nimeni nu

1
Nimeni nu-i de vină Ați pățit-o? Să vi se facă o nefăcută și cînd cereți explicații, via scuze, să fiți întîmpinat cu un dat al ochilor peste cap, un oftat defensiv și acea temută deja sintagmă: “dar nu este vina mea”? Țin minte că, de cînd eram în școală, cînd profesorul te întreba de ce nu ți-ai făcut temele, prima reacție era de a motiva, în mod absurd, că de vină nu ești tu, ci niște circumstanțe nefericite. Iar aici lista era una foarte lungă. Expresia neaosă a aruncatului pisicii în curtea vecinului atinge și, uneori, depășește limitele absurdului. Lăsînd poveștile cu gafe oficiale (țineți minte episodul în care un fost ministru al Educației a susținut înverșunat că pe steagul Uniunii Europene sînt 15 steluțe, luîndu-se la harță cu mai mulți elevi de clasa a cincea, care îi spuneau, amuzați, că este vorba, de fapt, despre 12? Ca să iasă basma curată, ministrul și-a motivat gafa, spunînd că de vină pentru confuzie sînt... consilierii) care sînt poveștile acestei atitudini la firul ierbii? Bunăoară, îmi povestește o amică de vecinii ei care timp de o lună îi inundau, frecvent, baia. Bineînțeles, nu era vina lor. Au chemat-o sus, i-au spus că nu e nici o țeavă spartă și că poate se scurge de pe acoperiș. Amica, disperată, a mers la ei cu administratorul, care, alături de vecinii siderați, ridica și el din umeri, și toți, într-un glas și scărpinîndu-se încurcați în creștetul capului mormăiau acel celebru: cine știe ce o fi... Un alt prieten, o altă situație: aflîndu-se la sediul poliției, pentru rezolvarea unei probleme legată de mașină, zgribulit de frig a îndrăznit să intre alături de ceilalți în biroul încălzit al comisarului șef. Bineînțeles, au fost dați afară și, la protestul lor vis a vis de frigul din sala de așteptare li s-a spus că nu e vina nimănui, căci clădirea nu aparține poliției, etc, etc. Din același mozaic: dacă primiți somație de nedepunere a declarației de avere, deși ați depus toate actele, trebuie să vă mai pierdeți ore bune de stat pe la ghișee, ca să lămuriți o situație de care nu sînteți responsabil. La final veți primi un sec: nu e vina noastră, scrisorile sînt trimise automat din sistem. Iar aici intervine acel minunat vecin în curtea căruia se poate arunca oricînd pisica moartă: Sistemul. Vorbind despre această curte generoasă, un exemplu recent: problema obligativității cardului de sănătate. Din prima zi a obligativității au existat serioase blocaje cauzate de funcționarea defectuoasă a... sistemului. Pe scurt, mentalitatea de “problem solving” încă nu există în România. De la mic la mare, refuzăm obstinent responsabilitatea, pe de o parte, vina, pe de alta. Cînd se întîmplă să ai o problemă, de orice natură ar fi ea, îți este clar doar un singur lucru: acela că intri într-o lume abisală. Cum nu există o relație simplă între problemă și rezolvare, nici în context public, nici în cel privat, cînd nimeni nu-i de vină, nu-ți rămîne decît să te iei cu mîinile de cap sau să intri în cercul vicios al ridicatului din umeri.

Upload: contscribd11

Post on 17-Dec-2015

3 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

ffff

TRANSCRIPT

  • Nimeni nu-i de vin

    Ai pit-o? S vi se fac o nefcut i cnd cerei explicaii, via scuze, s fii ntmpinat cu un dat al

    ochilor peste cap, un oftat defensiv i acea temut deja sintagm: dar nu este vina mea?

    in minte c, de cnd eram n coal, cnd profesorul te ntreba de ce nu i-ai fcut temele, prima

    reacie era de a motiva, n mod absurd, c de vin nu eti tu, ci nite circumstane nefericite. Iar

    aici lista era una foarte lung.

    Expresia neaos a aruncatului pisicii n curtea vecinului atinge i, uneori, depete limitele

    absurdului. Lsnd povetile cu gafe oficiale (inei minte episodul n care un fost ministru al

    Educaiei a susinut nverunat c pe steagul Uniunii Europene snt 15 stelue, lundu-se la har cu

    mai muli elevi de clasa a cincea, care i spuneau, amuzai, c este vorba, de fapt, despre 12? Ca s

    ias basma curat, ministrul i-a motivat gafa, spunnd c de vin pentru confuzie snt... consilierii)

    care snt povetile acestei atitudini la firul ierbii?

    Bunoar, mi povestete o amic de vecinii ei care timp de o lun i inundau, frecvent, baia.

    Bineneles, nu era vina lor. Au chemat-o sus, i-au spus c nu e nici o eav spart i c poate se

    scurge de pe acoperi. Amica, disperat, a mers la ei cu administratorul, care, alturi de vecinii

    siderai, ridica i el din umeri, i toi, ntr-un glas i scrpinndu-se ncurcai n cretetul capului

    mormiau acel celebru: cine tie ce o fi...

    Un alt prieten, o alt situaie: aflndu-se la sediul poliiei, pentru rezolvarea unei probleme legat

    de main, zgribulit de frig a ndrznit s intre alturi de ceilali n biroul nclzit al comisarului ef.

    Bineneles, au fost dai afar i, la protestul lor vis a vis de frigul din sala de ateptare li s-a spus

    c nu e vina nimnui, cci cldirea nu aparine poliiei, etc, etc.

    Din acelai mozaic: dac primii somaie de nedepunere a declaraiei de avere, dei ai depus toate

    actele, trebuie s v mai pierdei ore bune de stat pe la ghiee, ca s lmurii o situaie de care nu

    sntei responsabil. La final vei primi un sec: nu e vina noastr, scrisorile snt trimise automat din

    sistem.

    Iar aici intervine acel minunat vecin n curtea cruia se poate arunca oricnd pisica moart:

    Sistemul. Vorbind despre aceast curte generoas, un exemplu recent: problema obligativitii

    cardului de sntate. Din prima zi a obligativitii au existat serioase blocaje cauzate de

    funcionarea defectuoas a... sistemului.

    Pe scurt, mentalitatea de problem solving nc nu exist n Romnia. De la mic la mare, refuzm

    obstinent responsabilitatea, pe de o parte, vina, pe de alta. Cnd se ntmpl s ai o problem, de

    orice natur ar fi ea, i este clar doar un singur lucru: acela c intri ntr-o lume abisal. Cum nu

    exist o relaie simpl ntre problem i rezolvare, nici n context public, nici n cel privat, cnd

    nimeni nu-i de vin, nu-i rmne dect s te iei cu minile de cap sau s intri n cercul vicios al

    ridicatului din umeri.