 PATRULA DE SERVICIU: 9 .3 0 R e v is ta p rese i; 1 0 .1 5 P u n c t d e v e d e re ; 1 0 .3 0 & 1 2 .3 0 C oncursuri; 1 1 ,3 0 D ivertis R a d io B litz , 1 2 .4 5 S p o rt p e m a p a m o n d ; 1 3 .2 0 S fatu l B ă tr în ilo r - B B C E d u c a ţio n a l P ro g ra m ;1 4 - * 4 . 3 0 B B C ; 1 4 . 3 0 - 1 8 . 0 0 C A LE ID O S C O P î VANSILVAN: 1 4 .3 0 C lic k F M , 1 5 .1 5 B iografia z ile i,

M ie r c u r i , 1 2 iu lie INTACT 5 :0 0 -8 :0 0 B ună d im in e a ţa ! 8 :0 0 -1 1 :0 0

' Zona 810 (m e t e o , 8 : 0 8 R e v is ta p r e s e i lo c a le ; 8 :2 0 a c tu a lita te a lo c a lă , re c o m a n d ă ri T V ; 1 0 :2 0 tra fic , a n u n ţu ri u tilitare, a g e n d a cu ltu ra lă ; 8 :5 0 horoscop; - 9 :0 5 m ic ro b io g ra fie s o n o ră ; 9 :2 0 re c o m a n d ă ri T V ; 9 :4 0 s p o rt). 1 1 :0 0 -1 7 :0 0 C ontact FM. 1 7 :0 0 -1 9 :0 0 Muzica pe s u f le tu l tău. R e a liz a to r A n d re e a lo n e s c u . 1 9 :0 0 -2 2 :0 0 Seara la C)uJ. 2 2 :5 0 -2 3 j0 0 B ile t de c o n c e rt- re a liz a to r M a r iu s F u r d u i. In tra re la c e le m a i m a r i c o n c e r te a le a c e s tu i m ilen iu şi tot c e nu ştiaţi d e s p re tru p e le pe ca re -le v e ţ i a s c u l t a . 2 3 : 0 0 - 2 4 : 0 0 R o c k B lo c k 2 4 : 0 0 - 1 : 0 0 R om ân ia - Bosnia - via s a te lit - le g ă tu ra d in tre so ldaţii ro m â n i a fla ţi în B osn ia ş i fa m iliile lo r d in ţa ră , re a liz a to r R o x a n a N icu lescu C o ste i. 1 :0 0 -5 :0 0 D iscontact.

( RADIO CLUJ % Bună dimineaţa. Oe m is iu n e cu in fo rm a ţii,

a c tu a lită ţi şi m uzică , p re z e n ta tă d e A n c a B ăltan . 8 ,0 0 Emisiunea în limba maghiară. 1 0 ,00 Ştiri. 11,05 De zece o r i România. P rezin tă d e Ia C lu j M ih a i M iclăuş . 1 1 ,0 0 Buletin de ştiri. 11,05. A patra putere. Prezintă Livia Inceu.1 2 .0 0 R a d io ju rn a l tra n s ilv a n . 1 3 ,0 0 R a d io ju rn a l Bucureşti. 1 3 ,15 Paralele muzicale, dedicaţii de m uzică uşoară. 1 3 ,50 Buletin de ştiri. 1 6 ,0 0 Emisiunea în limba maghiară. 1 8 ,0 0 Radio fax- p rezin tă D a n H orea. 1 8 ,3 0 -1 9 .00 Crochiuri m uzica le-Prezin tă D an Izvoreanu. 19 ,00 Radio jurnal Bucureşti. 1 9 ,1 5 - 2 0 ,0 0 Rotonda literară - Prezin tă D ora Pavei. 2 0 ,0 0 Ştiri. 2 0 ,1 0 Anotimpul ide ilor - R e d a c to r D an Bandu. 2 1 ,0 0 Ştiri; 2 1 ,0 5 Breloc. Redactor: A n c a M u re ş a n . 2 1 ,5 0 Bule tin de ş tir i. 2 1 ,5 8 închiderea programului.

R A D IO RENAŞTEREA. 91,2 MHz FM

C A B IN E T M E D I C A L O N C O L O G I CCLUJ-NAPOCA,

str. PROF CtORTFA nr. 9 (cartier Grigorescu)

C O N S U L T A Ţ I I -

P r o f .d r . L U C IA N L A Z A R(G in e c o lo g ie , C h iru rg ie , O nco log ie ) L , M i : 1 5 - 1 8 ; M a , J : 1 6 ” - 1 8 M

Dr. V A LEN TIN PO P ESC U(Chirurgie, Oncologie)

M a , ' J : 1 4 " - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7• S : 9 - 11

D r’ D A N -S O R IN P O P E S C U(Urologie)

L , M i : 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 ” - 2 0 V : 1 6 - 2 0

PR O G R A M A R E: , te l/fa x (064) 1 8 .7 6 .0 4 .

. î n t i m p u l o r e ip r d e f u n c ţ i o n a r e a c a b in e t u lu i

' POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5,cart. G heorghen i INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA­FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R TO PED IE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

E le c tro e n c e fa lo g ra f ie - E ie c tro m io g ra f ie - E x a m in ă r i

D o p p le r - H is te ro s a lp in g o g ra f ii p e n t r u s te r i l i t a te fe m in in ă

T ra ta m e n te LASER LA B O R A T O R C O M P U T E R IZ A T (B ioch im ie - Bacterîologie Im unologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sa rc in ă - A ntigen HBS - E lisa T est - E xam inări cito iogice pentru depistarea cancerulufde col uterin • Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină) Z IL N IC , in c lu s iv D U M IN IC A

o re le 7 - 2 1 M e d ic d c gardă: o r e le 2 1 - 7Rezervare, consultaţii

. Ia tel. 41.41.63. >

MLCABINET MEDICAL DE

STOMATOLOGIECalea M oţilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice ~ complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zilnic b teL: 439.028

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13

Pentru • studenţi,-pensionari, şomeri, reducere Z0V». ~

CABINET MEDICAL PRIVAT

P ro f. Dr. Ioan HUŢANU Cluj-Napoca, str. Observatorului

, nr. 13, ap. 12 (autobuze: 35, 43 , 46)

C onsu lta ţii, tratam ente:

C H I R U R G I E I N F A N T IL Ă ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, M ALFO R M AŢII C O N G E N ITA LE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19

P ed ia trie :L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.

M ed ic ină generală:ACUPUNCTURA:Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. H0ME0PATIE: Ma, Mi, J: 9 -12 . :. Informaţii, programări, telefon: (064)

12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGĂRU Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

S tr. Prahovei nr. 11(lingă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L, Mi, V ,-17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax;19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

U B O iU T O R a DE s f f i T . m M l i m i CLUJ

stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă a ş te p tă m a p e lu rile la nu m ă ru l 1S6864.

Europa trebuie să-şi revizuiască politica în domeniul azilului şi imigraţiei

în ţă r i le d in U n iu n e a posibilitatea de a pleca din ceea ce îi o b lig ă p e clandestină oscilează între fiecare d a tă sîn t a lese alte. / r r p t E u ro p e a n ă , au fo lo s it r e g iu n ile în ca re s în t m ajo rita tea să fo lo sea sc ă 2.000 şi 5.000 de dolari. cam ioane, ceea ce face ca

m ijloace ilegale pen tru a persecutaţi”, se arată în text, mijloace ilegale pentru a găsi în ju r de 250.000 de cereri lup ta să^ fie m ai^dificila.intra în teritoriile lor. ca re p rec izează că o ric e refugiu în Europa. Potrivit de azil sînt prezentate anual Polonia, Ungaria, Republica

N aţiunile europene vor Potrivit autorului studiului, m ăsură care pretinde să aibă înaltului Com isariat al ONU în ţă r i le U E ş i, p o tr iv i t Cehă şi Slovacia au devenittrebu i să -ş i rev izu iască John M orrison, o întărire a succes în lup ta îm potriva p en tru R e fu g ia ţ i , lu p ta datelor raportului, o treim e ţări de tranzit pentm fluxurilep o l i t ic i le în d o m e n iu l c o n tro a le lo r în E u ro p a tra f ic u lu i de p e rso a n e îm p o tr iv a a c e s to r r e ţe le corespunde persoanelor care ilegale provenite, dm Asia,a z ilu lu i şi im ig ra ţie i prejudiciază persoanele care necesită “oportunităţi legale crim inale n e c e s ită m ăsuri au făc u t u z d e m ijlo a c e O rien tu l M ijlociu şipentru a oferi mai m ulte d o re sc să s c a p e de şi sigure de emigrare pen tm re p re s iv e îm p o tr iv a ile g a le p e n tru a in t r a în republicile fost-iugoslave.p o s ib ilită ţi p e rso a n e lo r persecuţiile reale din ţările to ţ i r e fu g ia ţ i i” . în a l tu l m e m b rilo r a c e s to ra , d a r te r i to r iu l e u ro p e a n , d eş i O altă rută importantă estecare doresc să scape de lor de origine şi le obligă să Comisariat al ONU pentm trebuie, îii p a ra le l, să se acest procent ajunge la 50 la Marea Mediteranâ, folosităpersecuţia din ţară lor de fo lo s e a s c ă r e ţe le de . Refugiaţi consideră celor 58 permită solicitanţilor să intre sută în ţări precum Germania de emigranţii din Africa şio r ig in e , p o tr iv it u n u i organizaţii criminale, care de d e im ig ra n ţi c la n d e s tin i legal în ţările europene şi să sau O la n d a . Ţ ă r i le d in Asia, care intră în Europa dinra p o r t a l în a ltu lu i m ulte ori sînt ultim ul lor găsiţi morţi într-un cam ion li se acorde posibilitatea de Europa de E st şi din CSI nordul A fricii via Grecia,Comisariat al ONU pentm recurs. Raportul subliniază lu n a tre c u tă , la D o v e r a obţine statutul de refugiaţi. (C o n fe d e ra ţia S ta te lo r Italia, Spania şi Portugalia.Refugiaţi. Intitulat “Trafic }n a c e s t s e n s că (M area Britanie), o dovadă . ONU a c a lc u la t că In d e p e n d e n te ) re p re z in tă Totuşi, chiar dacă UE esteşi c o n tra b a n d ă c u aran jam entele asu m ate -d e c la ră a “ c o n s e c in ţe lo r a fa c e r ile în d o m e n iu l zone-cheie de tranzit pen tm d es tin a ţia p re fe ra tă derefugiaţi: sfîrşit de joc în- U n iu n e a E u ro p e a n ă în dramatice ale unei politici traficului de persoane pot m a jo r i ta te a d e p la s ă r i lo r m ajo rita tea , nu este şi p o l i t ic a e u ro p e a n ă în . m a te r ie de a z il s în t în m u lt p re a r e s t r ic t iv e ” , genera sum e de p înă la 7 n e re g u la te d in lum e spre singura, în u ltim ii anid o m e n iu l a z ilu lu i? ” , c o n tra d ic ţie cu h o tă rîre a Domnul M orrison a precizat miliarde de dolari, din care E u ro p a C e n tra lă ş i c e a înregistrîndu-se o importantăp rezen ta t la Geneva, se ferm ă de a lupta îm potriva că există din ce în ce m ai 1 m il ia rd c o re s p u n d Occidentală. creştere a traficului ilegalara tă că cetăţenii kurzi, traficului de persoane. p u ţin e p o s ib ili tă ţi le g a le o p era ţiu n ilo r re a liz a te în Rutele cele m ai folosite de spre America de Nord, dinafgani şi iugoslavi, care au E fe c te le m ă su rilo r U E pentru solicitanţii de azil de Europa O cciden ta lă , unde organizaţiile crim inale sînt ţări precum Marea Britanie,obţinut statutul de refugiat “ r e fu z ă r e f u g ia ţ i lo r a intrarea în ţările europene, ta r ifu l p e n tru o tre c e re A lbania şi B alcanii, deşi de Germania, Olanda şi Franţa.

' J

("La Stampa")Publicarea la 20 iunie, în

I ta l ia , a m e m o riilo r c a rd in a lu lu i A g o stin o . Casaroli, fostul secretar de stat al Vaticanului, intitulate “M a r ti r iu l r ă b d ă r ii” , a redeschis o am plă serie de întrebări istorice şi politice, care par să ţină de domeniul istoriei, dar care, în schimb, s în t de m a re a c tu a lita te . C a rd in a lu l A c h il leSilvestrini, autorul Prefeţei ac es te i că rţi, care a fo st “m îna dreaptă” a Crdinalului Casaroli tim p de mulţi ani a i “O stpo litik” purtate de V atican, conduce în prezent C o n g re g a ţia p e n truBisericile din Est, unul din sinodurile cele mai delicate a le p o l i t ic i i d ia lo g u lu i

.V a tic an u lu i, îndeoseb i în ceea ce priveşte relaţia dintre Est şi Vest. Nu întîmplător, cu ocazia lansării aceste i cărţi au fost prezenţi şi trei p o lit ic ie n i de im p o rtan ţă m ondială ca Romano Prodi, M ih a il G o rb a c io v şi Lam berto Dini.

î n t r e b a r e : A f o s tdeosebit de pu tern ică ideea îm p le tirii unei E u ro p e ce tre b u ie să resp ire cu “doi p l ă m în i” ( a b o r d a t ă d e P ap a lo a n P au l al II-lea cu fostu l p re şe d in te sov ie tic M ih a il G o rb a c io v ş i pe ca re acesta a îm p ărtăşit-o ) cu d ia logu l d in tre cei, doi p lă m în i , s p i r i t u a l i a i c r e ş t i n i s m u l u i . C om unism ul nu m ai există, d a r a c e a s tă p ro b lem ă se m en ţin e şi nu este u n a de im p o r t a n ţ ă ✓ m in o r ă . A p rec ia ţi d re p t im p ro p rie această ap ro p ie re?

R ăsp u n s: Aş spune că nu. S înt două situaţii distincte, d a r p a ra le le . în fo n d , cardinalul Casaroli a încercat să deschidă o breşă în Est pentru a sprijini Bisericile de aici, pen tru ca ele să poată r e in t r a t r e p ta t în r e la ţ i i f ru c tu o a s e cu B is e r ic a catolică. Aceasta a fost de

altfel şi dorinţa prim atului P o lo n ie i , c a rd in a lu l W y sz y n sk i, a c e e a d e a restitui ţârii sale nu numai suveranitatea confiscată, ci şi d e p l in a re in te g ra re în Occident. Astăzi, constatăm că ob iectivu l nu p u tea fi n u m a i e lib e ra re a de sub c o m u n ism a p o p o a re lo r catolice din Europa de Est, ci şi in te g ra re a în tre g ii creştinităţi, cu alte cuvinte refacerea Europei istorice. Pentru a realiza aceasta este indispensabilă participarea Ortodoxiei de rit bizantin, a că re i parte esen ţia lă este Patriarhia M oscovei.

î : Şi to tuşi, a t î t R om ano P r o d i , c î t şi M ih a i l G o rb a .c io v a u v o r b i t ex p lic it d esp re perico le le c a re se in te rp u n , d esp re o p ţ iu n i le şi id e ile c a r e o b s t r u c ţ io n e a z ă r e u ş i t a acestu i obiectiv.

R: Cred că există riscul de a reinstitui noi îngrădiri şi un nou antagonism m ilitar între Rusia şi restul Europei. S-ar pierde nu num ai o mare ocazie de reconciliere, dar ar

.ex is ta şi pericolul rea l al revenirii la o situaţie similară . războiului rece.

î : V ă g în d i ţ i ş i la ex tinderea N A TO în E st? L a “ scu tu l s te la r” pe cale de a se constitu i?

R: Şi la acestea. A imagina forme de apărare armată care să se opună naţiunii ruse este o eroare.

î : A c e s tu i r i s c e s te expusă şi B iserica ru să ?

R : N u p o t d e c ît s ă . îm p ă r tă şe sc a f irm a ţi i le cardinalului Koenig făcute în cadrul unui recent interviu ac o rd a t de el p u b lic a ţie i c a to lice “II R e g n o ” : “Pe viitor va exista pericolul unei fron tie re în tre E u ropa de V est şi Ortodoxie” . Trebuie să înţelegem cu clarviziune răbdătoare raţiunile apărării, ale neîncrederii, lipsei de securita te care fac şi m ai

d i f i c i l dialogul ecum enic. D ar nu ne putem desprinde nici un moment de ideea de bază: Europa are nevoie de

Ortodoxie.I : în p re fa ţa la c a r te a

c a rd in a lu lu i C a sa ro li a ţi v o rb i t d e o c o n f r u n ta r e s tr în să şi posib ilă în orice m om ent ca re s-a m e n ţin u t în cad ru l B isericii, pe toa tă d u ra ta O stpo litik . D e ce?

R: cei care au adoptat o poziţie critică nu au ţinu t suficient seam a de caractenil inedit al acestor negocieri.- în e x p e r ie n ţa B is e r ic i i au e x is ta t şi a l te m o m e n te dram atice, de exem plu în m area co n fru n ta re d in tre P ap a P iu s a l V lI - le a şi N apoleon. D ar reg im urile comuniste hu împins şi mai departe antagonism ul. Ele şi-au propus nu num ai să controleze credinţa, ci chiar să o rad ie ze d in m in te a o am en ilo r. . C a rd in a lu l C a saro li c re d e a c ă e ra n e c e sa r să se s p r ijin e Bisericile oprimate şi că, în timp, alternativa ar fi fost a c ee a a u n e i B ise r ic i c la n d e s tin e , ca re a r fi necesitat un eroism enorm, căruia i-ar fi putut face faţă num ai o m ic ă p a r te d in c red in c io ş i. C r itic ii s-au tem ut că aces te reg im uri s-ar fi putut prevala de acest dialog pentm a-şi consolida credibilitatea şi prestigiul. Exista realmente acest risc. în o p in ia u n o ra , p e n tru Biserică ar fi fost m ult mai onorabil din punct de.vedere is to ric să re sp in g ă o rice relaţii. Cardinalul Casaroli, Papa loan al X X III-lea şi P apa Paul al V l-lea, care î- au in sp ira t şi su s ţ in u t, apreciau că Biserica trebuie să se îngrijească de nevoile de zi cu zi ale credincioşilor, iar aceasta nu se putea face fără preoţi. Totul depindea de cît tim p ar fi d u ra t o situaţie de acest tip. Biserica a fost profund afectată, iar efortul ce trebuia făcut era de a o a ju ta să -ş i red o b în d e asc ă lib e r ta te a . Papa Paul al V lI-lea a ajuns s ă ce a ră , d e s ig u r în îm p re ju ră r i m a i p u ţin d ram a tic e , re n u n ţa re a la episcopii care re fu zau să

co lab o reze cu N ap o leo n . Exact-acelaşi lucru l-a făcut P apa P a u l a l V l- le a cu primatul Ungariei, cardinalul M indszenty. D e altfel, exista o p in ia la rg râ sp în d i tâ în Occident că o schim bare ar p u te a v e n i n u m a i p rin război, iar acesta ar fi fost, inevitabil, unul nuclear. Era şi m o tiv u l p e n tru care NATO purta negocieri.

î : S -a a ju n s a s tfe l la C o n ferin ţa de la H elsinki.

R : E s te ce l m a i bun ex e m p lu ce i lu s tre a z ă v a loarea n eg o c ie rilo r. La H e ls in k i s -a lu a t a c t de frontierele existente, dar tot aici s-a decis angajarea în d ire c ţia r e c u n o a ş te r i i drepturilor popoarelor şi a libertăţilor fundam entale. Şi printre acestea, Sfîntul Scaun a c e ru t să se includă^ şi lib e r ta te a re lig io a să . îm i. aduc b ine am inte că nimeni din O cciden t nu a ridicat a c e a s tă p ro b le m ă . ~ Un d ip lo m a t d in E s t m -a întrebat: “ Sînteţi dispuşi să aplicaţi acest punct şi celor fără de credinţă şi ateilor?”. I-am răspuns că era prevăzut de c o n s il iu l V a tic a n II. A m b a sa d o ru l S u e d ie i a apreciat că această cerere ca re c o n s ti tu ia , în acel context, o adevărată bombă. Şi era în tr-ad ev âr. M ulte m iş c ă r i c a re a u în c e p u t ulterior şâ se insinueze în Est, în prim ul rînd “Carta 77” a u fo s t “ co p iii mom entului H elsinki”.

I : E x is tă în s ă şii n t e r p r e t a r e a p o t r iv i t c ă r e ia c o m u n is m u l e ra d e ja g rav v ă tă m a t în u rm a unu i în d e lu n g a t p roces de s u b m in a r e , în m u lte p r iv in ţe e n d o g e n . E s te a d e v ă ra t că el a ie ş it la s u p r a f a ţă d e a b ia d u p ă z e c e a n i , d u p ă ceG o r b a c io v a v e n i t la c o n d u c e r e a U R S S , d a r răd ă c in ile lu i ex istau deja cu m u lt tim p în a in te .

R : îm i a m in te s c că M o n s e n io ru l K o e n ig se în treba cum de a acceptat U RSS docum entul final de

la H e ls in k i, m ai a le s că a c ea s tă c o n fe rin ţă a fo st cerută de sovietici. Poate că trebuie precizat că procesul n e g o c ie r i lo r ş i- a a v u t o rig inea în re la ţiile d in tre N ik ita H ru ş c io v ş i Jo h n Kennedy.

î : D upă c r iz a cu b an eză .. R : A ceea c r iz ă a fo s t

m o m e n tu l p e rc e p e r ii pericolului, cînd Occidentul a înţeles că URSS nu doreşte să teacă un anum it prag, dar nici America.

î : P ro b le m a d ia lo g u lu i cu B is e r ic a o r to d o x ă r ă m în e d e s c h is ă a s tă z i . A p re c ia ţ i c ă e x p e r ie n ţa ca rd in a lu lu i C a sa ro li este dc ac tu a lita te?

R: C red că da. N u m ai există în Est regim uri ostile ca re d o re sc să ra d ie z e re lig ia . D ar răm în e în c ă p u te rn ic ă d iv e rs i ta te a is to r ic ă , a s e n s ib i l i tă ţ i i . S u b ie c tu l p r in c ip a l e s te B iserica O rtodoxă, iar noi trebuie să ţinem seam a de răd ă c in ile ei c u ltu ra le şi relaţiile ei cu naţiunea rusă. în op in ia m ea, p răbuşirea Zidului a pus în lumină cît de m u lt t in d e a u a c e s te popoare către Occident, de îa care aş tep tau libertate , d e m o c ra ţie , b u n ă s ta re . T rebuie să spunem că în m u lte p r iv in ţe au fo s t dezam ăgite. E ste necesar ca această s itu a ţie să nu se a g ra v e z e , c i să se însănătoşească, ca ele să nu se sim tă respinse, sau m ai râu, să nu se profite p u r şi simplu de pe urm a lo rr în sch im b , în c a d ru l c r iz e i balcanice de anul trecut am asistat la indicii în acest sens, prin tendinţa de a exclude R u s ia c a in te r lo c u to r în c a d ru l d e m e rs u lu i d e c o n v in g e re a S e rb ie i . O ccidentul a păru t să u ite istoria Rusiei.

I: Şi d e îm p le tire a acestei is to rii cu cea a O rto d o x ie i, c h ia r d a c ă s-a sc ris m u lt d e s p r e a c e s t s u b ie c t în p resă .

R : A devărat. Este re la ţia d in tre p u te re a c iv i lă s i

B iseric i, d in to tdeauna foarte d ife r ită în O cc id en t, unde isto ria a făcu t să prevaleze le n t, d a r c la r , d eo seb irea d in tre B ise r ic ă şi s ta t. în t r a d i ţ ia o r to d o x ă a c ea s tă experien ţă nu există. Puterea p o lit ic ă e s te acel Basilcus care guvernează Ecumenul şi este garantul păcii civile. B iserica acţionează în acest co n tex t, ia r această relaţie s - a r e p r o d u s ap o i în m o n a rh iile naţionaîc. Ţ ine d c do m en iu l istorici ca şi faptul că B iserica O rtodoxă a fost cea care a cvanghclizat în t r e g O r i e n tu l ru s în condiţiile specifice existente.- î : P r in u r m a r e , u n u l d in

r is c u r ile ce tr e b u ie e v ita te es te şi a c e la d c a p re z e n ta B i s e r i c a C a to l i c ă p r e a “ o c c id e n ta lă ” ?

R : D e s ig u r c ă a c e a s tă n e în c r e d e r e t r e b u ie sp u lb era tă . N u în tîm p lă to r P apa lo an Paul al II-lea i-a p r o c la m a t p e C h ir ii şi M etodiu d rep t “patroni” şi E u ro p e i . E s te v o rb a d e dialogul ce lo r “doi plăm îni”, în care in terlocutorul celui occ iden tal este tocm ai Estul creştin .

î : î n c e le d in u r m ă , c o m u n i s m u l a p i e r d u t b ă tă l ia p e n t r u “ c o n tro lu l s p i r i tu lu i” . D a r p o a te că a c e s t a a f o s t u n u l d in p u n c t e l e s l a b e a le r e g i m u r i l o r c o m u n is te . C re d că a s tă z i B iserica se a f lă în f a ţa u n o r a d v e rs a r i m u l t m a i p u te rn ic i , m a i i n s i d io ş i ş i m a i c o n v in g ă to r i.

R : E ste o m are sfidare care va p riv i îndeap roape v ia ţa cred incio şilo r, oriunde s-ar a f la e i . P a p a lo a n P a u l al II-lea a a firm at în encic li­ca . “C en tesim us A nnus” că ex istă va lo ri p e care v ia ţa nu le p o a te dec ide , ca respectul fa ţă d e f iin ţa um ană, de cei s la b i, d e fam ilie , fa ţă d e m ediu . N u este surprinzător că S uveranu l P o n tif a fost a p r e c ia t d r e p t u n ic a p e r s o n a l i t a t e d e r e n u m e m ondia l, Ia o ra actuală, care critică cap ita lism ul ca atare.

Aici a r p u te a , fi reclama dumneavoastră

„ ’ '-uiduorare intre cele doua ţâri.

* * * i ‘ J . 1 I i . ,

~s /̂P̂ opţiunileielectorătului

F U » « susţine m continuare crearea u n u i p o l social-dem ocrat cu PD si fipH

c o n fe r in ţă d e p re să , v icepreşed in tele P D S R , lo a n M irc e a Paşcu.

P a şc u a a ră ta t că răm îne de v ăzu t c u m v o r re a c ţio n a liderii ce lo rla lte p a r t i d e s o c i a l -d e m o c r a t e p â r e r

P D S R c o n s id e ră c â fo rm u la c re ă r ii u n u i p o l so c ia l-d e m o c ra t c u P D ş i A p R e s t e “ o c o m b in a ţ i e a t r a c t i v ă ” p e n tru e le c to r a t , ia r a c e s t lu c ru re p re z in tă un in d i c i u s e r io s p e n t r u to a te p a r t id e le so c ia l -d e m o c ra te . a d e c la ra t , ie r i , la .o

la e a

f a v o r a b i l ă a e l e c t o r a t u l u i , e x p r i m a t ă în s o n d a j e l e d e o p in ie .

Vicepreşedintele P D S R a p re c iz a t în să că P D S R nu a ' d e s c h i s n e g o c i e r i în a c e s t .s e n s c u P D . în o p in ia sa, P D S R ş i P D ,

p a r t i d e c a r e a u o b ţ i n u t r e z u l t a t e b u n e în a l e g e r i l e lo c a le , v o r p re fe ra sâ m e a rg ă în a le g e r i le g e n e ra le p e fo rm u le

,

in d iv id u a le , u rm în d s ă d e c id ă o ev en tu a lă alian ţă d u p ă sc ru tin u l d in to am n ă . . -

în c e e a c e . p r iv e ş te o p o s ib ilă a l i a n ţ ă î n t r e

" y'îfT’ ’

a * : -

/ „V î-9

A p R şi P N L ,. P a ş c u a

a p r e c i a t c ă aceasta nu ţine d e o fo rm u lă d e g u v e rn a re , c i e s te o c h e s t iu n e d e ta c tic ă p riv in d c o n f i g u r a ţ i a p o l i t i c ă d in p r e z e n t . P o t r i v i t lu i P a ş c u , în a c e s t m o m e n t e s t e o b ă t ă l i e p e n t r u d e c iz i i le P N L în c e e a c e p r iv e ş te s u s ţ i n e r e a c a n d i d a t u l u i la

.P re şe d in ţie . P asc u

#

f e l. ■ '

1 4 % La sp u s ca a tu n c i c în d s-a pus p ro b lem a ca P N L să a b a n d o n ez e can d id a tu ra lu f E m il C o n s ta n tin e sc u la P reşed in ţie , au a p ă r u t im e d ia t a r t i c o le î n p r e s ă re fe rito a re la a fa c e rile lui D in u P a tr ic iu , a ieş it la ram p ă S enatu l se n io rilo r d in P N L , c a re a c r itic a t această idee.

Valeriu Tabără i-a propus lui Ion Iliescu o structură de alianţă de centru-stînga

P re şe d in te le P U N R , V a le r iu T a b ă ră , s - a în t i ln it , lu n i s c a ra , c u p re şe d in te le P D S R . Io n I l ie s c u , p e n t r u a d is c u ta p o s ib i l i ta te a r e a l iz ă r i i u n e i c o la b o ră r i p o l i t i c e i n t r e c e l e d o u ă f o r m a ţ iu n i p o li t ic e . T a b ă ră p ro p u n în d u -i lid e ru lu i P D S R să re a liz e z e “o s tru c tu ră d e a lian ţă d c c e n t r u - s t în g a " , a d e c la r a t a g e n ţie i M E D IA F A X p re ş e d in te le P U N R .

P o t r i v i t a f i r m a ţ i i l o r lu i T a b ă r ă , p re şe d in te le P D S R n u a d a t u n ră sp u n s

c la r în c a d ru l d is c u ţi i lo r p u rta te , a c e s ta u rm în d să f ie fo rm u la t în cursul ac e s te i să p tă m în i. V ic e p re şe d in te le P D S R lo a n M irc e a P a şc u a d e c la r a t , ie ri, c ă n u c u n o a ş t e d e t a l i i l e p r iv in d a c e a s t ă în tîln ire , p re c iz în d c ă ea s-a în sc ris pe lin ia d ia lo g u r ilo r p o litic e pe care P D S R le a re cu m a jo r ita te a partidelo r. în tre b a t c e a r a v e a d e c îş tig a t P D SR d e la o a lia n ţă cu P U N R , P aşc u a răsp u n s câ ace la ş i luc ru se în tre a b ă şi el.

Prim-ministrul Mugur Isărescu s-a întilnit cu Francisco Jose Paoti Bolio, preşedintele Camerei Deputaţilor din Congresul

P rim -m in istru l M u g u r Isă re sc u s-a în tiln it , ieri, la P a la tu l V ic to r ia , cu d e le g a ţ ia p a r la m e n ta ră c o n d u s ă de F r a n c i s c o J o s e P a o l i B o l io , p re şed in te le C a m e re i D e p u ta ţilo r d in C o n g r e s u l U n iu n i i S ta te lo r U n i te M e x ic a n e , c a re se a f lă în R o m â n ia p e n t r u u n s c h im b d e e x p e r i e n ţ ă p r iv in d ev o lu ţia tra n z iţie i d in ţă r ile n o a s tre . în c a d ru l în t r e v e d e r i i s -a a p r e c ia t im p o r ta n ţa d e z v o l tă r i i în c o n t in u a r e a m u l t i p le lo r r e l a ţ i i - c u ltu ra le , po litice , e c o n o m ic e - d in tre

Uniunii Statelor Unite Mexicanec e le d o u ă ţă r i . P r im u l m in is t ru a- p rec iza t că , deş i d is tan ţa g eo g rafică d in tre R o m â n ia şi M ex ic este m are , ex is tă re a le p o sib ilită ţi d e d ezvo ltare a ' r e la ţ i i lo r d in tre ţă r i le n o as tre , în specia l c e le eco n o m ice , fap t în tărit, de a l t f e l , c h i a r d e a c e a s ţă v i z i t ă a d e le g a ţ ie i p a r la m e n ta r e ' m e x ic a n e , c o n d u s ă d e p r e ş e d in t e l e B o l io , in fo rm e a z ă D e p a r ta m e n tu l p e n t r u C om u n icare a l G uvernu lu i.

Alianţa Civică insistă pentru formarea unui pol de centru-dreapta

P N Ţ C D , P N L , U F D , A N C D , F E R şi C o n s iliu l F o rm a ţiu n ilo r N’c p a r t i d e d i n C D R v o r p a r t ic ip a , în d a ta d e 18 iu lie , la în t i ln ir e a o rg a n iz a tă d e A lia n ţa C iv ic ă p e n tru d is c u ta re a u n e i s tra te g ii c o m u n e a fo rţe lo r de c e n tru -d re a p ta .

în tr-u n c o m u n ic a t a l A lia n ţe i C iv ic e , rem is , ie r i se a ra tă c â P N Ţ C D , P N L , U F D , A N C D , F E R şi C o n s iliu l F o rm a ţiu n ilo r N e p a r t i d e d i n C D R ş i- a u - a n u n ţa t p a r tic ip a re a la n iv e l de p r e ş e d in ţ i ş i v i c e p r e ş e d in ţ i , în tîln ire a u rm în d să a ib ă lo c la s e d iu l A lian ţe i, d u p ă c a re v a fi o rg an iza tă o co n fe r in ţă d e p resă .

P re şed in te le A lia n ţe i C iv ice , A n a B la n d ia n a , a t r a n s m i s in v ita ţiile la d ia lo g în u rm ă cu o s â p t ă m în ă , p r e c i z î n d c â a ş te a p tă r ă s p u n s u r i le p în ă la d a ta de 10 iu lie . E a a p ro p u s , p r in in v ita ţii , c a în t î ln ir e a să a ib ă loc în p e r io a d a 16-18 iu lie .

Î n t î ln i r e a s e v a d e s f ă ş u r a d u p ă ş e d i n ţa C o n s i l i u lu i N a ţio n a l a l P N L d e la s f îrş itu l să p tăm în ii, d e d e c iz ia p e c a re o v o r lu a l i b e r a l i i în p r iv in ţ a p o litic ii d e a l ia n ţe a p a r tid u lu i d ep in z în d ş i d is c u ţi i le p r iv in d o p o s ib ilă s tra te g ie c o m u n ă a fo rţe lo r de c e n tru -d re a p ta .

u rm a re d in p a g in a 1

C D R -is tâ , p e r io a d ă în c a re e c o n o m ia a fo st m ăc in a tă d e c o ru p ţie , în t r - u n i ia o s social şi d e ru tă le g is la t iv ă . P ra c t ic i le d in ţâri cu trad iţie d e m o c ra tic ă a ra tă c â în m om entu l p i e r d e r i l o r în a l e g e r i , f i e l o c a le s a u g e n e r a l e , ş e f i i r e s p e c t i v e l o r p a r t id e d e m i s i o n e a z ă , c a r ă s p u n s la d e c iz ia e le c to ra tu lu i d e a - i v e d e a p le c a ţi de la g u v e rn a re . F o s tu l p r e m ie r a l I ta l ie i a d e m is io n a t în u rm a p ie r d e r i i a le g e r ilo r locale , lăs în d lo c u l a ltu ia d in ace laş i partid . M ă în treb d a c ă n u a r fi tre b u it s â p rocedeze la fel dl I lie sc u d u p ă p ie rd e re a a legerilo r d in 1996? S a u d l P e tre R o m a n , care în ca lita tea s a d e fo s t p re m ie r, d e fo s t şi actual ş e f a l P D , a p ie rd u t p a r iu l c u ag ricu ltu ra şi in d u str ia? O a re n u e s te c a z u l şe filo r de partide ce a lcă tu iesc C o n v e n ţia D em ocratică d e a d em is io n a d in fru n te a partid e lo r, dl D ia c o n e sc u ş i d l Q u in tu s Io n e sc u d u p ă p ie rd erea a le g e r ilo r lo c a le d in aces t an?

C red câ n u n u m ai p ie rd e rile în alegeri ar fi u n m o tiv d e d e m is ie p e n tru şe fii de p a r t id e în c a u z ă s a u c la s a m e n tu l ce-1 o cupăm în r în d u l ţă r ilo r să rac e , deş i ultim ul a s p e c t e d e o s e b i t d e g r a v . A c e e a ş i im portan ţă are , d u p ă p ă re rea m ea , şi şederea l o r t im p î n d e l u n g a t l a c o n d u c e r e a

p a r tid e lo r . 10 an i e su fic ien t sa u c h ia r p re a m u lt p en tru a fi ş e f de p a r tid în tr-o ţa ră să ră c ită . R u tin a , c o m b in a tă c u se te a d e p u te re , e s te n o c iv ă în tr-o d em o cra ţie . E a s -a a ră ta t n o c iv ă şi în d ic ta tu ra c e lo r 4 5 de an i. S în t d in n o u n e v o ită a n o m in a liz a p e r s o n a l i tă ţ i le su s -m e n ţio n a te şi a lte le . Inc lusiv d l V ă d im Tudor, ca re , d u p ă p ăre rea

m ea , p lic tise ş te şi stresează c u tirad e le sa le n a ţion a lis te , ag resive şi cu lim baju l adeseori v u lg a r, p e ce i sărăciţi. T o ţi a ceş ti fo ş ti şi a c tu a li şe fi d e partide , d a r m a i a les ce i ce se d e c la ră so c ia l-d em o cra ţi, a r . treb u i sâ u rm eze ex em p lu l m odelu lu i suedez . A stfe l, C a ri B ild t, fo s t ş e f al P a rtid u lu i M o d e ra t d e D reap ta , sa u Ingvar C a rlso n , fo st ş e f a l P a r t id u lu i S o c ia l-D e m o c ra t, a u p ă r ă s i t fo to liu l d e conducere co n s id e rîn d ca f iin d s u f i c i e n t ă p e r io a d a d e 1 0 -1 3 a n i d e c o n d u c e r e a r e s p e c t iv e lo r f o rm a ţ iu n i po litice . N ic i unu l n u s-a re tra s d in po litică , c i co n tin u ă a -şi folosi ex p e rien ţa în cad ru l N aţiu n ilo r U n ite . M enţionez că to ţi cei c ita ţi n u au d ep ăşit, T a d em isie v îrs tă . d e 6 0 de

ani ori s -a u situ a t a p ro ap e de ea. A s ta se în tîm pla în tr-o ţa ră c a re se situează p e locu l al 6-lea ca b u n ăs ta re p rin tre naţiunile lum ii!

S tim aţi şe fi d e p a r tid e po litice , d a ţi-v ă d e m is ia , r e n u n ţ în d la c u r s a p e n t r u P reşed in ţie , P a rlam en t şi G uvern. L o cu l 64 ce l-aţi a s ig u ra t aces tu i p o p o r în ce i 10 ani de guvern are p o strev o lu ţio n ară es te o p e ra dum neavoastră . S tag iu l îndelungat la şe fie , lec ţia p ie rd e r i lo r e le c to ra le vă o b lig ă la p ă ră s ire a fu n c ţi i lo r d e co n d u c e re c e le ocupaţi. P riv iţi sp re N orveg ia , ţară ce o cu p ă iocu l a l 2 - le a în c la sam en tu l b u n ă s tă rii, condusă d e un p re m ie r şi ş e f de p a r tid în v îrs tă d e 3 2 d e a n i . I a r d a c ă v ă v e ţi cram pona în co n tin u a re de putere , nii-m i răm în e , sp re c o n so la re , d ec ît c e e a c e a afirm at u n o m p o litic nord ic , şi an u m e că p o p o ru l c a re n u fa c e p o litic ă (a d ic ă se abţine de la v o t) r isc ă să fie co ndus de in c o m p e te n ţi ş i d e m a g o g i. S tim a b ili lo r (cum a r spu n e C arag ia le ), m ai p re su s de toate av e ţi cu ra ju l c iv ic de a ascu lta un a d e v ă r : d e m is ia f a c e p a r te d in . a c tu l dem o cra tic şi ea rep re z in tă d o vada u n e i forţe m orale şi n u a u n e i slăbiciuni. în n o ire a p rin m in ţi şi fo rţe .tinere , flex ib ile, es te în

: in teresu l aces tu i p o p o r d e a u rca p e scara bunăstării.

Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei s-a întilnit cu preşedintele Senatului României

P reşed in te le D u m ei d e S ta t a Federa ţie i R use , G hennad i S e lezn io v , a d e c la ra t, ieri, c ă ţa ra sa " v o te a z ă c u a m b e le m îin i p e n tru in te g ra re a R om ân ie i în U n iu n e a E u ro p e a n ă ” . în cadrul un e i în tre v e d e r i a v u te c u p r e ş e d in te le S e n a tu lu i, M ircea Io n escu -Q iu n tu s, S e lezn io v a ap recia t că efo tu rile R o m ân ie i "p e n tm in teg rarea în N A T O sîn t inutile , d eo arece N A T O este un o rgan ism care a r fi tre b u it să d isp a ră o d a tă cu P actu l d o la V arşov ia” . R e fe rin d u -se Ia a legerea lui A drian

S e v e r in în fu n c ţia d e p re şe d in te a l A d u n ării . P a r la m e n ta re a O S C E , S e le z n io v a sp u s c â a ş te a p tă ca a c e s ta s ă in i ţ ie z e a c ţ iu n i p e n tru în tă rirea relaţiilo r d e c o lab o ra re în tre ce le două ţări. P reşed in te le D u m ei de S ta t a m a i declarat că tra ta tu l d intre R o m ân ia şi R u s ia v a fi sem nat " im ed ia t ce v a ap ărea u n tex t acce p ta b il p en tm a m b ele părţi” . A lte su b ie c te ab o rd a te în tim pul în trevederii a fost sis tem ul p a rla m e n ta r b icam eral şi im u n ita tea p arlam en tară .

COMUNICATM e m b rii F .E .R . s în t

invitaţi la sediul din C luj- N apoca, str. Universităţii nr. 2 ap. 3, în zilele de luni şi m iercuri ale lunilor iulie şi au g u st, în tre o rele 18,0Q- 2 0 ,0 0 , p e n tru a-şi r id ic a le g i t im a ţ i ile de m e m h p i. F iecare m em bru Va ad§8fe două fotografii m ărim ea 2x3 cm .

P re şe d in te le F E R C lu j

Dreptul de a ucide!?

R ecent z iarele anunţau cu g răbire o ştire de senzaţie: un c o n d am n at la închisoare pe v ia ţă pentru c rim ă (se pare p e n t r u 2 c r im e !) , a f la t în Penitenciarul Jilava, a comis a 3-a crimă!! EI şi-a ucis un co leg de deten ţie (şi acesta c o n d a m n a t p e v ia ţă şi tot p e n tru c rim ă!) cu un cuţit a r t iz a n a l , în t im p u l unei p l im b ă r i . T o tu l a decurs fu lgerător şi nim eni nu a putut ev ita crim a. L a noi, un ins poate ucide cît pofteşte şi pe c in e vrea: p ed eap sa e doar în c h iso a re p e v ia ţă . E l nu poate fi condam nat la moarte, p en tru câ această pedeapsă a fost abolită la noi de politicieni

j a ln i c i , fă ră r a ţ iu n e şi dem nifate, care se ploconesc în patru labe în faţa Vestului. O m ăsură stupidă, inumană, de n atu ră să stim uleze crima în loc s-o îngrădească, s-o evite. S au m ăcar s-o lim iteze. Cu a s ta am d e m o n s tra t n o i că s în te m şi c î t s în te m de dem ocraţi şi cum sînt asigurate la noi drepturile fundamentale a le omului! O idioţenie fără m argin i...

• S ă ne în ţe leg em : nu sînt p en tru reprim area în serie a c r im in a li lo r . S în t p e n tru p e d e p s e d re p te , se v e re , pe m ăsura infracţiunilor săvîrşite. P edeapsa cu m oartea ar f i,o dublă protecţie - oricît a r părea de stranie afirm aţia - şi pentm potenţialul crim inal de m îine şi p en tru p o sib ila v ictim ă!! D acă am avea cîteva execuţii p e an , sîn t co n v in s că s-ar r e d u c e n u m ă ru l c r im e lo r , tîlhăriilor şi ja fu rilo r ordinare. A şa, crim inalul se ştie apărat d e lege, de sta t, de justiţie , c h ia r dacă ucid e fie şi m ai m u lţ i se m en i. Ia r d e te n ţia infractorului costă bani mulţi (v re o 2 sau 3 m ilio a n e d c in d iv id ! ) , m în c a re , p a z ă , m edicam ente, plus televiziune în culori şi alte bazaconii. Mii sau sute de mii de pensionari, s a u şo m e ri sa u m u n c ito r i c in s t i ţ i p r im e sc le fu r i sa u pensii de cîteva su te de mii de lei, căci nu sînt bani.

P entm crim inali sînt, câ aşa v r e a şi a şa n e p o ru n c e ş te V estul. Sîntem m ai atenţi, mai re sp ec tu o ş i, m ai g r iju lii cu infractorii periculoşi, decît cu oam enii care au m uncit cinstit p en tm ei şi p en tm ţară. Iată d e ce a f irm -c ă p o li t ic ie n ii n o ş tr i fac p e p la c d o a r V e s tu lu i ş i- ş i b a t j o c d e propriu l popor.

Şi încă un argum ent. A cum c în d c a z u r i le d e p e d o f i l ie să lbatică ne îngrozesc zi de zi şi sute de copii suferă şi sîn t m u t i la ţ i m o ra l şi f iz ic , le g iu i to r i i au a p r o b a t 'hom osexualism ul şi au şte rs a r tic o le le in crim in a to rii d in C odul Penal. E ra oare cel m ai po triv it m om ent?

N o i'n u m ergem dem ni spre V est, ci ne tîrîm în genunchi ca n işte jigodii, n u ştim trăi fără a avea străpîni, care să ne m în e cu b ic iu l p o l i t ic , financiari valutar - acolo und e v o r ei! La noi d rep tu l d e a u c id e treb u ie g a ra n ta t p r in C onstitu ţie!?

V io re l C A C O V E A N U

I •t' A i C l ar putea fi

j reclama dumneavoastră

1 7 9 7 - A în c e ta t d in v ia ţă p o e tu l le n ă c h iţă

V ă c ă r e s c u .

P a ra d o x u l în e p ig ra m ăFLORIN V A SILIU . U niversu l

o a r a d o x u r i lo r . Buc.,,Ed. Eficient, 1999, “o lucrare originală de. real interes pentru marele public”, care reprezintă o “lectură incitantă a

paradoxului tot mai prezent în spectacolul vieţii una din dimensiunile esenţiale ale sufletului

(citate de pe coperta IV).Titlul de mai sus este cel al capitolului 16

dintr-o lucrare, susţinută de o bibliografie cuprinzînd 415 cărţi din literatura universală şi română, volumul prezentat (parţial) finalizînd c u r s u l predat studenţilor filologi ai Universităţii

pe uman

lui Florin Vasiliu, apărute în SUA (1994) şi în România (1998). Capitolul care ne interesează

• (avînd în bibliografie şi volumul “Satiricon. 2”, culegere de loan Pop, Eugen Pop şi Marian Popescu) porneşte de la articolul lui Şerban Cioculescu “Epigrama gen minor?” din revista România literară, nr. 3/1985 şi autorul contestă - aserţiunile lui George Călinescu (“un strănut literar”) şi Al. Pini (“N-am luat niciodată drept literatură epigrama”).

Arătîndu-ne cum îşi definesc epigramist» epigrama, Florin Vasiliu citează şi doi regretaţi

din Oradea pe baza a două lucrări anterioare ale clujeni - Pavel Bellu (“Din sfera mea de liniştesuavă,/întors din ceţuri viorii şivis,/A m preschim bat o lacrimă-n otravă/Şi v-o ofer - cînd spadă, cînd surîs”) şi Vasile - Langa (“Catren sprinţar, stfăin mîniei,/0-mpunsătură de tăun/ Ascunsă-n şarja ironiei/Sub coda-i rnîndră de păun”), iar în final, pentru epigrame bazate p e , paradoxuri citează alţi cinci “satiriconişti” din urbea noastră - E ugen Albu (“Iubirea e nemuritoare/Smerit în faţa ei mă-nchin,/Dar mă întreb cum poate oare/Să dăinuie aşa puţin?” - Paradox), Ion Bindea (“Vîntul îmi şopteşte-n faţă/ Fluturînd pe-a sa aripâ/”Trebuie să arzi o viaţă/Ca să străluceşti o clipă” - G lorie), T ra ia n Marcu (“Mi-e soţul dus întreaga lunâ/A bia stăm trei zile împreună/ - Vai, eu m-aş plictisi să mor/ - De ce? Trei zile trec uşor...” - Muncă de teren), A lexandru S tănescu (“îmi îngheţase mîna gerul/Şi dorind sâ mi-o dezgheţ,/A uzii caloriferul:/”Vai, ce mînă cald- aveţi!” - Paradox termic) şi T eofil Voinescu A m adcus (“Tot alintîndu-1 “scumpul m eu”/Pe seama lui tot cheltuieşte/Fiind convinsă, că mereu/Doar scumpu-i cel ce păgubeşte” - După proverbe).

loan POP

Cum să înţelegem muzica- 6 4 -

în aspectele evolutive ăle muzicii de la începutul secolului XX un rol deosebit în geneza creaţiei pentru menţinerea comunicării prin arta sunetelor l-a avut echilibrul dintre simţire şi gîndire. Cu alte cuvinte, între intuiţie şi raţiune. Această relaţie a dat în actul creator fie prioritatea în simţire, fie în gîndire sub influenţa factorilor ştiinţifici. De la caracterul prioritar al acestor dpuă resurse de pornire creatoare, com poziţia muzicală a generat două mari planuri de elaborare fonică: planul p e rc ep tu a l sau senzorial şi p lan u l rep rez en ta ţio n a l sau intelectual. Afirmaţia derivă din ideea câ există cu siguranţă un simţ al spaţiului, iar imaginaţia creatorului de artă, ca expresie a făuririi simbolurilor artistice, este fundamental diferită în cele două planuri menţionate. Cu toată m odernitatea compoziţiilor lui Stravinski (născut în 1882), Bela B artok (1881-1945), George E nescu (1881- 1955), P au l H indem ith (1895-1963), A rth u r H onegger (1892-1955), Scrghei Prokofiev (1891- 1953), A lfredo C asella (1883-1947), Leos Janacek (1854-1928), D im itri Şostacovici (născut în 1906), creaţiile acestor mari artişti, statuaţi în istoria muzicii universale, realizează o tainică fuziune între formele muzicii tradiţionale şi ethosul novator al simţirii

contem porane. A ceşti compozitori aduc în creaţiile lor multe elemente noi în structurile melodice, armonice, polifonice, ritmice, dînd o trăsătură viabilă stilisticii noi a timpului. Nu sînt excluse din sfera m uzicii efectele sensibile şi trainice de ethOs popular care se manifestă

'cu noi şi variate configuraţii spirituale. O faţetă specifică a acestor creaţii accesibile melo­manilor prin “continuum-ul” artistic ce-1 prom ovează se conturează prin includerea în formele trad iţionale , m ult inovate, a unui melos cu vibraţii sensibil m oderne. G eorge Enescu compune în anul 1897 “Suita în stil vechi” opus 3, în care găsim părţi in titu la te Preludiu, Fugă etc; A lbert Roussel (1869-1937) dă la iveală “Suita opus 14” pentru pian, cu părţi denumite ca în creaţia barocă - P reludiu, Bouree, S iciliană Rondo. Reînvierea pe alte planuri a form elor trad iţionale se ac'centuează prin lucrări ca “Variaţiuni şi Fugă” pe o temă de G. Ph. Telem ann (compozitor ce a trăit între anii 1681-1767) de M ax R eger (1873-1916) sau o altă lucrare de acelaşi com pozitor, “Variaţiuni şi Fugă pe o temă de - M ozart” opus 132. R econsiderarea inovată a formelor mai vechi se manifestă cu succes în unele piese de S. Prokofiev ca, de exemplu, în “Simfonia clasică”, lucrare cu alură sonor uşor haydnianâ.

Aceste compoziţii şi altele din spaţiu] pe care l-an denumit perceptual-senzorial, organi­zează m aterialul sonor al

' creaţiilor într-o desfăşurare su fic ien t de firească a frumosului muzical, astfel îneît să poată fi conectat la fondul p e rcep tiv al se n sib ilită ţii aud ito rilo r. Secretul succesului acestor compozitori stă în raportul ce există între structurile sonore legic o rgan izate , care amintesc de unele aspecte de forme tradiţionale, mai mult sau mai puţin tipizate în timp, şi acţiunea şi mai ales funcţiunea expresiv- com unicativă a m uzicii create. Pe aceste coordonate v iab ile a desch is noi o rizon tu ri în m uzica sim fonică noul stil orchestral, evident în unele lucrări din perioada rusă' a com pozito ru lu i Ig o r Stravinski, ca de exemplu: “Petruşka”, Suita simfonică “Pasărea de foc”, şi chiar piesa simfonică “Sărbătoarea primăverii”. Pe acest temei, starea expresiv comunicativă nu este deloc perturbată de spaţiul modal al pieselor, dc' energia tulburătoare şi de multe ori explozivă a muzicii care, to tuşi, aduce multe inovaţii în structura sonorităţilor. Aceasta pentru că experien ţa auditivă a melomanilor poate da reacţii şi răspunsuri combinate pe un registru sensibil suficient de întins. Criteriul cel mai im portan t al fiinţării comunicării artistice csţc şi as tăz i în v iitoarea artei contemporane, sensibilitatea umană mereu în evoluţie.

(Va urma)Emiliu DRAGEA

OINTECELE CLUJULUI, CÎNTECELE ANEI POP CORONDAN

, « K Mt e

în organizarea Fundaţiei Mitropolit Andrei Şaguna, joi, 13 iulie a.c., Ia ora 18, va avea loc la Casa de Cultură “George Coşbuc” din m unicipiul Dej spectacolul omagial Cîntecele Clujului, dedicat îndrăgitei interprete de muzică populară ANA POP CORONDAN. în

preajma zilei sale de naştere dorim să fim primii care să-i spunem LA MULŢI ANI! cîntăreţei care a devenit, în timp, un simbol al muzicii populare româneşti, apreciată deopotrivă de spectatorii din sălile de concert, ca şi de radioascultătorii postului naţional, de ale cărui începuturi se leagă şi debutul concitadinei noastre. Şi îi mai spunem LA MULŢI ANI! şi pentra că, de peste 35 de ani este o cititoare fidelă a ziarului nostru, motiv pentru care îi mulţumim că ne este aproape, asigurînd-o ,de întreaga noastră consideraţie.

La Tele Europa-Nova emisiunea:

“R f i m an ech in - m ira ju l f in e r e î i f

După 1990, meseria de manechin se lansează şi la noi în ţară, oferind tinerilor români şansa unei cariere strălucite şi de viitor, atît în ţară, cît

şi în străinătate. Pe lîngă cei consacraţi se remarcă adolescenţi deosebit de talentaţi, care pot concura oriunde în lume cu profesioniştii în domeniu. Urmărind emisiunea “Daniela, prietena ta”, veţi avea ocazia sâ intraţi în direct cu manechinul Septimiu Măscăşan, director la Agenţia de manechine “Step by step”. Emisiunea va avea loc v ineri, 14 iu lie a.c., la o ra 18, cînd realizatoarea Daniela Dumbravă vă aşteaptă şi vă asigură că nu veţi regreta.

Premieră la Teatrul de Păpuşi “PUCK” «* *

T ea fA t/f-0 iW J S i

Jo i, 13 iulie a.c., secţia maghiară a Teatrului de Păpuşi “PUCK” din Cluj-Napoca va prezenta premiera spectacolului cu piesa DRACUL SĂRAC de Tamâsi Âron. Regia este semnată de V arga Ibo lya,

/ U C K scenografia: E pam inonda -------- Tiotiu; compozitor: Lâszloffy

Zsolt. în distribuţie: Csorfăn Mârton, B. Bothos Julia, Koto Aron, Urmânczi Jen5, Felmeri C ecilia, M ozes A ndrâs, Z soldos A lpâr. Spectacolul va. avea loc cu începere de la ora 17, în sala Liceului Apâczai din Cluj-Napoca. Intrarea este liberă.

Nou program Ia Biblioteca Judeţeană “0. Goga”

BJC ne anunţă că a fost suspendată activitatea Filialei Gheorgheni a B ibliotecii Judeţene “Octavian Goga”. în perioada iulie-august 2000, Sala de lectură şi Mediateca de pe str. M. Kogălniceanu

•

funcţionează potrivit următorului program: luni - vineri: 10-18; sîmbătă: 9-16; duminică: închis.

C u rs d e m ă ie s tr ieîn vederea perfecţionării şi

aprofundării repertoriului pentru.cea de a V-a ediţie a Concursului Internaţional de C an to N IC O LA E BRETAN, programat să se desfăşoare în toamna acestui

an la Academia de Muzică “Gh. Dima”, domnii prof. Univ. Alexandru Fărcaş şi prof. univ. Ştefan Ronai oferă consultaţii privind stilistica interpretativă şi caracterologică a lucrărilor impuse. Cursul se va desfăşura în perioada 15-30 august a.c. Taxa de participare de 100.000 lei se achită la casieria Academiei de Muzică “Gh. Dima”, fondul constituit urmînd a fi folosit pentru.acoperirea cheltuielilor de protocol ocazionate de concursul propriu-zis.

Club de vacantă la C.C.F.

R e am in tim celor interesaţi că la Centrul C u l t u r a l Francez dirn

C E N T R E C U L T U R E L F R A N C A I S CLUJ-NAPOCA

Cluj-Napoca va funcţiona, pînă la sfirşitul lunii iulie, Clubul de vacanţă destinat copiilor între 5 şi 16 ani. Activităţile se desfăşoară de luni pînă vineri, între orele 9-13, scopul acestora fiind acela de a utiliza limba franceză în cadrul unor ateliere de creativitate. în prima săptămînă de activitate, copiii mai mari au realizat o primă ediţie a ziarului de vacanţă, intitulat “Canicule”, iar cei mici un spectacol de marionete. Copiii

care doresc să fie actori, ziarişti, reporteri sau interpreţi sînt invitaţi să se înscrie la CLUBUL DE VACANŢĂ al Centrului Cultural Francez. Informaţii la numărul de telefon 19-85-51, între orele 9-13 şi 14-17.

L*. C04*CCa £/O rchestra de cam eră a F ilarm onicii

“Transilvania” prezintă vineri, 14 iulie a.c., la o ra 19, în Biserica “Sf. Mihail”, un concert care îl va avea la pupitru pe A lbert M arkos, iar ca solistă pe Zita M agyari, în program: I. S. Barber - Adagio; E. Terenyi - Concertul pentru orgă şi orchestră de coarde; W.A. Mozart - Sonata pentru orgă şi orchestră de coarde; W.A. Mozart - Divertisment în re major. -

în aşteptarea artiştilor elveţieni

Melomanii din oraşul Gherla nu au deloc o vară liniştită. Dacă în alţi ani lunile de vară nu _ au oferit prea multe surprize amatorilor de muzică din mica urbe de pe Someş, în această perioadă viaţa artistică pulsează şi pentru ei. Şi asta datorită Corului mixt al oraşului Gherla. Sub conducerea dirijorului prof. V aier Perşa, repetiţiile nu s-au sistat nici în timpul vacanţei de vară. Dimpotrivă, în curînd, corul gherlean va primi oaspeţi dragi: este vorba de un grup de artişti elveţieni, care acum doi ani au mai vizitat localitatea transilvană. Ei vor susţine un concert cu participarea Corului mixt al oraşului Gherla. De asemenea, va avea loc şi un concert de orgă în impozanta Biserică Armeano-Catolică din localitate. SZ. Cs.

Rubrică realizată de M. BOCU

- g \ 1 C 1 ar p u tea f i ­lă Fec/ama dumneavoastră

n u , ... 1 9 0 4 ' S - a născu t poetul P a b lo N e ru d a , la u re a t al Prem iului

N obe! în anu l 1971-

m iercu ri, 12 iulie

Populaţia României s-a redus, în ultimii zece ani, cu peste 750 de mii de persoane

P o p u la ţia R om ân ie i s -a redu s, s p e c i f i c e fa tă d e ' - • - " ’ u -j -»-*-- - j ■. . . . . .t „ ; . . . - - - . : v c - u c — , • - * m orbidităţii cauzate d e este m ai n d ira ts He rwctA 4™.;P o p u la ţ ia R o m ân ie i s -a red u s ,

în u l t im ii z e c e an i, c u p e s te 7 5 0 d e m i i d e p e r s o a n e , i a r d in c a u z a îm b â tr în ir i i d e m o g ra f ic e ,

. in m a i p u ţ in d e d o u ă d e c e n ii , f i e c a r e a l c in c ile a lo c u i to r a l t ă r i i v a i n t r a în c a t e g o r i a \ i r s t n i c i l o r , c o m u n ic ă C o m is ia N a ţ i o n a l ă p e n t r u S t a t i s t i c ă ( C N S ) .

La 1 ianuarie 2000, populaţia României era de 22.455 de mii de locuitori, dintre care 10.980 de mii bărbaţi (48,9 la sută) şi11.475 de mii femei (51,12 Ia su tă). Pînă în anul 2020 se e s tim e a z ă că popu la ţia R om âniei va scădea cu 1,8 m ilioane de persoane, acest fenomen fiind mai moderat pînă in 2010 şi mai accentuat spre sfîrşitul perioadei.

E fe c te le p rocesu lu i de im b â tr în irc a po p u la ţie i, determ inat, în p rincipal, de scăderea natalităţii şi dc o mortalitate relativ ridicată, vor fi simţite după anul 2005. cînd în populaţia în vîrstă aptă de m uncă vor intra generaţiile reduse num eric după 1989. Populaţia “virstei a treia” (4.2 milioane), în continuă creştere n u m erică , este o ca teg o ric socială vulnerabilă, cu probleme

specifice ce le la lte sociale.

Principalele cauze care au determ inat scăderea, an de an, a numărului de născuţi vii sînt: libertatea cuplurilor de a decide asupra numărului de copii doriţi, costurile economice şi sociale ridicate suportate de populaţie în perioada de tranziţie , criza |£ locuinţelor şi condiţiile Ţ deoseb it de d ific ile jţ. p en tru posib ilită ţile t Ă unui tînăr care îşi £ ^ do reşte întem eierea ţ ’t- ' unei fam ilii, .instabilitatea socială şi Ţ - şomajul. în perioada v - • 1995-1999, natalitatea a înregistrat cele mai scăzute valori din ultim ele decenii, fam iliile cu peste trei copii născuţi vii sînt din ce în ce mai puţine, procentul lor scăzind, în ultimii zece ani, de la 27,5 la sută la 17,8 la sută. Avortul rămîne în continuare principalul mijloc dc control şi reducere a dimensiunii familiei, deşi rata avorturilor a scăzut semnificativ

an^de an.în ultimii ani se observă o

creştere a numărului de copii • născuţi în afara căsătoriei, mai ales în mediul rural, de Ia 15 Ia sută în 1992, la 23 la sută în1999.

M ortalitatea generală a crescut, în perioada 1990-1999, mai ales în mediul rural şi, cu deosebire, în rîndul bărbaţilor,

ca urmarei t ' k

directă a accesului mai dificil la asistenţa medicală, a nivfelului mai redus al educaţiei sanitare, ceea ce a determinat adîncirea diferenţei dintre medii.

Principalele cauze de deces sînt cele determinate de bolile aparatului c ircu lator şi de tumori. După 1993 se constată o creştere constantă a

morbidităţii cauzate de / sifilis, rujeolă şi

tuberculoză • la _ ^persoanele salariate,

precum şi la cele cu un nivel de instruire

ij scăzut.De asemenea, •

' România continuă să | deţină valorile cele fm a i ridicate “ din.

Europa în ceea ce priveşte!mortalitatea m aternă, deşi după

V , 1^89 s-au realizat * progrese mari în

’-ri această privinţă (în 1999 s-au înregistrat doar 42 de decese

J.JS materne la o mie de * g născuţi vii). Scăderea ' ! mortalităţii materne,

'ri| după 1990 s-a datorat legalizării avortului şi

planificării familiare.Nivelul mortalităţii infantile,-

deşi a în reg istrat cea maiscăzută valoare în decursul acestui secol, se menţine foarte ridicat, de aproximativ trei ori mai mare decît în ţările dezvoltate. Starea civilă, nivelul de instruire şi ocupaţia mamei influenţează direct nivelul mortalităţii infantile. Aceasta

este mai ridicată de peste două ori la la. copiii născuţi în afara căsătoriei.

Nivelul mortalităţii, deosebit de ridicat în primul an de viaţă şi la vîrstele adulte masculine, se reflectă în valorile speranţei de viaţă la naştere. Creşterea m ortalită ţii, după 1991, în special la vîrste adulte, a făcut ca speranţa de viaţă la naştere să scadă continuu în perioada 1990-1996. în perioada 1997-1999 durata medie a vieţii a fost de 69,7 ani, în uşoară creştere faţă de perioada 1996-1998 (69,2 ani). Populaţia feminină a avut, în perioada' 1997-1999, o durată medie de viaţă (73,7 ani) mai mare cu 7,6 ani faţă de cea masculină.

Structura populaţiei, după starea civilă, arăta, la 1 ianuarie2000 că mai mult de jumătate din populaţia ţării avea statutul de “căsătorit” - 53,1 la sută din populaţia masculină şi 50,8 la sută din cea feminină. Ponderea populaţiei masculine necăsătorite era superioară celei fem inine, dar ponderea populaţiei văduve feminine era de aproximativ şase ori mai mare decît cea a celei văduve masculine.

Limitarea salariilor a unităţile iconomice de stat cu datorii se va aplica începînd cu luna iulie

M inistrul Finanţelor, Deccbal Traian Rcmeş, a dcclawt, ieri, că Ordonanţa 58/ 2000, modificată prin Ordonanţa 117/2000, prin care salariile din peste o sută de unităţi economice dc stat sînt limitate în funcţie de nivelul arieratelor, va fi aplicată începînd cu luna iulie, efectele ei urmînd să se resimtă la lichidarea salarială plătită in august

Remeş a spus că Ministerul Finanţelor a avizat deja normele metodologice de aplicare a acesto r o rdonanţe, emise., de şapte ministere, plus normele emise de Ministerul Finanţelor pentru regiile din subordine. E la spus că urmează să avizeze, în cursul zilei de m arţi, normele emise de înca două: ministere. .

O rdonanţa 58/2000 a fost puternic contestată de sindicate, care au- protestat şi prin manifestaţii de stradă, după mai multe runde de negocieri cu Guvernul ajun- gîndu-se la m odificarea acesteia prin: Ordonanţa 117.

Prim a ordonanţă prevedea plafonarea salariilor la unităţile de stat cu pierderi şi modificarea contractelor de muncă în sensul respectării acestor constrângeri. A doua ordonanţă a păstrat doar o parte din limitările impuse asupra drepturilor salariale şi a lăsat la latitudinea adm inistraţiei eventuala modificare a contractelor de muncă. în

' schimb, cea de a doua ordonanţă a introdus posibilitatea extinderii constrîngerilor şi asupra altor unităţi economice de stat cu pierderi. ; ,

S tabilirea sa la riilo r în raport de productivitatea muncii şi de recuperarea arieratelor a fost una dintre condiţiile. FMI pentru prelungirea acordului stand-by cu R om ânia." '

Ministerul Apărării Naţionale va căuta fonduri pentru sprijinirea fabricilor din industria de apărare

Directorii şi sindicatele din cadrul Regiei A utonom e “ Arsenalul Armatei” au primit, ieri, noi asigurări că M inisterul Apărării Naţionale (MApN) încearcă să găsească fonduri pentru sprijinirea fabricilor din industria de apărare, a dec lara t Adrian Nania, secretarul general al Federaţiei “Unirea”.

S indicatele şiadministraţia din uzinele subordonate MApN au avut o în tîln ire cu ministrul A părării, SorinFrunzăverde, în (torsul căreia au analizat situaţia

f.

iapărută ca urmare a expirării perioadei de acordare a ajutorului de şomaj pentru angajaţii din domeniu trimişi acasă din lipsa comenzilor. Ministrul i-a asigurat pe sindicalişti că va face demersuri pentru ca Guvernul să găsească fonduri pentru a plăti şomajul tehnic şi pentru lunile mai şi iunie, pentru care s-au acumulat restanţe la plata indemnizaţiilor. Mai mult, Ministerul Apărării caută soluţii pentru ca salariaţii trimişi în şomaj tehnic să beneficieze de protecţie socială pînă. la sfîrşitul anului.

Potrivit lui Nania, pentru a plăti indemnizaţiile celor 5,000 ,de angajaţi civili ai “Arsenalului Armatei” aflaţi în şomaj tehnic, ar fi nevoie de aproximativ 20 de' miliarde de lei. La nivelul întregii industrii de apărare, suma se ridică la peste 130 de miliarde de lei.

MApN va încerca să identifice sursele de finanţare necesare pentru asigurarea comenzilor către uzinele din cadrul Regiei Autonome “Arsenalul Armatei” inclusiv prin contractarea unor credite externe. In momentul de faţă, raportat la posibilităţile de producţie, uzinele lucrează la unu la sută din capacitate, susţine liderul sindical, care a adăugat că doar un sfert din personalul RA “Arsenalul Armatei” se află în activitate,

ceilalţi fiind trimişi în şomaj tehnic.

O altă prom isiune a m inistrului Apărării se leagă de posibilitatea privatizării unor capacităţi de producţie de apărare din subordinea MApN. Liderul sindical este sceptic că acest lucru ar putea- fi realizat prea curînd, întrucît capacităţile respective fac parte dintr-o regie autonomă, . trebuie extemalizate, transformate în societăţi comerciale şi de-abia apoi ar putea fi vîndute. Prim -m inistrul Mugur Isărescu a solicitat

j f r ' , instituţiilor implicate sădescopere persoanele

responsabile de apariţia unor nereguli în actul normativ care prevedea numărul angajaţilor din industria de apărare care urmau să beneficieze, pentru o perioadă de 85 de zile, de plata şomajului tehnic, au declarat recent surse guvernamentale. Aceleaşi surse au arătat că în Guvern s-a stabilit în urmă cu cîteva luni ca numărul angajaţilor din industria de apărare care urmau să beneficieze de plata şomajului tehnic să fie de 28.500, dar că în anexele actului normativ publicat în Monitorul Oficial cifra înscrisă a- fost de 39.500. “Premierul Mugur Isărescu a solicitat, în aceste condiţii, verificarea situaţiei, a modului în care s-a ajuns la această cifra, precum şi descoperirea responsabililor de majorarea,numărului angajaţilor înscrişi pe listă”, au declarat sursele guvernamentale. Premierul Mugur Isărescu s-a întîlnit, vineri, cu reprezentanţi ai MApN, ai Ministerului de Interne, ai SRI, ai SIE, ai SPP, ai Ministerului Industriei _şi Comerţului, ai Ministerului de Finanţe şi ai FPS, pentru a analiza situaţia financiară dificilă cu care se confruntă instituţiile de apărare şi siguranţă naţională, din cauza bugetelor insuficiente.

1. S uperla tive geogra fice în lum e.- T e m p e r a tu r a m a x im ă în re g is tra tă în

oraşu l T ripo li (L ib ia ) + 5 8 °C- T e m p e ra tu ra m in im ă s ta ţiu n ea V o s to k

(A n tarc tica ) -88 °C în a n u l 1 960- P rec ip ita ţii m a x im e în C herraoun ji (In d ia )

1 2 .0 4 0 m m /m p a n u a l- P recip itaţii m in im e în loca lita tea P ira d o s

(C h ile ) - p r im a p lo a ie d u p ă 91 d e ani!- S tatu l ce l m a i m ic d in lum e V a tic a n (0 ,4 4

km p ). •- Ţ a ra cu c e a m ai d e n s ă populaţie - O la n d a

3 7 0 locuitori p e km p.- C a le a fe ra tă c e a m a i în a ltă L im a - O ro ia

(P e ru ) la 4 .8 1 5 m .' - A ş e z a re a c e a m a i în a ltă C h u p iq u in a ??

(C h ile ) la 5 .6 0 0 m alt.- Lacul c e l m a i a d în c din lum e - B a ika l

1 .7 4 2 m .C a n a lu l m aritim ce l m a i lung - S u e z 161

km .- R e c if lu n g d e c o ra li “M a re a b a r ie r ă ”

d e -a lungul c o a s te i n o rd -e s t A ustra lia , cc a . • 2 .3 0 0 km .

2. Superla tive geogra fice în Rom ânia- Lacul n a tu ra l ce l m a i m a re - R a z e lm ,

3 9 4 km p. „ _-- Lacul d e m u n te c e l m a i în tins - B U cura

(R e te z a t) 1 0 ,8 h a ,- Lacul g la c ia l c e l m a i a d în c - Z ă n o a g a

(R e te za t) 2 9 m .- S ta ţ iu n e a b a ln e a r ă c e a m a i în a ltă -

H a rg h ita 1 .3 5 0 m . •'- S ta ţiu n e a b a ln e a ră c e a m ai jo a s ă (fă ră

litoral) - L acu l s ă ra t 2 5 m alt.- S ta ţiu n e a cu c e ie m a i m ulte izv o a re -

O lăneşti (30 izv o a re ).- A rbori b ă trîn i p ă d u re a M o c e a r (M u re ş )

c c a .. 3 0 0 a rb o ri în tre 6 5 0 -7 0 0 ani.- C a le fe ra tă c u m u lte tune le B u m b e ş ti -

L ivezen i 3 8 tu n e le p e 3 0 km .- C a |e fe ra tă cu p o rţiu n e d reap tă B ucureşti-

Feteşti.- P rim a c a le fe ra tă constru ită B u c u reş ti-

G iurgiu 1 8 6 9 . ■- O ra ş u l ce l m a i în a lt - P re d e a l la 1 .1 0 0

m .- R îu lung în ţa ră *■ O lt 6 9 9 km .- P rim a p e ş te r ă d in ţa ră e le c tr if ic a tă -

“P eş te ra M u ie rii” (O lte n ia ).-. ■ ; . lo a n N . U re c h e ( IN U L

r i rn-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;.. tel/fax 19-73-04;

ŞUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

■■“ SC “ R E C O N V E R S IE şi V A L O R IF IC A R E A C T IV E “ SA şi SC “P ricew aterhousecoopers M anagem en ts C onsu ltans“ S R L - lichidatori ai B A N K CO O P-BG C P SA - bancă în falim ent - A genţia C lui, anunţă licitaţie la: _

- JUDECĂTORIA DEJ, în data de 14.07.2000,la executor judecătoresc, ora 10,00: A partam ent cu două camere şi dependinţe - D EJ, str. Luceafărului nr. 3, bl. P i, ap. 22, la preţul cel mai mare oferit.

- în localitatea SÂNCRAIUL ALMAŞULUI, în data de 19.07.2000, jud. Sălaj la fostul CAP, ora 11,00: Teren în suprafaţă de 12.270 mp, două grajduri pentru bovine şi o magazie de cereale, preţul de strigare este 890.236.490 lei; terenurile în suprafaţă totală de 5.700 m p şi o cabană cu garaj - preţul de strigare 108.105.578 lei; terenurile în suprafaţă totală de 4,700 mp ia preţul de strigare 5.769.728 lei - a 3-a licitaţie.

- TRIBUNALUL CLUJ, în data de 26.07.2000, camera 10, ora 10,00: Im obil - a te lier de producţie - Suatu de Jos, preţul de strigare 8.364.299.496 lei

Imobil - atelier de producţie - Suatu de Sus, preţul de strigare 1.379.288.876 lei

Imobil - atelier de producţie - Someşeni, preţul de strigare 956.689.672 lei, a 4-a licitaţie.

- TRIBUNALUL CLUJ, IN DATA DE 26.07.2000, camera 10, ora10.00 pentru:

Teren cu atelier din cărămidă pe fundaţie d in beton, acoperiş tip terasă cu 5 ateliere şi 2 'magazii, situat în localitatea Mihăieşti, corn. Sâmpaul, preţul de strigare 143.500.000 lei, a 3-a licitaţie.

- JUDECĂTORIA TURDA, în data de 28.07.2000, la executor judecătoresc, ora 10,00:

Apartament cu 4 camere, situat în Turda, str. Zambilelor, nr. 8, ap. 14; Apartament cu 3 camere, situat în Turda, str. Macilor, nr. 20, ap. 23; Apartament cu 2 camere, situat în Turda, str. Ştefan Cel Mare, nr. 20,

ap. 8;Apartament cu 2 camere situat în Turda, str. Zambilelor, nr. 6, ap. 49;

preţul de strigarp “preţul cel* mai mare-oferit“ .JUDECĂTORIA TURDA, în data de 28.07.2000, la executor

judecătoresc, ora 11,00;Autocamion IVECO MAGIRUS, nr. de înmatriculare: 15-CJ-2289; Autoutilitara FURGON OPEL, nr. de înmatriculare: CJ-03-VYR; preţul

de strigare “cel măi mare oferit".- în localitatea LUNA nr. 184, jud. Cluj, în data de 28.07.2000, ora

14.00 pentru:Maşină de spălat marca FOURLIS seria FTL 1034 automatică;Una combină muzicală model FW 335 seria MA 09804148964; preţul

de strigare “ cel mai mare oferit"RELAŢII LA TELEFON: 198857.__________ -____________ ,3973658,

e fectu ează transport internaţional de p ersoane p e ruta

ARAD-VERONA-ARADIn fo rm a ţii: ARAD: s tr . G -ra l D ragalina

Tel.; 0040+57+210.866 Fax; 0040+57+214,044

C L U J: s tr . H o rea , n r . 46, ap . 3 ■ - v Tel.: 0040+64+130.205

V ERO N A: via C A LA B R IA n r . 8 . Tel.: 0039+45+8901081 ,

Fax: 0039+45+8919168

P O R T A MOBILC L U ] - N A ' - P O C A

I m p o r t a t o r d i r e c t - V i n d e d i n s t o c -

0 Autom atizări pentruporţi incintă şi uşi de garaj

0 Uşi de garaj secţionate şi basculante - bariere de acces

p i

La

0 Consultanţă tehnică pentru autom atizare porţi incintă

CĂU'i'&M

Str. Maşiniştitor 174, tel: 064/136318 m obii: 094/773435, tel/fax: 064/432769

iS i f f i t a iS î i

U N IV E R SIT A T E A D E M E D IC IN A Ş I F A R M A C IE

„IU L IU H A Ţ IE G A N U ,, C L U J-N A P O C A

Str.E m il Isac nr.13Organizează licitaţie - Procedura concurs de oferteConform art. 3.4 ordin nr.784/13 aprilie 19981. PERSOANA JURIDICĂ. ACHIZITOARE: Universitatea

de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu“. ;2. ORGANIZATORUL LICITAŢIEI: Universitatea de

Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu“.3. OBIECTUL LICITAŢIEI: Elaborare proiect tehnic de

execuţie (instalaţii termice, sanitare, electrice, automatizare) pen tru CENTRALĂ TERM ICĂ aferen tă C ăm inelo r studenţeşti nr.l şi 6 Oservator.

4. SURSA DE FINANŢARE: Bugetul de Stat.5. TERMENUL LIMITĂ DE DEPUNERE A OFERTEI:;

24.07.2000, ora 9,00, la Registratura UMF Cluj-Napoca, str. Emil Isac nr.13.

6 . DESCHIDEREA OFERTELOR: 24.07. 2000,' ora 14,00, la sediul UMF Cluj-Napoca; str. Emil Isac nr.13.

7. CAIETUL DE SARCINI: Se poate obţine de la Serviciul tehnic, str. Marinescu nr.23, începînd cu data de 12.07.2000.

8 . LOCUL, UNDE ARE LOC D ESC HID EREA OFERTELOR: UMF Cluj-Napoca, str. Emil Isac nr.13.

9.INFORMAŢII SUPLIMENTARE: la Serviciul tehnic, str. Marinescu nr.23, telefon 064/196.332. ' (3974286;

S .C . " F E L E A C U L " S .A . C lu j, societate care produce şi comercializează produse zaharoase, cu sediul în str. ,H. Barbusse, nr. 44-46, tel. 437.817, organizează în data de 4 august, ora 9,

Concurs pentru ocuparea postului:

DIRECTOR COMERCIAL gCDCondiţii: - Studii superioare;

- Experienţă în vînzări produse alimentare;- Vîrsta maximă 45 de ani;- Permis conducere;- Cunoaşterea unei limbi străine.

Scrisoarea de intenţie, CV-ul, actul de studii, copia din carnetulde muncă a capitolului privind activitatea în muncă se vor depune la Biroul resurse umane pînă la data de 31 iulie..___________

Administratorul unic al SC TURDEANA SA cu sediul în Turda, str. 22 Decembrie 1989 nr.17, convoacă ADUNAREA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ A ACŢIONARILOR în data de 28 iulie 2000, ora 10,00, la sediul societăţii pentru toţi acţionarii înregistraţi în registrul acţionarilor la data de 25 iulie 2000, eu următoarea Ordine de zi:

1- Prezentarea situaţiei econornico-financiare a societăţii la 30.06.2000.

2. Raportul de gestiune al administratorului unic pentru perioada 1.01.2000-30.06.2000.

3. Raportul Comisiei de cenzori privind raportul de gestiune.4. Descărcarea de gestiune a administratorului unic şi a cenzorilor.5. Modificarea statutului privind structura acţionariatului,

atribuţiile Consiliului de Administraţie şi delegarea de competenţe.6. Alegerea membrilor Consiliului de Administraţie şi a Comisiei

de cenzori.• 7. Stabilirea cuantumului garanţiei şi a indemnizaţiei membrilor

Consiliului de Administraţie şi a cenzorilor.8. Diverse (organigrama).Acţionarii societăţii pot participa la 'AGEA direct sau prin

reprezentanţi desemnaţi în baza procurii speciale conform legii. în cazul în care nu se întruneşte cvorumul necesar, a doua adunare va avea loc în data de 29 iulie 2000, în acelaşi loc şi Ia aceeaşi oră. (5716802). Administrator unic, ing. Sorin Bichiş

Cluj-Napoca, str. Bucureşti 47 Tel.: 43.37.18,093-50.76.52

Vrogadro

Maşini de spălat:

CALORIFERE NOI la pret de SECOND-HAND

Chiuvete inox noi ia 685.000 lei(3795103)

C O N SILIU L JU D E Ţ E A N C L U J A N U N Ţ Ă ~

C O N CU RS în data de 26.07.2000, era 10,00, la sediul Consiliului Judeţean Cluj, B-dul 21 D ecem brie nr. 58, pentru ocuparea următoarelor posturi:

La Primăria Palatca: casier - perioadă determinată Condiţii:

- studii medii; •- vechim e în muncă m inim 3 ani;- domiciliul stabil pe, raza com unei. • &

La Primăria Frata: §. <7

inspector de specialitate - perioadă determinată '~Condiţii:

- studii superioare econom ice;- vechim e în specialitate financiară m inim 5 ani;- bărbat, vîrsta maximă 45 de ani -- de preferinţă domiciliul stabil pe raza com unei,

/referent (agent fiscal) - perioadă determinată Condiţii:- studii medii economice; -- vechim e în specialitate miniifl 3 ani;- bărbat, vîrsta maximă 45 de ani;- domiciliul stabil pe raza comunei.Dosarele se vor depune pînă în data de 24.07 .2000 la sediile

primăriilor menţionate, de unde se pot lua relaţii suplimentare.

Consiliul de Administraţie al S.C. CUG S.A. Cluj-Napoca convoacă Adunarea Generală E xtraord inară a Acţionarilor pentru data de 28.07.2000 orele 14,00 la sediul societăţii pe B-dul Muncii nr. 18, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la data de 17.07.2000. •

Ordinea de zi este următoarea:1. Raportul de gestiune al administraţiei societăţii pe sem. 1

al anului 2000 şi aprobarea Bilanţului contabil la 30.06.2000;2. Raportul Comisiei de cenzori privind Raportul de gestiune

pe sem. I 2000;3. Raportul cenzorului extern independent;4. Aprobarea organigramei pentru sem. II al anului 2000;5. Diverse.în caz de neîntrunire a cvorumului Adunarea se va ţine a

doua zi în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. p 9îm i)

S.C. PANEGRANO S.A. CLUJ Organizează concurs

în data de 26.07.2000, la sediul societăţii din Calea Baciului nr. 24, în vederea ocupării următoarelor posturi:

1. - un post economist în cadrul biroului financiar C ondiţii:- studii superioare de specialitate- vîrsta maximă 35 ani2. • un post economist în cadrul Biroului contabilitate Condiţii:- studii superioare de specialitate- vîrsta maximă 35 ani3. - un post economist pentru control financiar intern rCondiţii: <2- studii superioare de specialitate * fe- vîrsta maximă 40 ani —4. - un post informatician Condiţii:- studii superioare de specialitate- vîrsta maximă 35 ani5 . - un post agent de vînzare Condiţii:- studii medii- vîrsta maximă 30 ani (de preferinţă bărbat).CV-urile se depun la Secretariatul societăţii la adresa mai sus

menţionată pînă la data de 20.07.2000. Experienţa constituie un avantaj. Pentru informaţii suplimentare - tel. 435.148, 435.142.

j NOI NU AVEM NEVOIE DE RECLAMĂ... ;.. DE ACEEA... NICI NU NE FACEM.

f I

[ _ ^l^NJ-yjINERL 8-19; SÎMBĂTĂ: 9-14 şj

Str. Baba Novac 14, tel. 064-194.056

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul’ vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l 6. ÂDEVĂ

de ClujUL

(iiia n ro E îW M ^ n t r l i t t - tckfax 19-73-04-SUBREDACŢIA TURDA: lum-vineri 8-14; tel/fax 31-43 2V

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16 = marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.’

i'1

^ | J S A R T ra n s ilv a n ia Asigurare R easigurare SAm i n i m i angajează personal la Agenţia din C lui-Nanocan i v u i i ' i T i î i angajează personal la Agenţia din Cluj-Napoca

pentru posturile de in sp ector a sigu răr i şi c o n s ilie r asigu rări. Angajare inspectori: carte de m uncă şi salariu de încadrare de 7 .000 .000 le i condiţionat de un plan de v m ză n de 70 .000 .000 Iei sau contract PFA. Remunerare consilieri: com ision din vînzări.

E xperienţa în asigurări constitu ie un avantaj. Candidaţii interesaţi sînt rugaţi să trimită un C V şi o scrisoare de intenţie la adresa din C luj-N apoca, str. N . Titulescu, nr. 16, tel./fax 4 1 4 .0 6 2 sau E-m ail o ficce@ sar.ro . N um ai candidaţii selectaţi vor fi contactati.

(3973578)

7 e / 7 e i - fim pfcc lJ c t .* ’

P-ţa Tîmotei Gpariu nr.l 5/45 tel/fax: 064-190787,198802

e p u r a ţ ie : K 6II 500MHz 3D, YiaMVP3 10.550.000CPU, HDD 8.4GB, PII 466MHz(l 28Kcache), +SB 11.130.000

32MB DIMM, p || 566MHz, 64MB SDRÂM 12.925.000s“ f Hi 550MHz SECC2,64MB SDRAM 15.300.000

FDD 3.5", tastatură, imprimantă Canon BJC1000 1.600.000carcasă, mouse Kit Multimedia (CD Rom+SB+Boxe) 1.376.000

3 anigaranţie

CHITANŢE FISCALE, FACTURI, AVIZE, MONETARE

Şl ALTE IMPRIMATE FISCALEle p u te ţ i cu m p ă ra din

T cl7 fax lp6^19.68 :58

KOBEB-BOLflC prin COMPflMlfl BIBISUNiaREPREZENTANT|ZpNi|U|

uj-Napocă,* str^Sepl [imiuĂIbini t®ll6(ciaritGhc(irte l. 0 9 2 .3 2 7 3 3 9 ; 0 9 2 .4 6 0 0 3 9

EN-DETAIL LA PREŢURI DE EN-GROS* KOBER-ROLAC: vopsele pentru lemn si metal

in te rio r-ex te rio r, em a ilu ri, lacu ri (n itro , alchid ice, & G l C j o j poliuretanice), lac 'de parchet, grunduri, vopsele speciale]

aracet, vopsele lavabile pentru interior şi exterior.NOU: ECOLUX - vopsea ecologică pentru lemn,

. diluabilă cu apă (netoxică); T W x s «PERGO Oradea: perii, mături, pensule p

-It'i ^ • DECORA Germania: pensule gs • ALFA: coloranţi pentru zugrăveli

" şi o gamă complexă de: oxizi, chituri auto, diluanţi, produsă din plastic pentru întreţinerea şi curăţenia locuinţelor. ..

PRETURI FĂRĂ ADAOS COMERCIALI

P - t a U n i r i i 4 - 5 T e l / f a x : 0 6 4 - 4 3 0 . 4 2 3

RECO NDIŢIO NÂRI CARTUŞE IM P R IM A N T E

LASERJET

P R O C E R SAplasează îtt firm e SUA

electricieni, ing. electric. Experienţă şantier,

vîrsta 28-40 ani. Comision plătit SUA,

salariu 8-10 S, f ENGLEZA. 1

TclJFax: 068/217.625 095/065.741.

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC

ADMINISTRATIV ŞI DE SERVICII CLUJ-NAPOCA,

STR. EMILISACNr. 19 ANUNŢĂ

R E P R O G R A M A R E A CONCURSULUI PEN tRU OCUPAREA POSTURILOR VACANTE DE PROFESORI PENTRU DATA DE 16AUGUST2000. INFORMAŢII SUPLI­MENTARE LA TELEFON:19.20.81. (431.777)

(tnsu• D au în chirie spaţiu 2 cam ere 60 m p, cu birou, baie, în centru, acccs d in stradă, geam la stradă, telefon internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i)

• D au în chirie garsonieră confort I, în Zorilor, mobilată, aragaz, frigider, telefon . Tel. 430.423. (Ag.i)• .D a u în ch irie sp a ţiu 80 m p, supercentral, Piaţa Unirii etaj I, 2 c a m e re , b u c ă tă r ie , b a ie . T e l.430 .423 . (Ag.i)• V în d sau închiriez hală 780 mp, cu teren- de 5.000 m p, în Apahida, la strada Principală, finisată, cu 2 b iro u ri, cu toate fac ilită ţile , preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)

• D au în chirie garsonieră confort I, în M ânăştur, mobilată, 100 DM . Tel.430.423. (Ag.i)

• V în d casă 3 camere, str. M oţilor, 3 0 0 m p cu rte , s in g u r în c u r te , g eam u ri Ia stradă, fin isa tă . Tel.430.423. (Ag.i)

• C u m p ă r u rg e n t a p a r ta m e n t 2 c a m e re în G h e o rg h e n i, e ta j interm ediar. Tel. 430.432. (Ag.i)

• V în d casă 2 c a m e re , s tr . Povîm işulu i, suprafaţă totală 147 m p, singur în curte, acces maşină, necesită reparaţii, 200 m il.neg. Tel.430.423. (Ag.i)

• Cum păr urgent apartam ent 2 sau 3 cam ere, str.Aurel V laicu sau în M ărăşti central, e taj in term ediar. T el. 430.423. (A g.i)’• Dau în chirie urgent spaţiu pentm b iro u s u p e rc e n tra l , 2 c a m e re , bucătărie, baie, 3 geam uri la stradă, proaspăt zugrăvit, p re ţ neg. Tel.430.423. (Ag.i)

VINZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd teren la Făget. Tel. 058- 82-47-82.(1134409)

Aveţi probleme financiare?

Doriţi o soluţiew . /

rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

• V înd Circulă elveţiană mare, cu m otor de 5,5 kw, sau schimb cu Dacia (după 1980). Preţ 15 milioane

lei. Tel. 092-6 f-75-65. (996942)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ» _

• Schimb apartament 3 camere zo n a M ă n ă ştu r , cu 2 cam ere decom andate zona M ănăştur sau Grigorescu. Tel. 16-13-48 după ora 17 .(1134480)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartament 1

cameră confort sporit, nemobilat, str. Pata. Tel. 4146- 35 seara. (1134386)

fjjSti^Napocafriifl 6 Teleifoiî^/Faiţl9730

• D au în chirie apartament 2 cam ere în Gheorgheni. Tel. 15-73- 13 .(1134402)

• Dau în chirie garsonieră str. Pietroasa, nemobilată. Tel. 17-97-

50. (996901)

• Şcoala Postliceală Sanitară Cluj “Inochenţie Micu” organizează concurs de admitere în perioada 17-25.07.2000 pentru ocuparea a 25 locuri bugetate, NUMAI pe baza mediei de la bacalaureat. Profilul şcolii: asistanţăgenerală (nursing general). Forma de învăţâmmt: de zi, durata: 3 ani. Informaţii la tel. 19-95-25, sau la secretariatul şcolii, str. Moţilor nr. 26. (1134350)

• Societate franceză caută pentru muncă în Franţa: 1 . Chelneri-chelneriţe, şef sală restaurant, bucătari, cameriste.2. Informaticieni Internet. 3. Şoferi camion pentru Franţa şi Internaţional. Condiţii obligatorii; limba franceză citit-scris. Trimiteţi C. V. şi copie după certificat de calificare plus foto, la C. P. 606O. P. 9, Cluj-Napoca. (996933)

DIVERSE

• Vînd cabană Ia Colibiţa, jud. Bistriţa-Năsăud. Tel. 095- 60-01-73.(1134423)

• Vînd urgent apartament 4 camere, cu garaj, etaj 2, în Zorilor. Tel. 12-26-87 sau 094- 91-89-82. (1134453)

• Vînd garsonieră, zona Pata, preţ avantajos. Tel. 14-08-27. (996941)

• Vîn în Valea Drăganului nr. 406 casă în şatre foarte bună, cu grădină. Preţ 180 milioane negociabil. Tel. 059-15-37-22 sau 094-69-69-25 . (1134404)

• V înd u rg en t ap artam en t 2 cam ere, finisat, M ărăşti central, fără in te rm e d ia ri. P re ţu l 'p i e ţ e i , n e g o c ia b il . T e l. 4 1 -9 0 -6 4 .(1134472)

• Vînd apartament cu 4 camere,

în vilă, (bucătărie, cămară, terasă,

hol, pod, pivniţă, garaj, curte, baie,

W C serviciu) 136 mp, situat central în Turda, str. Castanilor nr. 4. Preţ

400 milioane lei, negociabil. Tel.

31-17-80 sau 31-20-70. (996860)

• Vînd garson ieră confort I,

Mănăştur, str. Tazlău nr. 9, ap. 66.

Preţ 120 milioane lei, negociabil. Fără intermediari, vizibil după ora

17.(996900)

• Vînd urgent casă + livadă, 30

ari, loc. Stana nr. 1, com. Almaşu,

ju d . Sălaj, p re ţ 90 m ilioane lei,

negociabil şi 4 ari fînaţ, teren foarte

bun pentm construcţii, în loc. Stana

G ară , p re ţ 30 m ilio a n e le i,

negociabil. Tel. 060-62-29-08 sau

094-96-9549. (996930)

• Vînd garsonieră confort I, str.

Parâng, 125 milioane lei, negociabil.

Tel. 094-26-05-96. (996953)

• V înd casă fam ilia lă , zona

Parcului Central. Tel. 19-93-07 între orele 16-18. (996954)

• V înd apartam ent 2 camere, confort 1, mobilat, com plet utilat.

Preţ 200 m ilioane lei. Tel. 19-54-

76; 092-92-39-24. (996958) ,

• Vînd Dacia 1304, fabricaţie 1996. Tel. 095-60-01-73. (1134422)

• Cum păr Dacia (unic proprietar). Tel. 17-72-82,092- 34-59-90. (1134485)• Vînd urgent parabolică şi Tv

color sta re bună. T el. 1 4 -6 5 4 2 .

(1134505)

> • SC “Elle Institut-Instruire Profesională în înfrumuseţare” SRL (fosta “Şcoală Erika”) anunţă începerea unui nou curs de iniţiere şi perfecţionare, din data de 15 iulie 2000, in meseriile: cosmetică, coafor, manichiură, pedichiură, unghii tehnice şi masaj. Informaţii şi înscrieri la tel. 19-66-29, sau str. Potaissa 7 şi tel. 44-60-02 sau* str. Aurel Vlaicu 13. (1134185)

• Curs înot copii. Tel. 18-34- 95. (1134436)

• Angajăm cu carte de muncă: zidar, electrician autoirzat, sculer-matriţer, lăcătuş, sudor. Informaţii la tel. 19-17-90. (1134504)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Marpan SRL Gherla a n u n ţă în cep e rea d e m e rsu r ilo r pentm obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “Brutărie” situat în GHerla, str. Gheorghe Şincai nr.4. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul A PM C lu j,' C a le a D o ro b a n ţilo r n r. 99.(1134496)

• C om panie am ericană caută co labora to ri. Tel. 095-42-60-94.(1134501)

• în conformitate cu Legea nr. 137 /1995 P e n te k - lo a n an u n ţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r p e n tru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “M ansardare locuinţă” situat în Cluj-Napoca str. Carpaţi 16. E v en tu a le le sesizări şi su g estii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul A PM Cluj, C a le a D o ro b a n ţilo r n r. 9 9 .(1134471)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. ___________miercuri, 12 iulie 200

• SC “Reconversie şi Valorificare Active” SA şi SC “ P r i c e w a t e r h o u s e Managements Consuitanş” SRL organziează licitaţie la sediul din Cluj-Napoca, str. Matei Corvin nr. 4, pentru vînzare, din dotare, mobilier de birou (mese, birouri, dulapuri din metal şi lemn, scaune etc. ). Licitaţia se organizează în zilele de marţi, miercuri, joi- orele 10-14, începînd cu data de 27 iulie 2000. Preţul de strigare: la valoarea de piaţă actualizată. Relaţii la tel. 19- 88-57, 19-42-99 int. 16.(1134502)

• Judecătoria Cluj-Napoca vinde la licitaţie, în data de 17.07.2000, ora 9, cam era 9, imobil situat în comuna Suatu nr. 226. (996935)

• Num iţii Balea Petru şi Farkas Maria cu domiciliul necunoscut sînt chem aţi în ca lita te de p îrîţi, în dosarul cu nr. 4491/2000 cu termen de judecată la 14.07.2000, ora 8,30 la sala 16, în proces cu Chaikh Sulaim an A bdul Basset, dosarul avînd ca obiect prestaţie tabulară,

J a Ju d e c ă to r ia C lu j-N ap o ca . (1134478)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, L ucaciu D oru anunţă în c e p e re a d e m e rsu rilo r p e n tru obţinerea âcordului de mediu pentru obiectivul “M agazie m ansardatâ” situat în comuna Floreşti, str. Avram lancu nr. 365, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la se d iu l A PM C lu j, C a le a Dorobanţilor nr. 99. (1134489)

• în conformitate cu. Legea nr. 137 /1995 , B u d e lo n e l an u n ţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r p en tru obţinerea acordului de mediu pentru o b ie c tiv u l “ L o cu in ţă fa m ilia lă D + P + M , fo să sep tică şi îm prejm uire” situat în localitatea Floreşti, Valea Boşorului, jud. Cluj. E v en tu a le le sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, C a le a D o ro b a n ţilo r . nr. 99. (1134492)

• In conformitate cu Legea nr.

137/1995, SC Toth Glas SRL anunţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r p en tru

obţinerea acordului de mediu pentru o b iec tiv u l “A m enajare m agazin geam uri” s itu a t în C luj-N apoca Calea M ănăştur nr. 70, Bl. E5, sc.

1, ap. 2. Eventualele sesizări şi sugestii num ai pentru factorii de

mediu se vor depune la sediul APM Cluj, C alea D orobanţilor nr. 99.(1134497)

• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, SC URSUS SA anunţă în c e p e re a d e m e rsu r ilo r p e n tru

obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: branşament apă-Depozit

G ilău situat în Gilău str. DN 1 f. n. , jud. Cluj. Eventualele sesizări şi

sugestii numai* pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM

C luj, C alea Dorobanţilor nr. 99.

(996939)

• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, SC Teritorial Impex SRL an u n ţă în c e p e re a d em ersu rilo r

p en tru ob ţin erea au torizaţiei de

m ediu pentru obiectivul: magazin alim entar situat în Cluj-Napoca str.

M agaziei 19. Eventualele sesizări şi

sugestii num ai pentru factorii de

m ediu se vor depune la sediul APM C luj, C alea Dorobanţilor nr. 99.

(996945)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Teritorial Im pex^R L an u n ţă în cep e rea d e m e rsu r ilo r p en tru ob ţinerea au to riza ţie i de m ediu pentru obiectivul: bar terasă situat în Cluj-Napoca str. Magaziei 19. Eventualele sesizări şi sugestii num ai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (996946)

• N um ita Barisay K atinka este citată la Judecătoria Cluj în dosar 4473/2000 în proces cu Hordoan şi Pop pentru prestaţie tabulară pe data de 13 iulie 2000,' ora 8. (996957)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Făt loan anunţă începerea d e m e rsu r ilo r p e n tru o b ţin e re a acordului de mediu pentru obiectivul locuinţă DS + P + IE în Dej, str. Mihai Viteazu nr. 93A. Eventualele sesizări şi sugestii num ai pentru factorii de mediu se vor depune Ia se d iu l A PM C lu j, C a le a Dorobanţilor nr. 99. (2372571)

• Numiţii Flister M aria, Flister Dumitru, Flister loan, Cirebe Iosif Creţi şi Orzei Teodor'cu domiciliul necunoscut sînt citaţi Ia Judecătoria Turda pentru data de 21 iulie 2000 în proces de ieşire din indiviziune în dosar civil 3010/2000. (3690020)

PIERDERI• Recompensă, pentru cine a

găsit: buletin de identitate, permis de conducere nou, talon Dacia 18 B 202, legitimaţia Metro, toate pe numele Cadiş Florica, str. Frunte Lată nr. 5, Bucureşti, sector 5. Tel. 064-19-35-64; 092-99-40-05.(1134500)

• Pierdut Cocker Spaniol, alb cu negru, în zona Sere Someşeni, răspunde la numele de Tachi. Găsitorului recompensă. Tel. 44-68-23. (996931)• Piodi Doiniţa Eugenia pierdut

carnet de sănătate. îl declar nul.(1134473)

• Pierdut carte de identitate auto cu seria nr. A-008772. O*declar nulă. (1134476)

L ăp u şan V a s ile p ie rd u t legitim aţie de serviciu. O declar nulă. (1134477)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe num ele Precup Mirela. O declar nulă. (1134479)

• Pierdut carnet de student pe numele Cengher Sorin. îl declar nul. (996937) '

• P ie rd u t a u to r iz a ţie defuncţionare nr. 23685.0 declar nulă.(996951)

• P ie rd u t a u to r iz a ţ ie defuncţionare nr. 27584. O declar nulă.(996952)

• Pierdut un aparat foto Smena, duminică seara, în troleibusul nr. 3. Găsitorului recompensă 100000 lei. Tel. 13-61-10. (996961)

DECESE COMEMORĂRI• Sîntem alături de colega

noastră Adriana Trifu în marea durere pricinuită de decesul tatălui său. Colegii din EXIM BANK Sucursala Cluj.(1134494)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o scurtă dar grea suferinţă, a scumpului nostru tată, socru şi bunic, col. (r) NICOLAE STOIAN. Înmormîntarea va avea loc în data de 13 iulie 2000, ora 14, la Câpela Cimititrului Central. Familia îndurerată. (996943)

• Cu adîncă durere aducem la cunoştinţă încetarea din viaţă, în ziua de 10 iulie 2000, după o scurtă şi grea suferinţă, a dragului nostru tată, socru, bunic, străbunic şi unchi, PICK GERHARD, fost funcţionar superior Ia “Industria Sîrmei”, în vîrstă de 92 ani. Înmormîntarea va avea loc în ziua de joi, 13 iulie 2000, ora 13, de la Capela Mare a Cimitirului Central. Familia îndurerată. (996940)

• Colectivul Laboratorului de Anatomie Patologică- Medicala III aduce un ultim omagiu celui care a fost dr. ANDREI BAN, iubit şef şi colaborator. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndoliate.(1134474)

• Un ultim omagiu dr. ANDREI BAN, Ia neaşteptata trecere în veşnicie. Iubit profesor, regrete eterne. Dr. Iuliana Dumitra. (1134475)

• Transmitem sincere condoleanţe familiei Dobocan loan în marea durere pricinuită de trecerea în veşnicie a soţiei şi mamei dragi, MARIANA DOBOCAN. Dumnezeu s-o odihenască în pace. Colegii de la SC Electromontaj Cluj SA. (1134481)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Dobocan loan în marea durere pricinuită de dispariţia celei care a fost MARIANA DOBOCAN. Sindicatul Electromontaj Cluj. (1134482)

• Sincere condoleanţe familiei Dobocan loan în aceste momente grele prin care trece. Familia - Petran Aurel.(1134483)

• Regretăm nespus trecerea în eternitate a distinsului comandant, mentor şicamarad, col. (r) STOIAN NICOLAE. Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul curat şi nobil. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familia col. (r) Catană.(1134484)

• Sincere condoleanţe domnului ing. loan Stoian şi familiei, la despărţirea de tatăl drag, distinsul colonel NICOLAE STOIAN. Colegii de Ia IPA CIFATT Cluj.(1134486)

• Sîntem alături de Puşa şi Nelu în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în eternitate a tatălui drag, colonel NICOLAE STOIAN. Dorina şi Dan Căpăţână.(1134487)

• Organizaţia Judeţeană Cluj a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere aduce cu mult respect ultimul omagiu camaradului nostru col. (r) STOIAN NICOLAE, ofiţer cu multă demnitate, de înaltă ţinută morală şi profesională. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în viaţa veşnică. (113449»)

• Un ultim omagiu doamnei asistente SANDA POPESCU, din partea colectivului Policlinicii de întreprindere. Sincere condoleanţe familiei.(1134495)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic, dr. BAN ANDREI, de 72 de ani. Nu te vom uita niciodată. Înmormîntarea va avea loc la Cimitirul Evreiesc, str. Şoimului nr. 1, în data de 13 iulie 2000, ora 11, unde vom primi şi condoleanţele. Familia îndurerată. (1134491)

• Un ultim omagiu Ia trecerea în veşnicie a distinsului doctor ANDREI BAN anatomo patolog, om de o deosebită valoare profesională şi aleasă omenie. Colectivul Clinicii Chirurgie V. (1134498)

• Profund îndurerat de dispariţia fulgerătoare a eminentului colaborator şi prieten dr. ANDREI BAN, aduc An pios omagiu şi sincere condoleanţe - familiei îndurerate. Nicolae Turdeanu. (1134499)

• Sîntem alături de vecina noastră Bocîrnea Valeria şi familia ei, acum, la dipariţia soţului drag. Dumnezeu să-l odihnească. Vecinii din str. Trotuşului bl. R l. (996926)

• Sincere condoleanţe d-lui Dobocan loan şi familiei şi întreaga noastră compasiune, la durerea pricinuită de moartea soţiei DOBOCAN MARIA. Familia Dobocan Iuliu. (996928)

• Sîntem alături de familia Dobocan în marea durere pricinuită de pierderea celei care a fost mamă şi soţie, MARIANA DOBOCAN. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei. Asociaţia de Locatari. (996929)

• Colectivul Clinicii III Medicală anunţă cu multă durere trecerea în nefiinţă a dr. ANDREI BAN, coleg preţuit pentru profesionalismul său, pentru dăruirea şi disponibilitatea sa. A fost un om deosebit. Dumnezeu să-l odihnească. Familiei sincere condoleanţe. (996932)

• Regret decesul colegei mele, MARIANA DOBOCAN. Sincere condoleanţe familiei. Anişoara Popşea. (996938)

• Sincere condoleanţe familiei pentru pierderea col. (r) NICOLAE STOIAN, camarad, vecin, om de o aleasă ţinută morală. Familia Tămaş. (996944)

> Sîntem alături de familia ing. Stoian loan în aceste clipe grele la pierderea tatălui drag. Familia Bârluţiu. (996947)

• Colectivul Clinicii Chirurgie IU, Cluj, îşi exprimă regretul şi în treaga sa compasiune la trecerea în eternitate a dr. ANDREI BAN. Odihnească-se în pace. (996948)

• Colectivul Laboratorului Central al Clinicilor Medicală III şi Chirurgie III, regretă pierderea ~ colegului şi prietenului dr. BAN ANDREI şi transm ite sincere condoleanţe familiei. (996949)

• Surprinşi şi profund în tristaţi de trecerea fulgerătoare în nefiinţă a colegului şi prietenului, lt. col. (r) RÂPA IOAN, îi aducem un ultim şi pios oamgiu. Familiei îndoliate îi exprimăm sincere condoleanţe. (996950)

• Cu durere mă despart de colega şi - prietena .mea, VERONICA. Odihnească-se în pace. Marina. (996959)

, • Profund îndureraţi de trecerea în veşnicie a celui mai bun camarad şi prieten col. (r). STOIAN NICOLAE, om de mare calitate şi onoare, îi aducem un pios omagiu, preţuire şi veşnică amintire, îndureratei familii sincere condoleanţe. Familia col. (r) Mircea Constantinescu. (996960)

• Sîntem alături de colega noastră Stoian Doina în aceste clipe grele. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de la SOFT 99. (996962)

• Se împlinesc şase luni de la trecerea în eternitate a doamnei profesor dr.GEORGETA LUPUŢIU. Comemorarea va avea loc vineri, 14 iulie 2000, ora 12, la biserica P iariştilor, str.Universităţii. Familia îndoliată.(1134452)

• Se împlinesc 6 luni de la pierderea tatălui şi soţului drag, MOLNAR SIMONETTI IOAN. Dumnezeu să te odihnească. Familia carc nu te va uita niciodată. (996934)

• Cu adîncă durere îl însoţim pe ultimul drum pe dragul nostru nepot şi verişor DASCĂL DANIEL. Vei trăi veşnic în sufletele noastre. Unchiul Niculiţă şi mătuşa Valeria; Livia cu fetele; Elena şi Ghiţă. (D.)

Citiţizilnic

• întristat la vestea dispariţiei dl dr. DORIN PORUŢIU, mă plec cu respect în faţa memoriei sale. Sincere condoleanţe familiei. Dr. Ghiran Ioniţă - Boston, SUA. (D.)

• Cu profundă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o scurtă şi grea suferinţă a dragei noastre mame, soacre şi bunici, văduva TAMAŞ VALERIA (a lui Nandor), la vîrstă dc 87 ani. Înmormîntarea va avea loc joi, 13 iulie 2000, ora 13, la cimitirul Crişan. Fiica Maria, ginerele loan, nepotul Tudor. Dumnezeu sâ o ierte. (D.)

• Regretăm nespus decesul bunicii VALERIA TĂMAŞ şi transmitem sincere condoleanţe prietenilor noştri Maria şi Ion lancu. Maria şi Niţâ Morar. (D.)

• Cu sufletul cernit de durere, fiul Gheorghe, nepoata Anamaria cu familia ne despărţim dc draga noastră TĂMAŞ VALERIA (din Borşa). Pc ultimul drum o vom conduce de la cimitirul Crişan joi, 13 iulie, Ia ora 13. Odihncascâ-st în pace. (D.)

* Ieri, 11 iulie, la ora opt fără un sfert, sufletul bun şi generos al bunei noastre soacre şi bunici TĂMAŞ VALERIA a părăsit trupul plin de suferinţă, înălţîndu-se la tatăl ceresc. Fie-i ţârîna uşoară. Nora Ilona, nepoţii Edita şi Radu cu familiile. (D.)

A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T ECE

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionaie

în presa locală şi centrală mai ysimplunu se poate!

ADEVĂRUL d e Cluj,str.Napoca nr,16, tel/fax: 064/19-73-04

A ic i ar putea fi reclama dumneavoastră E S c fe L u e

1 9 9 5 - Ministrul ro m ân al T ransporturilo r, A urel . N o v a c şi om ologul s a u turc, A ii S ev k i E re k ,-a u se m n a t, la B u c u re ş ti/P ro to c o lu l C om isie i m ix te

româno-turce în d o m e n iu l transporturilor.

Ministrul belgian de Externe l-a avertizat pe liderul austriac de extremă-dreapta în legătură cu declaraţiile sale antieuropene

M i n i c t r i l l K e l n i n n n l A 11 . • c<a . • .

d evăru l de CI

M in istru l belgian al A facerilo r Externe, Louis Michel, l-a calificat, luni. pe Joerg Haider, drept “guru” al G uvernului austriac, avertizîndu-1, totodată, în legătură cu declaraţiile sale antieuropene, informează AFP.. “Haider nu s-a retras în Carinthia. în realitate, el este «guru» din spatele Guvernului” austriac,~a afirmat Michel în in terviul acordat sâptâm înalului austriac “Format”.

Şeful diplomaţiei belgiene a adăugat câ d e c la ra ţiile an tieu ropene ale liderului austriac de extremă-dreapta vor fi examinate cu grijă de către cei

trei “înţelepţi ’ pe care îi va numi C urtea Europeană a D repturilor Omului.

în primul rînd, Haider a prezis preşedinţiei franceze a Uniunii Europene (UE) o “realizare zero” şi a am eninţat cu b locarea reform ei in stitu ţionale şi a p rocesu lu i de extindere a UE. “Cel puţin extinderea Europei spre Est nu se va face atît de curînd, pentru că noi, austriecii, nu vom coopera", a declarat, de curînd, Haider, în paginile unui ziar.

“S-ar putea ca ultimele ieşiri în public ale lui Haider să nu fie foarte

utile. Dacă el lansează ameninţări la adresa tratatului european de la Nisa, s-ar putea ca raportul (celor trei înţelepţi) să nit treacă acest lucru sub tăcere”, a apreciat Michel, care a adăugat că o eventuală tentativă a Iiii Haider de “a bloca extinderea UE ar putea să nu fie apreciată pozitiv”.

La summitul care va avea loc la Nisa, în decembrie, va fi ratificat" proiectul de reformă a instituţiilor europene astfel îneît să poată fi pregătită extinderea UE.

Cei 14 parteneri ai Austriei din cadrul UE au acceptat, la sfîrşitul lunii iunie, numirea, de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, a trei înţelepţi, cu misiunea de a întocmi un raport cu privire la modul în care Guvernul austriac îşi respectă angajamentele luate în cadrul UE, respectiv valorile comune ale Europei şi cel în care evoluează partidul de extremă-dreapta FPOe, care face parte din coaliţia aflată la guvernare în această tară.

Ehud Barak se aşteaptă la un document de compromis din partea americanilor, la Camp David

Preşedintele polonez a declarat că în relaţiile dintre Moscova şi Varşovia “a fost spahă gheaţa”

Preşedintele polonez, Aleksandr Kwasniewski, a declarat, în cadrul unei vizite în capitala rasă, că în relaţiile dintre Moscova şi Varşovia “a fost spartă gheaţa”, informează AFP.

“Acum urmează să restabilim încrederea”, a continuat Kwasniewski într-o conferinţă de presă, după întrevederea avută cu omologul său rus, Vladimir Puţin.

“Ideile noastre sînt foarte apropiate”, a subliniat Kwasniewski, care a dat asigurări că, de acum înainte, Guvernul polonez “va practica o politică de deschidere către Rusia”. “Bunele relaţii răspund intereselor Poloniei” , a declarat şeful - statului polonez, adăugind: “Dorim să ajungem la restabilirea nivelului schimburilor

comerciale .care, înainte de 1992, se ridicau la 1,5 miliarde de dolari pe an”.

Exporturile Poloniei în Rusia au scăzut cu 60% după criza financiară care a avut loc în Rusia în 1998, a mai precizat preşedintele Poloniei.

Preşedintele polonez a declarat căl-a invitat pe preşedintele rus, Vladimir Puţin, la Varşovia şi că acesta “a acceptat” invitaţia. Data vizitei va fi stabilită ulterior, dar ea nu va avea loc înainte de luna octombrie, a afirmat Kwasniewski.

Relaţiile dintre cele două ţări, dificile după destrămarea blocului comunist, au devenit şi mai tensionate după ce Polonia a aderat, în martie 1999, la Alianţa Nord-Atlantică.

Premierul israelian Ehud Barak a declarat, ieri, câ se aşteaptă la un document de compromis din partea americanilor. Ia summitul dc la Camp David, informează AFP. care citează postul de radio public israelian Kol Israel (Vocea Israelului).

Statele Unite vor prezenta, după toa te p robab ilită ţile , o serie de propuneri dc compromis, în zilele următoare, a declarat Barak în cadrul unui interviu acordat ziariştilor carc-1 însoţesc in Statele Unite. Potrivit premierului israelian, negocierile vor fi dificile, pentru că poziţiile americane sîn t mai apropiate de cele ale pa lestin ien ilo r, decit de" ale israclienilor.

Premierul a apreciat, în acelaşi timp, că încetarea din viaţă, luna trecută, a preşedintelui sirian, Hafez al-Assad, care era un critic la adresa autonomiei palestiniene, a îmbunătăţit “atmosfera in regiune” şi ar trebui să-i permită preşedintelui palestinian Yasser Arafat

să dispună de o mai largă libertate de m anevră în negocieri. Barak a dezvăluit faptul câ serviciile secrete israeliene au fost puse în stare de alertă şi cooperează cu serviciile de securitate palestiniene şi ale ţârilor arabe vecine, pentru a încerca să împiedice eventuale atentate în timpul summitului care va începe marţi.

La plecarea sa din Israel, Barak a făcut un apel către palestin ien i, cerindu-le să-şi înceteze ameninţările şi să accepte compromisuri dureroase, pentru a se putea semna un acord la Camp David. După părerea sa, “un eventual acord la acest summit va avea un preţ dureros pentru Israel, dar indispensabil”.

“ Ierusalim ul va răm îne sub suveranitatea noastră, unit, frontierele din 1967 (de dinainte de ocuparea teritoriilor palestiniene) vor trebui modificate, majoritatea coloniilor din ludeea-Samaria (Cisiordania) şi Fîşiâ Gaza vor locui în implantări aflate sub

suveranitatea noastră, nu va exista o armată străină la vest de Iordan, iar solu ţia la problem a refugiaţilor palestinieni nu va putea fi găsită pe teritoriul suveran israelian”, a explicat Barak, expunîndu-şi astfel, a tît viziunea despre viitorul regiunii, cît şi agenda de lucru de la acest summit. Cel d e -a l-tre ile a protagonist al summitului, preşedintele american Bill Clinton, a declarat, la rîndul său, ieri, că este încrezător în şansele de reuşită ale summitului de la Camp David,‘care începe marţi, salutînd curajul politic al prem ierului israelian şi al preşedintelui palestinian. Clinton a avut duminică seara o nouă reuniune de lucru, de aproximativ două ore, cu principalii săi colaboratori, pentru a trece în revistă toate problemele spinoase ale acestui summit, ultima sa speranţă pentru a-I face un răsunător succes diplomatic, care să-i încununeze preşedinţia.

Un responsabil al Serviciului Federal de Securitate din Volgograd a avertizat asupra riscului de

contaminare radioactivă a populaţiei din zonăUn responsabil al Serviciului Federal de Securitate (FSB, fost KGB) din

Volgograd (sudul Rusiei) a denunţat, luni, condiţiile proaste în .care sînt depozitate substanţe radioactive, avertizînd asupra riscului de contaminare a populaţiei din zonă, informează AFP. Deşeurile nucleare, provenite de la întreprinderile industriale locale, se află în prezent într-un depozit care nu a fost conceput în acest scop, la 100 de metri distanţă de o cisternă de apă care alimentează trei cartiere din Volgograd, a afirmat responsabilul, citat de ITAR- TASS, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. în ciuda nenumăratelor avertismente, nici autorităţile locale şi nici întreprinderile respective nu au luat măsuri adecvate, a declarat, în continuare, responsabilul FSB. Acesta a subliniat, totodată, că întreprinderile care lucrează cu materiale radioactive nu acordă atenţie modului în care le utilizează, reamintind că anul acesta în două rînduri au fost făcute cercetări pentru găsirea unor elemente radioactive care fuseseră furate. El nu a precizat însă dacă materialele respective au fost sau nu regăsite. Traficul cu substanţe radioactive a luat amploare în Rusia după destrămarea URSS, numeroase stocuri de astfel de materiale fiind, practic, abandonate.

Bachar al-Assad este noul preşedinte al Siriei, fiind ales cu peste 97 la sută dintre voturi

Bachar al-Assad a devenit cel de-al 16-lea preşedinte al Republicii Siriene, cu 97,29 la sută dintre voturi, la plebiscitul organizat luni, a anunţat, marţi, ministrul de Interne, Mohammad Harba, citat de AFP.

în cadrul unei conferinţe de presă retransmise în direct de postul de televiziune naţional, Harba a declarat că rata participării la vot a fost de 94,59 la sută.

Potrivit sursei citate, 8.931.623 dintre, cei 9.442.054 alegători înscrişi au participat la vot, pentru a-l desemna pe cel care va conduce ţara în următorii şapte ani.

Bachar al-Assad a fost desemnat de Parlament, la 27 iunie, drept candidat unic la Preşedinţie, după decesul tatălui său, Hafez al-Assad, la 10 iunie.

Ungaria va americane

U ngaria va primi, în luna septembrie, o ofertă de preţ din partea autorităţilor americane pen tru achiziţionarea unor avioane de luptă F-16 folosite, titrează cotid ianulNepszabadsag. ■ ;

M inisteru l A părării din Ungaria a semnat recent un contract cu DASA (Daimler- Chrysler Aerospace); pentru modernizarea cîtorva avioane de vînătoare MIG 29.

Am basadorul SUA la Budapesta, Peter Tufo criticat, în timpul unei vizite la baza aviatică de la Taszar (fostă bază sovietică, folosită de NATO în tipul conflictului din Bosnia) intenţia Guvernului de la Budapesta de a m oderniza

primi, In luna septembrie, o ofertă din partea autorităţilor pentru achiziţionarea unor avioane de Suptă F-16 folositeavioanele MIG-29. “Ungaria ar comite a imensă greşeală, dacă ar începe procesul de modernizare al avioanelor de luptă MIG-29, deoarece aceste aparate reprezintă o tehnică învechită. Aceste avioane nu vor putea participa la o manevră NATO nici după ce vor-, fi reparate şi, în plus, nu vor consolida cu nim ic poziţia Ungariei în structurile NATO" a spus Tufo. Ambasadorul a mai adăugat câ, peste puţin timp, de pe pistele bazelor aeriene din Ungaria se vor ridica în aer avioane de luptă F-16 sau poate chiar F-18, care vor aparţine flotilei aeriene maghiare.

R eferito r la afirm aţiile am basadorului, surse din

ministerul de Externe de la Budapesta au declarat că, Ungaria îşi îndeplineşte toate angajamentele faţă de NATO,' chiar şi în condiţiile în care modernizează avioane'de tip MIG 29. ;

Szabo Janos, ministrul ungar al Apărării a declarat, sîmbătă, (după semnarea contractului cu DASA), postului naţional de televiziune-MTVl, că nu există “o decizie finală în legătură cu modernizarea avioanelor MIG 29”. “Nu se ştie dacă Ministerul va dori să investească în acest proiect sau va fi vorba de un alt aparat de zbor.“ El a vorbit, în declaraţia de la televiziune, şi despre posibilitatea ca “un stat NATO11 sâ poată ceda

Ungariei cîteva avioane F-16.Cotidianul Nepszabadsag

deţine inform aţii conform cărora, MApN a primit deja m ai, multe ofertereferitoare la preluarea unor avioane F-.16 folosite. “Nu este imposibil ca aceste avioane să sosească în ţară, sub form ă de ajutor, fără plată. Dar şi aceste avioane, care nu .vor costa: nimic, vor necesita investiţii enorme. Ar fi nevoie de b reparaţie capitală, iar pentru aceste aparate vor fi necesari piloţi bine pregătiţi şi

'o altă infrastructură la

sol. Să nu uităm nici de armamentul necesar, total diferit de cel folosit pentru dotarea M IG-urilor. Unii analişti

militari afirmă că costul final va atinge 50 la sută din costul unui aparat nou-nouţ“, scrie Nepszabadsag.

BlStiisS

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră " ) O ) : i :

JIccTfrcţrai T c t 19.211.27

m -

BOLTA SEMICERCULUI CLUJEAN SE ÎNSENINEAZĂ?u rm a re d in p a g in a t

“A gressione” intră în acţiune

Şi iată că semnalele pozitive n-au întîrziat să apară. A fost mai întîi Societatea Hidro- Construcţia Ardealul, care s-a angajat să vireze lunar 20 de milioane lei în contul lui “U” şi, mai nou, “Agressione Group Romania” - unul dintre liderii naţionali pe piaţa hîrtiei. Care va avansa şaptelui universitar 360 de milioane anual, după cum ne-a informat ieri, în cadnil unei conferinţe de presă, dl Cosmin Pavel, unul dintre acţionarii frimei, promiţînd totodată antrenarea în sponsorizare şi a altor parteneri de afaceri. Şi asta fără a impune echipei- vreun obiectiv, singura “pretenţie” fiind - ca şi în cazul societăţii Hidro-Construcţia - prom ovarea imaginii prin inscripţionarea numelui firmei pe tricourile jucătorilor.

De precizat însă că cele 600 de milioane lei asigurate de cei

a

" - a: W . o ••H ' ' ... ‘ -

h s . ' 7 \ \ % ' % f * • l V A ' V , ‘ A

" T r e b u ie s ă s a lv ă m « U » -u l, p a r e s ă s p u n ă re p re z e n ta n tu l G ru p u lu i “A g re s s io n e ” , C o s m in P a v e l (d re a p ta ) c ă tre m u lt- în g r ijo ra ţii re p re z e n ta n ţi a i c lu b u lu i, p re ş e d in te le G h e o rg h e R o m a n ş i a n tre n o ru l R e m u s M o ld o v a n .

doi inim oşi susţinători nu acoperă nici jum ătate din necesarul echipei. Aşa că SOS-ul rămîne pe mai departe în vigoare. Şi vizează, în principal, Primăria, forţă care poate rezolva (prin intermedieri) cea mai importantă problemă a echipei: încadrarea jucătorilor cu Carte de muncă.

“U” se antrenează şi speră

Cu toate incertitudinile ce planează, încă, asupra echipei, aceasta îşi continuă, încrezătoare, pregătirile, derulate, zilnic, în Parcul "Iuliu Haţieganu". Nu lipsesc nici cei doi stranieri Tudor Toniţa şi Florin Baciu, cei care au semnat

pentru Arc de Point (Franţa), respectiv Ancona (Italia), dar care au revenit la Cluj şi continuă să se pregătească, pentru încă o perioadă, cu echipa-mumă. Despre care vrem să credem că îşi va putea continua activitatea în condiţii propice repetării performanţelor din ultimii doi ani. Rămînem pe recepţie!

CFR a rămas fără "locomotivă"!

După o vacanţă binemeritată în care fotbaliştii s-au destins fiecare pe unde a apucat (pe Litoral, la munte şi chiar în străinătate), zilele trecute a avut loc reunirea lotului CFR-ist. Pentru unii se pare câ vacanţa a luat sfîrşit. După cum foarte bine se ştie Adrian Coca, fostul tehnician al feroviarilor, a “dezertat şi a plecat la Turda. De pregătirea echipei se va ocupa deocamdată fostul secund Octavian Albu. Acesta va fi ajutat « de Cîrlan; fostul mare goal- kepeer se va ocupa şi de pregătirea portarilor. Conducerea clubului feroviar nu a nominalizat (încă) posibilii candidaţi la funcţia de antrenor principal. La' un moment dat a existat varianta Vasile Dobrău. Această variantă mai stă încă, se pare, pe tapet. Rămîne ca şi antrenorul în cauză să se decidă. în accepţiunea lui Albu venirea lui Dobrău ar fi cea mai indicată în acest moment. în

CibhicăiriniftiSwiiitMSSMl

Finalele naţionale de box de la Baia Mare. De luni, la Baia Mare a în c e p u t lu p ta p en tru tr ic o u r ile de cam p io n i naţionali la box - seniori.

C V I D I U B O B A R N A T

Toată spum a boxului amator rom ânesc se află în centrul

M aram ureşului unde, tim p de o săptămînă, peste 150 de p u g iliş ti vor lu p ta p en tru suprem aţia anului 2000. D e m enţionat că spre deosebire de anii trecuţi, în acest an nu s-au m ai d isputat fazele de zo n ă . A şa se e x p lic ă num ărul mare de participanţi la aceste finale.

Ca în fiecare an, favoriţii la cen tu rile tr ic o lo re s în t c o m p o n e n ţi i lo tu r i lo r naţionale sau olim pice care sîn t decişi să lase pu ţine speranţe out-side-rilor, dar s u rp r iz e le , - a p ro a p e în to td e a u n a , ş i-a u fă c u t apariţia, ele constituind sarea şi p ip e ru l în tr e c e r i lo r . B o x e r ii d e ja c o n s a c ra ţi pornesc ca favoriţi.

Printre aceştia se num ără cam pionii m ondiali: C rinu O lteanu , M arian şi D orel S im io n , ap o i A d ria n Diaconu, George Lungu şi

A D R I A N D IA C O N U .

Constantin Onofrei, care, se p a re , d e o c a m d a tă nu au contracandidaţi la categoriile lor.

M arii absen ţi ai acestei ediţii a N aţio n ale lo r sînt: Ovidiu B obâm aţ şi Claudiu Râşca (campioni “en-titre” şi co m p o n en ţi a i lo tu lu i olimpic pentru Sydney), sînt a c c id e n ta ţi , d a r v o r fi recupera ţi p în ă la m area întrecere ce va începe pe 15 septembrie. D ar pînă atunci vă rea m in tim d e ţin ă to r ii titlurilor naţionale:

C a te g o r ia 4 8 k g / s e m im u s c ă / B o g d a n D O B R E S C U / M e ta lu l Plopeni/

51 kg/ m uscă/ W aldem ar CUCEREANU/ D inam o/

54 k g / c o c o ş / C rin u OLTEANU/ D acia Piteşti/

57 k g / p a n ă / O v id iu B O B Â R N A T / F a ru l Constanţa/

60 k g /s e m iu ş o a r ă / George LUNGU/ D inam o/

63,5 kg / u şo a ră / V ictor PUIU/ O lim pia Călăraşi/

67 k g / s c m im i j lo c ic / L u c ian B U T E / D u n ă re a Galaţi/

71 k g / m ij lo c ie m ic ă / M arian SIM IO N / D inam o/

75 k g / m ijloc ie / A drian D IA C O N U / P ra h o v a Ploieşti/

81 kg / sem ig rea / Claudiu R Â Ş C O / B .C . L au m ec - Sighet/

91 k g / g r e a / Ş te fan DEDIU/ Steaua/

+91 k g / s u p e r g r e a / V a le n tin S Â V E S C U / Drobeta Tr. Severin/• L a a c es te fin a le boxul clujean va fi reprezentat de pugiliştii de la C,S.M . Cluj

si F O R Ţ AT H E R M O S T Â R - A S A ,

g e o r g e LUNGU

precum şi cei de la I. S. C îm pia T urzii. T uturor le dorim succes. Finalele vor avea loc sîm bătă înccpînd cu ora 16 în Sala Sporturilor din B a ia M are . Pe p a rc u rsu l săptâm înii pugilistice vom reveni cu alte am ănunte şi, b ine în ţe les, cu rezu lta te le înregistrate.

Coriolan IUGA

OFSflIP m... OFSAIDNu este cazul să “traducem” cuvîntul ofsaid. In contextul

cunoscutei infracţiuni de pe terenurile de fotbal, emisiunea de luni seara a Tele 7abc s-ar dori una care să evidenţieze abateri din lumea balonului rotund. Numai că în cele 120 de minute emisiunea a evadat din perimetrul noţiunii de ofsaid şi a rezullat un fel de “mixtum compositum”, un amestec cu de toate, un fel de harababură scăpată de sub control de moderatorul Bogdan Dragomir (am înţeles că este fiu l iui D um itru D ragom ir, p reşed in te le Ligii profesioniste, zis “gură bogată”). Invitaţii moderatorului au fost Cornel Cacoveanu, director executiv la Steaua, Florin Halagian, antrenor... şomer, Marin Barbu, antrenor principal la Foresta Suceava, respectiv Jean Gavrilă, antrenor principal la Gaz Metan Mediaş. Din harababura emisiunii ani desprins citeva subtitluri.

Steaua a vrut sa tragă-n piept Bănia

“Cazul” Comei Frăsineanu, “încorporat” de Steaua pe A eroportul internaţional Otopeni înaintea plecării în O landa, s-a încheiat cu prezentarea luni seara a

craioveanului în B elgia la cantonamentul Rapidului (unde, spune ilustrul Ilie Dobre, a fost îmbrăţişat cu căldură de Puiu Iordănescu - despre care oscilantul jucător a spus câ “Nu lucrez cu nebunul”). A fost prezentat de Comei Cacoveanu intr-un lung şi deşirat monolog,

demontat apoi de directorul executiv al U niversităţii Craiova, din spusele căruia a reieşit că pe contractul în alb

'S te a u a ş i-a -p e rm is unele ' adăugiri în contradicţie cu înţelegerea primară. Urmarea? Cei din Bănie au. ridicat contractul pentru aplicarea semnăturilor de rigoare şi duşi au fost, Steaua rămînînd cu buzele umflate.

"Nu s-ar Fi supărat nimenide nu promovam"

Expresia aparţine lui Jean- Gavrilă. In ediţia trecută a campionatului Diviziei “B”, seria a Il-a, Gaz Metan a luat startul cu obiectivul clasării printre primele şase echipe. Apoi, cînd şi-au dat seama că este posibilă ocuparea locului întîi şi promovarea în “A”, conform unei vechi zicale că “pofta vine m încînd”, medieşenii s-au înscris în lupta pentru promovare şi au izbîndit

Dixit Florin Halagian“Un om adevărat trebuie să

ştie şi să piardă, nu doar, să cîştige" (are dreptate armeanul), în lupta pentru titlu l de campioană a ţării, pe lîngă Dinamo, Steaua şi Rapid, eu cred că se va am esteca şi Universitatea Craiova. Tare mă mir cum un primar ca Gheorghe Funar nu este capabil să ajute o echipă pa “U” care se stinge treptat la capătul a 81 de ani de existenţă (aşteptăm răspunsul primarului clujean). Situaţia de la Cluj-Napoca este valabilă şi pentru alte oraşe transilvane unde. fotbalul nu se bucură de sprijinul municipalităţilor. S-a ajuns ca Transilvania, altădată adevărată putere în fotbalul românesc, să aibă doar două- trei reprezentante în “A”. Au dispărut de pe scena Diviziei “A ’ oraşe precum Cluj-Napoca, Tg. Mureş, Baia Mare, Satu Mare, Oradea, Arad, Sibiu, Petroşani şi altele.

Romeo V. CÎRTAN

Compatriotul nostru Andrei Pavel a coborît două locuri în

.clasamentul campionilor ATP. Constănţeanul ocupă actualmente poziţia a 25-a. “Perugiânul” Adrian Voinea staţionează pe modestul loc 84. Brazilianul Gustavo Kuerten este lider cu 525 de puncte, în timp ce “patronul” tenisului, Pete Sampras, este pe 3 cu 457 puncte. Martina Hingis este în continuare number one în clasamentul ’WTA cu 6.145 de puncte. Lindsay Davenport şi Venus Williams ocupă poziţiile următoare cu 5.617, respectiv 3.517 puncte. Surorile de abanos, Venus şi Serena W illiams, au triumfat la Wimbledon în proba de dublu, acolo unde au dispus de cuplul Julie Halard-Decugis / A. Sugiyama cu 6-3, 6-2.

Cristian FOCSANU

. „ _ >

ceea ce priveşte lotul CFR-ist, trebuie să spunem c i exista şi _ ceva noutăţi clar s-au înregistrat şi plecări. Un subiect aparte îl constituie plecarea “locomotivei” Horea Morar. Acesta nu s-a mai prezentat la lot încă de lunea trecută. Se pare câ fotbalistul şi-a exprimat clar dorinţa de a pleca la o altă echipă. “Morar este un fotbalist excepţional, talentat, competitiv, dar eu nu pot să iau decizii în locul lui”, a declarat Albu. Sergiu Marian şi Ghifuma s-au întors la “U” Cluj. în ceea ce îl priveşte pe Ghiorma, Albu a declarat: “Atîta timp cît nu îşi definitivează statutul, nu are ce căuta la antrenam ente”. Un număr de opt fotbalişti şi-au susţinut cu brio examenul de bacalaureat. Alţi trei (S. David, M. Marian şi Petrescu) au obţinut rezultate pozitive la sesiunea de vară din cadrul FEFS. Tînărul Stelian Becea, un fotbalist de numai 18 ani, nu a avut parte de vacanţă. Acesta a fost plecat la Sf. Gheorghe, Bacău şi în Italia, la un stagiu de pregătire în oraşul Cagliari. Deocamdată nu au existat oferte concrete pentru mijlocaşul din Gruia. Un lucru îm bucurător în accepţiunea antrenorului Octavian Albu: Becea este un component de bază al echipei, un fotbalist ambiţios, talentat şi inteligent. Nu a venit încă momentul să plece". Echipa va pleca în 20 iulie într-un cantonament la Vatra Domei, revenirea la Cluj fiind programată pentru data de 29 iulie a.c.

Cristian FOCSANU

CICLISMTour de France - etapa a 10-a

Armstrong se simte excelent

în tricoul galbenEtapa Dax - Lourdcs

Hautacam a fost într-adevâr o piatră grea de încercare pentru rutierii participanţi. Odată cu această cursă infernală de 205,5 km, o adevărată “gaură neagră" a turului, a “ început" realmente “M area B u c lă '. Jocul de-a pedalatu’ pe şosele s-a terminat. A cum vor ieşi la ram pă adevăra ţii p ro fesion işti. "Bufonii” care au triumfat lejer în etapele precedente au fost înghiţiţi literalmente de munţii ameninţători şi de numeroasele capcane. Totuşi, a existat o surpriză. Aceasta s-a numit Javier Otxoa, spaniolul echipei Kelme, care, după ce a evadat la 40 de km de la start, a condus cursa magistral pînă la final. Victoria i-a fost însă ameninţată de sp rin tu l devasta tor al americanului de la US Postai, - L ance A rm strong , c ic listu l anului 2000. Yankeul a trebuit însă să se m ulţum ească cu poziţia secundă care, totuşi, l-a propulsat lider în clasamentul general.. Acesta este urmat de germanul Jan Ullrich (Deutsche Telekom) la +4’14". Italianul A lberto E lli, com ponent al echipei Mapei, a fost detronat şi deposedat de tricoul galben după patru etape, timp în care peninsularul şi-a “privit” colegii de sus! U rm ează o pauză b in em erita tă . D ar“sedentarismul” caravanei va dura doar 24 de ore. “Furtuna" reîncepe cu căţărarea de la Carpentras-Mont-Ventoux (149 km), “tunelul diavolului” !

Cristian FOCSANU

1 Dolar SUA = 21.502 lei 1 Marcă germană = 10.491 lei E o a LLo u d

1 L L R U = lei i1 g AUR = 196.054 lei

D eclararea falim entului BIR va atrage începerea procedurii de

returnare a depozitelor populaţieiFondul de Garantare a Depozitelor din

Sistemul Bancar va putea începe procedurile de returnare a depozitelor populaţiei de la Banca Internaţională a Religiilor (BIR) în baza sentinţei Tribunalului Bucureşti care a admis cererea de declanşare a procedurii de faliment al acestei bănci, formulată de Banca Naţională a României (BNR).

Fondul urmează să stabilească noua valoare a plafonului de garantare, după ce Comisia Naţională de Statistică a anunţat rata inflaţiei pentru luna iunie, de 2,8%. Fondul a anunţat că plafonul de garantare, corespunzător ratei inflaţiei pentru primele cinci luni de zile, este de peste 63 milioane de lei. Reactualizarea acestui plafon se face semestrial. Valoarea noului plafon va fi de aproximativ 65 milioane de Iei.

Tribunalul Bucureşti a admis, luni, cererea de declanşare a procedurii de faliment a Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR), formulată de B anca N aţională a R om âniei (BNR). Tribunalul Bucureşti a ridicat dreptul BIR de a-şi administra bunurile, recomandînd, de asemenea, două societăţi-care să se ocupe de valorificarea bunurilor BIR. Sentinta este

definitivă şi executorie, putînd fi contestată, cu recurs, în termen de 15 zile. Avocatul BIR a ridicat două excepţii de neconstituţionalitate, privind articolele 17 şi 19 din Ordonanţa de G u v ern .83/1999. Articolul 17 se referă la termenele de cinci zile pentru formularea unei contestaţii şi de zece zile pentru ca judecătorul sindic să se pronunţe, iar articolul 19 prevede posibilitatea de reorganizare a băncii.

O a doua excepţie se referă la neconstituţionalitatea articolului 8 din Legea 101/ 1998, privind funcţionarea BNR.'

“Prin cele două excepţii de neconstituţionalitate ridicate de avocatul băncii în instanţă, în procesul cu BNR, precum şi prin adeverinţa care susţinea că a găsit un investitor care să participe cu 40 de milioane de dolari la majorarea capitalului social, BJR nu a încercat decît să tragă de timp”, a declarat Adrian Vasilescu, directorul Direcţiei Comunicare din BNR.

Vasilescu a precizat că adeverinţa prezentată în instanţă în care se arăta că Centrul Ecumenic Internaţional a primit o donaţie de 40 milioane de dolari “nu spune nimic”, deoarece donaţia nu vine către BIR, ci către acest centru, iar dovada intrării banilor se face printr-un extras de cont şi

nu printr-o adeverinţă. “Este. o diferenţă între donaţia primită de acest centru şi trecerea banilor în capitalul BIR”, a adăugat Vasilescu.

Avocatul BIR, Marian Cîndescu,a cerut în instanţă suspendarea cauzei pînă cînd Parchetul General va rezolva o plîngere penală formulată împotriva viceguvernatorului BNR, Mihai Bogza, care este acuzat de abuz de către unii acţionari ai BIR.

Adrian Vasilescu afirmă că plîngerea penală împotriva viceguvernatorului BNR “este greu de înţeles”, deoarece hotârîrile în BNR sînt luate de Consiliul de Administraţie şi nu de către un singur om.

Directorul Direcţiei Trezorerie din BIR, Florentin Pîrlog, a precizat că â trimis BNR “certificatul de transfer” ă 40 milioane de dolari către Centrul Ecumenic Internaţional, din care 20 milioane de dolari vor fi folosiţi pentru majorarea capitalului social al BIR. “Banii reprezintă o donaţie internaţională”, a spus Pîrlog, care nu a dorit să precizeze cine a tăcut această donaţie.

(D .E .A .)

Restructurare la FPS Cluj

Direcţia Teritorială a Fondului P roprietăţii dc S tat Cluj va fi restructurată începînd cu data de 1 august 2000. în urma acestui proces vor părăsi FPS-ul două persoane, una din cadrul Direcţiei Cluj şi alta din cadrul Serviciului Teritorial B istriţa . Conform contractu lu i colectiv de muncă, disponibilizaţii rezultaţi din reorganizarea FPS prim esc un num ăr de sa larii com pensatorii, în funcţie de vechime.

Potrivit directorului FPS Cluj, loan Sucală, restructurarea FPS este norm ală, în cond iţiile în care

numărul so c ie tă ţilo r comerciale aflate în portofoliul său se reduce continuu. Este posibil ca o nouă restructurare să aibă loc Ia toamnă.

A.R.B.

FPS Cluj â primit banii pentru „Turdeana”

Directorul FPS Cluj, loan Sucală, a declarat ieri că persoana fizică care a cumpărat pachetul majoritar la „Turdeana” şi-a achitat obligaţiile contractuale. Urmează ca, în cîteva săptămîni, să fie convocată o Adunare Generală a Acţionarilor de la Turdeana, pentru a fi votată noua structură a acţionariatului.

FPS Cluj a reuşit să vîndâ fabrica din a treia încercare. Pachetul a fost cumpărat de o persoană fizică, Popa Iolan, din Odorheiul Secuiesc. Preţul de adjudecare a fost egal cu cel de ofertă: 12.500 lei/acţiune. întregul pachet scos la vînzare a costat 2,8 miliarde lei.

Firma are un capital social de 8,9 miliarde lei, din care FPS deţinea 62,87 la sută. Restul acţiunilor (37,13-procente) se află în posesia

. acţionarilor PPM.Societatea are ca principal obiect de activitate producţia de piese şi

accesorii pentru autovehicule.A . BLAGA

I Pînă acum,

| „Investitorii italieni au | venit în România din i spirit de aventură”! Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Cluj, în colaborare ! cu societatea Pro.Svi.Rom Consulting SRL, reprezentantă a I ' Consorţiului Uniunii Industriaşilor din regiunea italiană Padova I (Uniexport Padova) au organizat în perioada 10-12 iulie a.c. o | m isiune econom ică care a oferit posibilitatea întîlnirii dintre | întreprinzătorii italieni şi cei români.

La m isiune au participat 11 firm e din Italia, reprezentanţi ai■ Băncii M onte dei Paschi di Siena şi ai Programului Uniunii I Europene - Finest. Din partea rom ână, au luat parte la discuţii | peste 60 de firme.

Reprezentantul Pro.Svi.Rom Consulting, Angelo Antognetti,I a declarat că aceasta este prim ă întîlnire organizată între oamenii ! de afaceri clujeni şi cei italieni. „V om încerca să aducem aici 1 întreprinderi importante, care să aibă intenţii serioase. Unele I firm e italiene au deja contacte în alte oraşe ale ţării. Pînă acum j însă, investitorii italieni au venit în Rom ânia doar dacă au fost | chem aţi de un amic sau din pur spirit de aventură”, a mai | declarat A ngelo Antognetti.

I Mecanică ş i electronicăI Firm ele italiene care au participat la întîlnire activează-în I general în domeniul mecanii şi electronicii. M isiunea economică | s-a axat p e firm e din acest dom eniu mai ales pentru că | program ul Uniunii Europene prevede specificitatea sectorială

a m isiunilor de acest fel. în plus, mecanica şi electronica în I dom eniul agro-industrial sînt specifice regiunii Padova.I'. Reprezentanţii firm elor din Padova au căutat distribuitori,| parteneri pentru realizarea de contracte de subfumizare, acorduri j de fabricaţie sau proiecte de construcţie, schimb de tehnologie. I etc.

De rem arcat că Banca M onte dei Paschi este cea mai veche I bancă din lume, fiind fondată în 1472, şi una dintre cele mai I importante din Italia. R eţeaua sa teritorială cuprinde 1.800 de | filiale. în România, banca va' colabora cu Alpha Bank.| în ceea ce priveşte program ul Jop, de implementarea căruia

se ocupă Finest, acesta are ca obiectiv finanţarea unor joint-■ ventures între firmele din U niunea Europeană şi cele din ţările I Europei de Est. Prima fază a program ului cuprinde identificarea I partenerilor de afaceri, în cadrul m isiunilor econom ice ce | cuprind m inim 10 firme. Grantul este de 50 la sută din cheltuieli,I pînă la un plafon maxim de 100.000 euro.! E posibil ca unele întreprinderi româneşti să intre în contact I cu firme din Padova şi prin participarea la tîrgurile şi expoziţiile I organizate aici. Concret, Cam era de Comerţ şi firm ele clujene | au fost invitate în perioada 19-20 octombrie la Eurodomus,| m anifestare dedicată cooperării în sectorul casnic (mobilă,

ferestre etc) la care vor participa firm e din Elveţia, Germania,‘ Danem arcă, Franţa, Croaţia şi Brazilia.| A n ca BLAGA

Nimeni pentru Comppil

Societatea comercială COMPPIL SA' Cluj a fost scoasă ieri la vînzare de către FPS. Din păcate, organizatorii licitaţiei nu au primit nici o ofertă din partea investitorilor. Preţul cerut pentru o acţiune Comppil a fost de 30.000 lei, valoarea totală a pachetului fiind de 1,7 miliarde lei.

Comppil are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata al pieilor brute şi a celor prelucrate. Capitalul social al firmei este de 3,49 miliarde lei, din care 40.82 la sută se află în posesia FPS.. FPS va face o nouă tentativă de privatizare a acestei societăţi, după reluarea publicităţii. Pentru că nu a existat nici un ofertant, preţul de pornire va scădea. .

A.R.B.

Rata inflaţiei - 2,8%Rata inflaţiei în luna iunie a urcat la 2.8%,

cu mai mult de un procent faţă de nivelul înregistrat în mâi, evoluţie în cadrul căreia un rol determinant l-au avut majorările de tarife la energia electrică, precum şi o serie de creşteri'semnificative de preţuri la uncie produse alimentare.

Potrivit Com isiei N aţionale pentru Statistică, mărfurile alimentare s-au scumpit, pe total, cu-3,7%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu trei procente. Tarifele valabile pentru servicii ş-au menţinut în apropiere de nivelul lunii anterioare, consemnînd o majorare de numai 0,8%. ' 7

Majorarea cu 10,7% a tarifelor Ia energia electrică, măsură intrată în vigoare în cursul lunii iunie, este cea mai ridicată din cadrul grupei de mărfuri nealimentare. Pe locurile următoare în clasamentul scumpirilor se situează medicamentele, ale căror preţuri au urcat cu 5,4%, precum şi combustibilii, pentru care au fost consemnate preţuri mai mari cu 3,8%.

în grupa serviciilor, majorări semnificative de tarife s-au înregistrat la abonamentele auto- cu 4%, la plâta cazării în unităţile hoteliere- cu 3,5%, la serviciile de igienă şi cosmetică- cu 3%, precum şi la îngrijirea medicală - cu 2,4%.

Faţă de decembrie 1999, rata inflaţiei în luna iunie a fost de 19%, iar comparativ cu iunie 1999, de 40,9%. Rata medie lunară a inflaţiei în primele şase luni ale acestui an este de 2,9%.

în lu n ile u rm ătoare .

Inflaţia va oscila In jurai a 2 %

Guvernul consideră' că, în lunile următoare, nivelul lunar al inflaţiei va oscila în jurul cifrei de 2%, astfel îneît indicele preţului de consum calculat pentru perioada decembrie 1999 - decembrie 2000 să fie de 30%, a declarat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Gabriela Vrânceanu-Firea.- “în acest fel se va confirma unul dintre obiectivele anunţate de Executiv la începutul anului. Nu există nici un motiv ca situaţia din această lună să se repete”, a spus Firea.

Investitori italieni la Cluj

Cu sprijinul Comunităţii tkE Ţ Îr Europene, un grup de oameni

;ElflROPA NOyA de afaceri din regiunea CLUJ^JAPpCA Padova se află în municipiul nostru pentru a intra în contact direct cu comunitatea de afaceri clujeană. în cadrul emisiunii “Vîrful de lance” din această seară, de la ora 18, veţi afla cum s-a încheiat acest prim parteneriat româno-italian.

J ’ j îi f ; ; f f r r m e j H r a :

- Ici -

[simb S.ctiur.pbb | VII | Inc* | Vif 1 D»n. | Mm I «». - I Prind. | W n ii | V l lM ib lH

Cateeartr If 22 «iociebii 1 . • -AU?. ALRO SLATINA TOTAL 25*300 154000 12 162000 164000 162000 - 162,379 - 448 72,746,000

ARC* ARCTIC GAfESTI TOTAL* 1000 880 -2.2 890 900 880 ' 890 11,252 10,011,760

ASP RAFIflARiA. ASTRA ROMANA net TOTAL 1000 . 660 0.0 610 660 610 655 . 25,257 16,536,380

AT8‘ ANTIBIOTICE IAŞI TOTAL 1000 790 00 0 0 0 ,709 67 47.500

AZ0‘ A2DHURES TG. MUREŞ TOTAL 1000 5K5 -8.9 510 510 510 SOS . 782 397,000

6TR BANCA TURCO-RCMANA u cum TOTAL 1000 2200 4.4 2150 2200 - 2150 2,170 * 2,500 . 5,425.000

CMP* COMFA SiSIU TOTAL 1000 371 -1.1 375 - 375 371 371 1,100 408,500

H > ELECTROAPAPATAJ BXUREST TOTAL 10Q0 800 -3.6 810 830 800 813 • 30,182 24,542,600

EXC EXCELENT BUCUREŞTI. TOTAL 1000 760 ■3.8 800 800 760 779 3,246 2,529,180

SIL OIL TERMINAL CONSTANTA - TOTAL 1000 390 0.0 384 3 » 364 387 7,714 2,963,K5

OLT 01TCH1M RM. VALCEA TOTAL 1000 580 -33 600 600 570 570 1,268,620 723,723,400

RLS ROLAST PITEŞTI TOTAL 1000 800 00 800 800 800 800 1,475 1,180,000

TEM TURBOMECANICA BUCUREŞTI TOTAL . -25050 13300 0.0 . - o 0 .. C 12,607 . 150 1,891,000

TER* TERAPIA CLUJ NAPXA TOTAL 1000 1120 -1.8 1100 1120 1100 1,100 77.730 . 85,508,000

T IV SACA TRANSILVANIA cim w x TOTAL 1052 1620 3.9 >- 1560 1620 1560 1.601 31.200 49,548,000

Total ' 1,461,72J 997578,153

Societatl de Investiţii Financiare -Siftb Dimmiri soc tetite Secţiune pbta VN Inch. Var D»se. Mm . Win. Prmuf. Nr.itt

SIFÎ S.f.F. BANATCRISAIW ARAD TOTAL 1000 445 -0.2 440 446 435 " 440 100,715 44,281,006

SIF2 S.I.F. MOLDOVA BACAU TOTAL 1000 ' 300 - 4 8 -315 316 300 • 304 560,570 170,416,295

SIF3 S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV ■ TOTAL 1000 560 -3.5 580 580 560 ■ ' 568 284,775 161,729,180

SIF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI TOTAL 1000 520 0 520 530 510 ' 519 390.422 202,450.950

SIFÎ S.I.F. OLTENIA CRAIOVA TOTAL 1000 . 410 ■0.5 412 421 400 ■409 ■535,381 219,090,437

Total SIF

Categoria a H-a ( 104 societeti)AHO [amonilslqbosa TOTAL 1000 190 -5.0 1901 190 190 • 190| .15,700 2,983,000

AMR AMEP AMERICAN fmxwkgtouci TOTAL 1000 1200 -14.0 - 1200 1200 1200 1.200 7,251 8,701,203

Am TOTAL m 400 0.0 400 4 » 400 ■400 5,000 . 2,000,00

APS JAPSA SAIA MARE TOTAL 1000 1000 0.0 1000 1000 1000 1.000 2,100 2,100,000

6RH BERMAS SUCEAVA TOTAL 7000 4650 -5.1 ‘ 4700 4800 4650 4,681 22,869 107,045.700

CPL CARMETAPLAST DEVA TOTAL 25000 18800 33 18800 1830C 13800 16,825 244 4,593,200

CPR pflMOFAR BUCUREŞTI TOTAL 25000 9000 -13.0 10000 10000 9000 . 9,571 .700 6,700,000DAC AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI TOTAL 1000 495 4 8 510 510 495 496 25,880 12,868,475EPN EMA PIATRA NEAMŢ TOTAL 1000 800 6.7 770 820 770 815 5,eS6 -4.803,360IMP IMFACT BUCUREŞTI TOTAL 1000 1700 13.3 • 1500 1700 1500 1.509 2.200 3,320,000INT (iNTERNATlONALSINAIA TOTAL 1000 15500 0.0 15500 15500 15500 15,500 4,722 73,191,000MCN MECANICA CEAHLAU ratm neamţ TOTAL 25000 15400 0.0 0 0 0 15,782 158 2,493,600MPR MOPARlVRAMNiCU VALCEA TOTAL 1000 • 600 7.1 600 600 600 597 2,577 1,539,000NVR O l . F.RNAVROM GALAŢI TOTAL 25000 '4500 0.0 4500 4500 •4500 4,464) ■ 537 2,396,900PEI PETRDLEXPORTIMPORT hohot TOTAL 150000 75000 4.2 -75000 75000 75000 74,961 51 3.823.000PPL prodplastbxuresti TOTAL: 2SW 34100 0.0 0 0 0 29.000 24,200 701.800.000PTC PETROISUB seuacu oe barcau TOTAL- 1000 ' 670 ■33 ■ 910 910 870 866 28,616 25.405,380REL | RULMENŢI BARLAD TOTAL 25000 2100 5.0 2000 2100 2000 2,004 2,330 4.610,000SCO SICOMED BUCUREŞTI TOTAL 100D 1660 -2.4 1660 1580 1650 1.666 5.454 9.064,490STR |sTRATUSM08 BLAJ TOTAL 1000 240 2.1 235 240 235 239 8.230 1.959,WCVAC IpRODVINALCOCLUJ NAPOCA TOTAL 1000 1100 12.2 1100) 1100 1100 1.C#| 10.023 H.C13.WC

Total catigoria a ILa 212 m 1jM 7.CI.S ITotal categoria 1♦ II (exclusiv SIP) 1,173,811 2,095.507,911

T0TALGENERAL 3,545,682 2^03^75^87C a p i t a l i z a r a b u r s i e r a ( m i i l e i ) » 7 9 1 7 s $ 2S o c i e t a t l c o m e r c i a l e e x c l u s i v S IF 7 ( m i ) l e i ) m 6 6 8 0 34*1 S IF 7 ( m i i . l e i ) — 1 2 3 7 2 1 1B E T R O L . = 5 3 0 . 2 3 p u n c t © \ / a r ia t i© *» - 0 . 2 1 p u n c t e ( - 0 . 0 4 % )B E T - C R O L . »» 4 8 2 . 9 3 p u n c t e N /a r la t ie * = - 5 . 4 3 p u n c t o ( - 1 . 1 1 % ) ‘C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a ( U S D ) ■ 3 6 8 2 2 3 9 7S o c i e t a t l c o m e r c i a l e e x c l u s i v S IF 7 ( U S D ) *■* 3 1 0 6 8 4 6 2S lf= ( U S D ) >• 5 7 5 3 9 3 4 4B E T U S D ■» 1 8 5 . 7 6 p u n c t e N /a r ia t i© a» - 0 . 1 7 p u n c t e ( - 0 . 0 9 % )B E T - C U S D = 1 0 8 . 5 5 p u n c t e V a r i a ţ i e = - 2 . 2 2 p u n c t e ( - 1 . 1 6 %N O T A : La c a te g o ria a ll-a s în t p re ze n ta te c e le m a i tra n ^ a c tio n ă te 2 0 d e socie tă ţi

S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l C l u j *SIMBOL SOCIETATE CO M ERCIALA VARIAŢIE NR.

TR A N ZAC ŢII VOLUMTO TAL

VALOARE TOTALA * PREŢ MEDIU

.S T L U S T tC L A L U C S IL - C J 8 .33 2 V - 6 9 2 6 90 0 3 8 0 0 0 13000C IT U C IM E N T U L - C J -2.53 5 1330 3 8 8 9 2 00 0 2 9 2 4 2

N A P P N A P O L A C T - C J 0 .53 11 3 6 2 7 10937400 201CT E H P T E H N O F R IG - C J 0.00 2 1109 299 4 3 00 270 01NPR IN S T IT U T P R O IE C T - C J - 0 .00 ,• 1 - 5 05 1515000 • 3000

S A N E S A N E X - C J -1.92 3 2 2 0 0 1122000 510S A M U S A M U S M E X D E J - C J 0.00 ■ 2 •:••• • 8 3 4 1000600 1200N A P O N A P O C A -C J -3.90 1 6 22 460280 740IR N A IR IS C L U J N A P O C A - C J£ 0.00 ■>'•'. '1 • - 1250 4 00000 320N A O P . N A P O C A - C J 0.00 1 78 312000 4 0 0 0R E F E R E M A ftU L 1S F -ESM U AR ItL-l

C J " ■ . 4 3 .48 1 . 39 128700 330 0C O N S T R U C Ţ II F E R O V IA R E

- C J 14.29 1 3 9 156000 4 0 0 0 •C A C U - C O M A T C L U J - C J 0 .00 . 1 . 4 0 144000 360 0N A C H N A P O C H IM - C J 0.00 1 6 75 108000 160N A F A f. P H A R M A F A R M

iN A P O F A R M F A R M A C E U T -1.S6 1 159 79500 500 .' ■T U A N T U R D E A N A - C J \ 50.00 1 39 58500 1500A R U D A G R O M E C T U R D A - C J : >40.00 1 551 . 3 3 0 6 0 60

T O P 1 5S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L A N R .

T R A N Z A C Ţ I IV O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L A P R E Ţ M E D IU

M O R T : M O R A R I I P A N IF IC A Ţ IE .: IA L O M IŢ A - a 3 1 9 0 4 9 : 1 3 1 2 2 8 2 0 0 0 4 1 1 3 ; .

F E R O F E R O N E R I A - A R 6 - 2 0 7 9 6 6 4 1 6 2 6 2 9 0 0 2 0 0 2

D U C L D U C T IL - B Z r 3 3 6 0 7 0 5 > 3 9 8 2 3 8 9 0 0 ' ' 1 1 0 4 '

C O M ! C O N D M A G - B R A Ş O V - B V 2 7 9 9 9 5 7 3 5 9 9 8 0 6 5 0 4 5 0

T U F E T U R IS M F £ L 1 X :8 A I L E J = E U X - B H 6 5 9 4 0 2 2 7 2 5 9 0 0 0 > 3 8 2 5 9

P R E H P R E F A B - C L 6 2 0 1 0 5 1 8 5 9 1 5 0 0 0 9 2 4 7

R L C M R E A L C O M ‘ H D 1 , 6 0 0 0 • 1 5 0 0 0 0 0 0 0 - 2 5 0 0 0 - i

P U M C P U M A C B U C U R E Ş T I - B U 2 3 9 6 1 2 2 7 6 0 0 0 0 3 1 0 0 0 0

:!T M C O T I M C O - T M - - 1 : 4 1 4 3 . 1 0 3 5 7 5 0 0 0 * 2 5 0 0 0

S T L U S T IC L A L U C S I L - C J 2 6 9 2 6 9 0 0 3 8 0 0 0 1 3 0 0 0

M O E X : M O B ÎT E X B U C U R E Ş T I - B U 3 • 5 5 8 J 8 0 3 1 0 0 0 0 1 4 3 9 2 5

E R C A . H E R C U L E S - C S 5 j 9 7 0 6 3 7 9 5 0 3 2 0 0 8 1 9

E M T L E L E C T R O M E T A L - T M 4 2 8 1 0 : 6 8 6 1 6 5 0 0 2 4 4 1 9 \

G E C M G E N E R A L C O M B U C U R E Ş T I - BL 1 1 0 9 8 4 6 0 4 1 2 0 0 0 5 5 0 0 i

C iT U C I M E N T U L - C J . 5 ‘ ' 1 3 3 0 • '3 8 8 9 2 0 0 0 o 2 9 2 4 2 :

D ate sinteticeNR. SOC1ETATI TRANZACŢIONATE....................................... *.....................310NR. TOTAL ACŢIUNI....................................*........... *............ 2.443.126VALOARE TOTALA TRANZACŢII ................................................... 4.530.271.940 LEIINDICE RASDAQ ....................................................................................685.90 PUNCTEVARIAŢIA ZILEI........................................................................................ +0.81 PUNCTEVARIAŢIA PROCENTUALA...................................................... -..........................+0.12 %

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şi Ia Piaţa ertrabursieră RASDAQ provin de Ia SVMINTERDEA1ER CAPITAL INVEST S A . str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca TeL 433.212.

DENUMIREAVALUTEI

SimbolVariaţie

faţă de ziua precedentă (%)

C U R S U L IN LEI

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.43 l 12711

DOLAR CANADA CAD 037 Ţ 14557

FRANC ELVEŢIA- CHF 0.02 Ţ 13221

COROANA DANEMARCA DKK 0.36 Ţ 2750

URA STERLINA GBP 0.26 J, 32534

YEN JAPONIA JPY 028 Ţ 201.38

COROANE NORVEGIA ' NOK 0.12 Ţ 2511

COROANE SUEDIA SEK . 037 Ţ 2430

DOLAR SUA V-:"V USO : •r 0.05 f •' ,-v: 21502

DST DST 022 Ţ 2B604

EURO « EUR • \ ' 0.39 Ţ . 2 0 5 1 9

Cursurte ţărilor participante la EURO ! r , !SHIUNG AUSTRIA ATS 040 Ţ 1491

FRANC BELGIA . ' BEF 0.39 Ţ 509

MARCA GERMANA . DEM ; 0.38 t ,"'•'. L ; 110491

PESETAS SPANIA ESP 0.38 Ţ 123.32

MARCA FINLANDEZA FIM 038 Ţ 3451

TRANC FRANŢA FRF 0.39 Ţ 3128

LIRA IRLANDA IEP 039 Ţ 26054

URA ITALIA LIT 038 Ţ 10.6

GULDEN OLANDA ’ NLG 0.39 Ţ 9311

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.39 Ţ 10235

1 g AUR (preţ in |«|) 0.18 X 196054

Casa de schimb USD • Dl

valutar* .C • V - C ; ;, ; . .. -

MACROGROUP 21.370 21.500 10.400 10300

PLATfNUM 21^50 21.480 10.350 10.480

CAM8IO 21.400 21.550 10.420 10320

PRIMA 21.330 21.450 ' 10JS0 10.450

Bănea ' ^ ( ' - *; % '

Banc Post 21.420 21.700 10.390 10.650

BRD - 21.350 21.Ş60 10.318 10325

BCR 21.435 21.585 10^26 10.613

■ ; V Transilvanie ' 21.320 21.500 10.400 10300

* Cursuri afişate la ora 15.00. La aceeaşi casă de schim b valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul. - .

E V O L U Ţ I I

I n u l t i m a s â p t A m I n a' Cursuri BNR • le i •

D ATA E U R O D EM G B P U S D A U R

Miercuri, 5.07 20.287 10.373 32.375 21.390 197.921

Joi, 6.07 20.448 10.455 32.448 21.408 198.019

Vinert, 7.07 20.558 10.511 32.401 21.454 196.858

Luni, 10.07 20.410 10.435 32.375 21.474 196.178

Marţi, 11.07 20.440 10.451 32.620 21.491 196.402

m u UWWWBIWSB!

- p e rs o a n e fiz ic e - p e rs o a n e ju r id ic eB A n c i c o m e r c i a l * l e v e d e r e 1 I u n * 3 l u n i 6 l u n i * g l u n i 1 2 l u n i B A n c i c o m e r c i a l e l a v e d e r a 1 I u n * 3 l u n i 6 t u n i 9 H i n t 1 2 t u n i

B C R * 10 •3 5 3 6 3 7 3 6 3 9 B C R * 10 - 3 5 3 6 3 7 3 9 3 9

B R O • 10 3 3 3 3 3 6 3 7 3 6 B R D - 1 0 3 1 3 3 3 4 - 3 5 3 910 3 3 3 6 3 8 , 5 - 3 9 . 3

B A(*•* . 9 4 1 4 1 4 2 4 2 4 2o 4 1 4 1 4 2 4 2 4 2

<*. «1*1 » 4 0 4 0 - - - B a n c P o * r 9 3 2 3 4 3 5 3 9 3 9B a n c P o e t * â 3 4 . 3 5 ■ 3 6 3 7 3 9 A L P H A B A N K

m . !■ < •< ••« S 3 3 3 9 3 7 3 7 3 8A L P H A B A N K

re a u c y n ,» 8 3 3 3 6 3 7 3 7 3 8C a r p a t i c a 1 0 3 3 3 5 3 5 3 3 3 2

T r e n e l l v e n l a g 3 5 3 7 3 8 3 6 3 6 T r a n s i l v a n i a 9 3 1 3 4 3 9 3 3 3 7

R o m f t n e e e e â ” 1 0 • 3 8 - 4 0 - s g 3 6 3 a R o m A n e a e c A — 1 0 3 9 4 0 3 9 3 9 3 9

C E C g 3 3 3 4 3 5 - 3 5 C E C 9 3 2 3 2 3 3 3 3 3 4A L IA N Ţ A • 10 4 0 4 1 4 2 4 3 4 4 B .I .R . 1 0 3 9 3 9 4 9 4 1 4 2

b i r . 1 0 - 4 2 4 5 4 6 4 7R O M E X T E R R A 1 0 3 9 4 9 4 1 4 3 4 3R O M E X T E R R A

( d o b . v a r i a b i l i ) 10 4 0 4 2 4 3 4 4 4 8t u r c o - r o m A n A 9 3 9 3 9 3 7 9 7 3 7

" D A C I A F E L I X " 9 3 7 3 9 3 4 3 3 3 7“ D A C I A - F E U X * 8 . . . 3 0 2 0 20 2 0" I o n | i r t e c " . 3 3 3 » 3 6 . 3 1 3 9 " I o n Ţ l r l a c " - 4 . 3 2 3 3 3 4 3 9 3 6

R o m l n i d e S c o n t 7 3 6 3 7 . 3 3 7 3 7 3 7 f f o m t n i d e S c o n t 7 3 6 3 7 . 5 3 7 2 7 3 77 - • * 3 6 , 5 3 6 3 6 3 0 1 . 3 6 . 5 3 6 3 9 3 6

B A n c i p o p u l e r e l a v e d e r e 1 lu n A 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n iB A n c i p o p u l a r e l e v e d e r e 1 I u n A 3 l u n i 6 K m i O N r H 1 2 A n a l

10 4 0 4 2 4 6 • 4 8 N A P O C A 10 3 6 3 0 4 0S F I N X C O O P IO 5 4 6 6 . .

T R E Z O R 1 0 4 7 4 6 4 8 S F I N X C O O P 10 9 4 6 6 •• C L U J ” 10 3 5 3 7 - - - T R E Z O R 10 4 7 4 6 4 9 *

M IN E R V A 1 2 . s s • 5 7 6 9 6 9 5 6 - C L U J " | 1 0 3 5 • r • 1 • • .’ dobînda se capitalizează; ” cu plata dobinzil la expirare. Notă: Modificarea dofiinzilor se comunlcăMacţlel, pmlla cn 12" prin fnrffi.74.1B.

v j & i a w r j * ;% %

. B A N C A V a l u t a V e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i 9 lu n i 9 lu n i 1 2 I u n _ , . B A N C A VeKita V ed e re 1 lună 3 lun i A N M 9 M * l 12 aunt

B C RD E M 3 - 3 .3 3 ,7 - 4 .1

B CRO EM » . 3.3 3.7 4.1

U S O 4 * 4 .7 5 5 * 5 .2 5 U S O 4 . 4.75 f . 5 2 *, B R D

D E M 2 .2 S 2 .4 2 ,5 2 .6 2 ,6 5 2 .7BRO

D E M 2 .7 9 2.4 7.9 2.4 3 .45 2.TU S D 3 4 .1 5 4 ,2 5 4 .4 4 .5 4 .6 5 U S D S 4 .a * 4 2 9 4 A * . * 4 .5 »

B a n c P o s t D E M 2 .2 5 * * 2 .8 .. - 3B ene P e e l

D E M 2 J S 2.9 7.a . 3U S D 4 - ' • 4 .8 , * S U S D 3 4 4 2 4 .»

B . A g r ic o lăO E M 2 .5 3 3 .2 3 .2 3 .5 3 .7 D E M 2 ,9 3 3 2 3.2 3.» 3 .»U S D . 4 5 .2 5 ,3 5 .5 5 .5 5 .8 5 U S D 4 5 2 9.3 S.S « .« S A »

I o n Ţ l r la cD E M 2 ,2 5 3 .2 3 ,3 3 .7 5 4 4 .2 5

Io r a i D E M 3 2 3.3 3 .7» 4 4 2 5U S D 3 .5 5 5 ,2 5 5 .5 4 ,8 5 5 .7 5 n • * U S D 3 .9 5 .25 9.5 . 5.9 9 .9 a

B . I .R . D E M 3 .5 3 ,7 5 4 4 .2 5 4 .7 5 5B.I.R.

OEM 3 3.9 4 4 .79 4 J 3 4 2U S D 4 4 ,7 3 5 5 ,2 5 5 .7 5 6 U S D 3.9 S 0 e .s « .7 5 7D E M 2 .5 - 3 3 .2 5 3 .7 5 4 .2 5

Tranellvenia O E M ~ ~ Z T * 3 3.79 3 .7 » 4 2 5U S D 3 * 5 ,5 5 ,7 5 6 6 .5 U S D 3 - S.S 5 .79 a 4 2

R o m â n e a s c ă O E M 3 3 3 .2 5 3 .5 3 ,7 5 4Rom âneatC A O EM 3 • 3 3 2 3 3 .9 3,T» 4

U S O 3 .5 4 .7 5 5 ,5 5 ,7 5 6 7 U S D 3 .5 4 .79 9 2 5 .75 a 7D E M 2 .5 - • 3 .5 - 4

C « aD EM 2 .9 - - 3 .9 4

U S D 3 - - 4 .5 s .serp

U S D 3 - 4 .9 - S.SA L P H A B A N K D E M 2 ' 2 ,5 2 ,5 2 ,5 2 ,5 2 ,5 '■ A L P H A B A N K D E M 2 2.3 2 .5 7 .9 2.3 2 2( B . B u c u r e ş t i ) . U S D 5 5 ,5 5 .5 5 ,6 6 (B . B u e u raftl) U S D 2 9 S.S S.S 5 .4 a

D E M 1 - 4 4 .2 4 .5 - 4 .7 T rco-Rom Anâ D E M . 1 4 4 2 4 .9 . 4 ,7U S D 2 6 ,2 5 6 ,5 6 ,7 5 - 7 .1 U S O 2 « 2 5 «.5 6 .7 9 7.1D E M 3 3 ,2 3 ,3 3 ,5 4 4 ,2 R om e lerre

O EM 3 3 2 3.3 3 ,9 4 4 2U S D 3 .5 -. .5 5 ,2 5 .4 5 .5 . 5 .6 ■ U S D 3 A 5 9 2 5 ,4 S.S 9 .4D E M ' 2 2 ,5 2 .5 3 3 3 O EM 2 3 .9 3.9 3 2 4 4U S D 2 3 3 3 .5 4 4 .5 U S D 2 . 4 4 4 4 2 4 2O E M 1 ,5 - 3 , 3 3 ,3 3 ,3 3 ,5 3 .5

R o m in â de Sc t O E M 1 ,5 3 ,3 3 ,3 3 ,3 3 .S 3 ,5U S D 1,6 5 - 5 5 5 .5 5 ,5 U S D 1 *5 5 5 5 ■ 5 .5 5 ,5

M U T U A L E I! O IULIE 2

Active Junior-»Active Ciassic *Active Dinamic > ArmoniaAlpha >■ ARDAFCapital PlusFondul pentru Comerţ Exterior

Fortuna Gold (19.01.2000)Fondul de Investiţii şl Dezvoltare (26 01.1999}Fondul de Investiţii Gelsor1Fondul Naţional de Acumulare* (3.02.1999)Fondul National de frwestiţli* Fondul Monetarstabflo '

Fondul Motuat Transilvania

1ADMINISTRATOR

Active Management International SA.Active Management International SA.Active Management International SA.

Real Fin Invest SA.Administrator SA.

Spor SA.Certinvest SA.

Sira S A . "Capital Asset Management SA.Capital Asset Management SA.

SJA.F. 2000 S A ,Gelsor Asset Management SA.

Sov Invest S A .Sov Invest S A .

Quadrant Asset Management SA.Certinvest SA.Gtobinvest S.A.

VALOARELAS

163.98182.865

CREŞTERE IN 1999

81%78,9%

30,9%

87,2%105,8%103,9%

10S^%

134%

92.8%27,2%68.9%

-.Fond b lo c a t, u ltim e le v a lo ri c o m u n ic a te (2 4 m a i 2 0 0 0 )

CREŞTERE DE LA m J M O O

NR.INVESTITORI(a.oajBoo)

37,63%30,71%25,45%

~24,86%32,75%

33.08%

28,47%29,09%

57813.379

ACTTT KET (mld.W)

(âflszooo)

1 4 ,8 9 2

4 0 ,0 6 1

2 0 0 .6 1 4

1 2 5 ,5 2 6

61684541

2 0 .0 5 0

4^82

P P o - ! c o t .U D E T E A N p e n t r u 4 3 1 3 6 7 C ° N S U M A T O R U L U I : w ...vm ^n? ui uni odurui K e q ie i A ut

A ctivităţi N u c le a re (R A A N ) a u în c e p u t p ro teste le nep la ta la tim p a sa lariilo r şi lipsa res u rs e lo r f i n a n l

pentru continuarea activităţi?

Pentru egalizarea şanselor

S t r a te g ia n a ţ io n a lă p r iv in d e g a l iz a r e a ■ ş a n s e lo r p e n t r u

p e r s o a n e le c u d iz a b i l i t ă ţ i a f o s t s t a b i l i t ă c u o c a z ia

s e m in a r u lu i in te r n a ţ io n a l „ A s ig u r a r e a c a l i t ă ţ i i ’v ie ţ i i p e r s o a n e lo r c u h a n d ic a p

la s t a n d a r d e le e u r o p e n e - c r i t e r iu l p o l i t ic d e a d e r a r e

la U E s a u r e v e n ir e a ia n o r m a l i t a te a s o c ie tă ţ i i

r o m â n e ş t i" , d e s fă ş u r a t Ia s f î r ş i t u l lu n i i m a i la

B u c u r e ş t i . C u a c e a s tă o c a z ie a u fo s t s ta b i l i t e ş i

p r in c ip a le le o b ie c t iv e d e u r m ă r i t p r in t r e c a r e :

s c h im b a r e a m e n ta l i t ă ţ i i ş i a t i tu d in ii c o m u n ită ţ i i fa tă

d e p e r s o a n e le c u h a n d ic a p ; s p r i j in ir e a

a c e s te i c a te g o r i i s o c ia le p e n t r u s p o r i r e a a b i l i tă ţ i lo r ;

r e a l iz a r e a u n u i m e d iu fa m il ia l ş i p u b l ic a c c e s ib i l

( a c c e s la in fo r m a r e , c o m u n ic a r e ş l s e r v ic i i ) .

D e a s e m e n e a , s -a c o n v e n i t a s u p r a

d o m e n i i lo r ş i d ir e c ţ i i lo r d e a c ţ iu n e , a c e s t e a

p r e s u p u n în d : r e fo r m ă le g is la t iv ă , a c c e s ib i l i tă ţ i ,

e d u c a ţ ie , o r ie n ta r e ş i fo r m a r e p r o fe s io n a lă ,

a s is te n ţă m e d ic a lă , m ă s u r i d o p r o te c ţ ie s p e c ia lă .

în a c e s t c o n t e x t , In s p e c to r a tu l d e S t a t -

T e r ito r ia l p e n t r u P r o t e c ţ ia H a n d ic a p a ţ i lo r C lu j a

d e m a r a t , în c o la b o r a r e c u O r g a n iz a ţ ia W o r ld V is io n

C lu j u n p r o g r a m c u g r u p u r i d e s u p o r t c e

v iz e a z ă in t i ln i r i c u ş l în t r e c o p ii c u d iz a b i l i tă ţ i ş i

c o p i l n o r m a l i . D r . N ic o le ta M o ln a r ,

In s p e c to r ş e f IS T P H C lu j a p r e c iz a t c ă la a c t iv i tă ţ i a u

p a r t ic ip a t a t i t p e r s o n a lu l In s p e c to r a tu lu i • p s ih o lo g i ,

a s is te n ţ i s o c ia l i, c î t ş i s p e c ia l iş t i â l W o r ld V is io n .

S p a ţ iu l n e c e s a r d e s fă ş u r ă r i i a c t iv i tă ţ i i a

fo s t a s ig u r a t d e C ru c e a R o ş ie • f i l ia la C lu j .

C o r in a P O P E S C U

T io u a , a, 'Z l '& g

Studenţii vor avea un rol mai mare în gestionarea problemelor lor sociale

a l s tu d e n ţ ilo r .In ceea ce priveşte:

acum ularea şi utilizarea resurselor financiare şi acordarea salarizării diferenţiate pentru personalul didactic, în cadrul finanţării globale şi al autonom iei universitare se prevăd competenţe sporite pentru facultăţi, colegii şi catedre.

Carta conţine dezvoltări noi în po litic ile educaţionale europene şi în politicile privind m ulticulturalism ul, avînd încorporate punctele cheie ale Declaraţiei de la Bologna, din 1999, privind crearea spaţiului universitar european, care se referă la durata studiilor şi specializărilor universitare, la statutul studiilor post­universitare.

Este menţinută organizarea pe linii de studii (în-acest moment Universitatea avînd trei linii de studiu - română, maghiară şi germană, conduse fiecare de către un prorector), în baza prevederilor Cartei, la nivelul facultăţilor de înfiinţează departamentul corespunzător fiecărei linii de studiu, condus de un director care are competenţe în funcţionarea liniei de studii - a mai anunţat Cătălin Baba. Carta prevede un mecanism de adoptare a deciziilor care permite preluarea flexibilă şi în cadrul unei instituţii unitare a propunerilor formulate de liniile de studii.

Alte elemente de noutate cuprinse în Cartă se referă la descentralizarea administrativă, la form area continuă şi învăţămîntul deschis la distanţă, la studiile postuniversitare şi la cercetarea ştiinţifică.

' M. TRIPON

R eprezentan ţii cadrelor didactice şi ai studenţilor au analizat şi dezbătut, în trei şedinţe succesive ale Senatului U niversităţii Babeş-Bolyai, propunerile de modificare a Cartei U niversităţii. Forma finală a fost adoptată în cursul şedinţei din 8 iulie, înlocuindu-se astfel Carta din 1995 şi adueîndu-se înnoiri semnificative în ceea ce priveşte funcţionarea UBB. '

După cum a anunţat Cătălin Baba, consilier al ministrului Educaţiei Naţionale, noua Cartă

universitară prevede creşterea rolu lu i reprezentanţilor studen ţilo r în gestionarea problemelor sociale studenţeşti (cazarea studenţilor în cămine, stabilirea criteriilor de acordare a burselor şi celorlalte facilităţi sociale pentru studenţi). Pentru punerea în aplicare a acestor competenţe sporite s-a introdus funcţia de p refect alstudenţilor la nivelul colegiului senatului. Cele 18 facultăţi ale UBB vor avea cîte un reprezentant al studenţilor care va îndeplini funcţia de cancelar

M e t <U tA tj/X o A

Nemernicii pe seama viitorimii

Nu sînt bani! Mare scofală! Treaba asta se întîmplă şi la nivelul individului, al familiei şi al societăţii. Şi, frumos e să ne plîngem! Dar să nu ne lăsăm pradă disperării şi să acţionăm. Acţionează şi cei ce răspund de destinele învăţămîntului românesc. Da’ prost de tot! Diriguitorii acestui extrem de important sector al vieţii sociale au aflat că... n-avem bani’(??!!) Şi se pregătesc să distrugă şi ce a mai rămas din şcolile de la ţară. în tot felul de emisiuni televizate capii acestei adevărate mafii au explicat că, în învăţămîntuî rural nu există personal pregătit, nu sînt copii şi, în consecinţă, trebuie desfiinţate şcolile.

în loc să acţioneze inveţs, adică să ceară întărirea personalului didactic din mediul; rural, să se caute fonduri

calificării corpuluipentru ridicarea didactic, se mai simplă:Este uşor să şi să anulezi care-1 avem nu contează, s o c i a l e astfel de gest? rămaşi “la coada cadre didactice şi drumuri! „Sigur bulversări îşi mai văzut, apele

dai din condei puţinul pe

în domeniu. Oare însă, ce consecinţe enorme creează un

Zeci şi zeci de copii vacii”, sute şi sute de

personal auxiliar - pe că, pînă la urmă, asemenea găsesc liniştea şi, după cum am învolburate se întorc în matca

firească. Nu putem şi nu este permis să ignorăm faptul că, pe termen mediu şi lung, sîntem condamnaţi (ca naţie) la analfabetism. Asemenea altor vremi, părinţii vor face sacrificii şi, cei foarte buni, vor apuca la şcolile de la oraşe. Cu siguranţă că statul va avea un rol tot mai mare în asigurarea unor burse, cel puţin pentru superdotaţi şi, poate, se va reveni la aceea formulă (destietă, de’ acum) de a se însuşi buchea de la preoţi şi călugări şi de a gusta ad-bucoavna de la fraţii mai mari. Ceva de secol XVII - XVIII!

Vreau să le amintesc deşteptăciunilor care au ales calea cea mai facilă de a rezolva (îngropa?) problem ele învăţămîntului românesc câ, în ţările occidentale mai fiecare “cătun” are şcoli mai bune şi mai dotate decît la Cluj să zicem. Iar, pentru începutul mileniului III minorităţile naţionale, de aiurea, preconizează un avînt nemaiîntîlnit al învăţămîntului specific.

Oare numai românii trebuie aruncaţi, înappi, în bezna analfabetismului?

Radu VIDA

9R e p . : U n d e c o n s id e r a ţ i că s e

s ituează In iţ ia t iv a dvs, de a crea încă o şcoa lă p a rt ic u la ră ? C um se va a lin ia r e ţe le i d e In v ă ţă m ln t p r i v a t d in R om ân ia?

P r o f . V i c t o r D r ă g o i u : R e ţ e a u a a lte rn a t iv ă la în v ă ţă m în tu l d e s ta t fo rm ată

‘ d in c î t e v a u n i t ă ţ i p r e ş c o la r e ş i p re u n iv e rs ita re p a rtic u la re s e constitu ie ca o a l t e r n a t iv ă la r e ţ e a u a d o m in a n tă a u n ită ţilo r ş c o la re d e s t a t în u rm a c îto rva

d e p la s ă ri în ţă ri a le E u ro p ei O c c id e n ta le , a m c u n o s c u t ş c o li p a r t ic u la r e b in e o rg a n iz a te c a re coex is tă c o n c o m ite n t cu şc o lile d e s t a t C o n v in g e re a m e a e s te , că şi în R o m â n ia în v ă ţă m în tu l p a rtic u la r se v a c o n tu r a în t r -o re ţe a a u to n o m ă şi d iv e r s i f ic a t ă c a r e s ă r ă s p u n d ă m a i d in a m ic la n e v o ile d ezvo ltării e c o n o m ie i d e p ia ţ ă . P e n t r u în c e p u t . F u n d a ţ ia "T in ere tu l" o rg a n iz e a z ă L ic e u l p a rtic u la r "H o ria , C lo ş c a şi C rişan", c u se d iu l în str.

M e m o ra n d u m u lu i n r . 2 2 , a l c ă r u i n u m e s e d o r e ş te u n o m a g iu a d u s m a r t i r i lo r n e a m u lu i.

R e p .: Care s în t d iflcu ltă p le p e care le -a ţi în tîm p ina t p înă la p u n e re a în p ra c t ic ă a a ce s te i in iţia tive?

P ro f . V .D .: O r ic e în c e p u t se c o n f r u n tă c u o s e r ie d e d ific u ltă ţi, d a r a c e s te a p o t fi d e p ă ş ite cu te n a c ita te şi, cu p u ţ in n o ro c s e r e u ş e ş t e . D ificu ltă ţile se c on titu ie în d o u ă p la n u r i: m a i în t î i c e le d e la c o n s t itu ire a fu n d a ţ ie i . D a c ă p în ă d e c u rîn d , d e m e rs u r ile p e n tru constitu irea u n e i fundaţii e r a u s im p le , a c u m , p r in O rd o n a n ţa d e -G u v e r n n r .2 6 / 2 0 0 0 e s te mult m a i g re u . A stfe l, p e n tru d e n u m ire a fu n d a ţie i a fo s t n e v o ie d e a p r o b a r e a M in is te r u lu i J u s t i ţ ie i . A p o i t r e b u ia fă c u tă d o v a d a u n u i- p atrim on iu iniţial a l fu n d aţie i d e c e l puţin 8 0 d e m ilio a n e d e lei. D ificu ltă ţile se e x tin d ş i a s u p ra p la n u lu i d e o r g a n iz a r e a l c la s e lo r d e e le v i . C o s tu r i le rid ica te p ercep u te p e n tru chiria

s ă lilo r d e c la s ă , ta x e le p e n tru au to rizarea f ie c ă r u i c ic lu d e î n v ă ţ ă m în t , c e le p e rce p u te p e n tru a u to r iza ţia s an ita ră de fu n c ţ io n a r e a ş c o l i i , im p o z i tu l p e c h e ltu ie l i le c u p e r s o n a lu l , e tc . to a te a c e s te a , c u m u la te , rid ică n e t cuantum ul ta x e i d e ş c o la riz a re .

A tr a c ţ ia e le v i lo r s p r e în v ă ţă m în tu l particu la r e s te m o tiv a tă d e o fe rta calităţii actu lu i d idactic , a s p e c ia liz ă rilo r d e profil şi d e m eseriile c a re c o re s p u n d interese lor lo r . Ş c o a la n o a s t r ă o fe r ă r e a l iz a r e a in te g ra lă a p ro g ra m e lo r d e în v ă ţă m în t e la b o ra te d e M E N , d a r benefic iind d e o a u to n o m ie sp o rită p o a ţe a p ro fu n d a u ne le te m e leg ate d e in fo rm a tic a d e gestiune, d e s tu d iu l lim b ii e n g le z e a p lic a te în serv ic iile e c o n o m ic e , e tc . F ă ră înd o ia lă c ă m a i e x is t ă c la s e d e în v ă ţ ă m în t particu lar cu profil e c o n o m ic , d a r consider c ă factorul d e c is iv p e n tru în fiin ţa re a unui n ou liceu nu e s te n u m ă ru l d e şcoli care a u ace laş i profil ci, ce rin ţa e lev ilo r şi cotele la c are s e v o r re a liz a p a ra m e trii calităţii actulu i şcolar. C o n c u re n ţa in terşco lară nu p o a te fi d e c ît b e n e fic ă e le v ilo r. V a lid a re a u n e i şcoli p a rtic u la re , a ca lită ţii acesteia v a fi d a tă d e re z u lta te le d e la exam en u l d e B a c a la u r e a t , d e la e x a m e n u l d e a b s o lv ire a ş c o lii p o s t l ic e a le şi nu în u lt im u l r în d d e in t e g r a r e a s o c io - pro fes iona lă .

R e p .: De ce d o tă r i d isp u n e ţi? Unde se vo r desfăşura c u rsu rile ?

P r o f .V .D .: P a tr im o n iu l m a te r ia l e s te s ă r a c . D a r d is p u n e m d e u n b o g a t patrim oniu u m a n şi sp iritu a l. C e i pes te 120 d e e lev i v o r p u te a fi şcolarizaţi în c la s e le d e în c e p u t a le a c e s tu i liceu, în dom eniu l serv ic iilo r e co n o m ico -fin an cia re , su b în d ru m a rea u n o r p ro fesori foarte bine selectaţi. S ă lile d e c la s e şi res tu l dotărilor

m a te r ia le s în t în c h ir ia te d e la G ru p u l Ş c o la r E c o n o m ic din C lu j-N a p o c a . D in fo n d u l d e a c u m u la re a l F u n d a ţ ie i, în c u a n tu m d e 2 5 % din to ta lu l în c a s ărilo r, s e v a p rocura , pen tm în c e p u t te h n ic ă d e calcu l şi m ijlo a c e a u d io -v izu a le . O d a tă cu d e zv o lta re a şcolii se v a re a liz a un s e d iu propriu , c a re s ă d ispună d e a b s o lu t to a te dotările n e c e s a re .

R e p .: Care s în t fac ilită ţile de care se v o r bucura- abso lven ţii ş c o li i d vs?

P r o f . V .D . : A b s o lv e n ţ i i u n e i ş c o li p articu la re nu a u facilităţi . în p lus, ci s e b u cu ră d e drepturi e g a le c u coleg ii lo r d e la în v ă ţ ă m în t u l d e s t a t , in c lu s iv r e c u n o a ş t e r e a a c te lo r d e s tu d i i , în vă ţă m în tu l particular p o s e d ă , în s ă , o m a i m a r e p o s ib i l i t a te d e a d a p t a r e la f r e c v e n ta r e a c u rsu rilo r. V o m o rg a n iz a c u rs u r i d e z i , cu f r e c v e n ţ ă r e d u s ă , c o m a s a te la sfîrşiturile d e s â p tă m în ă şi cursuri d e îr iv ă ţă m în t la d is ta n ţă , în a c e s t s is tem e lev ii s e pot pregăti a c a s ă . A c e ştia b e n e f ic ia z ă d e c o n s u lta ţii ş i le c ţii d e s in te ză , o fe rite d e profesori, ia r la f in e le sem estru lu i u rm e a ză s ă susţină e x a m e n o r a l ş i s c r is la f i e c a r e o b ie c t d e în v ă ţă m în t. ,

R e p ; . C um a ţ i s e le c ta t c a d re le d idactice?

P ro f .V .D .: în anul d e d e b u t a l a c e s te i' şco li v o m a v e a p ro fe s o ri s e le c ta ţ i d in şco lile d e s ta t, cu ac tiv ita te n o rm a tă la pla ta cu o ra . în anii c a re u rm e a z ă , o d a tă cu c re ş te re a num ăru lu i d e e le v i şi d e c la se , v o m a v e a proprii noştri spec ia liş ti, c a re v o r fi încadraţi n u m a i prin c oncurs d e se lec ţie , u rm înd ca în a c e s t m o d s ă s e c o n s t i tu ie un c o rp p r o fe s o r a l c u p e rso n a litâ te distinctă.

A c o n s e m n a t C ă tă lin a V L A D

P O L IT IA C L U J : 9 5 5 şi 4 3 -2 7 -2 7 J A N D A R M E R IA : 9 5 6 • P O M P IE R II: 981 '

m iercuri. 12 iu lie 20

,1 8 8 2 - S -a n ă s c u t m a te m a tic ia n u l T r a ia n L a le s c u , a u to ru l p r im e i lu c rări im p o rta n te d e

s in te z ă în a c e s t d o m e n iu d in lite ra tu ra ştiin ţifică u n iv e rs a lă , u n u l dintre fo n d a to rii

te o r ie i e c u a ţiilo r in te g ra le (m . 1 9 2 9 ) .

t a d i Moşii diniominia (I)

if i ;

ţ ;fcs- *\

- ? :S

' Misiunea fundamentală a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, în concordanţă cu Rezoluţia adoptată la cea de a XXIII-a Conferinţa Naţională Internaţională a Crucii şi Semilunii Roşii din Bucureşti 1977, este prevenirea, alinarea, în mod imparţial, a suferinţei umane, fără nici.o discriminare de naţionalitate, rasă, sex, clasă socială, religie, vîrstă sau opţiune politică. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, Crucea Roşie Română dezvoltă mai multe programe, realizate prin participarea voluntarilor.

Cea mai importantă componentă a acestor programe este pregătirea pentru acţiune în caz de dezastre, adică organizarea serviciilor de ajutorare de urgenţă în favoarea victimelor • dezastrelor, independent de cauza şi natura acestora. Resursele materiale şi umane de care dispune în acest scop Crucea Roşie din România sînt: 47 de filiale în fiecare judeţ (32 au sedii proprii), un depozit central la Bucureşti, 6 depozite zonale (Alba, Bacău, Bihor, Dolj, Iaşi, Tulcea), 26 depozite ale filialelor- dotate cu obiecte de strictă necesitate în caz de dezastre: corturi, pături, lenjerie de pat, îmbrăcăminte, încălţăminte). In caz de urgenţă, în afară de fondurile pentru procurarea imediată a alimentelor de bază, resursele Crucii Roşii se completează prin donaţii de la populaţie, sponsorizări şi ajutor internaţional. Din 1992, Crucea Roşie a constituit un număr de 250 de detaşamente, cu 4.200 de echipieri, antrenaţi pentru salvarea victimelor, acordarea primului ajutor, transportul, sprijin -psihologic. In România, în perioada 1990-1996, au fost instruite timp de doi ani gratuit 23.000 de surori voluntare de Crucea Roşie.

în ultimii ani, deoarece tot mai mulţi oameni săraci se adresează Crucii Roşii, s-a hotărît dezvoltarea unui program tradiţional, pentm persoane defavorizate: invalizi de război, vîrstnici, bolnavi fără familie, oameni săraci, orfani, refugiaţi. Crucea Roşie Română are un “Program de iarnă”, destinat asistării persoanelor fără venituri, în cadrul căruia se acordă alimente pentru cantinele sociale, se distribuie alimente şi îmbrăcăminte pentm familiile sărace, cu mulţi copii şi pentm bătrîni bolnavi. De asemenea, acest program implică sprijinirea copiilor din orfelinate, a bătrînilor din aziluri şi ajutarea ocazională a refugiaţilor în România. C.G.

Crima din Parcai Central a fost elucidata

Ocazie unică de a demonstra de ce sintem în stare

u rm a re d in p a g in a 1aeriene, maritime- de a acţiona ca elemente componente cu sarcini bine stabilite; schimbul de informaţii, opinii şiexperienţe în domeniuloperaţiunilor. Operaţiunile au la bază un scenariu bine pus la punct, minuţios elaborat, centrat pe asigurarea asistenţeim aritim e într-o ‘ zonă "GREENLAND", afectată de un puternic seism, care a cauzat

.importante disfuncţionalităţi în sistemul de electricitate si apă potabilă , GREENLAND neâvînd posibilitatea de a face faţă singură acestei catastrofe. Deşi populaţia locală este deschisă şi sprijină operaţiunile de ajutorare, lipsa acută a alimentelor şi benzinei va duce la creşterea rapidă a inflaţiei, dezvoltînd piaţa neagră. Conform scenariului, forţele m ultinaţionale participante asigură asistenţa medicală, distribuie kpă şi alimente, asigură securitatea populaţiei.

Ieri, 11 iulie, am fost martorul unei zile im portante: deschiderea oficială, în prezenţa unor alese personalităţi-general dr. Constantin D egeratu, general dr. Mircea Chelaru, general-m aior David Bice- îm plinirea a trei ani de la sem narea Parteneriatului româno-american. Ieri, au avut loc două acţiuni majore, una aeriană la A eroportul “Kogălniceanu” şi alta la Vadu, unde s-a desfăşurat debarcarea. Şi uite aşa, ne vom reaminti de plajele intrate de mult în istorie, "OMAHA", "UTAH”.,.

Ca un fapt inedit, ambasadorul SUA la Bucureşti, James Rosapepe, a fost unul dintre “răniţii” .cutremurului, fiind evacuat de forţele de intervenţie...

LOCURI DE MUNCĂ PRIN... INTERNETAgenţia Judeţeană de

Ocupare şi Form areProfesională Cluj va beneficia, în această sâptămînă, de un program de mediere a forţei de muncă prin Internet. Serviciul Electronic de mediere' este în curs de implementare în 10 judeţe din ţară.

Despre această activ itate privind Serviciul Electronic de M ediere, dl D aniel Don, director Ocupare Profesională în cadrul A.J.O.F.P. Cluj ne-a declarat: “Persoanele în căutarea unui loc de muncă şi agenţii economici care oferă locuri de muncă' vor beneficia de asemenea servicii de mediere prin Internet şi vor fi înregistraţi pe_o pagină WEB.

în Canada, aceste programe au avut un succes extraordinar, datorită faptului că spre deosebire de vechiul sistem de mediere, o persoană în căutarea unui loc de muncă şi locul de muncă oferit se suprapun cît mai mult.'Atît cerea, cît şi oferta se com pletează pe acelaşi formular spre deosebire de alte programe. In România sînt peste

1.000 de meserii ocupaţionale. Agentul economic şi persoana

' care solicită un Ioc de muncă completînd acelaşi formular vor fi foarte aproape de realitate prin această mediere electronică. Serviciul fiind la nivelul Agenţiei Naţionale, cele 10 judeţe care încep aceste programe, pot să participe începînd din 15 iulie a.c., la

. mutarea şi ocuparea forţei de muncă. în acest moment sînt A.J.O.F.P. care oferă locuri de muncă, asigurînd cazare şi transport. Din starturile acestui

-program se va vedea dacă mutarea forţei de muncă va deveni mai activă”.

La Cluj, etapa proiectului este spre realizarea şi finalizarea acestui program pe Internet. Urmează să se găsească posibilitatea tehnică pe linia de difuzare prin RomTelecom. Pînă în anul 2001, persoanele în căutarea unul loc de muncă vor avea posibilitatea să aibă

’ acces Ia paginile Internet ale Agenţiei Naţionale de Ocupare

- si Formare Profesională.V. MOLDOVAN

Autorii crimei săvîrşite la începutul lunii mai a.c, în Parcul Central diri Cluj-Napoca, au fost identificaţi. Elekes loan, în vîrstă de 18 ani, Hoca'Adam, de 17 ani, Hoca Claudiu, de 15 ani şi Ricsi Romeo, de 17 ani, fac parte din cea mai violentă bandă de tîlhari care, în perioada februarie-iunie 2QOO, au comis pe raza municipiului Cluj-Napoca nu mai puţin de 15 tîlhării cu un prejudiciu de aproape 40 de milioane de lei. Banda, formată din 13 membri, era structurată în trei grupuri, fiecare avînd cîte patru sau cinci persoane, şi care acţionau în schimburi, doar pe timp de noapte.

în lanţul de infracţiuni comise de cei patru se înscrie şi omorul din noaptea de 6 spre 7 mai, în Parcul Central, a cărui victimă a fost Muntean Petru, în vîrstă de 30 de ani din Cluj-Napoca. La cîteva zile, din nou o infracţiune gravă: o tentativă de omor în urma căreia viaţa lui Varciu Claudiu, de 23 dc ani, a fost pusă în pericol.

Muntean şi prietenul său Zoltan Dogyo, de 30 de ani se întorceau de la serviciu şi s-au hotărît să treacă prin Parcul Mare. Ei âu fost acostaţi dc Elckcs, Hoca Adam şi Claudiu şi Ricsi, care, după ce i-au lovit cu pumnii şi picioarele pe cei doi, i-au luat lui Muntean celularul, după care şi-au lăsat victimele în stare dc inconştienţă.

Dimineaţa, în jurul orei 8, gem etele celor doi au atras atenţia administratorului Parcului care a anunţat Poliţia şi Salvarea. M untean şi Dogyo au fost internaţi la Clinica de Chirurgie I diruCluj-Napoca, primul în stare de comă de gradul III, iar al doilea cu grave leziuni. Cu toate intervenţiile medicilor de a-1 salva, Muntean a murit a treia zi la “Institutul Inimii”." La cîteva zile, în acelaşi loc, cei patru, împreună cu Kiss Levente, în vîrstă de 18 ani, N on icaF rancisc de 17 ani, Maroşan Claudiu, de. 18 ani au comis o altă infracţiune de tentativă de omor calificat. în noaptea de 20 spre 21 l-au acostat pe Varciu Alin de 23 de ani din Cluj-Napoca, pe care l-au lovit cu pumnii şi picioarele în cap punîndu-i viaţa în pericol. Varciu este internat, în prezent, la Clinica de Neurochirurgie din Cluj-Napoca şi, din cauza stării foarte grave în care se află, el nu poate colabora cu anchetatorii.

Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a început urmărirea penală împotriva lui Elekes loan, Hoca Adam, Hoca Claudiu şi Ricsi Romeo, ei fiind acuzaţi dc săvîrşirea infracţiunilor de omor calificat şi tentativă dc omor calificat. Pentru faptele săvîrşite dc ci, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea dc la 15 la 25 dc ani.

Cosmin PURIS

E p ,'lactcca* tăcenii active

“CUVlNTUL ESTE DE ARGINT, IAR TĂCEREA ESTE DE AUR” (I)Odinioară, călugării şi novicii

făceau legămîntul tăcerii în mănăstiri. De ce anume făceau- ei un astfel de legămînt, iată o problemă ce a devenit mai clară în ultim timp. Oricine cunoaşte proverbul “Cuvîntul este de argint, iar tăcerea este de aur”. Mulţi cred că există o singură explicaţie - aceea ca nu cumva să spui întîmplător anumite taine sau, de ce nu, prea multe prostii. Acest lucru este valabil pentm viaţa de p. cu zi. în ceea ce priveşte proverbul, aici avem o cu totul altă explicaţie.

A păstra tăcerea este un mijloc de a cunoaşte pacea sufletească, de a restabili armonia cu lumea înconjurătoare. Pe de o parte limba este o născocire

folositoare, deoarece ne ajută să utilizăm experienţe deja existente. Cuvintele pe care le rostim în viaţa de zi cu zi au puţin în comun cu esenţa, cu fondul problemelor. Ne aflăm într-o lume a iluziilor, ce se deosebeşte de cea reală. Cuvinte pentru a . denumi obiecte, sentimente, acţiuni au fost gîndite de oameni ce au murit cu mult timp înaintea noastră, . oameni a căror viaţă şi reprezentare a ei era cu totul alta. D e ‘aceea noi, cei dintr-o generaţie ce sporovăieşte mai tot timpul, putem cădea în capcana cuvintelor. Dar iată că aceia care tac şi care uneori nu sînt capabili să explice ceva, spre uimirea noastră sesizează esenţa problemei şi acţionează mai

eficient decît mulţi dintre noi.Cei din vechime au găsit un

mijloc împotriva dezechilibrului sufletesc: tăcerea. în secolul VI î.Ch., una dintre condiţiile pentru a intra în şcoala cunoscutului filosof Pitagora era aceea de a nu pronunţa timp de patru ani nici un cuvînt. Desigur, nu oricui îi este dat să treacă de această încercare, însuşi P itagora spunea că tăcerea este starea superioară a spiritului faţă de vorbire. Pustnicii, sihastrii plecau în păduri, în deşert, în munţi şi tăceau ani în şir, fără a fi cu nimic în dezacord cu lumea înconjurătoare. Dimpotrivă, ei erau absorbiţi, se lăsau cuprinşi de ea. în sufletul lor se instalau pacea şi armonia.

Psihologii moderni fac adesea apel la această practică a tăcerii active, pe care o consideră un m ijloc terapeutic eficient. Uneori însuşi organism ul omului reclamă acest lucru. Bolnavii de cardiopatie ischem ică, cei cu pre- sau postinfarct, cei cu ulcer, ba chiar şi cei care sînt bolnavi de gripă preferă mai multă tăcere.

în esenţă, oricare .b o a lă depinde de starea noastră psihică şi este generată de ea.

Prin urmare, înainte de orice ar trebui să punem în ordine starea noastră sufletească, cu alte cuvinte - să rezblvâjn conflictele interioare. în loc de asta, atunci cînd este bolnav omul i se adresează imediat m edicului şi n u m ai-lu i, în

speranţa că acesta îl va vindeca. Cu alte cuvinte, el se sustrage de la rezolvarea problemelor

■ sale şi le trece în seama altuia. Iar uneori şi adoptă o poziţie de mare suferinţă. Dar omul poate şi trebuie să-şi asume sarcina grea de a-şi restabili sănătatea proprie.

C ei care au in trodus în practică acest procedeu sînt convinşi că pot trata diferite nevroze, hipertensiune, toate form ele de dureri de cap, comoţiile cerebrale, ba chiar şi epilepsia şi schizofrenia. Pentru a urma o astfel de cură de tăcere trebuie să găsim un loc izolat, şi liniştit, unde nu mai există televizor, radio şi ziare.

ff'a urma)

F o s tu l c a n c e la r g e r m a n H e lm u t K ohl a fă c u t p r im e le a e z v â lu in r e fe r ito a re la id e n t ita te a d o n a to rilo r c a re a u T r W n 131 c o n tu r ile _ile g a le a ie U n iun ii C re ş tin -D e m o c ra te . . . a a n u n î a t . în e d iţ ia d e ie ri, co tid ian u l g e rm a n M o rg e n p o s t" , c ita t d e A F P ;

P re m ie ru l U n g a r ie i, V ik to r O rb a n , a d e c la ra t pentru ' c o tid iane le a u s tr ie c e “D ie P re s s e ” şi “K urier”, că este

n em ulţum it d e ritm ul le n t al n egocierilo r d e a d e ra re ia U E m e n ţio n în d c ă “e x is tă fo rm e d e ex is te n ţă şi în afara

structurilo r U niun ii E u ro p e n e ”, tra n s m ite M T I

f*£t «£ *» Cri,“SWH'P-ţll—

Teodor Meleşcanu afirmă că ApR are şi soluţia participării la un pol social-democrat, pe lîngă cea a formării unui pol social-liberal

Preşedintele ApR, Teodor Meleşcanu, a declarat, ieri, în cadrul unei expuneri la Şcoala de vară "România secolului XXI”, că partidul său are două soluţii în vederea constituirii unei alianţe politice, menţionînd că alături (ie constituirea unui pol social- liberal, există şi posibilitatea participării la un pol social-democrat.

Potrivit unui comunicat, Meleşcanu a spus că prima soluţie pe care o are în vedere ApR este constituirea polului social-liberal, care “să reprezinte o contrapondere Ia un PDSR care este încă departe dc a-şi fi găsit o linie modernă”, dar a arătat că există şi soluţia constituirii unui pol social-democrat, ţinînd cont de opţiunile electoratului exprimate în sondajele de opinie.

“Faptul că primele trei partide clasate la alegerile locale sînt social-dcmocratc, că 66 la sută din populaţie doreşte o coaliţie a PDSR-ApR-PD nu poate fi ignorat’ , a spus Meleşcanu.

El a mai arătat că disoluţia dreptei politice este o realitate, după performanţa extrem de mediocră obţinută la guvernare, iar alegerile locale din acest an au indicat o serie de reaşezări în perimetrul sistemului de forţe politice, evidenţiindu-se un partid dominant, PDSR, urmat, la relativă distanţă, de trei formaţiuni de dimensiuni asemănătoare - PD, ApR şi PNL.

PNŢCD şi UFD vor semna astăzi o declaraţie de colaborare în vederea constituirii unei alianţede centru-dreapta

PNŢCD şi UFD vor semna, astăzi, la World Trade Center, o declara ţie de colaborare po litică, care va stipula intensificarea colaborării dintre cele două formaţiuni la nivel local şi central, a declarat deputatu l PNŢCD M ihai Gheorghiu.

Declaraţia va mai cuprinde principiile politice comune celor două formaţiuni şi va arăta disponibilitatea la alierea cu alte form aţiuni po litice care îm părtăşesc p rincip iile de centru-dreapta.^V icepreşedin tele UFD

Laurenţiu Ulici a arătat că în declaraţia care va fi semnată astăzi se va preciza că protocolul viitoarei alianţe va fi

semnat pînă la 1 august, în timp ce p la tform a-program şi programul de guvernare vor fi prezentate pînă la 1 septembrie.

U lici a adăugat că ,în declaraţie va fi inclus şi un apel către zona civică, pentru ca aceasta să susţină viitoarea alianţă.

Potrivit unor surse din cele două partide, UFD ar fi dorit încheierea unui protocol de alianţă, acest lucru fiind anunţat de luni de co-preşedintele Uniunii, Varujan Vosganian, însă PNŢCD a optat doar pentru o declaraţie de principii, pentru a păstra posib ilita tea ca la viitoarea alianţă să participe şi alte partide, în special PNL, care abia sîm bătă va lua o decizie privind politica de alianţe.

Textul declaraţiei PNŢCD- UFD a fost definitivat marţi seara, de către două echipe de negociatori formate din Ioan Mureşan şi Mihai Gheorghiu '- PNŢCD şi Varujan Vosganian, Adrian Iorgulescu şi Mircea Coşea-UFD.

La ceremonia de semnare a declaraţiei comune vor participa în plus Ion • Diaconescu, Constantin Dudu Ionescu şi Laurenţiu Ulici.

Bugetul local al Clujului depăşeşte 550 de miliarde de leiC onsilierii locali ai

municipiului Cluj-Napoca au aprobat, în noaptea de luni spre marţi, bugetul local pe anul 2000, care- se ridică la aproximativ 558 de miliarde de lei.

Din aceşti bani, 40 de miliarde de lei vor reprezenta un credit pe care îl va contracta Primăria în vederea finalizării investiţiilor în derulare, iar aproximativ 36 de miliarde de

lei vor fi destinate lucrărilor de extindere a reţelelor edilitare şi a tramei stradale în zonele destinate construcţiei de locuinţe.

Planul de venituri pe anul 2000 al Consiliului local Cluj- Napoca se ridică la suma de 481,35 miliarde de lei, din care subvenţiile de la bugetul de stat se ridică la numai 2,5 miliarde de lei. In ceea ce priveşte cheltuielile, pentru învăţămînt

au fost alocate 79,37 miliarde de lei, pentru sănătate a fost alocată stima de 3,877 miliarde de lei, în timp ce asistenţa socială a primit 25,766 miliarde de lei. Pentru . Servicii, dezvoltare publică şi locuinţe au fost prevăzuţi 209,3 miliarde de lei, iar transporturile şi com unicaţiile vor primi, conform bugetului aprobat de Consiliul local, Suma de 53,2 m iliarde de lei. Fondul de

rezervă al municipiului se ridică la 500 de milioane de lei.

Pentru investiţii au fosf alocate aproape 73 de miliarde de lei, bani care vor fi folosiţi pentru finalizarea lucrărilor de investiţii deja începute - 58,17 miliarde de lei, pentru începerea unor lucrări noi de investiţii - 5,796 miliarde de lei, respectiv pentru achiziţii de bunuri şi alte cheltuieli - 8,989 miliarde de lei.

Prefectul, stadionul, Primăria si tenisul

Prefectul judeţului, Bogdan Cerghizan, a declarat, ieri, că s-a depus o plîngere penală (dosar nr. 2540/2000), prin care se contestă modul în care cele şase terenuri de tenis de lîngă stadionul municipal au fost trecute în administraţia Consiliului local. Reaminitim că, în urmă cu circa doi ani, CL a întocmit o documentaţie în care solicita Ministerului Tineretului şi Sportului ca Stadionul “Ioan Moina” să- treacă de la minister în administraţia municipală. Conform Hotărîrii de Guvern, cererea a fost finalizată pozitiv pentru CL, însă acum a apărut o problemăspecifică pentru România de azi: inclusiv terenurile de tenis aferente au fost “donate” spre administrare Primăriei, cu toate că documentaţia, întocmită în 1998, nu a.fost semnată de fostul prefect Fărcaş, după cum ne-au declarat reprezentanţi ai actualei prefecturi. Cerghizan susţine că documentaţia iniţială a fost întocmită doar pentru stadion, şi nu şi pentru terenurile de tenis (care, închiriate, aduc ceva profit - n.r.). Prefectul a cerut elaborarea unei noi Hotărîri de Guvern, precum şi depistarea persoanelor vinovate, pînă la soluţionarea cauzei, terenurile cu pricina rămînînd în administraţia Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport, care evident, nu va semna nici un protocol de predare-primire.

Nebuloasa e destul de mare, semnele de întrebare care se pun fiind legate de o posibilă intervenţie a cuiva “pe fir”, interesele materiale, evident, primînd. Vom reveni. _

Titus CRĂCIUN

SOV Invest a fost audiat In cazul

prăbuşirii FNIActualul preşedinte al SOV Invest, Marian Petrescu,

a fost audiat, ieri, timp de două ore şi jumătate, în dosarul FNI. La ieşire, Petrescu a refuzat să dea amănunte în

^legătură cu declaraţia din timpul audierii sale.'Avocatul său, Dan Apostol, a susţinut că audierea clientului său s-a desfăşurat în condiţii strict procedurale.

Petrescu, care pînă acum a răspuns întrebărilor procurorilor, în mai multe rînduri, în legătură cu acest caz, i-a sfătuit pe depunătorii la FNI care au protestat, ieri, “să-şi apere drepturile într-o manieră productivă”.

în cazul prejudiciului provocat de prăbuşirea FNI la 31 mâi a.c., procurorii au emis mandate de arestare preventivă de 30 de zile pentru Maria Ioana Vlas, fost preşedinte al SC, SOV Invest SA, Gavril Bătrân şi Ioan Diţâ, membri aî Consiliului de Administraţie, Mihaelâ Sima, membru al aceluiaşi Consiliu şi director economic al societăţii, sub acuzaţiile de înşelăciune şi fals

• intelectual. De asemenea, a fost arestat Marius Andrei, cenzor independent extern.

MAE apreciază că relaţiile României cu SUA au progresat în cei trei ani de la lansarea Parteneriatului Strategic

M inisterul român al A facerilor Externe şi-a exprimat, ieri, la trei ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA “aprecierea pentru cooperarea cu partenerii americani”, se arată într-un comunicat al MAE. '

Parteneriatul Strategic a fost lansat, în 1997, la Bucureşti, de către preşedinţii Emil Constantinescu şi Bill Clinton, fiind un cadru politic pentru colaborarea în probleme de securitate, ■ reformă militară, relaţii economice şi combaterea riscurilor neconvenţionale.

SUA au acordat o asistenţă importantă României pentru procesul de reformă, în timp. ce, în planul politicii externe, participarea României la coordonarea Mesei pentru Democraţie a Pactului de Stabilitate în a doua jumătate a acestui an, exercitarea preşedinţiei OSCE în anul 2001 şi continuarea pregătirilor pentru NATO constituie repere ale unei cooperări bilaterale “pline de substanţă”, se mai arată în comunicat.

Preşedintele Clinton i-a trimis omologului său

român o scrisoare cu ocazia împlinirii a trei ani

de la lansarea parteneriatului strategic

România-SUAPreşedintele Constantinescu a primit, ieri, o scrisoare'

'din partea omologului său american, Bill Clinton, la împlinirea a trei ani de la lansarea parteneriatului strategic româno-american. ‘

Scrisoarea a fost înmînată de ambasadorul SUA la Bucureşti, James Rosapepe. Şeful statului român i-a înmînat ambasadorului american o scrisoare de răspuns pentru preşedintele Clinton. La ceremonie a fost prezent şi ambasadorul României la Washington, Mircea Geoană.

“România este un. partener preţuit al SUA”, afirmă preşedintele Bill Clinton în scrisoarea înmînată de James Rosapepe şefului statului român. Preşedintele SUA apreciază, în continuare, că România şi preşedintele Constantinescu sînt “lideri ai înaintării păcii şi stabilităţii în Sud-Estul Europei”. ̂ _ . . •

Clinton menţionează, în context, sprijinul consistent acordat de ţara noastră Alianţei Nord-Atlantice în soluţionarea crizei din Kosovo, precum şi cooperarea constantă a României pentru promovarea democraţiei în Serbia. “împreună, ca parteneri, vom continua să punem temelia păcii, stabilităţii şi dezvoltării economice în România şi în restul Europei”, încheie scrisoarea sa Bill Clinton, subliniind faptul că angajamentul Statelor Unite •de a susţine România în eforturile sale de integrare în NATO “nu s-a modificat”.

Sărmăşan a semnat

pentru FC Braşov

Fundaşul stînga al Universităţii Cluj, aflat sub contract cu firma: lui Giovanni Becali, a semnat ieri un contract pe o perioadă de patru ani cu FC Braşov. Sărmăşan a plecat spre Braşov luni seara, îar marţi dimineaţa a efectuat primul antrenament cu noua sa formaţie unde acum antrenor-' principal este Gabi Stan, fost pînă îa finele sezonului la divizionara “B ”; Jiul Petroşani. • -■' într-o altă ordine de idei,

primarul Gheorghe Funar î-a desemnat pe viceprimarul Mircea Gavrilă, membru în Consiliul de Administraţie al FC “U”, să poarte negocieri cu preşedintele demisionar Ioan Maja, aşa cum îi place acestuia să se autonumească.

Codin SAMOILÂ

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 2 0 446 9

ILIE CĂLIAN (redac to r şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);- CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).T e l.19.16.81; fax:19.28.28;E -m a il: a d e v q @ m a il.d n tq .ro - red ac ţia E -m a il: re c la m a _ a d e v c j@ m a il.d n tq .ro - publicitate

S e c re ta r de re d a c ţ ie : . , Tel/fax:H orea PETRUŞ 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C luj-N apoca, str. N apoca 16

C U L T U R Ă : TE L . .19 .74.90 - M ICHAELA B O C U ; S O CIAL- C E TĂ ŢE N E Ş TI: TE L . 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TE L .: 19.75.07 - ALIN TUD OR B Ă IES C U ; SPORT: TE L .: 19.21.27 - COD IN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL S ES TR A Ş ; DIFUZARE MICA P U B LIC ITA TE ; TE L : 19.49.81. - S TE L A P ETC U ; CO N TA BILITATE: TE L .: 19.73.07 - LIVIA POP; S U B R ED A C ŢIA TU R D A: TEL/FAX: 31.43.23

S U B R ED A C ŢIA D E J: TEL-/FAX:21.60.75

TIPARUL EXECUTAT LA G a fa m o n d