NoNoţţiuni generaleiuni generale despre despre apapărarea împotriva ărarea împotriva efectelor dezastrelorefectelor dezastrelor

DEZASTRU

DEFINIŢIE (calitativă)

gravă întrerupere a funcţionării unei comunităţi,

generând pierderi umane, materiale sau modificări

nefaste ale mediului, care nu poate fi refăcută prin

resursele acesteia.

DEZASTRU

DEFINIŢIE (cantitativă)

- dezastru = hazard + vulnerabilităţi

DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA HAZARDELORDEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA HAZARDELOR

- - DEFINIŢIEDEFINIŢIE: fenomen rar sau extrem, de natură umană sau naturală, : fenomen rar sau extrem, de natură umană sau naturală, care afectează viaţa şi activităţile umane şi a cărui care afectează viaţa şi activităţile umane şi a cărui

extindere poate duce la dezastru.extindere poate duce la dezastru.

- - CLASIFICARECLASIFICARE: :

* * geologice (cut (cutreremurmuree, alunecări de teren, alunecări de teren şi prăbuşiri de teren şi prăbuşiri de teren); ); * * climatice ( (tornadetornade, inundaţii, secetă, inundaţii, secetă, grindină, grindină););* * de mediu (poluarea mediului, deşertificare,defrişare (poluarea mediului, deşertificare,defrişare păduri);păduri);

* * epidemii şi epizootii;;** accidente ( nucleare, chimice, biologice, rutiere, maritime, ( nucleare, chimice, biologice, rutiere, maritime, aeriene, fluviale, miniere etc; aeriene, fluviale, miniere etc;* * conflictele armate, inclusiv terorismul. .

VULNERABILITĂŢI

-DEFINIŢIE: gradul de pierderi (de la 0 la 100%) rezultat din acţiunea posibilă a unui

fenomen susceptibil de a produce pierderi umane şi materiale unei comunităţi.

- TIPURI DE VULNERABILITĂŢI:

* urbanizarea

* degradarea mediului

* lipsa de educaţie

* creşterea populaţiei

* fragilitatea economiei

* sărăcia

* structuri de urgenţă birocratice

CÎND UN HAZARD DEVINE DEZASTRU ?

• O.G. 47/1994 (Legea 124/1995), Cap. II, art. 15, aliniatul l):

Comisiile centrale ministeriale pe tipuri de dezastre stabilesc prin

regulamente parametrii tehnici pe baza cărora se poate defini un hazard

ca fiind dezastru.

Exemple de parametri tehnici

* Academicianul Dan Bâlteanu (pentru dezastre de origine naturală)- cel puţin 10 morţi;

- cel puţin 50 răniţi;- pagube materiale directe de cel puţin 1 milion $

* Pentru incendii în masă (conform H.G. 1088/09.11.2000)- minim 20 morţi;- minim 200 persoane traumatizate;- minim 100 locuinţe sau apartamente distruse etc; - riscul aprinderii sau producerii exploziei unor concentraţii ridicate de substanţe sau materiale combustibile periculoase.

* Pentru înzăpeziri (conform Instrucţiunilor AND nr. 525-95 pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice)

- depunerile de zăpadă pe platforma drumului depăşesc grosimea de 0,3 m pe sectoare continui sau discontinui.

EFECTUL ECONOMIC AL DEZASTRELOR ASUPRA COMUNITĂŢII

“EFECTUL STAGFLATION”

PIB

NIVEL

PREŢURI

CA1

OA1

OA2

E1

E2

APĂRAREA ÎMPOTRIVA DEZASTRELORAPĂRAREA ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR

DEFINIŢIEDEFINIŢIE

Prin Prin apărare împotriva dezastrelorapărare împotriva dezastrelor se înţelege: se înţelege:

- măsuri de prevenire şi pregătire pentru - măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţie; intervenţie;

- măsuri operative urgente de intervenţie după - măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea dezastrului; declanşarea dezastrului;

- măsuri de intervenţie ulterioară pentru - măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare; recuperare şi reabilitare;

Scopurile apărării împotriva dezastrelorScopurile apărării împotriva dezastrelor

- - reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor umane reducerea (pe cât posibil evitarea) pierderilor umane

şi materiale; şi materiale;- - asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a asigurarea unei asistenţe prompte şi calificate a victimelor; victimelor;- - realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai realizarea unei refaceri economico-sociale cât mai

rapide şi durabile. rapide şi durabile.

Etapele apărării împotriva dezastrelorEtapele apărării împotriva dezastrelor cu cu desfdesfăşurare rapidăăşurare rapidă

Principalele măsuri de prevenire a Principalele măsuri de prevenire a dezastrelor dezastrelor

- includerea problematicii privind- includerea problematicii privind apărarea apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale societăţii la nivel central şi local; ale societăţii la nivel central şi local;

- realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui - realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard; tip de hazard;

- optimizarea activităţii structurilor care asigură - optimizarea activităţii structurilor care asigură conducerea operaţiilor de limitare a efectelor conducerea operaţiilor de limitare a efectelor dezastrelor; dezastrelor;- dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu.- dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniu.

PrPriincipalele măsuri de protecţie ncipalele măsuri de protecţie împotriva dezastrelor împotriva dezastrelor

- - instruirea populaţiei privind normele de instruirea populaţiei privind normele de comportament în caz de comportament în caz de dezastru;dezastru;

- - exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei; intervenţiei;

- - pregătirea factorilor cu drept de deciziepregătirea factorilor cu drept de decizie şi a şi a specialiştilor specialiştilor;;

- - realizarea unor acorduri internaţionale privind realizarea unor acorduri internaţionale privind asistenţa umanitară în caz de dezastre. asistenţa umanitară în caz de dezastre.

Principalele măsuri de intervenţie în Principalele măsuri de intervenţie în caz de dezastre caz de dezastre

- - cercetare zonei afectate;cercetare zonei afectate;

- - coordonare acţiunilor de căutare-salvare, acordarea coordonare acţiunilor de căutare-salvare, acordarea asistenţei asistenţei mmedicale de urgenţăedicale de urgenţă etc etc ;;

- repararea provizorie a elementelor de infrastructură - repararea provizorie a elementelor de infrastructură critică afectate; critică afectate;

- - evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu;evacuarea populaţiei şi a valorilor de patrimoniu;

- - crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi;crearea şi administrarea taberelor de sinistraţi;

- - distribuirea ajutoarelor umanitare.distribuirea ajutoarelor umanitare.

Paradoxul MOZAMBIC Paradoxul MOZAMBIC

- în 1999 se prognozează- în 1999 se prognozează,, peste 6 luni, în Mozambic, peste 6 luni, în Mozambic, inundaţii catastrofale inundaţii catastrofale

- Mozambicul cere ajutor internaţional umanitar - Mozambicul cere ajutor internaţional umanitar pentru reducerea efectelor acestora în valoare de pentru reducerea efectelor acestora în valoare de

2,7 milioane 2,7 milioane $$

- primeşte mai puţin de 1, 3 milioane - primeşte mai puţin de 1, 3 milioane $$

- inundaţiile afectează grav circa o pătrime din - inundaţiile afectează grav circa o pătrime din Mozambic Mozambic

- comunitatea internaţională donează circa 200 - comunitatea internaţională donează circa 200 milioane milioane $$

COSTURI DE OPORTUNITATE ÎN APĂRAREA ÎMPOTRIVA

DEZASTRELOR

DEFINIŢIE

Bunurile şi serviciile la care renunţăm pentru a le obţine pe cele necesare apărării împotriva dezastrelor

EVALUAREA EFECTELOR DEZASTRELOR

2 variabile caracteristice:

- severitatea (se poate aprecia destul de exact)

- frecvenţa (nu se poate întotdeauna aprecia exact)

LEGILE ECONOMICE ALE APĂRĂRII ÎMPOTRIVA DEZASTRELOR

LEGEA COSTURILOR MARGINALE

- de la un anumit nivel de cheltuieli, orice sumă investită în apărarea împotriva dezastrelor nu mai produce efecte proporţionale.

LEGEA REPARTIŢIEI CHELTUIELILOR DE APĂRARE

- 1 $ investit în activităţi de prevenire a dezastrelor valorează cât 10 $ investiţi în acţiunile de intervenţie şi reabilitare.

Studiu de cazStudiu de caz

UraganulUraganul KATRINA KATRINA --20052005

- dezastru previzibil ca severitate - dezastru previzibil ca severitate şi frecvenţăşi frecvenţă

- exerciţiul simulat pe calculator - exerciţiul simulat pe calculator “ Uraganul PAM - 2004” “ Uraganul PAM - 2004”

- la nivelul local şi federal exista un plan de - la nivelul local şi federal exista un plan de intervenţie în cazul afectării coastei de intervenţie în cazul afectării coastei de sud a USA de un uragan. sud a USA de un uragan.

Uraganul KATRINA -2005Uraganul KATRINA -2005

Faza pre - dezastruFaza pre - dezastru

- Corpul inginerilor militari cere alocarea unui buget de 650 - Corpul inginerilor militari cere alocarea unui buget de 650 milioane milioane $$ pentru consolidarea digurilor din New Orleans; pentru consolidarea digurilor din New Orleans;- Se alocă sub 100 de milioane - Se alocă sub 100 de milioane $$;;- la nivel macroeconomic, uraganele nu afectează - la nivel macroeconomic, uraganele nu afectează semnificativ PIB-ul SUA; semnificativ PIB-ul SUA; - - FEMA este una din cele 23 agenţii ale Homeland Security FEMA este una din cele 23 agenţii ale Homeland Security Agency; Agency;- din bugetul federal destinat HSA, 25% se duce la apărarea - din bugetul federal destinat HSA, 25% se duce la apărarea împotriva dezastrelor şi 75% la lupta antiteroristă). împotriva dezastrelor şi 75% la lupta antiteroristă).

Faza post – dezastruFaza post – dezastru

- pentru acţiunile de căutare – salvare şi evacuare s-au alocat - pentru acţiunile de căutare – salvare şi evacuare s-au alocat deja 62 miliarde deja 62 miliarde $$;;- cheltuielile federale în zonele afectate sunt de 2 miliarde - cheltuielile federale în zonele afectate sunt de 2 miliarde $$ zilnic; zilnic;- PIB- ul SUA scade cu 0,5%. - PIB- ul SUA scade cu 0,5%.

““Dilema lui Sir Bernard Crossland”Dilema lui Sir Bernard Crossland”

Unde să cheltuiască 450 milioane Unde să cheltuiască 450 milioane $ din bugetul anual$ din bugetul anual ? ?

VARIANTA 1VARIANTA 1Pentru ridicarea coeficientului de siguranţă al Pentru ridicarea coeficientului de siguranţă al

metroului din Londra (la fiecare 30-40 de ani, un incendiu metroului din Londra (la fiecare 30-40 de ani, un incendiu cu 10-20 morţi )cu 10-20 morţi )

VARIANTA 2VARIANTA 2Dotarea fiecărei case din Anglia cu detectoare de Dotarea fiecărei case din Anglia cu detectoare de

incendiu (anual mor circa 500 persoane)incendiu (anual mor circa 500 persoane)