Anul LIX. Nrii 22, 23, 24. Arad, 16 Iunie 1935.

ORGaNVL o F K H L - a i mmm oRTOboxe mmm w m\m\

înmormântarea P. S. Sale Episcopul Grigorie. La catafalcul iubitului nostru Episcop.

Din ziua de 13 Mai, când medicii au in­terzis Prea sfinţitului Esiscop Grigorie să pă­răsească patul, vestea despre boala primej­dioasă a iubitului nostru episcop, s'a răspândit repede în oraşul şi eparhia noastră apoi în

.Bucureşti, Timişoara şl alte oraşe. Consiliul eparhial a trebuit să plaseze un funcţionar la telefon, care să răspundă la nenumăratele în­trebări despre sănătatea P . Sfinţitului Episcop Grigorie. Medicii, sperând în forţele fizice ale pacientului, ne spuneau că P. S. Sa va trece peste boala ce-1 chinuia. Vineri seara în 2 4 Mai bolnavul s'a simţit binişor, a luat un ceaiu şi spunea că abia aşteaptă să se facă bine. Sâmbătă dimineaţă însă la ora 4 temperatura P. S. Sale s'a ridicat în mod brusc, iar inima n'a mai funcţionat în mod regulat. Medicii cari vegheau la patul Episcopului, erau deja con­vinşi că desnodământul fatal se apropie, ceea-ce a urmat la ora 10 şi 15 minute. După im-balzamare, între lacrimile de durere ale con­silierilor şi funcţionarilor eparhiali, corpul de­cedatului Episcop, a fost îmbrăcat în ornate episcopeşti pus în sicriu de metal şi aşezat pe un catafalc măreţ în salonul cel mare delà re­şedinţă.

Salonul, anticamera, coridorul şi intrarea de sub poarta delà reşedinţă au fost complect îmbrăcate în doliu şi împodobite cu palmieri şi alte plante nobile.

Din momentul trecerei P. S. Saie la viaţa vecinică, consilierii şl funcţionarii preoţi ai episcopiei, s'au perindat la sicriul regretatului

defunct, înălţând rugăciuni ferbinţi la tronul ceresc, pentru odihna fostului Episcop Grigo­rie. Iar studenţii dela Academia teologică au cetit psalmii prescrişl la catafalcul mortului.

îndată după răspândirea dureroasei ştiri,' s'au arborat steaguri de doliu pe toate' edifi­ciile publice din Arad. Şi până luni în 2 7 Mai când rămăşiţele defunctului au dost transpor­tate la catedrală, reşedinţa episcopiei a fost centrul unui pios pelerinaj, unde reprezentanţii, autorităţilor şi mii de credincioşi au venit să' depună tributul de cinste şl pioasă amintire ilastialui Episcop decedat Dr. Grigorie Gh. Comşa.

Sicriul cu rămăşiţele defunctului au fost transportate la biserica catedrală, Luni 2 7 Mai după masă la ora 4. în cadrul unei măreţe şi jalnice procesiuni. Serviciul divin funebru a fost oficiat de P. P . S. S. lor Episcopii Cosma dela Galaţi şi Moruşca al Americei, asistaţi de consilierii eparhiali şi o mulţime de preoţi. A-pol sicriul a fost ridicat de 8 preoţi şi aşezat pe dricul funebru, precedat de alt dric care transporta nenumăratele cununi şi jerbe de flori depuse la catafalcul iubitului nostru răposat. Cortejul spre catedrală s'a format în modul ur- * mător: Mai întâi mergea muzica poliţiei care intona cântece funebre, a urmat sf. cruce pur­tată de un cleric îmbrăcat în stihar negru, a-poi urmau elevii tuturor şcoalelor din Arad, praporii îndoliaţi, trei clerici în stihare negre* duceau cârja şi coroana episcopească, preoţi-mea asistentă, diconii şi 16 preoţi în ornate-

Pag. 2 BISERICA ŞI ŞCOALA Nr. 2 2 — 2 4

negre urmaţi de cei 2 P . P. Sfinţiţi Episcopi, apoi decoraţiile Episcopului Grigorie purtate pe periniţe de catifea, de 3 preoţi încadraţi de 2 ofiţeri superiori. A urmat carul mortuar tras de 4 cai negri îndoliaţi. Sicriul era înconjurat de consilierii eparhiali şi alţi preoţi şi urmat de reprezentanţii autorităţilor, ofiţerii superiori, fraţii şi nepoţii decedatului episcop, armata şi o imensă mulţime de credincioşi din Arad, Timişoara şl eparhie. In catedrală sicriul a fost iarăşi aşezat pe un măreţ catafalc încon­jurat de mulţimea coroanelor de flori ce so­seau în fiecare clipă. Iar Ia căpătâiul defunc­tului preoţii au slujit cu schimbul serviciul re­ligios pentru odihna marelui defunct. Lângă catafalc au stat de gardă câte 4 gardieni pub­lici în mare ţinută, iar studenţii teologi au citit psalmii prescris!.

In cursul zilei de luni au sosit pentru par­ticipare la înmormântare P. S. Lor Cosma e-piscop de Galaţi, reprezentant al I. P. Fericitului Patriarh, V. Lazarescu episcop de Caransebeş ca mandatar al I. P. Sfinţitului Mitropolit Nicolae, Andrei Mager delà Oradea, Vasile Stan delà Sibiu şi Moruşca delà Bodrog.

Marţi dimineaţa la ora 8' / 2 s'a oficiat în biserica catedrală sL liturgie, de către P . P . S. S. Lor Cosma, Lazarescu, Arhimandritul Suciu 8 preoţi şl 2 diaconi. — La ora 10 s'a înce­put slujba prohodului de P. P. S. S. Lor cei 5 arhierei, 5 0 de protopopi şi preoţi şi 4 dia­coni, înaintea stranei drepte au ocupat loc înalţii demnitari sosiţi la trista ceremonie a înmormântării vrednicului episcop Grigorie.

Am remarcat pe domnul A. Mocioni care a reprezentat pe M. S. Regele, d. Ministru Lapedatu d. A. Imbroane subsecretar de stat, P. P . S. S. Lor Episcopii Pacha delà Timi­şoara, Boroş delà Lugoj, generalii: Antonescu, Serb, Banciu şi Zisu asistaţi de o mare suită de ofiţeri superiori. Dr. I. Suciu, fost Ministru, S. Bocu fost ministru d. C. Cornean vice pre­şedintele camerei deputaţilor, Frint superinten­dent evanghelic, consilierii Scorobeţ Proca delà Mitropolia Sibiului, consilierul Stanca şi rectorul Dr. Vasca delà episcopia Clujului, con­silieri C. Mager şi Evuţian delà episcopia 0 -răzii, Ancusa şi Zgăvărdea delà episcopia Ca­ransebeşului, d-na Elena Ionescu reprezentând Societatea Ortodoxă a femeilor Române pro­topopul Bologa delà Sibiu în numele „Astrei", apoi prefecţii Nistor delà Timişoara, Groza delà Arad, Băncilă delà Oradea, Curuţiu delà Lugoj, inspectorul îuvăţământului Evuţian din Timişoara, primarul oraşului Timişoara Coman,

mai mulţi parlamentari şi multe dame din Ti­mişoara Arad şi alte oraşe.

Aspectul interiorului catedralei era plin de jale ; toată asistenţa avea ochii plini de lacrimi, pentru pierderea aşa da tinăr a eruditului şi mult apreciatului Episcop Dr. Grigorie Comşa.

La finea prohodului P. S. Sa Episcopul Cosma a rostit un înduioşetor panegiric în care a scos în evidenţă calităţile de Episcop vrednic, păstor cu inimă nobilă, scriitor de mare valoare, misionar admirat şi român în­flăcărat ale P. S. Sale Grigorie.

In numele I. P. S. Sale Mitropolitului Ni­colae a vorbit P . S. Sa Episcopul Lazarescu, scoţând în evidenţă munca titanică şi ostene­lile fără preget, depuse de Episcopul Grigorie pentru prosperarea şi luminarea credincioşilor din eparhia Aradului şl România. Episcopul decedat acum împlineşte 10 ani de când a ur­cat tronul episcopiei Aradului, timp în care a desvoltat o activitate aşa de mănoasă şi plină de rezultate, cum puţini prelaţi o ating într'o viaţă întreagă.

Domnul Ministru Lapedatu a rostit ur­mătoarea cuvântare:

Vai, cât de şubrede şi de efemere se dovedesc a fi dorinţele şi speranţele noastre eele mat bune şi mai îndreptăţite! ^ ~ , ?

Căci, conducând, acum 10 ani, în aceiaşi calitate de Ministru al Cultelor, la Scaunul nouei sale oblăduiri arhiereşti, pe adormitul în Domnul, fericitul fost Episcop al Aradului, Grigorie, îi preziceam, în mijiocul manifesta-ţiunilor de iubire şi încredere ce il învăluiau atunci din toate părţile, că, dat fiind tinereţea viguroasă şi anii ce-i stau numeroşi deschişi înainte, va ajunge să păstorească turma cre ­dincioasă şi să propovăduească cuvântul Dom­nului până la adânci şi fericite bătrâneţe.

Şi lată că acum îmi revine tot mie ne­mărginita durere de a-1 însoţi, cu cuvântul meu de înmormântare, la lăcaşul de veci, înainte de-a fi ajuns bătrântţele ce-i doream. C ă c i i u -bindu-1, pentru neostoitul său zel apostolic şi preţuindu-1, pentru marea sa iubire de neam, bunul Dumnezeu 1-a chemat la sine în pute­rea vârstei.

Dar, dacă nu i-a fost dat să treacă mă­car dincolo de pragul tinereţei, în viaţa acea­sta pământească, în schimb a ajuns să înde­plinească, în scurtul timp cât i-a fost rânduit să cârmuiască de Dumnezeu păzită eparhie a Araduluiy întreaga datorie de ierarh şi român.

Căci , ca un apostol din alte vremuri al credinţei creştine, mult regretatul a luptat, ne­obosit şi nebiruit, împotriva tuturor acelora

cari, rătăcind pe căi greşiteşiînşelătoare, sapă la temeliile acestei credinţe şi, prin aceasta, la temeliile însuşi ale neamului nostru. Lupta a-ceasta este şl va rămâne pilda cea mai lumi­noasă de chipul cum un Ierarh al zilelor noa­stre a înţeles să-şi îndeplinească misiunea sa împotriva curentelor nesănătoase şi distrugă­toare ce ne-au bântuit şi ne bântuesc.

Asemenea ca român şl-a îndeplinit făgă­duinţa solemnă, dată Regelui întregitor la în­vestitura de-a pune toată munca şi toată râvna pentru unificarea sufletelor şl pentru consoli­darea patriei, prin întărirea şi înălţarea, spiri­tuală şi morală, culturală şi naţională, a cre­dincioşilor săi dela această graniţă de Apus a pământului românesc,

Cei ce vor vorbi după mine, vor arăta, desigur, în mai bună şi mai deaproape cuno­ştinţă, cum şi ce fel a îndeplinit el această mare operă pastorală şi naţională, pentru apă­rarea şi proslăvirea blserlcei noastre străbune, pentru binele şi fericirea patriei reîntregite.

Mie îmi revine numai trista, nespus de trista datorie ca , în calitate de Ministru al Cultelor şi în numele Guvernului din care fac parte, să aduc la marginea acestui sicriu, des­chis aşa de cu vreme, expresiunea simţămin-telor de pietate şi de recunoştinţă ale bisericii şi ale neamului, pentru cel c e a fost Episco­pul Grigorie Comşa — bun, blând, vrednic şi devotat fiu al patriei şi slujitor al Altarului, a cărui amintire va rămânea deapurruea legată de regretul duios al tuturor celor ce l'au cu­noscut şi apreciat şi de sinceră admiraţie a tuturor celor ce-1 vor cunoaşte şi aprecia în viitor, după munca şi jertfa vieţei sale.

In numele eparhiei Aradului, I. P. C. Sa Arhimandritul Dr. I. Suciu a spus:

„Iată Mirele vine la miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va "afla priveghind.*

Prea Sfinţiile Voastre! Domnule Ministru! Prea îndurerat cler! întristaţi credincioşi!

Providenţa divină, care înainte cu zece ani a umplut de entuziasm şi bucurie clerul şi tur­ma crendincioasă a Eparhiei Aradului, trimi­ţând în fruntea lor un arhiereu pe cât de tâ­năr şl viguros la trup şi suflet, pe atât de plin de râvnă pentru casa Iul Dumnezeu şi mântuirea păstoriţilor săi, azi ne încearcă nes­pus de dureros, prin brusca trecere la cele e-terne a prea Iubitului şi prea vrednicului nos­tru Arhiereu Grigorie. Deşi Domnul nostru

Iisus Hristos ne învaţă, că pururea să fim pre­gătiţi pentru moarte, ne ştiind nici ziua nici ceasul, când ne bate ea la uşă, totuşi noi cu greu putem dobândi azi mângâiere, când în mod neaşteptat petrecem la groapă pe Prea Sfinţitul Grigorie, care în scurtul său timp de, păstorire, în zece ani a ştiut să câştige atâta prestigiu şi atâta strălucire tronului arhieresc al Aradului.

Regretele sl lacrămile noastre n'au număr, când trebue să dăm pământului pe acel rar şi distins părinte sufletesc, care cu o deosebită energie şi pricepere a desfăşurat zi de zi stea­gul muncii în via Domnului. Muncind el sin­gur a îndemnat pe toţi ceialalţi din jurul său la muncă. Fiind el însuşi pătruns de o dragos­te Dumnezească fierbinte, a învăţat dragostea creştină şi pe alţii. Nădăjduind el ca un pre­mergător fără şovăre în izbândA4radei curate şi sfinte a comunicat acest dar sfânt întregu­lui cler şi popor.

Aprecierea Iui de Arhipăstor cu inimă de aur, de cuvântător strălucit şi de iscusit om de litere, — căutând să se facă pe deplin vrednic 4e numele lui Grigorie din Nazianz — nu trebue să o facem noi azi în ciipa dure­roasei despărţiri pe veci, pentrucă a făcut-o încă fiind în viaţă, Academia Română, nume­roasele societăţi culturale şi oameni iluştri; dar* mai ales credincioşii din cele peste 4 0 0 de sate, pe cari le-a cercetat, sămânând cuvântul lui Dumnezeu, împreună cu lucrările lui scrise, dar mai ales cu cele imprimate pe veci în o-perele Iul caritabile.

Marelui Episcop Grigorie, când părăseşte sf. Altar al Acestei catedrale, pe care 1-a slu­jit cu credinţă neînfrântă şi 1-a ilustrat cu atâ­tea rugăciuni şi cuvântări înălţătoare, i-se po­trivesc cuvintele Apostolului Pavel: „Lupta cea . bună m'am luptat, călătoria am săvârşit, cre ­dinţa am păzit*. (II Timotei 4 — 7

In numele întregului cler şi popor din E -parhia Aradului, cari azi plâng profund îndoli­aţi, cu caldă recunoştinţă şi străbătut de o să­getătoare durere, îmi iau rămas bun dela ră ­măşiţele pământeşti ale Prea Sfinţitului Grigo­rie, fiindcă sufletul său din odihna şi feri­cirea eternă nu va pregeta să o coboare între noi ori de câte ori vom a # a lipsă de o iubi­re înfrăţitoare şl de o credinţă puternică care să ne dea impuls la fapte mari şi folositoare pentru neam şi pentru biserică.

Şi acum Tu Doamne, de a cui mărire este plin cerul şi pământul, odihneşte pe robul Tău Grigorie, în viaţa fericită, càre este la Ttne în veci vecilor! Amin.

In numele Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române, dna Elena Ionesca a rostit următoa­rea cuvântare:

Societatea Ortodoxă a Femeilor Române din Bucureşti, reprezentată la funerariile epis­copului Grigore prin doamna Elvira Săulescu, viceprezidenta societăţii şi doamna Col. Voi-culescu, secretara societăţii, prin cuvântul doa­mnei Săulescu, arată marea pierdere suferită de ortodoxism prin moartea episcopului Grigore Comşa, care-a fost un stâlp puternic al ortodo­xiei. El şi-a gravat numele prin fapte rodnice în cea mal frumoasă pagină a istoriei ortodoxiei. Societatea Ortodoxă a Femeilor Române se asociază la durerea întregului popor român în acest moment de tragică despărţire.

In numele şcolilor dl. Sabin Evuţianu, in­spectorul şef al învăţământului din Timişoara spune:

întristată asistenţă l Slujitorii şcoalei româneşti, în special cei

dela graniţa de Vest, am îmbrăcat doliul alături de fraţii noştri slujitori la altarul Domnului şi a-lături de toţi cei ce simt româneşte, — doliu profund şi sincer, pentrucă regretatul Episcop Grigorie a fost nunumai un Episcop misionar, ci şi un Episcop cărturar şl pilduitor.

Era întodeauna mândru de a fi fost fiu de dascăl, cum era mândru de titlul cu care şi-a început activitatea publică ia umilă catedră dă­scălească.

N'a înţeles niciodată ca biserica şi şcoala să meargă înainte altfel decât în frăţească ar­monie — de aceea, trudnic, cu vreme şi fără de vreme, în scurta dar mănoasa lui activitate, a căutat să cimenteze tot mai mult raporturile între slujitorii celor două instituţii de înaltă mo­ralitate.

El însuş cu vorba, scrisul şi fapta a fost mereu aproape de ei.

Cele mai frumoase cărţi — ale mele — spu­nea el înduioşat — sunt cele adresate părinţilor mei, învăţătorilor şi tineretului român. Cu una din acestea a luat premiul Academiei Române. Ultima sa lucrare, al sutălea volum, la jubileul de 10 ani pe care nemiloasa soartă nu i 1-a mai hărăzit e tot în domeniul educaţiei.

Iată pentru ce şcoala românească, prin slu­jitorii ei ţine să-şi depună, cu suflet cernit, o-magiul de recunoştinţă în faţa osemintelor a-cum fericitului Episcop cărturar şi pilduitor Grigorie, rugând pe tatăl nostru al tuturor ca sufletul lui să-1 aşeze după toată vrednicia, în­tre cel mai drepţi şi cei mai aleşi ai Săi.

Vecinică şi binecuvântată să-i fie memoria. Protopopul Dr. V. Bologa a vorbit în

numele „Astrei". După terminarea prohodului, sicriul a fost

ridicat din catedrală de 8 preoţi şi aşezat pe dricul funerar. Intre acordurile jalnice ale cân­tărilor funebrale, s'a format procesiunea care transporta pe defunctul episcop la gară peetru a fi dus la Mănăstirea Bodrog, unde să fie aşezat pentru odihna vecinică. Cortegiul s'a format la fel cum a fost când mortul a fost transportat dela reşedinţă la catedrală, cu ex­cepţia camioanelor cari au transportat cele 150 coroane, dintre, cari s'a remarcat o superbă coroană do trandafiri roşii, depusă pe sicriu la ordinul M. Sale Regelui Carol II.

C o n v o i u l funebru a p a r c u r s s t r ă z i l e B r a n c o v i c i , E m i n e s c u , B u l e v a r d u l R e g e l e F e r d i n a n d p â n ă l a g a r ă . P e to t p a r c u r s u l , l u m e i m e n s ă p r i v e a j a l n i -une l a t m o s f e r e de a d â n c ă r e s e m n a r e .

C o s c i u g u l defunc tu lu i a fo s t r i d i c a t de p r eo ţ i , î m b r ă c a ţ i în o r n a t e n e g r e , de p e c a r u l m o r t u a r ş i dus pe u m e r i în vagonu l t r enu lu i c e a ş t e p t a p le ­c a r e a .

' L a s o s i r e a în g a r ă c o r u l » D o i n a C r i ş a n e i « condus de p ă r i n t e l e L u g o j e a n u , a i n t o n a t » C u s f in ţ i i od ihneş t e . .« apo i după s o s i r e , în t i m p u l î m b a r c ă r i i c o s c i u g u l u i P . S . S . E p i s c o p u l C o s m a ş i î n t r e a g a a s i s t e n ţ ă a p r e l a ţ i l o r ş i p r e o ţ i l o r au o f i c i a t o b i c i ­nu i tu l s e r v i c i u r e l i g i o s .

T r e n u l , a r h i t i x i t de c l e r ş i m i r e n i , a p l e c a t din g a r a A r a d l a o r e l e 1.45 ş i a s o s i t l a B o d r o g l a o re le 2 .55 .

In m o m e n t u l i n t r ă r i i t r enu lu i în h a l t a B o d r o -gul V e c h i , unde a ş t e p t a u c ă l u g ă r i i m ă n ă s t i r e i ş i m i r e n i în n u m ă r de p e s t e 6 mi i , ven i ţ i din t o a t e c o m u n e l e v e c i n e , c o r u l » D o i n a <= din F e l n a c , sub c o n d u c e r e a dlui î n v ă ţ ă t o r B o a t ă , i n t o n e a z ă » C u s f in ţ i i o d i h n e ş t e « a p o i s e f o r m e a z ă convo iu l k i l o ­m e t r i c , in f run te cu c o r u l » D o i n a C r i ş a n e i « ş i » A r m o n i a « din A r a d , « o r u l » D o i n a « din F e l n a c , p r e o ţ i i ş i m i r e n i , apo i P . Ş . S . E p i s c o p u l M o r u ş c a , a s i s t a t de s o b o r u l c ă l u g ă r i l o r m â n ă s t i r e i au oficiat; s e r v i c i u l r e l i g i o s în f run t ea c a r u l u i m o r t u a r , în­c o n j u r a t de p o p o r e n i i i n t r i s t a ţ i .

L a u r m ă fami l i a defunc tu lu i î n d o l i a t ă u r m ă ­r e a cu d u r e r e p e iub i tu l l o r f r a t e ş i unch iu .

P a r c u r g â n d s t r a d a u n i c ă a B o d r o g u l u i nou , c o r t e g i u l a j u n g e l a M ă n ă s t i r e , unde s i c r i u l e s t e din n o u r i d i c a t de p r e o ţ i ş i di is în f a ţ a b i s e r i c e i m o n a h i l o r . A c i P . S . S . E p i s c o p u l P o l i c a r p M o ­r u ş c a a o f i c i a t din n o u un s e r v i c i u r e l i g i o s , a p o i p reo ţ i i , p u r t â n d c o s c i u g u l pe umer i , c u î n t r e a g ă a s i s t e n ţ a au c o n t i n u a t p r o c e s i u n e a p â n ă l a g r o a p ă .

D u p ă s e r v i c i u l divin de s f i n ţ i r e a l l o c a ş u l u i de vec i . P . S . S a E p i s c o p u l M o r u ş c a a r o s t i t u r m ă ­t o a r e l e :

— P r e a S f i n ţ i ţ i P ă r i n ţ i , j a l n i c ă a d u n a r e ! A ţ i c ăzu t lov i ţ i de fu lge ru l m o r ţ i i p r e a i u b i t u l u i

n o s t r u E p i s c o p G r i g o r i e Coni.şa. C o r p u l s ă u ne în­suf le ţ i t c o b o a r ă în m o r m â n t u l r e c e .

A r b o r e l e c a r e a î n t r u c h i p a t b r a ţ e l e o c r o t i t o a r e a le b i s e r i c e i n o a s t r e , a l e cu l tu r i i ş i î n f ăp tu i r i l o r r o m â n e ş t i , p l e a c ă azi d in t ro no i .

I s t o r i a b i s e r i c e i n o a s t r e nu c u n o a ş t e un a l t

era rh , c a r e să - ş i f ie văzu t f a ţ ă în f a ţ ă pe t o ţ i fi i i su f l e t e ş t i de sub a r h i p ă s t o r i r e a s a , c u m i-a văzu t ep i scopu l G r i g o r i e , u n a l t e r a r h c a r e s ă f ie r o s t i t at;Hea c u v â n t ă r i ş i s ă fi s c r i s a t â t e a că r ţ i .

î n t r e a g ă v i a ţ a L u i a f o s t p l i nă de s b u c i u m , de m u n c ă î n c o r d a t ă . Ş i n i c i c a e p i s c o p a j u n s l a t r e a p t a î na l t ă , e l n ' a î n c e t a t o c l i p ă s ă s l u j e a s c ă cu a c e i a ş i e n e r g i e ş i p r i c i p e r e b i s e r i c a ş i n e a m u l , ei n 'a c u n o s c u t od ihna .

A t u n c i c â n d a a j u n s să - ş i v a d ă r o a d e l e nunc i i sa le , D u m n e z e u 1-a c h e m a t din l u m e a a c e a s t a în l umea de vec i .

A c u m 10 ani , c â n d a u r c a t t r e a p t a î n a l t ă a s caunu lu i e p i s c o p e s c a l D i e c e z e i A r a d u l u i , m ' a c h e m a t s ă c o n d u c a c e a s t ă M ă n ă s t i r e .

In s e r v i c i u l lu i D u m n e z e u c a r e m i l-ai p r e d a t mi -am făcu t d a t o r i a ş i c r e ' dan c ă T u ve i fi a c e l a c a r e m ă ve i a ş e z a p e m i n e p e n t r u od ihna de v e c i . M e i p r in g â n d nu m i a r fi t r ecu t , c ă eu voi a j u n g e s ă t e c o b o r pe t i ne l a g r o a p ă .

C â n d p l ec i din l u m e a a c e a s t a , su f l e t bun ş i c r e d i n c i o s , l a d r e a p t a lu i D u m n e z e u , ve i p u t e a ve­dea c ine ţ i -au f o s t adevăra ţ i i , c o l a b o r a t o r i , c i n e te-av î n s o ţ i t în p o m e n i r e a a d e v ă r a t e i c r e d i n ţ i în D u m n e z e u .

T o ţ i a ce i , c a r i în v i a ţ ă ţ i -am auz i t p r e d i c e l e , am învă ţ a t s ă c r e d e m cum ai c r e z u t tu în D u m ­nezeu . ' ]

In c l ipa d u r e r o a s e i de spă r ţ i r i , d a c ă î ţ i vo i f i g reş i t , s au t e voi fi s u p ă r a t vre-o da tă , i a r t ă - m ă şi r o a g ă p e bunu l D u m n e z e u , să -mi f ie ş i m i e mi­los t iv , s ă m ă a ju t e în d rumul , în m i s i u n e a g r e a ce mi s a î n c r e d i n ţ a t p e n t r u a duce cuvân tu l lu i D u m n e z e u în m i j l o c u l c r e d i n c i o ş i l o r de p e s t e h o t a r e .

E u ş i to ţ i a d e v ă r a ţ i i c r e d i n c i o ş i î ţ i z i cem, în vec i p o m e n i r e a T a , v r e d n i c de p o m e n i r e ş i f e r i c i r e .

In vec i p o m e n i r e a L u i ! Apoi sicriul cu rămăşiţele vrednicului şi

neuitatului Episcop Grigorie, au fost coborâte într'un mormânt căptuşit cu ciment, alături de răposatul Episcop Iosif Goldiş.

Consiliul nostru eparhial a decis ca să ri­dice la Mănăstirea Bodrog, încă în cursul a nului curent uu măreţ mauzoleu, unde să fie aşnzate spre vecinică odihnă rămăşiţele pă­mânteşti ale celor 2 episcopi, precum şi ale celor 4 episcopi înmormântaţi sub biserica-mă-năstre din Arad-Gai.

Cu suflete zdrobite de durere îngenunchem la mormântul marelui arhiereu Grigorie, ru­gând pe Dumnezeii, ca nobilului său suflet să-i facă parte de fericire în împărăţia ceriului.

După înmormântare, Consiliul eparhial a dat la sf. Mănăstire oomana creştinească.

Chemarea I. P. S. Sale Mitropolitului Nicolae

către creştinii din „Oastea Domnului" La praznicul Pogorârii Duhului Sfânt, de

care ne despart numai puţine zile, vom ţinea — la Sibiu — marea adunare anuală a Oas­tei Domnului. *

Adunarea noastră din acest an va avea o însemnătate mai deosebită, întrucât ea va trebui să facă încă odată dovada strălucită a celor intraţi în Oastea Domnului, despre dra­gostea fiească şt despre alipirea lor neţărmu­rită către sfânta noastră Biserică. Faţă cu dureroasa poticnire întâmplată în sânul Oastei la începutul acestui an, este necesară o nouă înălţare de inimi şi o mărturisire de credinţă către Biserică, care să spulbere orice îndoială şi să înlăture din calea sănătoasei desvoltări a scumpei noastre mişcări religioase orice piedeci.

In mijlocul încercărilor se arată tăria ce­lor credincioşi, cari nu cunosc decât drumul cel drept al Bisericii. Oastea Domnului îşi are rostul ei numai ca o mişcare de înviorare a credinţei şi vieţii creştineşti în alvia Bisericii. Scoasă din acest rost, care îi dă dreptul la viaţă, ea ar fi o primejdie pentru mântuirea sufletelor şi o rătăcire dela dreapta credinţă. Da* nimeni şi nimic nu va fi în stare să o clătească din rosturile ei. Căci Domnul e cu ea şi prin Biserică îşi trimite darul şi bine­cuvântările Sale peste ea şi peste cei grupaţi în rândurile ei.

Adunarea noastră din acest an trebue să fie, deci, un frumos prilej de înălţare sufle­tească a fraţilor cari se vor întruni la Sibiu, o revărsare de Duh Sfânt peste inimile lor, un izvor de curaj nou şl proaspăt pentru ostaşi şi o bucurie pentru sfânta noastră Biserică.

lată de ce glasul meu se îndreaptă cu părintească iubire către toţi creştinii noştri in­traţi în Oastea Domnului, ca şi către credin­cioşii cari se interesează de mişcarea noastră şi o însoţesc cu dragostea lor, chemându-i la marea adunare dela praznicul Rusaliilor.

Sfânta noastră Catedrală din Sibiu va îmbrăca haină de sărbătoare luminată şi se va umplea de rugăciunile şi de cântările sfinte cari se vor înălţa către împăratul sufletelor noastre.

Nici unul din cei cari au putinţa să vină la Sibiu, să nu lipsească dela acest mare praz­nic duhovnicesc al Oastei Domnului. Cucernicii noştri preoţi să organizeze în parohiile lor pe­lerinajul şi să vină în fruntea credincioşilor la sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, la Sibiu ca împreună să slăvim pe Domnul.

Cu arhiereşti binecuvântări. Al tutaror de tot binele voitor

NICOLAE arhiepiscop şl mitropolit

A d u n a r e a e p a r h i a l ă .

Cuvântarea te fiiiiT a Prea Cucerniciei Sale Părintelui consi­lier referent Mihai Păcaţîan, Preşedintele

Consiliului eparhial. O n o r a t a A d u n a r e E p a r h i a l ă , D e l a u l t ima î n t r u n i r e a A d u n ă r i i E p a r h i a l e ,

E p a r h i a A r a d u l u i a î n d u r a t o p r e a d u r e r o a s ă p ie r ­de re pr in n e a ş t e p t a t a m o a r t e a d i s t i n su lu i ş i iubi­tu lui n o s t r u E p i s c o p D r . G r i g o r i e G h . C o m ş a , c a r e a î n s c r i s c e l e m a i s t r ă l u c i t e p a g i n i în i s t o r i a B i s e -r i c e i n o a s t r e , c ă r e i a ş i -a î n c h i n a t t o a t ă v i a ţ a , t o a t ă d r a g o s t e a munc i i , t o a t ă c o n ş t i i n ţ a c h e m ă r i i ş i t o t d e v o t a m e n t u l a p o s t o l e s c , f ă c â n d u - s e v r e d n i c de re ­c u n o ş t i n ţ a t u t u r o r o a m e n i l o r de b i n e .

S e cuv ine dec i ca p r imu l n o s t r u g â n d s ă s a î n d r e p t e s p r e m o r m â n t u l p r o a s p ă t de l a s f . m ă n ă s ­t i r e H. B o d r o g , unde z a c r ă m ă ş i ţ e l e p ă m â n t e ş t i a l e de func tu lu i s p r e v e c i n i c ă od ihnă .

V ă rog , D o m n i l o r deputa ţ i , s ă d ă m e x p r e s i u n e v i i lo r n o a s t r e r e g r e t e ş i omag iu lu i p i o s , p r in s c u ­l a r e şi s ă z i c e m : « D u m n e z e u să-1 i e r t e ş i să-1 o d i h n e a s c ă cu d r ep ţ i i ! « î

D e s p r e m o a r t e a , î n m o r m â n t a r e a ş i d e s p r e ne­o b o s i t ă r o d n i c a a r h i p ă s t o r i e a P r e a S f . S a l e , ur­m e a z ă r a p o r t s p e c i a l .

A m ţ inu t s ă e t e r n i z ă m în a n a l e l e E p a r h i e i A r a d u l u i , a m p l o a r e a ac t i v i t ă ţ i i s a l e în l u m i n a fap­t e l o r s ă v â r ş i t e ş i m e r i t e l o r c â ş t i g a t e , p r e c u m ş i r e c u n o ş t i n ţ a ş i d r a g o s t e a c a r e 1-a î n s o ţ i t în v i a ţ ă şi după m o a r t e .

O n o r a t ă A d u n a r e E p a r h i a l ă . S e s i u n e a o r d i n a r ă a a c e s t e i î n a l t e c o r p o r a ţ i u n i

b i s e r i c e ş t i a f o s t c o n v o c a t ă de P r e a S f i n ţ i t u l E p i s ­cop D r . G r i g o r i e G h . C o m ş a p e D u m i n e c a din 2 6 M a i a. e., t e r m e n s t a t u t a r . I n t r e t imp î n s ă s 'a îm­bo lnăv i t .

C u t o a t e a c e s t e a a do r i t ş i a d i s p u s , ' c a A d u ­n a r e a e p a r h i a l ă s ă nu s e a m â n e , c i s ă s e ţ i n ă la t e r m e n u l s t a t u t a r , a d e c ă în 2 6 M a i a. c .

C o n d u c e r e a p rez id iu lu i a î n c r e d i n ţ a t - o sub­semna tu lu i , m e m b r u a l a c e s t e i A d u n ă r i e p a r h i a l e c o n f o r m §-lui 17 din R e g u l a m e n t u l a f a c e r i l o r in­te rne .

N u t r e a m m a r i s p e r a n ţ e c ă s e va î n s ă n ă t o ş a . Ne-am p r e g ă t i t să-1 s ă r b ă t o r i m la d e s c h i d e r e a

A d u n ă r i i e p a r h i a l e c o n v o c a t ă pe D u m i n e c a din 2 6 M a i , a. c , din p r i l e j u l împl in i re î a z e c e ( 1 0 ) ani de a r h i p ă s t o r i r e .

î n u l t ime le z i le î n s ă b o a l a i -s 'a a g r a v a t . V i n e r i d i m i n e a ţ a în 2 4 M a i a. c . s 'a î m p ă r t ă ş i t

cu S f . T a i n e ; i a r S â m b ă t ă d iminea ţ a în 2 5 M a i a. c. la o r a 10 ş i 15 m i n u t e ş i -a da t su f l e tu l î m p ă c a t , în m a n i l e C r e a t o r u l u i .

In u r m a î n c e t ă r i i din v i a ţ ă a P r e a S f in ţ i e i S a l e , Cons i l iu l epa rh i a l c o m u n ( p l e n a r ) în ş ed in ţ a s a de la 2 5 M a i a. c . a h o t ă r â t -amânarea A d u n ă r i i e p a r h i a l e pe z iua de a s t ă z i .

C u e x e c u t a r e a a c e s t e i h o t ă r â r i â m f o s t î n c r e ­d in ţa t s u b s e m n a t u l .

O n o r a t ă A d u n a r e E p a r h i a l ă . Ne -am în t run i t a s t ă z i ;uci c a v ă z â n d ' din ra­

p o a r t e l e g e n e r a l e ş i s p e c i a l e a l Cons i l i u lu i epar ­h i a l , c u m s 'a d e s f ă ş o r a t în anu l 1 9 3 4 , v i a ţ a r e l i -g i o a s ă - m o r a l ă , c u l t u r a l ă ş i e c o n o m i c ă în E p a r h i e , — s ă pu t em af la m i j l o a c e l e po t r i v i t e p e n t r u în lă tu­r a r e a s c ă d e r i l o r c o n s t a t a t e ş i p e n t r u p r o s p e r a r e a B i s e r i c i i . '"

P e bunul ş i iub i tu l n o s t r u E p i s c o p n u T ma i avem în m i j l o c u l n o s t r u . Ne l i p s e ş t e o r a t o r u l de fo r ţ ă , c a r e ş t i a s ă î n c ă l z e a s c ă ş i s ă r i d i c e su f l e t e l e . N e l i p s e ş t e c â r m a c i u l d ibac iu ş i de s to in i c .

D e c i d a t o r i s u n t e m s ă n e s t r â n g e m rându r i l e , s ă f im so l i da r i ş i s ă l u c r ă m m â n ă în m â n ă , în t o a t e ches t i un i l e , c a r i p r i v e s c i n t e r e s e l e B i s e r i c i i , c ă c i n u m a i a ş a v o m p u t e a înv inge t o a t e g r eu t ă ţ i l e , c e s e voi ' ivi .

R ă s p u n d e r e a n o a s t r ă e m a r e , p e n t r u c ă de b u n ă vo ie ne-am a n g a j a t ş i ob l iga t s ă r e p r e z e n t ă m ş i s ă a p ă r ă m în a c e a s t a î n a l t ă c o r p o r a ţ i u n e , i n t e r e s e l e B i s e r i c i i , c l e ru lu i ş i poporu lu i .

O r t o d o x i a e s t e o p a r t e e s e n ţ i a l ă a f i in ţe i n o a s t r e e t n i c e ; c e e a c e dovedeş t e to t t r e c u t u l neamu­lui r o m â n e s c .

B i s e r i c a or t . r o m â n ă e s t e c e a m a i i m p o r t a n t ă ş i i n d i s p e n z a b i l ă In s t i t u ţ i e m o r a l ă şi c u l t u r a l ă a poporu lu i r o m â n .

P r i n ea s 'a r e a l i z a t u n i t a t e a l i m b e i r o m â n e ş t i m a i m u l t d e c â t l a o r i c a r e a l t popo r .

P r i n e a s 'a r e a l i z a t u n i t a t e a de c u g e t a r e şi s i m ţ i r e a neamulu i r o m â n e s c .

P r i n in f lu in ţa b i n e f ă c ă t o a r e a B i s e r i c i i or t . ro­m â n e s 'a f o r m a t c a r a c t e r u l .nobil, c ipş t i t^şv-Ţel ig ios -m o r a l a l poporu lu i r o m â n .

E a de la î n c e p u t a fo s t a d ă p o s t u l ş i m â n t u i r e a n o a s t r ă .

E a e s t e ş i a s t ă z i f a c t o r u l ş i i n s t i t u ţ i a c e a ma i p u t e r n i c ă de c o n s e r v a r e ş i c o n s o l i d a r e a poporu­lu i r o m â n .

E a e s t e depoz i t a r a nu n u m a i a c r e d i n ţ e i şi m o r a l e i c r e ş t i n e o r t o d o x e , c i ş i a suf le tu lu i ş i a s -p i r a ţ i u n i l o r poporu lu i r o m â n , a t u t u r o r v i r tu ţ i l o r ş i e n e r g i i l o r m o r a l e , c a r i au da t p u t e r e poporu lu i r o m â n s ă r e z i s t e v e a c u r i d e a r â n d u l a t a c u r i l o r duş­m a n e ş i s ă r e a l i z e z e u n i t a t e a n a ţ i o n a l ă .

A ş a s e e x p l i c ă de c e c o n t r a r i i n o ş t r i i n t e rn i ş i e x t e r n i , văzu ţ i ş i nevăzuţ i , c a u t ă pe t o a t e că i l e ş i cu t o a t e m i j l o a c e l e s ă s l ă b e a s c ă B i s e r i c a o r to ­doxă r o m â n ă , ş t i i nd f o a r t e b ine , c ă s l ă b i n d B i s e ­r i c a , v o r p u t e a c l ă t i n a ş i t e m e l i i l e S t a t u l u i r o m â n .

S ă nu n e amăg im, s ă nu ne p i e r d e m în vorbe ş i f raze goa l e , c a r i pe mul ţ i î i s e d u c ş i î i o r b e s c , ca s ă nu c u n o a s c ă adevă ru l a s c u n s .

C â n d p o p o r u l r o m â n î ş i v a p i e r d e b u s o l a v ie ţ i i s a l e , c a r e e s t e c r e d i n ţ a şi n ă d e j d e a în B i s e r i c a s a s t r ă m o ş e a s c ă ; c â n d poporu l î ş i va p i e r d e î nc rede ­r e a în p reo ţ i i s ă i , — a t u n c i v a s l ă b i î n m ă s u r ă şi m a i m a r e î n c r e d e r e a ş i în c e i a l a l ţ i c o n d u c ă t o r i a i s ă i , de s u s p â n ă j o s ş i n u m a i un p a s î l m a i des ­p a r t e de a n a r h i e ş i de î n h ă m a r e a lu i în j u g u l in­t e r n a ţ i o n a l a l s t r ă i n i l o r , f ă r ă D u m n e z e u ş i f ă r ă pa t r i e .

A c e s t e a nu s u n t f r aze de ocaz ie , c i s u n t ade ­vă ru r i ş t i u t e ş i c o n f i r m a t e de to ţ i r o m â n i i de bună-c r e d i n ţ ă , c a r i î ş i i u b e s c B i s e r i c a ş i n e a m u l .

D e a c e e a t r e b u e s ă f im s t r ă j e r i devo ta ţ i a i B i ­s e r i c i i n o a s t r e , c ă c i p r in B i s e r i c ă n e a p ă r ă m pe

noi î n ş ine , n e a p ă r ă m f i in ţa ş i e x i s t e n ţ a n o a s t r ă , ca p o p o r r o m â n cu t r ad i ţ i i l e ş i a s p i r a ţ i u n i l e n o a s ­t r e r o m â n e ş t i ,

P o p o r u l n o s t r u e bun ş i c i n s t i t ; nu c u n o a ş t e z ig-zagur i ş i co t i t u r i în j u d e c a t ă ş i în s i m ţ i r i ; p r e a u ş o r s e l a s ă î n s ă î n f lu in ţ a t de d e m a g o g i a d e s m á ­tala ş i de c u r e n t e l e s u b v e r z i v e ş i p ă g u b i t o a r e , c a r i î i t u l b u r ă l i n i ş t e a ş i e c h i l i b r u l s u f l e t e s c .

D e a c e e a p o p o r u l r o m â n a r e l i p s ă de o condu­c e r e c i n s t i t ă ş i d r eap t ă , de o c u l t u r ă s o l i d ă ş i s e ­r i o a s ă ş i de o v i a ţ ă r e l i g i o a s ă - m o r a l ă , p ă s t o r i ţ i de un c l e r s e l e c t ş i devo ta t , p u s în cond i ţ i un i f a v o r a ­b i le p e n t r u a-şi p u t e a împ l in i îna l t a - i c h e m a r e .

A c e s t e a sun t cond i ţ i un i l e p r i n c i p a l e c a r i de­t e r m i n ă e x i s t e n ţ a s c u m p e i n o a s t r e ţ ă r i .

C a B i s e r i c a să-ş i . p o a t ă î ndep l in i m i s i u n e a sp i ­r i t ua l ă , m o r a l ă , c u l t u r a l ă ş i s o c i a l ă , a r e l i p s ă de Ins t i t u ţ i i m o r a l e ş i c u l t u r a l e ş i de m i j l o a c e m a t e ­r i a l e , î n t o c m a i p r e c u m a r m a t a a r e l i p s ă de a r m e ca s ă s e p o a t ă lup ta .

R u g ă m pe B u n u l D u m n e z e u s ă n e l u m i n e z e min t ea , s ă n e î n c ă l z e a s c ă in ima ş i s ă n e î n t ă r e a s c ă vo in ţa c a s ă p u t e m r e a l i z a s copu l , p e n t r u c a r e ne-am în t run i t .

D o r i n d u - V ă s u c c e s l a m u n c ă , d e c i a r d e s c h i s ă s e s i u n e a o r d i n a r ă a A d u n ă r i i e p a r h i a l e din a c e s t an.

C o n d e i u l l u i C i r i q r o r i e

fostul Episcop al Aradului : u '""Şftreîe de faţă Ie 'scriu cu condeiul căzut pentru

totedeauna din mâna laborioasă a fostului episcop de fericită şi neuitabilă pomenire Grigorie. Aceasta mică unealtă i-a câştigat aprecierea înaltă şi iubirea sinceră atât a păturilor largi ale poporului nostru, cât şi a distinsei intelectualităţi româneşti, dar tot ea i a secă­tuit în mare parte puterea de viaţă a acestui nobil pătimaş al scrisului. Dacă o presimţire vagă a morţii timpurie l a împins înainte saşi prăpădească prin scris odihna zilelor şi a nopţilor, lăsând în urma sa un valoros snop de cărţi, nu mai puţin I-a ţinut vecinie între degete, acest condei, setea nepotolibilă după gustarea înaltelor valori intelectuale.

Episcopul Grigorie, care azi a întrat în tabăra celor cu somn vecinie, avea ceva din neastâmpărul şi inflexibilitatea căutătorilor de aur, prin toate nisipurile pământului..Din călătoriile lui de recreaţie şi din cele făcute în interesul slujbei sale se întorcea întotdeauna cu o sumedenie de cărţi noi pe care le iubea ca pe nişte fraţi dulci ai săi. Şi'apoi cu o sârguinţă vred­nică de admiraţia furnicilor şi a albinelor trecea prin sufletul său toate cunoştinţele câştigate dându-!e haine noi din mintea şi inima sa nu pentru sine, ci pentru alţii. Condeiul acesta cu care a scris atât de mult Grigorie, este aurit prin iubirea şi mila faţă de oameni ale stăpânului său. In trista tăcere a nopţii, când îl port în mână, îmi mărturiseşte cât de mult a alergat pe hârtie zilnic, ajutând pe toţi năpăstuiţii, cari băteau la uşa reşedinţii episcopale.

Masa de scris alui Grigorie, care vecinie era în­cărcată de cărţi şi cereri azi este limpede ca şi în prima zi, când a fost adusă acoio, doar călimarul şi condeiul au mai rămas stingheri şi gata de înmor­mântare. Cum se desfac puternic mirezmele dulci ale

trandafirului care înfloreşte pentru ultima dată, aşa siuif cum purced cu îmbelşugare, din acest condei părăsit, lacrimile lui Grigorie intim.

Vecinie preocupat de binele bisericii şi ale epar-hioţilor lui scria şi rupea actele despre care mâne zi avea părerea, că conţin vre-un cuvânt aspru şi în schimb pentru cuvintele aspre şi nedrepte ale altora cunoaştem o singură răzbunare, plânsul. Brazii din preajma fereştrii lui, cari acum sunt mai verzi şi trandafirii cari se deschid cu o imptoare chiar acum, când pleoapele lui Grigorie s-au închis pe vecie ar putea spune decâteori s'a culcat şi s'a sculat acest om plângând nu din alt motiv, ci pentruca avea o inimă prea bună. Nu ştiu dacă a-şi putea număra pe degetele celor două mâni pe acele fiinţe, cari ar putea afirma, ca suferinţele grele şi amare pe care le-ai îndurat timp de vreo-câteva săptămâni s a u potrivit cu sufletul tău bun şi milos. împotriva lor ar face dăvadă faţa fa atât-de senină cu care şi-a lăsat ur­mele sufletul tău nobil când s-a despărţit de trupul tău.

Grădina ta pe care ai iubit o atât de mult şi pe care multă rveme va acoperi-o întunerecul jalnic nu va întârzia să-şi trimită mirodeniile ei până Ia mor­mântul dureros şi singuratic dela Bodrog. Hârtiile tale, pe care ai aşternut atâtea şire pline de lumină şi simţire, în tainice miezuri de noapte, vor face pe­lerinaj acolo unde ţi se odihnesc oasele.

Doar odăiţa ta va rămânea pururea tristă, fiindcă nu va mai auzi vocea ta plăcută şi paşii tăi apăsaţi.

Condeiul ţi-1 voiu păstra în semn, că Grigorie cel tânăr nobil şi viguros nu a murit, fiindcă el nu putea să moară aşa degrab, ci doarme, cunoscând în fine ce nu a cunoscut pe pământ odihna, acolo, unde cântă fără încetare Murăşul învierea şi viaţa vecinică.

Dr. Ştefan Ctorotanu protopop ort.

P. S. Sa Episcopul tttte ta, a inpl i 80 de ni

In primăvara acestui an, P. S. Sa Episcopul Nicolae Ivan din Cluj, a împlinit etatea de 80 de ani şi 58 ani de preoţie şi 16 ani de episcopie. P. S. Sa este restauratorul episcopiei Vadului înfiinţată de Ştefan cel Mare. Este unul dintre cei mai harnici episcop! ai României.

Acum 16 ani, când a fost trimis dela Sibiu să organizeze episcopia Clujului, a venit în capitala Ar­dealului cu mâna goală. Azi prin vrednicia fără sea­măn a P. S. Sale, episcopia Clujului este una dintre cele mai înstărite episcopii româneşti. P. S. Sa Epi­scopul Ivan este un administrator neîntrecut.

Reşedinţa episcopească, monumentala Catedrală, Seminarul, casele episcopiei cari în Cluj valorează zeci de milioane, apoi mulţimea de biserici frumoase răsărite ca din pământ în eparhia Clujului ne arată mâna iscusită şi sufletul mare al Episcopului dela Cluj, care neîncetat se zbuciumă şi munceşte pentru înflorirea episcopiei Sale.

Pag. 8 BISERICA SI SCOALĂ No. 2 2 — 2 4

r>- In ziua de 26 Mai, P. S. Sa fost sărbătorit ca malta dragoste şi veneraţie. In Catedrala edificată ca străduinţele P. Sfinţitului Ivan, s'a oficiat sf. Litur­ghie de P. S. Sa episcopal Stroia, asistat de consi­lierii! episcopiei şi corpul profesoral al Academiei teologice.

La ora 12 s'a deschis Adunarea eparhială in sala ft-stivă a eparhiei, unde venerabilul prelat a fost omagiat, în numele guvernului de ministru Lipedatu, în numele eparhiei de prof. I. Lupaş e t c

L<» m o a r t e a e p i s c o p u l u i O r . G r i f j o r i e

O! stea prea strălucită ce timp de un deceniu Ai luminat ceriul sufletelor noastre cu al Tău Genin Apus-ai ca un luceafăr în răsărit de soare Iar nu ca şi un simplu pământean ce moare.

Ca un far luminos în mijloc de mare Trimis-ai îmbelşugate raze mântuitoare De suflete, de inimi, de conştiinfi ameninţate De ale lumii: ispite, necazuri, nevoi, încercate.

Ca bunul păstor ce sufletu-şi pune pentru oile sale Cutreerat-ai câmpii, văi oraşe şi sate, Semănând pretutindeni cea bună seminţă Speranţa, iubirea creştină credinţă

Ca vajnic apărător al legii străbune Fost-ai străjerul neadormit în lume Luptânp cu condeiul şi vorba deodată, Necruţând jertfă, nici muncă'ncordată

Lăsat-ai în urma-Ţi binecuvântată Recunoştinţa turmei cea binemeritată Ridicând glasul către cerescul Părinte Rugându-L osârdnic prin aste cuvinte.

O ! Preamilostive Părinte ceresc! Caută spre noi păcătos neam pământesc Primeşte în ceata luminoasă a Drepţilor Tăi Nobilul suflet al Grigorie Vlădicii.

LUCIAN LUNGU preot.

Scrisori şi l o r i i de d i n t e , la moartea P. Ş. Sale Episcopului Grigorie

In numele M. Sale Regelui Carol al II lea, Consiliul nos­tru eparhial a primit condoleanţe prin dl Ministru Anton Mo cioni.

Telegrame: Bucureşti: Trista veste despre grava îmbolnăvire şi moartea

tinerului Episcop Grigorie, m'a atins foarte dureros Dumnezeu să-1 odihnească intre cei ce mult a ostenit pentru turma lui. Episcopul Cosma al Galaţului mă va reprezenta la înmormântare.

Patriarhul Miron

Carlsbad: însoţind cu adânci regrete, prea timpuria trece­re Ia cele vecinice a P. Sfinţitului Episcop Grigorie, trimit eparhiei şi consiliului eparhial condoleanţele mele. Fiind împiede cat a participa la înmormântare, am intervenit să mă reprezinte Preasfinţitul Vasile dela Caransebeş. In chestiunile duhovniceşti vă veţi adresa mie.

Nicolae Mitropolitul Ardealului

Iaşi: Cu părere de rău, am aflat încetarea din viaţă, a vrednicului Episcop Grigorie. împărtăşim cu voi durerea pen­tru aceasta mare pierdere.

Nicodim Mitropolitul Moldovei

Chişinău: Adânc zguduit de trecerea din viaţă a vlădi-cului Grigorie, misionarul vrednic al bisericei, rog mila lui Dumnezeu să ocrotească eparhia Aradului şi să vă dea un bun unmaş.

Gurie Mitropolitul Basarabiei

Cernăuţi: Condolez la durerea eparhiei, Dumnezeu să vă mângâe, iar pe răposatul Episcop să-1 odihnească în pace.

Neclarie Mitropolitul Bucovinei.

Bucureşti: Iau vie parte la durerea ce loveşte eparhia Aradului prin pierderea aşa de timpurie a Episcopului Grigorie, luminoasa figură dela care Biserica şi neamul aşteptau conti­nuarea rodnicei sale opere.

Gh, Tătărăscu Preşedintele Consiliului de Miniştri

Bucureşti: C u e m o ţ i e a m a f l a t d e s p r e t r ece rea , la c e l e e t e r n e a P . S . G r i g o r i e a l A r a d u l u i . R o g Cons i l i u l E p a r h i a l s ă p r i m i e a s c ă ce l e m a i v i i con­do lean ţ e . P r i n ze lu l a p o s t o l i c ş i su f l e tu l r o m â n e s c , cu c a r e f e r i c i tu l în D o m n u l a p ă s t o r i t un d e c e n i u î n t r eg l a g r a n i ţ a de v e s t a ţ ă r i i , ş i -a a s i g u r a t amin­t i r e v e c i n i c ă în a n a l e l e a c e l e i E p a r h i i ş i r e c u n o ş ­t in ţa t u t u r o r c e l o r c a r i l-au c u n o s c u t ş i ap r ec i a t . F a ţ ă de m e m o r i a s a , eu p e r s o n a l dep l âng pe un bun ş i devo ta t a m i c . L a p e d a t u m i n i s t r u l cu l t e lo r .

Bucureşti: A c a d e m i a R o m â n ă , a d â n c î n d u r e r a t ă de p i e r d e r e a m e m b r u l u i ei o n o r a r E p i s c o p u l D r . G r i g o r i e Gh . C o m ş a , e x p r i m ă E p i s c o p i e i A r a d u l u i c o n d o l e a n ţ e l e s a l e . P r e ş e d i n t e M r a z e c .

Bucureşti: P r i m i ţ i c o n d o l e a n ţ e l e m e l e c e l e ma i c ă l d u r o a s e , l a p i e r d e r e a c e a su fe r i t E p a r h i a n o a s ­t ră , M o c i o n i m i n i s t r u r ega l .

Oradea: Pro"fund î n d u r e r a t de p i e r d e r e a vred­niculu i E p i s c o p G r i g o r i e , îmi u n e s c r u g ă c i u n i l e cu ale epa rh io ţ i l o r din A r a d p e n t r u : od ihna ce lu i r ă p o s a t ş i paza s f in te i n o a s t r e B i s e r i c i . E p i s c o p C i o r o g a r i u .

Cluj: Î m p ă r t ă ş e s c t o a t ă d u r e r e a E p a r h i e i A r a ­dului la t r e c e r e a p r e a de t impur i e l a c e l e e t e r n e a v r edn icu lu i n o s t r u E p i s c o p G r i g o r i e . E p i s c o p i i l N i c o l a e Ivan .

Galaţi: R e g r e t e p ro funde p e n t r u p i e r d e r e a P r e a S f . S a l e E p i s c o p u l u i G r i g o r i e . E p i s c o p C d s m a .

Caransebeş: Cons i l i u l epa rh i a l a l C a r a n s e b e ­şului a d â n c î n d u r e r a t de p r e m a t u r a şi n e a ş t e p t e t a s ă v â r ş i r e în D o m n u l a P r e a S f . G r i g o r i e , c â n d B i ­s e r i c a n o a s t r ă d r e p t m ă r i t o a r e l ega ce l e m a i în­d r e p t ă ţ i t e n ă d e j d i de v ia ţ a s a c u r a t ă ş i p r e a bo­g a t ă în în făp tu i r i c a r i s e v o r e t e r n i z a în i s t o r i a

Nr. 2 2 — 2 4 BISERICA ŞI ŞCOALA Pag 9

epa rh ie i A r a d u l u i , î ş i e x p r i m ă a d â n c s i m ţ i t e l e s a l e condolean ţe .^ D u m n e z e u să- i f a c ă p a r t e de f e r i c i r e c e r e a s c ă . E p i s c o p u l V a s i l e .

Alba Iulia: D u r e r o s s u r p r i n s de m o a r t e a p re ­m a t u r ă a iub i tu lu i f r a t e în H r i s t o s G r i g o r i e , pr i ­mi ţ i a d â n c s i m ţ i t e l e n o a s t r e c o n d o l e a n ţ e . L a în­m o r m â n t a r e m ă va r e p r e z e n t a p r e o t u l mi l i t a r G h e o r g h i u . E p i s c o p u l m i l i t a r S t roi a.

Roman: D e p l â n g m o a r t e a p r e a t impur i e a ha rn icu lu i E p i s c o p G r i g o r i e . D u m n e z e u să-1 odih­n e a s c ă cu drepţ i i . E p i s c o p u l L u c i a n .

Curtea de Argeş: R e g r e t ă m p i e r d e r e a bunu lu i V o s t r u A r h i p ă s t o r ş i p a r t i c i p ă m Ia d u r e r e a ce v 'a a juns . D u m n e z e u să-1 n u m e r e cu drep ţ i i . E p i s c o ­pul N ich i t a .

Huşi: A d â n c î n d u r e r a ţ i de m o a r t e a n ă p r a s n i c ă a ha rn i cu lu i ş i c ă r t u r a r u l u i E p i s c o o G r i g o r i e , pri­mi ţ i s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e . E p i s c o p Nifon.

Constanţa: A d u n a r e a e p a r h i a l ă a C o n s t a n ţ e i p a r t i c i p ă la d u r e r e a p r i c inu i t ă de p i e r d e r e a va lo ­rosu lu i V o s t r u E p i s c o p . G r i g o r i e şi î i a d r e s e a z ă un s i n c e r ş i p o s t u m o m a g i u : D u m n e z e u să-1 odih­n e a s c ă . E p i s c o p u l G h e r o n t i e .

Buzău; C u p ro fundă d u r e r e am af la t v e s t e a mor ţ i i P r e a S f . E p i s c o p G r i g o r i e . D u m n e z e u să-1 f a c ă p ă r t a ş de od ihnă u ş o a r ă . E p i s c o p u l G h e n a d i e .

Bălţi: O m e n e ş t e s u n t e m profund i m p r e s i o n a ţ i de g r a b n i c a t r e c e r e din a c e a s t ă v i a ţ ă a f ra te lu i nos t ru în D o m n u l , E p i s c o p G r i g o r i e ş i r e g r e t ă m mult go lu l l ă s a t de dânsu l in E p i s c o p a t u l r o m â n a tâ t de s ă r a c în va lo r i a r h i e r e ş t i , î n s ă n e r e s e m n ă m în vo ia D o m n u l u i ş i ne vom ruga p e n t r u dânsu l . E p i s c o p V i s a r i o n .

Ismail: T â n g u e s c î m p r e u n ă cu E p a r h i a A r a ­dului î n d u r e r a t a t r e c e r e l a c e l e v e c i n i c e a m a r e l u i i e r a r h şi n e î n t r e c u t l u c r ă t o r pe ogo ru l B i s e r i c i i ş i neamulu i , E p i s c o p u l G r i g o r i e . R u g ă c i u n i î na l ţ c ă t r e C e l a t o t p u t e r n i c , p e n t r u od ihna îui s i p e n t r u mân-g ă e r e a f i i lor lui su f l e t e ş t i . E p i s c o p u l D i o n i s i e .

Bucureşti: M ă u n e s c l a dol iul E p a r h i e i Aradu­lui, l o r g a .

Blaj: L a m o a r t e a P r e a S f . E p i s c o p G r i g o r i e , V ă r u g ă m s ă p r i m i ţ i s i n c e r e l e n o a s t r e c o n d o l e a n ţ e , la c a r i a d a o g r e g r e t u l ş i d u r e r e a p e r s o n a l ă p e n t r u p i e r d e r e a unui v e c h i u p r i e t en . M a c a v e i v i c a r u l M e t r o p o l i e i B l a j u l u i .

Oradea: E p a r h i a un i tă din O r a d e a V ă t r a n s ­mi t e ce l e m a i a d â n c s i m ţ i t e c o n d o l e a n ţ e , pen t ru p i e r d e r e a a t â t de t impur iu a bunulu i . î n ţ e l ep tu lu i ş i însuf le ţ i tu lu i P ă s t o r . E p i s c o p u l V a l e r i u .

Lugoj: D e p l â n g î n c e t a r e a din v i a ţ ă p r e a de t impur iu a ze losu lu i E p i s c o p ş i d i s t i n su lu i s c r i i t o r b i s e r i c e s c D r . G r i g o r i e C o m ş a . E x p r i m profunde c o n d o l e a n ţ e . E p i s c o p N i c o l e s c u ,

Timişoara: A d â n c sgudu i t am p r imi t v e s t e a c ă P r e a S f . S a E p i s c o p u l G r i g o r i e C o m ş a a t r e c u t la c e l e e t e rne . P a r t i c i p cu t o a t ă i n ima l a d u r e r e a E p a r h i e i ş i -mi e x p r i m c o n d o l e a n ţ e l e m e l e . I n v e c i . să-i f ie a m i n t i r e a ş i s ă o d i h n e a s c ă suf le tu l său în p a c e . E p i s c o p u l P a c h a .

Cluj: A d â n c m i ş c a t ş i î n d u r e r a t p e n t r u m o a r ­t ea m a r e l u i ş i h a r n i c u l u i a r h i p ă s t o r , r o g p r imi ţ i c o n d o l e a n ţ e l e c e l e m a i s i m ţ i t e p e n t r u m a r e a p ie r ­d e r e c e o î ndu ră E p a r h i a A r a d u l u i , B i s e r i c a o r to ­doxă şi N e a m u l r o m â n e s c . E p i s c o p u l H o s s u .

Baia Mare: P r i m i ţ i V ă r u g ă m s i n c e r e condo ­

l e a n ţ e din p r i l e j u l m o r ţ i i E p i s c o p u l u i G r i g o r i e , în c a r e dep l ângem un p r o p o v ă d u i t o r conv ins a l mul­t o r i d e a l u r i c o m u n e : E p i s c o p u l R u s u .

Ploieşti: AdPinc î n d u r e r a i de m a r e a l ov i tu ră ş i p i e r d e r e ce a s u f e r i t B i s e r i c a ş i P o p o r u l r o m â ­n e s c , pr in p r e a t impur i a d e c e d a r e a m a r e l u i A r ­h i e r e u G r i g o r i e , V ă r o g s ă p r imi ţ i c e l e mai s in­c e r e c o n d o l e a n ţ e . A t o t p u t e r n i c u l D u m n e z e u s ă o c r o ­t e a s c ă E p i s c o p i a a d â n c î n d o l i a t ă ş i d ă r u i a s c ă ve-c in ieă od ihnă suf le tu lu i dist insului ş i nobi lu lu i Rău P ă s t o r . A m i n t i r e a Iui o v o m p ă s t r a d e a p u r u r e a . Iu l iu M a n i u .

Bucureşi: F i i n d r e ţ i n u t în c ap i t a l ă de ob l iga­ţ iuni ce nu po t f i î n l ă t u r a t e , V ă r o g pe a c e a s t ă c a l e s ă a r ă t a ţ i o r g a n e l o r E p a r h i e i A r a d u l u i r e g r e t u l în­d u r e r a t ce r e s i m t p e n t r u m o a r t e a c rudă şi p r e m a ­tu ră a E p i s c o p u l u i G r i g o r i e . B i s e r i c a ş i N e a m u l p i e rd un l up t ă to r a l c r e d i n ţ e i ş i un v a j n i c a p ă r ă ­t o r al g r a n i ţ e i n o a s t r e . Oc rav i an G o g a .

Bucureşti: R e g r e t â n d c ă nu po t ven i p e r s o n a l , iau din to t suf le tu l p a r t e la du re r ea pe c a r e a t â t B i s e r i c a cât şi î n t r e g N e a m u l o su fe re prin p i e r ­d e r e a E p i s c o p u l u i G r i g o r i e . D inu B r ă t i a n u .

B u c u r e ş t i : P u t e r n i c i m p r e s i o n a t la v e s t e a stin­ger i i din viaţă , . în f l oa r ea v â r s t e i a d i s t insu lu i i e r a r h b i s e r i c e s c şi c a r a c t e r î n t r e g c e a fo s t E p i s c o p u l G r i g o r i e , iau p a r t e la d u r e r e a B i s e r i c e i o r t o d o x e ş i din adâncu l in imi i V ă e x p r i m c o n d o l e a n ţ e . Ion M i h a l a c h e .

Bucureşti: A d â n c î n t r i s t a t de î n c e t a r e a din v i a ţ ă a î n ţ e l ep tu lu i E p i s c o p G r i g o r i e , m ă a s o c i e z l a dol iul B i s e r i c i i n o a s t r e , r u g â n d u - V ă s ă p r imi ţ i e x p r e s i u n e a s i n c e r e l o r m e l e c o n d o l e a n ţ e . G h . M i -r o n e s c u . I

Bucureşti: A d â n c i m p r e s i o n a t de p i e r d e r e a n e a ş t e p t a t ă a m a r e l u i E p i s c o p G r i g o r i e , de a că ru i p r i e t e n i e m ă b u c u r a m , p r i m i ţ i c o n d o l e a n ţ e . T r a n c u I a ş i .

Belgrad: D e p l â n g e m m o a r t e a m a r e l u i A r h i p ă s t o r . M i n i s t r u G u r ă n e s c u .

Sibiu: P r o f u n d î n d u r e r a ţ i de t r e c e r e a l a vec i -n i c i e a P r e a S f . E p i s c o p G r i g o r i e , V ă r u g ă m s ă s o c o t i ţ i C o n s i l i u l n o s t r u a r h i e p i s c o p e s c , s i n c e r păr­taş l a d u r e r e a E p a r h i e i văduvi te de v r e d n i c u l ei a r h i p ă s t o r . A r h i e r e u l V a s i l e .

I a ş i : D e p l â n g e m î n c e t a r e a din v i a ţ ă a P r e a S f . E p i s c o p G r i g o r i e . B i s e r i c ă p i e rde un m a r e l up t ă to r . A r h i e r e u l G r i g o r i e .

Roman: M o a r t e a E p i s c o p u l u i G r i g o r i e mi-a p r i c inu i t m a r e d u r e r e s u f l e t e a s c ă . D u m n e z e u s ă V ă m â n g ă e , ş i să-1 f a c ă p ă r t a ş de od ihnă v e c i n i c ă . A r ­h i e r e u I l a r ion .

Bucureşti: R u g â n d pe D u m n e z e u s ă o d i h n e a s c ă în p a c e pe v redn icu l a r h i p ă s t o r , c a r e a s luj i i B i s e r i c a ş i N e a m u l cu a t â t a c r e d i n ţ ă , t r imi t E p i s c o p i e i vă­duvi te s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e . P u ş c a r i u p r e ş e d i n t e l e F o r u l u i .

Bucureşti: P r o f u n d sgudu i t dep lâng a l ă tu r i de to ţ i fi i i r o m â n i o r t o d o c ş i a i E p a r h i e i A r a d u l u i ş i în s p e c i a l a c e l o r din ţ inu tu r i l e b ă n ă ţ e n e a le a c e s t e i E p a r h i i , n ă p r a s n i c a m o a r t e Care a c u r m a t f i ru l v ie ţ i i va jn i cu lu i p ă s t o r p e n t r u B i s e r i c ă ş i N e a m , c a r e a fo s t P r e a L u m i n a t u l , p r e a z e l o s u l ş i p r e a v r edn i cu l E p i s c o p G r i g o r i e a l Aradu lu i . F i g u r a şi a c t i v i t a t e a lui vo r r ă m â n e n e ş t e r s e în m i n t e a ş i i n ima bănă ţ en i l o r . S ă - i f ie ţ ă r â n a u ş o a r ă ş i m e m o -

r ia e t e rnă . A v r a m I m b r o a n e , s e c r e t a r g e n e r a l a l Cu l t e lo r .

Timişoara: C u ocaz i a a d o r m i r i i în D o m n u l a m a r e l u i E p i s c o p G r i g o r i e , o r t o d o x i a p l ânge după a c e l a c a r e ş i -a depus t o a t e f o r ţ e l e p e n t r u a p ă r a r e a şi m e n ţ i n e r e a pur i t ă ţ i i ei . B i s e r i c a s â r b ă d in R o ­m â n i a p a r t i c i p ă , din to t su f le tu l Ia d u r e r e a E p i s c o ­pie i s u r o r i din A r a d şi r o a g ă pe bunu l D u m n e z e u să o d i h n e a s c ă sufletul n o b i l ş i c u r a t al ep i scopu lu i deceda t . S l o b o d a n C o s t i c i c o n s i l i e r ep .

Bucureşti: P e r s o n a l ş i în n u m e l e S e n a t u l u i V ă e x p r i m profunde r e g r e t e pen t ru p i e r d e r e a c e o î n c e r c a ţ i p r in d i spa r i ţ i a p ă s t o r u l u i D - V o a s t r ă suf le­t e s c şi a d i s t insu lu i m e m b r u a m a t u r u l u i co rp . P r e ş e d i n t e a l S e n a t u l u i T o n i I l i e s c u .

Caransebeş: P l â n g cu a d â n c ă ^durere ado rmi ­r e a în D o m n u l ^ a bunu lu i ş i devo ta tu lu i m e u pr ie ­ten, P r e a S f . G r i g o r i e a că ru i v i a ţ ă n e p r i h ă n i t ă ş i a c t i v i t a t e l a b o r i o a s ă ş i p i l d u i t o a r e va s t r ă l u c i în i s t o r i a B i s e r i c i i n o a s t r e d r ep t m ă r i t o a r e . D r . C o r ­nel C o r n e a u v i c e p r e ş e d i n t e l e A d u n ă r i i depu ta ţ i l o r .

Bucureşti: P r o f u n d î n t r i s t a t p e n t r u t r e c e r e a a ş a de t impur i e din v i a ţ ă ia v r edn icu lu i E p i s c o p G r i g o r i e , p r i m i ţ i s i n c e r e l e m e l e c o n d o l e a n ţ e . V o i c u N i ţ e s c u .

Bucureşti: A d â n c î n d u r e r a t de m o a r t e a fulge­r ă t o a r e a E p i s c o p u l u i G r i g o r i e , m ă a l ă t u r ş i eu la dol iu l E p a r h i e i A r a d u l u i . G h i ţ ă C r i ş a n .

Bucureşti: D e p l â n g e m a lă tu r i de D - V o a s t r ă , p i e r d e r e a unui m a r e p ă s t o r a l B i s e r i c i i ş i m a r e ro ­mân . C o n s i l i u l de a d m i n i s t r a ţ i e a l , C a s e i pens i i lo r .

Sibiu: C o n s i s t o r u l m e t r o p o l i t a n p a r t i c i p ă , cu a d â n c ă d u r e r e l a dol iu l E p a r h i e i A r a d u l u i în u r m a t r e c e r i i l a c e l e v e c i n i c e a E p i s c o p u l u i G r i g o r i e . D u m n e z e u să-1 o d i h n e a s c ă cu drep ţ i i . C o n s i s t o r u l Metropol i tan .

Timişoara: Ş c o a l a r o m â n e a s c ă de la g r a n i ţ a de V e s t , e x p r i m ă a d â n c i l e s a l e c o n d o l e a n ţ e l a m o a r ­t ea E p i s c o p u l u i c ă r t u r a r G r i g o r i e . I n s p e c t o r ş e f S a b i n Evu ţ l an .

Bucureşti: D e p l â n g din t o a t ă i n ima m o a r t e a v redn icu lu i E p i s c o p C o m ş a . O n i s i f o r G h i b u .

Bucureşti: I n v e c i a d o r m i t u l E p i s c o p G r i g o r i e a fo s t l i c e n ţ i a t ş i d o c t o r a l F a c u l t ă ţ i i n o a s t r e t eo lo ­g ice ş i t imp de doi an i d i acon al B i s e r i c i i A m z a , î n îndoi tă c a l i t a t e de decan al F a c u l t ă ţ i i ş i p a r o h al B i s e r i c i i A m z a , t r i m i t Cons i l i u lu i e p a r h i a l din A r a d c e l e m a i s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e din p a r t e a a c e s ­t o r două ins t i tu ţ i i p e n t r u n e m ă r g i n i t a p i e r d e r e c e î n c e a r c ă p r in m o a r t e a p r e m a t u r ă a E p i s c o p u l u i G r i g o r i e . D e c a n p r e o t I o a n M i h ă l c e s e u .

Acum zece ani. în aceaşi calitate de acum, am făcut, în numele Asociaţiei Clerului, bune urări Prea Sfinţitului Episcop Grigorie, care se instala atunci, semnalând nădejdile de cărturărie bisericeas­că şi de avânt, pecari le nădăjduiam cu toţii dela Dânsul

Acum, în faţă dureroasei pierderi precipitate a Arhiereului zelos, care începea să-şi sintetizeze prodigioasa activitate de condeiu, — în numele ace­leaşi Preoţimi din Mitropolia Ardealulw, şi cu pro­fund regret pentru pierderea prea timpurie a ani­matorului Congreselor noastre preoţeşti, ne asociem

doliului Eparhiei şi exprim sentimentele de durere ale fraţi'or Preoţi, alături de cununa ce am depus în numele lor, la vremea sa, ca semn al pioasei amintiri pentru înaltul Defunct

Cu înalta consideraţie, Prot Dr. GH. CIUHANDU

preşedintele Asociaţiei Clerului „Andrei Şaguna" din Mitropolia Ardealului.

Itnpârţitorii dreptăţii pământeşti din Eparhia Ara­dului profund pătrunşi de durere şi regretul ce-l au pentru marea pierdere, ce au suferit-o Eparhia şi împreună cu ea toţi credincioşii ortodoxi români prin încetarea din viaţă a Prea Sfinţitului lor conducător, Episcop Grigorie Comşa, a harnicului, distinsului şi neobositului lor păstor, viu prin presenta adresă a Vă arăta aceia durere şi regret.

Indisolubila legătură ce este între biserică şi justiţie, — ambele propagatoarele moralei, a ordinei şi a bunei în­ţelegeri între oameni —, a făcut, să regretăm şi noi tot atât de profund pierderea ca şi Veneratul Consiliu Eparhial, căci am pierdut pe un distins colaborator întru cele bune şi ham pierdut încă tinăr şi plin de vigoare, îndreptăţit la cele mai frumoase aspiraţiuni.

Dacă însă voia Tatălui a fost să-l prierdem prea de timpuriu, ne mângăiem de o potrivă cu Ven. Consiliu, că nu e altcum, de cum vrea Dânsul acum şi în vecii vecilor.

C u distinsă stimă Pr impreşedin te :

D r . A l e x a n d r u ^ M a r t t t > - j

Vă rog să mi permiteţi să m ă asociez şi eu la doliul şi durerea Bisericii Or todoxe şi a Neamulu i R o ­mânesc din prilejul trecerii la viaţa de veci a Prea Sfinţitului Ep iscop Grigorie.

B u n ca om, milostiv şi iertător, chiar şi când ju ­deca, înflăcărat Român, dar cu orizonturi largi, cuno­scând organizaţiile religioase şi culturale ale tuturor cultelor şi apreciind, la justa valoare, intenţi i le lor bune

| şi loiale, faţă de Dinast ie şi Neam, a trăit, înconjurat de stima şi iubirea tuturor, cari l-au cunoscut , fără deo­sebire de religie şi de neam.

Episcopul — cărturar, dornic de lumină şi pro­gres, s'a cultivat pe sine neconteni t , adunând ca o al­b ină harnică, dulceaţa, frumuseţa şi adevărul veşnic al Sfintelor Scripturi şi al Tradiţiei Sfinte şi căutând să-1 introducă, viu şi activ, cu condeiul şi cuvântul, în su­fletul credincioşilor, ca să pornească astfel la viaţă nouă constructivă or todoxismul misionar din Ţara sa.

A iubit pe ţăranul român, isvorul de viaţă al nea-. mului, pe preot, conducătorul şi tovarăşul lui de zile

bune şi de zile grele, dându-se pe sine de exemplu în simplitate, francheţi , muncă fără preget şi mai cu seamă in cunoaşterea credincioşilor, în propagarea neîncetată a cuvântului lui Dumnezeu , în risipirea marelui său dar oratoric cu care ştia să mişte mul ţ imea ; a iubi t pe învăţător, a cărui situaţie grea din trecut şi însemnată din prezent a simţit o şi înţeles-o pe deplin ca fiu de

învăţător ce era, şi a cărui misiune strălucită pentru progresul neamului a putut-o concepe numai în legă-tură strânsă şi colaborare armonică cu biserica naţiot nală. Convingerea sa era : cu cât ya fi mai solidă şi mai armonică munca acestei trinităţi naţionale, cu atâ-va fi mai asigurat şi mai strălucit viitorul acestui neam.

S'a stins în floarea vieţii, in culmea unei activităţi plină de roade, în durerea adânc simţită a unui neam întreg - pentru pierderea unei energii vitale — greu de înlocuit.

F ie- i memor ia b ine cuvânta tă! Moise Ienciu

Am aflat cu o vie durere, de trecerea întru Domnul, a valorosului nostru episcop, de Arad Dr. Comşa, care în totd'auna m'a onorat cu buna sa prietenie.

Din parte mi. vă rog. să binevoiţi a primi ce­le mai sincere şi simţite condoleanţe, pentru pier­derea ireparabilă, ce a încercat Clerul $i în deo­sebi românimea din Dle'eza Aradului-

Depun o lacrimă fierbinte pe mormântul sau proaspăt şi cu toată mâhnirea sufletească spun creştinescul „Dumnezeu să-l odihnească".

Fie, ca iubirea cu care l-am înconjurat, toii aceticeturi jtfijim. JfKăl^iţ dela vorbele şi pildele sale, să servească ca o uşoară alinare familiei celui să' vârşit, căreia vă rog să-i prezentaţi toată durerea şi dragostea cu care l-am înconjurat

Dela un vechi şi sincer admirator al deceda­tului

Generalul P. Georgescu

înălţarea. In cercul restrâns a Sf. Apostol), fără fast, îatr'o

atmosferă liniştită în apropierea oraşului Vitanla a înfăptuit Fiul lui Dumnezeu actul măreţ şl neobişnuit până aci, a înălţării Sale la cer. Minunată a fost în­truparea Domnului din Prea Curata Fecioară, însă cu mult mai minunată şi plină de putere dumnezeească a fost înălţarea Sa. Să te înalţi în patria spiritelor sfinte cu trupul, să împaci cele sufleteşti cu celea trupeşti şi să conduci cele trupeşti după tendinţele absolut sufleteşti, e ceva cu totul suprafiresc.

Acest lucru i-a reuşit numai Domnului nostru Iisus Hristos care a purtat trupul Său pe înălţimile perfecţiune! absolute şi-a virtuosităţii neprihănite. „Cine mă poate vădi de păcat", a zis Mântuitorul.

Cu câteva clipe înainte de înălţare, Domnul nostru Iisus Hristos dă ultimele îndrumări misionare, celor ce lăsaseră toate pentru Ei şi-1 ascultau cu cre­dinţă. „Drept aceea mergând învăţaţi toate nea­

murile botezându-i în numele Tatălui şl al Fiului şi al Sfântului Duh îavăţându-i să păzească toate câte am poruncit vouă".... Mateiu Ev.

După aceea întinzându-şi cu blândeţă mâinile peste Apostoli i-a binecuvântat, dându-le din abun­denţă dar şi har. Şi atunci minunea minunilor, Mân­tuitorul se ridică în sus spre înălţimile albastre ale cerului, cu acel trup pe care Apost. Toma îl pipăise 'a 8 zile după înviere.

Hristos Fiul lui Dumnezeu se înalţă spre cer cu trupul spiritualizat, până când Apostolii îl însoţesc nnmai cu duhul; iar trupurile lor rămân neputin­cioase. Sfinţii Apostoli au petrecut cu ochii spirituali pe Fiul lui Dumnezeu pânăce s'a aşezat pe scaunul mărirei deadreapta Tatălui.

Această privelişte impresionantă a fost întreruptă numai prin deşteptare din partea îngerului care a zis : „Bărbaţi Gallleeni ce staţi oitându-vă spre cer; aceit Iisus carele s'a înălţat dela voi în cer, aşa va veni, precum l-aţi văzut pe El mergând în cer" (Fapte 1 v. 11),

Domnul nostru Iisus Hristos prin înălţare ne-a demonstrat, că prin cultivarea în cel mii înalt grad posibil a virtuţilor creştine şl a lăpădării egoismului personal, ne putem cu certitudine ridica spre Ierusa­limul cel ceresc în lumea spiritelor sacre.

Pr. Dr. R. Popa

Adunarea Eparhială In urma morbului şi decedării regretatului no­

stru Episcop, Adunarea sau Sinodul eparhial, al die­cezei noastre, şi-a început lucrările Duminecă în 9 Iunie a. c.

Dimineaţa Ia ora 9 s'a oficiat în Catedrală sf. liturghie împreunată cu chemarea sfântului Duh, de către I. P. Cuviosul Arhimandrit Dr. I. Sucit:, asistat de mai mulţi protopopi, preoţi şi 2 diaconi. La ora 12 deputaţii s'au întrunit în sala festivă a Seminarului, unde P. C. Sa părintele M. Păcăţian, preşedintele Consiliului eparhial a deschis şedinţa prin vorbirea ce-o publicăm în organul nostru. Pe feţele deputaţilor se vedea durerea pentru pierderea iubitului nostrn Episcop Grigorie. Şedinţa de Luni dimineaţa, s'a des-ch's prin comemorarea fostului Episcop Grigorie. După raportul duios şi plin de vredniciile decedatului prelat, a vorbit cu multă vervă şi durere deputatul Dr. Aurel Cosma dela Timişoara arătând măreaţa fi­gură şl opera de un deceniu a merituosului episcop.

Apoi deputaţii stând cu capetele plecate au păstrat câteva minute în tăcere, rugându-se fiecare pentru odihna sufletului Episcopului decedat.

S'a trecut apoi în ordinea de z>, despre ce se va publica raportul în numerele viitoare ale acesta! organ.

Coroane şi jerbe pe sicriul episcopului Grigorie

1. M . S . R e g e l e C a r o l I I , î n a l t P r e a S f . S a M i t r o p o l i t u l N i c o l a e cu i n s c r i p ţ i a . V e c i n i c ă pome­ni re , M i n i s t e r u l C u l t e l o r : V r e d n i c u l u i E p i s c o p C o i n ­sa , A n t o n i u M o c i o n i : Neu i t a tu lu i n o s t r u E p i s c o p . S e n a t u l R o m â n i e i : E p i s c o p u l u i G r i g o r i e C o m ş a . A d u n a r e a E p a r h i a l ă din A r a d : V r e d n i c u l u i A r h i -p ă s t o r G r i g o r i e . C o n s i l i u l e p a r h i a l din A r a d : Iub i ­tu lui n o s t r u E p i s c o p G r i g o r i e . F . O. R . din A r a d : I l u s t ru lu i pa t ron . P r e f e c t u r i A i a d : E p i s c o p u l u i G r i g o r i e . P r e f e c t u r a T i m i ş o a r a : M a r e l u i A r h i e r e u G r i g o r i e . D r . N i s t o r P r e f e c t T i m i ş o a r a : In s e m n de p i o a s ă ş i v e c i n i c ă p o m e n i r e . M u n i c i p i u l T i m i ­ş o a r a : L u m i n a t u l u i I e r a r h în s e m n de p i o a s ă re ­cunoş t i n ţ ă . M u n i c i p i u l A r a d : I l u s t ru lu i s ă u ce t ă ­ţ ean ş i î n d r u m ă t o r . A r h i m a n d r i t D r . S u c i u Ius t in A r a d : Iub i tu lu i n o s t r u S t ă p â n . F u n c ţ i o n a r i i Con­s i l iu lu i e p a r h i a l A r a d : P r e a S f in ţ i t u lu i n o s t r u S t ă ­pân. P a r t i d u l l i b e r a l A r a d : In senin de omagiu . P a r t i d u l n a ţ i o n a l - ţ ă r ă n e s c T i m i ş o a r a : E p i s c o p u l u i G r i g o r i e . J u d e ţ u l H u n e d o a r a : U l t i m u l omag iu . Con­s i l iu l j u d e ţ e a n A r a d : E p i s c o p u l u i G r i g o r i e a l A r a ­dului. P r o f e s o r u l Coman, P r i m a r u l T i m i ş o a r e i : P r e a S f in ţ i t u lu i E p i s c o p G r i g o r i e cu profund r e g r e t . R e u n i u n e a f eme i lo r r o m â n e din ' T i m i ş o a r a : O m a ­giu v redn icu lu i ş i bunu lu i p ă r i n t e s u f l e t e s c E p i s c o ­pul G r i g o r i e . R e u n i u n e a f e m e i l o r r o m â n e A r a d : In a m i n t i r e a în ţ e l ep tu lu i p ă s t o r s u f l e t e s c . * A c a d e m i a t e o l o g i c ă A r a d : P r e a bunu lu i n o s t r u P ă r i n t e ş i P a t r o n . C r u c e a r o ş i e A r a d : V a l o r o s u l u i n o s t r u p r e ş e d i n t e . C e r c u l m i l i t a r A r a d : P r e a S f i n ţ i t u l u i E p i s c o p D r . G r i g o r i e C o m ş a . F a m i l i a D r . N i c o l a e P o p o v i c i A r a d : M a r e l u i E p i s c o p şi s c u m p pr ie ten . D r . C o r n e l I a n c u A r a d : Iub i tu lu i A r h i e r e u . L i c e u l E l e n a G h i b a B i r t a A r a d : L u m i n ă t o r u l u i n o s t r u P ă s ­t o r s u f l e t e s c . F a m i l i a D r . Ş t e f a n C i o r o i a n u : S o c i e ­t a t e a o r t o d o x ă n a ţ i o n a l ă a f e m e i l o r r o m â n e : Neui ­ta tu lu i n o s t r u p r e ş e d i n t e . I n t e r n a t u l d i e c e z a n de f e t e : P r e l a t u l u i n o s t r u v e n e r a t . C o r u l A r m o n i a din A r a d ; Neu i t a tu lu i s ă u a n i m a t o r ş i pa t ron . F a m i l i a D r . R a i c u A r a d : B u n u l u i n o s t r u E p i s c o p . P r o t o p o ­p ia tu l C h i ş i n e u - C r i ş : M a r e l u i a p o s t o l ş i bunulu i pă r in t e . C r e d i n c i o ş i i din T i m i ş o a r a F a b r i c : O m a g i u neu i ta tu lu i E p i s c o p G r i g o r i e . S u b o f i ţ e r i i din A r a d ; F a m i l i a C o n s t a n t i n P o p a : D o r m i în p a c e suf le t nob i l . C e r c u l s t u d e n ţ e s c A n d r e i Ş a g u n a C e r n ă u ţ i : Iub i ţ i i fii su f l e t e ş t i . D e p u t a t D r . A u r e l C o s m a T i m i ş o a r a : P r o f u n d ă p i e t a t e ş i e t e r n ă a m i n t i r e . L i g a an t i r ev i -z ion i s t ă A r a d : P r e ş e d i n t e l u i n o s t r u m u l t r e g r e t a t . D r . A l ă m u r e a n u A r a d : R e g r e t e p ro funde . Ş c o a l a de A r t e ş i m e s e r i i A r a d : C a s a de a s i g u r ă r i s o c i a l e A r a d : Neu i t a tu lu i n o s t r u E p i s c o p . S o c i e t a t e a P r i n ­c ipe le M i r c e a A r a d : I l u s t ru lu i său p r e ş e d i n t e de o n o a r e v e c i n i c ă r e c u n o ş t i n ţ ă . L i c e u l M o i s e N i c o a r ă : Neu i t a tu lu i s ă u î n d r u m ă t o r s u f l e t e s c . P r e o ţ i m e a p ro topop ia tu lu i H ă l m a g i u : C e l u i c e ne-a f o s t ade­v ă r a t P ă r i n t e . A t e n e u l p o p u l a r A r a d : Iub i tu lu i n o s t r u p ă s t o r . G i m n a z i u l I o s i f V u l c a n : Iub i tu lu i n o s t r u s t ă p â n ş i p ă r i n t e s u f l e t e s c . Ş c o a l a n o r m a l ă A r a d : P ă s t o r u l u i n o s t r u s u f l e t e s c . S i a r t ă u , S p o r e a , şi S â r b u : T e - a m c u n o s c u t , t e - am î n ţ e l e s ş i t e - a m iubi t . A s o c i a ţ i a f u n c ţ i o n a r i l o r A r a d : R e g r e t a t u l u i n o s t r u p r e ş e d i n t e de onoa re . D i r e c ţ i a r eg . s i l v i c ă

A r a d : Neu i t a tu lu i p ă r i n t e s u f l e t e s c . C a m e r a de agr i ­cu l tu ră A r a d : R e g r e t a t u l u i E p i s c o p . A l e x a n d r u , M ă r i a , Ios i f , V i r g i l C o m ş a ş i nepo ţ i i " S c u m p u l u i şi î nvec i neu i t a tu lu i n o s t r u f r a t e ş i unchiu . Ş o c a l a c o m e r c i a l ă de f e t e : Iub i tu lu i n o s t r u p ă r i n t e suf le ­t e s c . C a m e r a de c o m e r ţ ş i i n d u s t r i e T i m i ş o a r a : E p i s c o p u l a n i m a t o r şi ocrot i tor . I o n B l ă n a r u p rocu ­r o r A r a d : C e l e i m a i r e p r e z e n t a t i v e f igur i a B i s e ­r i c i i r o m â n e ş t i . D r . I o a n D r i n c u A r a d : D i n l o c u l de l umină o c r o t e ş t e s t ă p â n e su f l e t e l e n o a s t r e . P r e o ­ţ i m e a t r a c t u l u i B e l i n ţ : P r e a iub i tu lu i n o s t r u p ă r i n t e s u f l e t e s c . P ă r i n ţ i i s f . M ă n ă s t i r i B o d r o g . P r o t o p o ­p ia tu l A r a d : N e u i t a t u l u i E p i s c o p G r i g o r i e . A s o ­c i a ţ i a m e s e r i a ş i l o r r o m â n i A r a d : M a r e l u i s p r i j i n i t o r . D r . P e s c a r ş i s o ţ i a A r a d : E r o u l u i E p i s c o p si ma­re lu i r o m â n . N i c o l a e Z e r n o v e a n A r a d : U l t i m u l omagiu . F r a ţ i i I o a n , T i t u ş i Gh . O p r e a T i m i ş o a r a ; Neu i t a tu lu i E p i s c o p . A s o c i a ţ i a p r e o ţ i l o r A n d r e i Ş a ­g u n a : P i o a s ă a m i n t i r e . S i n d i c a t u l z i a r i ş t i l o r din B ă n a t : F o s t u l u i m e m b r u de o n o a r e . R e u n . F e m e i , un i t e A r a d . T i p o g r a f i a ş i .L ib ră r ia D i e c e z a n ă A r a d : B u n u l u i ş i i ub i tu lu i S t ă p â n . P r e o ţ i m e a t r a c t u l u i L i p o v a : N e u i t a t u l u i n o s t r u E p i s c o p . P a r o h i a D o r -g o ş : R e g r e t a t u l u i S t ă p â n . P reo ţ r i ş i poporul din B e b a : Iub i tu lu i A r h i p ă s t o r . F a m i l i a C o ţ i o i u A r a d ; Neu i t a tu lu i P ă r i n t e s u f l e t e s c . E p i s c o p u l "Letici din V â r ş e ţ : P r o f u n d ă p i e t a t e m a r e l u i deceda t . C a m e r a de m u n c ă A r a d : P i o s omagiu . P r e o ţ i m e a p r o t o p o ­p ia tu lu i T i m i ş o a r a r e g r e t a t u l u i n o s t r u E p i s c o p . D i ­r e c ţ i u n e a U z i n e l o r A s t r a A r a d : R e g r e t e e t e r n e . E n o r i a ş i i din L i p o v a : Iub i tu lu i n o s t r u E p i s c o p . A s o c i a ţ i a s p o r t i v ă G l o r i a : O m a g i u ş i r e c u n o ş t i n ţ ă . E l e v i i ş c o a l e i de a p l i c a ţ i e A r a d : B u n u l u i n o s t r u P ă r i n t e s u f l e t e s c . S o c i e t a t e a S f . M ă r i a T i m i ş o a r a ; R e c u n o ş t i n ţ ă ce lu i c e ne-a oc ro t i t . A s o c i a ţ i a învă ţă ­t o r i l o r T i m i ş o a r a : O m a g i u P ă r i n t e l u i E p i s c o p G r i ­gor i e . I n g i n e r F a u r : U l t i m u l omag iu . I n s t i t u t u l so ­c ia l B ă n a t — C r i ş a n a : M u l t r e g r e t a t u l u i n o s t r u p re ­şed in t e . S o c i e t a t e a s p o r t i v ă C r i ş a n a : Neu i t a tu lu i n o s t r u P a t r o n , e t c . e t c .

I N F O R M A T I O N I. Redacţionale. In u r m a conf l i c tu lu i iv i t î n t r e A d ­

m i n i s t r a ţ i a T i p o g r a f i e i d i e c e z a n e şi c u l e g ă t o r i i a c e s ­te i T i p o g r a f i i , » B i s e r i c a ş i S c o a l a « a p a r e cu în­t â r z i e r e , în n u m ă r c o n c e n t r a t . R e g r e t ă m c ă t ipog­raf i i ş i - a u f o r m u l a t p re t enz iun i n e a c c e p t a b i l e , t o c ­ma i c â n d a d e c e d a t r e g r e t a t u l n o s t r u E p i s c o p şi când C o n s i l i u l e p a r h i a l t r e b u i a să - ş i t i p ă r e a s c ă r a ­p o a r t e l e c ă t r e A d u n a r e a epa rh i a l ă .

Aviz. Orele oficioase, la Vener. Consllineparhlal până la alte dispoziţii, snnt fixate înainte de masă dela 7,30—13,30. L% Cassierie se fac plăţi şl încasări între orele 8—15

No. 2 2 — 2 4 BISERICA ŞI ŞCOALA Pag. 13

La mormântul episcopului Grigorie. Joi în 30 Mai, părinţii Minai Păcăţlan Dr. Nicolae Popovlci şi Sava Seculin au mers ca maşina la mormântul P. S. Sale Episcop Grigore, unde au înălţat rugăciuni pentru odih­na răposatului Episcop. Pe mormânt au depus jerbe de flori.

Ziua restauraţiei. P o p o r u l r o m â n e s c a s ă r b ă t o ­rii; cu e n t u z i a s m şi î n su f l e ţ i r e 5 an i de l a u r c a r e a pe t ronu l R o m â n i e i a M . S a l e R e g e l u i C a r o l I I ,

In o r a ş u l A r a d s 'a o f i c ia t rugăc iun i de mul ţu­mi re ş i p e n t r u s ă n ă t a t e a S u v e r a n u l u i n o s t r u şi a f ami l i e i r e g a l e . T i n e r e t u l ş c o l a r a a r a n j a t f r u m o a s e s e r b ă r i spo r t i ve l a c a r e a p a r t i c i p a t lume m u l t ă si s ' a f ăcu t ova ţ i i c ă l d u r o a s e la p.dresa S u v e r a n u l u i .

Noul preşedinte al Academiei Române. D l . A l . L a p e d a t u , M i n i s t r u l C u l t e l o r a f o s t a l e s p r e ş e d i n t e al A c a d e m i e i R o m â n e pe un c i c lu de 3 ani .

Ne b u c u r ă m p e n t r u a l e g e r e a b ine m e r i t a t ă a d i s t insu lu i c ă r t u r a r din A r d e a l .

Sfinţirea Catedralei din Bălţi. S f i n ţ i r e a m ă r e ţ e i C a t e d r a l e din o r a ş u l B ă l ţ i , ed i f i ca t ă p r in o s â r d i a P . S . S a l e E p i s c o p u l u i V i s a r i o n , s 'a f ă c u t cu m a r e f a s t în p r e z e n ţ a M . S a l e R e g e l u i C a r o l , a M a r e l u i V o i e v o d M i h a i ş i î n t r egu lu i G u v e r n . S f i n ţ i r e a a săvâ r ş i t -o I . P . S . S a M i t r o p o l i t u l N e c t a r i e a l B u ­cov ine i cu m a r e a s i s t e n ţ ă de p reo ţ i o r t o d o c ş i so ­s i ţ i în n u m e l e P r e a F e r i c i t u l u i P a t r i a r h E c u m e n i c al C o n s t a n t i n o p o l e i , G r e c i e i ş i P o l o n i e i . M . S a R e ­gele şi P r i n ţ u l M o ş t e n i t o r au f o s t p r imi ţ i de po­porul b a s a r a b e a n cu m u l t ă c ă l d u r ă ş i d r a g o s t e . L a C h i ş i n ă u S u v e r a n u l ş i F i u l S ă u au fo s t în t im-pina ţ i de 2 0 0 . 0 0 0 de oamen i . I . P . S f . S a M i t r o ­pol i tu l G u r i e a dă ru i t M . S a l e i c o a n a S f . G h e o r g h e î n c a d r a t ă în aur , i a r M a r e l u i V o i e v o d i c o a n a M â n ­tu i toru lu i .

Profesor universitar. I l u s t r u l n o s t r u p o e t ş i om de l i t e r e O c t a v i a n G o g a , a f o s t a l e s p r o f e s o r la u n i v e r s i t a t e a din C l u j , l a c a t e d r a de e s t e t i c a l i t e r a r ă .

Ziua Eroilor. L a z iua î n ă l ţ ă r i i D o m n u l u i , s 'a s ă r b ă t o r i t î n to t cup r in su l ţ ă r i i , Z i u a E r o i l o r , s im­bo l i zând i z b â n d a ş i u n i t a t e a n e a m u l u i r o m â n e s c .

In A r a d , s e r b a r e a E r o i l o r s 'a f ăcu t în p ia ţa , din g a r n i z o a n ă ş i l a t o a t e c i m i t i r e l e , unde p r e o ţ i i ş i o f i ţe r i i r ându i ţ i p e n t r u a c e s t s c o p , au ţ i nu t cu­vân tă r i , a r ă t â n d î n s e m n ă t a t e a z i le i .

Carte de rugăciuni cu sf. Liturghie. Sub îngriji­rea părintelui consilier I. Evuţiana, dela episcopia din Oradea, a apărut „Cartea de rugăciuni cu sf. liturghie" în care se cuprind rugăciuni pentru toate ocazlunlle şi învăţătură despre sf. liturghie Cartea are 260 pa­gini şi se vinde cu 20 lei.

f Laurian Nicorescu. In ziua de 15 Mai a încetat din viaţă la casa părintească din comuna Jabăr ves­titul cântăreţ de operă Laurian Nicorescu, fiul părintelui I. Nicorescu.

Artistul L. Nicorescu a fost lovit înainte cu câţi­va ani de o boală nemiloasă care a ros la rădă­cina vieţii sale până acum când acest tiner sortit să fie lauriatul Operei, a trecut la o viaţă mal fericită. Condolăm pe îndureraţii părinţi pentru pierderea unicu­lui lor fiu, rugând pe Dumnezeu să le aducă bucurie prin nepoţica lor.

0 carte de mare valoare intelectuală şi mo­rală este aceea, pe care o vestim în altă parte a organului nostru, care va fi scoasă în tradu­cere românească de profesorii univ. Serghie Bejan şi N. Tomescu dela Chişinău. E vorba de un mare op, lucrat în ruseşte, cu multă pro-îunditate şi temeinicie, pentru a înfăţişa învă­ţătura Bisericii ortodoxe, în curăţia sa genuină şi în temeiurile sale obiective, chemate a lumina minţile nu numai ale Clerului, ci şi ale inte­lectualilor mireni.

îndemnăm pe aceasta cale, pe oricine care poate, să facă s'o aibă, anunţându-se Consiliului eparhial, pentru a notifica tradu­cătorilor cifra exemplarelor, cari ar putea afla trecere în eparhie.

Dăm acest aviz în urma terminului scurt, de până la 15 Iunie, pentru anunţare.

Ar fi de dorit, ca aceasta carte — te­meinică şi voluminoasă, ce va apărea în curs de doi ani, să fie procurată de cât mai mulţi P. C. Protopopi, Preoţi, biblioteci protopopeşti şi parohiale etc.

Comunicat, S f â n t u l S i n o d cu a d r e s a N r . 7 3 0 / 1 9 3 5 , n e f a c e

c u n o s c u t î u i rmă toa rea : I - D i n î n t â m p l ă r i l e m a r e l u i r ă z b o i m o n d i a l t r e ­

cut , c o n d u c ă t o r i i p o p o a r e l o r ş i ţ ă r i l o r ş i -au î n t ă r i t c o n v i n g e r e a , c ă t i ne r e tu l de a m b e l e s e x e a l e unu i p o p o r t r e b u e ş t e a s t f e l c r e s c u t , î n c â t — în f a ţ a g r e u t ă ţ i l o r de t o t so iu l , c a r i s t ă p â n e s c l u m e a ş i în f a ţ a a s p r i m i i t r a iu lu i de t o a t e z i l e l e — să - ş i p o a t ă f i e c a r e om g ă s i ş i e x e c u t a m i j l o a c e l e de i e ş i r e din o r i c e nevo ie , a s igu rându- ş i e x i s t e n ţ a . P e s c u r t : » M u n c e ş t e ş i b i r u e « . A s t f e l t o a t e s t a t e l e p o p o a r e ­l o r c iv i l i za te au î n t r o d u s i n s t r u i r e a ş i e d u c a r e a t i ­ne r e tu lu i s p r e a c e s t s c o p . E un fe l de a p l i c a r e ge­n e r a l ă a c r e ş t e r i i lui R o b i n s o n . A ş e z a t p e o in­su lă , ce i m a i bun i i n s t r u c t o r i - nevoile ş i lipsa l -au învă ţa t , să - ş i c o n f e c ţ i o n e z e une l t e l e , s ă f a c ă f o c , să - ş i p r e g ă t e a s c ă h r a n ă , v e s t m i n t e , a d ă p o s t e t c , s p r e a-ş i a s i g u r a un t r a i mul ţumi t .

î m p r e j u r ă r i l e v r e m u r i l o r n o u i s u n t f o a r t e s c h i m b ă c i o a s e . Nu ş t i i , c e aduce z iua de m â i n e . A v e r e a nu-i s c r i s ă n imănu i pe f run te — z i c e R o ­mânu l . A d i c ă , c e a i a s t ă z i , m â i n e po ţ i p i e rde . D a r c h i a r d a c ă a i ave re , n i m i c m a i an t i pa t i c , d e c â t s ă t r ă e ş t i , c a un t r â n t o r f ă r ă a m i ş c a , a d r e g e , a p ro ­duce , ia l u c r a . D e v i n e r i d i c o l c e l ce nu s e ş t i e a ju t a , ce l s t â n g a c i u , c e l c e nu s e p r i c e p e l a n i m i c » I n s u d o a r e a fe ţ i i t a l e să - ţ i c â ş t i g i p â n e a c e a de t o a t e z i l e l e » , e m i s i u n e a omului pe pămân t . Munca cinstită — un idea l .

A c e a s t ă s ă n ă t o a s ă m e n t a l i t a t e a dus — p re ­cum în a l t e ţ ă r i a ş a ş i l a no i , l a o r g a n i z a r e a t ine- , r e tu lu i ş i la buna î n d r u m a r e a ocupa ţ i un i l o r s a l e din v i i to r .

O l e g e s p e c i a l ă d e c l a r ă toţ i t iner i i de a m b e l e s e x e de la 7 — 1 8 ani de »Străjen al neamului^, a v â n d

î n d a t o r i r e a a s e în t run i , a p r im i i n s t r u c ţ i a n e c e ­s a r ă de la i n s t r u c t o r i a n u m e p regă t i ţ i , a s e con­c e n t r a în t a b e r e m a i m a r i s au mai m i c i unde t r ă e s c în l ibe r , în c o r t u r i , î ş i p r e g ă t e s c î n ş i ş i m â n c a r e a , î ş i spa l ă , î ş i f a c podu r i de t r e c e r e p e s t e ape ş i t o t c e c e r e n a t u r a şi v i a ţ a , cu n u m e r o a s e l e ei o b s t a ­c o l e ; î ş i dau a j u t o a r e de p r i m a n e c e s i t a t e în c a z de a c c i d e n t e , e t c . F i e c a r e t i nde a s t f e l s ă devie un e l e m e n t p r i cepu t , i ndependen t , p roduc t iv , de fo los , ma i î n t â iu p e n t r u s ine , apo i ş i p e n t r u fami l i e , s o ­c i e t a t e , în t r ' un cuvân t m u n c ă o r g a n i z a t ă , s i s t e m a ­t i za t ă , g a t a în o r i c e m o m e n t a s ă r i în a j u t o r u l deap roape lu i , a n e a m u l u i , a pa t r i e i , î n c â t f i e c a r e ins s ă f o r m e z e o c e l u l ă v ie , l u c r ă t o a r e , împl in indu-ş i f ă r ă g r e ş n o r m a l ş i p r o m p t ro lu l , ce-1 a r e în or­g a n i s m u l s o c i a l . A s t f e l o r g a n i s m u l î n t r e g v a fi n o r m a l , s ă n ă t o s .

2. I n c a d r e l e » S t r ă j e r i l o r n e a m u l u i « e s t e a ş e ­z a t ă ş i i n s t r u c ţ i a »Cercetaş i lor<- . , unde t i ne r i de 7—18 ţa ni i n t r ă voluntar ş i î ş i i au a sup ră - l e înda­to r i r i m a i mu l t e , m a i g r e l e ş i c eva c o s t i s i t o a r e . P r o g r a m u l l o r e c u n o s c u t lumi i în t r eg i .

3. I a r ă t i ne r i i p e s t e 18 an i î n c e p i n s t r u c ţ i a preregimentară cu p r e g ă t i r e s p e c i a l ă cu c a r a c t e r mi l i t a r , u ş u r â n d a s t f e l l a t impul s ău m u n c a din a r m a t ă .

T o a t e a c e s t e t r e i s p e c i i de p r e g ă t i r i p e n t r u v ia ţ ă a t i ne re tu lu i pun o d e o s e b i t ă g r i j e pe edu­caţia morală ş i d e c i r e l i g i o a s ă . C o n d u c ă t o r i i sun t h o t ă r â ţ i a l u c r a în dep l ină a r m o n i e cu B i s e r i c a , a l e c ă r e i î n v ă ţ ă t u r i s u n t de minune , ap te şi po t r i ­v i te p e n t r u o a s e m e n e a c r e ş t e r e s p r e m u n c ă c i n s t i t ă şi ' a l t ru i sm.

P r e t u t i n d e n e a a c e ş t i c o n d u c ă t o r i , per , a j u t o r u l p r eo ţ i l o r , c ă r o r a p r in a c e a s t a l i - se o f e r ă nou p r i l e j de a c o n t r i b u i l a b u n a c r e ş t e r e a v i i t o r i l o r c red in­c i o ş i ,ai B i s e r i c i i . D e c i to ţ i p r eo ţ i i t r e b u e s ă de ie t o a t ă a t en ţ i a a c e s t o r o r g a n i z ă r i a l e t i ne re tu lu i , p r egă t indu- se de c â t e o r i e de l i p s ă a v o r b i t ine r i ­l o r — f ie c â n d î i c e r c e t e a z ă b i s e r i c a , f ie unde s e î n t r u n e s c l a a n u m i t e ocaz i i , d e s p r e î n v ă ţ ă t u r i l e b i ­s e r i c e ş t i , în m ă s u r ă a con t r ibu i l a c o m p l e c t a r e a c r e ş t e r i i a c e s t u i t i ne r e t , s p r e a deven i bun i c r e ş ­t in i i ub i to r i de b i s e r i c ă ş i g a t a a t r ă i după pr in­c ip i i l e ei , c e e a c e a t â t de m i n u n a t a r m o n i z e a z ă cu s c o p u r i l e p a t r i o t i c e u r m ă r i t e de a c e s t e o rgan iza ţ i i .

A ş t e p t ă m dec i ca iubi ta n o a s t r ă p r e o ţ i m e s ă fie p r e t u t i n d e n e a l a l o c u l ei .

C u a r h i e r e ş t i b i n e c u v â n t ă r i a l t u t u r o r de b i ­nevo i to r . '

B u c u r e ş t i , D u m i n e c a O r t o d o x i e i 1 9 3 5 . M I R O N

p a t r i a r h . « C e e a c e a d u c e m la c u n o ş t i n ţ a C u c e r n i c i l o r P r e o ţ i

s p r e s t r i c t ă c o n f o r m a r e . A r a d , din şed in ţ a Cons i l i u lu i epa rh i a l de la

21 M a i 1 9 3 5 .

Consiliul Eparhial ort. rom. Arad.

C o m u n i c a t In u r m a a d r e s e i S f i n t e i E p i s c o p i i a R â m n i c u ­

lui Nou lu i S e v e r i n Nr . 4 9 2 8 / 1 9 3 5 , r e c o m a n d ă m cu t o a t ă c ă l d u r a l u c r a r e a P . C. P r . D r . I . M i h ă l c e s c u ş i I . P o p e s c u - Z i m n i c e a î n t i t u l a t ă « P r o h o d u l D o m ­

nului ş i M â n t u i t o r u l u i n o s t r u I i s u s H r i s t o s « . A c e a s t ă l u c r a r e cup r inde un t e x t c o m p l e c t r e ­

văzu t după t ex tu l g r e c e s c ş i e s t e î n s o ţ i t de n o t e l e r e s p e c t i v e pe a m b e l e m u z i c i : o r i e n t a l ă ş i l i n i a l ă , p r e c u m ş i c â n t ă r i l e r e s p e c t i v e în l e g ă t u r ă cu se rv i ­c iu l puner i i în m o r m â n t a M â n t u i t o r u l u i H r i s t o s .

L u c r a r e a a s t f e l î n t o c m i t ă , c o s t ă 18 le i e x e m p ­la ru l .

S ' a t i pă r i t l a T i p o g r a f i a « E p i s c o p u l V a r t o l o -m e i u « a l R â m n i c u l u i , Nou lu i S e v e r i n , R â m n i c u l -V â l c i i .

A r a d , 22 M a i 1 9 3 5 . Consiliul eparhial ort. rom.

Arad.

Uc?taţii m i n u e n d e . C o n f o r m rezo lu ţ i un i i V e n e r a t u l u i C o n s i l i u E p a r ­

h ia l , A r a d , No . 3 6 6 0 / 9 3 5 , p r in a c e a s t a s e pub l i c ă l i c i t a ţ i e m i n u e n d ă p e n t r u r e n o v a r e a i n t e r n ă ş i ex ­t e r n ă a S f . B i s e r i c i din c o m u n a J o i a - M a r e .

P r e ţ u l s t r i g ă r i i 5 0 . 3 0 0 L e i . 1. L i c i t a n ţ i v o r depune un vadiu de 10o/o in

n u m e r a r s a u e f e c t e de S t a t . 2. L i c i t a n ţ i v o r doved i cu a c t e c ă s u n t îndrep­

tă ţ i ţ i a lua î n î n t r e p r i n d e r e l u c r a r e a . I 3 . L i c i t a ţ i a s e v a f a c e cu o f e r t e î n c h i s e .

4 . L i c i t a ţ i a s e v a ţ i n e în 2 4 Iun ie 9 3 5 în comuna^ J o i a - M a r e j u d . A r a d l a Of i c iu l P a r o h i a l .

5. Devizul , de s p e s e ş i r e p a r a ţ i u n i s e p o a t e v e d e a l a o f i c iu l p a r o h i a l din J o i a - M a r e .

Consiliul parohial . . . . • « t . . . . . . ~-.<.loia*Mare.

P e b a z a Dev izu lu i , a p r o b a t de V e n . C o n s i l i u epa rh i a l , p e n t r u c o n s t r u i r e a sf., b i s e r i c i din G h i r o d a s e p u b l i c ă l i c i t a ţ i e cu o f e r t e î n c h i s e pe z iua de 3 0 Iun ie a. c . o r e l e 16 , în s a l a de î n v ă ţ ă m â n t a f o s t e i s c o a l e c o n f e s i o n a l e .

C o n d i ţ i i l e de l i c i t a ţ i e s e po t vedea l a Of ic iu l p a r o h i a l i n t r e o r e l e 1 0 — 1 2 .

Consiliul parohial:

* Pentru repararea internă, externă şi acoperirea

cn tinichea a bisericei din Zeldiş {Iacobini), se publi­că licltaţiune minuendă pe ziua de 18 Iunie a. c oa­rele 2 (două) d. a., care se va ţinea la faţa locului pe lângă uămătoarele condiţiuni:

1. Preţul de strigare e 102.820 Lei. 2. Licitaţiunea să efeptueşte cu oferte închise,

dar consiliul parohial îşi rezervă dreptul să continue şi cu licitaţie verbală.

3. Anteprenorli reflectanţi vor depune vadiu de 6% în numerar.

4. Devizul de spese înpreună cu condiţiunlle de licitaţie se pot vedea la oficiul protopopesc în Gura-honţ.

5. Licitanţii nu pot pretinde spese de participare la licitaţie.

6. Consiliul parohial îşi rezervă dreptul de a pre­da lucrările fără considerare la rezultatul licitaţiei — acelui anieprenor, în care va avea mai multă în­credere .—

Consiliul parohial.

SUPLIMENT LA ,. BISERICA ŞI ŞCOALA

LIBRĂRIA D iecezana D E P O Z I T D E CĂRŢI L I T E R A R E Ş l Ş C O L A R E .

MARE MAGAZIN IN RECVIZ ITE BISERICEŞTI . S T R A D A E M I N E S C U N - R U L 18. A R A D B U L E V . R E G . M Ă R I A N-RLfL 12.

TELEFON NR. 266 • Fondată prin fericitul Episcoploan Meţianu la anul 1879. • TELEFON NR. 881.

C A T A L O G N r . 4 9 . O R N A T E : (odăjdii , vesminte b i se r i ceş t i ) cu toate

aparţ inătoarele , anume: felon-svltă, (fără s t ihar) epitra-hil, brâu, mânecăr i şi donă aere, din brocat , mătase , cat ifea în or ice culoare , dela Lei 5 0 0 0 — în sus . L a cerere tr imitem mostre de mater i i .

Efep iuăm şi reparaturi . P R A P O R I : din damast , cu icoană dublă, pic ta tă

pe pânză în uleu, cu gă i tane şi 3 ciucuri, în măr ime de 8 0 / 1 2 0 cm. cu preţul dela Lei 2 5 0 0 . — în sus. L a cerere tr imitem mostre de materi i .

Preţuri le de sus se în ţe leg fără garnitura de me­tal şi fără ruda praporelul . Garni tura de metal lus­truit (c ruce , două globuri , ba lan ţa şl cuiul) c o s t ă Lei 1 0 0 0 . — iar ruda în vederea spese lor de t ransport , e consult să se facă a c a s ă sau în vre-un orăşel mai apropiat .

T A V Ă pentru anaforă, din metal argintat , s imple Lei 3 0 0 . — iar din argint de China gravate, C ina c e a de taină, Mântuitorul ş. a. Lei 6 0 0 . —

LIGHIAN (spălă tor cu cană ) , din argint de China . Preţul Lei 1 5 0 0 . —

C A N D E L A B R U pentru 3 6 lumini, poleit verde cu bronz Lei 1 5 0 0 0 . — ; pentru 16 lumini, de bronz aurit frumos, Lei 1 5 0 0 0 . — ; pentru 2 4 lumini cu pr isme şl mărge le de cr is tal Le i 3 0 0 0 0 . — ; pentru 16 lumini decora t cu prisme şl c lopoţe l de s t ic lă Lei 2 0 0 0 0 . - ; pentru 18 lumini, din a ramă cu pr isme şi mărgele , 1 2 0 0 0 . — ; pentru 6 lumini Lei 5 0 0 0

C A P (vârf) de S T E A G ( l a n c e ) din a ramă c i ze ­lată. Preţul dela Lei 4 0 0 . — în sus.

B R Â N E P E N T R U P R E O Ţ I , din mătase molre în toate culor i le : roşu-vişiniu şi lila pentru archiere i şi cinul că lugăresc superior; roşu pentru protoerel şi preoţi distinşi; a lbas t ru pentru preoţi, şi negru pentru călugări în lăţ ime de 5 cm. metru a Lei 2 5 0 . — ; în l ă -ţ me de 1 2 cm. metru a Lei 5 0 0 iar din mă tase a 2 2 0 . Lei mtr. 13 cm. şi 5 cm. Lei 1 2 0 .

L 1 T I E R (p r iho lebn i ţ ă ) din metal argintat Lei 2 7 0 0 . L I N G U R I Ţ Ă pentru sfânta cuminecă tură : din

metal argintat Lei 1 4 0 . — Iar din bronz aurit Lei 4 0 0 . C O P I E din metal lustruit, ori argintat Lei 1 4 0 ,

iar din bronz aurit Lei 4 0 0 . C Ă D E L N I Ţ A din meta l argintat Lei 1 0 0 0 . - ; din

argint de Ch ina 1 2 0 0 — 3 0 0 0 Le i . CANĂ pentru încă lz i t a p a (

din zink, sau a r a m ă , Lei 8 0 . C Ă L D A R U Ţ Ă pentru a-

gh iazmă , din a ramă, Le i 4 0 0 . — tot a c e i a ş cu i coana Botezul Domnului , învierea , Naş terea şl înă l ţarea D o m ­nului, p ic ta te frumos şi de ­corate cu imitaţi i de pietrii s cumpe Le i 2 0 0 0 . — , tot a-c e e a ş din argint de China cu i coana Mântuitorului şi cu Botezul Domnului g r a ­vat Lei 1 2 0 0 .

P O T I R din meta l argintat , cu paharul aurit Le i 1 0 0 0 . — , din bronz aurit Lei 3 0 0 0 . — , din argint de Ch ina Le i 1 5 0 0 — 2 5 0 0 . — , iar din argint aurit Lei 5 0 0 0 .

R I P I Z I . Cruce , pentru ripizi, aurite frumos şl ruda colora tă de la Lei 6 0 0 . — în sus . Feşn i c pentru min l s -tranţi din lemn colora t frumos Lei 1 8 0 . —

F E Ş N I C îna in tea altarului, din lemn trainic, pt. 1 lumină dela Le i 1 0 0 0 . — în 6us, pt. 3 lumini, aurit

dela Lei 2 0 0 0 . — în sus, iar de metal argintat , pentru sf. m a s ă 1 lumină Lei 4 0 0 — pt. 2 lumini Lei 6 0 0 . -pt. 3 lumini Lei 8 0 0 .

V A S E pentru apă şi vin, din st iclă , cu tavă, dela Lei 1 0 0 — Iar din argint de China Lei 1 8 0 0 .

E P I T A F : (P i a scen i ţ ă , sau mormântul D-lui ) cu icoană pic ta tă pe pânză în oleu şi încadra tă în ca t i ­fea, cu galon şi 4 ciucuri aur lion. Preţul dela Lei 3 0 0 0 în sus .

C R U C E 2 4 cm. Lei 4 0 0 . — iar din argint de Ch ina 3 0 cm. Lei 1 5 0 0 — 2 0 0 0 - 2 5 0 0 . — în măr ime de 4 0 cm. cu lemn sculptat Lei 4 0 0 0 — 4 5 0 0 , iar din lemn 2 5 c m . Lei 1 2 0 .

M 1 R U 1 T O R cu cuţitaş, din metal argintat Lei 4 5 0 .

C U Ţ I T A Ş pentru miruit, s e ­parat Lei 120 .

C U T I E P E N T R U C U M I N E ­C Ă T U R A B O L N A V I L O R , din

metal argintat, provăzută cu 2 cutioare, linguriţă, po-tiraş şi o cană pt. apă şi vin dela Lei 1 0 0 0 în sus -

C A N D E L E din argint de China , dela Lei 2 0 0 în sus .

C U T I E P E N T R U S F . B O T E Z din metal argin­tat provăzută cu 2 cutii pentru mir şi sf. oleu, 1 cu­tie pentru burete şi foarfeci de la Lei 1 2 0 0 însus .

CUNUNI P E N T R U MIRI din metal lus ­truit, pă rechea dela Lei 7 0 0 . — în sus, căptu­şite cu cat ifea, de la L e i 1 0 0 0 . — în sus .

C H I V O T din lemn trainic, aurit f rumos i

în măr ime de 8 5 / 1 2 0 c m . dela Lei 4 5 0 0 , iar format mai mic Lei 2 8 0 0 .

A N A L A G I O N ( te t rapod) m a s ă pentru prăznicare , pentru litier, lucrate art ist ic dela Lei 7 0 0 . — în sus .

A C O P E R I T O A R E pentru analogion, s t ihare pen­tru ministranti , perdele ş. a. în diferite mărimi şi e -xecuţ i i .

D I S C Ş I S T E L U Ţ Ă din metal lustruit Lei 4 0 0 , din brorlz aurit Lei 1 0 0 0 .

S T E L U Ţ A şi D I S C , cu picior , din metal , lustruit Lei 6 0 0 .

C R U C E P E N T R U M O L I T V E L N I C , din metal ar­gintat Lei 2 0 0 .

C L O P O Ţ E L din metal n ichela t , cu un c lopoţe l Lei 100 , cu 3 c lopo te le Le i 3 5 0 , cu c lopote le Lei 6 0 0 .

P R Ă Z N I C A R E p ic ­tate pe lemn în m ă -

dela Lei 2 5 0 . — . cadre pentru prăz-rime 3 2 / 2 4 cm.

nicare cu s t ic lă dela Lei 2 0 0 . — în sus, precum şi - i coane picta te pe pânză, cu o faţă sau cu 2 feţe, p i c ­tate art is t ic în diferite mărimi, d : l a Lei 5 0 0 . — în sus . Icoane argintate şi înrămate dela Lei 3 0 0 .

P R I S T O R N I C (sigi l pentru sfintele prescur i ) , din lemn de teiu, buca ta a Lei 3 0 .

B A L D A C H I N ( c e r i m e ) din cat ifea roşie, decora t cu bouil lon, cu 4 ruzi vopsi te şi 4 tălpi, ( p i c ioa re ) pt. ruzi, vopsite frumos Lei 1 0 0 0 0 .

Cărţi rituale cu litere latine: Apostolul, legat în pânză 600, sau piele 900 lei Octoih mare, legat în pânză 600 lei. Evanghelia, legat în pânză 600 lei, piele 900,

catifea 2500—3500. Evhologiu, (molitvelnic) legat în pânză 650 lei. Penticostar, legată în pânză 500 lei. Liturghier, legat în pânză 280—450 lei. Triod, legat în pânză 800 lei. Mineele, în 12 voi. pe 12 luni, legate în pânză

5500 lei, separat fiecare lună a 500 lei. Octoih mic, legat 100 lei. Ceaslov mic, legat 160 lei. Acaftist, legat 100 lei. Carte de Te-Deum, legat în pânză 80 lei. Prohodul Domnului, ce se cântă în Sfânta şi

marea Vineri seara la priveghere 10—15 lei. Proscomidier tablou 20 lei. Noul testament, broşat 100 lei. Cazania legată în pânză 350 lei. Tipic bisericesc ed. Sf. Sinod legat 160 lei.

In r. von r

ai

Librăriei Diecezane Arad str. Emi-nescu No. 18 i-a reuşit a se pune în le­gătură cu o fabrică de lumânări, ce ard fără să facă fum sau să picure, astfel că este în situaţie a oferi pe un preţ convenabil numai lumânări de cea mai bună calitate în orice dimensiune şi cantitate:

Lumânări de ceară garantată albită kgramul Lei 320

Lumânări cu compoziţie de 50 ceară albită' garant. „ Lei 250

Lumânări din ceară naturală de albine nealbită . . . Lei 200 „

Lumânări din ceară minerală albită „ Lei 150

Tiparul Tipografiei Diecezane Arsd. Red. responsabil : F r o t o o o p SIMION S T A N A