nicolae steinhardt intre-lumi

Upload: opritescu-bogdan

Post on 20-Jul-2015

279 views

Category:

Documents


48 download

TRANSCRIPT

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    1/80

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    2/80

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    3/80

    Colectia Altern.ativeCaperta: Mihai Benea

    aClut,

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rornaniei1wBACIUT, NICOLAE

    ' ! I I,.,Intre lumi: convorbiri eu Nicolae Steinhardt I Nicolae Baciut.Ed. a 3-a, rev. - Cluj-Napoca; Dacia, 2006

    ISBN 973-35-2057-8I. Steinhardt, NicolaeII~Baciut. Nicolae.821 .135A 1 .09 (047653 )

    Editura DaciaCluj ..Napoca: 400620 Str. Fabricii nr, 7, Et. I,Ap. 65, 68

    tel. 0264/45 21 781Distributie 44 74 75, Contabilitate 41 1380.O A P , I, C.P. 160 e-mail.officeseedituradacia.ro.www.edituradacia ..o

    Bucuresti: sector 1, str. Aleea Grivitei, nr, 158; dernisoltel. 021/771 22 48/0.1>.12Satu Mare: 440167, B-dul Lalelei R13 et. VI ap. 18tel. 0261/76 91 11; fax: 0261/76 91 12Casuta postala 509;Piata 25 octombrie nr. 12 www.multiarea.roBaia Mare: 430061, str. Victoriei nr. 146tel./fax: 0262/21 89 23

    Targu Mures: 540362, str. Magurei nr. 34tel./fax: 0265/13 2 2 87

    Redactor: Mihaela PopTehnoredactor: Marius LazanyComanda: 6031'"In atentia difuzorilor de carte:

    Timbrul Iiterar se vireaza la Uniunea Scriitorilor din Romania,Cant RO 4 4 RNCB 5 1 0 1 00 { )O O 1 7 1 0 00 1 B e R, Unirea

    EOITURA DACIA.ClU/-NAPOCA 2006 .

    http://www.multiarea.ro/http://www.multiarea.ro/
  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    4/80

    Fulor mei,Raul-Mihai siSergiu-Paul

    in loc de prefata

    N-am fost niciodata pana la Rohia. N-am dusniciodata acest gand pana la capat - am amanat,deopotriva din teama i din sfiiciune, implinirea lui, demaimulte ori.

    ~i cu toate acestea l-am simtit mereu aproape peNieolae Steinhardt. In primul rand prin serisul sau.Altfel, in putinele noastre intalniri, am avut senti-mentul ca N. Steinhardt nu-si mai apartinea, EI,Sihastrul de la Rohia, era, de fiecare data cand iesea inpublic, inconjurat de puzderie de lume, de prieteni sausimpli curiosi, Era 0 aparitie i 0 prezenta fascinanta.Parea mai degraba ratacitor printre oameni, 0 aparitieinsolita si contrarianta, coboratoare parca din altetimpuri. Mai ales tinerii cautau sa-i fie aproape - Ilpriveau i-l ascultau eu religiozitate, ca pe un sfant,Cred insa ca sentimentul era reciproc. ~i N. Steinhardtii agrea pe tineri. ~i ii facea bine prezenta lor. Ii priveacu bucurie i cu 0 anume religiozitate i el. Am

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    5/80

    eonstatat aeest lucru si din felul in care facea lecturacritica a cartii tinerilor confrati.

    Cum n-am avut sansa sa rna apropii prea mult deN. Steinhardt - erau toate locurile ocupate, a.sp~eacum eu amaraciune - am recurs la un mod mal putinb uit de a I cunoaste dincolo de scrisul sau, pe aeesto ln - ..-,;, . . . ~ "Sfant: am inceput sa-i scrru l apoi sa-I "pro~o~ ,

    ~. ate un lot" de intrebari.erisoare dupa sensoare, cu ca " "~i astfel, incet incet, s-a nascut aceasta lume Intre

    lumi. d t~S carte de dialoguri prin corespon en,a19ur, 0 .. .( tru mine eel putin care realizasem zeci de mter-pen , " . ~viuri cu scriitori, pe viu) a fost alteeva, 0 experientainedita si singulara. Eti privat, inainte de. toate, .dereplica spontana, de intrebarea nascuta dm replicainterlocutorului. "intre lumi a ramas, din pacate, doar me~putul,prefata unei carti pe care as fi vrut s a _0 r:allzez cuN. Steinhardt, "incalzirea" pentru 0adevarata carte dedialoguri. N-a fost sa fie! ....

    Pentru a-i da mai multa viata cartii, ~"mdus .l. 1 I . N Steinhardt i in final, l eateva dinenson e ill . ,. 1 pe care I le-arn adresat eu. Este, ered eu, sper,enson e .

    totusi, 0 carte recuperata, pe care N. Stelnhardt"nu arfi scris-o daca n-ar fi existat "prov~carea. Ea

    I t aza cat de putin imaginea celui care a fosteomp e e, , , d Ipentru generatia mea (optzecista) un model, un mo e

    care, mai mult deeat orieare alta generatie aveamnevoie. Mai e, aceasta carte, incerearea de ~ ~rezentaun alt N. Steinhardt, pe eel care, din "singuratateadepling" a Rohiei, dintre viata i carti nu refuza saeomuniee cu lumea. Pe to;ta perio~da sehimbuluinostru epistolar am avut senzatia ca N. Steinhardt,care nu era in stare sa faca rau niei unui fir de iarba ,incerca sa rna protejeze. Trecut prin atatea, n-ar fi vrutsa se riisfranga i asupra mea tratamentul pe care il-au aplicat eerberii regimului eomunist. Aveamcontinua banuiala ca serisorile ne sunt eitite, caintfu-zierile inexplicabile i trucurile, cu "destinatarneeunoseut" erau "opera eititorului interpus".

    Aeeasta carte mai este, deopotriva, gestul unuitanar scriitor care I-a iubit i pretuit pe N.Steinhardt,pe eel care a trait voluptatea vietii prin voluptatealeeturii, voluptatea trairii prin voluptatea eredintei.

    flipentru ca n-arn fost singur in atitudinea mea fatade N. Steinhardt, in finalul aeestei cirti am inclus iundialog cu trei apropiati ai "Sihastrului": AI. Paleologu(un prieten de 0 viata), Mircea Oliv si loan Pintea, eelcare i-a inseninat batranetile prin prezenpi sa.

    Autorul

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    6/80

    "Opera in sine stii dineo 1 0 debiografia eea mai amiinuntitii, maiexaetii ori mai pieantii"

    (4. II. 1986, Tirrgu-Lap~ - data potei)_ Stimate N. Steinhardt, va rog sa consideratiatitudinea mea ca pe 0 reaciie [ireascii a unui ci~it~r

    care dorete s a se informeze i care, ca.utand f~brL~~ndictionare contemporane (purine, neoote morel) L inalt~ surse si negasind. deca: foarte purine da!e, seadreseazii direct celui de care e interesat. C~e~ c~ e unprivilegiu s a poii face acest lucru. Nu c~edetL ca dll1::olode lectura canilor, cititorul se intreaoo, adesea, c:ne eeel in tovariiia caruia a consimtit sa descopere catevadin semnele lumii? Care e biografia lui, cum a marca~aceasta conturarea cartilor sale, ce valuri ale =: Is-au pus in calea operei sale, cata bio~rafie a ~ntrat tricartile sale? co viata ouua hteratu~a! - f!_~rcasp~nea. S;gur exisu: si biografie palpitanui tri reiaiu: cuaneva.., ,.

    o opera terrui. Discutia nu e de ieri, de azi, i poatecontinua la nesftirsit.

    lata 0pledoarie, sper nepatetica, i 0 intrebore carenu poate evita pateticul: existii date din biografia dv.care v-au marcat devenirea, scrisul?

    - Stimate Nicolae Baciut, in dictionare ati gasit nu"putine date", cum binevoiti a spune, ci nimic. E firesci e drept. Dar puteti gasi prea multe date intr-un textal lui Virgil Bulat din "Steaua" i altul al lui Ov. S.Crohmalniceanu din "Romania literara" publicateatunci cand am implinit saptezeci de ani (1982) ori ilntr-un dialog cu Maria Mailat in "Vatra" sau cu loanPintea din "Tribuna". :;;iin "Critica la persoana intai"am cedat ispitei care iipandeste pe cei care au publicatputin: aceea, deplorabila, de a se referi staruitor laelernente biografice ila ei inii.

    Marturisesc: nu rna pandeste deloc dorinta multoramatori de literatura de a ti "cine e cel 'pe care-lcitesc". M-am bucurat afland - e rnult de-atunci - caGeorges Duhamel nu-si tainuia lipsa acestei curiozitati.E poate 0 dovada de egoism, de marginire, dar atentiami se concentreaza asupra operei i persoanascriitorului 0disting mai rnult in penumbra, estompataoarecurn in aura textului, in .Jialoul" ei luminos.

    Cat priveste partea a doua a intrebarii - i-amraspuns inca inainte de a fi fost formulata de dvs., in"Opinia studenteasca" nr. 1/1986, in cadrul unei

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    7/80

    anchete despre c a r t i - destin. Am aratat acolo cat de ori ce este cosmosul ori de ce exista piirnantul sau de cehotaratoare a fost pentru mine intalnirea cu exista cosmosul, (si, in general, Yorba lui Einstein dePredoslovia la intuneric i lumina < de AI. ce exista ceva), tiintele mentionate i altele inruditeBratescu-Voinesti, "Opinia studenteasca" .nu:l 0 lor nu ne pot spune. Opera in sine, ca atare sta dincolorevista foarte raspandita; imi ingadui totusi sa nu de biografia cea mai amanuntita, mai ex;cta ori mairepet cele deja scrise i sa supun unui mic efort de p~cantii, ea "scapa" biografiei, sta probabil chiarcautare pe curiosii de arnanunte biografice. _ dincoh, de puterea de intelegere a celui care aPasind de la literar la existential, nu ascund ca am compus-o, mai bine zis.fost adanc marcat de anii 1959-1964. < : - Spuneati despre Mihai $ora: .aces: mare singu-- in ce truisurii anumite elemente ale biografiei ratu: al culturii romane", Ce inseamnn a fi macontribuie (pot contribui) la definirea personalitiuii singuratic" intr-o cultura? " reunui scriitor? (Am in vedere i atitudinea ~v. fata_ de - Termenul "mare singuratic" I-a folosit i Marinpublicarea scrisorilor lui Mateiu Caragzale catre ~reda. Ca sa-l explic, trebuie sa va rog a-l primi adBoicescu.) . htteram. Se cer doua conditii: sa fie omul mare- A! Iata-ne in punctul nevralgic: metoda biogra- (?te.ntie!Mare, nu celebru) i sa fie cu adeviirat singur.fica. Raman la parerea pe care adesea arn exprim~-o i~ (lID! aduc aminte de 0 poveste a lui Somersetscris i oral. In tineretele mele l-arn ~itit cu_de~lata: Maugham: Mexicanul pleuv i la explicatia acestuia aplacere pe Saint-Beuve. Dru: cred ca adevaru e . ~ r~mancie~ui, n numesc astfel pentru c i i era mexi~partea lui Proust, a lu: Duh_arnel, a ~orle: ~pent~ ca era chel). Nu oricine poate pretinde a fi unWerkimanenkritik. Metoda biografica ne poate ajuta sa Slllguratic. Un exemplu autentic imediat: Panaitintelegem pe autor, nu opera. Ne poate lamuri asupra Istrati. Marele singuratic e gata sa accepte izolareafeiului cum a fost scrisa i dezvalui unele am~unte I raC:ala eelor din jur, refugiul total in interior. Nu-iinteresante (nu zie ba), insa opera ca fapt, ca urucltate: ~ de "ce se spune", nu bate pasul in ritm cu moda, 0ca miraeol nu ne-o lamureste deloc! Tot .astf~l ca. l !llle pe drumul sau. Se eonsidera inchis intr-o celula,pamantul, cu lumea: geologi.a,paleont~logt~, biologia, llltr-.un :loPo.t de vid, intr-o gaoacs, Gandete,antropologia ne pot fi de ajutor ca sa afl~ ~ a ~edlteaza, sene pentru el insui. E de sine statator, nuevoluat si se prezinta cosmosul. Dar ce este pamantul unte nevoia sa fie aprobat. E un soi de egotism de

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    8/80

    ordin superior, de anahoret care-si iubeste semenii, dar precadere? AI Iibertatii i al .nu e dispus sa le jertfeasca bunul lor eel mai de pret: nu uit:lrn tal tul' . respectulw de sine. Apoi sa. ,en nu-i 0 marta b -independenta lui, caci bunul acesta suprem TIUe numai clrculatie i destinata _.. a una de pus inal singuraticului, ci mai ales al celorlalti, al celor interschimbabil. drept vanb~ardl1;alentul nu-i un bun

    ed ' vor In nu i .dimprejur. Ei, pana la urma, vor v ea c a au avut talentat c un d. ,- propnetatea celui. fie si 1 . 1 . d ' ' epozrt, nu e 0 marta e 0 tai _nevoie sa ie l unu on mal mu tl care nu au ce at, sacrament cum spun catoli .. T .' na, un1 f t 1- d . .. ul .._ lCU. rebwe dat 1 odicarora nu e-a os mi a e ei Illll, care au asc tat grna multa si .. _ a r Ire cu

    ":f CUvunta. Sau ca sa bi numai de glasul launtric, de daimonullor socratic. lata, mal putin Ialoi: tal~ntul . vo~ irn In termeniun mare singuratic a fost i Socrate, cu toate ca era uniforma se cad _ e In sltuatla militaruIui in. e sa se supravegheze . d. atilt de vorbaret i de inconjurat. A murit pe cand - Ce eredeti -. _ can lese In oras., ea mseamna uri de ti liniueenieii stateau roata imprejur, dar insingurat, de uri seriitor? intreba s tri tmn trut pentru.. reaareoma '_-dragul exclusiv al glasului launtric, indarjindu-se in a nawltate. Dar dac _ l _ de. re lncareaturii de. a uarri stinul altti I? r 'nu da ascultare sfaturilor lor: l n-a evadat, a facut un seriitor rotate C Ie . ve tnseamnncum a stiut el mai bine, cum l-a calauzit vointa lui. G' . epoate rata pe un seriitor?":f - rea Intrebarel Cred _ .. .- Ce pretuiti mai mult la cei care vii inconjoarii, iremediabiI se poate ca un scrntor se poate rata, compromite cu .tineri sau mai puiiri tineri? Sunt, printre eei care vii fantastica. E puternic . . uunnta cea mai. . .. .. nda . , ca once artist Dsunt apropuui, tinert pe care i-at: recoma pentru putIn fragil dedit bu _ _ ... . ar nu e mai Z C . N , naoara, ClVlhzatia' _. E ceea ce un contemporan t ustru, onstaniui Olea, permanenta primejdie d ' InSa1. Innumea "performantii cuZturalii"? reintra in rand.l ,e. a se depersonaliza, de aurr e manwtorilor de dei D- Nu dau nume, nu am cadere s-o fae, desi ar fi nalizarea, aeesta-i pericoluI de mo con ei. e?erso-multe. nu sUccesul nici chiar d _ . arte. Nu cantItatea,

    "Performantele culturale"? Da, desigur, da, rna rog.: important ~ sa fi esavarlrea stilistica ori nanva, ~ce~~ t 'Mai degraba as pune aeeentul pe ispravi de caracter, de! spus, a se fi Iuptat cu l' . spus, ,ot ce avea detinuta (cum imi place a zice), de etica artistica ~i important e a nu sfar i e IIn~Ul,cu "Intfunpliirile";umana, Pricini de intristare si dezamagire sunt multe. i ciiinta. Exemplu: 1cor e~ntde re~ete, melancolieDar am incredere i nu incetez a trage nadejde. eitita la Cluj, Cata iale eu:e ~arru:-~a l scrisoarea luiSentimentele pe care tinerii ar trebui sa le cultive nu ajunga nimeni ~ . u :n ~arturlslrea aceea finala: sa

    III si atia de a trebui sa 0 faca, Sa-i...

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    9/80

    . .

    fie de folos oricirrui scriitor exemplullui Baranga, sa-l, Ce inseamrui pentru un critic a face concesii?aiba in vedere necontenit, sa se fereasca a-I imita. Cata \ Pentru un scriitor, in general?vreme mai bate inima nu e prea tflrziu pentru a ne cai; : Inseamna a se mutila, a se sinucide, a "sedar .i c3.in~ele acestea in ceasul al unsprezecelee.. pierde". Asta-i adevarata ratare pomenita de 0 intre-cinzeci i noua de minute i treizeci de se~unde,. pe care I, bare precedenta,nici nu le mai putem rosti i care, CIne stie, sunt ! Cat priveste cronica laudativa, cititorul prea usor siascultate elipolitete sastisita, ce sfftietoare sunt .. '. " I iute li da seama daca izvoraste din adrniratie ori_ Ce conotafii are sinceritatea pentru un critic In \ complezenta, Cat priveste romanul, tot atat de usor idemersul s a u . de ierarhizare i valorizare? \ de iute se intelege daca a fost scris in deplina libertate

    _ Sinceritatea e buna ~i recomand~biHi in ~oa~ \ ori coaeta voluntas. Nici concesiile nu pot fi ascunse,domeniile, i autorului, i criticulul. Num81 1~ i sunt verisoare bune cu cerneala indelebila,domeniul moral nu: acolo se cere nu sinceritate, c~ i Un critic poote face "gafe"? Ce semnificatie areinfranare si progreso Acolo ex~m~lul de e~it~at e al h ~ l l pentru el gafa?Gide: sinceritatea nu-i un critertu valabil In morala. Gafe poate face oricine. Ele nu se confunda euSunt sincer, deci pot face orice (teza lui Gide) e un erorile materiale, scaparile din vedere, cu inadver-sofism. in arta tatarnicia e 0 nenorocire i 0cale sigura tentele. Gafa la eritici este echivalentul erorii despre eec si ridicol. E de altfel, 0 il~ie, ,,~u ~ine": nu diagnostic la medici. Pilda clasica e a lui Gide cu privireexista operatie mai radiografica, mai dezvalUlto~e d~e la Marcel Proust: I-a respins calificandu-l "autoradevar decat arta. Farise ismul in arta e 0 himera, monden". A gafat i Saint-Beuve razand de cei care iipoate dura doar cateva clipe, pe urm~ art.a - adevarat recunosteau geniullui Stendhal (grozav se distra!) orijudet de Apoi - da totul pe fata, lara ~la l c~tar~. . ~ri~nd atat de aeru despre Balzac, ori de cornpatimitor

    Una din obligatiile principale ce incumba eriticul l distant despre Baudelaire. (Ceea ce m-a determinateste de a depista imediat sinceritatea ori artificialitatea sa-l consider pe Sainte-Beuve istoric excelent insa criticoperei analizate. ediocru). Sunt i gafe de vocabular, folosirea unor

    Cand stapaneste sinceritatea: nneni improprii. Traducand Where the Waste Landautorul: beat de osteneahl si fericire nds - titlul poemului lui Eliot prin Unde sfarete

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    10/80

    .. . un bloc de gheatii scrisa de Louis privinta verbelor, cat i a substantivelor i adjectivelor.Zeee rrui de an" pe .,." afa e 0 simplii eroare Cei mai departati de sabloane , cei mai Indemanatici in.. B " ade nu-i msa 0 g a, afl 1 sufi f "Henrl OlSson ~ ~ -t afirmand despre un area cuvantu ui necesar l icient rrn se par a 1- ill-~.... ~ am savarlgrosolana. Gala msa '" refuzat sa semneze tonalitati diferite - dintre contemporanii nostri cunos-iito ontemporan ca aCE Imare scrn r c ~ devina agent cuti mie: ioran si ugen onescu. e se angaJa sa. .declara~la prm car .. mnat: ca lucrurile au Ce ne puteti spune despre reactiile scriitorilor peA d arul este ca a semnav, v OJinformator. nev. u1 amas litera moartil, ca care i-ati comentat? A l i primit .xmonime", telefoaneiesit bine, ~ an~aJa:n~nt di a rbel~ug momentul de etc? A / i simtit riizbuniiri urmare a judeciuile du. deiit ru1 ~l-a Ispalt In o s l 2 D- t indi tscrtt 0 ~ . d i-;; admirabllel, nevero- va oare. tree sau l tree. ~ ca nUIDal atorll.J(1 d N ~d .....S .....I d slab1clune , .. tati stim ca s-a pro us u, nlCIO am . ocotesc ca Ipsa e anorume,similei sale absolute smcen ', _C o ea telefoane, razbunari se datoreste mai ales lipsei melete nu scuza gara m semnarea, acestea ~a d 'udecati de genul: 0 de importanta. Nu se alege fiestecine cu telefoane,- Ce ne putet" spu~~ =:J m.d., intal- amenintari i alte dovezi de consideratie. Am izbutit -I .... un scrutor lmportant .a.. .carte exemp ~ra, . e de r ec enz ii, c ron ic l Iuerare-: i regret - sa-l supar pe Florin Manolescu. Supararea a

    nite frecvent ui final~nl ahl ~ criticii? Judecatii provenit dintr-o grabita lectura a unui mic text al meuCe fnseamnii gandlre ontn referitor la I. L. Caragiale, publicat in "Romania. ablon? " a inghetare, mu mifi care , Literara". Mclear sa fi fost interpretarea textului meu

    - f}ablanul InseaIIUl . tiu gaura neagdi. cea presupusa de Florin Manolescu, tot prea tare cred'" 1 - irn ietrita, glacla, :tune, ,.. ....mormant, ava P al lui Valeriu Bargau: c a s-a aprins. Observ 0 susceptibilitate exagerata aim i aminte~e de. un vv~: borcrmul cu formol al scriitorilor r a t a de critici. Se cuvine s a tim mai destin!.Caradaca hipnotlzanta Cum uedeti suspiciunea in oiata literarii? Inprofesoarei de naturale. . ortant" , ."exemplar" uiata de toote zilele?. te serbede ca "unp I " " " ~ d 'I 1 A .. li -Cuvm .' . b'"' i indiferentA. Nu-s, cu n viata e toate Zl e e or! In viata terara edovedesc saracie l lene on ~a a .. Nu cred ca exista oribila i constituie un fenomen grav, otraveste exis-toate aceStea, into~ea~na Impr~:~e de amplasare, de ta oamenilor. Susceptibilitatea e tot 0 forma decuvinte ciumate. EXlstani::. P~~riitor este acela c a : e pic!~n:, .criticul neencomiru:tic e n~m~d~cat b~uit

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    11/80

    Octombrie 1986 "Vatra" nr.2/1987(Text scos de cenzural)

    - Cinci scrisori

    numai cei din lumea literelor. Alaturi de ura, invidie idenunt, suspiciunea e unul din cei patru cavaleri aiapocalipsului conditiei omenesti,

    - Afi fost vreodatii batjocorit? Ca om, ca scriitor?- Oho! Din abundenta, cu nemiluita, clatinat i

    indesat. Aceasta insa ca om si-n imprejurari exceptio-nale asupra carer cred ca nu este cazul s a starui,

    Niciodata de scriitori, care mi-au dovedit ei, numaibunavointa i ingaduitoare marinimie. M-au luat inserios si, mai mult,m-au tratat ca pe unul de-allor, bas-au mal i gasit cativa care s a scrie despre mine! Aafiind nu le pot purta aIte simtaminte decat uirnirea sigratitudinea.

    - Ce inirebari vii puneti mai frecvent? Ce intrebiiriv a obsedeazii?

    - Ce intrebari rn a obsedeaza in prezent? Mai bins a raspund eli substantivul pus la singular. Cintrebare r n a obsedeaza in prezent? Aceasta: care-isoarta sinei, a sufletului dupa ce se desparte de trup.Ce-are sa-i fie eului meu dupa ce voi muri? (Nu uitatiadineaori va spuneam ca am irnplinit saptezeci de

    Rohia,8-8-86Stimate dODlnwe BaciutVa multum ", esc pentru volmnul tri vorbele atat de b" rnms l pen tru. . une ce ml-atl adresat.Am cmt "Muzeul de iarna" 1.....A~ fi cu P acere.~ 1 vrut sa-i consae ate.insa d ru ca va randuri. Constatbli e 0 oarecare weme incoace ca nu pu icat nici de Vatra" '. d ' rnar sunt. 1 '- - . " ,ruCl e alte revisterru par - "" e rau, lnsa rna rese .oprelitile. mnez, sunt oblnuit eu

    . Vo i ineerca, totui poate 1 deocamdata eel put" .' ~ sIn~ra publicatie care,o 'In, nu rru-a Inchis usa .ricum SIncere felicitari i multu '.Cu a 1 .. , mlrl.ese slmtaminte ,N. Steinhardt

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    12/80

    Rohia, 26 - 8- 86Stimate domnule Baciut,Am scris despre "Muzeu": un material intitulat

    "Doua texte poetice" (N. Baciut si A. R. Buzinschi).L-am trimis revistei "Steaua".

    Desigur ca mi-ar face multa placere un dialog. Credca ar fi mai bine cu intrebari scrise; ori veniti aici, insaeu voi lipsi intre 1sept. si - probabil - 15 oct.

    Veti fi foarte bine venit aici, dupa 15 oct., instiin-tandu~ma in prealabil, ca sa fiti sigur ca m'am inapoiat.

    Cu cele mai bune salutari isentimente,N. Steinhardt

    Rohia, 30 - 9 - 86Stimate domnule Baciut,Va confirm primirea intrebarilor, provocatoare!vs multumesc.Sunt acum foarte prins, dar sper sa va pot raspunde

    nu prea tarziu,Despre "Muzeul de iarna" am scris 0 recenzie iam

    trimis-o la "Steaua" din Cluj. Dea Domnul sa apara!Cu celemai alese simtaminte,

    al dvs. N. Steinhardt

    20

    Stimate domnule Baciut,Revista "Steaua" mi-a comunicat ca textul meu

    despre "Muzeul de iarna" nu va putea fi publicatdeoarece a mai aparut in nr. 9 0 cronica a luiGh. Grigurcu.Am trecut textul la "Tribuna", in nadejdea ca vaputea sa apara acolo.

    Ati primit raspunsul meu la intrebarile ce atibinevoit a mi le pune? Vi se par publicabile?

    Cele mai alese simtaminte,N. Steinhardt

    Stimate si iubite domnule Baciut,1) Am ghinion cu mica recenzie la "Muzeul de

    iarna", Am trimis-o acum ila "Familia".DeaDomnul ...2) Sunt oricand gata (si bucuros) sa dialoghez cu

    Dvs., fie c a dialogul va aparea ori ba.3) Va rog sa fiti atent la textul trimis Consiliului.Pot fi stersaturi, dar nu admit pentru nimic in lumeadaosuri ori schimbari de sens. Contez pe vigilenta ibuna Dv. credinta, N'as vrea sa-mi fie modificate

    21

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    13/80

    gandurile. Mai bine: sa nu aparal Fireste ca nu r n aopun la scoaterea unor pasaje ori la f. mici modificaridetermeni.

    Cu multa ialeasa afectiune,N. Steinhardt

    22

    Douii texte poetice

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    14/80

    destainuie, pe care Ie solicita, carora Ie poarta sfruntatrespect, care-I rapesc in euforie si-l supun caznei.Oglinda ii este i ea obiect fermecat, imaginerecurenta, Aiderea zapada, ninsoarea.

    Mai deosebesc a fiimportante in puterea perceptivaa poetului strada i ceasul. "Azi strada mea doar singuro pot duce -/0 port pe umeri ca pe-o cruce". Versuriloracestora doua concentrate dar i radiante Ie alatur peacestea, despre celalalt chip ales dintre felurimilerealului inconjurator: "Purtam pe mana-uri ceas deiasca/ i ceasu-ncepe sa vorbeasca.,' De-atata timpIimbile-I dor/ iceasul spune: Nevermore-".

    Un punct comun ambelor texte e fagaduintarevenirii. La Nicolae Baciut tonul e mai rece, maiUgubat, mai gray i barbatesc. 0 sa ma-ntorcpoate-odata/ sa va spun cum a fost, sa vamint.

    La cei doi poeti Ia care ne-am referit, Cuvantul eprimordial. Prin cuvinte ne apropie poezia eel maiintens de realitate, de cele doua fete ale ei, de bucurie iingrijorare. Pe bune poate grai autorul "Muzeului deiarna": .Jubita mea (a se citi: arta poetical nu aregura/ea are trupul cuvintelor". lar frumusetea nu-i maiputin definitiva (adicii finala) decat starea care punecapat neastamparatei, versatilei, trebaluitoarei vieti.

    Anta Raluca Buzinschi i Nicolae Baciut seinvrednicesc a fi poeti (ca in preajma i in raza deactiune a mortii, el contempland-o pe cat se poate mai,

    24

    senin) pentru ca au lnteles aceasta i pe aceasta (nulipsita de solemnitate) cale au mers in dorinta de aimpartasi cat mai mult din panica lor oscilanta intreextremitatile unui irefragabil binar.

    Nicolae Steinhardt

    25

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    15/80

    o scrisoareRobia, 30 XII 86

    Iubite domnule Baciut,Desigur cii textul alaturat nu poate vedea lumina

    tiparului.Va rog sa-l pastrati: nu se stie ... De asemenea, va

    rog sa pastrati i paginile nepublicate din precedentuldialog.Va trimit textul de fata nedactilografiat: imi cer

    iertare, masina noastra de scris e la Baia Mare spre a fireparata (icred cii treaba va dura oarecare vreme).

    Cu cele mai bune urari i La multi ani!N. Steinhardt

    26

    "Vezi sa nu mii faci de riis, sa nu fijidan fricos, sa nu te caci in

    pantaloni"

    (19ianuarie 1987, Ttirgu-Mures - data postei)- Care este cea mai indepartatii imagine din

    copiliirie care staruie in memoria du. ?- 0 dimineata de vara, calda, in gradina Cismigiu,eu sa tot fi avut cinci ori, poate, sase ani, cu 0verisoarade a mea, pe nume Sofia, eu (rni-a ramas 0 fotografie ala minute) in pantalonasi albastri scurti, ea blonda,trupesa, in rochie alba, citindu-mi (nu lara patos italent caci urmase catva timp cursurile conservatoruluide arta dramatica) din I. Al. Bratescu-Voinesti:Metamorfozii, Puiul, Siunbaui, Niculauii Minciurui.Adesea rna rog lui Dumnezeu sa-i roureze sufletul,prietenos i binevoitor, aa cum, atunci, mi l-a rourateamie.

    27

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    16/80

    - Afi avut 0 copiliirie "normalii", ati fost un copildi/icil?- Am avut 0copilarie fericita._ Care era felul dv. de a va iubi parintii? Cepretuiati L a ei, inainte de toote?

    - La tatal meu: eurajul. Lamaica-mea: bunatatea.Tata a fost un om curajos, de la el detin convingerea casuprema calitate a omului e curajul, ca lara curaj toatecelelalte se dilueaza, pier, nu fae doi bani. Purtarea luii cuvintele pe care mi le-a spus in momentul plecariimele la securitate spre a fi arestat (avea optzeci i doide ani) m-au insotit (tonic) pe toata durata detentiei ile consider nu mai putin vredniee de respect ori maiputin frumoase decat faimosul "merde" al luiCambourne la Waterloo. Tata: "Vezi s a nu rna faci deras, s a nu fi jidan fricos, s a nu te caci in pantaloni".Pentru el orice om lipsit de curaj - fie acela roman,evreu sau de orice alta nationalitate - se bucura decalificativul ,jidan fricos". La putini am vazut atatadispret pentru lasitate.Iar maica-mea era poreclita Bunatate. Mi-oamintesc dand bucatele de zahar ("zahar cubic") cailortnhamati la trasurile care, pe vremuri, li asteptau,muster'iii de-a lungul trotuarelor._ Ati mostenit trdsdturile vreunuia dintre ei, l-otiauut pe vreunul camodel?

    28

    - Model i-am avut pe amandoi. Dar, vai, n-am nicicurajul tatei, nici bunatatea mamei. Cum de pot fi atatde altul decat ei? Ce minunat lucru ar fi fost sa potimpreuna calitatile amandurora! N-a fost sa fie.

    Apoi maica-mea a fost 0 femeie frumoasa, Tata n-afost un barbat frumos. Ca i anecdota cu G. B. Shaw sifrumoasa actrita, in mine nu s-au implinit calitatile,celor doua parti.

    - Care au fost prietenii copilariei du.? Ce destin auauut?- Prietenul tineretii mele, nu al copilariei, a fost

    coiegul meu Manole Neuman, un ovrei conservator,roman "de dreapta", destept foe, baiat cult, intrasin-gent i necrutator, care m-a vindecat de consumareaopiului.

    Opiul fiind, fireste, acel din definitia lui RaymondAron: "Ie socialisme est I'opium des intellectuels".Fecior de mici burghezi din Oltenita, se consideraroman absolut (si era: prin grai, infatisare, caracter,impetuozitate, intelepciune). Lui ii datorez a ficunoscut socialismul izvoarelor autentice i alrealitatii, Mi le-a dezvaluit lara menajamente.

    Am avut, in copilarie si tinerete, 0 multime de$ , ,prieteni si de prietene. Cu unul, mai ales, amimpartasit pasiunea pentru romanele politiste. Erau,atunci, cu totul altceva decat ce au ajuns a fi: unamestec de trivialitate, pornografie i scrise cu farmec.

    29

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    17/80

    Nu degeaba, din Parfumul doamnei in negru, al luiGaston Leroux, si-au ales suprarealistii unul dinsloganurile lor. Romanele acestea politiste de altadatale-arn adorat. lar eroii lor, Arsene Lupin, allui MauriceLeblanc (gentlemenul spargator) idetectivii lui ConanDoyle, G. K. Chesterton, Dorothy Sayers, Van Dine,Andre Steeman, Agatha Christie mai sunt inca vii inmemoria mea altminteri subrezita si-mi par ca dau iei 0 anume gratie unei epoci disparute.

    - Cum u-aii intalnit cu scoalas V-au fascinatscrisul si cititul?

    - Aici trebuie s-o evoc neaparat pe profesoara meadintai, 0 personalitate originala i puternica, doamnade Bransky, cu tata polonez nascut din mama franceza ,eu bunici suedezi si elvetieni, vaduva de polonez nascutdin mama ungara cu tata rus, un betiv lara seamancare 0 snopea in batai si-i bea spirtul denaturat folositpentru incalzirea fiarelor de ondulat. Fratele mamei ei,Auguste Mollimier, fusese un erudit francez bineerescut. Cum de sepripasise ea la noi nu stiu.

    Ea m-a format - ca si, apoi, Manole. Era i dansa,cum spun francezii, "un numero": monarhista,antidemocrata, adepta a lui Wagner i a religieigermanice a lui Ludendorff. Nu-i suferea pe francezi.Vorbea vreo opt limbi, citise toate emile avea un, 'caracter de fier i0 inteligenta sclipitoare. Cartea ei decapatai era Ciiniecul Nibelungilor. Cred ca 11stia pe

    30

    dinafara i ca, in taina, se inchina zeilor Walhallei.Mi-a dat intre 8 i 12 ani, sa citesc eapodopereleliteraturii universale, toate, lara crutare, pe ne~a-suflate: Tasso, Camoens, Goethe, Shakespeare Balzac,Tolstoi, Ariosto, H. St. Chamberlain, Homer, Vergiliu,Dante, Sofocle, Rousseau, Racine, Saint-Simon,Chaucer ... admirabila, nemaipomenita femeie, al careielev am avut nemeritata einste sa fiu. Imi acordaseprietenia i increderea ei. A disparut bruse din viatamea.(caMary Poppins) - nu 0uit nici 0clipa. '

    (In inchisoare, la Gherla, mi-a fost dat sa cunose unsas, fost ofiter cezaro-craiesc, i el discipol al luiLudendorff. Lui i-am destainuit ce a insemnat doamnade Bransky pentru mine. Anticrestina, nietzscheana,wagneriana, mauroisista, nu m-ar mira sa fi esuat inrandurile partidului national-socialist, desi nu cred, nu,era prea aristocrata i prea mandra, lar daca, totusi,da, 0vad participand la conspiratia lui Stauffenberg.)

    Cat priveste scoala - propriu zis - am avut parte totde noroc: la liceul Spiru Haret, dascalii erau, mai toti,de nivel universitar, unul i unul. Unde mai pui ca iaSpiru Haret a predat Ion Barbu si ca inchisorile dupa23 august au nurnarat printre clientii lor foartenumerosi spiristi' '- Care au fost cele dintai ciirti dintre cele pe carele-aii citit i de care u-aii atafjat?

    31

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    18/80

    - Dupa ce, de-a valma, am facut cunostiinta cumarii autori ai tuturor timpurilor i tarilor, a venit idecantarea iam putut rasufla.

    M-am atasat de clasicii francezi, de Dostoievski, deChesterton, de multi altii. 0 alta profesoara a mea,Malvina Dryden (se pare ca descindea din poetulveacului XVII) mi-a descoperit in amanuntimecomorile literaturii engleze. De-a Iungul anilor m-amatasat de Cervantes, de Rilke, de Trakl, de Bernanos,de Proust, de Galsworthy, de Werfel, de Mauriac, deMateiu 1. Caragiale, de Valery Larbaud, de Buzura ...de atatia altii.,- Cand cu i inteles semnificcuiile multiple ale lui ascrie?

    - Inca nu le-arn inteles, e aici un mister pe care nurna sfiesc a-I numi cutremurator,

    Vorbirea i scrisul - pentru 0 specie parca ratacitain imensitati galactice - reprezinta desigur mijloace desolidarizare si mangaiere, un soi de "refugiu". Ele neleaga unul de altul, ne ingaduie sa credem ca avem unrost in cosmos, ele - ca manifestari ale gandirii isufletului - ne ingaduie sa nadajduim ca nu suntemsortiti numai a deveni material absorbit in final de 0gaura neagra.- V-ati gandit oreodata, in anii formarii du., ca uetiajunge un slujitor al cuuantuluii

    32

    _ Imi placea, da, imi placea sa rna leagan cu iluziaca voi ajunge romancier.

    - Care au fost evenimentele sociale, politice (naiio-nale i interruuionale) pe care le-oti resimiit acut in aniiadolescentei du. ?

    _ To;te care imi dovedeau - din ce in ce mai bine,mai limpede, mai raspicat - dupa 20 iulie 1932(rusinoasa prabusire a social-democratiei germane)lasitatea crescanda a Occidentului, hotararea lui de ase sinucide. Cand am citit in Rostovtev ca imperiulroman nu a luat sfarsit, ci s-a sinucis mi s-a parut carna aflu in prezenta unei simple formule stilisticepatetice. Am inteles apoi ca exprima doar 0 realitate.Occidentul nu a facut decat sa se sinucida, lent,treptat: in 1938 CIaMunchen), in 1944 (Yalta), in 1953(la Berlin), in 1954 CIaGeneva: impacarea cu sovieticiipe seama Europei), 1956 (Budapesta), 1968 (Praga),1980 (Polonia) etc.

    Am participat cu durere i revolta, cuprins deneputincioasa ciuda, furie si deznadejde la acestcontinuu isustinut "Declin al Occidentului", prevestitde Spengler, Massir i Berniadev, trait de mine an dean. Nu incape indoiala ca nu numai Franta, in 1940, adorit sa scape de povara libertatii i sa se predea unuistapan, ci ca intreg Occidentul nu mai are ce face culibertatea i asteapta, fromatand de nerabdare, sa fieluat in stapanire.

    33

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    19/80

    (Drept consecinta i disparitia lara urme - decat inamintirile unor batrani pe duca - a ceea ce a fost"paradisul general romanesc".)

    - Care a fast spaima duo cea mai marcantii din aceiani?- Aceasta chiar mi-a fost spaima, realizata, cosma-

    rul vazut cu ochii, trait aevea: abdicarea totala a civili-zatiei occidentale in care am trait i careia i-am datcrezare. Doamna de Branszky i Manole au vazutdeslusit, (Curios lucru: Manole e acum la Bruxelles i adevenit evreu absolut!)

    Acum, intr-o oarecare masura, m-am intepenit iresemnat. De, gnos Jupiter perdere vult prius demen-tat. Am inteles (altfel decat teoretic): civilizatiile (cateo galaxie fiecare: Toynbec) ii succed una alteia,catastrofele sunt fenomenul istoric obisnuit, traimacum din nou ceva asemanato- cu ce s-a petrecut insecolul III.

    Din acest curs absurd i tragic al istoriei, dinaceasta succesiune de avalanse, din actuala scufundaream incercat s a ies nitel, macar in parte: de unde ip~ezenta mea la manastirs (deoarece imi puteam preabme pastra netirbita credinta in lume.)

    P.S. Vad, iubite domnule Nicolae Baciut c aintrebarils ce-mi pui (trag nadejde ca nu vei lua innume de rau aceasta renuntaro la pronumele de

    34

    politete de pers. II pl.) rna indeamna, vrand nevrand,catre 0autobiografie!

    Se cuvine sa-ti marturisesc: imboldit de bunul idragul meu raposat prieten Dinu Pillat, am scris, in1969- 1971 0 relatare a trecerii mele de la iudaism lacrestinism si a procesului .Jotului intelectualilormistico-legionari" din care m-am pomenit a face parte.Relatarea a luat in mare masura infatisarea uneiautobiografii i proportiile unui destul de voluminosmanuscris. in urma unui denunt, manuscrisul(intitulat "Jurnalul fericirii") mi-a fost confiscat deSecuritate in 1972. in 1975, in urma interventieiUniunii Scriitorilor, mi-a fost restituit, spre a-mi fi dinnou confiscat in 1984 i depus la Arhivele Statului.Cele spuse de mine mai sus apar, mai pe larg si-n altaforma, in "Jurnalul fericirii".

    Se cadea sa-ti fae aceasta marturisire,Confiscarea cea de a doua, din 1984, se datoreaza

    tot unui denunt, al unor scriitori care au vizitatbiblioteca Manastirii Rohia si-au instiintat organele dedrept c a ea constituie ,,0 filiala a Europei Libere"(aceasta fiindca au gasit aici volume de Mircea Eliade,Emil Cioran, Monica Lovinescu etc. oferite mie candam fost la Paris in 1979 - 1980iaduse legal in tara.)

    35

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    20/80

    Dar, destul. Poate ca te-am vindecat de ideeacontinuarii unui dialog cu un fost bandit si clientstatornic al Securitatii,

    Cu sincera afectiune i alese simtaminte,N. Steinhardt

    P.S.2Cativa spiristi: Mircea Eliade, Constantin Noica,

    Arsavir Acterian, Haig Acterian, Al. Paleologu, AlexElian (elenist, bizantinolog, istoric), Alex. Cioranescu,Dinu Pilat, Bedros Horasangian, Barbu Brezianu,Octavian Paler.

    36

    "S-ar zice cii traim astiizi, in lumealiterara, sub intreitul semn alinsingurarii, al fricii $i gii$tilor

    sordide"

    (Nedatat. Data posteh Targu - Mures - Lapus,6 II 1987)

    - Sartre sene: "Toti oamenii suferii de {rica. Toti.Cel care nu suferii de fried nu-i normal i asta n-arenimic comun cu curajul" (s.n.). Se dezbate frecuentproblema curajului in literatura. Ce este acesta, auaridin uedere afirmatia lui Sartre?

    - Spusei lui Sartre ii alatur definitia data curajuluide englezi (rni se pare c a am pomenit de ea intr-un texttiparit): curajos e omul care numai el singur stie cat iiede frica,

    37

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    21/80

    Curajul, cea mai serioasa definitie i-a dat-o BriceParain: e foarte simplu, daca vrei sa Iiliber nu trebuiesa te temi de moarte; liber ca om ori ca scriitor.

    - in contextul celor de mai sus, prin ce credeti ciis-ar putea manifesta curajul criticului?

    - Foarte limpede: prin absoluta sinceritate. $i aicie yorba de infruntarea unor riscuri: supararea priete-nilor, a colegilor, compromiterea unei situatii s.a.m.d.

    N-am dat dovada de curaj i sinceritateabtinandu-ma de la publicarea unor cronici laudativecu privire la volumele Groapa si Siiptiinuina nebunilor,pe care le consider excelente, despre care am scris cuentuziasm. Am drept circumstanta atenuanta odioasapurtare a lui Eugen Barbu fata de prietenii mei dinexterior, insa qua critic (nepartinitor i neinteresat deconsecintele textelor sale) nu m-am purtat corect.

    - in judeouile de valoare ale caror critici rorruinicontemporani credetii Care va repugna?

    - Am incredere in Eugen Simion, Nicolae Mano-lescu, Valeriu Cristea, Corneliu Regman, AI.Paleologu,M. Nitescu, Mircea Iorgulescu, Gheorghe Grigurcu imulti altii. Nu-s mereu de acord cu ei, dar cred ca suntde buna credinta. Cu acei de la "Saptamana" nu preami se intampla sa fiu de acord. Nu-i cred de bunacredinta.

    - Care sunt (pot fi) principalele obstacole care stauin fata criticului? A lecturii critice?

    38

    - Principalele: frica, incultura, graba, spiritul degasca, lipsa de bun gust (notiune delicata), necunoas-terea trecutului (spre a putea determina ce este cuadevarat nou), lipsa de informatii, lipsa sensibilitatiicontemporane ... Nu pot fi insirate complet de multe,multiple idiverse ce sunt.

    - "Talentul fara. constiinui morale e un talent fa.ra.anvergurii" - spune Eugen Simion in Sfidarea retori-cii. in ce ar consta talentul criticului?

    - Mai intai sa adaug la raspunsul precedent:invidia, rautatea, complezenta.. , cat priveste talentulcriticului, cred ca sta in capacitatea de a admira (AndreGide) iin puterea discernamantului.

    - Yicua noastrii literarii a cunoscut (mai cunoaste)friinuinuirile a doua tendinte: sincronism i proto-cronism. De care parte va. situati? Sunt aces tea nistedirectii reale sau door .biete" paravane?

    - Distinctia e factice, oportunista, Sincronism,protocronism: simple cuvinte care nu "acopera" intrutotul realitatea. I-am iubit deopotriva pe E. Lovinescuipe V. Parvan, Lucrurile bune i proaste s-au scris inambele tabere. Exagerari au venit din ambele parti.Criteriul adevarat e al calitatii, nu al firmei. Text~lliterar se poate tali numai cu meritele sale intrinsece ,nu cu apartenenta la 0 tabara sau alta.

    - Malraux, in Lazare: Un combatant din Spaniami-a spus: "contrariul umilirii si mortii nu-i libertatea5. ,

    39

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    22/80

    cum se zice! Este fraternitatea". in sensul celor de maisus, cum uedeti solidaritatea scriitorilor rotruinicontemporani?

    - Despre fraternitate am discutat indelung cuAlexandru Paleologu. EI e pentru libertate, nu pentrufratietate, i se par suspecte, ba i primejdioase toatecuvantarile care incep cu: .Fratilor": urmeaza maitntotdeauna fenomene de isterie colectiva.

    In calitate de crestin sunt pentru fratie. Dar imidau si eu seama ee l exista primejdia ca "fratia" saincalce libertatea. Cele doua cuvinte, revolutia francezale-a alaturat, s-a vazut cu ce rezultate.

    Orice cuvant, la urma urmei, orice notiune eambivalenta si contine in sine pericolul exagerarii,monopolului, imperialismul.

    Uniunea Scriitorilor a dat cand i cand dovada desimtul solidaritatii. ~i a obtinut unele realizari, nuneimportante. Dar asta tine de trecut. S-ar zice ee ltrairn astazi, in lumea literara, sub intreitul semn alinsingurarii, al fricii i gastilor sordide. Scriitorii artrebui sa-i dea seama - lucru mai mult decatelementar - ee l pentru ei mai ales solidaritatea i fratiasunt conditia existentei ia libertatii lor.- Citez in continuare, de dragul ideii, dintr-un alt

    text al lui Malraux, despre eroul istoriei, ... susceptibil,cred, sa descopere prin darul acesta al froternitiitii carese naste in batalii, ceea ce ar putea fi sfintenia. Aceasta

    40

    umanitate de astiizi, sfdiata, innebunitii, n-a incetat,de la lagiirele de concentrare ptuui la carnpurile debatiilie, sa produca sfirui si eroi." imi staruie in mintei un articol al d-uoastrii, Eroismul la rorruini, publicatin "Vatra". De aici intrebarea: se poate uorbi de eroismla scriitorii rom/uti de ieri i de zi?

    - Sunt convins ee l romanii, spre deosebire de 0afirmatie curenta, nu-s deloc lasi, ci capabili de curaj ieroism. "Vatra" nu mi-a publicat un alt text din care sepoate vedea de cat eroism au dat dovada romanii in1916-1918. Articolul meu se cheama "Inteligentalucida i sfanta nebunie" si, zau, nu inteleg de ce a fostrespms.

    Adevarul e ee l romanii sunt capabili de eroism,numai ee l sunt i intelepti, cuminti si rationali icapabili de a-i insusi lectiile istoriei. Curajul nu seconfunda cu temeritatea nebuna ori prosteasca,

    - j n Critica la persoana inuii, citati tulburiitoareleversuri ale lui Daniel Turcea: ,,$tiu, uom muri, darcata splendoare". Cu ce sentimente priuui du. uerbul amuri ? Conotatiile lui?

    - Chiar acum am terminat de scris un textintitulat Unde-ti este moarte, biruinta ta?' I1 voi", ,trimite curand la "Opinia studenteasca". Trag nadej-dea sa apara imai trag nadejdea ca-lyeti citi. E tocmairaspunsul la aceasta intrebare.

    41

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    23/80

    In legatura cu batranetea, vara dreapta cu moartea,va repet ceea ce am mai spus: nu cred ca mizeriilebatranetilor devin cu atat mai greu de rabdat cu cat neputem aduce aminte de timpuri fericite de altadata.Dante a gresit. Fericirea trecuta poate consola i intari.Pentru mine asa stau lucrurile. Bolile, tradarile, deza-magirile, slabiciunea nu izbutesc sa-rni alungedragostea de viata iaccesele copilaresti de fericire.

    N. SteinhardtP.S. Da, Malraux are deplina dreptate: ieu am dat

    in inchisorile prin care am trecut de nu putini i intrutotul adevarati sfinti.

    P.S. 2: Paleologu, str. Armeneasca 34, Bucuresti 2,cod: 70228

    42

    IITineretea, chiar atunci ciind e demult surpatii prin trecerea anilor,stii aliituri de noi ca un indelebilfond freudian-adlerian"

    (Nedatat. Pe plic, Ttirgu-Lapus, 19II 1987)

    - Ali debutat la 22 de ani, cu pseudonim. Ce estenumele unui scriitor? "What's in a name?" Dar rruigiuulesc i la Joyce, cu al sau. Portret al artistului latinerete,

    - N-a fost prea fericita alegerea pe care am facut-o.Numele Antisthius, luat din "Caracterele" lui LaBruyere (citatul-motto al cartii meIe i-a placut luiMircea Eliade) a fost aproape intotdeauna deformat:am auzit rostindu-se: Antichristus!

    Pseudonimele acestea latinizante suna de altfelinvechit, searbad si pretentios!

    43

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    24/80

    Un pseudonim bun imelodic sau simplu iritmat emare lucru. Exemple: Voltaire, Moliere ori JosephConrad, Guillaume Apollinaire, Mark Twain.

    - Sunteti doctor in drept. Ca scriitor, ce credeti ciiinseamrui a fi moralist?

    - Scriitorul nu are a fi moralist. Fereasca-lDumnezeu de una ca asta! Alta e menirea lui: sa iste inmintea si-n inima cititorului concluzii moraliste, maibine zis morale.

    Criticul, eseistul pot fi desigur, ei, "moralitii" insensul dat cuvantului in secoleleXVII iXVIII.

    Cat despre jurist gandesc asa: di dreptul nu seconfunda cu morala, contrar celor afirmate de profs-sorul George Ripert in "La regIe morale dans lesobligations civiles".

    - A .fi frecventat cenaclul .Bburatorul", Fiecare dincei care l-au cunoscut pe autorul Istoriei literaturiiromane contemporane isi are un Lovinescu al sau. Caree Louinescul dumneavoastrii?

    - inca din anii de liceu l-am admirat i l-am iubitpe Lovinescu, in calitatea mea de cititor asiduu decritica. "Istoria civilizatiei romane moderne" si "Istorialiteraturii romano contemporane" le-arn citit in editiaoriginala Ancora, tiparita pe hartie i cu litere pe careastazi cu greu le putem imagina. Mai am si acum inmaini i in nari catifeaua si mireasma acelei hartii, a

    44

    acelor caractere de tipar, spre incantare de lungadurata.

    Omul m-a cucerit mai putin, dar admiratia irespectul meu nu au slabit catusi de putin, A fost unom civilizat, manierat, amabil. Dar initel rece, ironic,semet, chiar i ciudos din cauza, cred, ca fusese grayneindreptatit si tinut deoparte de oficialitatileacademice i universitare ale vremii. Indraznesc sa vaindemn a citi nota din "Viata Romaneasca" de acumcativa ani, intitulata "Nu departe de E. Lovinescu"(figureaza si in "Critica la persoana intai"): acolo parcaraspund intrebarii dumneavoastra actuale. Rob alcenac1ului sau, Lovinescu s-a inconjurat cu 0 lumescriitoriceasca oarecum interlopa. Era singura luiconsolare "sociala". (De unde rezulta ca mai de priintapentru un scriitor e sa faca parte din grupulcolaboratorilor unei reviste decat sa conduca uncenac1u. in primul caz se afla printre egali, in celalaltpoate fi. victima i prizonierul unor adulatori imediocritati care-i populeaza cenaclul.)

    A fost altul in ultimii ani ai vietii. S-a impacat cuMaiorescu i cu junimistii, cu batranii sai dascali. Nus-a sfiit sa-si vadeasca in scris preferinta pentrugermani in dilema: nemtii sau rusii. Sunt convins,deosebindu-rna de pronosticurile lui Eugen Jebeleanu,caar fiavut iel parte de inchisoare dupa 23august.

    45

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    25/80

    - A opta pentru 0 monografie a unui seriitor ilpoate defini, ered, si pe eel eare 0 face. De ee ati optatpentru 0monografie Geo Bogza? Desi .rnonografie" mise pare un termen, in acest eaz, impropriu.

    - Curat impropriu, e yorba de a brosurica (urata),de a succinta abia mascata spovedanie. De ce amscris-o a inteles cum nu se poate mai bine - cu maresimt detectiv, iscusinta irafinament - Lucian Raicu. Apublicat un articol in "Romania literara" desprebrosura mea si l-a reprodus intr-un volum al sau. M-aadulmecat perfect. Geo Bogza al meu e un soi de Incautarea timpului pierdut - miniaturizat - i pastrand,fireste, uriasele distante. Am incercat sa-mi reabilitezmie insumi tineretele mele pierdute si asta atuncitocmai cand rna desparteam definitiv de ele, urmator"prefacerii" prin care am trecut. Voisem, oarecum, sarna iert eu pe mine, sa nu dau unei pieiri suparate ceeace fusese candva. Am urmarit sa caut a impacare cumine cel de altadata care-l atacase violent pe Bogza.

    Bogza, de altfel, s-a schimbat i el, mult de tot. S-alecuit cu desavarsire de iluziile "invectivului" ce a fast.

    Brosura mea a insemnat i un protest impotrivapuritanismului oficial i a prostiei biruitoare. De aceeaam cutezat sa reproduc in extenso doua bucati dinPoemul invectiva pe care autorul nu a socotit posibil (ioportun), el , sa le publice in volumul antologic Orion.(E meritul editorului, Mircea Santimbreanu, ca nu m-a

    46

    cenzurat.) Am fast eu, calugaritul, mai putin confor-mist i mai dezinvolt decat fostul poet r~volutionarsuprarealist. '

    Tineretea, chiar atunci cand e de mult surpata printrecerea anilor, sta alaturi de noi ca un indelebil fondfreudian-adlerian.

    - Pentru eel care nu tinieste spre istorii literare,selectia autorilor reclama anumite criterii. Ce eriteriiau stat la temelia optiunilor dumneauoastriis

    - Imi aleg autorii, spre comentare, dupa un crite-riu foarte simplu i cu totul necultural, egoist sicopilaresc: daca imi place mult ce spun sau daca rnasupara teribil! Daca, asadar, ii iubesc ori imi provoacairitatia,

    - Cum oedeti tentatia limbajelor critice, a modelorcritice?- Ca pe a ispita (in sensul teologic, adica primejdios

    al termenului) rea i stupida, E tot a lucrare a duhuluiuniformizator, a tavalugului mintal.

    - Sunteti un pasionat al caliitoriilor. Ce credeti ca-lcaracterizeazii pe calatorul roman contemporan? Existiiuri "complex Goleseu"?

    - Mai intai a rectificare: am fast un pasionat alc:llatoriilor.

    Cred ca romanul e un foarte bun observator:inteligent, greu de dus cu aparentele, treaz, sesizandiute. Are toate insusirile necesare unui adevarat

    47

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    26/80

    calator, adica observator. Si nu-i scapa micro-semna-lele, care spun atat de mu1t ochiului atent si mintiiimbrodite.

    Go1escu e fermecator, iar Milescu e formidabil.Dar calatorul contemporan (chiar cand se numesteAI. Rosetti, C. Giurescu, A. E. Baconsky, RaduEnescu ... ) cade prea adeseori prada stilului Baedeker;oare pentru ca nu-i este dat a comenta pe sleau cele cevede si a scrie intocmai cum gandeste?

    Notele de calatorie ale tuturor romanilor dovedescdesteptaciunea unei natii istete i serioase la carepotemkiniadele de toate fe1urile nu tin, ci de indatasunt descoperite si calificate cu sarcasmul cuvenit.

    Expresia argotica "Ie vede" aici mai ales e potrivita.Acel de care-mi este ciuda ca nu a calatorit e

    Creanga: nimic nu i-ar fi scapatl

    Supliment la antepenultimul riispuns:Uneori alegerea (ori nealegerea) se intemeiaza pe

    considerente personale cu totu1 departate denepartinire critica i de criterii inrudite cu estetica icultura. Aa, bunaoara, despre doua carti pe care lesocotesc a fi dintre cele mai frumoase ale literaturiiromane - "Groapa" i "Saptamana nebuni1or" - nu ampublicat nimic fiindca autorul imi pare a fi un om

    48

    odios, care a vorbit i a scris cum nu se poate mainedrept si mai spurcat cu privire la niste buni prieteniai mei. Ad Iauda (cum s-ar fi cuvenit) ar fi fost totunacu a-mi trada prietenii.

    Cele doua romane sunt insa cu adevarat superbe! ~ftare rna necajesc ca 1ucru1acesta nu-l pot afirma cuglas cat mai puternic.Motivarea mea nu-i poate dozonoranta, dar totjalnica ramane: intr-atatea ne stapaneste spiritul degasca! A plecat, vai, vremea cand Boileau, afland camanuscrisul prezentat (neiscalit, se intelege) la unconcurs al Academiei, apartinand unui dusman al sau,a exclamat: poate sa fie ial tartoru1ui dracilor, meritapremiul si i-l vom da!

    Va sfatuiesc, iubite domnu1e Baciut, sa recititi"Groapa" si daca inca nu ati facut-o sa cititi"Saptamana nebunilor": e 0capodopera.

    N.Steinhardt

    49

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    27/80

    o scrisoare

    Rohia, 2 III 1987Iubite domnule Baciut,Cat priveste articolul .Jnteligenta lucida i sfanta

    nebunie", te rog sa-i ceri lamuriri lui Dan Culcer.Nu pot pentru nimic In lume intelege de ce textul a

    fost respins.Urmeaza dialogul.

    Cu cele mai bune simtaminte,N. Steinhardt

    50

    "Am cunoscut, aveam vreodouiizeci de ani, iubirea"

    (Nedatata. Pe plic, Targu-Lapus, 10 1111987)- Cum ati prioit uiitoarea du. profesiune? De ce

    Dreptul? Ati decis singur? Ce circurnstarue auinfluentat optiunea du. ?

    - De ce am ales Dreptul? Din greseala, desigur. Arfitrebuit sa urmez chimia sau sa rna consacru exclusivliterelor, cu specialitatea limbile clasice. A fost 0alegere lasa, din slabiciune cred idin conventionalism,din 'imitatie.

    Totui, 0 data cu pasul facut, nu mi-a parut rau. ~inici astazi nu-mi pare rau ca am studiat 0materie atatde legata de problemele cheie ale epocii noastre. Poatec a nu intelegeam cele ce se petree acum daca nustudiam Dreptul constitutional. Dreptul constitutionalill-a fermecat, acolo se afla dezlegarea tainei principale:a libertatii. Apoi dreptul constitutional m-a introdus Inlumea mare: a suveranilor, lorzilor, ministrilor,

    51

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    28/80

    parlamentarilor ... Impreuna cu Em. Neuman, de caream mai pomenit, planuisem a scrie 0 vasta istorie aparlamentarismului in Romania (1859-1930, datareintoarcerii in tara a nenorocitului aceluia de Carol alII-lea, care a fost 0 napasta i cumplita urgie pentrutara romaneasca). Studierea regimului parlamentarromanesc a insemnat 0 bucurie imensa pentru noi. Inparlamentul nostru, lntre 1859 i 1930, n-au figuratnumai congeneri de-ai lui Catavencu i Farfuridi, nu,departe de aa ceva, au stat i au vorbit oameni demana intai, Din nefericire, n-am dus lucrarea pana lacapat i n-a iesit nimic din stradania noastranecompleta, dedit 0 euforie vremelnica pentru Em. sipentru mine.

    Yorba ceea (valabila ipentru evrei): Romanului iiegreu pana se apnea, ca de lasat se lasa usor.

    Noi am avut si circumstante atenuante, numai caeu unul nu cred in circumstantele atenuante.

    - Credeti cii a influentat .spiritul justisiar", impri-mat de studiile unioersitare, uiitorul du. spirit critic? Ceinseamrui a fi justitiar in critica literariis (Va intrebpentru ca. iatd, un romancier, ale ciirui dotui romane lepretuiti, ii ingaduie nu numai sa fie justuiar, ci chiarjudecator ultim in a sa ,judecata de apoi a poetilor").- "Justitiar", eu care am publicat 0carte intitulata"Incertitudini literare"? Incertitudinile nu tradeaza un

    52

    spirit ,justitiar". ~i nu uitati c a specialitatea mea a fostDreptul constitutional, nu Dreptul penal.

    Cat despre "cele doua romane pe care le pretuiesc",repet lara a sovai: Eugen Barbu e 0 jigodie, Insa"Groapa" i "Sapt:lmana nebunilor" sunt douasplendide realizari i izbanzi ale genului epic inliteratura romans.- Ce au intalnit elanurile du., apetitul studios, insalile i in bibliotecile Facultiuii de drept?

    - A! De toate - i multe minuni! Autori de Dreptconstitutional ca Maurice Hauriou, Ihering, Bagehot.Carti care pun problema libertatii i a formei de statcare garanteaza eel mai bine realitatea. ~coala francezaa "doctrinarilor" din prima parte a secolului trecutcare a pus inca de pe atunci teribila problema: cum sepoate asigura mentinerea libertatii lntr-o democratie:COalaaceasta a dat opere splendide. Am scris despre"doctrinara" un articol in RFR in1937, cred, intitulat"Liberalism", de care sunt multumit, adica de faptul c aa putut aparea.

    Nu, nu-mi pare rau ca am studiat Dreptul.Avem in romaneste doua frumoase tratate de Drept

    constitutional: allui C. Disescu, allui Const. Stereo Unfoarte nobil moment in istoria Romaniei e aldezbaterilor Constituantei din 1914. Sa se stie:societatea romaneasca de pana la al doilea razboi

    53

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    29/80

    mondial- culta i civilizata - n-a fost de ici de colo sauun caraghioslae!- Fireste, facultatea o-a facut (rue ne alegem noi

    colegii de scoala, facultate, armata, inchisoare .. .) sa valdrgiti cercul de cunostirue, prieteni. Ce nume [ji cegesturi va raman din acei ani?

    - 0 multime de prieteni, 0 multimo de oameni detreaba, Un moment al vietii mele universitare l-amevocat in scris, cand am recenzat niste versuri de GreteTartler. (Dar nu mai tin minte unde, in "Familia"parca). Profesorul nostru de Drept roman, foarteseverul, distantul i recele C. Stoicescu, la sfarsitulanului doi, in ultima ora de curs, bruse, s-a pornit peconfidenta: confidento politico-judiciare, dar i insotitsde unele declaratii ca: eu sunt de fapt 0 firesentirnentala ... Eram eu totii uluiti. Ne-a vorbit despreinsemnatatoa Dreptului, despre respeetarea legilor, l-acriticat aspru pe Ministrul Argetoianu care tocmailuase Constitutia peste picior. Prin ferestrele desehisecare dadeau spre bulevard intra prirnavara, Sa fi fostapropierea vacantei, ori ziua aeeea calda iinmiresmata? Nu stiu. Dar ne simteam toti foarteemotionati, aproape cutremurati, Tea~an in r~dingotalui bleu marin i gulerul lui scrobit, Stoiceseu, vaditemotionat i el, ca niciodata in viata lui poate, peroradespre drept i libertate i respeetul legilor i eivismulpatrieienilor romani, Atunei eolega noastra M. B., sora

    54

    poetului suprarealist S33 Pana, a reactionat in modsurprinzator, in singuru.l mod einstit ered: a izbuenit inplans, un plans puternie care-i scutura parul blondlung pana peste umeri. Nu s-a intamplat nimie altceva,profesorul nu a pus niei 0 intrebare, de mirat nu s-amirat nimeni, M. a plans de istov, apoi S. si-a luatramas bun, vizibil stingherit i emotionat (nu m-ar fimirat s a izbucneasca i el in plans) i am plecat toti inprimavara, in prevacanta i intr-un soi de nebuneaseaferieire. Momentul s-a incadrat, i gandesc ca nunumai pentru mine, in ceea ce Jules Romains numeste"momentele inimitabile ale vietii".

    - De cand dateazii primele dv. preocupari literare?Cine v-au fost primii cititori? Ce obseruatii v-au fiicut?V-a fost, va este teamii de critical

    - Am povestit in "Revista de teorie i istorieliterara" c a am debutat (lasand la 0 parte revista"Vlastarul" a Liceului Spiru Haret, unde au debutat iMircea Eliade, C. Noica, AI. Paleologu i a colaborat iEugen Ionescu) in 1936 cu artieolul .Elementele opereilui Proust" in RFR, la recomandarea lui CamilPetrescu, primul meu eititor asadar. Camil Petrescu lainceput nu a fost deloc voitor sa-mi citeasca textul,prezentat de fratele meu, care ii era tovaras de ehefuri.Frate-miu totusi a reusit sa-l convinga s a citeascaartieolul. Dupa ce a eitit, Camil Petrescu nu numai c anu mi-a facut vreo observatie, dar m-a si publicat in

    55

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    30/80

    RFR i nu a incetat de a-mi manifesta multacordialitate. Sa fi facut-o din simpatie pentru fratelemeu?

    Teama de critica? Mie, unui batran puscarias iclient al Securitatii? Mie, vechi calugar? Glumiti,desigur!

    - Cum o-ati pregiitit debutul? De ce Antisthius?Cum a fost primit debutul? Ce ati hotiirti: in eeprioesteserisul do. dupii acest debut?- Volumul lui Antisthius a fost intampinat mai

    ales prin 'tacere. Prea intrasem, la 22 de ani, inliteratura "cu bastonul!"

    Antisthius e pseudonimul pe care l-am alesdintr-una din cartile mele preferate, Caracterele lui LaBruyere. Cautam un pseudonim i am gasit un pasajfoarte potrivit cu intentiile mele in "Caractere"atribuit "caracterului" denumit Antisthius. T i n mintecii lui Mircea Eliade i-a placut textul din La Bruyerepus cartii mele ca motto. ~i nu s-a suparat - om bun cea fost-de impertinentele mele cuvinte. .Aa erape-atunci: oamenii nu se suparau cu una cu doua.

    Hotarasem sa scriu cat mai multo Nu s-a putut.- Ali redebuta eu aceeasi earte? (Miirturisese, estesingura dintre cartile do. pe care nu am citit-o.) Credeticii acum se debuteazii mai usor I mai greu ca atunci?

    56

    - Nu! N'as debuta cu aceeasi carte, 0carte in caream fost nedrept i violent cu Eliade, Cioran, Noica.N'am avut dreptate. M'au iertat. Dar nu a reincepe!

    Atunci se debuta greu - ori destul de greu - dinpricina caracterului obtuz al mai tuturor editorilor.Dar astazi e mult mai greu, nu incape indoiala,Consiliul culturii i autocenzura sunt bariere careintrec vechile impedimente cumulte lungimi.

    - Prin ce se caracterizeaza oiata literara a acelorani? .Aaeum ati resimiit-o do., ca taniir autor.- Prin libertate, autenticitate, toleranta.Nu vreau sa idealizez, sa rna numar printre acei

    batrani care tot spun cii numai vremea tineretelor lormerita sa fie traita, Dar asta e adevarul: am trait intr-olume de buna calitate i cu adevarat viata literara secaracteriza prin cele trei substantive insirate mai susdemine.

    - Care erau idolii do. literari din aeei ani? Ali auutmaestrii Cat poate dura ucenicia la un maestru?

    - N-am avut maestru (maestri), nefiind scriitoradevarat, artist. Numai artistii au un maestru. Mer-geam adesea la cenaclul "Sburatorul". Idolii mei?Feluriti, dinspre toate azimuturile: Lovinescu, Mateiu1. Caragiale, Camil Petrescu, Parvan, Arghezi (ca poet,numai ca poet). Nu l-am socotit niciodata, ca atatiaaltii, peMihail Dragomirescu a fi un nerod!

    57

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    31/80

    Durata uceniciei: foarte variabila, cred, greu poatefi stabilit un soroc. De obicei nu prea lunga. Dar suntexceptii. ~titi ce spune Gide: ucenicul bun se cunoasteprin aceea ca ii paraseste maestrul - ori 1 1 ataca! Suntsi cazuri de ucenicie extra-literara: a unui scriitor"format" care adera la gandirea unui filosof, unuiideolog. Exemple: atasamente pentru lorga, unParvan, un Radulescu-Motru, un Nae lonescu. Eu unull-am apreciat pe Nae foarte multo Pe Vianu, Insa,Doamne iarta-ma, l-am respectat; dar nu mi-a fostdeloc simpatico

    - Mai pastrati manuscrise nepublicate din aceiani? Se poote desparti scriitorul de cartile sale? Demanuscrisele sale? Chiar daca acestea sunt mai putitiimplinitet (Suportul ultimei parti a irurebarii mele: euri copil nereusit mai putin sau mai mult iubit depariruii sai ?)

    - Adevaratii scriitori ii pastreaza manuscrisele caochii din cap. Exemplu categoric: lada de manuscrise alui Eminescu. N'a fost un sedentar, se tot muta, avea 0fire vagabonda, insa .Jada" (cufarul) i-a fost ca 0raclacu moaste sfmte! E i aceasta 0 dovada puternica aautenticitatii geniului sau, a puterii sale artistice. larTolstoi spunea: imi iubesc nevasta, dar mai abitir imiiubesc romanul. Trotchi, la Brest-Litovsk, in plinaelaborare a pacii separate, nu uita sa-si ceara cufarulcu manuscrisele si cartile lasat la Viena.

    58

    Eu unul-din prostie, neglijenta i lipsa deautenticitate scriitoriceasca - am pierdut 0multime demanuscrise, mai rues in 1944 in vremea bombar-damentelor. S'ar zice, prin urmare, ca nu din vina mea.Ba da, din vina, prea mare vina a mea. lm i pare mairues rau ca s-au pierdut cateva caiete eu note pentru unroman. Tema i actiunea s-ar mai fi putut reface, num s a expresiile i frazele notate, care singure erau inmasura a da romanului un caracter de autenticitate, devitalitate, Mi-au ramas, in parte, texte din studiulistoric "Post bellum" (Franta dupa 1870 i Germaniadupa 1918) i ,,Apararea i prezentarea omuluimodem" (scrisa in 1938).

    - Ali iubit? Ali fost iubit de - iatii, am retineri,sfiiciune, mi se pare cii e impudic sa pun 0 astfel deintrebare - 0femeie?

    ("Daca dragoste nu e, nimic nu e" - 0 spune cuatata gravitate si profunzime, ered, Marin Preda).

    - Cer voie sa tacoo marturisire, totusi, sa fae: am cunoscut, aveamvreo douazeci de ani, iubirea, am stiut i eu ceinseamna a ti se parea ca lumea e a ta, ca tu incepilumea, a pluti in euforie i in ferieire absoluta. A. G. ieu nu ne-am casatorit, Astazi, cand ni se intampla sane intalnim, ne privim eu atentie, acoperiti de prafulabraziv, de funingina i de noroiul anilor, ne privim i

    59

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    32/80

    cred ca amandurora ne pare foarte bine ca nu ne-amcasatorit,

    Ei, fericirea, cum zice Proust, e eel putin pentruunii oameni, 0eroare.

    P .s . - Imi cer iertare pentru mizerabila dactilo-grafiere.

    Un sfat (daca aveti copii): puneti-i, cu strasnicie, sainvete latineste igreceste.

    60

    o scrisoareBucuresti, 13 mai 1987

    Iubite domnule Baciut,Abia acum primesc scrisoarea d-tale din 23 aprilie,

    reexpediata de la Rohia, de unde lipsesc de mult,retinut de treburi si angarale in Bucuresti.

    Sincere multumiri pentru a nu rna fi dat uitarii ia-mi purta de grija.

    Sper sa pot ficatre sfarsitul lunii la Rohia. De acolovoi raspunde cu ajutorul Domnului, intrebarilor puse.

    De aici imi vine greu a raspunde, "prins" de mai susmentionatele treburi.

    Rau mi-a parut vazand c a dialogul nostru a fost atatde ciuntit! Dar nu 0 luam in tragic.

    Cu cele mai alese simtaminte i cele mai bune urari,N. Steinhardt

    61

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    33/80

    Scrisoare catre un tiiniir poet

    26 mai 1987Iubite Nicolae Baciut,In raspunsurile mele la ultimele intrebari ce mi-ati

    pus, am reluat ideea lui Maiorescu i formula luiPastorel Teodoreanu, afirmand ca scrisul e boierie.Poeziei indeosebi i se aplica de minune enuntul acesta.Dar ea nu este numai boierie ci i produsul unei muncineplictisite, negrabite, intense. E inspiratie, desigur,dar si indelungata truda, Am citit multe volume depoezie in ultimii zece ani. ~i am putut constata ca, inciuda bunavointei i prieteniei care au stat la bazalecturii mele, foarte multe nu-s catusi de putinvrednice a se numi poezie. Superficiale, conformiste,usuratece, false, scrise la repezeala, publicate lara a fiatent revazute i regandite, reprezinta 0 uriasa masade rebuturi.

    Se cere munca, rabdare, slefuire, e treaba serioasasi nu poate fi "expediata" in tempo de hopa-Mitica.

    62

    Aadar: atentie, nici 0 graba, nimeni nu-l obliga pe oms a publice 0 carte de versuri in fiecare an. Talentul,desigur, e prima conditie, Dar nu ajunge, trebuie"prelucral:.". Ca sa nu mai vorbim de sutele de "poeti"care dau la tipar toate fleacurile, schitele, copiile,ciornele, imitatiile nerusinate, lozincariile abiacamuflate ...Inainte de a ne aventura in consideratii subtile iinalte asupra poeziei - teoriei poietice - se cuvine a-iindruma pe toti cei ce scriu versuri sa fie seriosi, sa nusocoteasca drept Poezie orice sir de versuri (albe)aliniate la repezeala pe niste coli de hartie, Mai intai saexiste "materialul", apoi vom incepe teoretizarea.

    La cei din generatia '80 mi s-a parut a vedea talenti probitate. Apoi i har i haz; curaj i demnitateprofesionala - de aceea m-am bucurat. Am vazut i lad-ta: luarea lucrurilor in serios, inspiratie, grija pentruforma. Te rog cu toata prietenia, sa continui a dapoeziei atentia cuvenita, respectul necesar. Nu figrabit! ~i din intrebarile d-tale deduc: esti acasa indomeniul gandirii i artei. Nu te lasa prins in capcanade moda, zor, mediu, exemple, clisee (voluntare oriinvoluntare), fii mereu in stare de alerta, treaz, deveghel-si foarte indulgent cu elucubratiile ibatranesti- copilarestile spuse ale lui N. Steinhardt.

    63

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    34/80

    Doua scrisori

    Rohia, 12 iunie 1987Iubite domnule Baciut,Confirm, cu multumiri, prmurea scrisorii din 3

    iurue,Sunt de acord.Socotesc insa ca ar fi bine sa se mentioneze ca

    textul meu e scrisoare particulara, iar nu un text de lainceputul menit tiparului. (Pentru a se lamuri caracte-rul ei haotic, dezordonat, cu totul neliterar).

    (Veti proceda cum yeti gandi ca este mai oportun.)Constat insa, - cu mirare ifoarte ingrijorat - ca nu

    pomeniti nimic despre un plic albastru, recomandat,trim is (cu confirmare de primire) cu 0 zi inainte descrisoare. Plicul cuprinde: a) raspunsurile mele laultimele intrebari puse in cadrul dialogului nostru, b)un articol intitulat "Gheorghe Iancovici intre Gide siMalraux".

    Nu ai primit plicul?

    64

    S-a ratacit?Te rog mult sa binevoiesti a-mi raspunde cat mai

    repede. Ori textul meu despre Gh. I.nu a placut?La nevoie pot trimite copii de la raspunsuri i

    articol - numai de nu s-ar pierde iacestea?!Inca 0 data te rog sa-rni raspunzi. Se pierd oare i

    d..?

    plicurile recomandate cu confirmare e prmure: .Sunt foarte magulit (i infricosat) de perspectrvapublicarii scrisorii mele.

    Cu celemai bune simtaminte,N. Steinhardt

    Nota autorului: E yorba de scrisoarea precedents,publicata in "Tribuna", sub titlul "Scrisoare catre untfmiir poet".(Scrisoare nedatatii - plicul primit, dupa

    reexpediere, la 28 iulie 1987)Iubite domnule Baciut,Re-expediez.Dea Domnul sa-ti parvina acest plic.Sunt de acord cu propunerea referitoare la

    "Echinox".

    65

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    35/80

    (Unde mai am cateva texte nepublicate - rog a i Ieaminti lui Aurel Codoban: 1)O. Paler, 2) Fidelitatea, 3)(eventual): Nae lonescu.

    Intrebarile nu Ie mai batusem Ia masina, asa incatraman pierdute. Imi pare rau. Va fi nevoie sa Iereconstitui.

    Sper sa se poata implini toate, si Ia "Vatra" i Ia"Echinox".

    Calatorie placuta, drum bun!Din Bucuresti vi se va expedia un volum al meu.

    (Am lasat 0lista laplecare iniste cartonase dedicatii.)Cu celemai bune salutari,

    N. Steinhardt(Nota mea, N. B. "Cartea Escale in timp ispatiu",

    Editura Cartea Rornaneasca, 1987, mi-a fost trimisa cuun cartonas pe care era scrisa si dedicatia "DomnuluiNicolae Baciut, cu multa, sincera i calda afectiune,N. Steinhardt, iunie 1987).

    66

    .Sunt un admirator (entuziast) alromanelor Groapa siSaptiimdna nebunilor"

    (Nedatata - data postei 28 iulie 1987)- Ce inseamrui 0 zi, 0 zi obisnuiui din existenta du.

    deacum?- Inseamna 0 lupta cu trupul i cu mintea. Trupul,

    din ce in ce mai acaparator, mai neobrazat, se tanguie,se cere ingrijit, rasfatat, Trebuie sa-l disciplinez, sa-ltin in frau, sa-i dau peste nas (ingrijindu-I totusi, c a etare nevolnic.) Mintea, brusc inzestrata cu 0memoriefenomenala, irni aminteste absolut toate relele,prostiile, meschinariile, pacatele ce am savarsit, Irnidescopera in fie ce zi altele. Nu-i rau (Ps. 50: larpacatul rneu inaintea mea este pururea.), dar nu secuvine nici sa rna deznadajduiesc, sa ajung a rna uri idispretui din cale afara. Trebuie, totusi, sa citesc, sarna veselesc, sa nu rna dau batut, sa rna port astfel

    67

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    36/80

    incat sa nu se observe de catre ceilalti ca am necazuritrupesti ori angoase mintale, sa infrunt neantul luiHeidegger i al lui Jaspers, sa opun gaurii negre dincentrul Caii lactee credinta mea crestina a vesnicieiduhului, sa-rni tot repet ca nu-s numai materie ci sispirit i c a deci nu-mi pasa de gaurile negre.

    - "Apararea i prezentarea omului modern". De cetrebuia prezentat omul modern? De ce trebuia aparat?Sa revenim .La zi". De ce trebuie aparat omul modern?

    - Prin 1937-1938, convingerile mele conservatoareau cunoscut 0cotitura. Le-arn nuantat, am trecut de lapaseism i retro la 0 conceptie in care .modernul"poate fimodelat in categoriile conceptiei conservatoare.Am conceput un partid al "moderatilor violenti" i alconservatorilor in trench-coat. Drept care i necesi-tatea de a rna redefini ia-l reaseza pe omul modem incadrul valorilor traditionale. A fost 0 perioada deexaltare ieuforie. Sunt iacum un liberal-conservator"modem".

    - Sa extrapoliim: de ce trebuie apiirat scriitorulcontemporan? Climatulliterar?

    - Scriitorii (simtitorii, ganditorii, neteluricii)trebuie mereu aparati, desi nu sunt deloc fiinte slabe.Trebuie insa aparati impotriva asalturilor conformis-mului, birocratiei, entropiei. Mai ales in epociletotalitariste.

    68

    - Yicua literarii este, din piicate, asa cum 0 stim.Grupuri si grupulete, canitati i orgolii nemasurate.Aceasta iritr-o extrema a ei. Ce mi se pare mie maialarmant, privind de la departare si in afara,Jocurilor" uiata literara, e cii renuruii la crediruaadesea i cei de burui credirua. Cti se sustin. cauzenumai pentru cii .Lnamicul" literar contestii pe cinevadintre cei apropiaii. Mi se pare imoral - am exemple lainderruirui - sa aplici superlative unui poet i pentru cao alta .istanui" critica, ostila tie, l-a contestat vehement.

    Acesta e doar un biet exemplu dintre cele caredeformeaza adeuarul oietii literare, al literaturii. Caredefinesc latura anormalitaiii climatului literar. Carecredeti cii sunt, in principal, factorii care alimenteaeaanormalitatea unui climat literar?

    - Parca am mai vorbit despre problema aceasta, aclicilor literare. Ne otraveste pe toti, Sa repet: V-amspus ca sunt un admirator (entuziast) al romanelor"Groapa" i "Saptamana nebunilor". Nu 0 pot spunepublic, nu pot incerca sa scriu despre ele, din pricina ca~ fi numaidecat considerat ca am trecut de parteacliciilui Eugen Barbu. lata 0pilda a spiritului de gasca.Anormalitatea (spurcarea) climatului literar sedatoreaza in special spurcarii climatului general: e ca 0rnolima care patrunde pretutindeni. Mediul lit.erar nueste etans. Vai noua.

    69

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    37/80

    - Iatii, ineuitabil, reuin la "Judecata de apot apoetilor". intr-o reoista de mare tiraj, cum e"Saptanu1na", cu audierua largii la semidocti, profani,ignoranii, amatori de "scandaluri ", sunt terfelite ualoriale literaturii noastre contemporane. Se difuzeaeii intiraje de masii false ierarhii, se mistifica ualori etc. $icu toote acestea nu se ia act cu curaj impotriua acesteiimposturi critice. Esadeixirat, i tacerea e 0 replica. Nuinsa cea mai fericiui, credo Poote door cea mai potriuitiila un moment dat. Cum uedeti duo justificareaatitudinii fa/a de mistificarile, batjocorirea ualorilorliterare in general?

    - Nu exista justificare, numai explicatii: lasitate,resemnare, sila, oboseala, simtul inutilitatii, abjectiageneralizata, scarba - un amestec de oboseala scarbitaide resemnare metafizica,

    Dar intervine i intelepciunea: "Saptamana" aremana libera, un soi de salvus conductus din parteaunor foruri foarte inalte. Ii poate permite orice, areacces la dosarele cele mai tainuite. Nu-i nimic de facut.Iar romanului nu-i place (pe drept cuvant) sa lupte cumorile lui Don Quijote.

    - Cu debutul du., spuneati, ati intrat .cu. bastonul"in literaturii. Si, totusi, cei contestati, nu s-au supdrat.$i cei coniestaii erau, in 1934, Eliade, Ctoran, Noica ...Ce credeti cii poate asigura destinderea unui climatliterar?

    70

    literar? Numai i numai cumsecadenia, libertatea sinormalitatea climatului general. (Asa-i si cu problemalibertatii i a egalitatii: nu pot fi realizate prin legi oriinstitutii juridice: ii au izvorul i garantia inmoralitatea i cumsecadenia si cumintenia societatii.)In 1934, tara noastra era 0tara de civilizatie si cultura,purtarea celor parodiati de mine, nu a fost de mirare,se conforma spiritului de libera exprimare a opiniilor,spiritului de ingaduinta, de libertate, de omenie,politete, toleranta a societatii de atunci (care, ca oricecolectivitate civilizata, tolera igluma).

    - Ce inrtiuriri poote auea teroarea in literaturii, inprimul rtind asupra ualorilor in formare?

    - 0 inraurire totala, Teroarea, ca i putereaabsoluta, ca i tortura, cucereste totul, sterilizeaza,paralizeaza totul. Acesta-i secretul. II intuise sibatranul, inca din secolul al XIX-lea, l-a sesizat perfectiimplacabil si discipolul sau de mai tarziu. Teroarea ecancerigena i invincibila. Potopeste literatura, 0desfiinteaza. Eventual mai tolereaza - catva timp -simplele exercitii textualiste, ca neprimejdioase, ca penists fandacsii, apoi le va nimici i pe ele. 0 oarecare"cantare" proleteultista le va manca i pe ele. Pot ficazuri izolate de rezistenta, spirite de tip "catacomba",dar literatura ca atare intra si ea sub incidenta terorii.

    71

    - Ce inseamrui, de fapt, pentru do. .Libertate, interdiscip1inar am simtit 0 bucurie lara pereche, s-a

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    38/80

    autenticitate, tolerania'Y- Astea nu se definesc..Se simt. Oricine - i omul

    cel mai simplu, mai necitit, mai comun - stie candexista libertatea i cand nu-i decat 0 formula. Defi-nitiile sunt cu totul inutile, ba uneori i caraghioase,pedante. Autenticitatea inseamna sinceritate i curaj,nefatarnicie, nesimulacru, nemecanicitate, nerepetitie,neconformare la norme. Surpriza. Adevarul, realitatea,scrisul sincer sunt asezate toate sub semnul surprizei.

    Si autenticitatea nu se defineste, i ea se simte. Ori-care cititor catusi de putin avizat ii da imediat seamadaca scriitorul scrie (constient ori inconstient) dupasablon, indicatii, moda s.a.rn.d. ori de la sine, daca joacaun rol sau "se da in vileag", se marturiseste, se da lararusine pe fata, Pentru toleranta, v. mai sus la nr. 6.

    - Sunteti foarte detasat (dar si atasat) de fenome-nul poetic optzecist. Aii fost contemporan cu aproapetoate experieruele literare fundamentale ale acestuisecol. Prin ce s-ar detasa miscarea optzecisui, sustinutai contestaui in acelasi timp? Care sunt sansele acesteiexperientel

    - Fenomenul poetic optzecist cred ca e 0 incercare,o tilnire spre libertate. Minunata, I-am apreciat foartemult pe "cei cinci". A fost, din senin, un suflu decuratire si vitejie. La Dej, in 1982, la seminaru1

    72

    vorbit liber, m-am crezut in anii '30.Generatia '80 a fost 0 speranta, Cartarescu i

    Mircea Dinescu am impresia c a se retrag in jocuri detrapez, iar textualismul face ravagii. Oamenii serostuiesc, se aseaza, Poezia ramane insa un taramprivilegiat. Nu-l parasi, dragul meu. Fereste-te de"idei", goleste-ti mintea de idei, de tot ce cunostidespre ce se intampla in "practica", i cauta-ti - egoist,tenace, nesimtit - bucuria intr-o poezie nascuta pringeneratie spontana, cazuta - cum spun francezii - avecla derniere pluie.

    - Ce credeti ca ar trebui sa-l defineasca in primulrand, pe scriitorul tanliT?

    - Pili (vorba lui Lovinescu), tineretea, Adica posibi-litatea de a intocmi cocktai1uri din ingrediente foartefelurite: cinism, nepasare, curaj, mila, scarba deputregai, minciuna, mumii i lozinci; apoi multainteligenta, cultura, finete, gratie ... Vezi textul meu ,,0definitie a culturii" in revista "Tribuna". Un scriitor eun complex foarte complicat de insusiri diverse, contra-dictorii, multe inefabile. Asezate, probabil, helicoidal, cai cocul genetic. Retetele nu tin, nici definitiile, niciprogramele, icu atat mai putin sfaturile.Oricum, inteligenta (rnulta) , luciditate, dispretpentru facilitati. Si retinere, Se scrie astazi prea mult, eo manie, 0molima, 0 incontinenta. Poporul roman e un

    73

    popor foarte talentat, au aparut lucruri bune,

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    39/80

    remarcabile, dar i multa apa de ploaie. Toata lumeascrie, i tot timpul. Nu-i bine. Se cere strunire ,reflectie, negraba. Ehei, scrisul e boierie mare i har.Nu-i treaba de ici colo. Repet (vorba e a lui Pastorel, delaMaiorescu citire) scrisul e boierie.

    *Dragul meu, convorbirea noastra a aparut, rna

    bucur i iti multumesc, insa tare ciopartita, Crezi c aalaturatul text poate fi publicat? M-a bucura. Dacanu-i cu putinta, indrazriesc sa te rog sa mi-l restitui, laRohia, unde plec peste cateva zile, eu ajutorul luiDumnezeu. Arn zabovit cam mult la Bucuresti, cutreburi i angarale. Sper sa fie, in sfarsit, trimisa inIibrarii i mult ehinuita, micsorata i napastuita meacarte intitulata "Escale in timp i spatiu". Iti voitrimite, fireste, un exemplar - nu stiu precis cand. Terog sa dai crezare sinceritatii sentimentelor mele dealeasa afectiune.

    7 4

    .Dmul fara libertate e un omnenorocit, 0[antoma de om,

    o caricaturii."

    (Nedatat. Pe plic: Targu-Lapu, 10 VIII 1987)_ Memoriile sunt literaturii, pot "face" literaturii?_ Da, desigur! Exemple ilustre, hotaratoare: "Me-

    moriile de dincolo de mormant" ale lui Chateaubriand,"Memoriile" ducelui de Saint-Simon, ale cardinaluluide Retz, "Amintirile din casa mortilor" ale luiDostoievski, "Jurnalul fratilor Goncourt", al lui JulienGreen, al lui Arniel, al lui Pepys, .Anti-memoriile" luiMalraux etc._ Yorbeati intr-un dialog anterior despre .Lipsa deinformatii". Cum vii informatit Catii corectitudine potinsuma sursele din afarii?_ Lipsa de informatii a constituit dupa 1947 0mare suferinta pentru oamenii iubitori de cultura ipentru literati. Au fost practic intarcati de informatii.

    7 5

    S-au putut mentine la curent eu produsele culturii - Care erau perspectivele do. imediate, la absolvire?

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    40/80

    universale numai privilegiatii. Ceilalti au orbecait inbezna. Privilegiatii s-au bueurat de un avans imens in1~64 cand situatia s-a mai imbunatatit i liberalizat -ei erau la eurent eu eeea ee toti ceilalti ignorau.

    - Cum scrietit .Hotarasem sa scriu mai mult" -spuneaii. Este scrisul 0 caznii, 0placerel ..

    - Serisul: placere, mare placere, dar i cazna . Asaered ca e pentru toti eei ee indraznesc sa puna mana pecondei (put pen on paper, zie englezii). Dar observ canu am raspuns complet intrebarii preeedente. Sa 0 facacum.

    E nevoie de 0 totala libertate de acces la eulturaplanetara, Intelectualul roman este dornie de 0 aseme-nea cunoastere universala, Vezi Eminescu, Odobescu,Hasdeu, Heliade Radulescu, Mircea Eliade, Iorga,Parvan, Lovinescu etc. Spiritul romanesc e univer-salist.

    Eu unul rna informez pe cat pot, cum pot, partial,ca vai de lume, din ce-mi pica i cand imi pica. Radi~ul,desigur e un izvor pretios, dar cu toane (eel putinpentru aparatul de care dispun) i care se cade a fifolosit cu prudenta i atentie, cu spirit critic idiscernamant, calitati (precautii) esentiale ale oricaruicercetator al istoriei sau oricarui cercetator stiintific.Se aplica i aici, integral, masurile de paza ale istorieicritice.

    76

    - Mari, bune. Ma puteam duce la Oxford ori laFreiburg im Breisgau. Nu m-am dus. Din lene? Dinprostie? Din frica? Din comoditate? Din predestinare?

    Oricum, nu m-am dus. (Am mers mai tarziu laParis i la Londra.) Altceva ar fi fost Oxfordul sauFreiburgul. Acum imi pare rau? Da i nu. Mai ales nu.Am avut alta sortire. lmi insusesc ursita.

    - Interesul pentru istorie nu era unul inuunplaior."Post bellum" e 0 dovadii. De ce nu ali publicat acelstudiu? Cum resirnteaii atunci convulsiile istoriei? Daracum?

    - "Post bellum" nu din vina mea nu a aparut.Faimoasele "imprejurari" m-au doborat, Ori fost-a totlenea i i-am cedat? Convulsiile istoriei, i atunci iacum, le-am rabdat i le rabd greu. Particip la ele cuinfrigurare, sufar, rna zdruncina, rna irita, rna imbol-navesc. Acum, intr-o oarecare masura, m-am linistit siresemnat, dar prostia si lasitatea tot rna scot dinpepeni i tatani.

    - Ce publicatii agreatil La care va place sacolaboraii? Cu cine colaborati eel mai bine, mai {ructos,mai corect? De ce?

    - A! La mai toate. Bine m-am inteles oarecarevreme cu Ioanichie Olteanu la Viata Romaneasca"" , 'p a n a ce ,au patruns si-n sinea lui panica si fricaneroada. Imi place a colabora la revistele studentesti,

    77

    ca "Opinia studenteasca" ori "Echinox", mai libere ca litera tipiiritii; propriul nume? Cine mai intra in

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    41/80

    cred, mai curate, mai putin stapanite de temeri iconsideratii de oportunitate. Dar i colaborarea mea la"Opinia" intampina, acurn, bruse, greutati, La "Vatra"greu am acces .

    .A- In dialogul nostru apelati ades la initiale. Cesemnificafie are discretia pentru un scriitor? Cat iislujeste acest atribut la conturarea universului opereisale?

    - Tema se afla tratata in bucata "Werther" a luiAndre Maurois i in "Lotte im Weimar" a lui ThomasMann. Se poate vedea cii in cazul Goethe - Lott Buff -Albert Kaestner, Goethe a dat prea putin dovada dediscretie - i i-a prins bine! Folosirea initialelor nu-ifericita. Cititorul retine nespus rnai usor numeleproprii decat simplele initials. Toti marii romancieri auimpus, au introdus in viata nume proprii nu initiale,Othello sau Alcest sau Sarmanul Dionis sau JeanValjan spun mult mai mult decat 0.,A., S. D., J.V.

    Dar regula cunoaste exceptii. Totul se rezolva de lacaz la caz. Prineipiul ramane: in romane mai bune-snumele decat initialele.,

    preocupiirile duo atunci, aliituri de Proust?- Ce-am simtit cand mi-am vazut numele tiparit in

    RFR? ("Revista Fundatiilor Regale" - n.m, N. B.) 0imensa bucurie - asta-i adevarul. ~i acum incerc 0emotie ori de cate ori imi veldnumele tiparit. Banuiescca se petreee un fenomen de natura psihanalitica: nevedem oglinditi, proiectati in afara noastra; numelenostru nu-i un soi de holograma?

    Autorii vremii: Gide, Sinclair Lewis, CamilPetrescu, Mircea Streinu, Valery, Papini, Galsworthy,Roger Martin du Gard, Leon Daudet, Roth, Kafka etc.Plus toti clasicii i autorii mai veehi cu operele carorade-a valma - rna obisnuise profesoara mea dintai,doamna de Bransky, pe care cred ca am mai pornenit-oin acest dialog.- in ce termeni concepeti dv. libertatea? Ce pooteface omul cu libertatea?

    - La intrebarea aceasta, a doua, rna grabesc s a .raspund folosind cuvintele celebre ale lui Sierjes desprestarea a treia: ce este? Nimic. Ce trebuie sa fie? Totul.Aa i libertatea: ce poate face omul ell ea? Totu!' Farade ea? Nimic, ori nurnai pocitanii i prunci rnorti.

    - Ce poate face libertatea din el? ("Omul devinesingur de-abia atunci cand e liber" - citeam undeva.)- Omul fara libertate e un nenorocit, 0 fantoma de

    om, 0caricatura si un locuitor al iadului.

    (Mi s-a defectat rnasina de scris. Tree deci, bucurosde altfel, Ia toc.)A- Inteleg eli debutul in 1936, cu .Edementele opereilui Proust", s-a {lieut cu propriul nume. Ce vii spunea,

    78 7 9

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    42/80

    Cu libertatea omul poate face multe lucruri bune.Dar poate i sa 0 exaspereze, sa 0 prefaca in absurd iin toxina. Libertatea, in societate, nu insemna dreptulde a face orice. In societate exista libertati concomi-tente, deci iposibilitatea unor abuzuri dedrept.

    Libertatea, ca orice insusire, ca orice entitate, arenevoie de moderatiune si dreapta socoteala. Nu-itotuna cu anarhia. Buna, minunata, indispensabila elibertatea. Rea iaducatoare de rele este libertatea larade masura, innebunita, incaputa pe mana nerozilor.Atunci e premergatoare de haos, dezordine, prostie -si-n cele din urma (lara doar i poate), de tiranie.(v. E. Kastner in importanta lui carte, Fabian). Asta inviata sociala i politica. In literatura, fireste, nu poateexista (ca iin toata arta) dedit libertatea absoluta, Siacolo poate duce la malformatii, la monstruozitati,neghiobii - dar acestea toate nu pot infrange principiullibertatii totale. (Ramanand, fireste, adevarat caadevaratul artist e intotdeauna un creator, adica unstiutor de dreapta masura, de bun simt, de echilibru).

    N. SteinhardtP.S. Mai continuam a dialoga?

    80

    .Nu-i compromisul un soi de pactcu diavolul, iscalit cu siinge?"

    (Nedatat - data posteu TarguLap~,25 VIII 1987)

    - Gide era protestant. A contestat apoi protesta-nismul i era pe punctul de a se converti la catolicism,ca apoi sa adere la .comunism", asa cum "i/ iruelege(iruelegerea, fireste - n.m.) el". lata 0continua nevoie dea giisi cea mai adecuatii i adeoiiratii cale a miintuirii.

    - Gide (pe care nu sovai a rocunoaste ca nu-liubesc) a fost, din fire, un protestant. Nu soar fipututincadra in catolicism.

    !lsa cum il inteleg eu" - formula aceasta folosita de".l~ ,multi aderenti la comunism e 0 nerozie. Nu poti adera, , 'la 0 doctrina asa cum 0 vezi tu, ci asa cum este ea.Foarte multi dintre cei care au fost deceptionati,dezamagiti de comunism ("eu nu mi l-am inchipuitasa", "nu asa l-am vrut eu"), nu-s decat neghiobi careau aderat la ce nu cunosteau ori nu s-au straduit sa

    81

    cunoasca. Numerosi evrei romani au dat dovada de 0 obligatorii i sens unic. Duhul, ca ivantul, sufla unde

  • 5/17/2018 Nicolae Steinhardt Intre-Lumi

    43/80

    astfel de graba, neseriozitate i lipsa de inforrnatie. Dece nu au citit mai intai textele fundamentale? De ce nuau luat aminte la realitatile din tara unde comunismulfusese infaptuit? De ce au aderat la 0 fantasma care nuera decat produsul inchipuirii lor, decat wishfullthinking, cum spun englezii?

    (Gide, inteligent, s-a lecuit in cele din urma i -cinstit - a declarat-o.)

    Eu am fost atras (cucerit) de crestinism inca dintinerete, din copilarie. Atractia a evoluat crescendo.Cred, totusi, ca lara experienta inchisorii nu a fi facutpasul decisiv - ori mult mai tarziu. lata de ce eu iimultumesc lui Dumnezeu si-i sunt atat de recunos-cater lui Dinu Noica.

    La mine au lucrat nu "optiunile ratiunii", cifascinosum itremendum.- Ali eitat adesea euvintele lui Dostoievski:

    "Suferinta e ealea eea mai sigurii catre cunoastere".Puneti-le, va rog, in relatie eu altele ale lui Goethe:.Numai suferinta e creatoare".

    - Dostoievski si Goethe spun acelasi lucru.Intr-o nota din ,,viata Romaneasca" am citat 0

    spusa importanta a lui Camus, inspirata de Wilde: iprin fericire sepoate ajunge la Hristos (ori la creatie orila cunoastere). In domeniul acesta haric nu exista cai

    82

    cum icand vrea.- "Se cere truisurii i ateruie: blandetea usor poate

    aluneca spre lasitate iar istetimea spre smecherie", Aliavut de-a face in existerua dv. eu lasi i smecheriodioi?

    - Ce stranie intrebare'