Revista Român de Statistic - Supliment nr. 5 / 2016 3

No iuni generale privind riscurile bancareProf. univ. dr. Constantin ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucure ti, Universitatea „ARTIFEX” din Bucure tiProf. univ. dr. Gabriela Victoria ANGHELACHEAcademia de Studii Economice, Bucure tiConf. univ. dr. M d lina Gabriela ANGHELUniversitatea „ARTIFEX” din Bucure tiDrd. Georgiana NIAcademia de Studii Economice, Bucure ti

Abstract Riscul poate Þ deÞ nit ca o întâmplare cu consecin e negative asupra agen-tului economic. Este inß uen at de evenimente sau fenomene care ac ioneaz asupra afacerilor societ ilor comerciale, Þ ind expresia nerealiz rii câ tigului urm rit sau pierderea în tranzac iile economice. Riscurile bancare constituie riscurile cu care se confrunt b ncile, în realizarea opera iunilor curente. Riscul bancar constituie gradul de pierdere suferit de o banc , în cazul în care clientul falimenteaz f r a putea s î i achite obliga iile fa de aceasta. V prezent m în continuare aspecte caracteristice riscului, respectiv: deÞ ni-rea i con inutul no iunii de risc, aspectele generale ale riscurilor bancare, riscurile bancare în contextul pie ei Þ nanciare. Cuvinte cheie: risc, incertitudine, eveniment nefavorabil, risc bancar, pie e Þ nanciare.

1. DeÞ nirea i con inutul no iunii de risc Riscul reprezinta o categorie sociala, economica si politica a carei origine se aß a in incertudinea cu care poate s se produca o paguba datorita ezitarilor in luarea deciziei. Riscul poate devein o frana in desfasurarea i expansiunea vietii economice prin reducerea volumului de afaceri i suportarea unor pagube material. In sens general, riscul reß ecta o sansa de aparitie a unui eveniment nefavor-abil, ca posibilitate de pierdere sau sricaciune, de pericol, primejdie. Din punctul de vedere al vietii economico-sociale, riscul este sansa sau po-sibilitatea de aparitie a unui eveniment nefavorabil legat de variabilele de decizie i implica cunoasterea probabilitatilor de aparitie a evenimentelor. Riscul reprezinta o stare cu efecte negative care poat s apar . DeÞ nirea i masurararea riscului necesita folosirea unor concepte statistice cum ar: distributii de probabilitate (cu cat distrbutia de probabilitatea a rentabilitatii viitoare este mai ingusta cu atat mai mic este risul investitiei), rentabilitatea estimata (asteptata), deviatia standard, criteriul „medie varianta”, coeÞ cientul beta, etc. Riscul nu poate Þ suprimat sau inlaturat deoarece exista in lumea afaceril-or, in viata economica, sociala i politica a societatii, existand unele activitati care sporesc riscul. Riscul reß ecta posibilitatea aparitiei unor eveneimente nedorite, iar cu cat consecintele negative sau mai nedorite cu atat decizia adoptata a fost mai riscanta. Din punct de vedere economico-social i politic se pot deÞ ni doua categorii de riscuri:

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 20164

- Riscurile catastrofale, obiective, care sunt consecinta unor evenmente acci-dentale meprevazute, tragice (inundatii, razboaie, cutremure, uragane, incendii), caz in care exista probabilitatea aparitiei pierderii capitalului fara posibilitatea de a Þ recuperat; - Riscurile speculative legate de decizii, constituind evenimente cu probabili-tatea de apartitie i care depind de mediul in care se actioneaza. Riscul reprezinta un eveniment posibil i nedorit, previzibil sau imprevizibil care poate produce piederi materiale sau morale, manifestat in raporturile dintre oameni, dintre om i natura, omul straduindu-se sa- i creeze mijloacele de prevenire, micsorare, atenuare sau inlaturare a efectului riscului permanent. În acceptiunea larga reprezinta posbilitatea aparitiei unei pierderi in cazul unor tranzactii ca rezultat al producerii unor evenimente imprevizibile. Cauzele care gene-reaza riscurile sunt de natura comerciala sau de natura necomerciala. Pentru evitarea sau atenuarea acestor riscuri se impune cunoasterea legislatiei interne i internationale i a uzantelor speciÞ ce anumitor domenii.

2. Riscurile bancare, aspecte generale Bancile comerciale, private i de stat executa operatiunile universal aferente creditarii intreprinderilor industrial, comerciale, etc, preponderant din contul mijloacelor banesti, obtinute in forma de depozite. Se evidentiaza patru grupe de operatiuni bancare: operatiuni passive, operatiuni active, serviciile bancare i operatiunile proprii ale ban-cilor. Operatiunile passive sunt chemate sa mobilizeze mijloacele banesti, care , la randul lor, sunt utilizate pentru Þ nantarea operatiunilor active. Ele includ acceptarea de-pozitelor (la vedere, la termen), atragerea creditelor i emisia valorilor mobiliare. Operatiunile active ale bancilor includ creditarea i operatiunile cu valorile mo-biliare. Totodata, bancile efectueaza operatiunile de acceptare, tranzactiile valutare, tran-zactii ipotecare. Operatiunile de creditare pot Þ clasiÞ cate in functie de asigurare, termen de rambursare, mod de rambursare, mod de achitare a dobanzi, tipul debitorului. In functie de activitatile desfasurate de banci, de strategiile pe care acestea le adopta i de politicile pe care ele le aplica, acestea se expun la diverse risuri speciÞ c acti-vitatii bancare, motiv pentru care sunt cunoscute sub numele de riscuri bancare. Pentru a diminua posibilitatea obtinerii unor proÞ turi exagerate, dar mai ales pen-tru instituirea unui cadru bancar prudential, legea bancara recunoaste dreptul Bancii Natio-nale a Romaniei (BNR) ca unica autoritate in acest domeniu. Astfel Banca Nationala a Ro-maniei (BNR) este singura institutie care emite autorizatia de functionare in acest domeniu i totodata oblige la deschiderea de conturi de catre orice banca la BNR i la consituirea unor

fonduri d reserve minime din proÞ tul brut in limita a 20% pân la nivelul capitalului social. Riscul bancar Þ ind generat de o multime de operatii i proceduri trebuie privit ca un conglomerate sau ca un complex de riscuri, de cele mai multe ori interdependente, prin aceea ca pot avea cauze comune. Aceste operatii i procedure genereaza in perma-neta expunere la risc. Stabilitatea unei banci care operaeza pe diferete segmente ale pietei Þ nanci-are este direct inß uentata de modul de abordare a administrarii riscurilor. Existenta unui sistem eÞ cient de administrare a riscurilor genereaza efecte positive atat pentru banca, cate i pentru clientela sa. Astfel, beneÞ ciile bancii constau in diminuarea nivelului pierderilor neasteptate, optimizarea veniturilor i cheltuielilor asteptate, primelor pen-tru risc i micsorarea valatilitatii rezultatelor Þ nanciare etc. Acestea in afara de sporirea nivelului de stabilitate Þ nanciara a bancii , produc un ir de beneÞ cii pentru clientela: op-

Revista Român de Statistic - Supliment nr. 5 / 2016 5

timizare tarifelor, sporirea calitatii i gradului de diversiÞ care a serviciilor i operativitatii prestarii lor, majorarea gradului de protec ie a intereselor clientelei. In conformitate cu recomadarile Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in ati-vitatea lor bancile comerciale din Romania se identiÞ ca urmatoarele grupuri de riscuri: riscul de creditare, riscul de piata (inclusiv riscul valutar), riscul operational (inclusiv riscul juridic), riscul dirijarii activelor i pasivelor (inclusiv riscul lichiditatii i riscul ratei dobanzii), riscul evenimentelor externe i riscul strategic. Avand in vedere importanta majora a administrarii riscurilor bancare, BNR a elaborate i a pus in aplicare un ir de acte normative menite sa asigure o abordare pru-denta din partea bancilor din Romania a riscurilor inerente activitatii lor. Bancile comer-ciale indeplinesc cu stricte e toate cerintele inaintate de catre BNR, i anume: formarea fondului rezervelor obligator pentru depozitele atrase, formarea rezervelor pentru reduc-eri pentru pierderi la credite, mentinerea structurii portofolului de credite in corespundere cu politica de creditare, mentinerea marimii capitalului normaiv total i suÞ cientei capi-talului ponderat la risc in limitele stabilite de BNR, respectarea limitelor fata de pozitia valutara deschisa, lichiditatea bancii, credite acordate etc.

3. Riscurile bancare in contextul pietei Þ nanciare Una din func iile principale a sistemului bancar modern axat pe activitatea pie ei economice const în gestionarea riscurilor. Problemele care apar în sisteml bancar ca urmare a gestion rii defectuoase a resurselor pe de o parte i a plasamentelor pe de alt parte, apar în toate economiile. Falimentele b ncilor pun în cauz stabilitatea sistemului Þ nanciar i în cazul statelor unde sistemul de supraveghere este bine pus la punct. Institu iile ce activeaz pe pie e globale au de aface cu o volatilitate majorat i cu efectele crizelor ce se pot transmite între diverse centre Þ nanciare ca urmare a riscului sistemic. Acest fenomen a ap rut în strâns leg tur cu majorarea volumului de opera iuni cu instrumente Þ nanciare derivate cum ar Þ futures, swaps, options. Riscul reprezint acele situa ii unde factorii exterior sau din interiorul unei institu ii de credit ac ioneaz într-un mod ce nu poate Þ prev zut cu efecte asupra valo-rilor de pia . Evaluarea riscului Þ nanciar bancar se face prin raportarea la un element de reper denumit benchmark. În raport cu benchmarkul deÞ ni ia riscului are dou variante, în primul rând in elegem pericolul de apari ie a unei pierderi (risk down side) sau oportu-nitatea unui câ tig (upside potential). Dezvoltarea pie elor Þ nanciare facilitate de cre terea tranzac iilor cu intrumente Þ nanciare derivate i de dezvoltarea ITC a dus la apari ia a trei direc ii importante: ma-jorarea expunerii la riscul de pia i la riscul de intermediere; perpetuarea activit ii de gestiune active minus passive i apari ia de noi situa ii de risc; modelarea riscului de Þ nan are i a riscului de pia prin folosirea de instrumente statistic-matematice. Gestiunea riscurilor bancare prezint urm toarele elemente componente: iden-tiÞ carea riscurilor are în vedere eviden ierea pozi iilor de risc ce pot inß uen a rezultatul institu iei de credit; evaluarea i m surarea riscurilor presupune exprimarea numeric a efectelor ce pot ap rea cu privire la proÞ tul institu iei Þ nanciare; realizarea unei politici relevante pentru gestionarea riscurilor ca urmare a aplic rii de instrumente speciÞ ce; con-trolul riscurilor trebuie realizat pentru a vedea dac reglement rile Þ nanciar-bancare au fost respectate i dac tipurile de instrumente de gestionare au fost correct utilizate; analiza performan elor presupune masurarea acestora ca urmare a acoperirii la expunerile de risc.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 20166

Concluzii Gestionarea riscurilor constituie una din func iile principale a sistemului bancar modern axat pe activitatea pie ei economice. Problemele care apar în sisteml bancar ca urmare a gestion rii defectuoase a resurselor pe de o parte i a plasamentelor pe de alt parte, apar în toate economiile. Falimentele b ncilor pun în cauz stabilitatea sistemului Þ nanciar i în cazul statelor unde sistemul de supraveghere este bine pus la punct. Institu iile ce activeaz pe pie e globale au de aface cu o volatilitate majorat i cu efectele crizelor ce se pot transmite între diverse centre Þ nanciare ca urmare a riscului sistemic. Acest fenomen a ap rut în strâns leg tur cu majorarea volumului de opera iuni cu instrumente Þ nanciare derivate cum ar Þ futures, swaps, options. Riscul reprezint acele situa ii unde factorii exterior sau din interiorul unei institu ii de credit ac ioneaz într-un mod ce nu poate Þ prev zut cu efecte asupra valo-rilor de pia . Evaluarea riscului Þ nanciar bancar se face prin raportarea la un element de reper denumit benchmark. În raport cu benchmarkul deÞ ni ia riscului are dou variante, în primul rând in elegem pericolul de apari ie a unei pierderi (risk down side) sau oportu-nitatea unui câ tig (upside potential). Dezvoltarea pie elor Þ nanciare facilitate de cre terea tranzac iilor cu intrumente Þ nanciare derivate i de dezvoltarea ITC a dus la apari ia a trei direc ii importante: ma-jorarea expunerii la riscul de pia i la riscul de intermediere; perpetuarea activit ii de gestiune active minus passive i apari ia de noi situa ii de risc; modelarea riscului de Þ nan are i a riscului de pia prin folosirea de instrumente statistic-matematice. Gestiunea riscurilor bancare prezint urm toarele elemente componente: iden-tiÞ carea riscurilor are în vedere eviden ierea pozi iilor de risc ce pot inß uen a rezultatul institu iei de credit; evaluarea i m surarea riscurilor presupune exprimarea numeric a efectelor ce pot ap rea cu privire la proÞ tul institu iei Þ nanciare; realizarea unei politici relevante pentru gestionarea riscurilor ca urmare a aplic rii de instrumente speciÞ ce; con-trolul riscurilor trebuie realizat pentru a vedea dac reglement rile Þ nanciar-bancare au fost respectate i dac tipurile de instrumente de gestionare au fost correct utilizate; analiza performan elor presupune masurarea acestora ca urmare a acoperirii la expunerile de risc.

BibliograÞ e selectiv 1. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G., Stanciu, E., Soare, D.V. (2015). Aspecte sem-

niÞ cative privind analiza riscului de faliment, ART ECO - Revist de studii i cercet ri eco-nomice, Vol.6/No.3, pg. 15-22

2. Anghelache, C., Manole, A., Anghel, M.G., Popovici, M., Soare, D.V. (2015). Modele de analiz a riscului Þ nanciar, ART ECO - Revist de studii i cercet ri economice, Vol.6/No.3, pg. 55-64

3. Anghelache, C. (2010). Metode i modele de m surare a riscurilor i performan elor Þ nanci-ar-bancare, Edi ia a II-a, Editura Artifex, Bucure ti

4. Anghelache, C. (2006). Metode i modele de m surare a riscurilor i performan elor Þ nanci-ar-bancare, Editura Artifex, Bucure ti

5. Anghelache, C. (2006). Metode cantitative utilizate în analizele Þ nanciar-bancare, Editura Artifex, Bucure ti

6. Dumitrescu, D., Soare, D.V. (2013). New Global Financial Regulatory Framework, Revista Român de Statistic – Supliment Trim. I, pag. 51 – 56

7. Gasha, J.G. et al. (2009). Recent Advances in Credit Risk Modeling, International Monetary Fund in IMF Working Papers

8. Hakens, H., Schnabel, I. (2009). Credit Risk Transfer and Bank Competition”, Working Paper Series of the Max Planck Institute for Research on Collective Goods

9. Roxin L. (1997), Gestiunea Riscurilor Bancare, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti 10. Sokolov, Y. (2009). Interaction between market and credit risk: Focus on the endogeneity of

aggregate risk, University Library of Munich, Germany in MPRA Paper