noi preparatorii
TRANSCRIPT
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
1/38
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
2/38
ra
rolul
esenlial
Pe
lui.
cred
cll
tArie
in
inchei
scurta
mea
i-ulcan,
la
ceas
de
l.
inlelePciune
s1
.
membri
noqtri
de
r:da
pe
mai
deParte
u
cre$terea
calitatii
acr
de
nddejde
ai
.ZolturLACATA
Pregedinte
LSMV
Noi
preparatorii
Dintre
toate
darurile
cu care
natura
a
inzestrat
din
belgug
aceste meleaguri,
cel
mai
important
a
fost,
este
gi,
fErd
?ndoialra,
va
rdmAne
pentru
incd
mult
timp
de
acum
inainte,
cdrbunele.
Aceastb
bo5lie
dA
linutului
o insemndtate
nafionald.
in
acest
angrenaj
spectaculos
al
valorificirii
celei
mai importante
resurse
clr
care
a
binecuvAntat
Dumnezeu
Valea
Jiului
-
cirbunele
-
noi, preparatorii
avem
locul
nostru.
Esenlial
gi
foarte
bine
definit.
Cu
toate
c5,
in
ultimii
ani, rigorile
unei
ur:-
:e::-'r:mante,
pe
de
o
parte
gi
cregterea
performanlelor
calitative
ale
:
:r: ia
exploatdrile
de
cdrbune
ne-au detenninat sd
restrdngem
:.i
'- t:eparaliile
de
cdrbune
din
Valea
Jiului,
noi,
preparatorii
mai
vr,
yr
vlrsr
@rL
mci
:-
cur-ant
important
de
spus in
industria
minierd
din val.u
Jiului.
nmrmrff.
-::rtLrrtanfa
care
a fost
acordatd
acestui
sector
de activitate
din
mru
--:r:":iei
Nalionale
a Huilei,
in
ultimii
ani,
cdnd
ra
uzina
de
:
-::,::sti
-
devenitd
unitate
emblematicd
a industriei
de
preparare
{:
-
;-
Iost
efecfuate
o
serie de
investilii
care au
transformit
aceastd
r:
:;:
::ai
modernd
preparalie
de cdrbune
din
Rom6nia
qi
una
dintre
Trnir,l
*il-i--e
din
EurOpa.
,r*r:r
::i:aratoni,
aqa
cum
cu pasiune
gi
dragoste
fald
de
aceasti
m*tr:i
s:
exprima
unul
dintre
conducdtorii
nogtri
in
perioada
in care
Ilii
:ri:r:are
de
la
Coroegti
cuno$tea
ample
transformdri,
suntem
ru::--
Jsre
preparalia
este
o
a
doua
cas6.
O
casd
pe
care o
iubirn gi
o
i*-rr-rr-,-d.
de
la
simplu
muncitor
qi
p6nd
la
inginer,
director
san
Ifrlii ritf
l:--:i
rm{
:ir;;tnile,
sd readucem
in
memoria
tuturor
semenilor
nogtri,
l:
::
ani
a
industriei
de
preparare
a cdrbunelui
din
Valea
Jiului.
::nciden15,
aceasta
este
legatd, invariabil
in ultimii
45
de
ani,
::
ra
tbsta
uzin6.
de
DreDarare
de
la
Coroesti: actuahrl
FPCVI
reparare
de
la
Coroeqti;
actualul
EPCVJ
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
3/38
vulcan'
.Anr
r*crcscrpcrit
fapte
aie
inainta;ilor
no;tri,
am relnemorat cdic,.:
lin
evenitncnieie
de
capatdi
clin
acest
clomenirr
dr.
rcrirzit.,ta
^,.^
._x--:_, -
ffi :*: *",::T:i Ti
j?::,1|
;
:l,il.'i
"ffi:
:,'';.
o
:.il':lJ'"jh#l
:",f;i.
;
ntreaga
existentd
a
acesriri
dolneniu
a.
u.truitut"
$i
;
in"";;;::X
Jio,,tx-
;1;#,f:f,:i:f.ll
yj,l
J::1,1,
r",_"ii
.o.1,,i,l;
u;;;;;"
preparar.
;
nor
iluqrri
profesod
de
ra
universitarea
din
petrosart
"
ariJJ:Xill;,
nilor,
atat
de
apreciatd
;i
respectati
*^-^
r
vrrv?.rrr
d
rusr
qrrtrur,
arar
Ltc
apreCtata
Sl
fespectati
Toatc
aceste
lucruri
le-am
aclunat
in
aceastd
carte.
o
carte
a
noastra.
:
f:::,i::j:'utff.n:T:
ne-o
dcclicdm,
?n
primut
rdnd
noua,-u..,,o,
ra
ce,;
nl\rersar'.'
o
cafte
pe
care,
i'
egald
mdsurd.
o
crdmim,
.,
;r";;:;;,llri,i.
;:i:'jffi:::
:.1,::"::L?iy,"il
1,'''
*-ro,',
ueu
.un,
,.l,J'.*,
a$a
cL:
om
rbnrine
in
istoria
inclustriei
miniere
din
Romdnia.
Ing.
Cristian
Director
BADULESC
EPCVJ
Vutc
\[ineritul
in
\-al
_:,
ill?X1ft.
d:,-
]'
o..rurniiea
d-
l
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
4/38
ri
:n
rememorat
cAteva
-:;:ji
itate.
atn
caittat
si
r::le
cdrora
se
lea
e:
ircercat
sd
exPlica
l.
scoala
de
PreParare
rs.:-i
a
fost,
de-a
lun
[ineritul
in
Valea
Jiului
*
file
cl*
istc]rie
*:::.Ocatleanoaslra.
trc
lou6.
acum,
Ia
[:::-
cu
dragoste,
tutur
g:1 Jun
snnteut,
a$a
cu
i;-
rnlmrmrr"
3l
\\l[-lea.
Primele
descoperiri de
cirbune mineral
din
Romfinia
fum
5:r:e
in
Banat:
in r77l
la
Doman,
in
rTgg
la
secul
qi
in
1790
la
.Cristian
BADULESC
Director
EPCVJ
Vulca
Er:seata
cdrbunilor
?n
bazinul
Vdii
Jiului
era
cunoscuti
din
vremu;r
k;tt"
noastrd,
c[rbunii
de
prmAnt
au
fost
cunosculi
?n
cursur
epocii
hie-
dff
folosirea
lor
in
industrie
a
inceputt|rziu,
in
a cloua
jumitalc
ir
mr
,fu
localrrici
care
foloseau
,,piatraneagr6"
la
forjdri
sau pentm
urur
Scci:lentar
insd,
existenla
cdrbunilor
este
evidenliatd
pentru
prr *il
}n
#:irul
secolului
al XVrI-lea,
undeva
pe
dealurile
din
zonrr
nmm-t-
trstoria
consemneazd
cd
in
toamna
unulri
17g7,
pe
o vrfirri,..:
i-rs-Lrr-nasa.
soldalii
din
trupele
austriece
ale generalului
Landau
i:nr,r
gE--:'
Imperiului
Austro-ungar
de
atacurile
hoardelor
otomane,
r..r
f:r'l
in
rran$ee
pentru
a
se
incdlzi.
Degi
comanclanlii
au ordo*ai
ffi'*
la
mai
bine
de
o
jumdtate
de
secol,'in
jurul
anului
1g40.
o
",,q?EE3
in
zonS
a
fralilor
Hoffinan qi
carol
Maderspach
din Braq'v,
.e
mrne
la
Rogia
Montan6,
primii
concesionari
ai terenuiilr.,r
mtfu
e pe
Valea
Jiului.
Aceqtia
vor
pune
bazele
primelor
exploatdri
tmdrq,":e.
in
zonele
petrogani,
vulcan
$i
petril;.
prima
societate
e
::
l8-10
prospecliunile
geologice
in
arealul
Vdii
Jiului
a
fosr
e
\Iine
gi
Furnale"
din
Bragov.
Aceasta
a
oblinut
in
lg5g
m
trsserea focurilor
pentru
a
nu
fi
descoperili
de
otomani,
surpi:i;,,.::i
l
fnr
seea
cd
focul
nu
mai
putea
fi
oprit.
s-oldalii
au
intrat
inpanicd
5;
qy
y
.=ige:
,,Arde
pdmdntul
"
ydzdnd
ci
soldalii
s6i
nu
mai
1,,rt
r*brne
de
foc,
generalul
Landau
a
schimbat
ractica
gi
a
deci:i
l
esiii*
prin
punerea,
pe
curbura
muntelui,
a
unei
centuii
de
pinfrfi
E:iilftI
a
fost
maxim,
deoarece
ogtirile
otomane,
vizdnd
cul
:
:r:-riri
s-au
speriat
gi
au
pornit-o
inapoi
spre
Dundre,
crezdnd
cit
ruo*c5
este
de
zece
ofi
mai
numeroasd
decdt
a
lor.
Stingerr;;i
r
i3
::r-ur
cu
mare
greutate,
dupa
mutt
timp.
iar
zona
gi_a
pdstra:
fo
m**
,ie
astazi
denumirea
de
,,Valea
Arsd,,
,uu
,,Vul"u
Arsului,,
cutri
;r
is, prezent
in
documentele
exploatdrii
miniere
de
la Vulcan.
le
iucrdri
de
exploatare
a
zdcilmintelor
miniere din
valea Jiul*i
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
5/38
pdmele acte
de
concesiune
a
unor
perimetre
miniere,
la
Vulcan,
inscrise la Cdpitdnatul
minier
de
la
Zlatna.
intre
anii
1858-1868
au
venit
in
Valea
Jiului
ca
muncitori
specialiqti
sau
ca
funclionari
ai
intreprinderilor,
lucrdtori
din
bazinele
miniere
de
la SicdrAmb,
Iacobeni,
Bdlan,
Roqia
Montan6,
Zlalna,
Poiana
Ruscd,
Reqiia,
Abrud
etc.,
precum
qi
din
localitSli
din
Slovacia,
Austria,
Cehia
9i
Italia.
Bazinul
minier
al
Vdii
Jiului
va
cunoagte
o
dezvoltare
raPidd,
dupd
darea
in
folosinld
a
liniei
de
cale
feratd
PetroganiluPeni,
fiind
deschise
imediat
9i
minele
Lonea,
Petrogani
Vest,
DAlja,
Aninoasa,
Vulcan
qi
Lupeni.
in anul
1862
va
lua fiintd
cea
de-a
doua
mare
societate
inceputudle
exploatiriide
cirbune
la
pentrll
exploatarea
minelor,
sub
denumirea
,,societatea
Anonimd
de
N{ine
9i
Cdrbuni
Uricani
-
Valea
Jiului
Dupd
anul
1894,
Societatea
Bra$oveand
de Mine
9i
Furnale
a
fost cumpdr"
de
Societatea
ungard
,,Salgotarjan",
cu
sediul
la
Budapesta.
Aceasta
:
incepe
activitatea
de
exploatare
ia
1
ianuarie
1895
pe
fostele
perim
miniere
ale,,Societ6lii
Bragovene",
continuAnd
strategia
economtcd
acesteia,
respectiv
exploatarea
intensiv5
a stratelor subliri,
care
asigurau
cost
scbzut
de exploatare.
Potrivit
unor
statistici,
in
anul
i871
s-au
oblul'
t 18.000
de
tone,
in
1900
produclia
urcase
deja
la 880.000 de
tone,
pentru
?n 1913
aceasta
s5
atingd
un
varf
de
2.230.000
de
tone,
care
va
aduce
val
Jiului la
statutul
de cel
mai
mare
bazin
carbonifer
din
Transilvania
9i
u:
dintre
cele
mai
mari
din
Imperiul
Austro-Ungar.
PAnd
in
1918
minele
au
f
forlate
sd
producd
peste
capacitatea
lor
de
produclie.
Din aceastd
car
lucrdrile
miniere
nlr
au
mai
fost
intrelinute
9i
s-au
sutpat iar
altele
s-
aprins.
Abatajele
s-au
epuizat
iar in
lipsa unor
lucrdri de
deschidere
pregdtire
a
rrnor
noi
cdmpuri
miniere, produclia
a
scdzut
vertiginos
de
2.230.000
de
tone
(in
1913)
la
987.000
(in
1920).
Dupa
izbucnirea
primului
Rdzboi
Mondial
(1914-191
concentririle
masive
opelate in
rdndul
minerilor
aveau
s6-qi
punb
amprer
in
mod
inevitabil
qi
asupra
industriei
miniere.
Potenlialul
economiet
rom:
a
fost
putemic
zdruncinat
de
pierderile rimane
de
peste
800.000
de
suflet;
de
importantele
pierderi materiale
cauzate
de
rdzboi
gi
de ocupaJia
germ
-
_
.-
't
:ntci
unite
a
a\rj.
:lltii,,
.lr
*
-
).
:,.-;tal. Necesitatile
:][:
_.
_
-
:
_;::t--1.
in
acest
:,.:
Imltril:
-
:,
"::::-
de
deZvOltare
ftu;i''n-:.
:
,::azd
noua
Lese
a
--
-L-.
_.
_:;
aorogd
r.eChe-t
iri,.,n
. r_-
:
:.:.t
1923
gi
prin
J,llli"Ir
_:
:t
f
ropnetatc
a
s
irruitlmr
":.
.
-
_:-j:r.-sc
inr.estit
in
i
ilMu:r
:
.:li
Legea
Minelor
e
rgllrr{lll
i.
".
--:
-
:
:x\-estitorilor.
sii
riilllu[-
-
:
-.
:lcretatilor
m:r:
-
:*:rda
1921_19:s
rufiltu*,
_
...
--,-.
:e
erploatre
a
c:
tmlljiult[
r:r
.
_,
_,:uctiei.
un
rol
int;
:
,,
-.:
__--
Banca
Romane
a
hhrur
anlilor
3O:
strada
Regir
ilim
Brcaent
Teodora
Lucacil
hErllelr
lacrietefii
Miniere
Salgr
."
"
-:
-__
_..
t.-l*,:]-.:.'.
i,
ilr't".
-
r
-:rJ:,:ril-:i
q:t;:;..
10
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
6/38
'
\'ulcan,
documente
nt*rii
de
cirbune
la
Lrcani
-
Valea
Jiului
Fi::rale
a
fost
Budapesta.
Aceasta
v5
pe
fostele
Perime
s:ategia
economicd
sr:liin.
care
asigurau
L
=:ul
1871 s-au
obli
i'-
r-r00
de
tone,
pentru
lrr3-
csre
va
aduce
Va
,d':
Transilvania
qi
un
f
in
1918
minele
au
li
surpat
iar
altele
s
l-:cran de
deschidere
\I".rndial
(1914-191
s::
800.000
de suflete
*
" -:--:'
Romdniei
unite
a
avut,
de
aseulenea,
insemnate
eonsoeinte
pe
plan
);,11r=,tt,:"r::..-ti1
Necesitilile
economice
ale
lirii
l*puu*o*
l*sf
o
creqrere
i'df':
r:
=
:ntrust'ei,
in
acest
sens
industria
minierd
fiind
pus5
in
*-lta
unci
ffir[:r:
,:::.orrante
de
dezvoltare.
in
1924,
Adunarea
T_]*putatil*r
;i
il;;
's'rmd::ei
r.oreazd
noua
Lege
a
Minelor,
irr*ra
l"
.g;;;;';-ra
di
14
iuric:
:r
'::e
care
abrogd
vechea
Lege
a
Mineror
ati
zt
ufrru*
i89i.
Frin
irmsn:-:r:
din
1923
gi
prin
Leg"ea
Minelor
din
lg|,+,
tnat.:
b*g."iifirle
mum*:'---:
de'in
proprietate
a
statului.
Noua
lege
va
acorda
unerc
avantale
'arqni---r
romanesc
investit
in
minerit,
?nsd
datoritd
pr"riurttor
roui-li-ii';
Mtnn:
':'
1929
Legea
Minelor
este
modificatd,
in
sensur
or".iar;ii-";;;;;
'qrirrri:-:-:or
investitorilor,
singura
condilie
fiincl
aceea
ca
50,1glo din
rmn'ri*
:--:a1
ar
societd{ilor
miniere
s5
fie
delinut
de
cetileni
romani.
-:
rrerioada
1921-1929
va
avea
loc
o refacere
scmnif;eativi
::
nrnLrir';.;---.rii
de
exploatre
a
cdrbunilor,
fapt
care
va
conduce
ia
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
7/38
in
anul
1924,
rin
grup
c1e
12
banci
rornine"*ti'
in
partetrct'tei
,,societateaUricani"to""-u"it"societateaAnontmdRomAnhl-.'r11""
Minere
de
la
Lonea,
"fl;;;;;;a
irr'igts.it
proprierarca
stat'1ii
magl'nr'
r
:.
trece
dupd
rdzboii.
pr"pif.i^tea
statuhri
ioman
pAna
in
anul
1925'
':':-:
acestea
vor
fi
prrt.rurS'ai
ul]
gftip
dc
invcstitori
constituiti
in,'socreil''
;;;;;
Exploatarea
Cdrbunel.i
Lonea"'
Investiliile
,-o.,-fb..,'
sirrrtite
in
'scltrt
timp
si
in
ci:e$tet.ea
pftltiilr:
-
miniere,
ulunganott-JJ
i"
iqzs
la
rcalizarea
trnci
plodur:lii
de
aproap;
'
milioane
de
tone
Ot
titUttnt
extrase
in
bazimti
ttojbont-f1:
1lV'iir
liu\i
'
-
Crtza
".o"o'ii"a-
Ai'"'
1929-19i3
va
fi
putcrnic-
r:esimlit6
tt
-
'
Romdnia. ar6caresevaconfittntaclrunvaltlasil.deeonceclieriptapal.i
'nui
qomaj
cronic'
t
;;';;;;"
;,"
1
"
.i1*r1
1
^t:t:",t"15",i,
t"":t,
];;:*1u,.,
[|iL;,"#?#;|}"*i#,*ili;F;re
ar
caib.,nerui,
ca
unnare
ata
,
efectelor.rir"i.toto-ittt'atmaialesaaparilicip"l]1J:^"iergcticdaitr.-"
combustibil
"on".,r",ii,'i*J;i.
i"
i|*;1
irizei
cconomice,
cate
a
afectat
::
mod
special
industria
carboniferi'
lol-*1"
Vulcan'
DAlja'
PetroEani
\;e'--
VictoriaqiCarolinadelaLupeniaufostinshise'Consecintelecri:]
economice
u.,
r"nt*'
i
;;;
cie
miecari
t:t11T'^.::l':?i","
i:l?t3i;"
;
ilI.",'r
r;,
'l
a\'aa se ia
-
-
,::
::
raza.
de
o
i:::r
:
.
-,
:3
f
eCeStti:tl:
-
-:=:-,:,:da
1919-19:
-:,
-.
y-i).
1956-195
:
-
-
-^--i-^--
-
-:
*,
l3aesliali.
f:
I
:
"
-.r--
:::lizalea
aces:
i
: :r
.:--r
a
aiuns
in
1
-:. :::--lpe
de
Starun
-
-
-
---
:
--.r:i:ir
d:
J,'z
-
.:
'-:
:::r'izut
O tnt:,
:
::rplil-rciini
r
lr.,:,
-.:"..
.f
lUnf1
anilO:
.---T,.
t
r:=
.-:
ianf
.
Cel dL:
-
l-:
:e milio:n--
'
-
-:
-:
---Lrrtor
d: lf
::
:--:ri
colr:i r
;
:
:
i.::rania.
ll
.'
-::i
-.:
Iiitr-r?dd.
in baZt
.. ::-:ene
eristent:
:
".-*lcan.
Lonea
:
: J.-
Ia Parose:l
::
.
-:ltila
de
CafbU;
,."..
:;:aSta
pefltla
,:=s::qiu
din nr
-
.-
*J;
es inor-aiir
-l
-t
ll
;
-
-::
,::
:-ltnd
Chiar
lc
1-'_..
i
'-
:,,-"
a:si:atea
din
l.
',
J
:
.:,: .S:c,ric
in
de
;
-:.'
.
:ilnerilor
dln
rl
;::t"ffi"^t::f;t#
pt.to.ri
de
vieti
oineneeti.
a$.
cum
a
fo-st
cazul
gre'":
de
ta
Lupeni
oin
u.,g*ftit,'
i"au"q'ta
tl='i'l*:^1:3::]:
f ,:"1H1;j^;';
e
ia
LuPerII
Lltlr
aLrEuD
economicd
a
insemnat
insd
o
noud
treapti
de
conccntrare
$1
producliei
9i
capitalt'ltti,
imptttand
o
serie
de
rcconsiderdri
in
aborda:r
tehni
c
6
ei
or
ganiz
at#;
;'
ilu*'lti
"'i"t
t"
-:lT-^tj:'
:l-Tl: :
^.*;l;t,
ffi,.*;;i"'"""t
"r.mente
tehnice
modeme
dc
exploatare
a
resnrse
'-r
carbonifere.
ln
u"tti
lonit*t'
du96.
anul
Ig32
incepe
ntecanizatea
s
.iro*utirutea
minelor
din
Valea
Jiului'
r-.
^+:^
-^
^^h,
Dup
d
cri
za'""*"]ica-n
in
r
q
z
q
- r
q:
3
I n:l'l:lt
i :
--T:i
::Ini :^,-
o.ruortli"al;'il"r"1
i93g,^considerat
de
altfel
a'
de
nivel
reprezonta':
pentru
perioacla
interfeJicl-il
it::t lt^t:.:tntle
din
Valea
Jiului
a
t'-'
;;i;;;;
o
produciie
de
huila
clc
2'825'000
tone'
l)r"rpa
cel
oe_J-ioilea
Razboi
Mondial,
industiia
minierd
a
trecut
c
noti
printr-un
-o*"ni
9.-
*''q
1'd
'''i:i:,1'^']':i
i:
"::*:1:':i"iiffi;
;il::,.r,:'i
iilJ'#h
de
lucru,^ripsa
lr-rcrlriior
cle
pre
gltiresi
a
rnateriaie
,'
necesare
pentru
,'orJu'iu
p'"J"'titl'
ctt
toate
,ll'jll,i;
::::.,i#l5flii.
eussars
Plrrrru
ivsaa
'
pr,rtcrii
de
stat
sd
investeascd
mas
c6rbnne
a
determinat
noii
repre
zentan{t
at.
in
acest
sector
O"
o"r*iiu*'Dt"'o1tu'"a
industliei
i:]t::,:* T:t:*::
LXt":tffi,}'.ui"il,'t;
;;re
s-a
urmirir
atingcrea
capacitiliior
de
produc;'
inregistrate
in
pt"ouau
""itutritltti
":]t1-,1i:.:^l'T:'.t::il
ttfl:,,Hl;:
ntegtsmarc
III
PErrucua
':"-"-:.-
_':.^-,,^"
^n
folosinti
;;;t'b"t.
trebuia
sh
se
dezvolte
prin
cleschiderea $r
punerca
1
no
i
cxp
lo
atari
mini
ere
]
va""l'
.o'
"
"
:s
i: 11i.1 : i.f:a :'::'::ir ::;lT.il
il$:Hff1irl'll"t".;;;
i"
D4i
arost
ati's
pragr-r1
de
prorlr'ic1i:,:j:::
"rri"i'
tnir
il'
p..t""i-iq+s-
r
e48
ari
fo:'
f'l'1':,
t:-.|]"tY:iil';lll'
Lltl'Jti,lili;'*riti'i;t.ffttsc
in
umra
rizboiui.i
;i'
i'ai
mr'rlr
dccit
arit'
t2
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
8/38
s:-.
in
Partffnel'lat
er-1
:-:
RomAnd
I--tt1l"'tr"
i .:e:r:lr.ii
maghiar,
vor
u:
r:
anul
1925.
cAnd
e.:rrriti
in,"Societatea
i:.,-:esterea
Produr'lrct
r:i,.lctii
de
aproa.Pe
3
r:-:
-ri
\i
dii
Jiuiui.
1:-rr,rC
resimlith
qi itt
5-
-
-'.gsflieri
gi
aparitia
:-' ,
iost la
rdndul
ei
:::,l,li.
ca
utmare
atdt
a
::::t
encrgeticd
a
unui
':--ice.
care
a
afectat
in
li:ija.
Petroqani
Vest
i-
Consecinlele
crizei
.
:].:ii1l1
de
tensionate'
-
--:.
:r
fost
cazul
grevei
:-
:.-'1,'
de
ordine.
Criza
d:::f,ie
;i
centralizare
a
c:.s:derdri
in
abordarea
r.::.
aYAnd
ca
finalitate
3r..tioatare
a
resurselor
::
-
-';.-
tnccanizarca
9i
c:
:L-drtcerea
drasticd
tr,
:r,:le
s-a
fbcut
in
l''rul-.
:-
\-aiea
Jiului
avea
sd se
deschidd
gi
o
nour
mind
de
cirbune,
la
-*ru:=_
\.:'-"ralizarea
din
iunie
1948
a
gdsit
industria
minierr
cu
un nivel
al
mmmm:r,::el
:ealizat
raportat
la
cea
mai
bund
perioadi
de
dinainte
de rdzboi
gi
,dnilr
r
K::
de
mdsuri
de
dezvoltare
bine
stabilite.
in
cadrul
politicii
g.rr..ui"
uh
m*:-s:-ralizare
a
l1rii
propus
de
guvernul
comunist,
industria
minierd
4fuls'ns
:
=nurd
debazd,
de
o importanld
vitali pentru
economia
nalionali
a
lfl&mrmmr''-e:
Fata
de
necesitilile
de
cdrbune,
prin
planurile
anuale
de
dcrnr*r:-e
din perioada
1949-1950
gi,
mai
apoi, prin
planurile
cincinale
din
J-u-'r:is*"---
j9-i1-1955,
1956-1960
s-a
asigurat
dezvoltarea
producliilor
la
ffisnr:
':"arrne
de
necesitate,
prev6z6ndu-se
in
acest
sens
toate
mijloacele
ffi_
R.,:mania
a
ajuns
in
196i,
raportat
la
majoritatea
indicatorilor
'-
;adrul
potiticli
de
dezvoltar
e
a
bazei
energetice
gi
a
industriei
r-:rce
s-a
prevazut
o
importante
cre$tere
a
necesarului
de
cdrbune
in
m'*
hr
umra
amplifici5rii
investiliilor
in
domeniul
minier,
ca unnare
a
-*irati-
in
jurul
anilor
1965-1970
s-au
conturat
cele
doui
mari
mr':,-rfrere
ale
prii,
cel
din Valea
Jiului
gi
cel
din
oltenia.
produclia
.rc
*:bune
a
Rom6niei
a crescut
astfel
de
la
2,g
milioane
de tone
in
rr.
-mfrape
23
de
milioane
de
tone
in
1970,
ajungdnd
la
astronomica
mre
;s
eproape
60
de
milioane
de
tone
in
19g7.
Toate
aceste
realizdri
'-nnnqr
J--jnia.
in
anul
1989
la
stadiul
realizdrii
unei produclii
nete
de
r
*
op
de
locuitor
de
2650
kg, situand
lara
noastrd
pe
locul
12
in
r ftc:
de
marii
cologi
ai
industriei
extractive
.rrtp"rr.,
Marea
:-
---?SS.
Germania.
.:m
uersli
perioadd,.in
bazinul
vrii
Jiului
s-a
dezvoltat
capacitalile
de
ur*
e
la
minele
existente
Lupeni,
Aninoasa,
petrila
gi
Lonea;
s_au
l:'.:
>:
concentreazS
9l
:
::
lir-el
rePrezentatir
:,:
\'alea
Jiului
a
fo
:::eie
Vulcan,
Lonea
I
qi
Lonea
II,
DAlja;
s_au
construit
noile
:
-:-riere
de
la
Parogeni,
Uricani,
Bdrb5teni,
Livezeni,
Valea
de
s:::
minierd
a
trecut
@'-
si cariera
de cdrbune
de
la
c6mpu
lui Neag.
Remarcabil
este
uu'
:[
*
:latd
aceastd
perioadd,
mineritul
Vdii
Jiului
nu
a
fost
strdin
de
l:;-:i:ire
;i
a
materiale
;:,.
:er"oia
stringentd
ilB
.e
prestigiu
din
mineritul
carbonifer
european,
aici
fiind
i--.:
-ri
inl,esteascd mast
,n'ilF'ri".'i
--i:
succes
inovalii
tehnice
din
domeniul
industriei
miniere,
rm.'rrnrT-:
:,:-]iea fiind
chiar
rodul cercetitorilor
gi
inginerilor din
valea
fur:mtr
ia
Lniversitatea
din
petroqani..
:.:::
-:itllor
de
Proditclt
-m
*,:renr
lstoric
in
dezvoltarea
producliei
de cSrbune
in
Valea
t
me;e:;zirii
minelor,
munca
grea
gi
normele
mari
de
productie
ire
s:i;:mui
dictatorial.
Ca
urmare
a acestei
greve,
dincolo
de
,ri
:"::e
au
fost
supugi
participanlii
la
protest,
industria
minierf,
a
ft
-
prosram
de
mecanizare
de
mare
anvergurd.
Rezultatele
r,;:.:-.'a.
in
care
produc
i:
:--13rea
in
folosinla
@
rf,r:fl:
in fata
pregedintelui
ldrii,
Nicolae
Ceauqescu,
se
numdrau
:,:.:.
:-:lnilui
s-au
dovedit
a--,
ie
produclie
afere
:
::.
.,litc1iune
majoritat
;-.
:
.i
mr-rlt
decit
atAt
13
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
9/38
implementdrii acestui
program
au
fost
concretizate
in
creqterea
producliei
de
cdrbune,
ajungAndu-se
in 1988 la
un maxim
continul
istoric
I
I .194.435
de
tone.
Revolutia
din
decembrie
1989
a
gasit
minele din
Valea
Jiului
d
cu
utilaje
in
toate
sectoarele
de
activitate,
dar
gi
cu
investiliile de
la
supra:
gi
din
subteran
ftnalizale
la
minele
Lonea, Petrila,
DAlja,
Livezeni,
Pe:
Sud,
Aninoasa,
Vulcan,
Parogeni,
Lupeni, Uricani
gi
Valea
de
Brazi
dar
s:
investilii in
derulare
la minele Lonea
Pilier, Iscroni
gi
cariera de
la
CAmpu
ilsr,,'ria
preparirii
(
Neag.
Dupd
1990, industria
minierd
din
RomAnia
a
intrat
intr-o
r.
perioadd
de
profunde
transformdri
gi
adaptdri in vederea
tranzifiei
c
economia
de
piald.
in
Valea
Jiului, dupd
1990, activitatea exploatdn:
c6rbune,
aflatd
in
proprietatea
statului,
a fost de mai
multe
ori
reorgani
Combinatul
Minier
Valea Jiului devenind,
pe
rAnd,
Regia Autonomd
a
Hl
Petrogani
gi
Compania NalionalS
a Huilei
Valea Jiului.
Reorganizarea
mineritului din Valea Jiului
s-a fbcut cu
impor:
sacrificii,
peste
10.000
de angajali
din
sistemul minier fiind
concediati
c
anul
1997
,
iar mai multe
exploatdri
miniere
ale cdror costuri
de
producn:
au dovedit a
fi
mult
prea
mari
pentru
posibilitdlile
de
susfinere ale
sta:
romAn
au
fost inchise.
O
influenfd
nefastd in
perceplia
generald
asu
sectorului
minier au
avut-o
in
aceastd
perioadd
qi
nefericitele
proteste
sindicatelor, cunoscute
sub numele
de
,,mineriade".
Rdnd
pe
rAnd.
t
inchis minele
CAmpu lui
Neag,
Valea
deBrazi, Ddlja,
Birbdteni
gi
Anino
in
prezent,
rezervele de
huild
energeticd estimate
ale Romdnie-
cifreazd
la
circa
1 miliard
de
tone.
In
contextul crizei mondiale
a
petrol-;
la
nivel mondial
se observd
o
reorientare
a
industriei
energetice spre sec:
termoenergetic. Aceeagi
tendinli
std
in in
Programul
Energetic Nalion,
RomAniei,
in
prezent
aflAndu-se
in studiu la Ministerul
Economie:
Finanlelor
mai
multe variante
de eficientizarc
Si
relansare
economrc
exploatdrii miniere
de cdrbune
din bazinul
Vdii
Jiului.
In
Valea
Jiului, in cadrul Companiei Nalionale
a Huilei
SA
Petro
mai funclioneazd
in
prezent
7
exploatdri
miniere,
respectiv
EM
Lupeni.
Uricani,
EM
Vulcan,
EM
Petrila,
EM
Paroqeni,
EM
Livezeni,
EM Lr
produclia
cumulatl
a
acstora cifrAndu-se undeva
la 2,5-3 milioane
de
to:;
huili
pe
an.
iF: t*ie
4
I
F
t-
T
ET
t4
d
Carbune
de
la
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
10/38
h
cregterea
continud
a
un
maxim
istoric
d;
r:.:
din
Valea
Jiului
dota
: ::i
estitiile
de
la
suPratr
r"i
Dilja,
Livezeni,
Petn
Istoria
preparirii
cirbunelui
in
Valea
Jiului
r s:
\'alea
deBrazi
dar
9t
c
r
si
cariera
de
la
CAmPu
r"rua
a
intrat
intr-o
lr
lederea
tranzi\iei
r.
:ciivitatea
exPloatdrii
*p'-* * ai&r
."
;d##$#l
mar
multe
ori
reorgant
d-
Regia
Autonomd
a
Huil
rului.
l.;:
s-a
fbcut
cu
imPortan
r:ni:r
fiind
concediali
du
:-L\:
cosruri
de
Produclie
:li:
rle
suslinere
ale
statu
I
p3rceplia
generala
I
'i
nefericitele
Proteste
r:de".
Rind
Pe
rdnd,
I.:tlc
r\4rru yv
rqrrvt
v
)i-ta.
Barbateni
qi Aninoa
5
estimate
ale
Rom6niei
cizer
mondiale
a
Petrolul
;n:i
energetice
sPre
::anul
Energetic
Nalional
,a
\linisterul
Economiei
e
si
relansare
economicd
Iiuiui.
:irale
a
Huilei
SA
Pe
e.
:espectiv
EM
Lupent,
u.
E\l
Livezeni,
EM
i i:
l.-i-3
milioane
de
tone
likiqrix
*?*frrr$$i$.,
de
Girbune
de
la
Lupeni
Primele
forme
ale
activitelii
de
preparare din
Valea
Jiului
dateaz6.
din
parteaadouaaepocii
fierului,
incd
din
perioada
geto-dacicd
(anul
100
e.n.),
primele
urme
ale
activitdlii
de
preparare
de pe
aceste
meleaguri
fiind
descoperite
la
Jie ,
unde
minerii
strdvechi
foloseau
mijloace
rudimentare
specifice
activitSlilor
de
separare
a
aurului
din
aluviunile
aurifere.
Cu
toate
acestea,
primele
forme
ale
unei
activit5li
de preparare
dateazd,
din
anul
1512-1513,
anii
realizdrii
primelor
produclii
aurifere
oblinute
prin
procedere
de
separare
a
aluviunilor
din
apele
Jiului.
Istoria
activitdlii
de
preparare
a
cdrbunelui
incepe
ins6,
oficial, in
anul
1883,
o datd
cu
punerea
in
func{iune
a
fabricii
pentru
producerea
cocsului
de
la
Lupeni,
unde
a
fost
deschisd
o fabricd pentru
cocsificarea
zicdmintelor
de
lignit
tertiare,
prima
de acest fel
W:{l:,.itre
:J-
;-
t:r:
i
*/:-A
15
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
11/38
din
Elropa.
Dtlpi
cul-rpdrarca
,,societdrii
Bra;ovene
dc
Mine
9i
Furnale"
-':
catre
societatea
maghiara
..salgotarjan"
di1
Budapesta.
accasta
va
fac:
:
serie
cle
in.",estttii
in
sectorul
minier
dtn
Valea
Jrului,
printrc
AC ->':i
nurnirAuriu-sc
si
dcschiderea
unor
separatli
c1e
cbrbune
(in
1897
ia
Dal-':;
Vulcan.
in lA00
la
I
upeni)
De
altfel.
in
pnn-iul
an
al
secolulr"ii
XX'
T
upclri
sc
cfcctueazi-pr-inra
inl'ercarc
industriald
de
folosire
a
cdrbuncl'-':
i'l
f,ahr-icaica
ct
cstrlui
in
acest
scns,
la Lupeni
s-a
collstruit
o
instalatre
;
cocsificare
cll
se
ctii
pentrll
prepararea
subproduselor'
PAnd
in
1 ':
expcrimenreic
pentru
.rlqt"r.u
caiitalii
cS,rbunelui
prin
mijloace
specific:
preparare
vor
continua
la
Lupcni,
concomitent
cLl
infiinlarea
pritll'''.
.o*p1."
industrial
mind-separalie-preparare
(in 1901)^
tnodetniza:
separaliei
,,victoria"
din
Lupeni
;i
constr-uirca
separatiei
,,Est".
La
nt"
'-'
annlui'
1926,
separalia
de
la
Lupeni
ulvea
o
capacitate
de
prc;duclie
de
-
tone/or[,
ridicfind
valoarea
caloricd
a
prodriseior
carbolifere
preparai3
nredie
cu3Ao/o.
in
1930
este
dald
in
exploatare
la
LuPeni
cea
mai
moclernd
gi,
in
acelaqi
timP,
cea
mai
mare
instalalie
dc
sortare
9i
spdlare
a
cirbrrnilor
rJin
Rorndnia.
Un
an
tnai
tArzirr,
la
Petrila.
se
construic$tc
o
noud
prepatalic
modernd,
cu
o
capacitate
de
270
de
tone/ord,
consideratA
la
vrenrea
rcspectivd
ca
*
fiind
una
clintre
cele
,nai mari
din
Preparafia
de
Girbune
de la
Pet
lume.
Tot
la
Petrila
se
constmieqte
in
1932
fabrica
de
brichete'
$lamuril'-;
cdrl-.une
renrltate
?n caclrul
ambelor
uzine
de
prepararc
din
Valea
Jirilur
t':
lrataic
prin flotalie.
Actjviurea
cic
prepararc
a
cSrbuneiui
va
cttnoagtc
o dezvol:,:
accentuatd
in
per:ioada
interbelicd,
direct
proporiional
cu
dezvolt:
inrfi,r-ctdci
exlractive.
Potrjvit
unui
document
inedit
(Agenda S.A.R
Pctros'
riin
anul
1938), in
Valea
Jislui
capacitatea
de
produclic
era
de
2"5
milic'
ric
tonc
anrial.
in
acela;i
an. spdldtoriile
de
cdrbr"tni
a1e
SAR
puteau
s
1 2
f)l{l
clc
tone de
cdrbunc/zi,
ttscdtoriile
de
cdrbune
putcau usca
2'500
:
zilnic,
fabrica
clc
trrichete
producerea
1.350
tone/zi.
rnstalatiile
de
flo:-
aveau
un
clebit
de
800
tone
zilnic,
ttzina
de
carbonizare
producca
601
zone
c1e
semicocs
pe zi in
tin-rp
ce
statiile
de
innobilare
pttteau
prclucra
-li
cle
tone
de
cdrbune
in
ficcarc
zi.
in
acelaqi
an.
Societatea
Anonitnh
Rorr::
Fetrogani
avea
un
rTagazin
de
prezentare
;i
desfacerc
a
prodtts-.
carbonifere
in
plin
centrul
Br-icureqtiului,
pe
Calca
Victoriei
nr- ll8'
fltrtrirag
publicitar
infoima
cumpdrdtorii
cd
,,
in
volea
Jiului
exislti
ti
/bttrri
ie-cdrfumi
cei
clin
Lupeni
care
slil1t
agltftina{i
(leagdl
in
lbc
Si
ce,
'
'
grrtpril
Petro;ani,
cate
L.u
agltftineazd
in
foc
(nu
leaga).
Carbunii
din
Lu:,
I:
r
iirfi$Nf;n.
"
SA"R
Ce
la
gr,c
16
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
12/38
::
l.
Ii:re
;l
Furnale"
de
la.i"
f,ceasta
va
face
o
"
,
----ri.
printre
acestea
::
:,
lSeT
la
DAlja
Si
::
: :ecolrrltri
XX.
1a
:
-
.::'.'
a
cirbunelui
la
-:-.-.:.lit
o
instalalie
de
:::--::.
PAni
in
1930'
::.
::l,loace
specifice
de
-
-
,:it-rintarea
Primuiui
-
:
i-t-
).
modernizarea
":.:::l
..Est".
La
nivelul
':.
j:
prodr-rclie
de
20tr
:':
-,:litble
PreParate
ir
le
Cirbune
de
la
Petrila
;;
':rchete.
$lamurile
:'::
it:i
\/alea
Jiului
fii
dezvol
,',
-"-:'da
S.A.R
Petro;a
1-:.."-
era
de
2.5
miiioa
:--
,.-:
SAR
Puteau
sPa
:-.::
:r-:Ie
att
prelUCra
3
--tga1
irt
ioc
Si
cei
di'
ilmfirul
magazinului
SAR
de
la Bucuregti
att
cu
3-400
de
calorii
mai
mult
decdt
ceilalti.
"
Printre
sartu-
rile
de
cdrbune
puse
in
vanzare
la magazintrl
de
SAR
PetroSani
de pe
Caleq
Victoriei
Jigurau;
blacuri
in miirime
de
80mm
(cu
o
prttere
caloricd
de 6900-7400
calorii/kg),
forje
I6-20
mnt
(cu
putere
caloricd
de
6900
calorii/kg),
slune
l0-20
mm
(ctt
putere
caloricd
de
6400-6700
calorii/kg),
cdrbuni
de
mind
0-
B0
mm
(cu
putere
caloricd
de
-.--.-i'ii
kg),
cdrbuni
mdrwtti
0-20
mm
(ctt
putere
caloricd
de
--;-.-''-;i
kg),
gri.s
0-10
mtn
(cu
ptttere
calctricii
de
6700_7000
-,
r.r
-l-10
mnt
(ut
putere
caloricci
cle
6700-7100
calorii/kg),
,'-,'
i?1t|1,
(cu putere caloricd
de
6800
catorii/kg),
brichZte
-;.
:ttbice
Si
prismatice
(cu
ptttere
caloricd
ai
ZZSO_ZqOO
"-':.ie
PelroS,ni
ovoide qi
prisntatice
(a,t
puter-e
caloricd
de
-:
r..
i;qt.
bloarri
de
lapos
peste
B0
ntm
(cu
pLttere
calorica
de
.
--:-
din
sectorul
minier gi
implicatiile
acestora
in
economia
s:;'iL-
remarcate
gi
de
presa
dc specialitate.
intr-un
articol
din
**r
*--:,__::-i"
datat
la
12
septembrie
1931
se
scria
despre
importanta
h rgarin
;l*
v$nxarr
1i
rrp*:iqi*
dlsl*;
' 'ji:*:riai
11S
Cu'brmii
din
Lt
l7
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
13/38
cc-hr
douS
preparatil
moderne
consti'rliLc
in
Vaiea
Jiului
?n
tcnneui
Oxtreu'
-"
laudativi,
in
articolul
intitulat
,,fuInriie
inv-estifii
ale
industriei
din
I-'
''
Jiuhi;
spdldtoriile
de
cdrbtmi
dela
Lupeti
Si
Petro;ani"'
Articolul
din
,,Adevdntl
economic"
reliefa
cdt
se
poate
de
:
'"
eficienla
cdrbunilor
prelucrali
in
sialiiie
de
preparare
de
la
Petropan'
'
Luperri.
Iati
conlinutul
articolLrtui
de
presd
"
"Pesle
cdteva
zile'
comisit'"'
cambustibilulrri
cle
pe
ldngd
Mittistertti
cle
Conttfiticolii
iSi
va reltta
lucr'i'
itt|r,erupteinctlrstt llerei,pentntastubilinoilenormecupririr,
oprori)iororea
cdilor.
ferate
ct.r
ccirbunii
necesari
trocliunei.
Probi;
cdrbrmeltti
se
vQ
pLtne,
cle
data
acectsla,
intr'-ttn
c/tip
cu
totul
nott
itttt't'':i
marile
,stabilimente
corbonifere
cle
pe
vctlea
iittltti
;i-au
schimbcrt
raci:'-'
modril
de
exploatare.
Con-gecventd
ttntti
vasl
progrotn
de
modernizare
a
instalalitttt'
sale,
aceastd
industrie
trulirtnald
i
realizat'
in
uhimul
timp'
doua
ti
instalatittni
de
spdlarea
cdrbunelti
-
Irllct
la
Lttpeni
si
alta
la
Petrosai
care
se
pot,
pe
clrept
cttv6nt,
prentntdt'o
printre
efortttrile
constructive
c';'
ntai
importanle
care
s-rru
fiicttt
la
noi
it't
lord'
dela
rdzboi
incoace'
,
.-
Acesle
dottd
mari
spdldtorii,
cele
tnai
moc]erne
c{in
Europr)'
Car;
:|
rec:lamal
investiliurti
de
peste ttri
s.fbrt
de
miliard
de
lei'
cw
fost
vi:i:''
s(tptdrndna
trecutd
6e
tli)ectorul
general
al
cdilor
ferate
precutn
;i
de
'n
,rr',,nuro,
grttp
cle
ingineri,
slteciaiisti
in
materie
de
combustibili
de
la
-*
care
au
,"d*'oo,
pe
irept
,r,rart,
impresionali
de
cele
vdzute.
Prin
spcil;-
cdrbnnii
nostri
de
VotLa
Jitttui
se
plasertzd
aldturi
de
cei
mai
buni
carb:
clin
Silezia
satt
din
Renania.
Ntt
vom
vorbi
de
capacitatea
de
produclie,
c-"
se
mcireSte
intr-un
morJ
cansiderabil,
orlatd
cu
introducerea
sistemelor
in
aruil
1924
cdilefer-
prirneart
dela
Pelros
-
ccirbunii
clt
o
Putere
vaporizare
de
4
kgr.
de
aPd:
un
kgr.
combustibil
Si
c:'
30?1t
cenuSe
qi
materii
slei
De
la
1924
la
1930,
i
ontcliot'at'ca
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
14/38
.it
temeni
eKtrem
de
lrrlt$triei
din
Valea
;,
;dr
se
Poate
de
clar
,::.::
de
la
Petroqani
;i
;
--iiet'a
zile,
comisiunea
.;.-,
,,rl
t'a
relua
lucrdrile'
;..
ltorme
cu
Privire
la
;''.
rt'ac(iunei.
Problema
'''
''
,ti
foltil
nott
intrucal
;,,
-ri-ozr
schimbat
radical
.-,'..:rtre
a
instalaliunilor
'
'.t'tttl
timP'
doua
mari
:':.
ll
alta
la
PetoSani
-
,-
',:itrile
constructive
cele
.,t::oi
ittcoace.
.1.,',:e
din
EuroPa,
cari
ati
.-i
iie
lei.
au
fost
vizitate
-
t
t'.rale
precum
Si
de
utt
-i:
:ontbttstibiti
de
la
cft"
:: e
t'd:trte.
Prin
sPdlare'
,.
.ie cei
mai
buni
cdrbuni
,;:itctea
de
prodttclie,
care
:,:.ra
:itrcet'ea
sistemelor
de
jri
anttl
1924
cdileferate
:
-jir
dela
PelroSatri
:,, .:
i.
ctt
o
Ptttere
de
,.:;ire
de
4
kgr.
de
aPa
"..-,..
confiustibil Si
c
-:tiltse
;i
materii
sterile'
-i
1924
la
1930,
Prnt
.:
-,,'tro
calitdlei
cdrbt
,: lcittnire,
aPlic
',,tr
de
tdiat
Si
r
:
,i-fl
redtts
-
i'
>terile
strb
240
o'
1:.'.:,inCtr-se
cel
rnai
moder
''
-,''i':
pt'ocedeul
inginerul
,-;.,,,0
aitrngdndu-se
la
5'6-
ulMfr|fil'fr-,r-:
-
dllflffiiilfliil{'
.:
"
:'
..-;:j:ctrea spdldrei cdrbunilor,
cdile
ferate vor
lrottsporrJ
c)
:.
-
-:,irtne
cu
I4-I5'%
mai
pttlin
ca
in trecut,
ceea
ce
va
deterntirt't
'
-
-
. :
,:,.ui
cle
transport
cu
circa
B0 de
milioane
de
lei
sau,
dacd
t'ottt
-'-
"
--'"r-"
*..-i-,are
riclicarea
randamentului
locomotivelor,
avand
ut1
,.-I^^,.-
-^1.,,.;-x
-ni
wnvo ,,n* nhline n t,trdttcerp n n'tt.tncei
-it
;
t.a/oare
caloricd
mai
mare,
vom obyine
o
reducere
a
nturtcei
.
-
_;,
]]i_ire
I5ok. Prin
arderea
cdrbunilor
spdlali
din
valea
Jittitti
se
-
|
-'".:.:iitne
simpld,
inlocuindu-se
dubla
trcrcliune
ce
se
practicd
,,:
-'.
':
'r:trlre
loctri.
Se
va
incepe
prin
suprimarea
dublei
tracliuni
lcr
rjllibLl
-
-
6l.,rl l
rri
Mi...ir
ilIlrrllffi
$il|lL,i..
-.i
.,'.r{ite;i
rapide
ce
ciru,ild
pe linia
de
mare
trafic
Buc.trreSli-
,;: iltri
parle
depozitarea
cdrbunilor
spdlali
se
va
puteaface
;i
:,.-ielttngat,
intrucdt
alterarea
unui
astfel
de
combustibil
este
-;-.:;
ctrrtt
se Stie,
ln
primul
rdnd
de
marele
procent
de materii
:
-lrititle.
(
)
i"
momentul
de
fald
se
spald,
in
opt
ore,
la
i ...
1
-'-.' i 1ile,
{...,1
lll
lltutflef
tlut
uc
JULLI
rri'n
---r,,;gl'
de
citrbuni
sau
27
de
vagoane,
iar
la
Lupeni,
19
---:-i::
acestea,
criza
economicd
avea
sh
afecteze,
incd
din
acelaqi
i{ii
:-::::::u1
Vaii
Jiului.
Ziarul,,Adevdrul
economic"
evidenlia
acest
;ilr
-
:.:rie
de
clar,
in acelagi
articol:
,,Din
nefericire,
politica
de
stat
:-jj
-
:':
special,
aceia
urmatd
de
cdile
ferate
a
lovit
prea
ades
in
ii
-,.,j--r-j
rle ciirbnni.
(..")
Administralia
cfr
afdcut
o
politicd
bazatd
Jfimnn;ri'r ::,:-;
irt
1928,
cerdnd
investiliuni
pentru
mdrirea
producliei,
ct't
uir-r
1.-
-;.':
l92B
a
intensificat
consumul
pdcurei
in
dauna
exclusiv
a
-iin,u,n,r
-'.,r;
societdlite
din
aceastd
regiune
au
fdcut
enorme
eforturi
ui.
.'.
-;:
trganizare
ele
au maifost
reduse
Si
pentru a
se
mdri
cotele
llji|llilil
Tl
.
-:.
fl*-*--.-;.i
qcestea
au
diminuat
afit
de
mult
cctivitatea
in
Valea
illl';
-,-
-'--
:'ttns
la
dLtreroase
mdsttrd
q
inchiderii
minelor
de la
Vulcan.
:r*'::
-.-t.,lll
a
de suflete
au
rdmas,
acwn,
in
preajma
iernei,
fdra
.ri'-
-;:.
:-;te:ilele. Actttalmente
mai sunt
ocupali
aci,
la lucrdrile
de
'
i,',:,,ntdri 4-5000
de
htcriitori.
Pe ziua
de
I
Noiembrie
vor
fi
i
-ie
ftmclionari.
inchiderea
minelor
a
fost
hotdrata,
'.
:: :tn
tertnen
de
2
Vizita
regelui
Mihai
I
la
Preparafia
Lupeni
lr
::
- :.
:iectelor
negative
lT{:ri:-:
minierd
a
Vdii
.;niLr;:::
:; ::iza economica,
'*::
:,-lui
rninier
din
.luuur-
.- :, si
fie doveditd
nu
rl@
:
: i.-:-:l:
in crcsterea
rii.i
n
::
::odr-rc1ie
gi
de
::"j.-
-..--
lin
infiintarea
:*.:'
'...
.ll
cArbttnc,
ci
tl::'iu'-,-'l;;
l,:riOf
investitii
l9
'):t,
ribil.
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
15/38
dr:
la,Lupeni
gi
penugani
de
ciirre
rdni;"-rl
monarh
Mihai
I
al Romdniei.
::.T,t},:'^:"ji.*:r,ir,ir11
r
r:
,
u..r,u
vizitdnd.printre
altele
qi
rnc
reparalie
dc
cdrbr.rne
de
la
Lupeni.
Pr'r'v
.rr'rs
tl
tnL''
,on,uni3u
*:i.:i.3,]i:':l^::i::'y'
9:
industria
minierd
in
pe:
ontuntstd'
in
unna
cdruia
produclia
de
crrbune
u
...r.uirin'Jr.rittto'.
an
ia
altul,
intensific
qinp
^,,o
-^-
n^.",,utau
activit5fii
_de
preparare
s_a
impus
ca
o nec.j
rne
qua
non.
Astfel,.llRacitalea
de p.eparare
de
la
Lupeni
gi
pe:-_
'T::J:rtlit'.Xti"^::-1-:?,1'/*u'
iar
mai
upoi'
oupa
ufJ
1e67,1:
acnhA,.A
6^^^^^-__1
,
preparalll
nu
reu$eau
insd.
in
ciucla
modernjzdil,:
acopere
necesarul
de
cdrbune
procesat
prin
procedee
de
spdlare
gi
prep-.
h*H':j",ii::
3:.,lyil,_:
.
r,";
i;;;."#"ri
i,.i',",
prep::
odeme,
capabile
sd
asi
gure
pro..rur"u
uffiIoilil'.
:'T,',T;#TJ
e an'
Loca{ia
noii
preparutri
u
fo.t
stabiliid
r"
vrr."r,
uno.uu
in
:T:;:,.*rj.
]::ilii:l,"ept
sanrl
coroeeri,
pe
rnalul
o..pi'"ilirlui
de
.
i;:illI
j;
;;,:'lT:'::
." ::
i i
p'"p
;"r;i
;;
"o';#;
";;i:
ilrT:
ii'.
:re
hrier.oro--
.'-^^
lnqt
Noua
preparalie
includ.u
$i;
,";;;rnr
ins:.-r
e
brictretare.
procedeele
de
p-prir.
r"r"rn.
"t.tt'";
ilH":ilLl#
fi**:r.,_::1:]:r
5i
florafra"
bruf.r"-de
dezvottare
ate
acesrei
u:rr
conomice,
r5mas5
rvrr4ru
4rs
aL;csrel
L:
iJ;i#*.
"
.,.t,".r.ii
JJi'l,#,:
fi?i:i
::,fji:'"i:i.i"fffi:
Tot
ca
ufinare
a
cre$terii
continue
gi
fulminante
a producii:
drbune.
dar
yi
ca
urnrar.c
a
amhiriil.*
;:;;;.:^.^:':','l'i''.",t,.'
?n Vrtoo
T,..,r,.j
_.^.- Tr.,
u
ambitiilor
megalomane
ale
lui
Nicolae
Ceau;
n
valea
riului
'or
n
o.*u.ui.
l;;;;;ffi;;:#"#;H::;,.j,'
prcparafii
de
cdrbune,,r:^1,
Livezeni
(data
in-functie
in
urrri'ilso;
gi
,
ricani
(finarizatd
in
l9g9),
u."ur,u
oiilnna
nefuncliondnd
insd
nicrr
ecdt
in
probc
tehnologice.
Dupd
anul
l
gg0,
o
datS
cu
restructurarea
sectomlui
ener_ee:,,:
f;;T*:j"if:f.:lyeior
activitilii
_tnt.r",
in
special
in
partea
de
_.
s
::",^
j1']:'
.,
l:?
T't'
"
u,i*;i
;;'
;
;ffi
ffi
;;":ffi?
;:, ffi
:::,*
l
a
c
e I
a;
i
an
r
q
q
d
p;;
:*{?1T
l,_';::i:Xff
ilT*ll:
i:lH:Ti:'
;
,t:]:'f:_''.,1':11-,1
.".
in
2003
qi
200i,u
n"
opri,a
activitarea
si lu
,.,,.",.,,*]
e
ia
Petriia,
respectiv
Lupeni.
up'Ia
actlvltatea
Ei
la
prepa:
Siugr"rra
prcparalie
de
crrbune
rdmasd
i'
activitate
este
in
prez:
:::T.yrtcan.
unitare
componentd
a
Companiei
Nationate
a
Hnilpi
,
3 3t
jvltale
p.ino
ip
uia'
*
ns
td
in
exp
r
o
atarealffHi,)
i'J;:ff
I:tl.J,,
:
;
3xilL
j
: l::l::::: :,"j1-" l'1,
li'r;.
lil
z
o
oo,
"an
J;;;:;'o,"para
: :
irbune
a
fost
supusd
unor
noi
in,rertipi;j
;;;J,""#
::ff;1fi#:lJ:x;
arte'eriar
incheiat
de
MinisterLrl
tndustriilo.
gi
n.srrr.ur;';;'il
,i;r-:
::l"t::l:
Y:Ti.
Japone_z,
EpcvJ
vrr.un
a
devenit,
in
unna
inves-
-,
fll
)l
urnbre
in
is
in
\-
'',&uuutnulr,
aI*
iffifr'lunuu,n
l
Mtru
lh
ill
ff;i
,iriiJ'
urruff
-^
efectuate,
cea
mai
moderni
preparalie
o.
.trir".1,T'il"ffiTla
rnves:
20
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
16/38
\l:ai
I
al Romdniei,
care
Li
lnntre
altele
qi
i::ra
mlnlera
ln
;:escut
remarcabil
de
la
i-a
lmpus ca
o
necesl
d: 1a
Lupeni
qi
Petrila
a.
lupa
anul
1967, la
4
:. ;ir-rda
modernizdrilor,
ie: de
spdlare
gi
prepara
i.-.:lllirll unel
nol
prepar
i:ciii
de 3
milioane
de
t
i
\-ulcan,
undeva
in
rlui drept
al
Jiului
de
V
a:
-i
ani, fiind incepute
iea
sr o
modernd insta
aici
au fost:
separarea
:, ..itare ale
acestei
uni
i:rdustriei rom6negti
lpitol
separat
al
pre
rlrninante a
producfer
:
ale
lui Nicolae
Ceauge
,:rJ construirea
altor
do
L;:re in
anul 1986)
gi
alta
li-rctionAnd insd nic
'ea
sector-ului
energetic
-':ecial
in
partea
de
vest
r,;hida
activitatea
inci
:--.
iiatea
gi
preparalia
de
a::rr
ttatea
qi
la
:;:ivitate
este
in
prezent
\::ionale a
Huilei,
a
i:r de
preparare
de
la
fo
:::,J aceasta preparalie
L-:ir
semnificative, intr-
{;s':rselor
cu
un
impo
l-, 3:r1I.
ln urrna tnvestttir
i::r RomAnia.
moo:-:;:r
ale
unor
uzine
de
pt.pu.ur.,
aproape
in
fiecare
locaritate
din
I
"Ju*'-:-
rndeosebi
in
perioada
avdntului
economic
din
primii
ani
ai
r:r*.-:lsii.
In
timp-,
s-a
dovedit
cd
multe
dintre
acestea
nlr_qi puteau
r:"rr--i:-tia.
In
mod
firesc,
dupd
1990,
s_a
luat
decizia,
dureioasd
dar
mi.
-:,. :nrire
a
activitdlii
la
majoritatea
instalaliilor
de preparare
din
.,iini.n-i
'
"rm-:::derea
de
Prepararc
a
c[rbunelui
Valea
Jiului
(IpcVJ)
a luat
ln
u:-*
i9i3.
la
data
de
I
aprilie,
ca
o necesitate
de
coordonare
[
"'
:c:ivitdlii
de
la
preparaliile
de cdrbune
din
Valea
Jiurui.
La
::l::r;ani.
IPCVJ,
subunitate componentd a
Combinatului
Minier
ilruu
-
,[\fVJ)
avea
in
structura
sa
organizatorrfb
:
,".fii,-,.rpectiv
ffi
:r-::e.are
de
la
petrila,
coroegti
qilupeni.
in
r9g2,'la
data
de
1
Fmnn:::,
t-up.n
i
;"'
*"*i,i?
;il'
i'',i'y:?
;i
";::
,'"t
Lff
:1,:'.
I
u
u:T::-:--i
subordonata
lpcvJ.
in
acelagi
fel,
la
i
ianuarie
r9g5
se
rtt.'
-:::.
de
Preparare
Coroeqti
Vulcan,
apoi
la
I
septembrie
19g6,
Itr'.*t*.-r
ie
urmd
este
gi
prima
uzind
de preparare
care-gi
va
inceta
mft
'tr;;:
-939-
actul
de
desfiinlare
al
preparuli.r
o.
la
uricani
fiind
Lmmini
;i
umbre
in
istoria
preparflrii
cirbunelui
in
Valea
Jiului
l*:-=
-
"rsui timpului,
istoria
activitalii
de
preparare a cdrbunelui
din
"'r*
-
=
cunoscut
rnai
multe
suiquri
gi
cobordguri.
Au
fost
o
serie
de
m
*-*:s:erul
care
coordona
activitatea
industriei
miniere
din
,
.i*
::::,le
1
mai
1990.
principala
motivalie
a
inchiderii
acestei
h,
".,*-
:.--
urL
;''-:
-J:se
prorectatd
s5
prelucreze
o cantitate
de
5,2
milioane
de
$r-:;':
::i:
pe an
a
fost tocmai
imposibilitatea
de
a
asigura
un
nivel
v
::
;rbune
la
minele
din
Vestul
Vdii
Jiului
.i'..
,a
pouta
:l::f;:-*:ii3
pe
mdsura
capacitdlii
de
procesare
a acesteia.
fl;onc
:0"
:.:d.
datoritd
aceloragi
motive,
igi
vor
opri activitatea
$i
iril:rtr
:-::3parare:
petrila
(la
1.06.2002),Livezeni
1tu
tS.0t.2003)
"-'l-,-rJt.
La
data
de 15
febmarie
200g,
din
punct
de
veclere
:'i-
cesfiintata
gi
lJzina
de
preparare
Coroegti,
aceasta
rT
-:::
::orsanizdrii
activitbtii
de
preparare
din
cadrul
CNH.
ru
l:;:.::re
a
Cdrbunelui
Valea
Jiuhii,
cu
sediul
la
Vulcan.
2t
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
17/38
ExPloatarea
Cirbunelui
Valea
denumirea
de
EPCVJ'
in
anul
1996'
Huilei
SA
Petroqani,
constituitb,pnn
;;;;;."t.
a
Cdrbunelui
Valea
Jiului
PPCVi
avea,
la
vremea
resPectivd'
in
respectiv
Petrila,
Livezeni,
Coroeqtt
tt^itp"n
Cdi
Ferate
Uzinale
(CFU)'
Jiului
a
fost
infiinlata
inilial'
ca
subunitate
a
Regiei
Autonons
trurlrfo.rourea
fostei
intreprinde;'
I
(IPCVJ).
in
baza
HCR
l2ll
l
componenta
sa
4
uzine
de
PrcP:
5i
LLrPeni.
Prccum
qi ttn
secto:
lu
r',n
efcctiv
mediu
total
de
-:
angajatlr,
perioada tr5 ianuarie_l5 august
2003,
unitatea
de
coordona::
activitalii
o"
pr*pu'u':"
Jin
vur"u
Jiului
s-a
]1i:.f"-K?L*"?to.i'*111:;
ffi dd
rni
de
acfi\-itate
:;
,
-,-.-::::ea
s3.
i:
,tr
-
--
*?'J
s.-
dr-rr3i
:
u:-.
i=.cet:
lei
il:
--
;
-:l;:::-'
I
1.r::
i"::'
ilil;-Tf;;
'd;";i)u",
r'n"1iqiTd
in
cadrur
cNH
sA
cu
actl\rl
proprie.
pentru
ca
ra
ii
augu'i
zool
sa
fre
rcinfiintatd
ca
Exoloatar:
{
Pr"por"r.
a
Carbuneluf
igpi
v"fea
Jrului'
cu
sediul
la
Vulcan'
I
Sectorui
p'i"'ip"i
d"
activitate
al
Exploat6rii
de
Prepara:;
cirbu*eiui
Valea
Ji"';ri;
ra*"s,
dup{
inchiierea
succe
sivd
a
preparalilli':l
laLlricani,Livezeni,PetrilaqiLupent,rnstalaliadeprepararedelaCorc'q
care
preluc
reaz6
cdrbtnele
brut
prou.ri,-J.
la
toate
unitaliie
miniere
i
Valea
Jiului.
ln
utma
procesului
cle
prepararllt':Iu-o
-li:1
:*ttetici
r
este
vAndutd
cdtre
SCttt't'ot"nt'uit
Deva
SA'
SE
Paroqeni
qi
SE
Doiie
precumqialte.o*icomercializatec6trediverqibeneficiari.,l
energeticb
spblati,
huila
energeticd superioar6'
huil6
hidrociclonatd'
i
chrbunos
filtrat)'
De
asemenea'
in
urma
procesdrii
cbrbunelui
bmt
rezuli
c'rbune
spdlat
.up"riori"riinut
irr.atririi
locuinlelor
din
Valea
Jiului'
inactivitateaExploatlriidePreparareaCdrbrrneluiValeaJiuluil
gi sectorul ,,t'runriJn*;j'i
;itt+
rJz,inale"
'
care
se
ocupS'
pa4iaL'
transportul
carbuneiui
de
la
unitalile
miniere
c6tre
instalalia
de
preparr:
la
Coroegti
sau,
in
;;J#t;;
cazurilor'
de
la
unit61i1e
miniere
direct
c
beneficiari.
uu,,.u'ui'"i'9i
t'untpon"l
.cdrbunelul
i:^1?,
t:11Y1:
5
ffi::i:H
#Jn;d;a"
"atr.
servicului
cFU
al
EPCVT,
ci
qi de
cI
i,eril
firm6,
cu
care
existd
incheiat
un
contract
de
prestdri
servicii'
De
asemen"ul
tot
in
cadml
acestei
uniiag
funclioneaz''
din
2004,
un
sector de
construclii
pentru suprafala
9i
ecologizare'
22
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
18/38
,..
-,--
si infiinlatd
inifial,
su:
'--:..:;:r
a
Regiei
Autonomc I
:::-.rr-a
fostci
Intreprinderi
t:
.r
ir
baza HGR
12121199:
:--l:r
sa
4
uzine
de preparar..
-:,,.
precum
gr
un
sector
c
a5
de
ani
de
activitate
la
Freparafia
Conoeqti
:.
unrtatea
de coordonare
:.:slbrmat
in Depaftament
c
i-:.:
CNH
SA cu
activira:
::-rt-rintatd
ca
Exploatare
,:
,:it,,r1
1a Vulcan.
-
,::loatani
de
Frcparare
:-',
sr-rccesivd
a
prcpara{iiior
'
,J: preparare
de la
Coroe5:
-,
:.rate
unitdtile
miniere
c
---.1-;
^ '-i-+X
^-^-^^+i^x
^-.
:.ti:a
o
rnixtd
energeticd
ca:
-.
,SE Paro$eni
qi
SE
Doice;:
r-
drr
er;i
beneficiari
(hui
,:'.
hLlila
hidrociclonatd,
;
,':rr
cArbunelui
brut
rezultit
:-
-'
r:
din
Valea
Jiului.
.
,-
]:biurelui
Valea
Jiului in:
:r:atile miniere
direct
cai
l-l
de
la
celelalte
uniti
-
,.
EPCVJ.
ci
gi
de
carre
:-
::3Stan
servlcll.
.:-..:i
fllnclioneazd,
din
an.
=-
:
-',:'losizare.
Lt
-. ::
ia
infiin{area sa,
in
anul
1963, IJzina
de
preparare
de
1a
'
,
--:::
(UPC)
se
dorea
a
fi
una
dintrc
cele
mai
-od.*.
gi
ccle
iirri
-,'
'::--
''rle
de
acest
fel
din
{ara
noastr6.
Decizia
de
constmire
a
L;-,:
:-
::eparare
a
fost
luatd
incd
din
anul
1961,
ca
Llnnare
a
noilor
iur
-::
::
cresterea
produc{iei
de cdrbune
cxtras
in
minele
din
valea
ii
*-:::re
a
necesitS{ilor
legate
de
creqtcrea
valoricS
a
carbunelui
i:-:.
:r::-o
permanentd
concurentd
pe
piala
combustibililor
cn
a.
-
:::
Saparo$e
sae.
shtuEerfF-
;...
::
preparare
de
la Coroegti
a
fost proiectatd
pentru
a trata
--
-1
::i
cenugd
la
o
capacitate
cle
3,9
milioane
dc
tone
anua1.
::::i:e
are
o
capacitate
de
300
toneiord,
iar
capacitatea
cle
r
-r.r-fe brute
este
de
9000
cle
tone
zilnic.
:
--
.-J:tstl-Llctre
a noii preparafii
de
la
Corocgti
an
incepLil
in
-:.:-
--i
finalizarea
obiectiv,lui
estc
consemnata
abia
in
a'ul
:=
acrul
de
nagtere
al Preparatiei
Coroeqti
a
fost
senlirat
il-r
tr#;iifffifl
-t
23
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
19/38
luna
septembric
a:inr-il'iri
196--+,
o dati cu
consrrrlilerca
primeior,"sli:
plan"
trasate
si
ineleplinite.
Fresa
vrcrnii
a
untirit
cu maxirni
lucrlirile de constmcfie
gi
arlenai'arc
a
noului
flux
cle
prociuctre
clc
1:
dc
Prepararc
floroegti, pubircinci
articole
mobilizatoare.
Spre cxempl
iatd ce
scria
?n truna
septcmbrie
:r anuiui
1
963
gazeta
local[
,,Steagu1
intr-un arlicol publicat
sLrb
titlul
,,Fe
ganlierul
CoroeSti";
,.Acum,
pe
nceostit
iunccr
pe.are
apG
Jiului
Serpuia
pdnci
ntt
trcsringherita
schimbdttdu-si
alhiu
dirt tintp
in timp,
se ina trd pline
c{e
,
con,strucliile
wctrii
uzine
de
prepurat'e
a
cirhunelui
de la
C'ot.oa;tr.
actmt
aie,-eo ceea
ce
nu
cu
ntuit
iirt't1t in
urmo
{igttra
doa,-
pe
hdrliile ,
trle
proieclanlilot
,
in
imaginu{io
canslructorilor venili
aici
sa
jttccl
u
j
r
;
I oru
I e"y
(
(i
v- aI
o
ar
e
I
or
q
i
hu
I
ti
o
z
ere I or,
p
r int
e I
e,/iin dat
ii.
Fregaara*ia
Grcrnroeg;tE
inaEnte
cNe
ZOOS
Pe
Santier
se
munceSte
cu
aceeo$i
Jbbrititate,
dar.
in cij
c{} l:tfntclarilor,
termenii
fundatii,
beloane,
ziddrii
sunt
acum
rtt oc
ttilii,
la
ordineo
zilei;
monraj,
roclaj,
intrare
in
fnnclie
E rodttl
tme:
plirte
de
t'ttflaLarare
si
pasittne
])enrru
inJuptttit.r-,o
rrrttriu
tlin pt.itt.
r:tbiective
industriale
ale
planttlui
,sasenal,
al
ciirui
act
cle
na$ter
sttnflat
prin
l)irectivele
Cangresului
aMl-lea
al
partidului.
Mecci,
inlensd
a
proceselor
de
lucnr, preocupareu
ingineriror
;i
rehni:
peiilt'tt
organizarea
minutittssd
s
nntncii,
intpletile
cu i..
canslructorilor,
asigurd
ohiinerea
unor.strc{:ese
c/e
seumd.
Btr,
constt'ttctctrii
uzine.i
coroe;ti
,se pregdlest:
.ra
inc.heie
luna
septctli
numcti
ctt
o
impor"tanld
c{epitsire
a
sarcini or
rle
plan,
ci
cL
/.eri
integrald
tt
planului
vctloric
pret,i::t,tr
initia/ pentrlt
unnl
]g63.
Aces,
tu'e
la
bazd
cre;terea produc:rivirdtii
mttncii
pe
;anriet"
m
6
la .sttt-
niveluf planifir'at.
Brigdzile
condu,se
de lovard,sii
Mctrat
sebostiu.
. .i,.;t'
rlc
ia
i,;'
.
.',.Ti':ilsttiIo,i,:
'
.::i-ilortritri
,\i,
-
.
..j:,)it
tlt
c.,tir,t.;,.
.,iia1
-{l1aaa.i.
.i,
,.-,ilLilrCl
4i--:-,
".
):iiii
eLl
l;t
\
i..t
,,
_
_
,,,
it
tltt
t
e ,i:
.
-:
:'.i'ei
iere
L)ai.
:.'.
-
f
/Crl/.:
_._i
.
::
ia
Prepai-.i:r'
'
-
.,"Ite
a
pi'ultcr ,.
"
-:-.
.l:-a
dor-.:.
:.:-
-
::,-prlrittiet.
;
-:
,..irculal
t
ci:
,; .
,,:,tiii
d.- .les.-.:-.
,,
-
:.lpfeliti
--
,
'
:l
cadl-.11
l:,
,.
.'. rV
'LiZ:l'.i
i:
::
1
S'.-
p:.,;1.-
l'
a' .
,:l'f _.1--
Flrrepaaratia tcor
,il/ilillll
ii
t,
1.t
1+
-
7/24/2019 Noi Preparatorii
20/38
:: ..-'t':il
ilriirelor
.,Si,rr.cirr,
-.:-riiit
cu
lnaxilnA
atel
-,r'.
de
produclie
de
la Uz
.
-
.
-Llc.
Sprc
cxernplific--
:::ta
1ocal6
,,Steagul
R.o.
,
:i1/
".'
.'.',
-rerpuia
pdnd
nu
dei;,
'-
::
intrlya
pline
c{e
rutit:
,lc
lo
Cttrot'qti.
I .,
:.
.'.t
cli:ar
pe
hdrtiile de
,
:ititi aici sit
Jhca
loc'.
-
.
,
.i:ttii.
nte cle
2(}(}3
.','tiitule, dar
in disctt,
. .
'ttltt
octrrrt
ittlotttit:
'.
,11 .'
E
rodttl
trnt'i
nt:
.
:
rttttric
Jin
princ'ipa
-
--:,,ii
ct(l de
nastere
ct
.
:
tt
ri&rlui.
Afet'cttti:r:
:
-::i1(rilot'
Si
tehniciett
',iiolelile
clt hdnt.
:
,.le
seomd.
Bundo,:
'
. .
ltrtto seplt'mltt'ir
- -
,:.llit,
ci
ttt
reuliz;;
-i'ittl
I963.
Acest
str.
..'
,ier
cu 6
la sutt
p:
\.
[trrctr Seba.slian
d,
-:
Ttrdctr cte
la
inslalalii
electrice, briguclo c{e
cotisri',ic:
.ti'a;ii
Traistit
loan.yi
rnttlle
olte/e.re
evidenlicrzii
iri
iritrec.,i.
'-:
rttortlcrtontltti
Meizenbach
lulihai
lttilea fi
vdzur
ilit
ct
ltitr.
.-,:1J
pcttloltl
de onoare
al Prepcw"afiei
Petrila.
uncle
t;tig,tri.t,-i
-.
,ic
lund
succese
cle ser,und
in
proc/uc:fie.
Acuni
l(;r'r/i.cl-r1r'
.'.i
iiui
conduce
o
brigada pe
care
qi-a
fbrmat-a
la
Cot'ce. I1,
ui/
.
:-r ,-.r
rnontarea
insla/crtiilor
naii
Llzine.
Lucritri.le
eJbc'tttttte
,i.
-'
:-i-ii
conduse
de
Meizenbar:h
Mihai
lu
liniile tle
spril'trese
: ..:-t,ttt'r
opreciere perctru
cqlitates
lor.
$i
nu
yruntai
atiif;
luna
t/e
.;. iircrari
ce
revine
ttceslei
brigitzi
e depdsit
crt
30-40
la
stii."
"
:.:,:rile
de la Preparatia
Coroegti
vor
continua
insd
gi
dupd i963,
r
i
'
-
-
-:.
trrnctiune
a
prirnei
linii
tchnologicc
de spdlare.
Astfel.
pAnI iir
-'-
---.J-
cea
dc-a
doua. rcspectiv
a
trcia
linic
de
spdlare.
Alatr.rri
Cc
-'-
:,1
al
preparaliei,
complcxul
uzinai n"lai
cr_rprindea
o
linie
dr
-
-
-::1.i
(funicular)
de
la
noul put
Aninoasa
sud
pdnd
la
Preparati_-
,
:,-
:ist.
stalii
de descdrcare,
de unghi
gi
de
intinclere
etc" in
toiai.
.,,,
--,
.-Lrpa
o suprafald
de circa25
dc hectare
de
tercn.
in
anr-ii 19jll
.
--
-..:liisa
in
cadrul
preparariei
de
ia
Corocgti
gi
o
fabnca
i,.
-
:
"
-
---,-a
in 1972
uzina
sd
fie supusd
unei
rctehnologizdri
d,e ma- :
s
rrv JulJur4 Lrrlvl
t LlrrtrulvSlzolt
uu lltdi
'.,
i--
,:
,r-ui
igBl
se pune
in
funcliune
;ii
prirnui
.ulb.rto, pentt.
.
:_:,tanelor
cu
cdrbune,
iar dupd
alti
doi
ani
cei de-al doiler
-
.-
,rnul
19Bl este
dat in
folosinld
circuitul
lll
de
sortare.
Frelrarafia
tGoroeg;t-
clupi 2CfO3
. .,.,
1990.
imprcund
cu intreaga
activitate
minierd
din Vaic;
-.:.,:
Coroegti
va
intra intr-o perioadl
dificild,
carc va
getler-t
r-;
::anizatorice
drastice.
In anul
1994,
ca
Llrunare
a
lipsei
dl
.
l.
r,'r.n"i":
rr."
ra ll"-ir.nira
;;;;;;;
;.;;i;;' ;;
*- i\ea
sa
intre
in
proces
de
conservarc.
Ca
o
consecinia
--:::,i
activitdlii,
numdrul
de
personal
al
preparatiei
s-a rcdr.is
-,'.:.
.le
la
1400
de angajati
in
1991la
numai
590 in 2002
-
::rrnilor
ani
ai sccolului
XX
cea
mai
acutd
problcrri
a_
,
-
.r-
poluarea
masivd
a apclor
Jiuiiii
de
Vcst,
prin
dcr-ersat'iic
t5
-
7/24/2019 Noi Preparatorii