. De Ih şfirşitul săptămînii tre- ciite se ;Cunoştea nuipcJc , ■ celui de-al cioilea candidat' clujean la preşedinţii României.' Este"vor­ba despre d-l Mihai Pop. lansat in cursă de Uniunea creştină, . în cadrul unei Conferinţe de; presă organizată" la- sediul modest 'al acestei mişcări, în prezenţa unor, ziariştii clujeni ţi corespondenţi ai presei centrale. Chiar: daică a-

. ceasta candidatură ; nu are asu­pra publicului impactul produs de propunerea d-lui Câmpean», veţi vedea că d-l Mihai Pop se deosebeşte. îri multe privinţe . do ceilalţi colegi aspiranţi la primul scaun a l1, ţării. Să-l ascultăm. - -

— Sint de profesie inginer, am şi licenţa în' drept şi am fu-' cut şi studii teologice. S-a con­siderat că,f"suferind pentru: cau­za'neamului (am. fost condam­nat la, 15 ani închisoare şi apoi- la încă patru), trebuie să accept această candidatură; care" este -

■ tot îţv slujba neamului ■ romanesc.: • r;' ~ i în- Uhlunea creşttna>şi par-jitidul- 'cu~âcelaşi;-- nume, - există i doar; credincioşi. -* greco-catolici1 ’ sati !şi' ortodocşi?■ > — ; Uniunea "este o: mişcare au-.

de vedere •aDierărhiel.i-ConflicUii': dintre* cele• douăx biserici este. de naturavpur. politică. - Asta ; am; susţinut şi - cînd am' fost chemat în- Parlament să: arbitrez-cpnflic- tul dintre cele două ' biserici. Es-

în iă m tafitiM atclujeanIci

tentic creştină; îri care intră to- ' ţi creştinii;- din: România,' indife­rent tic rit ' sau confesiune, de •

"naţionalitate <s“au statut social, d e 1 ' condiţie « materială; . Repet, ■■ nu facem nici o deosebire între gre- co-catolici şi ; ortodocşi, pentru că - nil există între, ei ; decit deo-, ,'sebiri de' nuanţă sau din pun: t

te -vorba de factori politici, ca­re- stau în'spatele fiecărei, bise­rici. Iar cei care le manevrează sînt duşmanii noştri. I

La cine sau la ce vă refe­riţi: ,; ; ■'— Cînd s-a făcut România mare, cele două biserici: au ofe-

: rit fundaţia;-; acestui.'. nou edifi- ; xiu '.’Stntem’s favorizaţi, 'iprin- a - ■■ceastă situaţie.. Şi' fiindcă la ba­za României; mari stau celedouă biserici, orice; atentat la una sas}, la cealaltă, "este un act de înaltă trădare. , ...•: - - Tot nu. mt-aţi:. spus cine sînt duşmanii.

}.■ .—' Puteţi,foarte-bine ,să-i in-., s. tuiţi "'fără; să-i '.nominalizez. . _ A-.- 'verii duşmani şi la răsărit,-şi la. ; apus; şi al sud,' şi la nortl. Molo- ■ tov ,spunea îri-> 194.6,; la conferin­ţa de pate de . la Paris: „Dum­neavoastră românii, ca popor la­tin la'gurile Dunării'şi pe .Car-, păţi; sînteţi. o eroare a istoriei. A sosit momentul: socio-politic să îndreptăm-această-eroare*1. Cei 45. de ani de . : dominaţie- comu­nistă au constituit iperioada crîn-

Vaier , CHIOUKANU

(Continuare In pag. IV -a»:

învingătorii de la Namur' ® -în 1692 trupele lui Ludovic al XlV-lea, con­

duse; de^Vauban asediau •zidurile’ Namurului, cirr. ' ceririduil # îni-1993," tot la Namur, doi artişti ro­

mâni: Cuceresc;; trofeul unui concurs: internaţional •

• Dacă- ,Luci<jn Blaga, sau Nicolae Titulescu,. sau hicolae-Jorga au putut să scrie: istoria culturala. a

-■dimii,-dpi-tineriA.artişti,'- studenti ai Academiei de; arţe vizuateidin oraşul-, nostru,, ne arată ce înseam­nă-să fii" artis.tî în toate'punctele cardinale ale Eu­ropei. Nu este o exag'erare, pentru ea cei doi stu­dent ,i nu făcut ieşirea în lume sub semnul no­rocului; ş i :. talentuluiî Calin rWăian^anujuV Sculp­tura) ■=! Ştefan Liviu Florian (anul VI, Pictura)

.. sînt ciştigatorii Marelui premiu, al:Concursului in­ternaţional de frescă, ediţia I, Namur, iunie 1992.

V ' Tema concursului a lost personalitatea, epoca liii Ludovic al XlV-lea, concurenta avînd ab,solit-: '« ‘.libertate de interpretare a “ temei, fjp t ilustrat de lucrări. §i Regele'.-Soaie s-a întois din istorie

■, - pentru- a?i' omagia pe româniConcursul' a durat tre i- zile,- s-a lucrat în piaţa ;

•'••.l'Anse din-Namur, pe- panouri tu dimensiunea 3.5X2:-metri.'In concur.'- au fost prezente 12 ech*- per din- di,verse*ţări ale -Europei: italia, •Spania-, • Ge-

. ho-Slovaciâ; Polonia,'- România şi. bineînţeles, • ţara ■; gazdă; — Belgia. V'; -: \

Juriul, • format din* speâialişti : belgieni, a docis : ca marele premiu să fie acordat lucrării „Sf. Ghe- .- orghe -omorînd balaurul14* .realizata d e : Călin Dăian . Şi Ştefan Liviu Florian.' Premiul.: constă- din o siită

de mii de franci, : dar nu acesta este cel mai 'im -; ; portant lucru;;Important este,că lâ ediţia viitoare;

a concursului, cei doi artişti români îşi vor Ver­

nisa aici o expoziţie — fiind - cîştigătorii acestei prime ediţii — » ca în toamnă sînt-invitaţi la'Bar­celona tot pentru a-şi deschide o expoziţie. _ Y , Presa belt'iana a semnalat acest eveniment cUl-;

tural,- vorbind tn termeni elogtosi despre: prezenţa artiştilor plastici români la acest concurs:'„Fresca ce a primit marele premiu este-superbă, -o sinteză de mişcare şi culoare" — cotidianul La-Meuse Na­mur, 29 iunie 19S2. . • :-■ Le mulţumim colegilor din presă belgiană care s-aii' adresat cu vorbe frumoase - sufletului ’ româ­nesc. Le mulţumim celor doi tineri care au. de­monstrat ca talentul de nerepetat al meşterilor de- la Voroneţ sau alte - biserici v-se poate repeta.' Le mulţumim pentru gestul lor de eleganţă" şi măies­trie care a . arătat — dacă' mai- era ‘ nevoieK— că şcoala romaneasca de sculptura şi pictură es<e o realitate,

Fiavia SERGHIE

k

- ! ÎjS V ! ’ -V.

Cel doi-studenţi români primind .-felicitările pri­marului din Namur., ; / Foto: Radu S.

DECLARAŢIE -

Noi, primarii,. viceprimarii precum' şi consilierii aleşi pe listele F.S.N. în- co-' munela VAD, CIŢCAU, CUZDRlOARA, ■ MICA şi DODiLNÂ, analizînd situaţia po­litică generală din ţară . si în mod deose­bit din F.S.N., a noii; sale orientări, ce nu corespunde cii idealurile şi speranţele majorităţii celor ce au crezut în el, am hotărît să demisionăm diri această -for- ; maţiune. Luind act de condiţiile şi moti­vele apariţiei F.D.S.N., ctinoscînd progra­mul şi statutul său. am hotărît să.aderăm în totalitate la acest partid.

CENAN IOAN — primar . al contunei V/iD

TOMA VASILE — primar a r comunei CIŢCAU: , , -

MUNCELEAN TEODOR — primar al comunei CUZDRIOARA ’

POP NICOLAE — primar al comunei M;CA -

FAUR AUGUSTIN — primar al comu­nei BODlLN A.

ADUNAREA GENERALA A A.C.

ALIANŢA CIVICA, filiala Cluj, invită toţi membrii săi la ADUNAREA GENE­RALA convocată pentru ziua de mier- • curi 22 iulie a.c., orele 18. în sala de pe str. Moţilor nr. 18 (Forumul German)1 Se vor lua în dezbatere sarcinile co revin membrilor in apropiata campanie electo­rala.

Preşedinte do onoare — DOINA GOR- NEA

Preşedinte executiv — VIRGIL LA- EAR. (18G42)

I.I.R.U.C. S.A., SUCURSALA 27 ..SOMEŞ" - CLUJ-NAPOCA

vâ o fe ră :

0 ceasuri taximetru omologate, cu unul sau două tarife programabile, cu plata fn două ra­te, garanţie 6 Iun». Se asigură instalare şi service în garanţie şi postgaranţie

O receptoare satelit9 proiectarea şi executarea de subansamble

electronice auto (comandă pentru pompă de benzină electrică, alarmă auto, etc.).

• instruire în domeniul biroticii'• activităţi de întreţinere şi reparaţii în ur­

genţă la maşini de scris pentru persoane parti­culare

O truse de scule şi accesorii de depanare (letcon şi pompă de fludor)

• componente electronice la cele mai mici preţuri

0 cartuşe şi benzi tuşate şi tusiere pentru orice tip de imprimantă, maşină de scris elec­tronică şi calculatoare de birou -

Informaţii suplimentare la sediul firmei, din str. Einstein nr. 12, Cluj-Napoca, telefo’n '13^12 sau la filialele din Turda şi Dej.; (125.(});A

v a u i - r v - '__

MOSCOVA. Preşedinţii Boris Elţîn şi - Mircea Snegur au semnat la Kremlin acordul de reglementare a conliictului din Transnistria. Semnarea a-

- cordului s-a făcut In prezen­ţa ;• liderului separatiştilor transnist. eni. Igor Smirnoy. . Documentul-. prevede, câ po­pulaţia de pe malul sting al

• Nistrului să-şi dcfinească ea însăşi-' viitorul - în cazul schimbării statutului r' Repu­blicii Moldova; adică unirea

•ei cu • România.

Din vamă în vamă spre Varşovia (I)

' Intrarea' României în ■ Europa V este- unul dintre .sloganurile celQ,

-mai: des vehiculate. în ultimii dor! ani de zile.. Din moment ce sin-' tem (geografic .ş i- istoric) în Eu­ropa, această . : intrare - ; .vizează, probabil apropierea - gradului de. civilizaţie de cel al statelor, foar­te dezvoltate. Pînă să ne lăm u ­rim: cum devine .siiuâţia Cu acest ideal:: mergem, noi la. ea sau . v i-: ne, Europa ia -noi, mulţi concetă-, ţeni au j^rnit-o-pe cont „propriu pe ' drumurile r- Europei, în - spe­cial acolo unde. s e , poate intra, respectiv invEuropa,Centrală»,.. .-, D ecurînd, am. avut ^ppsîbjlita-^ tea de a vedea pe viu .cum se realizeaza;'6 'excursie de grup în Europa Centrală,. firma care: a realizat excursia —• „Frantieş—-

M. SANGEORZAN ■ - (Continuare în, pag.’ IV-o)

: ŞomajuV va- depăşi în ; urmă­toarele zile,> o , nouă barieră. .tehr . nologicăi- prin -atingerea cifrei d e 700.000 ; de - persoane - afectate, de acest-. flagel sccialr Conform > ;u- nui recent -raport elaborat de Departamentul -forţei-, de muncă şi; şomajului- din cadrul...Jiliniste- rului- Muncii şi Protecţiei^ Socia­le, la - această' dată ' sînt înregis­traţi -şi se -află .în plata oficiilor teritoriale peste 441.000 ■ de şo- nieri, marea majoritate :.a aces­tora i 'reprezentînd ‘ . muncitorii

‘ (380.000). ~ în ceea ce-i priveşte pe cei .'peste; 173-000 de şomeri cărora le-a expirat termenul de plată a ajutorului de şomaj, ei se află, . în* continuare, îhtr-3' si-

ituaţie financiară şi' socială crw tică, datorită heiritrării ‘ încă' îri 'vigoafb- a noilor; prevederi;; ''ale'. I.egii şomajului.*'-Situaţia acesto-• ra, este alarmantă deoarece ■ în ijltimile ziler.încă 9.000 ' de şo­meri au intrat-în această ;catego-

; rie'. 1 rl -piuă; ' lâ> oficiile; 'de^ vforj-• ţă de.-muncă şi şomaj sînt înre- ' gistrate aîte' 30.00t> -ele* persoane, -solicitante de locuri de muncă.dar: care,- -~neîn deplin ind xondiţi ile cerute; de^’lese;- nu beneficiază de prevederile -Legii şomajului.

CONFERINŢA f)E PKESA ‘ .

. .'.Publicaţia- şi S.Cv PIRAMIDA S.R.L. ’ Glirj-Nâpocă;; organizează o ‘ cohferirîţă de presă azi,-22 07;

;■ 1992, Ora 12 în salonul — proto­col a ‘ restaurantului ' „SOMEŞ1* (P-ţa Libertăţii). :' ’ ' : -

. - Sînt invitaţi reprezentanţii tu- turor publicaţiilor' •. cluj ene sau . centrale, indiferent v de nuanţa

■ politică • s;iu de; limbă, - televiziu­nea şi'agenţiile de presă,. per­soane delegate ale ■ Primăriei iriu- nicipiului C lu j-N apoca."T em a: Realitatea îrt ce priveşte difuza- rea publicaţiilor concernului EX­PRES. ' ;L:‘ ; >. •" i ';' Biroul de presă al publicaţiei '

şi S.C. PIRAMIDA S.It.L. t • -' Cluj-Napoca j.

1 4 a2 S A3 8

6 comenzi la oNc^ oPa 8 preţuri avantajoasa 0 com petenţă profeeîonaîa Q persoana dv©. va fi fn j

siguranţa)

I M P O R T A N T I IN ATENŢIA AGENŢILOR ECONOMICI -

ATLAS IMPEX & AGENCY CO DIN KONG-KONG Exportatoare de jucării, articole de CRĂCIUN,

papetărie şi cadouriinvită

agenţii economici interesaţi la magazinul „CEN­TRAL" din Cluj-Napoca. str. Gh. Doja nr. 22-26, telefon 11-89-54/119, unde se va ofganiza o EX­POZIŢIE DE CONTRACTĂRI în perioada 22—23 iu­lie 1992, între orele 9—19, la etajul I al magazinu* lui.ATLASIMPEX S^AGENCY şi S.C. „CENtRAL" S.A. VA AŞTEAPTĂ! N U PIERDEŢI OCAZIA I (1223)

ADEVĂRUL DE CLUJ •PAGINA 2

'Economia Judeţului Clu] la 30 iunie 1992Producţia industrială realizată în primul semes­

tru al anului, pe ansamblul regiilor autonome şi. societăţilor comerciale cu capital de stat din ju­deţ, a cunoscut o evoluţie fluctuantă. Aşa de exem­plu, in timp ce în luna mai s-a realizat cel mai mare volum de producţie din acest an (13,7 mili­arde lei), în luna iunie-ac., valoarea producţiei industriale reprezintă în preţuri curente 13,3 mi­liarde lei.'inregistrindu-se comparativ cu luna precedentă . (în condiţii comparabile-din punct de vedere al numărului de zile lucrătoare) o descreş-

' tere de 11,7 la sută.' Faţă de producţia medie lu­nară obţinută in anul trecut, nivelul realizat în

• cea de-a şasea lună â acestui ân este mai mic .cu 18 la sută. ■ 1

. Din 230 de produse fizice urmărite lunar, doar• la 58 de produse s-au realizat în luna iunie a.c.• cantităţi, mal mari decît ceie obţinute in luna co- ' re.spunzătoare. din anul precedent. Valoarea pro­

duselor, semifabricatelor şi serviciilor cu caracter• industrial facturate. în cursul lunii' iunie a.c., în

preturi curente, reprezintă 12,6 miliarde lei, înre- gistrîndu-seo. descreştere faţă de luna precedentă

■ de 4,8 la sută; stocul de produse finite se men­ţine la un nivel ridicat la un număr mare de a-

• genţi economici, l a 30 iunie ac., nu s-au onorat.• pe ansamblul judeţului, contracte în valoare de

6,2 miliarde lei. . - v ' 'Numărul mediu al salariaţilor din activitatea

industrială a continuat să scadă, ‘ iar numărul şo­merilor a înregistrat o creştere semnificativă. L â . finele primului semestru din acest an, numărul şo­merilor şi al persoanelor d;n judeţ aflate in- cău­tarea unui'loc ■ de muncă era de 20318, din care 32795 reprezintă şoiheri care beneficiază de aju­torul de-şomaj conform prevederilor Legii nr. 1/3991. ' ------

Din totalul persoanelor fără un-loc de muncă, muncitorii reprezintă 81,3 la sută. In aceste.con- diţii, rata şomajului la sfirşitul lunii iunie, cal- ' calată faţă. de populaţia activă a judeţului, a fpst de 5,5 la sută. ,

; Valoarea investiţiilor realizate; din fonduri * pu­

blice de la începutul anului reprezintă 5,4 mili­arde lei, din care 2,8 miliarde lei construcţii-mon-

' taj. " ' 1 ' Vîn perioada scursă din acest an nu s-a dat în

_ ^folosinţă nici un apartament. Pe sladii de execu-" s ţie situaţia apartamentelor se prezintă astfel: 560

apartamente se află în stadiu de finisaj, ,1a 170' apartamente se execută ' structurile de rezistenţă

-■ iar la 14 apartamente se realizează lucrări de , fundaţii. : -.... .,.

in privinţa livrărilor de* mărfuri Ia fondul pie- ~ ţei în semestrul I din acest an menţionăm că'diri;

43 produse urmărite, doar.-la 12 produse s-au în­registrat creşteri faţă. de perioada corespunzătoare a anului precedent şi anume la: unt, brînzeturi, lapte praf,. paste. făinoase, mălai, pastă de toma-' te. conserve din legume, legume, bere, peşte, gaze lichefiate şi lemne de f o c . .,

Vînzările de mărfuri cu amănuntul (comerţ pu?. blic şi privat) şi serviciile comerciale ' "prestate populaţiei, in 'prim a jumătate a acestui an, au scăzut cu 13,1 la sută, respectiv,.-cu 17,4 la şută faţă de semestrul I din anul trecut.' . ' ti ,

De la producătorii agricoli din judeţ au intrat la fondul de stat în perioada 1 ianuarie ~ 30 iu­nie 1992 următoarele cantităţi de produse: 13.931 tone-viu carne (mai puţin cu S0,3 la -sută faţă de perioada corespunzătoare din anul trecut>, 282.02’ hectolitri lapte de vacă (în scădere cu 7,2 la sută faţă de semestrul I din anul 1991) şi 50,3 milioane otiă (mai puţin cu 15,5 la sută.faţă de şase luni din anul precedent). '

, La sfirşitul semestrului I a.c., în economia ju­deţului existau 38 regii autonome şi 7079 socie­tăţi comerciale, din care 248 societăţi tomenciale cu capital de stat, 400 cu. capital mixt (capital pri-

■ vat şi capital de stat) şi (5335 cu capital privat.. In baza Decretului. Lege nr. 541990, la 30 .iuniea.c. era înregistrat un număr de 8732 întreprinză­tori particulari, sub formă de asociaţii familiale (2409) şi persoane independente (6243).

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ n i; STATISTICA CLUJ

DREPTUL LA REPLICĂ• Am citit consternat - interviul acordat de difec-

torul ing Ţrif Doriri - ş i : directorul tehnic ing. Neamţu Cornel de la S.C. "Turdeana S.A. Turda

.' corespondentului 'dumneavoastră; din Turda, apă­rut în ziarul dv.. nr. 659 din 2 iulie 1992..

Cei ce au acordat - interviul, ori nu cunosc rea- . litatea. din cadrul societăţii pe care o conduc, o r i .• interlţionat, au dorit să inducă în eroare atît citi- ‘

torii ziarului dumneavoastră cît şi salariaţii socie-.< tăţii noastre. :Realitatea este complet alta şi Voi a-

răta doar - cîte’va .aspecte mai semnificative: Valoarea • m'ărfiiriloi; ,livrate şi facturate de la

. începutul; ânului Se prezintă astfel: (luna ianuarie

. 1992, baza 100 la sută) ianuarie — 100 ia sută, fe-.. .: fcruarie — . 138 la sută, martie — 114 la sută, apri-- l i e ! > 2 la şută, m ă i 72 la sulă, iunie — 55 la- sută. Au uitat să-;i. informeze pe corespondentul . dumneavoastră că societatea are un împrumut de

peste 100 milioane lei de la E.C.R., fireşte rambur­

sarea acestuia ; va . necesita şi plata dobinzilor' a- ferente. Tot uitat a fost ţ i ! faptul că în luna maia.c., p'feste .2C0 !de. muncitori, datorită lipsei de lu­cru, au fost dirijaţi spre alte activităţi, cum ar fit măturatul curţii, diferite vopsitorii ş i . zugrăveli, reparaţii garduri, construcţii de garaje eţc., s'deci către activităţi' neproductive. Nu s-a comunicat co­respondentului dumneavoastră că: in lunile -iunie şi iulie a.c., în cadrul societăţii s-a lucrat şi se va lucra doar patru, zile pe săptămînă,. iar unele ate­liere au fost închise,-oamenii fiind trimişi acasă din cauza lîpsfci' de lucru. Produsul nou,- autobas­culanta.'nu mai are cerere, exemplarele" executate pînă acum zac de luni de zile în parcarea socie­tăţii- Nu ş-a specificat ce cerere de piaţă vor a- vea aşa-zisele '„produsg noi“, care vor crea" cele

~ 400—500 locuri’ noi de muncă. Şi exemplele ar pu-- tea continua: i V ' : ,

Rog insistent a se da o dezminţire în ziarul dumneavoastră asupra situaţiei „roze" -pe care -au zugrăvit-o conducătorii societăţii. .

Iosif CÂMPEAN, economist la „Turdeana" Turda

C O M U N IC A T- Referitor la comentariul de presă apărut în zia- > rut .Evenimentul. zilei* din 20 iulie 1992 . preluat ş i : de alte mijloace de comunicare în mass-media. Departamentul de propagandă - şi mass-media al Partidului Republican este împuternicit să Iacă următoarele precizări: V v •. 1. Consecvent principiilor sale şi ideilor social­ii berale. Partidul Republican se pronunţă ferm pentru Republică ca singura formă de guvernă- mint a României. v

2. Partidul Republican apreciază că propunerea PNL privind susţinerea candidaturii ex-regelui Mihai la preşedenţia României este o problemă in­ternă a acestui partid. : ' ■

3. Preşedintele Partidului Republican — prof. univ. dr. Ioan Mânzatu asusţinut ideea republi­cană şi în timpul interviului acorda't ziarului „E- • venimentul zilei", dar' interpretarea făcută de a- cest ziar a fost prezentată fragmentat.

4. Poziţia preşedintelui, P.R. faţă de o evehtuală guvernare de stingă a ţării şi în mod special faţă de candidatura domnului Ion "Iliescu nu trebuie interpretată ca o renunţare la ideile republicane şi ca o deviere spre instituţia monarhică.

5. Consecvent principiilor democraţiei, ce gu­vernează 'activitatea Partidului’ Republican, propu­nerea preşedintelui PNL ca ex-regele Mihai să candideze la funcţia de preşedinte al ţârii este un

drept constituţional al oricărui cetăţean român şi nu poate fi negat apriori. Desigur că participarea la o astfel de .candidatură a ex-regelui Mihai, din­colo de o problemă de opţiune, presupune conco­mitent implicarea sa directă în politică şi în acest-

' caz revenirea ’ la .monarhie devine imposibilă.. A- ; ceasta deoarece stabilitatea monarhiei ca institu­ţie presupune a „domni" şi a nu te implica în via­ţa politică a ţării. ' ■ -

6. în cazul unei opţiuni favorabile pentru can­didatura din partea ex-regelui Mihai, acesta va trebui să facă declaraţii ferme ale raporturilor sale cu monarhia, iar POPORUL ROMAN FATA DE ACEASTA CANDIDATURA VA TREBUI SA­SE EXPRIME PRIN VOT.

.7. Indiferent de- persoana preşedintelui ce-va ;fi ales, membrii Partidului Republican vor trebui să se înscrie în politica ţării ce se va decide pentru a scoate ţara din dezastrul actual. -

în acest fel trebuie interpretat sensul real al declaraţiei fitnle făcute de Prof. I. Mânzatu, pre­şedintele Partidului Republican.

Spre a împrăştia orice dubiu al membrilor' şi simpatizanţilor republicani, confirmăm, încă o da­tă, că Partidul Republican va prezenta un candi­dat propriu la preşedenţia ţării, cars să fie, un ad­versar politic redutabil atît faţă de actualul pre­şedinte cît şi, eventual, faţă de ex-regele Mihai.

In numele Directoratului Executiv al Partidului Republican: Prim-vicepreşedinte Dr. ing.

- I). POPESCU

© D iv iz ia Q

RETROSPECTIVA (X)

4. METROM BRAŞOV. Cea mai bine situată dintre cele trei formaţii braşovene, bilanţul fi­nal cdrisemnînd 16 victorii, 5. re- ,

■ mize şi 13 înfrîngeri, golaveraj57-38, un total de 37 puncte (la10 faţă de a treia , clasată, res­pectiv 20 faţă de “U'‘ ) O forma­ţie tipic de B, care împreună cu

i-Tractorul şi ICIM -arjucât,: une­ori, rolul de „arbitru" în dispu- ■ ta .fie pentru intîietate, fie p e n -1 tru un Ioc. de rezistenţă în" zo­nele clasamentului menite să a- sigure structura viitorului cam­pionat . (toate . trei,, menajîndu-se cînd a fost vorba de „rivalita­te braşoveană), , r ■

5. .TRACTORUL BRAŞOV-Bi­lanţ identre Jn final ca şi" al formaţiei Met rom, singura dife­renţă fiind la golaveraj : 5.8-47

i (un atac mai; bun cu un gol de-' cît al formaţiei de pe locul pa­tru, ■ dar cu : o apărare mult mai slabă). .

6. C.S.M. SUCEAVA. Fostă • divizionară A din cetatea - de scaun a lui Ştefan cel Mare, e- chipa care după. antecedente şi virtuţi fotbalistice se ; părea că va avea pretenţii ceva mai mari. Numai că multe din valorile e- chipei. au cam" ,zburat1' din Su- , ceava. în final, sucevenii aii to­talizat 37 de puncte, la fel ca şi .Metrom; şi Tractorul, prin 15 Victorii şi 7 egaluri, numai că e- chipa a avut un atac mai puţin productiv ‘ji o apărare‘mai slabă (golaveraj 1. datorită ■ celor44 goluri înscrise şi 45' primite).O subliniere faţă de modul cum echipa a .' rezistat'- .“ tentaţiei1* de a truca rezultatul partidei cu FC Maramureş, pe care a între­cut-o, în retur la limită,, stopîn- du-i pe maramureşeni din ten­tativa de-a. ciştiga în deplasare şi asta în?tinte<î’ meciului deci­s iv 'cu “U“. Un alt aspect , mai puţin plăcut, “greva" din final

[SPECTATORAstăzi, programul începe la' o-

ra 7 cu transmisiunea directă de la Chişinău, care cuprinde

■ştiri, emisiuni .culturale şi film- După Actualităţile de la ora 10, Vă invităm să vedeţi episodul 2 al filmului serial “Marc* şi So- phie“ la ora 10,30, informaţii, publicitate şi videO-clipuri prin Super Channel la ora 11,30, Ora de muzică (12,10) — consherată astăzi violoncelistului; Alexan­dru Moroşanu. Emisiunea .Vîrs­ta a treia (13) este realizată în colaborare' cu asociaţii, neguver­namentale care se ocupă de aju­torarea populaţiei vîrstnice.' La ora 13,30 — Audio-vizual studio, emisiune urmată de\ Actualităţi (14). emisiunea Civilizaţia mon­tană (14;20)- — astăzi despre plantele medicinale în flora spontană a României. Televa- canţa şcolară (14,55) programea­ză itinerarii şi popasuri geogra­fice pe ţărmul Mării Negre, re­portajul „Curtea de Argeş — te­zaur cultural" şi un ghid univer­sitar. Cursurile de limba germa­nă. respectiv italiană la ora 15,30. după-care. la ora 1P vă invităm la un recital al cîtorva tineri in­terpreţi de muzică populară. E­

a jucătorilor 'seniori care au re­fuzat să facă deplasarea la Pia­tra Nearnţ, unde a evoluat echi­pa de juniori. 1 '

7. C.F.R. Cluj-NAPOCA. Foar­te pe scurt: 15 victorii, 5 remi­ze şi 14 înfrîngeri,- 65 de goluri marcate şi 52 primite, 35 de

; puncte. > Putea , echipa mai mult? Categoric; că da- Vom reverii.

8. “POLI“ IAŞI. A doua clasa­tă în cvartetul formaţiilor care au acumulat • cîte 35 de puncte, echipa reprezentativă a laşului este o umbră a formaţiei- ce ac­tiva altădată: în A .v în bilanţul final fotbaliştii ieşeni s-au im-, pus prin/’, . remizele acumulate,

; 9 la număr, numărul victoriilor însumînd cifra - de 13. Este ade­vărat că 9 remize Înseamnă 9 puncte cîştigate, dar,- totodată şi 9 puncte pierdute,' dintre care multe acasă. Intr-un fel - s-ar pu­tea spune că greul bătăliilor l-a dus • apărarea (locul 4 în ierar­hia -celor mai bune defensive, prin cele 35 de goluri primite), în timp ce atacul a fost steril, în mare suferinţă (locul 14 prin cele 43 de goluri marcate). Şi cum cea mai bună apărare es­te ... atacul, concluziile sînt e- vidente, rămînînd doar o între­bare: cînd va reuşi laşul să re­vină pe prima scenă ‘fotbalisti­că a ţării? / ; -

9. OLIMPIA SATU MARE. Pierderea multor va lori' în ul­timii ani, inclusiv a. Iui Nicuşor Ilea (căruia, se pare, a început să-i placă statutul de i “pasăre călătoare"). Venit în - toamna tre­cută la “U“, a însemnat pentru sătmăreni un debut cu sţîngul,

, o evoluţie oscilantă, echipa co- chetînd multă vreme cu .- subso­lul clasamentului.';' Abta : în . re­tur şl mai ales în final de cam­pionat formaţia şi*a revenit re­uşind să încheie întrecerea pe ultima treaptă ar.- primei; - Jumătăţi a clasamentului,. ■ bilanţul, con- semnî.id 15 victorii, 5 remize şi11. înfrîngeri, 49 de goluri mar­cate şi 46 primitei 35 d e ; puncte.

. Victor MOBHA ■

■ (Va urma)

misiunea Lumea sportului' Ia o- ia 16,20, Attualităţi la ora 17, iar la 17,05 emisiunea Arte vizu­ale. Adolescenţilor le recoman­dăm emisiunea intitulată “ 15, 16, 17, 18“ de lă .ora 17^0. în con­tinuare. Televiziunea. vă ascultă! —: la ora 18. Studioul muzicii u- şo;>re, programat fa ora 18,30, nJ propune microrecitaluri susţinute de Stela Enache, Silvia Dumi- trescu, Geanina .Olaru, Alina Ma-

. vrodin. Camelia Floreseu, An­gela Stoica, •ji formaţi » “Tran­zit". De>pre reforma în econo­mia României veţi, putea alta ur­mărind . emisiunea Studio-il e- conomic , de la . ora 19. Micilor telespectatori le recomandăm să

1 urmărească, de la" ora 19.30, pri­mul episod al unui nou serial de deser.e animate, intitulat. “M> chel Vaillănt". ' Ediţia -de la ora20 a Actualităţilor ;va fi -tmia- tă. la ora 20,45, de ultimul epi­sod al filmului serial “Virgirce îşi face de cap".-Programul va continua cu emisiunea Dosarele istoriei, (21,45), care în ciclul de documentare intitulat “ Un se­col de film documentar" pro­gramează primul episod: “De la independenţă şi regat la neutra­litate". Emisitinea Pro Musica din această seară (22.05) este consacrată unui mare dirijor, ro­mân: Cristian Mandea). Reahza-

. torul Viorel Sergovici ni-1 pre­zintă cucerind... Ankara- în În­cheierea programului mai puţeti urmări emisiunile In faţa naţiu nii (22.35), Universul cun'oaşte- rii (2.7,05) şi Actualităţi (23,30;.

;R A D IO ,\\ \ \c e *v ) i) )VINERI, 24 iulie: 6,00 — 8/<0 Bună dimineaţa: Actu­

alităţi: muzică, publicitate; 10.00 Infoquick; 10,05 Repri­ze muzicale: 10.30 Drumuri spre mileniul JIU Există o literatură a viitorului?;, 11.00 Rezonanţe coralc: Corul „Sinkreis Porcia“ din Austria; 11,30 Din lumea largă:. Magazin de informaţii -şi-muzică; 12,00 Dialog pentru un portret: Dialog cu Oliviu Paicu, rectorul UMF — Cluj;

.12,30 Concert.de prînz- Din repertoriul formaţiei „Pul- ••r’' ; IW » . Un milion de. prieteni: Personalităţi accen­

tuate; 17.00 O oră pentru toată lumea: Actualităţi şi muzică; 20,00 Top 9099.

SlMBATA, 25 iulie: 6,00 — 8,00 Bună dimineaţa: Ac­tualităţi,; muzică, publicitate; 10,00 Weak-End: Intre di­vina şi terestra comedie; 10,30' Liceenii: Vacanţă, dis- , tracţii; 11,00 Radioconexiuni;. 13.C0 La flntîna dorului:

•.Purtata cintată“ şi „Purtata jucată"; 13.30 Apărători'ai gliei transilvane; 1*>,00 Du-te dorule departe; 16.50 .10 minute pentru sănătate. 10 minute pentru - frumuseţe': ’ .17,00 Top UOt-9; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică popu- ' .Iară la cerere:

DUMINICA. 2fl iulie: 8.00 Top Transilvania: Clawmen- ' ie de muzică populară: 8,00 Universul Creştin: Credeul, .Convertirea evreilor la creştinism; <>,30 O poveste mu­zicală: Mauripc Ravel (I);^9,50 Săptămîna — evenimente

şi semnificaţii', 12,00 Radioduminica: Curiozităţi, umor, muzică; 13,00 TOP 10; 16.00 Ocolul Pămintului: Iarba ze­ilor (II):; 16,20 T L 'rn FRUTTI: 17,00 Student magazin:

;ln fine, vacanţă; 20,00 Du-te, dorule depărta: 20,30 I-u* mea sporturilor;

'■ METEO ; '' ‘ '''..Azi 'vremea va fi frumoasă şl caldă, cu cenA mat

mult senin. Vintul va s u f l a in general slab. remperatu- rilţ* minime vor fi cuprine între 13 şi 15 g r a d e , i a r cele maxime între 25 şi 27 de grade. Ieri, la ora 12, la Cluj se Înregistrau 2 3 grade, iar presiunea atmosferică era de 735,2 mm.li|. Octavian .NlCULESCU, meteorolog de wrviclu.

PAGINA 3- ADEVĂRUL DE CLUJ

TBATKtX' |f OM AN ESC ACTUAL:,

PRĂBUŞIRE, FORFOTA, EXPANSIUNECe a r fi. simptomatic de«-semnalat In teatrul româ­

nesc actual? In primul rînd prăbuşirea repertoriilor, a- poi forfota organizaţională: ctitorizarea, „uniterizarea**,: sindicalizarea, internaţionalizarea. Tot atîtea forme în­dreptate spre binele teatrului românesc atîta vreme cît nil sint cultivate în exces şi, mai ales, atita vreme cit ele nu d e v i n firme particulare ci apără, de birie de rău, interesele tuturor. Nu vom putea epuiza aici * comenta­riile- asupra, acestor simptome.- nici detaliile factologice (totdeauna cele mai captivante) reţinute pe parcursul, u n e i experienţe administrative de aproape un an şi ju ­mătate. Acestea îmi apar acum atît de preţioase îneît

’ merită un interval mai lung de clasificare şi reflecţie.’ îm i amintesc că în 21 decembrie 1989 trebuia .să fie la Cluj premiera unui spectacol Cehov cu Mariana-Mihuţ şi Victor Rebengiuc, în regia lui Mihai Măniuţiu. Pre­miera nu a mai avut loc la C lu j.ci recent, la Bucureşti si ştim d ece . Sub ochii noştri frenetici, politica înlocuia arta dupâ ce, decenii de-a rîndul, fusesem deprinşi să credem că arta poate înşela politica Nu a fost, aşadar,'o întîmplare că printre primii campioni ai noii puteri,! a u fost — pe tanc sau sub tanc — artişti de-ai noştri: Jon-Caramitru a ajuns vicepreşedinte al Republicii, Dorel Vişan — prefect de Cluj, Mircea Cornişteanu— sub- , prefect de Dolj, Geo Popa, prefect de Bacău, Valentin Votcilă, prefect la Arad ş.a m.d., câ să nu mai urmărim prelungirile fenomenului în Parlamentul actual. Ei au

dus mai departe după priceperea lor un1 crez., cu care ' teatrul s-a apărat decenii Sn'şir: dacă teatrul poate tri­

şa politicul, atunci il poate chiar înlocui devenind poli­tică. 'De unde şi .replica, ilustră printre •. cunoscători, „Mircea; fă-te câ lucrezi** adresată de Caramitru Iui Mir­cea Binescu îţi timpul primei emisii televizate a revolu­ţiei. Revoluţia devenea pentru oamenii de teatru un fa-

" bulos spectacol. în care distribuţia se, făcea din mers, cu ' ;,actori-cetăţeni“ care „se făceau,că lucrează** pentru bi­

nele patriei. Intre timp, după cum putdm observă tră- gînd o raită prin teatre, politica a înghiţit repertoriile în- , cit orice spectacol care se respectă, trebuie "să fie irite-- grai; parţial sau pe Teprlze, subordonat unei teme poli­tice la zi. Astfel, în loc să avem politicieni-artişti, avem artişti-politicieni sau ,mai exact, în loc să nu avem a r - ' tişti-politicieni, nu; avem nici politicieni-artişti. Adevărul este, pe de altă parte, că libertate înseamnă în primul rînd acces efectiv Ia politică. Dar nu exercitarea dreptu­rilor politice deplîngein noi aici, ci transformarea politi­cii în-reţetă nu mai puţin frivolă decît pornografia. Să nu generalizăm, însă: avem de partea cealaltă austerita­tea morală şi deontologică a lui Liviu Ciulei, Andrei

■ Şerban <din Triologia antică), Vlad Mugur. Cătălina Bur z o i a n u . Să reţinem ca pe o valoare strategică necesi­tatea alimentării repertoriilor in stratul lor contemporan,, fie că este vorba de dramaturgia' română sau de cea universală. Fără îndoială că dramaturgia noastră origi­

nală merită un tratament, privilegiat (nu însă, cantitativ), “ după cum şi dramaturgia lini versala contemporană, avi ta

timp ignorată, merită acelaşi regim privilegiat, dâr ni» 'cantitativ. Nu prezenţa unei piese sau a alteia, a unui

autor sau altul face oroarea celor mai multe dintre re­pertoriile teatrelor noastre, ci alăturarea lor întîmpiâtoa- re, inadmisibilă pentru nişte teatre de repertoriu cum mai sînt încă: teatrele noastre. ,

Doar în treacăt, cîteva cuvinte, despre expansiunea in­ternaţională a teatrului românesc, cu o curbă ascendentă îri 1991 {minus nefericitul eşec cu Ilamlet în Brazilia). M ai'm ult decît orice alte confirmări, succesele interna­ţionale au redat teatrului-românesc încrederea în sine. serios clătinata după revoluţie, mai ales cind acestea nu sint decretate de un juriu, ci de ovaţiile'publicului (ca­zul Teatrului Naţional din Craiova la Festivalul de la

; Edinburgh). Sîntem sau putem deveni o mare ţară' pro­ducătoare de teatru într-un moment cind nu teatrul este atracţia majorităţii. E bine că ne lăsăm evaluaţi, arbi­traţi, calificaţi; un pas înainte ar fi să facem în aşa fel îneît să putem arbitra şi n o i în - teatrul european. Solu­ţia este'pe cit de simplă, pe atît de costisitoare: un fes­tival, internaţional de. teatru .în România. Aşr.dar, cîteva tuşe pentru , o diagnoză: prăbuşirea repertoriilor şi tato­nările pentru refacerea lor. forfota organizatorică şi ex­pansiunea internaţională.. Problema1 este însă dacă vor rezista vechile structuri instituţionale, . îneît, sînt încre­dinţat, orice evaluare a strategiilor trebuie să- pornească de la o evaluare a şanselor, de supravieţuire.

. Mircea GIUŢULKSCU

Plastică

Marcel CHÎRNOAGĂ sau (şi) durerea perfectă

Diri" cînd în cind bolovanul de pe munte porneşte şi coboară înspre bietul om care l-a dus pînâ acolo, departe .în creştet. , Asta aşa într-o doară, ca desti­nul de neîntors. Asta'poate că , vrea să închipuie şi Marcel " Chirnoagă prin gravurile’ : sa’.e.

■Acel infern de neîntors. inevi­tabil, dur. bolnav de propria' , noastră închipuire, dar care ne va marca .Întotdeauna viaţa. .Mărturisind , infernul trăit de el. artistul care-şi „începe" ex­poziţia de la Mu/.eul de Artă printr-o dureroasă. fotografie , a unei .lucrări executate prin. su­dură şi care arată uri cal ca­brat parcă în neant; Marcel Chirnoagă nu face decît , să-şi continue obsesiile macabre des­pre destinul uman. E curios

-cum un matemfUicain, născut - pentru calculele' pure şi abstrac­te, dar dăruit jocului riiorbid al artei, aşa cum a fost şi Ion Băr­bii pentru : poezie, merge înspre carnalitate. La el totul,' boala ;■ şi triumful uman, este o de-' mpostraţie a puterii. . Asemeni ' şi negurile sufletului au împli­nirea în monstrul închipuit îoar-: te e\-act ca la Goya. pentru că urîtui are întotdeauna 6 formă.

Si domnul Marcel Chirnoagă, un plastician care foloseşte dai- . ta, aparatul de sudură, dar mâi aleş subtila linie născută din creion, ale cărui lucrări au că­lătorit de-a lungul anilor între Tokio, New York, Stuttgard, Pa-

dova, Sarajevo,' etc., ne învaţă .cu duritate şi o sinistră subti­litate cam- cine sîntem. Vor­beam de o obsesie. Ea există pnntr-6 subtilă simbioză dintre uman şi animal. . Este carnalul/ ridicat Ia/rang de simbol al u- manităţii. De fapt,, e însăşi u- manitatea văzută : şi reflectată într-un ochi de monstru. Da, în aceasta expoziţie este' o mare . cumpănire şi poate, acest lucrui se datorează şi domnului Va­sile Radu,' care a pus-o la mo­dul' propriu- .între lucrările cres­cute dm Infernul lui Dante A -’ lighieri şi Elegiile, ; dar m ii ales „Cîntecul iubirii şi morţii ste­garului Cristoph Rilke“ , '„Cîn‘.e- cele de iubire1', există sufletul artistului El îmi povesteşte prin linia • acerbă, de ' neconfundat,- nebună după împlinirea interi­oară, tot ce poate fi ua stîrv . u- mari' trăcjătoy şi,' infect, dar . tot el nu uită să-mi deseneze -.un om călărind pentru dragoste. Aşa cum nu uită să mai spună despre' perversitatea sufletului uman.’ care seamănă de multe ori a, prostie şi ură. „Căţelul pă- mintului**, „Vita cerească". ,,Oa-' ia cerească". „Manifestaţia por­cului” , „Vultur de 'baltă**, / sînt citeva mici bijuterii despre rnonstrozitatea -umană. Un artist fără- dragoste? Nu| el este ase-'

imeni acestui vers al lui Rilke, u t pedepsitor ce mai 'crede :în- condiţia umană. Desenînd ralul, singurul animal domestic de

nedomesticit, trupul femeii sau al bărbatului, cu un simţ ce ţine de tandreţe dar şi de cru­zime, executînd 'o vaştă disecţie îri animalul din om:; (cel celest ş i, diavolesc, deopotrivă), Mar-.

- cel Chirnoagă se -vrea şi reu-, şeşte uneori să atingă pragul

-din a X-a Elegie a lui Rilke:

un înger cu spadă la capătul li­nei -crunte viziuni. Prin linia sa prea sigură, perfectă pentru <25 tinde spre imperfecţiune • şi monstruozitate, lirică pînă la duioşie, duioasă şi crudă. Mar­cel Chirnoagă ne. întoarce . din- - tr-o dată în ' Renaştere. Epoca, stranie a creşterii destinului u­

man în faţa lui- Dumnezeu. Ea '/p oa te 'a fost un eşec al orgoliu­

lui, dar mintea şi talentul mai pî’pîie. ; —. - 1 ' :

Reluînd mereu de la canat- condiţia umană. Marcel Chir- ' noagă se arată a fi însăşi dis*

preţul vşi .dragostea omului, pen­tru el însuşi. 0orin :SEBm u B

Valori ale diasporei româneşti: P r o L dr. Ccorgc 11RSIL— Ca istoric, cum apreciaţi evoluţia societăţii româ­

neşti din ‘ 1989 pină In prezent?— O găsesc remarcabilă. Am vizitat România de foar­

te multe ori. Totul era însă oficial şi artificial, fără su­flet. Nu puteam fi invitat de către prieteni acasă la ei, totul trebuia să se petreacă intr-un cadru oficial, cu multe urechi şi multe rapoarte Pînâ şi românii ce ve­neau la Boston trebuiau întîlniţi tot într-un cadru ofi­cial, foarte mulţi temîndu-se să mă viziteze. Le era fri­că şi de umbra lor.-Acuma e o,diferenţă mare. Oamenii te întîmpinâ deschis, cu multă şi reală afecţiune, existăo libertate de exprimare a gîndtirilor şi Ideilor, a cer­cetărilor şi a rezultatelor obţinute. Un alt aspect ce ţine de libertate tl constituie presa. Aveţi o inflaţie de ziare, nu este partid sau grupare să.nu aibă -ziar propriu, pină si prostituţia îşi are un ziar al ei Foarte puţine sînt de valoare. Aveţi posibilitatea să vorbiţi liber, să spuneţi ce vâ doare, să atacaţi tn dreapta şi-n stînga <Jar. în ceie mai multe cazuri, o faceţi prost şî cu un gust îndo­ielnic.

— Nn c lin secret, imaginea României în Occident nn e pozitivă deloc. Ce ar trebui făcut pentru îmbunătăţi­rea eiO

— Cred câ In doi ani şi ceva s-au adunat prea multe lucruri şi fapte care au deteriorat imaginea României în Occident. Am să le enumăr cum îmi vin în minte: or­fanii şi condiţiile precare în care aceştia trăiesc, copiii care cerşesc, bătrinii şi azUele de bâtrîni. sistemul pre­car al asigurărilor sociale. In Occident copiilor săraci li se asigură condiţii, aş zice eu, deosebite, ca şi bătrl- nilor de altfel Desigur, faţă de acum doi ani. multe lu­cruri s-au schimbat, dar nu mult în bine. ceva ce tine doar de supratată. Un alt aspect negativ e s ten minarea alegerilor, pentru septembrie '92. dacă se-vor ţinel Apoi, amlnarea rezolvării proprietăţilor furate şl. luate forţat In '45. '40. pînâ prin anii CO. Există români'care aşteap­tă sâ-şl primească casele Înap61, pămînturile. Şl lumea

occidentală nu râmine ’ insensibilă ia toate 'aceste tergi- - versări. Un alt aspect il constituie investitorii străini ca­re nu au încredere în condiţiile, din România. Este pro­blema Guvernului şi trebuie rezolvată cit mai repede. Ma-gîndesc că ar fi dureros să ştim că România este o ţară condamnată definitiv la* comunism!f Gîndiţi-vâ şi, la acele’ vîrf uri comuniste care şi-au trimis copiii la studii in Occident şi nu oriunde, în Statele Unite, Marea Bri- ■ tanie. Germania, Franţa,. Italia. De ce nu i-au dat la studii în România. Dacă sistemul comunist a fost aşa de bun pentru ei, de ce şi-au mai trimis copiii £n Occident? De ce îşi petreceau concediul în Occident şi de ce nu acasă? De ce se operau în Occident şi de ce nu acasă, unde , aveau" de, toate? ' . • ■

' — Tot cb istoric, cum apreciaţi evoluţia relaţiilor ro- mâno-maghiarc?

— Cred câ toţi oamenii din România ar trebui’ sâ ai­bă parte de acelaşi tratament, indiferent că ei sînt turci, armeni, unguri, germani, greci sau ruşi. De unde dintr-o dată această vrajbă şi aceste tensiuni? Trăind între gra­niţele acestei ţări. toţi sînt români. Şi încă o întrebare! cum de pînă in '89 s-au înţeles? El se înţeleg bine şi a- cuma. Restul sint doar speculaţii ieftine, sînt interesele cîtorva interesaţi, nu voinţa unui popor întregi Cred că acuma este mult mai important să faci cunoscute în Sta­tele Unite sau tn alte ţări europene valorile spirituale româneşti, atit de puţin cunoscute. Se ştie de Enescti, de Brâncuşt. de Eminescu, dar prea puţine nume sînt cu­noscute. Or, România are valori şl acest lucru e mult mai important decît animozităţile ieftine şi patriotismul exacerbat şi fără acoperire In fapte concrete.

— Cum priviţi introducerea religiei în şcolile româ- , neşti? -.,■■■•

. —■ E cel mal bun lucru care s-ar putea' face. Religia a fost o materie de bază. Orice simţ şl sentiment mo­ral dispare fără o educaţie religioasă. Credinţa în reli­gie e calca 'desăvârşirii morale ţl etice a tinerilor din

ziua de azi- Aţi văzut unde au dus lecţiile de învăţămînt ;politic al vechiului regim: Gîndiţi-vâ şi ta sănătatea mo­rală a poporului român pînă ia '44. : ' ,.

— In plan economic, care ar fi prioritatea?. —■ Turismul. Aveţi nevoie de hoteluri multe şi curate,

de ghiduri de specialitate, de cărţi de specialitate, albu­me şi pliante. Turismul ar fi cea mai profitabilă indus­trie pentru România la ora actuală.. Pentru că România are mari-bogăţii dar şi administratori execrabili, care nici acuma nu ştiu ce. şi cum să facă. Există ţări tn lume care trăiesc.num ai-din turism' Dar nu intră în atribuţiile mele sâ vorbesc despre, ceea ea şi dvs. ştiţi. Foarte mulţi ştiu,, atît doar că .nil vreau nici să audă, nici să înţeleagă. . ' .

Demostene ŞOFRpN

DRAGOSTEA.A PLECAT La RĂZBOI :Şi dragostea a ' plecat .

. dragostea iar a plecat la război .cu puşca pe umeri

şi raniţa plină de zîmbetul tău. dragostea iar a plecat

, a plecat iar dragostea la război paşii aleargă pe drumu^nglodat şi gîndul e doar la trecut, şi dragostea ă plecat ' dragostea iar a plecat la război Iar mînă ce te-a mlnşîiat ţjne gloanţe şl bombe şi umbra morţii o-ntinde apucă ucigaşâ copilul cu zîmbet îngheţat pe obraji, şi gtndul alaargă-n trecut dar dragostea â plecat la război, trec pâsâri de foc pe ceru-nnorat şl pradă le cad tineri, bătrîni şl copil 4 dar ranlţa-l plinâ de zîmbetul tăuşl gtndul aleargâ-n trecut. _____ _

Maria SILVAM

A d e v ă r u l d e c l u j P a g in a ’i

Protecţia mediului in agricultura ţărilor din b.E E (II)

’ La Cârifeririţa vminiştriler . agriculturii,. din ■ cele13 ţări membre ale Comunităţii' Economice Eurp-- pene, 'desfăşurată .la Bruxelles/' s-a1 hotărît: a cor-; * 1 darea- unor subvenţii, pentru' menţinerea agricul- ;■ turii în zonele, montane sau defavorizate, pentru . evitarea abandonării acestora; interzicerea1 utiliza-: rii oricăror pesticide nocive; -acordarea unor- sti-. mulente agricultorilor care practică o agricultură ' mai puţin intensivă; trecerea unor- suprafeţe a ra -y bile, considerate' în plus, sau expuse eroziunii în patrimoniul pastoral: sau chiar silvic.. ' . •,- Esenţa noilor structuri-lărgite 'ale Comunităţii reprezintă uri instrument • important - pentru inte-. grarea obiectivelor sale agricole şi a celor refe-- • ritoarQ la mediu, în ansamblul . întregii activităţi ' economice. Cererile de a ju tor' pentru .marile pro­iecte agricole. cum ar f i : : restructurarea şi organi-: zarea exploatărilor agricole, modificarea' regimu-. lui apelor prin-lucrări de irigaţii sau drenaj, alte lucrări privind fondul funciar, construcţia u - tior obiective" industriale, şosele etc.' sint" în pre- , zent supuse unei evaluări-privind 'incidentele asu- • pra echilibrului • mediului, cu scopul de â asigura -

. concordanţa acestor proiecte cu obiectivele - Co­munităţii în acest sector important. • . -> <• V ■■■*■ ■

Obiectivul general al politicii " comunitare este acela de a reducela minimum •'■ posibil utilizarea prodtiselor! chimice1 în agricultură, luind în consi- -: derare pericolul potenţial al acestora pentru 'om,, anirnale şi plante, precum • şi efectele pe termen • -

. lung asupra mediului.- In : acest: scop. Comisia' eu­

ropeană are' îh vedere o strategie destinată-a con­trola autorizarea, depozitarea, distribuirea şi' • fo­losirea; pesticidelor.-" • - .'.'i

’ O aită problemă majoră feste poluarea cauzată de creşterea animalelor în -sistem intensiv, - adică practica modernă de a concentra un număr mare de animale ;pe unitatea de şuprafaţă.'-PeHcolul apare a- tunci cînd dejecţiile rezultate depăşesfc capacitatea de absorbţie a solului şi vegetaţiei, riseîndu-se ă- tingerea. linei concentraţii e;xcesive: de: nitraţi, de . oligo-bleniente .‘toxice şi de“ microorganisme! pato- , gene în apele de suprafaţă şi subterane;-. In scopul - reducerii-cantităţii de nitraţi care se infiltrează în sol şi în pînzele freatice in zonele cunoscute ca „sensibile1*, Comisia a întocmit programe ce ur­mează a fi-materializate în ' toate ţările comunita1 re. Totodată, din grija de a restrînge utilizarea în­grăşămintelor chimice, Comisia este preocupată să stimuleze şi să încurajeze generalizarea agricultu­rii biologice sau organice. Nu de mult a fost pro­pus un ansamblu • de reguli referitoare la produc­ţia şi etichetajul 'alimentelor naturale,'1 oferindu-se astfel! maximum ' de garanţie pentru consumatori. Pe- cînd vom avea-şi noi un astfel de regulament care să asigure - protecţia consumatorilor ş i-• cine- corjtrolează . nivelul poluanţilor în • produsele aii-' mentare’ ingidene şi importate din ţara noastră?;

M-- > *- prof. dr. Victor TAt ÂRU, ,Facultatea de-Ştiinţe Economice

■ - - Cluj-Napoca .

Ne scriu cititorii: AZI — ASOCIAŢIA DE LOCATARI DE PE STRADĂ CARAGIALE 10 ‘ ./'z ...'.... '.

Primim la redacţie zeci de_ scrisori. Sesizări," reclamaţii, mul­ţumiri,. întrebări şi .soluţii la di­ferite probleme de interes local sau chiar naţional. Nefiind însă organ de anchetă," sesizările şi reclamaţiile le supunem şi noi ; atenţiei mai marilor zilei; Azi vă supunem atenţiei scrisoarea ve­nită din partea Asociaţiei de lo? catari de pe strada Caragiale 10: ,;'Ani întregi, r locatarii imobilu­lui de pe strada Caragiale 10,

.Cluj-Napoca, au trăit într-un ve­ritabil „vestern", datorită veci­nătăţii cu. depozitul ICRA: sticle de diferite: dimensiuni erau spar­ge' . sub -geamuri, din - neatenţie sau în mod- intenţionat: pentru a tulbura liniştea locatarilor, înju­rături cu sau - fără perdea,' dato- - rate unor lucrători -manuali - deo joasă condiţie,. Am ; sperat şi noi că.diipă jI98!; . . . dar nu a fost să fie aşa ţn iulie 1991, conr ;

ducerea,-S.C. ALCOM (director Costin), grijulie a pregătit o

> nouă distracţie' locatarilor de pe Caragiale 10: un centru de achi­ziţie sticle şi borcane la numai

a 4 metri de geamurile - imobilului, : Cozile :'interminabile,' maşinile• cu sau fără sticle şi ambalaj o - ,- cupă,' aproape zilnic, > curtea ' ir

mobilului, ' curtea şi aşa foarte• mică. Scenariul- cuprinde:- amba-

laj; itrîntit.şi. aruncat din loc în loc, 'sticle ; sparte- în continuare, înjurături . .şi mâi - ales. muzică, foarte multă .muzică, între 7,7.30 —15 sau 16; Totul. Iîngă un bloc în care ' majoritatea locatarilor sînt oameni în vîrstă. S-au în­cercat toate ; că ile lega le . -La toate aceste: încercări, repetate şi disperate, nu am primit nici un. răspuns măcar . . Poate de-a acum înainte. ■ ,

Dem. ŞOFROX

CONCEDIKIi K ? F.I., fost angajat al S.C. „Car-,

pinex‘' : ;S.A.,‘ fosta Întreprindere de Industrializare a Cărnii, 3 avut desfă cu t 'contractul' de;mun- că. La, momentul respectiv, din- sul a considerat* că .' măsura a fost abuzivă ,şi fi înaintat o ac­ţiune :-i> judecătorească: 5entinţa judecătpreaşcă'^nr, 457 din 1992 îi-a fost favorabilă, a şa1 încît

„Carpinex" artrebu i să-l rean­gajeze pe fbstul salariat.' Omul s-a prezentat ’ la „Cârpinex“ pen­tru a reintra în activitate.' F.T. declară câ de " la societate i s-a spus sâ: renunţe; deoarece la pri-

’ mele reduceri -va fi "primul pe listă.-'Dacă aşa : 'stau lucrurile, atunci-ctim rămînem cu princi­piul „Unde-i- lege; nu-i tocmea­lă11? I (M.V.)

' — Trăim în continuare într-o stare d e ' nelinişte. Aţi fntîlnit cazuri-de- -tulburări • psihico: declanşate • în ur­ina unor evenimente‘ mai recente sau chiar datorită a- cestei stări de incei titudipe?-; . ; '.i, *rJ-. — A .fost un caz, un grofesor-din' zona centrului nos­tru metodologic, la care a apărut .simptomatologie ■: de. natură psihica-'după: ultima : mineriâdă. --Omul- a văzut evenimentele la televizor şi- s-a:temut-'că cine ştie ce se mai întimplă;r altă. reV61uţie.rî: Brusb a ' simţit;"că ceva: se> rupe în el şi subit a avut impresia' că şi el este. urmă­rit de nisţe . agenţi,Securişti, foşti securişti,. agenţi stră-, ini ' . > ,- n-a putut,să : spună.-Şi-a lăsat .maşină' la şcoală, şi nişte-colegi l-au cortdufe--şi'1-âu lăsat-în Staţia-de au­tobuz; 'A rămas acolo - priponit; înspăimîntat, făcîndu-şî mereu ci-uce şi pârîndu-i-se" -că...toţi .oamenii care tre- - ceau pe lingă, nişte garaje de-acolo sînt s:ecurişţi. L-a . găsit o rudă de-a lui şi l-a. dus acasă. A fost internat o < vreme în- spitalul din alt oraş, însă‘ cum starea lui psi­hică nu s-a • ameliorat, a fost nevoit să se interneze la noi. S-a internat de bună voie, realizează, deja că ceva nu este îri regulă-cu el.- A păstrat.’o stare de insomnie '

, ţi de-'teamă,-incă. Iar apoi.teama s-a convertit, pe incu- rabilitate, o teamă că nu se va mai face ţine. .că nu va mai' reuşi să-şi -facă serviciul în - mod corespunzător, plus un. sentiment; de jenă, faţă de colegi.- Acesta este doar ţin exemplu!- Un alt exemplu, legat ele şomeri^Şomajul este uri factor de - presiune socială > .şi, din nenorocire,

.loveşte şi în ' populaţia ‘noastră Vbolnavă, .. în - psihiatrie,- noi ne-âm silit pină acum, atit eit am putuţ şi. cît ne-au permis mijloacele avute la îndemînă. să reabilităm a- ceştiţ bolnavi, să-i "resocializăm,- să-i reîncadrăm p>e u n -- deva în muncă. . Ac,uiij, ne găsim în situaţia de a-i pen- . siona,. pentru că- vih „de la diferitele lor .locuri de raun- ' câ cu preavize- de şomăj deoarece, cu această/restructu- . rare,:"cei-care "sînt primii vizaţi (cel puţin asta: e.ste im-; presia '• mea) sînt • aceşti oameni, pe motiv că sînt bol­navi psihic, că nu >poţi avea- încredere în ei, că orjeînd

nu mai-pot-munci. Desigur, fiecare patron, ca să spun ■ aşa, doreşte (şi .este cit, se poate de justificat' acest lu-- cru) să aibă personal şănătes,. robust, tînăr dacă se ppa- te,. şl., cit mai pregătit. îrisă oce fafcem-cu aceşti ‘oameni care, fără îndoială, sîrit' vizaţi, şi • pentru.’ care această perspectivă este efectiv traumatizantă? Mulţi s-au de­compensat. au recăzut în boală numai la aflarea veştii

• că ar putea deveni şomeri. Şă nu mai pomenesc şi de

vremi# Dialog cu dl, prof. dr. Stelian RÂNDAŞU, şeful

Clinicii Psihiatrice'Cluj #

faptul câ l unii dintre aceşti oameni au şi copii;1 Am ajuns acum, iri ultiniele luni, să-i pensionăm, dar nu ştim în ce măsură Ministerul1 Muncii şi Asigurărilor Sociale, va- avea bani-să.plătească aceste pensii. N o i,to t , vrem .să -echilibrăm, bugetul. înţr-un fel îl echilibrăm creînd ~a- cedsţăjratâ.*.ă şomajului, şi făcînd mai prPductîve între­prinderile» (cel puţin aşa se spune), dar încărcăm buge­tu l Asigurărilor Sociale cu nişte pensii.t. . .; . : „

— Vă referiţi Ia persoane aflate dejâ iir evidenţa psi­hiatriei. ’’Aţi întîlhit cazuri de persoane perfect sănăţoa-, se la care perturbarea psihică sâ fi apărut abia dupâ ■ aflarea veştii că sint şomeri? '- -— Situaţia aceasta/n^am-întîlnit-o incă2 :fi*ar este fcar- te posibir să apară şi astfel de cazuri, pentru c ă ;expli- caţia ar fi această' stare de; pariicâ:ce se creează îri; faţa

imposibilităţii de a-şi mai întreţine familia: Evident că ufiii, profitind de ajutorul de şomaj, mai speră, că.'-îşi vor găsi cu timpul, undeva, "un loc de; njuncâ şi, d.icâ sînt şi, strurturi ceva. mai robuste;, psihologic .vorbind-, trec mai uşor peste acest rr.onient. . . ' < '

— Asistăm, în: ultima, vreme, ia o âdovăiată explozie , de misticism, srntcin de-a dreptul bombardaţi di* o groa­

ză de : sectari veniţi din străinătate să. ne „creştineze1*, -- Se poate vorbi de o creştei-e a numărului de cazuri de

tulburări psihice pe fond-mistic? r i - ; ;Nu am nişte cifre.! comparative. -Am/avut şi înainte

şi avem şi acum cazuri de bolnavi cu componenţii aceas­ta mistică in delirul lor. Sâ fiu bine înţeles: eu nu sus­ţin că o sectă religioasă , ca atare, prin credinţa ei , sau prin ceea ce. propoyâdiiieşte ea. ar fi factor patogen, ar declanşa: o boală, pentru că aşa âş putea spune că si catolicismul sau ortodoxismul ar putea să producă bo :-' navi mintal. Dar probabil că la personalităţi cu încli­naţi: . oarecum mistice; persoane mai impresionabile,-na-'

. merii poate mai virslnici sau persoane cu. intelect la. limită, mai ’ prirhitive,7 mai rudimentare, ideea religioasă prinde mai bine şi'aiei ^ /p a re că şi aderenţa, apoi şi devîanţa spre patologic este. mâi: facilă. , -Aici.- sistemul de control, de frînă,'de cenzură în sensul .bun al-.cuvfn-

- tului nu îi îngăduie omului sâ rămînă; la b oarecare d»Sr tanţă' de/preceptele religioase. Devirifi; fantastic, ajung? la ceea ..cei.mi. se pare că depăşeşte puţin Limitele nor- malului'îsccialrhente acccptati- devine intplerant, agresiv,

.- începe să impună o anOrţiită credinţă. După mine ,ceî puţin, nu; mai este un semn de nprmalitate Poţi sâ. creezi "'prozeliţi folosind mijloace decente/ ale informă­rii,-ale, predicilor cu bun simţ ale exemplului personal.

\ dar nU: cu mijloacele acestea de înspăimîntare, de ' bru- talizare, de impunere cu forţa, ori .prin această captare a bunăvoinţei populaţiei prjre. fel de fel de promisiunii. • (va urma). - -

M. TiîtPON

încă un candidat...( (lirmarv.din .pag. j - a ) .

cenă a acestei lupte de desfiinţa; ; re a noastră. -:, — Ştiţi cîţi candidaţi . sînt la : preşedinţia .- României?-■ ■ > .

. t : — - Nu ■ m i • interesează.; Am-ac- e. ccptat. această - sarcină, cu -gîriduf: ■de a transmite popprului rpmân .un mesaj. Practic, nu avem nici:- •o soluţie de salyare. - Există c singură variantă: un miracpl al lui'Dumnezeu. ■ . - •! Dumneavoastră jeredeţi ‘. în

, acest mi'râcpl. ~ Electoratul : v a ' crede? j• — ,Este foarte limpede că mi- .racolul dumnezeiesc, este- .singu-.. 'r a soluţie de salvare a Româ­

niei. Iar noi- venim cu ac'eastă: soluţie. Nu noi, ci Dumnezeii.. Credem că datorită meritelor a- cestui popor, miracolul este po­sibil. Popprul român a fpst prin vocaţie anticpmunist," dovadă ?- xistenţa, la venirea ruşilor, . a numai 300 comunişti, din, care

. dpar jumătate erau români. 'In timp ce in celclalte ţări foste co­muniste, partidul lor : era foarte numeros. Am spus tn Occident, la diferite congrese la care am participat: „Noi avem mai mulţi martiri decît dumneavpastrâ în Istoria de 2000 de ani a creşti­nismului. Pentru că ani apărat credinţa In faţa celui mai crud duşman al ei“. Acesta este' ar-, gumenttii 'fje care ne bazăm cînd spunem că‘ Dumnezeu pregăteşte acestui popor un destin extra- oi'dinar’ — Siitfeli alt candidat .deose­

bit de ceilalţi. Prpijabil câ,aveli mijloace de a convinge electora­tul de acest lucru. ' . ^

— Am discutat ciC cplegii-mei.:.asup.ra^ştraţegigj„.de.v uciDat-. ^Ît-.

indcă,; şînţejp^ fpaftş ancoraţi Sn / credinţă,- ;toatâ ,Ăt?ategia--t» inte- .- , meiem’ pe , Cristos. ; Degeaba oa­

menii citesc articole, .ascultă' cu--' vîntări, dacăi vestea primită prin •ele nii intră în -inimile’ lor.' Oa- riienii sîrit - derutaţi,, nu ştiu . ce

. să aleagă,-pe cine să voteze. Mai.• ales în ' mediul rural, ,unde avem■ un electprat puternic. Am fpst

întrebat de ce nu ne alăturăm Cpnvenţiei Dempcratice. Am răs-

- puns că riu cred în ea, nu ppate : "aduce: vîbtoria* pentru că propo- ' văduieşte' dezbinarea. Sîrit două

. forţe diametral opuse, fiecare trăgînd ,..în ..parteaei. In acest

■ ţiTnp'; ţarar rămîne. pe lec, pri se afundă ! tnt rriai tare- în mpcirlă.

■Singura soluţie creştină $ine să ofere şansa ca,. împreună, sa scoatem căruţa in mizeria , in care se găseşte. .,T

De'ci, unire,prin religie.,, — Unire prin. dezrobire. In

primul rînd, dezrobire d c . acel şentinierit de culpabilitate pe ca­re ÎJ resimte poporul ;,-romîri. - Singurii vinovaţi sînt cei 150 de cpmunişti găsiţi de .ruşi cînd au cucerit ţara. • Ceilalţi, inclu- ■ siv cei chinuiţi de dosarele fostei Securităţi, au fost amăgiţi. ;Pe. ei., trebuie să-i iertăm. Preferăm sâ scape, 10 , vinovaţi decit să' fie

.. condamnat uri singur nevinovat.; .. . ,— Credeţi .câ preşedintele unei

lări -trebuie sâ fie un .misionor , sau un om politic? - - .

, — Nici una. nici alta. El tre­buie să fie un slujbaş, n) ţării

.şi, poporului-, »ău. Noi ne o»u-

măm 'această'-, sarcină : - foarte grea, ne.-luăm crucea şi mergem după Mîntuitor. Sîntem siguri câ el ne vâ duce la. scăpare. Toate

rşoluţtile; şi; politice, .şr ecpndmîc^, şi sociale,- le ; găsim la Cristos. . •

Din vamă in vamă spre

(Vimarr din -Dag- I ai

Dogaru" . — ..suportînd. cheltuieli- . le de transport! ■ -

VARIILE — TOATE I.A FEL • S-a acreditat ideea că bacşişul,

(sau comisionul) este o practică pur .balcanică, aplicată: pe.scară , largă în România Eroare. La • toate vămile se cotizează cu a-

, tenţii, .este. adevărat că valoarea lor,- de cele niai multe ori eşţe.V- simbolică. ‘Primesc şi românii,:şi. ungurii, şi slovacii, şi ucrainie-, nii, şi polonezii. Grupul. nostru, plecat din ţară cu valută şi .fârir' mărfuri de comercializat, peste ,

' graniţă, a fost considerat o ex- • cepţie, tocmai,.de aceea-,a trecut relativ uşor prin vămi." Unii . Va­meşi erau chiar impresionaţi de! turiştii români .din acest- -grup: care se apropiau mai mult de.,j ţinuta turistică decî| de-cea de grup dp afaceri., .Traseul normal trecea prin Ungaria, '.'Slovacia, ■ punctul terminus fiind Vârşoviii' Totul a mers bine pină la fron­

tiera dintre Ungaria şl Slovacia unde vameşul slovac, extrem de exi'utfiu, !dupa.;ce ■ căutat:.pe. U-“".

nul- Pop' .Vasile pe 4care-l aveau- în urmărire, dar. nu era una şi aceeaşi persoană cu turistul xţ> mân * avînd^jacelaşi nume; din autocarul nostru,--a« declarat- pur • şi simplu câ nu patern trece pe la e i,' că .vaucer-ul,'.,n(i. este. ori-,2irijal,:.c4-'-als.unai»l9LF¥>lpnezi, şi ,,

. aceştia Ku'" vor să'- rie primească' - etc- " Bacşişul,-;- însă;5»; l-a- încasaţii- >

/Vameşul, maghiar - a; încercat să recupereze .„atenţia", ; dâr'-:V- n -a ; reuşit. Ne-am reîntors, prin Un- garia, la- graniţa ucraîniană, :pe .unde-s-a trecut uşor = şi / . . . fără

- comision, vameşa ..riejiind, ama­toare; de iparfumuri;( -. La , „vama

- dintre :Ucraina şîiţiilpriia/âin. a- ,vut mult,;;de-aşteptat diri caii'/.a

- unui autoţat:din, Şuceavaj , care: a fost' silitf‘SiS descarce, încăr'câ-,

,’ttira:'- cutii mări, diri carton, in carftităţi. industriale. M-am .apro­piat -de ghinionişti cu gîndul de -

-. a vedea ce aveau de gînd să.• treacă. dincolo", Supărată, o . •_ „turistă*1 nera răspOns r:â traris-

pprtă . , ajutoare'.. De. la • alţii arn aflat că, de fapt, lăzile con­ţineau • grătare.: Oricum, autoca­r u l 'n a . trecut i graniţa, cît ani

■'•fost de .faţă.'Un alt grup de sp- , vietici au fost - serios verificaţi.. Ulterior,am,-aflat, de la trei tu- . rişti întîrziaţi,- câ sint basarabe-.

ni, aducindu-şi .'aminte , câ . : ştiu româneşte abia: cînd ne-au rugat

• foarte frumos să-i lăsăm să-trea- : că la1 control, în faţa noastrâ. I a ■graniţele ucrainiene. autoturismt-

. ie .româneşti şi -ruseşti’. fâc.eaucele mai- îndelungi -staţionări, :de , -la'-24 de.ore în sus:. -înarmaţi cu", cafea, tutun, mlncare şi. bâuturâ.' turiştii : aşteptaţi,' fârâ să" crin; ' ceaşcă, verdictul vămii: liberi de

. trcceie/sau lnapoi.-'.In cocul' ■ tn

care erau r^fuzaţi-r din prima Sn»-- cercare,' făceâu-:-cîteva sute-.Tde■ metri înapoi ,şi aşteptau sâ ,: se schimbe tura, pentru a încerca

•ivigilenţa altui' ' vam eşi- Nimens nu era dispus să renunţe cu u-

„ na. cu. două -la , „excursie1*, f-a .soşir-eaiîci Varşovia Jain-afla* de la ■ghida poloneză'. că vaucer-il era; cît se* poate de original, ~ -că actele erau-în perfectă-ordine-§i-

1 că decizia vameşului:-,'slovac a fost arbitrară, Tocmai de aceea s-a recurs. la uri protest care. a • fost înmînat Ambasader Rome- niei în. Polonia." După. -două nopţi: şi o zi de călătorie, cu au­tocarul .combativitatea;- era scă­zută. însă. In . plus, ; ocolul : prin

■ Ucraina a meritat toţi. banii._ Rer. giunea este fparte frumoasă,- ar

■ semânarea : cu / zonele muntoase superbe ale României .(Obcineie Bucovinene şi Apusenii) . fi'nd frapantă. Satele .cu populaţie -nţ- .mânească din sudul Ucrainei a- rătiiu admirabil." peste1 to t . .se construia, se fabricaţi; materialede construcţii, gospodăriile arăttau îngrijite- şr curate.- bunăsta­rea fiind ifoaîte- vizibilă,- >'m oprit intr-un sat de munie_-dip Ucraina care părea' geâiriân - - cu Belişul nostru. O familie de munteni ne-au lăsat să ne răco­rim' : cu apă- din : . (întina din curte» a servit pe amatori cu lapte de vacă jşi s-a conversat mai mult prin semne. O altă ţă­rancă ce făcea autostopul şi a

■ fost • luată în • autocar ne-a spus ,-că' la ei colhozurile mal existâ.• Magazinele alimentare. .în schimb

arată, ca ale noastre, tn .198!) Se putea cumpăra pline.- murăturişi cpmpoturi,..pe, rubl» •

PAGINA 5! ADEVĂRUL jE>E OJOl

JUCHAREŞT EXCHANGE HQUS E « ;

. {CASA' DE SCH1MB VALUTAR BUCUREŞTI) ■

Anunţă că din data de 20 iulie a.c. a deschis o filială inVCluj-Napoca, pe str. Gh. Doja hr. 5, (în curte), efectuînd operaţii de schimb valutar la pre­ţurile cele mai avantajoase. , ?

, Oranilnic: 9.00-17,00; sîmbătă orele 9-13,00. . Informaţii: Ta telefonul 11*60-93.' ;(18804)

N O U - N O U - N O U - N O U - N O U - NOU ; IMSAT CLUJ - v1

Str. Dîmboviţei nr. 77; tel. 15-51 -37/15-39-66 instalează INTERFOANE DE SCARA din import, şu îăvor electromagnetic, la următoarele preţuri: •

AGENŢIA ,,TRANS-EUROPA" SIBIU ;

Str. N. Bălcescu 41, telefon 92/41-12-96, Efectuează, săptămînal, MARŢEA, transporturi de

persoane în GERMANIA, la STUTTQART? Preţ12.000 jei;vÂsigurâ'-.reîntoarcerea săptămînal, VI­NEREA. Preţ 12.000 lei. La interval de două săptă- inîni, transporturi, la FRANKFURT. Obţine asigura-, cea medicală din Germania. Informaţii: CLUJ-NA-

>î>OCA, jorele 12-14, telefon 11-82-38; (18785))

SOCIETATEA „MULTITASK" S.R.L.

Vinde'TELEVIZOARE COLOR, diagonala 61 cm, marca QOMO, la. preţul de 90.000 lei, direct din depozitul din istr. Lunii nr. 22, scara 2,-ap, 11, in. tre orele 14,00—20.00; (18806)) - ■ -

S.C. TEXTILA ROMAT S.A. CLUJ - (ROMÂNIA MUNCITOARE) . . .

deschide ; / ; . ; L

i începînd cu data.de 28 iulie 1992 - . .

• MAGAZIN DE PREZENTARE PROPRIU pe strada Salcîmului nr. 37, «lingă sediu.

• Vă oferim,' la cele mai scăzute preţuri, următoa- ■;rele;■ ?•- căptuşii, mătăsuri pentru bluze; articole, pen- J tru decoraţiuni interioare, ţesături pentru rochii şi ;J bluze din PNA, caşmir şi basmale din lînă

Deschîsr lunii, marţi, miercuri, joi, şi vineri, între orele 10-18. (1262) -

' C.A.P, TURENt

Scoate fa licitaţe, în data de 30 iulie,, ora 10, ur- vmătoarele mijloace- fixe: HFRON, TRACTOR. RE­MORCA, AUTOCAMION, SELECTOR SE! IINTE, TOCĂTOARE FIBROASE, MAŞINA TRATAT SEMlN- |E MAŞINA CUSUT SACI, JNECURI, PRESA ;SA-

“ ". SAIVAN. (18815)

^ i ,„ î ° ^ e i e c t r o W n t ?o f e r ă l a / P î a -W “ 2 < i u lu l 5

m a;i p r e t u r i ]

‘ c u p t o r m i c r o .g r u n d i g / f u b a

• c o m p u te r d a t k o h S ? ! ? 1\\L I1?!s 1• / i m p r im a n t e Hp E Psrn 349998 ‘ t e l e f o a n e l e i 2 ? ? n ^ ^ ? AN0N |

^ - i a t ° a r e

DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE TG. MUREŞ ; , REGIONALA TURDA

. - organizează

in ziua de 4 august 1992, licitaţie'publică pentru:• vînzarea mijloacelor fixe aprobate pentru ca*

sare sau disponibile. < - . «v Lista acestor active se poate consulta.la sediul

Regionalei Turcia, P-ţa Republicii 'nr.. 26, Compar­timentul Mecano-Energetic - Transport, telefon': 31-59-50 - 31-59-51 - interior 31. (1264)

, - 9.500 lei apt. la• 9.000 lei apt. la• 8.000 lei dpt; la• 7.000 Ier apt. la• 6.500 lei apt. la• 5.500 .lei apt. la Se asigura garanţie

ranţie. (1226))

— 10 apartamente ;••— 12 apartamente’ ;i— 14 apartamente .— 16 apartamente ; 'r- 20 apartamente •/. <— 30 apartamente12 luni, şi Service Post Ga-

V VACANŢA

R O A T AYaaferă o VÂCÂNTÂde neuitat !!! '

Decorul montan şi lacul Someşul Cald creează o : ambianţă deosebita,vgare- justifică pe deplin :alegerea acestui loc pentru . concediul sau week-end-'ul dumneavoastră. - La acestea se adaugă preţul rezonabil şi distanţa de numai 20 KM de Cluj-Napoca. ' /

Î P 134314;

SOCIETATEA COMERCIALA ^ .^TURISM TRANSILVANIA- S.A. CLUJ

vinde,'îri. data de 24“iulie 1992, prin licitaţie pu­blică^ următoarele:' '

• redresorîncărcareăcumulqtori : .‘• pQpicănie’cu 2 piste ' ‘

licitaţia se vâ ţine Io' depozitul societăţii din Ba- cîu, str. Baciu triaj, f.n. la ora 10,00, uridese gâ - sesc şi utilajele. > -•. - : , v :

Informaţii suplimentare la telefonul 11-6£-37. -(1245)

HRMĂ PARTICULARA angajează absolvent specialitate electronică-tele- comunicaţii, pentru activitate de service.

Telefon: 14-51-15, orele 8—15. (18548) ;

, IMPORT EXPORT ,.RACOMBA“;s:R.L - f Angajează: TINICHIGfUAUTO euexperienţă. Informaţi Io.telefon 17-31*28,• d u p ă ora -18: ’j

(1829:1^. v .v '-- ' i . ' r ■ :

S.C. ..FLORA» S.R.L

vă oferâ prin depozitul en-gross, din B^dul 22 De­cembrie nr. 102 (în curte) următoarele: ţigări, Ness, Băuturi, Dulciuri, Coca-Cola, Tricouri. Egări.

Vă aşteptăm in fiecare zi intre orele 9—19; du­minica — închis. -

Telefon 11-14-17. (17.889) : ; ^ .

STIMAŢI CHIRIAŞI Al M UNICIPIULUI - CLUJ-NAPOCA

Vâ reamintim, pe această cale, că în conformi­tate cu Dispoziţia Primăriei Municipiului Cluj-Na- poca cil nr. 487/02. 06. 1992, pe raza municipiului Cluj-Napoca vînzarea locuinţelor construite din fondurile statului în conformitate cu prevederile Decretului nr. 61/1990 se face de către REGIA AU­TONOMA DE ADMINISTRARE Şi ÎNTREŢINERE A FONDULUI LOCATIV CLUJ-NAPOCA (RAAIFL), cu sediul in Bd. 22 Decembrie nr. 67.

in acest sens chiriaşii titufari ai contractelor ce fac obiectul- acestui, decret_sînt invitaţi să se adre­seze cu: încredere pentru cumpărarea Jor la cele 6

/sectoare ale noastre, corespunzător zonei în care domiciliază, cu următoarele acte: ,.v - ‘

• cerere de cumpărare , • contractul de închiriere însoţit de ambele anexe r- ■. • adeverinţă de. serviciu pentru titular şi ceilalţi ; membri de familie salariaţi, sau eupoaneje de pen­sie pentru ultima luna. • . : - v . Toate formele necesare vinzârii: măsurarea su- ' prafeţei apartamentului, evaluarea, stabilirea . co- telor-părţi, eliberarea actelor necesare > întabulării se fac de unitatea noastră, prin serviciile de spe­cialitate proprii; ;. ' " V; - . Atenţionăm câ vînzarea locuinţelor se poate fa- v ce numai cu viza RAAIFL Cluj-Nopoca.prin care se , atestă dreptul de. cumpărare conform Decretului nr. 61/1990 şi achitarea tuţurpr obţigaţiilor financiare faţă de unitate. ^ /'■'• , Nerespectarea. acestor prevederi atrage după si­ne aplicarea de penalităţi la chirii sau acţionarea în judecată şi anularea contractului de cumpărare încheiat cu altă. unitate decît RAAIFL Cluj-Napoca.

. Ne adresăm, totodatâ, şi agenţilor economici din municipiul Cluj-Napoca care deţin locuinţe con­struite din fonduri proprii să apeleze nemijlocit la . serviciile unităţii noastre privind întocmirea releve- elo.r şi evaluarea preţului de vînzare, precum şi în­tocmirea documentaţiilor de intabulare şi înscriere . în C.F. a imobilelor deţinute. * ' ’ v \ -. Eliberarea contractului de vînzare a locuinţelor : se va face în termen de maxim 30 de zile de la depunerea actelor; (1229)

.3400- Cluj Napoca, str. Croi­

torilor nr. 16, apart. 6, tele­

fon 95/13-75-14

: Asigură TRANSPORT DE MĂRFURI pină la 5 to-, ne, în condiţii avantajoase. Informaţii: între orele» 9-15. (17.845)

* - - S.C. AL-BALAWI' S.R.t. 'Vinde,- en-gross, la cele mai scăzOte preţuri:

; CAFEA BOABE — 2£O grame <lf'Diferit'e.sortimenfe ŢIGĂRI '' '• GUMA^ D E MESTECAT * **: • vyHis«. . . - . ;;;Str;;G B v.Lazâr,.or>24;.(i7-862) - ’ •

v; SOCIETATEA COMERCIALA DOMEX S.R.L.1 K

.vjode.din stoc: ‘ . . . : . . • - ; <

• rmargarină import Germania in doze 500 ■ g - (valabilitatea produs 11.92). . . .• /

• orez Tailanda cu bob lung, fără impurităţi. > Calitate expceţională. "

,Vinde en*gross -in-caliţote-de-'mportator direct:- ; i• spaghetti, provenienţă Italia, pungi de 500 i

gr, preţ 206 lei• vată medicintilă, provenienţa, Germania, pungi

de 200 gr, preţ 230 lei punea• Cola (golden-Age) provenienţă Austria 1 V2 I.

preţ 278 tei sticlă • " « .>• drujbe. provehienţă Rusia, preţ 31.800 le i"

. .Livrări:.zilnic.între orele 9—17 la sediul firmei, tdin: str. 22 Decembrie nr; 137 (Piaţa Mărăşti.) ;

■ . v ; "(17752) ;

Telefon 13-36-07. (17.930)

- S.N.C. . TRICOTEXT FELEACUL*• FLOREA IO A N , comuna Feleacu nr; '120/A î

Vinde." oricărei persoane; en-gross şi cu amâ* noniul. la cele mai SCĂZUTE PRETURI (preţ produ­cător): . ■ .

. PROSOAPEr pentru inmormintări tip artizanat, •din stoc sau la comandă ' -

• PROSOAPE ORNAMENTALE tip artizanat• CIORAPI flotif i. t: : : v PROGRAM PERMANENT! (1227)

a d e v ă r u l d e c l u j * PAGINA 6• n. .

SOCIETATEA COMERCIALĂ „NUTREX- S.A. CLUJ

v ■ încadrează 'prin examen sau concurs, următoarele posturi:. • un MORAR

• un MECANIC AUTO* • un FOCHIST autorizat JSCIR

> Concursul va avea loc în data de 5 august 1992. Relaţii suplimentare la telefonul 18-77-87. (1248)

COOPERATIVA „SOLIDARITATEA- CLUJ-NAPOCA

• : ■ 1 anunţă:• Vinzări en-gross: — produse de încălţăminte,

marochinărie; blănării, cojocarii şi haine din piele] la preţuri avantajoase!

• Invităm clienţii să apeleze la serviciile ce le asigurăm prin unităţile noastre de confecţii ţi re­paraţii haine din piele, blană şi cojocărie, pentru a evita aglomeraţia din sezonul de toamnă-iarnă!

•închirieri — de spaţii pentru producţie, depozi­tare şi comerciale. (1249)

S.C. „AVICOLA* S.A. GILAU ; 1

Cu sediul în comuna Floreşti, str. Abatorului nr. J, scoate la licitaţie, . în ziua de 4' august' 1992: “'.•• O caroserie Dacia Break accidentată . Informaţii: la telefoanele 13-40-48 şi 13-05-29.

(1250)

. SOCIETATEA COMERCIALĂ DE CONSTRUCŢII iŞI PRESTĂRI SERVICII - CONPRES S.A. GHERLA

anunţă:.punerea în licitaţie pentru închiriere a chioşcului existent pe Strada Hâşdăţii — în faţă la „S.C. So- meg S.A." — fosta întreprindere ,.Someşul" din Gherla

Licitaţia va avea loc in data de marţi 28 iulie 1992, la ora 10, la Sediul unităţii — din Gherla str. Mihai Eminescu nr. 10. ;

> înscrierile se fac pină la data de 24 iulie 1992 Preţul la prima strigare — 300 lei/mp. ......Informaţii la telefon 952/41988. (1247)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „NAPOLACT“ S.A.■..•■■V V ;-.'î : ;S

Bulevardul 22 Decembrie nr. 95 -97 v angajează prin concurs:

• CONTABIL - . vechime în specialitate minim 2 .■ani' .■ . : - .

• ECONOMIST — specialitate finanţe-contabili- tote, vechime in spscialitate minim 3 ani

• ECONOMIST *- absolvent de comerţ exterior sau Facultatea de Ştiinţe Economice, vechime în specialitate minim 3 ani; cunoscător la perfecţie al limbii engleze

• OPERATOR — in cadrul Oficiului de calcul(P.c.) ' . , v;..: : . v. ;

• PROGRAMATOR — vechimea . în . specialitate minim 3 ani *

Concursul va avea loc in 31 iulie '1992, ora " 12, la sediul societăţii. ' '

Cererile £e depun pină la data de 29 iulie 1992.Relaţii suplimentare la Biroul personal-învăţă-

mînt-salarizare. (1252)

REGIA AUTONOMA DE GOSPODĂRIE „CRIŞUL" HUEDIN

Scoate la licitaţie pentru. închiriere: f0 Un spaţiu disponibil cu suprafaţa de 54 mp

pentru activităţi comerciale sau. prestări servicii, si­tuai în HUEDIN, Str. Băii nr. 3

Licitaţia va avea loc in data de 4 august 1992, era 10,00, la sediul unităţii din Str* Băii nr. 3 Hue­din, telefon 25-17-16, unde se dau şi relaţii supli­mentare. (1253)

INTERSAT S.R.L.

jir. Donath nr. 92, telefon 18-68-15 .de şi montează prompt diferite tipuri de ANTE­

NE PARABOLICE şi .COMPONENTE.Se asigură garanţia pieselor. (18,735)

SOCIETATEA COMERCIALA „FARMEC S.A.CLUJ-NAPOCA .... irv

Str. H. Barbussenr. 16, telefon 13-20-66 -■ - angajeazâ

prin concurs: ■• Absolvenţi ai Institutului de Arte Plastice (in­

clusiv promoţia 1992), specialitatea GRAFICA, DE- SIGN V ■

Cererile se depuii pînă la dată de 31 iulie 1992, la Biroul P.I.S. al societăţii.-

lnformat!i> suplimentare la telefonul 13-20-66 int. 130. (1251) ; ' ; “ :‘i v ; » ;

S.A. „ALCOM* S.A. CLUJ

vindedin stoc următoarele produse:

• saci iută 1/50 kg — 190.lei• saci iută 1'ICO kg - 320 lei• saci import 1/50 kg — 60 lei• sacj import V100 kg — 115 lei

„■ • saci import orez 1/100-kg — 320 lei• saci import rafie 1/50 kg — 70 lei

saci amidon V50 kg — 76,10 lei. (1255)

> S.C. CASTOR SERVICE S.R.L. CLUJ-NAPOCA

Strada Traian Vuia nr. 85 execută IZOLĂRI AUTOTURISME. (18.528) i.

S.C. KAJO IMPORT-EXPORT S.R.L. ClUJ

anaajează prin concurs: - -O 2 Contabili cu. experienţă în activitatea co­

mercială : ,• 2 Lucrători comerciali, pregătire profesională

nivel mediu, cu preferinţă pentru cei cu. experienţă în domeniul comercial ; >

Aşteptăm înscrierile dvs. pe adresa: CĂSUŢA POŞTALĂ 431 CLUJ, pînă în data de 26 iulie 1992.

~ v : ‘ ' r . . " ( 1 8 .4 9 5 )

; S.C. HAN BRANIŞTE S R L. FELEAC

Şoseaua Naţionala km 10, anunţă licitaţie pen­tru vînzare de părţi sociale.

Reaţii: la telefoanele 16-76-94,-sau 18-23-36 şi ja sediul firmei, zilnic intre orele 18-20.: Licitaţia va avea loc in data de 28 iulie. (18.718)

; f SOCIETATE PARTICULARĂ'v - vinde: .• Autobasculâ Saviem 8135• combină autopropulsată GLORIA C 12

ambele în stctre de funcţionare:Informaţii: telefon 13-20-31 (intre orele 10—18) şi

18-46-46 (dupa orele 20). (18.726)

, S.C. TRANSGEX S.A. CLUJ

• ■ ■' anunţă ■ ’ ■■LICITATIE oentru:

• MIJLOACE FIXE şi BARACAMENTE aprobate la dezmembrare ;

Licitaţia va avea loc joi 23 iulie 1992, ora 9,00, la sediul din str. Kovarr nr. 2 Cluj-Napoca.

Informaţii lp: S.C. TRANSGEX S.A. CLUJ. str. Buftea nr. 7, Serviciul comercial, telefon 15-30-95, int. 156. (1251)

FIRMA PARTICULARA ;,

angajează 2 ZUGRAVI (ipsosar) cu experienţă pen­tru lucru in străinătate, respectiv o SECRETARA prezentabilă pentru lucru în ţară. Condiţii avanta­joase. _ - V

Relaţii suplimentare la.’telefonur 1^-40-61 sau la. sediul firmei, pe str. Traian nr. 69, după orele16,00. (18.730)

S.C. PORCELAIN MANUFACTURES S.R.L;CLUJ-NAPOCA

Bulevardul Muncii nr. 25/A — angajeazâ, prin concurs, TINERI intre 18—25 ani, absolvenţi ai Liceului de Arte Plastice, sau Şcoala Populară de Artă, pentru meseria de DECORATOR.

înscrierile şi concursul au loc in data de 26 iulie 1992, la sediul firmei. (18.752)

S.C. „COMCOOP" S.A. CLUJ

Str. Fabricii de chibrituri nr. 1' (in spatele Gării), telefon 13-64-13 sau 13-00-34 i

zilnic între orele 7—15, vinde, cu ridicata şî cu amă­nuntul, următoarele produse: ; , r

• alimente; băuturi,.ţigări -.V; ~• metalochi mice, electrotehnice da uz casnic,

menaj "" ’ ij• papetărie-carte, jucării . '• !'• textile, încălţăminte, tricotaje, "confecţii• tăvi din aluminiu pentru unităţi de alimenta­

ţie publică• efectuăm transporturi cu mijloace auto de di­

ferite capacităţi pentru societăţi comerciale şi per­soane fizice

Practicăm cote de adaos şi tarife de .transport ’ reduse. . * . 'J'

Vizitaţi-ne cu încredere! (17.798) ,

SOCIETATE COMERCIALA

anunţă:. • deţine spaţiu comercial amenajat pentru de­pozitare şi vinzări en-gross (vad comercial)

• caută parteneri de afaceri• caută asociat cu capital ; ’Telefon 14-90-46, între orele 16—18, Cluj-f

ca. (18.756) . ; , - v

R.A.D.E.F. ROMÂNIA FILM DIRECJIA TERITORIALA CLUJ

Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr. 24 r;anunţă ;

scoaterea la licitatie a următoarelor mijloace auto:• ARO 244• AUTOCARAVANA T.V. 12-F '

. • Motorete MOBRA (3 bucăţi)Licitaţia va avea loc în data de 24 iulie 1992;Informaţii la telefonul 11-17-22, la sediul ATE­

LIERULUI TEHNIC, pe Str. Tipografiei nr. 16. (1258)

! CANTOR CONFMET S.R.L.

• execută confecţii metalice: tîmplărie metalica; mobilier metalic; grilaje armonică; ' grilaje rulou; porţi şi uşi rabatabile sau glisante; garduri; cutii pentru firme luminoase; garaje; chioşcuri; cobere şi carosări pentru camionete.

• Executăm: TRANSPORT MARFĂcu dubă închi­să pînă la 1,5 tone şi 13 metri cubi.

Informaţii: telefon 14-16-32, orele 7—8 şi 20-22 sau Str, Bulgarilor nr. ,10. orele 9-19. (18.587)

S.C. „ARC IMPORT-EXPORT" S.R.L

Cluj-Napoca, str. Semenicului 17 Vinde en-gross: Casete audio înregistrate, import POLONIA

' muzică: - ^■ • clasică. -v . '

• progresivă• rock & hard rock . " ; ' ’• disco• rap f Comenzile se primesc şi la telefonul 15-90-41.

Program: luni — vineri,* orele 10—14;. (18.771)/VVV'"

S.C „RAMONA" IMP-EXP. S.R.L. r

Organizează EXCURSIE in TURCIA cu autocar modern. ' . ;

Plecarea va avea loc in'ziua de* 1 august 1992.- înscrieri şi informaţii suplimentare, la telefonulfirmei: 15-77-66. (17.781)VSA/V\A/VVVv /VVVVWVVVVVNAA»VVVVVAA/V'/VWVVVv'^

S.C. „PANSIMPEX- Ş.R.L. HUEDIN

Str. Horia nr. 46 Angajează personal calificat in calitate de: .

• MAISTRU BRUTAR• MODELATOR• COCATOR

precum şi personal contabil şi lucrătoare comer* cîale. .

Informaţii suplimentare: zilnip intre orele 10—17» la telefonul 95/25-15-01. (18.784)