nicolae matcas biobibliografie

127
Biblioteca Publică Crihana Veche Chişinău, 2010

Upload: ngokhuong

Post on 07-Feb-2017

235 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Nicolae Matcas Biobibliografie

Biblioteca Publică Crihana Veche

Chişinău, 2010

Page 2: Nicolae Matcas Biobibliografie

CZU 016: [80/81+929]N 60

Autor - alcătuitor: Maria Cudlenco

Redactare bibliografică şi tehnoredactare:Aliona Tostogan

Procesare computerizată: Nicolae Cudlenco, Artiom Dragan

Lector : Vlad Pohilă

Machetare : Doina Pastuh

Coperta : Daniel Pastuh

Traducere în engleză: Felicia Ghimpu

DESCRIEREA CIP a CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢIINicolae Mătcaş: biobibliografie / aut.-alcăt.: Maria Cudlenco; red. Bibliiogr.: Aliona Tostogan; trad. În engl.: Felicia Ghimpu; Bibl. Publică Crihana Veche. – Ch.: S. n., 2010 (Tipogr. „Foxtrot” SRL). – 128 p. 50 ex. ISBN 978-9975-4093-2-2.

016: [80/81+929]N 60

Page 3: Nicolae Matcas Biobibliografie

Filolog, poet, publicist, profesor universitar, om politic

Nicolae Mătcaş

Page 4: Nicolae Matcas Biobibliografie
Page 5: Nicolae Matcas Biobibliografie

5

CUPRINS

Către cititor ....................................................................................7To the reader ................................................................................9

În loc de prefaţă ........................................................................11

Studii introductive

Nicolae MĂTCAŞ, filolog, poet, publicist, prof. univ., om politic ..........................19Tudor Opriş. Un sonetist deplin .............................................................. 25

Crihănenii despre celebrul lor consăteanRodica Cucereanu. Vă mai aşteaptă cu drag ..............................27Elena Zgârcibabă-Bogdan. Un buchet de trandafiri albi ............29Maria Cudlenco. Nasc şi la Crihana oameni ..............................32Pavel Lazăr. Nu regret că i-am urmat sfatul ..............................35Alexandra Bunghez. Suflet bogat şi luminos ..............................37Constantin Popa. Colegi de învăţătură „La curte-n deal ...........40Zina Chiosa. Memoria unor ani şi oameni frumoşi ...................42

tabel cronologic ...............................................................45

opera

NICOLAE MĂTCAŞ – PROFESOR UNIVERSITAR, LINGVIST ................................................................................. 50Studii, articole, cursuri universitare, manuale, programe, redactări, alte lucrări didactice. Ediţii aparte ..............................50În culegeri şi ediţii periodice ....................................................... 57Recenzii, prezentări de carţi de Nicolae Mătcaş ..........................69

NICOLAE MĂTCAŞ – PUBLICIST, OM POLITIC, DEMNITAR ................................................................................73File din marea bătălie pentru limbă .............................................74

Page 6: Nicolae Matcas Biobibliografie

6

În culegeri şi ediţii periodice ........................................................75Interviuri, dialoguri, discursuri, polemici, mese rotunde, eseuri, meditaţii ..........................................................................83

NICOLAE MĂTCAŞ – POET................................................. 90Versuri publicate în volume aparte şi în antologii..................... 90Versuri în publicaţii periodice..................................................... 92

referinţe

NICOLAE MĂTCAŞ despre personalităţi notorii .....................95Referinţe la personalitatea ş activitatea lui Nicolae Mătcaş ..................................................................... 98

aprecieri...............................................................................103

indexuri auxiliare

Index de nume ........................................................................... 108Index de versuri din culegeri şi ediţii periodice .................... 114Index de publicatii periodice ..................................................... 118

Poze ........................................................................................... 121

Page 7: Nicolae Matcas Biobibliografie

7

Către cititor

Prezenta biobibliografie, aproape integrală, este dedicată aniversării a 70-a a lui Nicolae Mătcaş, profesor universitar, filolog, publicist, om de stat, poet, personalitate marcantă în lumea universitară şi ştiinţifică şi în viaţa social-politică şi culturală din Republica Moldova. Lucrarea reflectă activitatea sa ca pedagog, cercetător, lingvist, publicist, redactor, poet, traducător, om de stat, militant înflăcărat pentru renaşterea naţională a românilor basarabeni.

Materialul informativ a fost selectat din publicaţiile bibliografice Cărţile Moldovei Sovietice (1960-1985), Cronica presei (1960-1998), Bibliografia Naţională a Moldovei (1999-2008), Calendar Naţional (1990, 2000, 2005). Au fost consultate şi studiate diferite biobibliografii ale personalităţilor, elaborate de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” şi Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu” din Chişinău.

Lucrarea începe cu: Studii introductive, Crihănenii despre celebrul lor consătean, Tabel cronologic, urmate de patru capitole.

Capitolul Nicolae Mătcaş – profesor universitar, lingvist include manuale, materiale didactice în ediţii aparte, lucrări lingvistice, filologice de cultivarea limbii, articole, indicaţii metodice şi lecţii de învăţare a limbii, cărţi redactate, recenzii, eseuri în culegeri şi în ediţii periodice.

Capitolul Nicolae Mătcaş – publicist, om politic, demnitar conţine materiale de sociolingvistică, publicistică, interviuri şi dialoguri, polemici, file din marea bătalie pentru limba de stat şi revenirea la alfabetul latin, articole publicate în presa timpului, iar ulterior, în revista “Limba Română”, alte publicaţii periodice de cultură şi de specialitate.

Capitolul Nicolae Mătcaş - poet prezintă versuri ale autorului, publicate în antologii, cărţi aparte şi în periodice.Capitolul Referinţe cuprinde materiale despre personalităţi notorii, semnate de N.Mătcaş, la fel, referinţe şi aprecieri despre personalitatea şi activitatea lui Nicolae Mătcaş.

Page 8: Nicolae Matcas Biobibliografie

8

Pentru a facilita utilizarea biobibliografiei au fost elaborate Indexuri auxiliare: Index de nume, Index de versuri din culegeri şi ediţii periodice, Index de publicaţii periodice.

Criteriul de aranjare a materialului este direct cronologic, iar în cadrul anului descrierile sunt sistematizate în ordine alfabetică. În capitole se dau mai întâi sursele în limba română; acestea sunt urmate de cele în limba rusă. Unele descrieri bibliografice sunt însoţite de recenzii. Lucrările apărute în limba română, cu caractere chirilice (până la 1989), au fost transcrise cu caractere latine.

Descrierea bibliografică a cărţilor şi cea analitică este realizată în conformitate cu: STAS-ul 7.1.2003 “Descrierea bibliografică a documentelor”, STAS-ul 8256-82 “Prescurtările cuvintelor şi ale expresiilor tipice româneşti şi străine din referinţele bibliografice”.

Limitele cronologice ale biobibliografiei au cuprins anii 1961-2010. Selectarea materialului s-a încheiat în luna aprilie 2010.

Biobibliografia este destinată cercetătorilor, profesorilor, bibliotecarilor, studenţilor, elevilor şi tuturor celor interesaţi să cunoască în amănunt activitatea ştiinţifică, didactică, socială şi literară a lui Nicolae Mătcaş.

Maria Cudlenco

Page 9: Nicolae Matcas Biobibliografie

9

To the reader

This bio-bibliography, almost integral, is dedicated to the 70th anniversary of Nicolae Matcas, university professor, philologist, government man, poet, person of mark in academic and scientifical world and in social-political and cultural activity from Republic of Moldova. The paper reflects his activity as teacher, researcher, linguist, publicist, reader, poet, translator, state man and as a passionate militant for the national renaissance of the Romanian’ Bessarabians.

The informative material was chosen from the bibliographical publications Cartile Moldovei Sovietice (1960-2008), Cronica presei (1960-1998), Bibliografia Nationala a Moldovei (1999-2008), Calendar National (1990, 2000, 2005). They were consulted and studied with several bibliographies of the mark personalities, elaborated by the National Library of the Republic of Moldova, National Library for children “Ion Creanga” and Municipal Library “B.P. Hasdeu” from Chisinau.

The paper begins with: Introductive Studies, Chronologic Table, followed by five chapters.

The Chapter Nicolae Matcas – university professor, linguist comprises manuals, educational materials in special editions, linguistical and philosophical works of language improvement, articles, methodical indications and lessons of learning of the language, composed books, reviewings and essays in collections and in periodical editions.

The Chapter Nicolae Matcas – publicist, government man contains socio-linguist cal and publicist materials, interviews and dialogs, polemics, pages from the big battle for state language and coming back to the Latin alphabet, articles published in press, and recently in magazine “Limba Romana”, and other seasonal and cultural or specialty publications. This chapter contains and author’s references of the notorious personalities.

The chapter Nicolae Matcas – poet presents author’s verses, published in anthologies, in special books and in periodics.

Page 10: Nicolae Matcas Biobibliografie

10

The Chapter References comprises bibliographical descriptions about the personality and activity of Nicolae Matcas, same as critical appreciations.

In order to facilitate bibliography’s utilization were elaborated Auxiliary Indexes: Index of verses from compositions and periodical editions, name Indexes and Indexes of periodic publications.

The criterion of arrangement of the material is directly chronologic, and during the year the descriptions are arranged in alphabetical order. In chapters the sources are given first sources in Romanian language, followed by those in Russian. Some bibliographical descriptions are accompanied by reviewings. The works appeared in Romanian language, with Cyrillic characters (till 1989), were transposed with Latin characters.

Bibliographical description of the books and the analytical one is realized according to the STAS 7.1. 2003 “Bibliographical description of the documents”, the STAS 8256+82 “The shortenings of the words and of the typical Romanian and foreign expressions from bibliographical references”.

The chronologic limits of the bibliography comprised the years 1961-2010. The material selection ended in March 2010.

The bibliography is allocated to the researchers, professors, librarians, students, pupils and to everyone is interested to know in detail the scientifical, educational, social and literary activity of Nicolae Matcas.

Maria Cudlenco(Traducere de Ghimpu Felicia)

Page 11: Nicolae Matcas Biobibliografie

11

Ocrotirea limbii materne şi înmlădierea trăirilor poetice, ca expresii ale dragostei de Neam şi Ţară

(În loc de prefaţă)

Oricât de plăcută, dificilă, totuşi, sarcină – chiar şi pentru un om al scrisului! – a face o schiţă de portret al unei personalităţi de anvergura lui Nicolae Mătcaş. Lingvist, filolog, poet, publicist, traducător, profesor universitar, doctor în filologie şi Doctor Honoris Causa al unor prestigioase foruri universitare, om de stat... Coborâtor dintr-o familie de ţărani din comuna Crihana Veche, judeţul Cahul, la 27 aprilie a.c., iată, aniversează, în capitala României, şapte decenii de vrednică existenţă – umană, civică, intelectuală, savantă...

Licenţiat al Universităţii de Stat din Moldova (Chişinău), Facultatea de istorie şi litere, specializarea limba şi literatura română (1962), face studii de doctorat în domeniul lingvisticii matematice, structurale şi aplicate la celebra Universitate din „capitala de nord” a Rusiei – Leningrad (Sankt Petersburg), în 1967 susţinându-şi teza de doctor în filologie sub îndrumarea unui specialist de vază în domeniu, Raymund Piotrowski, un bun cunoscător al limbii române şi un sincer prieten al românilor.

Nicolae Mătcaş s-a impus plenar, cu multă dăruire, în învăţământ, în cercetarea ştiinţifică, în publicistică, în vâltoarea vieţii politice din Basarabia sub ocupaţie sovietică, apoi şi în primii ani de după obţinerea independenţei, de către Republica Moldova, pe 27 august 1991. Tocmai în acest context trebuie văzute şi puse în evidenţă împlinirile profesorului şi savantului nostru. Activând într-o perioadă în care limba, cultura şi demnitatea naţională a românilor basarabeni erau expuse unei grele prigoane, de-a lungul câtorva decenii, dânsul are meritul de a fi pregătit sute şi mii de viitori profesori de limba şi literatura română, filologi, redactori de carte, lucrători ai presei, traducători, cercetători ştiinţifici, scriitori etc. Din acelaşi unghi de vedere se poate constata pe drept şi valoarea lucrărilor scrise (unele în colaborare) şi publicate în această epocă, în primul rând - zece manuale pentru învăţământul preuniversitar şi universitar, inclusiv: Probleme dificile de

Page 12: Nicolae Matcas Biobibliografie

12

analiză gramaticală: controverse şi reconsiderări (1978), Limba moldovenească [română] literară contemporană (1973-1987), Introducere în lingvistică (1980, reed. în 1987), Şcoală a gândului: Teoreme lingvistice (1982), Elemente de morfologie în clasa a 6-a (1983), Lingvistică generală (1985) etc. A fost redactor şi coautor al Dicţionarului explicativ al limbii moldoveneşti [române], vol. 2 (1985), unicul lexicon de acest fel, editat în deceniile de cotropire străină, în condiţiile în care sursele lexicografice din România erau aici interzise şi, în consecinţă – indezirabile pentru uz, în cazul în care basarabenii le achiziţionau, totuşi, în marile centre culturale din Rusia sau din Ucraina. Ar fi de menţionat în mod special manualele Introducere în lingvistică şi Lingvistică generală, unice în felul lor, la noi: ele s-au dovedit a fi o mană cerească pentru tinerii studioşi în domeniul filologiei, atunci când, în Basarabia sovietizată, manualele din România erau puse la index, iar cele ruseşti, aproape că fără excepţie, sufereau de o politizare excesivă, în stil imperial-bolşevic, inclusiv sau mai ales în ceea ce priveşte abordarea problemelor limbii române.

Viaţa şi activitatea lui Nicolae Mătcaş sunt de neconceput fără implicarea Domniei Sale - energică şi intransigentă - în Mişcarea de eliberare naţională a românilor basarabeni, din perioada 1985-1991. Nu putem uita, nu putem să nu amintim că a fost secretar al Comisiei Interdepartamentale pentru problemele limbii materne de pe lângă Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM (1997-1999), supranumită de poetul Nicolae Dabija „Comisie de salvare a limbii”; membru al grupurilor de lucru din Parlament pentru elaborarea proiectelor de Legi privind funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul republicii; expert la istorica Sesiune a XIII-a a Parlamentului RSSM (august 1989), în cadrul căreia a fost recunoscută unitatea de limbă moldo-română şi au fost votate Legile privind decretarea limbii române ca limbă oficială (de stat) în RSSM şi revenirea ei la alfabetul latin. În această perioadă, a scris de unul singur sau în colaborare cu regretatul lingvist prof. Ion Dumeniuk, zeci de studii şi articole, adunate ulterior în volumul Coloana infinită a graiului matern (în colaborare, 1990). În acelaşi an, participă la elaborarea studiului-îndreptar Normele

Page 13: Nicolae Matcas Biobibliografie

13

ortografice, ortoepice şi de punctuaţie ale limbii române (colectiv de autori – lingvişti de la AŞM şi de la universităţile din Chişinău), editează (inclusiv în colaborare): Îndrumar de ortografie, Elemente de ortografie şi ortoepie ale limbii române, Ortografia şi ortoepia limbii române în tabele şi blocuri schematice etc. Din toamna lui 1989 şi până la finele anului 1990, spre bucuria a sute de mii de beneficiari, a susţinut la TVM, seară de seară, împreună cu Ion Dumeniuk, ciclul Învăţăm a citi şi a scrie cu caractere latine. Pentru a-i ajuta pe rusofonii din republică să însuşească limba oficială, a susţinut, în periodice de limbă rusă din Chişinău, iarăşi împreună cu Ion Dumeniuk, seria de articole Învăţăm limba moldovenească [română]; în acelaşi scop au editat manualul Învăţăm limba moldovenească [română] fără profesor (Chişinău, 1990).

Nu s-a potolit savantul-patriot nici după ce am văzut primele roade ale istoricei victorii din 31 August 1989. Fiind numit ministru al Ştiinţei şi Învăţământului din Republica Moldova (1990-1994) – în primele guverne democratice de la noi (Mircea Druc, Valeriu Muravschi), menţinându-se ceva timp şi sub guvernul reacţionar Sangheli, N. Mătcaş a întreprins o serie de măsuri memorabile în vederea reformării învăţământului, atât prin revenirea la împlinirile din perioada interbelică, cât şi prin ajustarea educaţiei şi instruirii la standardele europene. Astfel, lui N. Mătcaş îi datorăm: introducerea în învăţământul din R. Moldova (când aceasta era încă parte a imperiului sovietic!) a disciplinelor Limba română, Literatura română, Istoria românilor şi utilizarea denumirilor acestora în locul celor impuse de către regimul sovietic de ocupaţie („limba moldovenească”, „literatura moldovenească”, „istoria Moldovei”), ca şi implementarea în manuale, în suporturi didactice, în presă, în documente oficiale etc. a etnonimului popor român (în loc de „popor moldovenesc”); introducerea manualelor româneşti la majoritatea obiectelor din învăţământul universitar şi preuniversitar; revenirea la sistemul clasic de structurare a învăţământului preuniversitar şi de apreciere a cunoştinţelor elevilor şi studenţilor pe bază de 10 puncte; redeschiderea liceelor, cu studierea aprofundată a limbilor străine; derusificarea învăţământului naţional, prin atribuirea limbii ruse din şcolile neruse a statutului de limbă străină, studiată

Page 14: Nicolae Matcas Biobibliografie

14

opţional; atestarea cadrelor şi conferirea de grade didactice; trimiterea, în premieră absolută, şi în serii masive, a tineretului la studii liceale, universitare şi postuniversitare în marile oraşe din Ţară, pe burse oferite de Statul Român etc., etc. Nu e de mirare, în fond, că după februarie 1994, odată cu venirea la putere, la Chişinău, a neocomuniştilor („agrarienii”), N. Mătcaş este ostracizat de către forţele antinaţionale pentru „românizarea învăţământului şi pentru reetnizarea tinerei generaţii de moldoveni”. Aceasta era, aceasta este logica perversă a celor definitiv mankurtizaţi, intoxicaţi de ideologia comunistă, adusă pe tancurile cu stele roşii. Din fericire, eforturile deosebite, meritele incontestabile ale lingvistului, publicistului şi ministrului militant Nicolae Mătcaş au fost apreciate la justa lor valoare de către specialişti de seamă în domeniu precum Nicolae Corlăteanu, Mioara Avram, Silviu Berejan, Valentin Mândâcanu, Anatol Ciobanu, Ion Borşevici, Petru Soltan, Constantin Tănase, Alexandru Bantoş, Vlad Pâslaru ş.a. Prin tot ce a scris, elaborat, publicat şi vorbit discipolilor sau radioascultătorilor şi telespectatorilor, N. Mătcaş a mers, astfel, din start chiar, pe linia trasată de faimosul nostru conaţional, ajuns a fi cel mai de seamă lingvist din lume la cumpăna sec. XX-XXI, Eugen Coşeriu, care avertiza: “A promova sub orice formă o limbă “moldovenească” deosebită de limba română este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudă ştiinţifică; din punct de vedere istoric şi practic e o absurditate şi o utopie; şi, din punct de vedere politic – e o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui popor şi, deci, un act de genocid etnico-cultural”.

În cei 13 ani de aflare în serviciu la Bucureşti, ca expert la Direcţia Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, N. Mătcaş a publicat mai multe volume de certă valoare ştiinţifică şi artistică: De la grotesc la sublim: note de cultivarea limbii (1995), Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul (1998), Româna corectă: ghid de cultivarea limbii (Bucureşti, 2000); Azur: versuri (Timişoara, 2002) etc. A făcut şi alte eforturi, apreciabile, de educare în spirit naţional, dar şi spirit nou, european, a tinerilor basarabeni aflaţi la studii în Ţară. R. Moldova traversa din nou o etapă dintre cele mai negre în existenţa sa...

Page 15: Nicolae Matcas Biobibliografie

15

Orice sprijin venit din dreapta Prutului era perceput de autorităţile de la Chişinău ca “o continuare a politicii de românizare”, apoi – chiar ca un pericol pentru existenţa – primejduită, în realitate, de Rusia – a statului creat pe ruinele URSS. Încrâncenarea regimului comunist şi românofob de la Chişinău devenea pe an ce trecea tot mai agresivă, încât s-a ajuns la respingerea brutală a oricăror oferte de la Bucureşti. În acest context, vom aminti de o delicată replică pe care a dat-o conducerii românofobe de la Chişinău distinsa lingvistă Mioara Avram, într-un interviu acordat în iarna anului 2002 jurnalistei Zina Cerchez. Această replică este, indirect, şi o limpezire, dar şi o apărare a muncii şi crezului lui N. Mătcaş. Astfel, spunea Mioara Avram: “Ştiu că în R. Moldova sînt unii care manifestă oarecare rezervă faţă de ceea ce vine de la Bucureşti, suspectînd acţiunile noastre sincere de culturalizare drept încercări de “românizare subversivă”. Dar nu e nevoie de românizare, a nimănui, pentru că cei din R. Moldova sînt români ca şi noi. E vorba numai de a aduce la un numitor comun, adică de a folosi limba literară, aceeaşi, în cele două state româneşti şi chiar în afara graniţelor României, pentru că limba română este supradialectală, supraregională”.

Cariera didactică şi activitatea de cercetător şi autor în domeniul lingvisticii sunt, aşadar, două jaloane de o importanţă primordială ale existenţei dlui prof. Nicolae Mătcaş. Alături de acestea se situează, cu o postare pe cât de fragilă datorită eleganţei sale, pe atât de temeinică, totuşi, pentru că tot ce ţine de valorile Neamului nu poate fi decât solid, de nezdruncinat. Ne referim acum la poezia Domniei Sale, care este o expresie a trăirilor lăuntrice ale autorului, dar, în egală măsură, şi o formă deosebită de manifestare a dragostei de Limba Română şi de alte faţete ale spiritului naţional. Nu credem să fie chiar o pură întâmplare că N. Mătcaş a debutat în presă, în frageda-i tinereţe, cu o poezie. Ulterior, preocupările de ordin didactic şi ştiinţific au umbrit, întru câtva, scrisul poetic, sau poate, cine ştie, Domnia Sa a mlădiat şi a mângâiat versul “în taină, păstrând tăcere”, ca să răbufnească, spectaculos, “în republica poeţilor”, din nou, pe la mijlocul anilor ‘90 ai secolului trecut deja, debutând editorial cu placheta de poezii Surâsul Giocondei,

Page 16: Nicolae Matcas Biobibliografie

16

în 1997. Ce-i drept, până la acest eveniment, de-a lungul anilor, pe lângă articole, studii, eseuri şi interviuri, a colaborat şi cu creaţii lirice în mai multe publicaţii periodice: Literatura şi arta, Viaţa satului, Patria tânără, Glasul Naţiunii ş.a. din Chişinău; Arcaşul (Cernăuţi), Contemporanul - ideea europeană, Revista Română, Pro Saeculum, Paradox, Curierul românesc (Bucureşti), Dacia literară (Iaşi), Oglinda literară (Focşani) etc. Au urmat volumele de versuri: Trenul cu un singur pasager (Bucureşti, 1998), Simfonia tăcerii (Chişinău) şi Azur (Timişoara) (2002), Câte-s visele, multele… (Bucureşti, 2003), Coloana Infinitului (Bucureşti, 2003), De-a alba-neagra (Bucureşti, 2006), Roată de olar: Sonete şi Vernale ploi (Bucureşti, 2008).

Poezii ale lui N. Mătcaş au fost incluse în antologiile Eterna iubire (1999), Iubirea de metaforă (2000), Sonetul românesc (în curs de apariţie) etc. Despre poezia Domniei Sale au scris autorităţi în domeniu precum Mihai Cimpoi, Gheorghe Vodă, Anatol Ciocanu, Ion Ciocanu, Mihail Dolgan, Leo Bordeianu, Ion Iachim, Veronica Bâtcă, Tudor Opriş, Aureliu Goci, Adrian Dinu Rachieru, Gheorghe Gavrilă, Ioan Mazilu-Crângaşi ş.a. Vom reţine doar câteva dintre aceste referinţe, care constituie o dovadă clară că, după ce şi-a găsit rostul la catedra universitară, în cercetarea lingvistică şi în bătălia publicistică pentru triumful valorilor naţionale şi al adevărului istoric, savantul şi patriotul nostru s-a regăsit norocos şi în poezie: „Nicolae Mătcaş este primul „întârziat“ în poezie. Ultimul din şirul celor ce nu s-au grăbit să ne spună curajos, metafizic şi inspirat: „Şi o clipă trăim foarte mult. / Doar o clipă prinsă în cuvânt e viaţă. / Şi e frumoasă clipa în cuvânt. / Şi o ascultăm, citind-o”. (Gheorghe VODĂ // Glasul Naţiunii, nr. 39, sept. 1995); „Nicolae Mătcaş este un ostaş devotat al limbii române, un bun cunoscător al ordinii ei interioare şi al legităţilor de dezvoltare a ei şi un fin preţuitor al inegalabilelor ei frumuseţi, un sincer admirator al farmecului irezistibil ce caracterizează graiul nostru (…). Cuvintele aparent simple, poate chiar banale pentru un neiniţiat, sunt văzute ca nişte continente sentimentale, felul acesta de a le percepe transmiţându-se şi cititorului (…). Înarmat cu o gamă întreagă de procedee

Page 17: Nicolae Matcas Biobibliografie

17

poetice, având un simţ ales al cuvântului, Nicolae Mătcaş, deşi vine mai târziu decât semenii săi la „ospăţul poeziei“, apare tumultuos, plin de vervă, de energii interioare neexplorate, de iluzii pe care mulţi nu le mai au” (Leo BORDEIANU // Limba Română (Chişinău), nr. 5, 1998); „La prezent sau la viitor, poezia lui Nicolae Mătcaş va fi una care oricând va putea fi încadrată la „cea mai frumoasă poezie de dragoste“ (Ionela MENGHER // [ziarul] Libertatea (or. Panciova, Voivodina, Serbia), 19 iun. 1999); „Alături de Grigore Vieru şi Leonida Lari, Nicolae Mătcaş întregeşte treimea poeţilor basarabeni care-şi deversează unda lirică în marele fluviu de poezie care curge prin ecluzele Coşbuc, Goga, Blaga, Voiculescu, Pillat, Gyr, Păunescu, Ioan Alexandru, fertilizând sensibilitatea şi conştiinţa românească, greu încercată, în ultima vreme, de asaltul ideologiilor şi politicilor integralisto-globaliste” (Tudor OPRIŞ // Tribuna învăţământului, nr. 686, 17-23 mart. 2003). Numeroase poeme de N. Mătcaş au fost preluate de publicaţii periodice ale românimii din teritoriile învecinate sau înstrăinate (Banatul Sârbesc, Nordul Bucovinei) precum şi ale diasporei române din Europa de Vest, America, Australia, inclusiv în versiunile electronice ale unor astfel de ziare şi reviste.

Iată că, în aceste trei ipostaze, Nicolae Mătcaş nu numai că s-a manifestat excepţional, dar şi-a putut găsi rostul suprem, cel mai frumos şi cel mai eficient al existenţei sale.

* * *Cartea pe care o ţineţi în mână se doreşte a fi o oglindă a

vieţii şi activităţii dlui Nicolae Mătcaş, în primul rând – o reflecare fidelă, minuţioasă, a scrierilor Domniei Sale, risipite în zeci de ziare şi reviste, culegeri tematice şi antologii, apoi adunate în volume de o apreciabilă utilitate – dacă e să ne referim la scrierile ştiinţifice, şi de un subliniat rafinament sufletesc, intelectual – dacă e să ne oprim la creaţia poetică.

Biobibliografia Nicolae Mătcaş – 70 este rodul unei munci asidue, dar în primul rând – al unei admirabile iniţiative de suflet, cu certă valoare cognitivă şi instructivă, a dnei Maria Cudlenco, şefă a Bibliotecii Publice din Crihana Veche, satul natal

Page 18: Nicolae Matcas Biobibliografie

18

şi al protagonistului. Nu cunoaştem cazuri similare – când, un bibliotecar de la ţară, să purceadă la alcătuirea unei biobibliografii, cu respectarea tuturor rigorilor – numeroase şi nu dintre cele mai uşoare – implicite unei atare lucrări. Cu atât mai demnă este cartea de faţă, vrednică de toată lauda şi de admiraţia noastră, a beneficiarilor, a tuturor celor care cunosc şi preţuiesc personalitatea şi opera lui N. Mătcaş.

Din înrudirea – de ordin geografic, dar mai ales spiritual – a doi crihăneni, vede lumina tiparului, iată, un omagiu aniversar, care e însă şi un document, o confirmare pentru decenii şi poate secole înainte a celor realizate de Nicolae Mătcaş până la această aniversare.

Sincere felicitări autoarei, dna Maria Cudlenco – pentru gândul bun ce i l-a pus consăteanului Domniei Sale, pentru ingeniozitate şi perseverenţă. La fel, multe felicitări şi dlui prof. Nicolae Mătcaş, pentru că s-a învrednicit de a i se face acest bilanţ editorial, în forma cea mai sigură de a rămâne dovadă incontestabilă a unor eforturi ce nu se dau uitării şi a unui crez demn de imitat, dincolo de scurgerea nemiloasă a timpului.

Vlad POHILĂ

Page 19: Nicolae Matcas Biobibliografie

19

Studii introductive

Nicolae MĂTCAŞ, filolog, poet, publicist, prof. univ., om politic.

Născut la 27 aprilie 1940 în comuna Crihana Veche, jud. Cahul. Licenţiat al Facultăţii de Istorie şi Litere, Universitatea de Stat din Chişinău, 1962. Studii postuniversitare de doctorat în domeniul lingvisticii matematice, structurale şi aplicate la Universitatea de Stat din Leningrad (1964-1967). Asistent la Catedra de limba română a Universităţii de Stat din Chişinău (1962-1964, 1967). Conferenţiar, din 1967, docent, din 1972, profesor titular, din 1991, şeful Catedrei de limba şi literatura română (1980-1987) şi al catedrei de limba română (1987-1993), decan al Facultăţii de Litere (1967-1970) de la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău. Cercetător ştiinţific superior la Institutul de Lingvistică al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova (1978-1985). Ministru al ştiinţei şi învăţământului din Republica Moldova în guvernele Druc, Muravschi, Sangheli (1990-1994). Profesor invitat la Universitatea din Bucureşti (1994). Redactor-şef al publicaţiei „Tânărul învăţător” de la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău (1970-1980). Redactor la revista „Limba Română” din Chişinău (1994-1995). Expert la Direcţia Relaţii Externe a Parlamentului României, consilier la RA Monitorul Oficial (1995). Expert la Direcţia Generală pentru Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionale, Serviciul Românii de Pretutindeni, din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România (din 1996). Membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, al colegiilor de redacţie ale revistelor „Limba Română” (Chişinău) şi „Limba şi literatura română” (Bucureşti). Membru al Comitetului republican pentru decernarea premiilor de stat în domeniul ştiinţei, literaturii şi artei (1968-1969). Doctor în filologie (1967). Doctor Honoris Causa al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1993). Profesor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti (1994). Eminent al învăţământului public din Republica Moldova.

Page 20: Nicolae Matcas Biobibliografie

20

Eminent al învăţământului superior din fosta URSS. Membru al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova (1980). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1999). Ordinul Gloria muncii (1996).

Ca filolog, a îmbrăţişat o arie vastă de domenii de cercetare: fonetică, morfologie, lexicologie, lexicografie, terminologie, semasiologie, sintaxă, cultivarea limbii, lingvostatistică, lingvistică generală. Are contribuţii la studierea comparată a stilurilor funcţionale ale limbii române. În teza de doctorat, elaborată sub îndrumarea reputatului romanist şi specialist în domeniul lingvisticii matematice şi aplicate, prof. univ. dr. Raymund Piotrowski, şi susţinută la Leningrad în 1967, aplicând o serie de metode matematice la studierea în plan comparativ a stilurilor, precum şi teoria variativităţii limbilor, a demonstrat unitatea limbii române în diversitatea ei teritorială şi funcţională, formulând explicit şi curajos pentru acele vremuri şi împrejurări concluzia că limba „moldovenească” din Republica Moldova este una şi aceeaşi cu limba română din România.

În cadrul unui colectiv de redactare a Dicţionarului explicativ al limbii moldoveneşti, vol. II (Chişinău, 1985), sub îndrumarea acad., prof. univ. dr. Silviu Berejan, a aplicat meticulos şi consecvent, pentru prima oară în practica elaborării dicţionarelor explicative, pe baza analizei componenţiale în seme a sensului, precum şi a studierii relaţiilor omosemice, parasemice şi eterosemice dintre lexeme, principiul descrierii sitemice a conţinutului unităţilor lexicale, descriere netradiţională, extrem de riguroasă şi formalizată în cel mai înalt grad, cu precizie aproape matematică.

Pe baza studierii relaţiilor sintagmatice şi paradigmatice dintre unităţile morfologice şi cele sintactice a formulat legea substituirii determinatului prin determinativ.

Adept al şcolii de lingvistică matematică, a explicat o serie de noţiuni fundamentale (definiţii, axiome, leme, teoreme, legi ale limbii), pe care le-a aplicat, pentru prima oară în lingvistica românească, la formularea şi demonstrarea a cca 50 de teoreme lingvistice (Şcoală a gândului. Teoreme lingvistice, Chişinău,

Page 21: Nicolae Matcas Biobibliografie

21

Ed. Lumina, 1982).Se remarcă, de asemenea, contribuţia sa importantă la

reinterpretarea pe nou a unor fenomene sintactice, reclasificarea acestora, delimitarea unor părţi de propoziţie şi a unor componente ale frazei, aplicarea paralelismului la tratarea unor părţi de propoziţie şi a propoziţiilor respective din cadrul frazei.

În condiţiile folosirii exclusive a limbii ruse în toate domeniile de activitate şi ale unui bilingvism unilateral româno-rus, când rusofonii nu cunoşteau şi nici nu doreau să cunoască limba statului ai cărui cetăţeni erau, în timp ce băştinaşii erau obligaţi să înveţe şi să comunice în limba rusă, când aceasta din urmă devenise, pentru oamenii puţin instruiţi, un mijloc de poluare a limbii române din Basarabia, a fost preocupat în permanenţă de destinele acesteia din urmă, de problemele de cultivare a normei literare a limbii române standard (De la grotesc la sublim, Chişinău, 1993; Româna corectă, în colab., Ed. Universal Dalsi, Bucureşti, 2000).

Ca profesor universitar, a redactat, prefaţat, editat peste 30 de programe, manuale, cursuri universitare, ediţii didactice. Dintre acestea se impun: Limba moldovenească. Manual pentru clasa a VI-a (în colab.), Chişinău, Ed. Lumina, 1973-1989; Limba română. Manual pentru clasa a VII-a (în colab.), 1990-1994; Introducere în lingvistică, (în colab.), Ed. Lumina, 1980, ed. a II-a, 1987; Lingvistică generală, (în colab.), Chişinău, Ed. Lumina, 1985; Limba moldovenească literară contemporană. Fonetica. Lexicologia, (în colab.), Chişinău, Ed. Lumina, 1986; Limba moldovenească literară contemporană. Morfologia. Sintaxa, (în colab.), Chişinău, Ed. Lumina, 1987.

A fost un participant înflăcărat la mişcarea de deşteptare naţională a românilor basarabeni. În această direcţie a publicat în presă zeci de materiale de propagare a normelor limbii literare şi de apărare a funcţionării ei în condiţii vitrege, a participat la diverse emisiuni radio şi TV, mai ales în perioada 1987-1990, când în Basarabia s-a dat marea bătălie pentru limba de stat şi alfabetul latin. Atunci când adversarii grafiei latine ameninţau populaţia că revenirea la grafia latină va face analfabetă o întreagă republică, ministrul şi filologul Mătcaş a susţinut, la TVM, în

Page 22: Nicolae Matcas Biobibliografie

22

intervalul octombrie 1989 - august 1990, seară de seară, împreună cu regretatul lingvist prof. univ. Ion Dumeniuk, ciclul de emisiuni Învăţăm a citi şi a scrie cu caractere latine (emisiune preluată şi de postul de televiziune în limba română din Cernăuţi), iar în presă a publicat zeci de articole de popularizare a scrisului cu litere latine, spulberând, astfel, prezicerile răuvoitorilor şi familiarizând o întreagă republică cu miracolul scrisului latin, furat în 1940. În acelaşi scop a publicat mai multe lucrări cu caracter practic: Normele ortografice, ortoepice şi de punctuaţie ale limbii române (în colab.), Chişinău, Ed. Lumina, 1990; Elemente de ortografie şi ortoepie ale limbii române. Indicaţii metodice (în colab.), Chişinău, 1990; Elemente de fonetică, ortografie şi ortoepie ale limbii române. Lucrare ştiinţifico-metodică pentru elevi (în colab.), Chişinău, 1990; Îndrumar de ortografie (în colab.), Chişinău, 1990; Ortografia şi ortoepia limbii române în tabele şi blocuri schematice. Indicaţii metodice (în colab.), Chişinău, 1990.

Pentru a-i ajuta pe vorbitorii de limbă rusă să se integreze mai uşor în realitatea lingvistică ce se prefigura în 1989, odată cu adoptarea legislaţiei lingvistice, a iniţiat în presa de limbă rusă cicluri de lecţii de învăţare a limbii oficiale a RM (cotidianul Sovietskaja Moldavija şi revista Kodrî a Uniunii Scriitorilor) şi a editat, împreună cu Ion Dumeniuk, manualul pentru autodidacţi Moldavskii jazâk. Samouciteli (Limba moldovenească fără profesor), Chişinău, Ed. Lumina, 1989.

În perioada 1987-1989 a fost secretar al Comisiei interdepartamentale de pe lângă fostul Soviet Suprem al RSSM, investită cu funcţia de a examina şi descrie, în spiritul dorit de oficialităţi, istoria şi perspectivele de dezvoltare ale limbii moldoveneşti, dar care, în realitate, a fundamentat necesitatea recunoaşterii unităţii de limbă moldo-române, revenirii la grafia latină şi atribuirii statutului de limbă de stat limbii române din RM, fapt pentru care a fost supranumită „Comisia de salvare a limbii”. Împreună cu alţi specialişti, a făcut parte din cele două grupuri de lucru pentru elaborarea proiectelor de legislaţie lingvistică: reglementarea funcţionării limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, atribuirea statutului de limbă de stat limbii române,

Page 23: Nicolae Matcas Biobibliografie

23

revenirea la grafia latină. O parte din zbuciumul acelor ani şi-a găsit oglindirea în lucrarea scrisă împreună cu Ion Dumeniuk Coloana infinită a graiului matern (Chişinău, Ed. Hyperion, 1990).

În perioada postnouăzeci s-a pronunţat vehement contra falsificatorilor adevărului despre denumirea corectă a limbii vorbite în Basarabia, despre istoria limbii şi a poporului român (a se vedea articolele publicate în revista chişinăuiană Limba Română în perioada 1994-1998 şi volumul Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul, Chişinău, 1998).

Ca ministru al ştiinţei şi învăţământului din Republica Moldova în perioada 1990-1994, a readus învăţământul preuniversitar la sistemul gimnazial şi liceal, deschizând peste 50 de licee, a contribuit la înfiinţarea unor instituţii de învăţământ de tip privat (Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu” din Chişinău, Universitatea Liberă Internaţională), ca alternativă pentru învăţământul de stat, a introdus studierea limbii române în toate instituţiile de învăţământ şi a creat posibilitatea studierii în limba română pentru toţi doritorii, a introdus predarea cursului integral de istorie a literaturii române, precum şi a cursului de istorie a românilor în instituţiile de învăţământ de toate nivelurile, a purces la corelarea planurilor şi programelor de învăţământ din Republica Moldova cu cele din România şi la sincronizarea măsurilor de reformare a învăţământului cu cel din Ţară, a introdus sitemul de notare de 10 puncte, a încurajat plecarea masivă a tineretului la studii în Ţară pe locurile cu bursă convenite cu ministerul de la Bucureşti, a pus pe principii sănătoase învăţarea limbilor străine, i-a atribuit limbii ruse, a cărei studiere până atunci era obligatorie, statut de disciplină opţională, a iniţiat crearea unor colective de autori de manuale şi programe mixte moldo-române, a deschis etniilor conlocuitoare posibilitatea de a-şi studia limba maternă sau chiar de a învăţa în limba maternă, şi nu în limba rusă, cum se proceda până în 1990, a introdus sistemul de acordare a gradelor didactice în învăţământ, cu sprijinul Guvernului României şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România a dotat şcolile şi bibliotecile şcolare cu manuale şi literatură beletristică din Ţară etc.

Page 24: Nicolae Matcas Biobibliografie

24

Odată cu venirea, în 1994, la putere, forţele antinaţionale şi românofobe i-au incriminat vina de a fi „românizat” învăţământul din RM şi de a fi „reetnizat” tânăra generaţie de moldoveni, îngrădindu-i-se revenirea în învăţământul universitar, căruia îi consacrase peste 30 de ani, ostracizându-l şi determinându-l să se exileze în propria Ţară.

Ca poet, a debutat în 1956. Începând cu 1994, publică versuri în periodicele din Republica Moldova şi din România: Limba Română, Literatura şi arta, Patria tânără, Viaţa satului (Chişinău), Glasul Naţiunii, Contemporanul – Ideea europeană (Bucureşti), în culegeri şi antologii: Eterna iubire (Ed. Biodova, 1999), Iubire de metaforă (Chişinău, 2002), precum şi în volume aparte: Surâsul Giocondei (Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1997), Trenul cu un singur pasager (tot acolo, 1998), Azur (Timişoara, Ed. Augusta, 2002) ş.a.

A tradus din limba rusă mai ulte manuale de etică şi estetică, de asemenea a redactat mai multe traduceri din literatura social-politică.

Din: Enciclopedia marilor personalităţi. Din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului şi de pretutindeni, vol. V, Contemporanii, K-Z. – Slobozia (România), 2003. – P. 76-79. – Fundaţia Realitatea Românească.

Page 25: Nicolae Matcas Biobibliografie

25

Un sonetist deplin

În cel de al doilea volum din serialul meu de evocări „Chipuri în bronz”, am consacrat pagini de dragoste frăţească şi preţuire colegială profesorului universitar Nicolae Mătcaş, unul din marii români ai Basarabiei, ministrul şi reformatorul învăţământului românesc în Moldova transpruteană, vremelnic scăpată, în perioada 1990-1994, din ghearele comunismului prosovietic.

Misiunea lui atât de generoasă şi entuziastă va fi scurtă, deoarece ministrul va fi grabnic şi brutal surghiunit peste graniţă pentru energicul şi autenticul său unionism şi pentru intransigentul şi curajosul său patriotism, care nu convenea noii conduceri comuniste şi „mancurţilor” locali, prezenţi şi la noi, sub alte forme şi porecle însă. Refugiat la Bucureşti, unde a fost primit frăţeşte şi numit, în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, expert pentru problemele elevilor şi studenţilor moldoveni care studiau în România, pentru fortificarea conştiinţei naţionale şi adâncirea culturii etnice ameninţate de falsificatorii istoriei şi literaturii naţionale, şi-a făcut, timp de 13 ani, în mod exemplar datoria.

Timpul liber şi 1-a consacrat studiilor ştiinţifice şi preocupărilor poetice, îmbogăţind până în prezent literatura română cu 7 volume de versuri de o înaltă virtuozitate, primind aprecierile cititorilor şi criticii, care l-au înscris în rândul celor mai valoroşi şi reprezentativi autori contemporani de peste Prut.

Ultimul său volum, apărut în plină vară a anului 2008 şi intitulat „Roată de olar”, conţinând exclusiv sonete, reprezintă nu numai o operă de maturitate, care încununează munca unui virtuoz al versului, dar şi o sinteză a temelor predilecte şi laturilor de măiestrie în care excelează şi se detaşează de restul sonetiştilor. Se ştie că sonetele, cu toată respectabila lor vârstă şi rigorismul extrem al formei, departe de a-şi fi pierdut preţuirea cititorilor de-a lungul veacurilor, reuşesc să atingă suprema perfecţiune formală şi să dea cea mai deplină rotunjime, claritate şi forţă aforistică.

Erudit filolog, cunoscător de adâncime al limbii române din vechime, căreia ştie să-i pună în valoare şi să-i sporească potenţialul semantic şi suculenţa plastică şi chiar să desprăfuiască arhaisme şi regionalisme specifice graiului moldovenesc, conservativ din cauza grelelor condiţii istorice care cereau păstrarea lor în forme genuine. Astfel de nuanţe subtile păcălesc pe unii filologi moldoveni improvizaţi ca Vasile Stati, care izolează de izvoarele primordiale vorbirea moldovenească, deosebind-o radical de cea română.

Bogăţia surprinzătoare a lexicului, variaţia temelor înlătură

Page 26: Nicolae Matcas Biobibliografie

26

monotonia, fac să parcurgi cu voluptate lungul şirag de sonete.Profesorul Mătcaş valorifică ingenios şi original mitologia antică,

pe care o transformă printr-o raportare la prezentul istoric, specificitatea peisajului şi particularităţile etnologice, ceea ce conferă actualitate tuturor temelor şi durată supra-istorică simbolurilor.

Olarul, care modelează lutul izvoditor al minunilor ceramice, care ascund, ca într-o matrice, sufletul unei naţii, devine transmiţătorul unui mesaj ce se adresează esenţelor şi aspiră să atingă eternitatea.

Prof. dr.TUDOR OPRIŞBucureşti, 2008

Page 27: Nicolae Matcas Biobibliografie

27

crihănenii deSpre celebrul lor conSătean

Vă mai aşteaptă cu drag...

Despre domnul Nicolae Mătcas, profesor, savant, publicist, poet, om de stat, s-au spus şi s-au scris şi, am toată convingerea, se vor mai spune şi scrie multe cuvinte frumoase. Eu aş vrea să mă refer la aspecte mai terestre, sentimentale, într-un fel, pe care le-am reţinut din relatările tatei.

Ţin de la bun început să menţionez că dumnealui a marcat viața familiei părinţilor mei şi chiar pe a mea personal. Nicolae Mătcaş şi tatăl meu, Ion Popa, au fost de mici buni prieteni, au învăţat într-o clasă până la terminarea şcolii, tata – fără părintele său, care decedase în timpul foametei din 1946, colegul său Nicolae – fără mama „dreaptă”, decedată în 1945 în urma unei calamităţi naturale. Cu toate lipsurile şi nevoile din timpurile grele de atunci, învăţau bine la şcoală, reuşind să facă şi pe lângă gospodărie câte ceva. La şcoală nu prea se ţineau de şotii. Când au crescut mai măricei, învăţau în doi, serile, în vie, să joace ca la horă. Cel mai greu le venea să joace în doi valsul, polca... Jucau în vie, departe de ochii lumii, în temei seara. Şuiera melodia Nicolae, dar nu era ușor de fredonat melodia şi de jucat în acelaşi timp. Exista şi riscul să fie depistaţi, în felul acesta, de cineva, căci vai de cei care ar fi nimerit în gura satului! Dar exersările erau necesare, altminteri, crescând şi neîndrăznind să intre în horă din cauză că nu ştiau să danseze, ar fi ajuns iară în gura lumii. Se călcau pe picioare, cel care purta „fata” nu prea reuşea, pentru că cel care era pe rol de domnişoară se lăsa greu condus, parcă ar fi avut pietroaie legate de picioare... S-au ales cu ceva din „repetiţiile” lor, au apucat să joace şi la hora satului, cu toate că, între timp, hora a cedat sub presiunea clubului, tam-tamurilor şi altor ritmuri „moderne” aduse de pe alte meleaguri. Cu învăţătura mergeau bine, la finele clasei a X-a tata fiind pretendent la medalie de argint, colegul său – la medalie de aur. Pe parcurs, drumurile li s-au despărţit: Nicolae Mătcaş a absolvit universitatea, a devenit profesor universitar, Ionel Popa, cum îi spuneau tatei, a absolvit agronomia, rămânând să lucreze la vatră.

Page 28: Nicolae Matcas Biobibliografie

28

Atunci când domnul Nicolae Mătcaş s-a căsătorit, fiinţa dragă sufletului d-sale purta numele de Eugenia. Iar când a apărut pe lume primul d-lor copil, o fetiţă de toată frumuseţea, au numit-o Rodica, pe timpurile acelea un nume rar, aproape necunoscut la noi. Filologul Nicolae Mătcaş a trebuit să şi-l ia în ajutor pe clasicul literaturii Vasile Alecsandri pentru ca să-i convingă pe cei de la Oficiul stării civile că un atare nume există şi trebuie să-i înregistreze fetiţa cu acest nume. Azi Rodica e mare, cercetător ştiinţific recunoscut peste hotare; „fata tatei” este mamă, are un copil, Dan, care i-a moştenit frumuseţea. Bunelul, Nicolae Mătcaş, este mândru de fiică, dar şi de ginere (medic) şi de nepoţel (elev la Colegiul „Jean Brebeuf” din Montreal).

Atunci când tatăl meu s-a căsătorit, pe mireasa lui o chema la fel ca pe a prietenului său: Eugenia. Tatăl şi mama şi-au pus o dorinţă: ca primul lor copil să fie o fetiţă, pe care o vor numi la fel ca pe a dlor Mătcaş. Dorinţa tatei şi a mamei s-a realizat: pe lume am venit eu, Rodica. Astăzi, când acești doi prieteni şi-au construit fericirea departe unul de altul, când am crescut şi eu mare, am familia mea, când am şi eu copii, înţeleg cât de puternică trebuia să fie această prietenie ca să procedezi astfel, poate pentru ca să fii mai aproape de prieten, poate ca să zici astfel ca îi duci dorul, că îi simţi lipsa, că ai nevoie de el...

Via pe care aţi bătătorit-o cu tata pe când învăţaţi a dansa mai este şi vă mai aşteaptă cu dor, domnule profesor Nicolae Mătcaş. Nu mai sunt în viaţă regretaţii dvs. părinţi şi fraţi, dar mai sunt nepoţii dvs., care vă aşteaptă cu drag. Şi consătenii, care se mândresc cu realizările şi numele dvs. V-o spun cu toată sinceritatea, aflându-mă la responsabilul post de primar, pe care l-a onorat, la timpul său şi tata, aflat acum la binemeritată odihnă.

Cu prilejul celor 70 de primăveri vă spun LA MULŢI ANI şi vă urez să aveţi multă sănătate, noi împliniri şi realizări, să fiţi mereu înconjurat de cei dragi, de oameni frumoşi şi buni la suflet ca şi Dvs. Iar amintirile din adolescenţă şi tinereţe să vă ţină mereu tânăr!

Rodica I. CUCEREANU, primar

comuna Crihana Veche, raionul Cahul

Page 29: Nicolae Matcas Biobibliografie

29

Un buchet de trandafiri albi

Să scrii despre profesorul Nicolae Mătcaş e ca şi cum te-ai atinge de sublim. Atât de impunătoare şi senină este imaginea Domniei Sale, încât, încercând să-i evoci chipul, ai teama să nu-i retuşezi cu vreun cuvânt strălucirea.

Personalitate puternică, impunându-se prin inteligenţă şi modestie, cuminţenie şi rigoare, frumuseţe sufletească şi eleganţă aristocratică în comportament - aşa l-am cunoscut pe iubitul meu profesor Nicolae Mătcaş. Am avut şansa, fericita ocazie şi marea onoare de a-l avea ca profesor în timpul anilor de studenţie (1975-1979) la două materii: Introducere în lingvistică şi Sintaxa limbii române.

Se evidenţia net de ceilalţi universitari: avea un fel specific de a se prezenta la ore, un fel deosebit, care te predispunea la stimă şi admiraţie.

M-a impresionat prin erudiţia sa, prin siguranţa interpretărilor şi argumentărilor, prin forţa de convingere. Răbdarea benedictină şi modestia profesorului se înscriu pe orbita unui rafinament de rară calitate.

Nici n-am bănuit atunci că profesorul avea să-mi fie magistru pe viaţă, deoarece preocupările de cercetare lingvistică le-am deprins anume sub îndrumarea Domniei Sale. Mai mult decât atât, studiul asupra predicatului verbal compus şi a verbelor semiauxiliare l-am început încă din anii studenţiei, ca să se încununeze recent cu susţinerea tezei de doctor în filologie, având în calitate de îndrumător un alt mare lingvist - prof. A. Ciobanu.

Recunoştinţa pentru distinsul profesor o port întotdeauna. Mi-au rămas în memorie frumoase amintiri din timpul orelor de sintaxă, pe care am îndrăgit-o încă atunci, interminabilele discuţii în afara orelor de curs vizând diverse probleme de sintaxă, dar şi de literatură. Exigenţa manifestată de domnul Profesor, sfaturile pe care ni le dădea, grija părintească de a ne vedea oameni culţi, sentimentul demnităţii, dragostea faţă de valorile Neamului sunt calităţi care au contribuit enorm la devenirea noastră.

Sub îndrumarea Domniei Sale am citit cele mai importante

Page 30: Nicolae Matcas Biobibliografie

30

romane ale literaturii române în secţia “Literatură străină“ a Bibliotecii naţionale, lucrări care nu erau pe atunci în programele universitare. Mai ţin minte cum d-lui m-a informat de unde pot procura romanul Delirul de M. Preda, care s-a vândut pe atunci “din greşeală” o perioadă în Chişinău.

Nu greşesc dacă susţin că inegalabilul profesor a fost pentru mine cea mai bună şcoală de iniţiere în ştiinţă, m-a format cu dăruire totală, acordându-mi deplină încredere şi încurajare. Ce poate fi mai de preţ pentru un discipol decât afirmaţia „ Sunt mândru că nu m-ai dezamăgit în aşteptări“ – un autograf aplicat pe o culegere de versuri a Domniei Sale, dăruită mie de curând.

Este un adevăr de neconceput că prin tot ce a făcut şi prin tot ceea ce face profesorul Nicolae Mătcaş este unul dintre lingviştii de seamă ai românilor. E convingătoare rezistenţa în timp a lucrărilor sale care au mereu căutare în anturajul academic: Introducere în lingvistică, Şcoală a gândului, Probleme dificile de analiză gramaticală ş.a., chiar dacă vreun ”mititel” ar încerca să le găsească cusururi.

Vreau să mai afirm că cea mai impunătoare pentru posteritate rămâne îndrăzneala, curajul şi verticalitatea de care a dat dovadă Domnia Sa în marea bătălie pentu limbă şi alfabet. Anume în clipele de cumpănă au putut fi admiraţi adevăraţii bărbaţi ai Neamului.

De neuitat pentru mine a rămas efortul Domniei Sale de a face drumul de la Bucureşti până la Chişinău pentru a fi prezent la susţinerea publică a tezei mele de doctor, iar buchetul de trandafiri albi, dăruiţi cu acea ocazie, rămâne a fi cel mai drag şi mai scump buchet din viaţa mea. Trandafirii albi – această frumuseţe pură ca şi sufletul Domniei Sale a constituit pentru mine cea mai înaltă apreciere, supremă răsplată pentru efortul depus la realizarea tezei de doctor în filologie.

Este un dascăl de mare prestigiu, un interpret sensibil al faptelor de limbă, “chipul lui are ceva din curăţenia unui apostol”, vorba lui Sadoveanu. E chipul unui apostol în Catedrala Limbii Române. Aşa l-am cunoscut şi aşa va rămâne mereu pentru generaţia de studenţi pe care i-a instruit. La loc de cinste în Panteonul Ştiinţei Române, în rândul Oamenilor Iluştri ai Neamului nostru.

Page 31: Nicolae Matcas Biobibliografie

31

Chiar dacă timpul nemilos nu iartă pe nimeni şi susţinem, împreună cu omagiatul septuagenar:

“O roată de olar ni-i viaţa noastră,Pe care timpul, crudul, ne-o tot mânăCa vântul valul, setea gândul, zi de zi”,

avem deplina încredere că domnul Profesor este tânăr şi plin de viaţă, aşa cum l-am cunoscut.

Să ne trăiţi, iubite domnule Profesor! Vivat, crescat, floreat!

Dr. Elena ZGâRCIBABĂ-BOGDAN

Page 32: Nicolae Matcas Biobibliografie

32

Nasc şi la Crihana oameni

Încă fiind copil, auzeam vorbindu-se în familia noastră numai de bine despre Nicolae Mătcaş şi părinţii dumnealui. Nenea Ghiţă şi lelea Anica, cum îi numea mama, erau oameni vrednici, gospodari la casa lor. Îşi lucrau singuri cele vreo 5 ha de pământ, inclusiv via de lângă casă şi cea de peste râpa de la Chilatu. Nu angajau oameni cu ziua, cum făceau alţii. Lucrau pe câmp de cu zori şi până la asfinţitul soarelui. Când a mai crescut badea Vasile, fiul lor, fratele mai mare al sărbătoritului nostru, îl luau şi pe acesta în ajutor. În 1940, când s-a născut Nicolae, fratele acestuia avea deja 11 ani. A venit războiul, tata fu concentrat, mama rămăsese cu cei doi copii. Nicolae era cuminte şi înţelept. Mama Anica îl iubea tare. Deşi măricel, îi plăcea să-l poarte în braţe. La 22 mai 1945, pe când se întorceau de pe câmp de la prăşit cu sapele în spinare, un trăsnet a lovit-o în cap, celelalte surate căzând şi ele la pământ, mai mult de frică decât de efectele descărcării electrice din preajmă. Când s-au dezmeticit şi au văzut că sunt vii, şi-au dat seama că numai Anica nu mai era în viaţă. Multă lume a plâns-o la înmormântare, căci era femeie bună la inimă, harnică foc şi cu credinţă în Dumnezeu. Băieţii au plâns-o încă mult timp după aceea. Întrucât tata nu fusese demobilizat, căci încă nu se terminase războiul cu Japonia, singurul gospodar în familie, tată şi mamă pentru micul Nicolae (de cinci ani) a devenit badea Vasile (la 16 ani neîmpliniţi). Cel mai greu era să-i ogoiască plânsul după mama. Serile, ca să-l adoarmă, îi spunea poveşti, îi recita poezii (pe care le ştia „de la români”), îi cânta cântece de dor şi jale. Toamna târziu, s-a întors teafăr din război tatăl, moş Ghiţă. Cum dormeau încă afară în polog, bădiţa Vasile auzi cum cobora cineva din deal la vale prin vie parcă plângând, parcă vorbind cu sine, se trezi şi ascultă cu atenţie: ce să fie? Îşi dădu seama de abia când tata cobora dinspre harman spre casă, îi ieşi înainte, se îmbrăţişară ca doi bărbaţi care trebuiau să fie tari, să nu plângă. „Colişor, scoală, puişor, că a venit tata!”, îl trezi el cu grijă pe mezin. Tata l-a luat în braţe, l-a sărutat pe obraz, tot încercând, cu neîndemânare, să-şi şteargă şirul de lacrimi care îl năboiau. Noroc că era noapte, iar

Page 33: Nicolae Matcas Biobibliografie

33

lumina lunii nu le scotea în vileag. Au purces, apoi, cu toţii, la organizarea vieţii lor familiale fără priceperea, dibăcia, răbdarea şi spiritul înnăscut de gospodină a casei. În zori tata pleca în câmp, după ce se întorcea spăla, călca, făcea mâncare, apoi iar revenea la treburile de bărbat. La un an şi ceva, după ce se tot sfătuise cu baiatul cel mare, cerându-i consimţământul, se căsători cu o vădană din Vadul lui Isac, căreia îi murise soţul în război. Cică Nicolae mult timp nu i se putu adresa cu apelativul „mamă”, fapt care o îndurera mult şi pe mama Vera. Cu timpul, rana micuţului s-a mai domolit, iar atitudinea plină de grijă din partea noii mame şi buna lui creştere i-au permis să-şi calce pe inimă. Prin ani, i-a purtat tot respectul.

Întrucăt se trăgea la carte, părinţii nu l-au prea ocupat cu munca fizică, făcând tot posibilul să-l dea la şcoală şi să-i încurajeze eforturile (privilegiu de care nu beneficiase fratele Vasile, un băiat extrem de capabil şi deştept). Nicolae le îndreptăţea aşteptările. Învăţa bine şi era lăudat de toţi. Principial, cu un acut simţ al responsabilităţii, dar şi al dreptăţii şi echităţii sociale, nu-i plăcea să sufere vreo presiune de sus. Nici când venea vreo inspecţie de la raion sau de la minister şi, ca elev fruntaş, era cam întotdeauna scos la tablă, nu-i plăcea. De multe ori era pornit să-şi exprime nemulţumirea prin a declara că nu era pregătit, dar o forţă din interior îi şoptea că nu e bine să spună minciuni. A fost printre puţinii copii ai satului care a terminat pe vremea aceea zece clase. A absolvit studiile liceale cu menţiune (1957). În acelaşi an a plecat să-şi continue studiile la Chişinău. S-a înscris la Facultatea de Istorie şi Filologie. Când venea prin sat cu vreo ocazie sau în vacanţă parcă era sărbătoare. Lumea îl întreba de una, de alta. Pentru fiecare găsea timp şi vorbe bune şi înţelepte. Toate acestea le-am auzit de la mama mea, Maria Braşoveanu, născută în anul 1927, cu doi ani mai în etate decât nenea Vasile, fratele lui Nicolae.

Personal, mi-a fost dat să mă întâlnesc pentru prima dată cu domnul Nicolae Mătcaş nu acasă, în sat, ci tocmai la Bucureşti. Mi-a vorbit, fără să mă cunoască, amabil, cu glasul său dumnezeiesc de blajin. La plecare i-am spus că suntem consăteni şi că lucrez bibliotecară la Crihana Veche. M-a rugat să aştept puţin, imediat a

Page 34: Nicolae Matcas Biobibliografie

34

revenit din birou cu câteva volume de versuri pentru biblioteca din localitate, pe care o consideră prima universitate a sa. Ştiam că este un ilustru profesor universitar, luptător neînfricat pentru deşteptarea conştiinţei naţionale, pentru revenirea la scrisul latin, om de ştiinţă competent şi apreciat. Atunci am aflat că distinsul lingvist este şi poet. Au urmat şi alte donaţii de carte pentru cititorii de acasă. Şi noi, crihănenii, sorbim cu nesaţ din versul dulce, românesc, izvorât din inima neobositului apărător al limbii. Suntem mândri ca îl avem pe Nicolae Mătcaş, acest copil al satului nostru devenit simbol al graiului matern, model al onestităţii, cumsecădeniei şi omeniei.

La moment aniversar, adresăm omagiatului urările noastre de viaţă lungă şi sănătate.

Să ne trăiţi ani mulţi, plini de succese, noroc şi numai bine, maestre!

Maria CUDLENCO, bibliotecară

Page 35: Nicolae Matcas Biobibliografie

35

Nu regret că i-am urmat sfatul

Am început să învăţ în clasa 1 din satul natal Crihana Veche în 1946, primul an de şcoală de după război.

După terminarea şcolii de şapte ani, am fost primit la lucru în sovhozul ,,V. I. Lenin” cu sediul în Cahul, sub supravegherea unchiului meu Ion Chebac. În toamna lui 1953 în satul meu s-a deschis şcoala de 10 clase, începând cu clasa a VIII-a. Distanţa dintre localul şcolii de şapte ani şi a celui de 10 ani era de circa 1.5 km.

Practic, abia fiind în clasa a IX-a am putut sa-l cunosc ceva mai îndeaproape pe Nicolae Mătcaş, viitorul om de ştiinţă, profesor universitar, poet, ministrul al ştiinţei şi învăţământului din Republica Moldova. Timp de doi ani în şcoală (1954-1956), el fiind cu o clasă mai mică, l-am cunoscut ca pe un băiat foarte cuminte, liniştit, aproape timid, cum se zice în asemenea cazuri, ,,ruşinos ca o fată mare”. Nu prea manifesta interes faţă de sport în afara lecţiilor, ca ceilalţi, în schimb învăţa foarte bine la toate obiectele. Din cele trei promoţii de şcoală medie a anilor ’50, Nicolae Mătcaş a fost singurul care a terminat-o cu medalie de aur. După 10 clase ale mele (1956), lucru, armată, iarăşi lucru şi universitate, ne-am mai întâlnit, mai ales în lunile de vară, când venea acasă în vacanţă

Pe când era student, m-a impresionat cum vorbea cu consătenii mai puţin instruiţi pe înţelesul lor, într-o limbă populară şi în graiul local. Cu învăţătorii săi, cu colegii, însă, vorbea într-o limbă îngrijită, literară, ca un student de la Facultatea de Litere ce era.

Ţin minte că, pe când era student la filologie şi a fost înfiinţată Facultatea de Drept, voia să se înscrie în paralel şi la această nouă facultate. Decanul acesteia, un armean indiferent faţă de visele tinerilor (Parsadanian, mi se pare), îi taie aripile cu o trimitere la conducătorul de pe atunci al partidului unic: „Dar ştii, tinere, Nikita Sergheievici Hruşciov a spus că unui om civilizat îi ajunge şi o singură facultate!” Ce avea să mai răspundă la un „argument” atât de imbatabil?!! Sunt sigur că ar fi reuşit să termine în paralel şi această facultate. N-a fost să fie şi poate că e bine că s-a întâmplat

Page 36: Nicolae Matcas Biobibliografie

36

aşa, altfel cine ştie dacă nu pierdeam viitorul savant, poet, profesor, ministru...

Cu multă satisfacţie îmi mai amintesc că, după armată, eu lucrând în şcoală ca învăţător de educaţie fizică (ca şi până la armată, în bază de 10 clase), l-am întrebat unde ar fi bine să-mi continui studiile. M-a sfătuit să-mi aleg facultatea de istorie şi nu cea de educaţie fizică, deoarece, ca sportiv, nu voi putea să obţin performanţe toată viaţa. Am urmat sfatul lui Nicolae Mătcaş şi am ajuns un bun, cred eu, profesor de istorie, care îşi iubeşte Ţara şi Neamul şi care îi învaţă şi pe discipolii săi să fie mândri de originea şi strămoşii lor.

Ulterior, am mai avut întâlniri şi la Chişinău, şi după plecarea la Bucureşti, dar acestea deja nu mai sunt amintiri din copilărie sau din prima tinereţe.

Pavel P. LAZĂRex-primar

al satului Crihana Veche

Page 37: Nicolae Matcas Biobibliografie

37

Suflet bogat şi luminos

În satul Crihana Veche, raionul Cahul, în anul 1940, în sâmbăta Paştelui, într-o familie de ţărani gospodari, Dumnezeu a dat fiinţă unui suflet bogat şi luminos. După tradiţiile şi obiceiurile creştineşti, a fost, la botez, încoronat cu numele de Nicolae, aşa cum a dorit naşul său, notarul Nicolae Netejoru, venit la serviciu în Crihana din Regat.

Au trecut ani, Nicolae a crescut frumuşel, sănătos. Mamei Anica îi era atât de drag că încă îl mai purta în braţe şi la cei cinci anişori. Într-o zi de mai 1945 (tatăl lui încă nu fusese demobilizat, fiindcă în Extremul Orient mai era război, cu Japonia), cu ploaie fioroasă, grindină, fulger şi tunet, când mamele noastre veneau de la deal de la prăşit, mama Anica Mătcaş (numele de fată Boghean) a fost lovită de trăsnet şi s-a stins din viaţă la numai 38 de ani. Cum se jucau la bunica verişorului după mamă Vasile Boghean cu băieţii, cineva îi spuse: „Du-te, Colişor, acasă, căci a murit maică-ta, lovită de trăsnet”. Nu le venea a crede, iar unul din băieţi unde zice: „Ia haideţi să vedem, chiar aşa-i?” Când dau să intre în ogradă, văd lume multă adunată în jurul casei şi pe loc l-a străfulgerat gândul că, într-adevăr, maica lui iubită nu mai este în viaţă. Străpuns de durere, nu a alergat să o vadă, ci s-a ascuns după casă să-şi verse, înăbuşit, în singurătate, durerea. Acest moment l-a marcat pentru toată viaţa. Acolo l-a găsit, în lacrimi, zdrobit de durere, bădiţa Vasile, fratele său mai mare, de 16 ani, care l-a luat în braţe şi i-a zis: „Ia hai, Colişor, să vezi cum doarme mama...” În casa cea mare mama, întinsă pe pat şi învelită cu un giulgiu ca de zăpadă, dormea, de astă dată pentru totdeauna. Durerea a fost foarte mare pentru toţi consătenii, rude, iar pentru un copil de cinci ani rămas fără mamă – sfîşietor de dureros. După înmormântare şi până toamna târziu, când s-a întors tata din război, au rămas singuri-singurei.

Fratele Vasile îi era şi tată, şi mamă. Din când în când mai treceau să-i vadă bunicul (după tată) Ion şi bunica Ileana, ţaţa Nuţa, fiica lui moş Fănică, fratele tatei... Serile, ca să-l liniştească şi să-l adoarmă, îi spunea poveşti, îi recita poezii. Fratele Vasile, cu trei clase „la români”, îi ştia pe de rost pe Creangă, Alecsandri,

Page 38: Nicolae Matcas Biobibliografie

38

Eminescu, Vlahuţă, Mateevici, Coşbuc, Şt. O. Iosif, Victor Vlad Delamarina... Se vede că anume în serile acelea s-a înfiripat în sufletul viitorului lingvist şi poet Nicolae Mătcaş dragostea faţă de literatură şi de frumuseţile limbii materne. Credincios şi iubitor de Dumnezeu, a crescut mare, a devenit un elev silitor, cuminte. În clasa a VIII-a ajunsese coleg de clasă cu vâlcoveanca Sofia Florea şi cu fratele meu Vasile Cozma, cu pelinenii (care locuiau la internatul şcolii) Elena Moraru, Petre Malai, Volodea Loghin, Sandu Hrişcev ş.a.

Pentru mine bădiţa Nicolae şi fratele Vasile erau ca doi fraţi mai mari. Multe lucruri frumoase am învăţat de la ei, în primul rând a scrie, a citi, a asculta clinchetul sonurilor limbii române. Ambii au crescut greu, unul fără mamă, altul fără tată, dar, prin muncă sistematică, asiduă, în 1957 au terminat 10 clase. Bădiţa Vasile, cu doi ani mai în vârstă, a fost luat la armată, abia după aceea s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Chişinău. Bădiţa Nicolae absolvise Facultatea de Istorie şi Filologie, specializarea Limba şi Literatura Română, era deja lector universitar pe când fratele îşi începea studiile universitare. Au rămas până azi prieteni, deşi împrejurările vieţii au făcut să se vadă cu mult mai rar. S-au bucurat de autoritate când erau flăcăi în sat, se bucură şi astăzi de autoritate, stimă şi respect, ne mândrim cu ei. Dacă s-ar putea aduna într-un mănunchi acei ani irepetabili, cu certitudine că am aduna cel mai frumos buchet de cuvinte alese, izvorâte din inimile consătenilor, rudelor, prietenilor, profesorilor, foştilor studenţi şi din partea mea personal. Săndica, aşa îmi spunea dumnealui când eram mică.

Bădiţă Nicolae, vă cunoaşte o lume ca militant pentru renaşterea spirituală a românilor basarabeni, pentru întronarea în funcţiile ei fireşti a limbii materne şi revenirea la grafia latină, ca profesor ilustru, Pedagog al pedagogilor, promotor al ideilor noi în pedagogie, organizator iscusit al învăţământului, conducător exigent şi specialist de înaltă calificare, atent la necesităţile şi cerinţele cadrelor didactice. Sute şi mii de studenţi vă sunt recunoscători că i-aţi educat în spiritul dragostei faţă de semeni, faţă de istoria strămoşească şi de limba mamei, că, după 1990, i-aţi

Page 39: Nicolae Matcas Biobibliografie

39

călăuzit la studii în România şi aţi vegheat la creşterea lor civică. Aveţi cu ce vă mândri, vă înţelegem şi vă împărtăşim întru totul satisfacţia:

1. aţi educat – de la catedră şi prin manuale şi publicaţii ştiinţifice şi didactice, prin versurile dvs. înflăcărate – generaţii întregi de elevi şi studenţi, tineri împătimiţi de frumos;

2. aţi susţinut şi promovat în învăţământ şi la alte munci de răspundere oameni deştepţi, devotaţi limbii, istoriei, Neamului;

3. aţi traversat o perioadă din învăţământ, care v-a adus multe griji, pe care le-aţi înfruntat cu stoicism şi le-aţi depăşit, perioadă care v-a adus şi multe împliniri şi bucurii, mai ales prin discipolii care se află pe baricade în lupta pentru trimful adevărului şi care vă urmează idealurile;

4. aţi abordat şi soluţionat cu măiestrie o serie de probleme ale învăţământului şi educaţiei.Aţi ajuns la frumoasa vârstă de 70 de ani cu multe realizări şi

cu la fel de multe proiecte. Sunteţi născut în ziua echinocţiului de primăvară. Celor născuţi în această zi le este caracteristică calitatea de a-i împăca pe toţi, creând o ambianţă de armonie cu cei din jur. Aveţi un suflet bogat şi generos, sunteţi încă plin de energie şi de forţă vitală, dornic de muncă şi de năzuinţa de a face cât mai multe lucruri frumoase. Eu, acea Săndică de pe timpuri, acum mă numesc Alexandra Bunghez, locuiesc în satul natal, Crihana Veche, sunt director adjunct la şcoala-internat. Vă doresc, din adâncul sufletului, să aveţi parte numai de împliniri, de bucurii ale împlinirilor şi multă sănătate. Dumnezeu să vă călăuzească în tot ceea ce faceţi. Fie ca scurgerea anilor să vă mângâie precum soarele alintă cu razele sale o floare.

Pentru consătenii noştri sunteţi şi veţi rămâne mereu acel flăcău de odinioară, înalt, zvelt, frumos, model de conduită, de bun-simţ şi de respect faţă de oameni. La mulţi, mulţi ani, bădiţă Nicolae!

Alexandra BUNGhEZ,director adjunct al

şcolii-internat din Crihana Veche

Page 40: Nicolae Matcas Biobibliografie

40

Colegi de învăţătură „La curte-n deal”

Despre Nicolae Mătcaş îmi amintesc următoarele.Am învăţat cu d-lui în clasele primare. Şcolii unde învăţam

i se spunea „La curte-n deal”, lângă casa lui moş Fănică Mătcaş, fratele tatei lui Nicolae, şi nu departe de casa lui Nicolae însuşi.

N. Mătcaş era un băiat foarte stăruitor, disciplinat, învăţa numai pe note de 4 şi 5, dar mai mult de 5, adică - 10, acum. Avea un scris frumos, caligrafic (pe atunci se preda şi caligrafia). La recreaţie îi plăcea să se joace, era glumeţ. Deoarece numele meu de familie este Popa, când se juca cu mine, mă zgândăra cu cuvintele: tang-bang-tang, tang-bang-tang, ca şi cum eu, popă, şi nu dascăl, trag clopotele de la biserică. Desigur că îl luam la fugărit, dar nu-l ajungeam şi joaca astfel continua.

Învăţătoarea noastră, Parascovia Vasilevna Bogdanova, foarte exigentă şi care cerea o disciplină de fier, nu l-a pedepsit niciodată, pentru că nu avea de ce, nu era bătăuş, nu jignea pe nimeni. Ţin minte că, odată, i se plânse doamnei învăţătoare că, la recreaţie, colegul Ilie Bezman (poreclit „Bercu”) l-ar fi tras de urechi. Dna învăţătoare, ca să fie de învăţătură şi pentru alţii, îi scoate pe amândoi în faţa clasei şi îi spune lui Mătcaş să-l apuce de urechi pe Bezman şi să-l tragă. De apucat îl apucă, dar să-l tragă de urechi nu poate, i-i jale, numai se preface că îl trage rău detot. Văzând că simulează, învăţătoarea îi propune atunci lui Ilie să-l apuce de urechi pe Nicolae şi să-l tragă. Ilie, care nu ştia şapte, vorba ceea, îl apucă şi-l trage din răsputeri. De ciudă, şi Mătcaş îl trage mai tare, până i se înroşesc urechile bătăuşului. Aşa le-a făcut învăţătoarea dreptate, iar pe noi ne-a învăţat că nici o faptă în lumea aceasta nu rămâne fără răsplată....

Părinţii lui Nicolae îi ofereau toate condiţiile pentru a învăţa. Bineînţeles, şcoala se mândrea cu aşa elev. Este singurul care, în 1957, a absolvit şcoala medie cu medalie de aur. După cum ne relata mai apoi, din varii motive nu i s-au înmânat medalia şi atestatul corespunzător la timp, întârziase să se prezinte la Universitatea de Stat din Chişinău la conversaţia cu medaliaţii, astfel că secretarul comisiei de admitere de la istorie şi litere Marat

Page 41: Nicolae Matcas Biobibliografie

41

Kalinionok îl introduse în liste să dea examene de admitere ca toţi ceilalţi. Noroc de dna Dodul din comisie şi de rectorul universităţii Victor Cepurnov, care îl invită şi îi propuse să fie trimis la studii la filozofie (republica ducea lipsă de cadre în acest domeniu) la Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova. Din lipsă de mijloace financiare, a spus că nu poate pleca şi atunci rectorul a dat dispoziţie să fie înscris fără examene de admitere la Facultatea de Istorie şi Litere, pe care a absolvit-o cu diplomă de menţiune în 1962. În anii de studenţie, când venea în sat, ca de obicei, la Sfintele sărbători de Paşti, lumea îl privea ca pe o persoană învăţată, cultă, deoarece pe atunci la noi în sat puţini plecau la studii.

Constantin POPA

Page 42: Nicolae Matcas Biobibliografie

42

Memoria unor ani şi oameni frumoşi

Nicolae Mătcaş este unul dintre foştii mei colegi de clasă şi de şcoală. Am învăţat împreună până în clasa a VII-a în şcoala din satul natal. Nicolae învăţa foarte bine. Nu era o întrebare, la care el să nu poată răspunde în cunoştinţă de cauză. Era autoritate recunoscută şi de unii profesori tineri. „Cum e corect, Mătcaş?”, îl întrebau. Şi Mătcaş le spunea, sincer şi convingător. „Ei, vedeti?”, îi convingeau, la rându-le, tinerii profesori pe elevi.

În clasele mici am avut parte de o învăţătoare extrem de exigentă şi de principială: Parascovia Vasilevna Bogdanova. Învăţătoarea noastră era o autoritate recunoscută de tot satul. Dacă a spus ceva învăţătoarea noastră, era sfânt. Dacă elevul Mătcaş se întâmpla să primească vreun ,,4”, plângea toată ziua. Era cuminte, ,,ca o fată mare”, bine crescut, nu ştia să se bată, nu-şi permitea să jignească pe cineva.

Tatăl lui, Ghiţă Mătcaş, după 1949, când s-a organizat colhozul, lucra la grădinărie, unde îl lua în vacanţele de vară şi pe Nicolae. Mama, Ana Mătcaş, născută Boghean, îl părăsise de mic, fiind lovită de un trăsnet.

Îi mai aveam în clasă pe Nina Nărea, Culiţă Avram, Gheorghe Tinică, Constantin Cubreacov (tatăl lui Vlad Cubreacov, viitorul deputat), Gheorghe Agachi, Elena Antohi, Ionel Popa, Anastasia Bujoreanu, Pavel Crăciun, Nicolae Dragomir şi alţi copii. Anastasia Bujoreanu, care ştia să se bată cu băieţii şi chiar să le deie la măsea, nici n-a terminat bine clasa a VII-a şi s-a şi măritat la Manta după un băiat chipeş. Nefiind bătăuş, Gheorghe Tinică, mic de statură şi iute ca un prâsnel, îl mai speria din când în când pe Nicolae cu câte-un ghiont sau vreo pişcătură. Gheorghe Agachi îi lua apărarea, dându-i câte-o sfârlă piticului. Prin clasa I-a, Ileana Hreţu era singura autoritate pentru Nicolae la rezolvarea exerciţiilor la aritmetică.

În clasele mai mari Gheorghe Agachi ne distra pe toţi, imitându-l pe bunul nostru profesor de franceză Vladimir Gh. Bevz. Ceea ce îl amuza pe Nicolae îndeosebi era faptul că, de la o vreme, gesturile preluate de la dl profesor îi deveniseră proprii lui

Page 43: Nicolae Matcas Biobibliografie

43

Agachi însuşi şi acesta din urmă nu se mai putea debarasa de ele. Cu vecinul şi prietenul la cataramă Ionel Popa (viitorul primar din sat) au făcut una cu pământul multe tufe de viţă din via lui moş Ghiţă până s-au învăţat să joace polca, ruseasca şi sârba ca să poată intra în hora din sat şi să aibă îndrăzneala să invite la joc fetele când începuse a le miji musteaţa. Prima invitată, pentru care nu trebuia să ai mare curaj, cred că fusese Stelina Căldăraru, o ţigancă din sat, colegă, care nu prea era ruptă din soare, însă nici mearsă la biserică, după cum se spune.

Odată, cam printr-a VIII-a, într-o sfântă zi de Paşti, când se făcea încă horă în sat, dar pe când elevii nu aveau voie să ţină sărbători religioase, mai spre seară, unde nu se prind de mână şi intră în joc şi tinerii noştri elevi de-alde Vasile Cozma, Sofia Florea şi Nicolae Mătcaş. Nu reuşiseră bine să bage piciorul în joc că cineva îi şi pîrăşte directorului şcolii. Piotr S. Alexandrovici, supărat nevoie mare, trimite pe cineva de la sovietul sătesc (aşa se numea atunci primăria), care se afla chiar lângă locul unde duminicile se făcea hora, să îi cheme elevii. Când aceştia veniră în sediul primăriei, o sfecliră. Directorul tuna şi fulgera: ”Cum nu vi-i ruşine? Şi încă se cheamă că sunteţi comsomolişti?! (În treacăt fie spus, N. Mătcaş nu era comsomolist. N-a acceptat să fie înscris cu forţa sau prin fals, cum fuseseră păcăliţi alţi colegi de-ai săi, învăţaţi de director, chipurile, să scrie în ruseşte o cerere de intrare în comsomol, care, după ce au fost semnate, au fost luate, trimise la comitetul raional al comsomolului şi acceptate). Ce fel de exemplu daţi voi tineretului din sat? Cum se poate să jucaţi în horă, ba încă şi în zi de Paşti?! Las´că vorbim noi mâine la şcoală!” D´apoi Vasile Savacenco, un băiat şotios din satul vecin, Manta, care, după cum relatau băieţii dintr-a opta, la lecţiile de franceză îi făcea zile fripte profesorului! Îşi sprijinea fruntea în palmă, ca şi cum era concentrat nevoie mare, şi tot mârâia câte o melodie, fără a schiţa măcar vreun zâmbet. Clasa se tăvălea de râs, profesorul se enerva, până exploda în nişte ameninţări care amuzau şi mai mult colectivul de elevi: „Mârâie, mârâie, că eu ştiu cine mârâie!” Savacenco întrerupea cântecul pentru o clipă, apoi începea iară, uitându-se în ochi profesorului şi ţinându-se foarte serios, spre

Page 44: Nicolae Matcas Biobibliografie

44

amuzamentul şi în hohotele colegilor. „Cine mârâie, măi!”, unde nu se răstea la elevi profesorul. „Mătcaş, cine mârâie?”, întreba dumnealui disperat. „Nu ştiu, Vladimir Gheorghevici!”, răspundea acesta, ruşinat şi fâstâcit. „Savacenco, cine mârâie?” „Nu ştiu, Vladimir Gheorghevici, pe crucea mea!” Şi îşi făcea semnul crucii, ceea ce de asemenea era amuzant, fiindcă pe vremea când toţi se pretindeau atei nu se permitea să-ţi faci cruce nici cu limba. Apoi se aşeza şi iar începea concertul.

Au fost şi alte istorii amuzante, dar anii au trecut ca lăstunul şi multe s-au şters din memorie. A rămas numai amintirea oamenilor buni.

Zina ChIOSA, născută în 1938

Page 45: Nicolae Matcas Biobibliografie

45

tabel cronologic

1940 - La 27 aprilie 1940, în comuna Crihana Veche, judeţul Cahul, într-o familie de ţărani s-a născut Nicolae Mătcaş, viitor filolog, lingvist, profesor univeristar, publicist, traducător, om de stat.

1947-1957 - Este elev la Şcoala de cultură generală din satul Crihana Veche, raionul Cahul, pe care o absolveşte în 1957 cu medalie de aur. În 1956 debutează ca elev cu versuri în ziarul raional „Calea spre comunism” din Cahul.

1957-1962 - Studiază la Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Istorie şi Litere, specializarea „Limba şi literatura română”, pe care o termină în 1962 cu diplomă de merit.

1962-1964Este lector la Catedra de limbă română a Universităţii de

Stat din Moldova.

1964-1967Face studii postuniversitare de doctorat în specializarea

„Lingvistică matematică, structurală şi aplicată” la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, sub conducerea reputatului romanist şi specialist în lingvostatistică, profesorul Raymund Piotrowski.

Între anii 1964-1967 lucrează asupra unui dicţionar de frecvenţă a cuvintelor din presa periodică moldovenească, pe care nu a reuşit să-l publice. În anul 1967 susţine teza de doctor în filologie – „Lexicul şi morfologia publicisticii moldoveneşti în comparaţie cu lexicul şi morfologia celorlalte stiluri funcţionale dacoromâne”, subiectul relevând – pentru anii aceia, dar şi până foarte târziu – un act de mare curaj, întrucât rezultatele cercetării, bazate pe aplicarea metodelor matematice la studierea faptelor de limbă, au demonstrat fără putinţă de tăgadă că aşa-numita „limbă moldovenească”, în calitate de varietate funcţional-teritorială, este aceeaşi limbă română.

1967-1972Este conferenţiar, decan, până în 1970, al Facultăţii de Litere

de la Institutul Pedagogic (actuala Universitate Pedagogică) „Ion Creangă” din Chişinău.

Page 46: Nicolae Matcas Biobibliografie

46

1972-1987Activează ca docent (1972-1990).În 1980 este numit prin ordin, ulterior ales, şef al Catedrei

de limbă şi literatură română, post ce-l deţine până în anul 1987, preluându-l pe cel de şef al noii Catedre de limba română, pe care îl deţine până în 1993. Pe baze obşteşti, lucrează ca redactor-şef al publicaţiei „Tânărul învăţător” (1980-1990).

Publică „Probleme dificile de analiză gramaticală”, volumul de teoreme lingvistice „Şcoală a gândului”, în colaborare - manualele de „Introducere în lingvistică”, „Lingvistica generală”, „Limba moldovenească pentru clasa a 6-a”, cursurile „Limba moldovenească literară contemporană (Fonetică, Lexicologie, Morfologie, Sintaxă)” pentru instituţiile de învăţământ superior, lucrarea de cultivarea limbii „De la grotesc la sublim” şi alte lucrări.

1987-1990Se află în funcţia de secretar al Comisiei Interdepartamentale

pentru problemele istoriei şi perspectivele dezvoltării limbii moldoveneşti, comisie care a recunoscut statutul de limbă de stat al limbii materne, unitatea de limbă moldo-română şi a votat pentru necesitatea revenirii la grafia latină.

În perioada fierbinte a anilor 1988-1989, scrie, de unul singur şi în colaborare cu savantul lingvist prof. Ion Dumeniuk, om de rară onestitate şi patriot cu alese virtuţi, zeci de studii şi articole, îmbinând sau alternând caracterul profund ştiinţific cu caracterul didactic şi cognitiv, în pagini de reviste şi ziare, urmărind să fixeze definitiv în conştiinţa tuturor categoriilor sociale ideea limbii romanice unice în această parte a Europei – limba română, idee întemeiată pe un adevăr ştiinţific, stabilit de multă vreme în lingvitstica romanică, însă respinsă cu vehemenţă de adepţii „moldovenismului primitiv” agresiv. Publică, în vederea revenirii fără dificultăţi la scrierea corectă în grafie latină, împreună cu Ion Dumeniuk şi alţi colegi, mai multe lucrări de fonetică, ortoepie, ortografie şi punctuaţie. Pentru integrarea rusofonilor în noua situaţie lingvistică din republică de după 1989 ţine, în presă, o serie de lecţii şi editează, în colaborare cu I. Dumeniuk, manualul de limbă română pentru autodidacţi (1989).

Page 47: Nicolae Matcas Biobibliografie

47

1990-1994E ministru al ştiinţei şi învăţământului al Republicii

Moldova în guvernele Druc, Muravschi, Sangheli. A reformat structura învăţământului, a restabilit învăţământul liceal, a introdus studierea cursului integral de literatură română şi a celui de istorie a românilor, a instituit grupe ale minorităţilor cu predarea în limba lor maternă în instituţiile de învăţământ existente, deschizând, concomitent, şi instituţii noi de învăţământ, a renunţat la şcolile mixte, la caracterul obligatoriu de studiere a limbii ruse, a creat posibilitatea instruirii grupurilor etnice majoritare în limba lor maternă, paralel cu învăţarea limbii de stat şi a limbii străine, a întreprins o serie de măsuri (unificarea programelor şi a planurilor de studii, crearea de colective comune de autori din România şi RM, calificarea profesorilor pe bază de probe pentru ocuparea diverselor grade didactice etc.) pentru integrarea învăţământului din RM în învăţământul românesc şi, prin acesta, în cel european ş.a.m.d. Nu a găsit susţinere printre rusofoni şi rusofili, eforturile de instituire a învăţământului naţional i-au fost zădărnicite.

Neremunerat, exercită şi funcţia de şef de catedră la Institutul Pedagogic „Ion Creangă”. O vreme, deţine, prin cumul, funcţia de colaborator ştiinţific la Institutul de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Publică, în colaborare, cărţile: „Coloana infinită a graiului matern: File din marea bătălie pentru limbă”, „Îndrumar de ortografie” şi „Elemente de ortografie şi ortoepie ale limbii române” (1990). Este unul dintre autorii îndreptarului „Norme ortografice, ortoepice şi de punctuaţie ale limbii române”, tipărit în 1990, la Editura „Lumina” din Chişinău sub egida Academiei de Ştiinţe şi a Ministerului Ştiinţei şi Învăţământului al Republicii Moldova. Din anul 1991 este profesor. Pentru activitatea ştiinţifică şi contribuţia la repunerea în drepturile fireşti a limbii române şi a alfabetului latin în Basarabia i se conferă titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi (1993) şi de Profesor Honoris Causa” al Universităţii din Bucureşti (1994).

A fost ostracizat de către forţele românofobe, care au venit la putere în februarie 1994, pentru „românizarea” învăţământului

Page 48: Nicolae Matcas Biobibliografie

48

şi pentru „reetnizarea” tinerei generaţii de moldoveni, lăsat fără loc de muncă şi posibilitatea de a reveni la catedră.

1994-1995Activează ca redactor la revista „Limba Română” din

Chişinău.

1995-2007În 1995 este nevoit să se exileze în România. Liviu Maior

(care exercita pe atunci postul de ministru al Educaţiei Naţionale a României) îi propune funcţia de expert superior la Direcţia Românii de pretutindeni, funcţie pe care o deţine până la finele anului 2007. La „Casa Lmbii Române” din Chişinău, în serialul „Bibliotecii revistei „Limba Română”, îi apare lucrarea „Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul” (1999), în care, pe bază de argumente istorice şi ştiinţifice irefutabile, respinge falsurile „moldoveniştilor” privind istoria limbii şi a poporului român din Basarabia.

Membru al Uniunii Ziariştilor din Republica Moldova şi al Uniunii Scriitorilor din România. Autor şi coautor, redactor şi coredactor a peste 30 de manuale, elaborări metodice şi alte ediţii didactice şi a peste 250 de articole şi studii în probleme de limbă, cultură şi învăţământ. Personalitate marcantă în lumea universitară, ştiinţifică şi în viaţa social-politică şi culturală a Republicii Moldova, militant înflăcărat pentru renaşterea naţională a românilor basarabeni, prezenţă notorie la radio, TV şi în presă, împreună cu Ion Dumeniuk, în marea bătălie pentru limbă şi alfabet.

Colaborează cu articole şi poezii la „Limba Română”, „Glasul Naţiunii”, „Patria tânără”, „Literatura şi arta”, „Viaţa satului”, „Limba Română” (Chişinău), „Arcaşul” (Cernăuţi), „Oglinda literară”, „Dacia literară”, „Poezia”, „Contemporanul – Ideea europeană”, „Paradox”, „Dacoromania” ş.a. din România. Editează volumele de versuri: „Surâsul Giocondei” (1997), „Trenul cu un singur pasager” (1998), „Azur” ( 2002), „Câte-s visele, multele...” „Coloana infinitului” (2003), „De-a baba-oarba” (2006).

Page 49: Nicolae Matcas Biobibliografie

49

2008-2010Odată cu ieşirea la pensie, la finele anului 2007, continuă

munca de cercetare şi de creaţie. A editat plachetele de poezii „Roată de olar. Sonete” (2008), „Vernale ploi” (2009) şi „Un câmp minat, urcuşul. Sonete” (2010), definitivează o antologie de studii sociolingvistice.

Page 50: Nicolae Matcas Biobibliografie

50

opera

NICOLAE MĂTCAŞ – PROFESOR UNIVERSITAR, LINGVIST

Studii, articole, cursuri universitare, manuale, programe, redactări, alte lucrări didactice

Ediţii aparte

19731. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a / N. Mătcaş, I.

Matcovschi. – Ch.: Lumina, 1973. – 240 p. Rec.: Melniciuc, Ion. Marginalii la un manual şcolar/ Ion Melniciuc// Tinerimea Moldovei. – 1973. – 23 noiemb. – P. 3. Rec.: Rusnac, Gheorghe. Exigenţe şi realizări noi : [despre apariţia man. de limbă mold. pentru cl. a 6-a] / Gh. Rusnac // Cultura. – 1973. – 24noiemb. – P. 4-5.

19742. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a / N. Mătcaş, I.

Matcovschi. – Ed. a 2-a. – Ch.: Lumina, 1974. – 240 p.

3. Lingvistică descriptivă; Lingvistică matematică / N. Mătcaş // Enciclopedia Sovietică Moldovenească : Vol. IV / red.: I. Varticean. – Ch., 1974. – P. 104-105.

4. Neogramatică, şcoala / N. Mătcaş // Enciclopedia Sovietică Moldovenească : Vol. IV / red.: I. Varticean. – Ch., 1974. – P. 483.

5. Programa cursului de „Introducere în lingvistică” / N. Mătcaş, I. Dumeniuk. – Ch.: Lumina, 1974.

19756. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a / N. Mătcaş, I.

Matcovschi. – Ed. a 3-a. – Ch.: Lumina, 1975. – 240 p.

Page 51: Nicolae Matcas Biobibliografie

51

7. Paralingvistică / N. Mătcaş // Enciclopedia Sovietică Moldovenească : Vol. V / red.: I. Varticean. – Ch., 1975. – P. 134.

1976

8. Fonetica şi fonologia (Triplul aspect al sunetelor vorbirii) : material didactic pentru cursul de introd. în lingvistică /

N. Mătcaş, I. Dumeniuk. – Ch.: [S. n.], 1976. – 48 p.

9. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a / N. Mătcaş, I. Matcovschi. – Ed. a 4-a. – Ch.: Lumina, 1976. – 240 p.

10. Programe pentru institutele pedagogice. Limba moldovenească : Specialitatea Nr 2101 „Limba şi literatura rusă” : [pentru republicile unionale (autonome)] / Min. Învăţ. Publ. din RSSM ; alc.: N. Mătcaş, S. Perieva. – Ch.: 1976. – 25 p.

11. Semasiologie / N. Mătcaş // Enciclopedia Sovietică Moldovenească : Vol. VI / red.: I. Varticean. – Ch., 1976. – P. 104.

12. Substantiv / N. Mătcaş // Enciclopedia Sovietică Moldovenească : Vol. VI / red.: I. Varticean. – Ch., 1976. – P. 293.

13. Teoria circulaţiei cuvintelor / N. Mătcaş // Enciclopedia Sovietică Moldovenească : Vol. VI / red.: I. Varticean. – Ch., 1976. – P. 382.

197714. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a /

N. Mătcaş, I. Matcovschi. – Ed. a 5-a. – Ch.: Lumina, 1977. – 184 p. : il.

15. Programa cursului de limbă moldovenească literară contemporană : pentru studenţii de la specialitatea „Limba şi literatura rusă în şcoala naţională” / Inst. Politehnic din Chişinău. – Ch., 1977.

Page 52: Nicolae Matcas Biobibliografie

52

197816. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a / N. Mătcaş,

I. Matcovschi. – Ed. a 6-a. – Ch.: Lumina, 1978. – 184 p.: il.17. Probleme dificile de analiză gramaticală : Controverse şi

reconsiderări / N. Mătcaş. – Ch.: Lumina, 1978. – 124 p. – Bibliogr. în note.

Rec. : Popescu, Ilie . O lucrare utilă / Ilie Popescu , F. Chitari // Zorile Bucovinei (Cernăuţi). – 1978. – 22 dec. – P. 3.

197918. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a / N. Mătcaş,

I. Matcovschi. – Ed. a 7-a. – Ch.: Lumina, 1979. – 191 p. : il.19. Seminare şi lucrări de control la lingvistică / Univ. de Stat

din Moldova. Catedra de lingv. generală şi romanică ; alc. : N. Mătcaş, I. Dumeniuk. – Ch.: Ed. Universităţii de Stat, 1979. – 40 p.

198020. Introducere în lingvistică (cu elemente de lingvistică

generală) : Man. de probă pentru fac. de filol., defectologie şi de limbi străine de la univ. şi inst. pedagogice / N. Mătcaş, I. Dumeniuk. – Ch.: Lumina, 1980. – 256 p.

Rec.: Berejan, Silviu. I. Dumeniuk, N. Mătcaş. Introducere în lingvistică. Ch., Lumina, 1980, 256 p. / Silviu Berejan, Gheorghe Popa // Limba şi literatura moldovenească. – 1981. – Nr 1. – P. 65-68. Rec.: Grinco, Gh. O lucrare lingvistică de valoare / Gh. Grinco, C. Tănase // Moldova socialistă. – 1980. – 15 aug. – P. 4.

198121. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a / N. Mătcaş,

I. Matcovschi. – Ed. a 8-a, rev. – Ch.: Lumina, 1981. – 240 p.

22. Limba moldovenească literară contemporană. Sintaxa : man. pentru şc. superioare / N. Mătcaş, An. Ciobanu, I. Mocreac [et al.] ; sub red. An. Ciobanu. – Ch.: Lumina, 1981. – 438 p.

Page 53: Nicolae Matcas Biobibliografie

53

198223. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a / N. Mătcaş,

I. Matcovschi. – Ed. a 9-a. – Ch.: Lumina, 1982. – 240 p.

24. Şcoală a gândului : Teoreme lingvistice : [pentru învăţători] / N. Mătcaş. – Ch.: Lumina, 1982. – 144 p. – Bibliogr. : P. 141-143.

Rec.: Medveţcaia, O. O lucrare originală / O. Medveţcaia // Învăţământul public. – 1982. – 27 noiemb. – P. 4. Rec.: Melniciuc, I. Lucrare din noutăţi / I. Melniciuc // TinerimeaMoldovei. – 1982. – 16 iul. – P. 4. Rec.: Popa, Gh. Gramatica – şcoală a gândului / Gh. Popa //Învăţământul public. – 1982. – 14 aug. – P. 4. Rec.: Popescu, I. O lucrare originală / I. Popescu, F. Chitari // Zorile Bucovinei. – 1982. – 21 iunie. – P. 3.

198325. Elemente de morfologie în clasa a 6-a : [în ajutorul

învăţătorului] / N. Mătcaş, I. Matcovschi. – Ch.: Lumina, 1983. – 85 p. – (Bibl. metod. a şcolii : limba şi lit. mold.). – Bibliogr. în notele de subsol.

198426. Legătura cuvintelor în propoziţie : (Indicaţii

metod. la studierea temei în cursul de sintaxă a limbii mold. literare contemporane) / Inst. Ped. de Stat „I. Creangă” din Ch., Catedra de limbă şi lit. mold.; alc.: T. Cartaleanu ; red. şt.: N. Mătcaş. – Ch.: Inst. Politehnic din Ch., 1984. – 32 p. – Bibliogr. în notele de subsol.

198527. Dicţionar explicativ al limbii moldoveneşti / red. :

N. Mătcaş, A. Borş, G. Rusnac [et al.]. – Ch.: Red. Principală a Enciclopediei Sovietice Moldoveneşti, 1977.– Vol. 2. – 1985. – 876 p.

Rec.: Bahnaru, Vasile. Volumul II al dicţionarului explicativ / Vasile Bahnaru // Învăţământul public. – 1986. – 16 apr. – P. 2.

Page 54: Nicolae Matcas Biobibliografie

54

Rec.: Ciornâi, Ion. Reflecţii pe marginea dicţionarului explicativ al limbii moldoveneşti (Vol. II ) / red. S. Berejan. – Ch., 1985. – 876 p. / Ion Ciornâi // Limba şi literatura moldovenească. – 1986. – Nr 2. – P. 62-67.

28. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a / N. Mătcaş, I. Matcovschi. – Ed. a 10-a. – Ch.: Lumina, 1985. – 240 p.

29. Lingvistica generală : [man. pentru fac. de filol. şi de limbi străine de la inst. de învăţ. superior din republică] / N. Mătcaş, S. Berejan, I. Dumeniuk. – Ch.: Lumina, 1985. – 270 p. – Bibliogr. : P. 267-268.

Rec.: Bahnaru, Vasile. O apariţie editorială aşteptată / Vasile Bahnaru //Lit. şi arta. – 1985. – 1 aug. – P. 4. Rec.: Popa, Gheorghe. S. G. Berejan, I. Z. Dumeniuc, N. G. Mătcaş. Lingvistica generală. – Ch. : Lumina, 1985. – 272 p. / Gheorghe Popa // Limba şi literatura moldovenească. – 1986. – Nr 1. – P. 61-63.

30. Probleme de gramatică şi stilistică : Culeg. de materiale / red.: N. Mătcaş, A. Ciobanu, E. Belinscaia [et al.]. – Ch.: Ştiinţa, 1985. – 148 p.

198631. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a / N. Mătcaş,

I. Matcovschi. – Ed. a 11-a. – Ch.: Lumina, 1986. – 240 p.

32. Limba moldovenească literară contemporană : Man. pentru fac. de pedagogie de la instituţiile de învăţământ superior din republică, spec. 2121 „Pedagogia şi metodica învăţământului primar”/ N. Mătcaş, Z. Târiţa, N. Iavorschi. – Ch.: Lumina, 1986. – 220 p.

33. Structura semantică a cuvintelor : Material didactic la cursul de lexicologie / alc.: T. Cartaleanu ; red. şt.: N. Mătcaş. – Ch.: Inst. Pedagogic „Ion Creangă”. – Ch., 1986. – 29 p.

Page 55: Nicolae Matcas Biobibliografie

55

198734. Introducere în lingvistică : man. pentru fac. de filol.,

defectologie şi de limbi străine de la inst. şi univ. pedagogice / N. Mătcaş, I. Dumeniuk. – Ed. a 2-a , rev. şi compl. – Ch.: Lumina, 1987. – 314 p. – Bibliogr. : P. 306-311.

35. Limba moldovenească literară contemporană : Man. pentru fac. de pedagogie de la inst. de învăţământ superior din republică, spec. 2121 „Pedagogia şi metodica învăţământului primar” / N. Mătcaş, Z. Târiţa, N. Iavorschi. – Ch.: Lumina, 1987. – 384 p.

36. Limba moldovenească literară contemporană. Sintaxa : [man. pentru şc. superioare] / N. Mătcaş A. Ciobanu, A. Dârul [et al.] ; sub red. lui A. Ciobanu. – Ed. a 2-a, rev. şi compl. – Ch.: Lumina, 1987. – 468 p.

198837. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a. – Ed. a 12-a /

N. Mătcaş, I. Matcovschi. – Ch.: Lumina, 1988. – 202 p.

38. Lucrări de laborator la fonetică şi lexicologie / alc. : M. Hadârcă, T. Cartaleanu ; red.: N. Mătcaş. – Ch.: Inst. Politehnic, 1988. – 48 p.

39. Probleme de lingvistică : Culeg. de materiale / red.: N. Mătcaş, A. Ciobanu, I. Ciornâi [et al.]. – Ch.: Ştiinţa, 1988. – 150 p.

198940. Limba moldovenească : man. pentru autodidacţi / N. Mătcaş,

I. Dumeniuk. – Ch.: Lumina, 1989. – 364 p.41. Probleme de lingvistică moldovenească şi contrastivă :

Culeg. de materiale / red.: N. Mătcaş, A. Ciobanu, I. Ciornâi [et al.]. – Ch.: Ştiinţa, 1989. – 183 p.

Page 56: Nicolae Matcas Biobibliografie

56

199042. Elemente de ortografie şi ortoepie ale limbii române

: [indicaţii metod.] / N. Mătcaş, M. Hadârcă ; red. şt.: O. Cosovan. – Ch.: Tipogr. „Reclama”, 1990. – 96 p.: tab., scheme. – Bibliogr.: P. 95.

43. Îndrumar de ortografie / N. Mătcaş, I. Dumeniuk, Gh. Rusnac. – Ch., 1990. – 112 p.

44. Limba moldovenească : man. pentru cl. a 6-a / N. Mătcaş, I. Matcovschi. – Ed. a 13-a. – Ch.: Lumina, 1990. – 202 p.

45. Limba română : man. pentru cl. a 7-a / N. Mătcaş, I. Matcovschi. – Ch.: Lumina, 1990. – 206 p.: tab.

46. Norme ortografice, ortoepice şi de punctuaţie ale limbii române / N. Mătcaş, S. Berejan, A. Ciobanu [et al.]. – Ch.: Lumina, 1990. – 207 p.

47. Ortografia şi ortoepia limbii române în tabele şi blocuri schematice / N. Mătcaş, M. Hadârcă. – Ch., 1990.

199248. Limba română : [cl. a 7-a, manual de probă] / N. Mătcaş, I.

Matcovschi. – Ch.: Lumina, 1992. – 206 p. : tab.

199449. Limba română : man. pentru cl. a 7-a / N. Mătcaş,

I. Matcovschi. – Ch.: Lumina, 1994. – 189 p.: scheme, tab.

200050. Româna corectă : îndreptar de cultivarea limbii / N. Mătcaş,

E. Şoşa ; coord.: F. Şuteu. – Bucureşti : Universal Dalsi, 2000. – 152 p. – (Româna corectă pentru românii de pretutindeni).

Page 57: Nicolae Matcas Biobibliografie

57

În limba rusă

198951. Молдавский язык = Limba moldovenească : cамоучитель

/ Н. Мэткаш, И. Думенюк. – К.: Лумина, 1989. – 361 p. Rec.: Русу, Т. Самоучитель молдавского языка / Т. Русу // Народное oбразование. – 1989. – 23 ceнт. – P. 4.52. Русско-молдавский разгoворник = Ghid de conversaţie

rus-moldovenesc / авт. cост.: И. М. Викол и др.; науч. pед.: Н. Мэткаш. – К.: Кооп. „Дельта” ; Lit. artistică, 1989. – 159 p.

În culegeri şi ediţii periodice

196153. Greşeli de limbă... într-o revistă de limbă /

N. Mătcaş // Cultura Moldovei. – 1961. – 27 iul. – P. 4.

54. Să se respecte realitatea fonetică / N. Mătcaş // Cultura Moldovei. – 1961. – 20 ian. – P. 4.

196255. Unde-i virgula? / N. Mătcaş, E. Pânzaru // Cultura

Moldovei. – 1962. – 21 ian. – P. 4.

56. Vocabular regional / N. Mătcaş, G. Negoiţă // Limba şi literatura moldovenească. – 1962. – Nr 4. – P. 43.

196457. Pronumele de identitate / N. Mătcaş // Cultura Moldovei. –

1964. – 5 apr. – P. 2.

196558. Un tip de predicat verbal simplu / N. Mătcaş // Învăţătorul

sovietic. – 1965. – Nr 4. – P. 57.

1966

Page 58: Nicolae Matcas Biobibliografie

58

59. O observaţie privind dicţionarele de frecvenţă / N. Mătcaş // Научная конференция по итогам научно-исследовательских работ за 1965 год : Секции общ. и гуманитарных наук : сокр. тексты докл. – К., 1966. – P. 104-105.

196760. Frecvenţa cuvintelor în presa periodică moldovenească /

N. Mătcaş // Anale ştiinţifice. Filologie, 1967 : Vol. 81 / Univ. de Stat din Chişinău. – Ch.: Cartea Moldovenească, 1967. – P. 14-28.

61. Studierea statistică a vocabularului / N. Mătcaş, M. Ioniţă // Conferinţa ştiinţifică consacrată problemelor de filologie moldovenească în cei 50 de ani ai puterii sovietice (Tezele referatelor), Bălţi, 27-28 oct. 1967. – Bălţi, 1967. – P. 28-29.

196962. Câteva observaţii asupra unor procedee de redare a

nuanţelor de aspect / N. Mătcaş // Anale ştiinţifice. Filologie, 1969 : Vol. 93 / Univ. de Stat din Chişinău. – Ch., 1969. – P. 38-51.

63. Repartiţia cuvintelor în presa periodică moldovenească / N. Mătcaş // Anale ştiinţifice. Filologie, 1969 : Vol. 93 / Univ. de Stat din Chişinău. – Ch., 1969. – P. 15-26.

197064. Cel mai important mijloc de comunicare [limba] / N. Mătcaş

// Cultura. – 1970. – 11 apr. – P. 3.

65. În ajutorul studenţilor şi al învăţătorilor de limbă maternă / N. Mătcaş // Învăţătorul sovietic. – 1970. – Nr 11. – P. 57-59.

Page 59: Nicolae Matcas Biobibliografie

59

197266. O problemă de terminologie social-politică /

N. Mătcaş // Материалы научой конференции профессорско-преподавательского состава Кишиневского государственного педагогического института им. И. Крянгэ по итогам научно-исследовательской работы за 1971 год (апрель). – К., 1972. – P. 21-22.

67. Un caz de omonimie sintactică / N. Mătcaş // Învăţătorul sovietic. – 1972. – Nr 6. – P. 15-20.

197768. Câteva observaţii în legătură cu întrebuinţarea pronumelui

de identitate / N. Mătcaş // Cultivarea limbii / red. A. Dârul. – Ch.: Ed. Cartea Moldovenească, 1977. – P. 35.

69. Document epocal / N. Mătcaş // Tinerimea Moldovei. – 1977. – 10 iul. – P. 2.

70. Singur sau dumneata? : [cultivarea limbii] / N. Mătcaş // Învăţământul public. – 1977. – 7 sept. – P. 4.

71. Singur sau însuşi? : [folosirea corectă a pronumelor] / N. Mătcaş // Învăţământul public. – 1977. – 23 iul. – P. 4.

197872. A compasa – un verb nou? / N. Mătcaş // Învăţământul public.

– 1978. – 18 ian. – P. 4.

197973. „Atitudine în complex” sau „abordare complexă” ? :

[cultivarea limbii] / N. Mătcaş // Învăţământul public. – 1979. – 17 oct. – P. 4.

74. Combinatorica unităţilor lexicale : [cultivarea limbii] / N. Mătcaş // Învăţământul public. – 1979. – 14 noiemb. – P. 4.

Page 60: Nicolae Matcas Biobibliografie

60

75. Construcţii echivoce : [cultivarea limbii] / N. Mătcaş // Învăţământul public. – 1979. – 25 apr. – P. 4.

76. Integru sau integral? : (cum poate deveni normă o greşeală comună) : [cultivarea limbii] / N. Mătcaş // Învăţământul public. – 1979. – 21 iul. – P. 4.

77. Să auzim de bine! : [cultivarea limbii] / N. Mătcaş // Învăţământul public. –1979. – 5 mai. – P. 4.

78. Un salut … nesalutabil : [cultivarea limbii] / N. Mătcaş // Învăţământul public. – 1979. – 9 iun. – P. 4.

198079. Diftong sau vocale în hiat? : [cultivarea limbii] /

N. Mătcaş // Învăţământul public. – 1980. – 6 febr. – P. 4.

80. Din cel şirag de piatră rară... / N. Mătcaş // Moldova. – 1980. – Nr 10. – P. 14.

81. La izvoarele limbii materne / N. Mătcaş, Gh. Rusnac // Nistru. – 1980. – Nr 11. – P. 145-151.

82. Omorize eterofone şi eterografe (I) : [cultivarea limbii] / N. Mătcaş // Învăţământul public. – 1980. – 19 mart. – P. 4.

83. Omorize eterofone şi eterografe (II) : [cultivarea limbii] / N. Mătcaş // Învăţământul public. – 1980. – 9 apr. – P. 4.

84. Un determinativ de prisos : [cultivarea limbii] / N. Mătcaş // Învăţământul public. – 1980. – 7 iun. – P. 4.

198185. Corespondentele moldoveneşti ale formaţiilor ruseşti în

– eţ, - oveţ, - eveţ : (pe baza terminologiei social-politice) / N. Mătcaş // Lexicul şi frazeologia limbii moldoveneşti

Page 61: Nicolae Matcas Biobibliografie

61

literare contemporane / col. de red.: V. Soloviov, S. Berejan, E. Tolocenco. – Ch.: Ştiinţa. – 1981. – P. 136-141.

198286. Meandrele unei construcţii / N. Mătcaş // Cultivarea

limbii / alc. şi red. ştiinţ.: A. Dârul, I. Eţco. – Ch.: Cartea Moldovenească, 1982. – P. 27-40.

198487. Natura lexico-semantică a termenului regent şi caracterul

subordonatei / N. Mătcaş, O. Cosovan // Cercetări de lingvistică moldovenească / col. de red.: V. Soloviov, A. Borş, S. Berejan [et al.]. – Ch.: Ştiinţa, 1984. – P. 55-65.

198588. Caracterul obligatoriu al unor specii de subordonate în

frază / N. Mătcaş, O. Cosovan // Probleme de gramatică şi stilistică : Culeg. de materiale ale catedrelor de limbă şi lit. mold. de la instituţiile de învăţ. superior. – Ch.: Ştiinţa, 1985. – P. 54-66.

89. Frecvenţa formelor verbale în presa periodică / N. Mătcaş // Probleme actuale de filologie. – Ch.: Ştiinţa, 1985. – P. 170-174.

198690. File din istoria limbii literare / N. Mătcaş, Gh. Rusnac //

Învăţământul public. – 1986. – 10 dec. – P. 4.

91. Legea substituirii determinatului prin determinativ şi efectele ei la nivelul lexical, morfologic şi sintactic / N. Mătcaş // Perfecţionarea metodelor şi procedeelor de studiere a limbii moldoveneşti în şcoală / alc. şi red.: O. М. Dimpul, E. G. Ciobanu. – Ch.: Lumina, 1986. – P. 110-119.

198792. Recifele topicii : [Graiul ţării noastre dragă] / N. Mătcaş //

Tânărul învăţător. – 1987. – 15 oct. – P. 2.

Page 62: Nicolae Matcas Biobibliografie

62

198893. Devieri de la norme sau ... norme? (I) : [ Limba noastră-i o

comoară] / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1988. – 7 oct. – P. 4-5.

94. Devieri de la norme sau ... norme ? (II) : [ Limba noastră-i o comoară] / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1988. – 4 noiemb. – P. 4-5.

95. Ignoranţă crasă şi agresivă : [Puncte de vedere referitor la limba mold. şi introd. alf. latin] / N. Mătcaş, I. Melniciuc // Moldova socialistă. – 1988. – 2 dec. – P. 4.

96. Vocabular cancelăresc / N. Mătcaş // Jurnalistul Moldovei. – 1988. – Nr 12.

198997. Cine le paşte, le cunoaşte : [învăţăm limba mold.] / N.

Mătcaş, I. Dumeniuk // Viaţa satului. – 1989. – 26 oct. – P. 4 ; 2, 16 noiemb. – P. 4 ; 5, 23 dec. – P. 4.

199098. Cine le paşte, le cunoaşte : [învăţăm limba mold.] / N.

Mătcaş, I. Dumeniuk // Viaţa satului. – 1990. – 3 ian. – P. 12 ; 17, 24 ian. – P. 13.

99. Cine le paşte, le cunoaşte : [învăţăm limba mold.] / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Viaţa satului. – 1990. – 14 mart. – P. 13.

100. Cine le paşte, le cunoaşte : [învăţăm limba mold.] / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Viaţa satului. – 1990. – 4, 18, 25 apr. – P. 13.

101. Elemente de ortografie şi ortoepie ale limbii române : [indicaţii metod.] / N. Mătcaş, M. Hadârcă // Viaţa satului. – 1990. – 19 sept. – P. 4.

102. Elemente de ortografie şi ortoepie ale limbii române : Ortografia şi ortoepia diftongului ia în flexiunile imperfec-

Page 63: Nicolae Matcas Biobibliografie

63

tului : [indicaţii metod.] / N. Mătcaş, M. Hadârcă // Viaţa satului. – 1990. – 7 noiemb. – P. 6.

103. Să scriem corect : [ciclul de materiale din cartea „Îndrumar de ortografie”] / N. Mătcaş, I. Dumeniuk, Gh. Rusnac // Moldova Suverană. – 1990. – 25 sept. – P. 3.

1991104. Elemente de ortografie şi ortoepie ale limbii române :

Ortografia şi ortoepia diftongului ia în postfixele verbale : [indicaţii metod.] / N. Mătcaş, M. Hadârcă // Viaţa satului. – 1991. – 16 ian. – P. 6.

105. Elemente de ortografie şi ortoepie ale limbii române : Ortografia şi ortoepia diftongului ia în postfixele pronumelui, numeralului, adverbului : [indicaţii metod.] / N. Mătcaş, M. Hadârcă // Viaţa satului. – 1991. – 30 ian. – P. 7.

106. Elemente de ortografie şi ortoepie ale limbii române : Ortografia şi ortoepia diftongului ie : [indicaţii metod.] / N. Mătcaş, M. Hadârcă // Viaţa satului. – 1991. – 6 febr. – P. 6.

107. Elemente de ortografie şi ortoepie ale limbii române : Ortografia şi ortoepia vocalelor i-e : [indicaţii metod.] / N. Mătcaş, M. Hadârcă // Viaţa satului. – 1991. – 13 febr. – P. 7.

108. Elemente de ortografie şi ortoepie ale limbii române : Ortografia şi ortoepia consoanei s : [indicaţii metod.] / N. Mătcaş, M. Hadârcă // Viaţa satului. – 1991. – 20 febr. – P. 6.

109. Elemente de ortografie şi ortoepie ale limbii române : Ortografia şi ortoepia consoanei z ; Ortografia şi ortoepia lui x : [indicaţii metod.] / N. Mătcaş, M. Hadârcă // Viaţa satului. – 1991. – 13 mart. – P. 7 ; 20, 27 mart. – P. 6.

Page 64: Nicolae Matcas Biobibliografie

64

1993110. Limbă, naţiune, ştiinţă / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Terra

Moldaviae : revistă de ştiinţă, artă, cultură. – 1993. – Nr 1. – P. 50-56.

1994111. Înnemurirea cuvintelor (I) / N. Mătcaş // Limba Română. –

1994. – Nr 2. – P. 39-47.

112. Simulacrul argumentului ştiinţific / N. Mătcaş // Limba Română. – 1994. – Nr 3. – P. 72-89. – Bibliogr. în notele la sf. text.

1995113. Cartea de căpătâi a creşterii noastre spirituale / N. Mătcaş

// Limba Română. – 1995. – Nr 1. – P. 26.

114. Imperturbabili, leii... : [cum vorbim, cum scriem] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1995. – Nr 3. – P. 115-117.

115. Înapoi la „имя и отчество”? : [cum vorbim, cum scriem] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1995. – Nr 2. – P. 60-63.

116. Înnemurirea cuvintelor (II) : [cum vorbim, cum scriem] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1995. – Nr 1. – P. 109-121.

În limba rusă

1965117. О частотном словаре языка молдавской публицистики

/ Н. Мэткаш // Научно-методическая конференция по вопросам методики преподавания иностранных языков в вузах и школах : (Тез. докл. и сообщ.). 15-18 июня. – Бельцы : Бельц. Пед. Ин- т, 1965. – P. 93-95.

1966118. Машинная обработка информации в частотном

Page 65: Nicolae Matcas Biobibliografie

65

словаре молдавской публицистики / Н. Маткаш, К. Усова // Вопросы романо-германского языкознания : Тез. докл. 5-ой науч. конф. языковедов. (Уфа, 11-13 мая 1966 г.) / Башкирский гос. ун-т. – Уфа, 1966. – Р. 19-21.

119. Расчет параметров закона Эсту-Ципфа-Мандельброта на ЭВМ „БЭСМ -2M” / Н. Мэткаш, К. Усова // Межвузовская конференция по вопросам частотных словарей и автоматизации лингвостатистических работ : Тез. докл. и сообщ., Ленинград, 18-20 октября 1966 г. – Л.: Изд.-во Ленинград. ун-та, 1966. – Р. 52-53.

1967120. О параметрах статистического распределения

лексики в молдавских публицистических текстах / Н. Мэткаш // Материалы 5-ой конференции молодых ученых Молдавии (Обществ. науки). – К. : Акад. наук МССР, 1967.

121. Сравнение частотных списков молдавской публицистики методом ранговой корреляции / Н. Мэткаш // Conferinţă ştiinţifică consacrată problemelor de filologie moldovenească în cei 50 de ani ai puterii sovietice : (Tezele referatelor), Bălţi, 27-28 oct. 1967. – Bălţi, 1967. – P. 36-37.

122. Сравнительное изучение прилагательного в молдавских и немецких специальных текстах / Н. Мэткаш, М. Зореф // Conferinţă ştiinţifică consacrată problemelor de filologie moldovenească în cei 50 de ani ai puterii sovietice : (Tezele referatelor), Bălţi, 27-28 oct. 1967. – Bălţi, 1967. – P. 23-26.

1968123. Анализ статистической модели французких и

молдавских публицистических текстов / Н. Мэткаш,

Page 66: Nicolae Matcas Biobibliografie

66

М. Ионицэ // Научно-техническая конференция, посвященная 50-летию Октябрьской Социалистической революции. Филологические науки : Краткое содерж. докл. / Ленинград гос. пед. ин.-т им. A. И. Герцена. – Л., 1968.

124. О законе Ципфа применительно к частотным спискам словоформ и словосочетаний / Н. Мэткаш, М. Ионицэ, И. Коченова // Ученные записки : Т. 234, вып. 23 : Иностранные языки / Моск. обл. пед. ин-т им. – Орехово-Зуево, 1968.

125. Статистическое распределение лексики в дако-романских функциональных стилях / Н. Мэткаш // Материалы докладов 4-ой научно-технической конференции Кишиневского Политехнического института. – К., 1968. – Р. 78.

1969126. Оценка надежности частотных списков / Н. Мэткаш,

К. Бектаев // Материалы докладов 5-ой научно-технической конференции Кишиневского Политехнического института. – К., 1969. – Р. 71-72.

1970127. Генитив или акузатив? (Об одной тенденции в

молдавской периодикe) / Н. Мэткаш // Материалы научной конференции профессорско-преподавательского состава Кишиневского государственного университета по итогам научно-исследовательской работы за 1969 год. Секция обществ. и гуманитарных наук : (Сокр. тексты докл.). – К., 1970. – Р. 201-202.

128. Оценка эффективности частотного словаря / Н. Мэткаш // Материалы докладов 6-ой научно-технической конференции Кишиневского

Page 67: Nicolae Matcas Biobibliografie

67

Политехнического института им. С. Лазо (7-11 апр.). – К., 1970. – Р. 94-95.

1971129. Автоматическое различение омонимии в молдавских

глагольных формах / Н. Мэткаш, М. Ионицэ // Автоматическая переработка текста методами прикладной лингвистики : Материалы Всесоюзной Конференции, 6-8 окт. 1971 г. – К.: Штиинца, 1971. – Р. 329.

1973130. Корреляция лексических групп в газетных текстах / Н.

Мэткаш [и др.] // Герценовские чтения. Филологические науки / Ленинградский гос. пед. ин.-т им. Герцена. – Л., 1973.

1989131. Учим молдавский язык на основе латинской графики.

Наших душ связующая нить. Занятие 1 / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Вечерний Кишинев. – 1989. – 21 окт. – Р. 3 ; Chișinău. Gazetă de seară. – 1989. – 21 oct. – P. 3 ; Народное образование. – 1989. – 7 окт. – Р. 4 ; Învăţământul public. – 1989. – 7 oct. – Р. 4 ; Советская Молдавия. – 1989. – 5 окт. – Р. 3-4.

132. Учим молдавский язык на основе латинской графики. Занятие 2 / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Вечерний Кишинев. – 1989. – 26 окт. – Р. 3 ; Chișinău. Gazetă de seară. – 1989. – 26 oct. – P. 3 ; Народное образование. – 1989. – 21 окт. – Р. 4 ; Învăţământul public. – 1989. – 21 окт. – Р. 4 ; Советская Молдавия. – 1989. – 19 окт. – Р. 3-4.

133. Учим молдавский язык на основе латинской графики. Занятие 3 / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Вечерний Кишинев. – 1989. – 30 окт. – Р. 3; Chișinău. Gazetă de seară. – 1989. – 30 oct. – P. 3; Народное образование. – 1989. – 28 окт. –

Page 68: Nicolae Matcas Biobibliografie

68

Р. 4; Învăţământul public. – 1989. – 28 окт. – Р. 4 ; Советская Молдавия. – 1989. – 26 окт. – Р. 4.

134. Учим молдавский язык на основе латинской графики. Занятие 4 / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Învăţământul public. – 1989. – 11 noiemb. – Р. 4.

135. Учим молдавский язык на основе латинской графики. Занятие 5 / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Învăţământul public. – 1989. – 18 noiemb. – Р. 4.

1990136. Уроки молдавского языка : Занятие Nr 1-3 : Краткие

сведения о молдавском языке. Гласные звуки молдавского языка / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Кодры. – 1990. – Nr 3. – Р. 192-200.

137. Уроки молдавского языка : Занятие Nr 4 : Согласные звуки молдавского языка / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Кодры. – 1990. – Nr 4. – Р. 198-200. – Продолж. Нач. : Nr 3.

138. Уроки молдавского языка : Занятие Nr 5-6 : Дифтонги / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Кодры. – 1990. – Nr 5. – Р. 196-200. – Продолж. Нач. : Nr 3.

139. Уроки молдавского языка : Занятие Nr 7 : Ударение / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Кодры. – 1990. – Nr 6. – Р. 196-198. – Продолж. Нач. : Nr 3.

140. Уроки молдавского языка : Занятие Nr 8 : Трифтонги / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Кодры. – 1990. – Nr 7. – Р. 197-200. – Продолж. Нач.: Nr 3.

141. Уроки молдавского языка : Занятие Nr 9-10 : Чередование гласных. Чередование согласных / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Кодры. – 1990. – Nr 8. – Р. 194-199. – Продолж. Нач. : Nr 3.

Page 69: Nicolae Matcas Biobibliografie

69

142. Уроки молдавского языка : Занятие Nr 11 : Интонация простого предложения / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Кодры. – 1990. – Nr 9. – Р. 195-198. – Продолж. Нач. : Nr 3.

143. Уроки молдавского языка : Занятие Nr 12 : Правописание гласного а после шипящих j, ş / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Кодры. – 1990. – Nr 10. – Р. 196-200. – Продолж. Нач. Nr 3.

144. Уроки молдавского языка : Занятие ХIII : Произношение гласного а после i / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Кодры. – 1990. – Nr 11. – Р. 195-199. – Продолж. Нач. : Nr 3.

145. Уроки молдавского языка : Занятие ХIV : Правописание гласного ă / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Кодры. – 1990. – Nr 12. – Р. 190-194. – Продолж. Нач. : Nr 3.

Recenzii, prezentări de cărţi de Nicolae Mătcaş

1967146. Criterii noi / N. Mătcaş, T. Melnic, S. Perieva // Învăţătorul

sovietic. – 1967. – Nr 7.

147. Fonetica experimentală / N. Mătcaş // Cultura. – 1967. – 14 iun.

1976148. Schiţe de stilistică a limbii moldoveneşti contemporane.

Ch., Lumina, 1975, 358 p. / N. Mătcaş, Gh. Rusnac // Limba şi literatura moldovenească. – 1976. – Nr 2. – P. 74-79. – Rec. la cartea : Marin, V. Schiţe de stilistică a limbii moldoveneşti contemporane / V. Marin. – Ch.: Lumina, 1975. – 358 p.

1977149. Ghid de pronunţare corectă / N. Mătcaş // Învăţământul

public. – 1977. – 23 noiemb. – P. 4. – Rec. la cartea: Gogin, Gh. Studiu de ortoepie moldovenească : (pe baza cercetărilor

Page 70: Nicolae Matcas Biobibliografie

70

de fonetică experimentală) / Gh. Gogin ; sub red.: S. Berejan. – Ch.: Ştiinţa, 1977. – 180 p.

150. Între documentare şi investigaţie / N. Mătcaş // Lit. şi arta. – 1977. – 5 mai. – P. 2.

1978151. O simbioză edificatoare : manual şi studiu / N. Mătcaş,

Gh. Rusnac // Lit. şi arta. – 1978. – 28 sept. – P. 7. – Rec. la cartea: Corlăteanu, Nicolae. Fonetica limbii moldoveneşti literare contemporane : Man. pentru studenţii de la fac. de filolog. – Ch.: Lumina, 1978. – 232 p.

1979152. Relaţii lingvistice moldo-slave : Vitraliu editorial /

N. Mătcaş, Gh. Rusnac // Învăţământul public. – 1979. – 18 iul. – P. 3. – Rec. la cartea: Raporturi şi paralele lingvistice romano-slave = Романо-славянские языковые отношения и параллели : [culeg. de art.] / Acad. de Ştiinţe a R.S.S.M., Inst. de Limbă şi Lit. ; red.: A. Dârul. – Ch.: Ştiinţa, 1978. – 182 p.

1981153. Arta de a citi idependent / N. Mătcaş, S. Bolduratu //

Învăţământul public. – 1981. – 14 noiemb. – P. 2. – Rec. la cartea: Светловская, Η. Самостоятельное чтение младших школьников / Η. Светловская. – М.: Педагогика, 1980. – 160 p.

154. Scurt dicţionar etimologic al limbii moldoveneşti. Ch., ESM,1978, 678 p. / N. Mătcaş, Gh. Rusnac // Limba şi literatura moldovenească. – 1981. – Nr 1. – P. 58-64. – Rec. la cartea: Scurt dicţionar etimologic al limbii moldoveneşti / Acad. de Ştiinţe a R.S.S.M. , Inst. de Limbă şi Lit. ; red. : N. Raevschi, M. Gabinschi. – Ch.: Red. Principală a ESM, 1978. – 678 p. – Bibliogr.: P. 677-678.

Page 71: Nicolae Matcas Biobibliografie

71

1983155. Pledoarie pentru cuvânt : Vitraliu editorial / N. Mătcaş //

Moldova socialistă. – 1983. – 29 noiemb. –P. 4. – Rec. la cartea: Melniciuc, I. Lumina cuvântului : [cultivarea limbii materne] / I. Melniciuc. – Ch.: Cartea Moldovenească, 1983. – 115 p. – Bibliogr. în notele de subsol.

1986156. File din istoria limbii materne / N. Mătcaş, Gh. Rusnac //

Învăţământul public. – 1986. – 10 dec. – P. 4. – Rec. la cartea: Corlăteanu, N. Schiţe de istorie a limbii moldoveneşti literare : Man. pentru fac. de filologie de la înst. de învăţământ superior / N. Corlăteanu, M. Purice. – Ch.: Lumina , 1986. – 360 p.

1989157. Firească stare / N. Mătcaş // Lit. şi arta. – 1989. – 2 mart. –

P. 4. – Rec. la cartea : Bârlădeanu, L. Rouă de cuvinte : Versuri / L. Bârlădeanu. – Ch.: Litetarura artistică, 1988. – 71 p.

1992158. Sinuozităţile unor balamucuri pseudoştiinţifice /

N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Limba Română. – 1992. – Nr 1. – P. 47-50. – Rec. la cartea: Гумилев, Л. Н. География этноса в исторический период / Л. Н. Гумилев. – Л.: Наука, 1990.

1995159. Pronunţia românească : Teorie şi practică / N. Mătcaş

// Limba Română. – 1995. – Nr 2. – P. 139-142. – Rec. la cartea: Tătaru, Livia-Ana. Rumanian Pronouncing Dictionary = Rumänisches Ausspachewörterbuch = Dicţionar de pronunţare a limbii române : În 2 vol. / Livia-Ana Tătaru. – Heidelberg : Esprint-Verlag, 1984.

160. Şcoală a gândului / N. Mătcaş // Limba Română. – 1995. – Nr 1. – P. 124-125. – Rec. la cartea: Gruiţă, Gligor. Grămatica normativă : 77 de întrebări, 77 de răspunsuri / Gligor Gruiţă. –

Page 72: Nicolae Matcas Biobibliografie

72

Cluj-Napoca : Dacia, 1994. – 163 p.

1996161. Limba şi literatura română : (Revistă trimestrială pentru

elevi), Nr 1, 2, 3-4, 1995, Bucureşti / [N. Mătcaş] // Limba Română. – 1996. – Nr 3-4. – P. 210-211. – (semnat: Leru Cicoare).

1998162. Născute la o margine de vis / N. Mătcaş // Lumina (Serbia).

– 1998. – Nr 1. – P. 52-55. – Rec. la cartea: Mengher, Ionela. Cuvinte / Ionela Mengher. – Panciova (Serbia) : Ed. Libertatea, 1997. – 58 p.

2000

163. Panoramă a vieţii culturale şi literar-artistice a românilor din Banatul Sârbesc / pref. : N. Mătcaş // Mengher, Ionela. „Lumina” (1947-1997) : Studiu monografic. – Panciova (Serbia) : Ed. Libertatea, 2000. – P. 5-8.

2005164. O enigmă şi un miracol istoric : [prez. vol. Cartea „Revistei

Române”. 1995-2000] / N. Mătcaş // Revista Română. – 2005. – Nr 1. – P. 5. – Rec. la cartea: Cartea „Revistei Române”. 1995-2000. – Iaşi : Astra. Despărţământul „Mihail Kogălniceanu”, 2005.– 395 p.

2009165. Zgârcibabă, Elena. Problema predicatului verbal compus

cu semiauxiliare modale în limba română actuală / E. Zgârcibabă ; postf. : N. Mătcaş. – Ch. : CEP USM, 2009. – 229 p.

Page 73: Nicolae Matcas Biobibliografie

73

NICOLAE MĂTCAŞ – PUBLICIST, OM POLITIC, DEMNITAR

1980166. Să pui un pom, să creşti un om : [despre educaţia copiilor

în familie] / N. Mătcaş // Moldova socialistă. – 1980. – 8 aug. – P. 4.

1989167. Revista presei şi a scrisorilor sosite pe adresa Comisiei

Interdepartamentale în perioada 20 octombrie – 29 decembrie : (Informaţie la şedinţa din 28 dec. 1988) / N. Mătcaş // Limba şi literatura moldovenească. – 1989. – Nr 2. – P. 8-12.

168. Revista presei şi a scrisorilor sosite pe adresa Comisiei Interdepartamentale în perioada de la 28 decembrie 1988 până la 20 febr. 1989 : (Informaţie la şedinţa din 20 febr. 1989) / N. Mătcaş // Limba şi literatura moldovenească. – 1989. – Nr 3. – P. 25-28.

1993 169. Inspectoratelor şcolare raionale (orăşeneşti), conducătorilor

instituţiilor de învăţământ şi educaţie, conducătorilor de instituţii afiliate ministerului : [ordin referitor la absolv. Univ. corporative din Tiraspol] / semnat : N. Mătcaş // Făclia. – 1993. – 4 iun. – P. 1.

170. Reforma învăţământului : obiective, realizări, perspective : [raport la Conf. reprezentanţilor cadrelor didact. din învăţ. preuniversitar] / N. Mătcaş // Făclia. – 1993. – 5 mart. – P. 4-5.

1994171. În apărarea limbii străbune : [mesaj de răspuns la declaraţia

MAE al Federaţiei Ruse, difuzată de Ambasada Rusiei în

Page 74: Nicolae Matcas Biobibliografie

74

Rep. Moldova, referitor la atestarea cadrelor de cond. privind cunoaşterea limbii de stat] / semnat : N. Mătcaş, A. Ciobanu, V. Marin // Moldova Suverană. – 1994. – 20 apr. – P. 1-2.

1995172. Un ministru şomer / N. Mătcaş // Lit. şi arta. – 1995. –

3 aug. – P. 6.

173. Unitate de limbă – unitate de neam / N. Mătcaş // Limba română şi varietăţile ei locale : Lucrările sesiunii şt. organizate de secţia de filol. şi lit. 31 oct. 1994. – Bucureşti : Ed. Academiei Române, 1995. – P. 123-133.

În limba rusă

1991174. „Мы собрались для того, чтобы решать проблемы,

а не ставить ультиматумы…”: [излож. выступлений Н. Мэткаш, М. Снегур, В. Муравски и др. на встрече со студентами, молодежью в Кишиневe] / Ф. Гaлайку, М. Снегур // Сфатул Цэрий. – 1991. – 27 нояб. – Р. 3.

File din marea bătălie pentru limbă

Ediţii aparte

1989175. Pentru triumful adevărului istoric şi al celui ştiinţific /

N. Mătcaş, I. Dumeniuk // O luptă, o suferinţă şi ... (Materialele au fost preluate din săptămânalul „Lit. şi arta”) / ed. îngrij. de Boris Vieru. – Ch.: Lit. artistică, 1989. – P. 382-393

1990176. Coloana infinită a graiului matern : File din marea bătălie

pentru limbă : pentru şc. medie / N. Mătcaş, I. Dumeniuk. – Ch.: Hyperion, 1990. – 307 p. – Bibliogr. în text.

Rec.: Ciocanu, Ion [recenzie] / I. Ciocanu // Limba Română. – 1990. – Nr 3-4. – P.115-118

Page 75: Nicolae Matcas Biobibliografie

75

1995177. De la grotesc la sublim / N. Mătcaş. – Ch.: Rev. „Limba

Română” S.R.L., 1995. – 214 p. – Bibliogr.: P. 213-214.

1998 178. Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul / N. Mătcaş. –

Ch.: Asoc. culturală „Grai şi suflet”, 1998. – 252 p. – (Bibl. rev. „Limba Română). – Bibliogr. în note de la sf. art.

Rec.: Gafton, Marcela. Din dragoste de neam şi grai / Marcela Gafton // Ţara. – 1998. – 19 ian. Rec.: Roşca, Ilinca. „Lupta pentru adevărul ştiinţific continuă” / Ilinca Roşca // Limba Română. – 1999. – Nr 1. – P. 142-143. Rec.: Vodă, Gheorghe. Lucrarea cunoscutului filolog Nicolae Mătcaş „Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul” // Ţara. – 1998. – 26 febr..

În culegeri şi ediţii periodice

1980179. La izvoarele limbii materne / N. Mătcaş, Gh. Rusnac //

Nistru. – 1980. – Nr 11. – P. 145-151.

1987180. Înaripaţi de simţăminte sfinte : [situaţia lingv. din rep.] /

N. Mătcaş // Lit. şi arta. – 1987. – 24 sept. – P. 3.

1988181. „Cancerul limbii materne reclamă intervenţii urgente” :

[interviu cu N. Mătcaş, şeful Cat. de limbă mold. de la Inst. Ped. de Stat Ion Creangă din Chişinău] / consemnare : I. Berlinschi // Tinerimea Moldovei. – 1988. – 2 noiemb. – P. 4.

182. Ignoranţă crasă şi agresivă / N. Mătcaş, I. Melniciuc // Moldova socialistă. – 1988. – 2 dec. – P. 4.

Page 76: Nicolae Matcas Biobibliografie

76

183. Ultima redută : [în apărarea alfabetului latin] / N. Mătcaş // Învăţământul public. – 1988. – 22 oct. – P. 4.

1989184. Abecedar, şi nu abevegar! / N. Mătcaş // Tânărul leninist. –

1989. – 7 apr. – P. 7.

185. Buda infailibil? / N. Mătcaş, A. Moşanu, I. Osadcenco // Învăţământul public. – 1989. – 2 aug. – P. 3.

186. Capriciile literei e (I) / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 24 noiemb. – P. 7.

187. Capriciile literei e (II) / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 1 dec. – P. 7.

188. Capriciu sau necesitate istorică? / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Scânteia leninistă. – 1989. – Nr 10. – P. 18-20

189.„Comisia de salvare a limbii” / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 3 febr. – P. 7.

190. Corelaţia dintre litere şi sunete / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 20 oct. – P. 7.

191. Cu privire la statutul limbii de stat a R.S.S. Moldoveneşti, funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul republicii şi grafia limbii moldoveneşti / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Moldova socialistă. – 1989. – 24 aug. – P. 2.

192. Decisiv este argumentul ştiinţific : [probl. scrisului mold.] / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Învăţământul public. – 1989. – 21 ian. – P. 4 ; Tinerimea Moldovei. – 1989. – 22 ian. – P. 4.

193. Din punctul de vedere al adevărului / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Învăţământul public. – 1989. – 14 iun.

Page 77: Nicolae Matcas Biobibliografie

77

194. Drepturi asigurate / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Moldova socialistă. – 1989. – 12 noiemb.

195. hotărârea Comisiei interdepartamentale pentru studierea istoriei şi problemelor dezvoltării limbii moldoveneşti / N. Mătcaş, A. Moşanu // Mătcaş, N. Coloana infinită a graiului matern : File din marea bătălie pentru limbă : Pentru şc. medie / N. Mătcaş, I. Dumeniuk. – Ch.: Hyperion, 1990. – P. 165-167.

196. Internaţionalism gen interfront / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Învăţământul public. – 1989. – 27 iul. – P. 4.

197. Istoria se repetă? : [probl. limbii mold.] / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Tinerimea Moldovei. – 1989. – 19 iul. – P. 4.

198. Izbânda şi răspântia graiului : [interviu cu N. Mătcaş] / consemnare : A. Bantoş // Moldova. – 1989. – Nr 12. – P. 4-7.

199. În ce limbă a scris Eminescu? / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 1 sept. – P. 7.

200. În spirit internaţionalist / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Tribuna. – 1989. – Nr 6. – P. 16-21.

201. La ce-i trebuie moldoveanului alfabet latin? / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Pedagogul sovietic. – 1989. – Nr 4. – P. 49-53.

202. La ce-i trebuie moldoveanului... limba moldovenească? : [situaţia lingv. din republică] / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Chişinău. Gazeta de seară. – 1989. – 13, 16 feb. – P. 2-3.

203. Litera „a” şi corelativele ei sonore / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 10 noiemb. – P. 7.

204. Litera „c” / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 8 dec. – P. 7.

Page 78: Nicolae Matcas Biobibliografie

78

205. Litera „g” / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 15 dec. – P. 7.

206. Litera „j” / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 22 dec. – P. 7.

207. Litere – „capcane” / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 3 noiemb. – P. 7

208. Litere simetrice / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 17 noiemb. – P. 7.

209. Lupta continuă / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Învăţământul public. – 1989. – 16 oct.

210. Mai scump decât tot aurul din lume / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 4 aug. – P. 7.

211. Manevre în navigaţia lingvistică / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Moldova socialistă. – 1989. – 25 mai. – P. 3.

212. Noţiuni elementare privind scrierea cu caractere latine / N. Mătcaş, I. Dumeniuk, A. Dârul [et al.] // Învăţământul public. – 1989. – 29 mart. – P. 4 ; Lit. şi arta. – 1989. – 30 mart. – P. 2 ; Tinerimea Moldovei. – 1989. – 29 mart. – P. 3.

213. Noţiuni elementare privind scrierea cu caractere latine / N. Mătcaş, I. Dumeniuk, A. Dârul [et al.] // Moldova socialistă. – 1989. – 1 apr. – P. 3 ; Viaţa satului. – 1989. – 4 apr. – P. 4 ; Chişinău. Gazeta de seară. – 1989. – 6 apr. – P. 4.

214. O istorie cu istorici / N. Mătcaş, A. Moşanu, I. Osadcenco [et al.] // Învăţământul public. – 1989. – 15 iul. – P. 4.

215. Ora marilor împliniri / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 6 oct. – P. 7.

Page 79: Nicolae Matcas Biobibliografie

79

216. O rază de lumină / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 3 mart.– P. 7.

217. Ortografie şi ortoepie pe potriva firii / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 5 mai. – P. 7.

218. Pentru triumful adevărului istoric şi al celui ştiinţific / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Învăţământul public. – 1989. – 28 iun. – P. 4.

219. Pericol real / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Învăţământul public. – 1989. –18 noiemb. – P. 2.

220. Poziţie socială activă / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 6 ian. – P. 7.

221. Premise reale / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Învăţământul public. – 1989. – 9 sept. – P. 4.

222. Reabilitarea cărţilor proscrise / N. Mătcaş, A. Ciobanu, M. Gabinschi [et al.] // Învăţământul public. – 1989. – 25 oct. – P. 2.

223. Revenirea la izvoare / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Viaţa satului. – 1989. – 27 mai. – P. 4.

224. Şi scut, şi flamură / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 7 iul. – P. 7.

225. Un act de echitate socială / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1989. – 2 iun. – P. 7.

226. Vrerea poporului : [despre revenirea la scrisul cu litere latine] / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Moldova socialistă. – 1989. – 25 apr. – P. 3 ; Învăţământul public. – 1989. – 26 apr. – P. 4 ; Tinerimea Moldovei. – 1989. – 26 apr. – P. 4 ; Viaţa satului. – 1989. – 27 apr. – P. 4.

Page 80: Nicolae Matcas Biobibliografie

80

1990227. Anti-apel : [Prob. limbilor naţ. în viziunea unor oameni de

cultură] / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Moldova Suverană. – 1990. – 13 noiemb. – P. 2.

228. Diftongul ea / N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1990. – 2 febr. – P. 7.

229. Literele „s” şi „z”/ N. Mătcaş // Tânărul leninist. – 1990. – 5 ian. – P. 8.

230. „... M-a emoţionat actul istoric care se desăvârşea sub ochii mei” : [interviu cu N. Mătcaş] / consemnare : V. Tăzlăuanu // Femeia Moldovei. – 1990. – Nr 1. – P. 4-5, 22.

231. Pentru a te simţi ca acasă : [Cuvântare rostită la Sesiunea a 13-a a Sovietului Suprem al RSSM de legislatura a 11-a la 30 august 1989 ] // Mătcaş, N. Coloana infinită a graiului matern / N. Mătcaş, I. Dumeniuk. – Ch. : Hyperion, 1990. – P. 264-272.

232. Spinoasă, calea revenirii : Discuţie la „masa rotundă” / N. Mătcaş // Moldova socialistă. – 1990. – 21 ian. – P. 5.

1991233. Adevărul, înainte de toate / N. Mătcaş, I. Dumeniuk //

Moldova Suverană. – 1991.

234. E vorba de limbi? / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Făclia. – 1991. – 25ian. – P. 13-14.

235. Limba română este patria mea : Studii. Comunicări. Documente : [antol. de texte publicate în rev. „Limba Română” : (1991- 1996)] / selecţie şi pref.: A. Bantoş ; coord.: N. Mătcaş, S. Berejan, A. Ciobanu. – Ch. : Ed. Revista „Limba Română”, Fundaţia Culturală „Grai şi Suflet”, 1996. – 344 p. – (Adevărul despre noi).

Page 81: Nicolae Matcas Biobibliografie

81

236. Preludiul dezrobirii noastre / N. Mătcaş // Viaţa satului. – 1991. – 28 aug. – P. 2.

237. Reforma ortografică. Scrisoare deschisă Academiei Române / N. Mătcaş, N. Dabija, I. Dumeniuk [et al.] // România liberă. – 1991. – 4 apr. – P. 4.

1992238. Discursul de decepţie al profesorului Ion Dumeniuk /

N. Mătcaş // Lit. şi arta. – 1992. – 12 noiemb. – P. 3.

239. Eugen Coşeriu în interpretarea unor lingvişti sovietici / N. Mătcaş, I. Dumeniuk // Limba Română. – 1992. – Nr 2-3. – P. 108-115. – Bibliogr.: 34 tit.

1994240. Sireaca noastră limbă... : Cum i-a păcălit un ţăran român pe

doi orăşeni moldoveni : [ecouri la art. lui V. Stati referitor la “limba mold.” şi “poporul mold.”] / N. Mătcaş // Lit. şi arta. – 1994. – 21 iul. – P. 2-3.

241. Unitate de limbă - unitate de neam / N. Mătcaş // Limba Română. – 1994. – Nr 5-6. – P. 106-116. – Bibliogr. în note.

1995242. Nicolae Iorga – „moldovenist” ? : [despre neamul românesc

din Basarabia în lucrările istoricului român] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1995. – Nr 5. – P. 88-97. – Bibliogr. : P. 96-97.

243. O limbă – o naţiune / N. Mătcaş // Limba Română. – 1995. – Nr 4. – P. 73-82.

244. Onisifor Ghibu – adept al politonimelor „popor moldovenesc”, „limbă moldovenească” ? / N. Mătcaş // Lit. şi arta. – 1995. – 20, 27 iul. – P. 3

Page 82: Nicolae Matcas Biobibliografie

82

1997245. Cuvinte marginalizate pe nedrept : [cultivarea limbii] /

N. Mătcaş // Limba Română. – 1997. – Nr 6. – P. 23-25.

1998246. Ce realităţi cultural-politice l-au influenţat pe [Alexei]

Mateevici? / N. Mătcaş // Limba Română. – 1998. – Nr 3. – P. 72-79. – Bibliogr. în note.

247. Prutul, apă a uitării? : [despre drepturile ist. şi etnice ale României asupra Basarabiei] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1998. – Nr 1-2. – P. 58-68. – Bibliogr. în note.

1999248. „Aşa-numita sărbătoare „Limba română” e mai degrabă

o zi de doliu...” / N. Mătcaş // Flux : ed. de vineri. – 1999. – 27 aug. – P. 4.

2001249. „Trebuie să deschideţi ecluzele limbii române ca să aducă

un torent proaspăt în Basarabia” / N. Mătcaş // Curierul românesc. – 2001. – Nr 4. – P. 17.

În limba rusă

1989250 В духе интернационализма / Н. Мэткаш, И. Думенюк //

Трибуна. – 1989. – Nr 6. – Р. 16-21.

251. За утверждение научной и исторической правды / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Народное образование. – 1989. – 28 июня. – Р. 4.

252. Зачем нам латинский алфавит? / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Трибуна. – 1989. – Nr 9. – Р. 32-34.

Page 83: Nicolae Matcas Biobibliografie

83

253. Наших душ связующая нить / Н. Мэткаш // Советская Молдавия. – 1989. – 5 окт. – P. 3.

254. С точки зрения правды / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Вечерний Кишинев. – 1989. – 10 июня. – Р. 3.

255. Утверждение научной истины : [о переводе молд. яз. на лат. графику] / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Советская Молдавия. – 1989. – 13 июня. – Р. 3.

Interviuri, dialoguri, discursuri, polemici,mese rotunde, eseuri, meditaţii

1989256. O istorie cu istorici : [note polemice la art. „История с

историей” („Сов. Молдавия”, 20 июня) şi „Латиница : вымысел и правда” („Рыбницкий металлург”, 30 июня)] / N. Mătcaş, A. Moşanu, I. Osadcenco // Învăţământul public. – 1989. – 15 iul. – P. 4.

1990257. Creăm învăţământul nostru naţional : [dialog cu

N. Mătcaş, ministru al şt. şi învăţ. al R.S.S.M.] / consemnare : I. Ciocanu // Glasul Naţiunii. – 1990. – 15, 29 noiemb. – P. 3.

258. „Să făurim o şcoală ce ne-ar întoarce la origini...” : [interviu cu N. Mătcaş, ministrul şt. şi învăţ. din R.S.S.M.] / interlocutor : T. Rusu // Faclia. – 1990. – 31 aug. – P. 8-10.

259. „Să împărtăşim cu bucurie rodul micilor izbânzi...”: [dialog cu N. Mătcaş, ministru al şt. şi învăţ. al R.S.S.M.] / interviu realizat de T. Rusu // Făclia. – 1990. – 28 dec. – P. 3, 7.

1991260. Ameninţări cu fantoma românizării : [interviu cu

N. Mătcaş, ministru al şt. şi învăţ. al Rep.Moldova] / consemnare : M. Vicol // Moldova Suverană. – 1991. – 6 febr. – P. 5.

Page 84: Nicolae Matcas Biobibliografie

84

261. A unsprezecea şcoală superioară naţională - o prezenţă reală : [interviu cu prof. univ. N. Mătcaş, ministru al şt. şi învăţ. al Rep. Moldova] / consemnare : T. Rusu // Sport. Turism. – 1991. – 26 iun. – P. 1, 3.

262. Învăţând pe alţii, tu însuţi înveţi... : [interviu cu N. Mătcaş, ministru al şt. şi învăţ. al Rep. Moldova] / consemnare : V. Boboc // Moldova Suverană. – 1991. – 6 sept. – P. 3

263. Nimeni nu ne poate acuza de subiectivism : [interviu cu ministrul şt. şi învăţ al Rep. Moldova N. Mătcaş privitor la selectarea pretendenţilor pentru studii în România] / consemnare : L. Traci // Sfatul Ţării. – 1991. – 23 aug. – P. 2.

264. Numai în condiţiile unei suveranităţi şi independenţe reale : [dialog cu N. Mătcaş, ministru al şt. şi învăţ. al Rep. Moldova] / realizat : V. Stoica // Făclia. – 1991. – 30 aug. – P. 3-4.

265. Numărul de studenţi rusofoni se va reduce? : [interviu cu N. Mătcaş, ministru al şt. şi învăţ. al Rep. Moldova] / consemnare : Ş. Trofim // Vocea poporului. – 1991. – 30 iul. – P. 2.

266. „Să discutăm onest, principial”: [interviu cu ministrul şt. şi învăţ. al Rep. Moldova N. Mătcaş] / consemnare : T. Babici // Tineretul Moldovei. – 1991. – 12 iun. – P. 2.

267. „Să ne conformăm la cerinţele pe care le pune Europa...”: [interviu cu N. Mătcaş, ministru al şt. şi învăţ. al R.M.] / consemnare : V. Mihail // Lit. şi arta. – 1991. – 21 mart. – P. 1, 3.

1992268. Cineva trebuie să poarte povara : [interviu cu N. Mătcaş,

ministru al şt. şi învăţ. din rep.] / consemnare : L. Grosu // Făclia. – 1992. – 31 dec. – P. 1-2.

Page 85: Nicolae Matcas Biobibliografie

85

269. Învăţământul trebuie să devină un domeniu prioritar în societate : [interviu cu ministrul şt. şi învăţ. N. Mătcaş] / a intervievat : R. Rohac // Făclia. – 1992. – 10 apr. – P. 2.

270. Să ne unim întru lumină: [interviu cu N. Mătcaş, ministru al şt. şi învăţ. al Rep. Moldova] / consemnare : L. Grosu // Făclia. – 1992. – 18 sept. – P. 1-2.

271. „Unde există drepturi trebuie să existe şi obligaţiuni”: probl. atestării cadrelor didact. : [interviu acordat cotid. „Moldova Suverană” de N. Mătcaş, ministru al şt. şi învăţ.] / consemnare : V. Odoleanu // Moldova Suverană. – 1992. – 19 dec. – P. 3.

1993272. Consideraţiuni pe marginea consfătuirilor din august

[ale învăţătorilor] / semnat : N. Mătcaş // Făclia. – 1993. – 13 aug. – P. 1-2.

273. Mândrie şi răbdare : [interviu cu N. Mătcaş, ministrul şt. şi învăţ., despre situaţia de criză în sistemul de învăţământ] / consemnare : V. Odoleanu // Ţarina. – 1993. – 27 aug. – P. 1, 5.

274. Necesitatea unui program de stat de dezvoltare a şcolii : [din discursurile de la Consf. reprezentanţilor cadrelor didact. din învăţ. preuniversitar] / N. Mătcaş, M. Snegur, I. Iachim [et al.] // Rev. de pedagogie şi psihologie. – 1993. – Nr 1-2. – P. 5-13.

275. „Nu ne vom abate nici cu o iotă de la concepţia creării şcolii naţionale”: [interviu cu N. Mătcaş, ministrul şt. şi învăţ.] / a consemnat : V. Odoleanu // Moldova Suverană. – 1993. – 27aug. – P. 3.

276. „Să nu creadă nimeni că va fi tras pe sfoară...”: [interviu cu ministrul şt. şi învăţ. N. Mătcaş] / interviu realizat : T. Rusu // Făclia. – 1993. – 21 mai. – P. 1-2.

Page 86: Nicolae Matcas Biobibliografie

86

1994277. Intelectualii basarabeni în lupta pentru limbă şi fiinţă

naţională : [discurs rostit cu prilejul conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al Univ. „A. I. Cuza” din Iaşi, 29 oct. 1993] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1994. – Nr 1. – P. 6-17.

278. Învăţămintele istoriei / N. Mătcaş // Lucrările celui de-al doilea Congres al spiritualităţii româneşti. Băile Herculane, 14-16 octombrie 1994. – Drobeta Turnu-Severin : Ed. Radical, 1994. – P. 215-218.

1995279. Deontologia şi politica : [fragm. de la „masa rotundă”, care a

avut loc pe 3 noiemb. 1994 în Sala de Consiliu a Facultăţii de Litere a Un-ţii Bucureşti] / N. Mătcaş, P. Cornea, E. Coşeriu [et al.] // Limba Română. – 1995. – Nr 1. – P. 52-61.

280. „Din faptele noastre se constituie veşnicia...” : [interviu cu filologul N. Mătcaş] / a intervievat : I. Găină // Lit. şi arta. – 1995. – 26 oct. – P. 5.

1996281. Conferirea titlului de Doctor honoris Causa al Universităţii

„Al. I. Cuza” din Iaşi profesorului Nicolae Mătcaş // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. – 1996. – Nr 4. – P. 108-110.

282. Expulzat din istorie pentru românism : [despre scriitorul,

folcloristul şi publicistul Gheorghe V. Madan, 1872-1944] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1996. – Nr 5-6. – P. 15-21. – Bibliogr. în note.

283. În ce limbă a „sadovenizat” Sadoveanu? / N. Mătcaş // Limba Română. – 1996. – Nr 1. – P. 35-44. – Bibliogr. în note.

284. „Regret că nu am reuşit să schimb ziua şi menirea acestei sărbători...”: [interviu cu prof. dr. N. Mătcaş, dr. Honoris Causa al Univ. „A. I. Cuza” din Iaşi, Profesor Honoris Causa

Page 87: Nicolae Matcas Biobibliografie

87

al Univ. din Bucureşti, ex-ministru al ştiinţei şi învăţământului din Republica Moldova] / a consemnat : L. Roşca // Făclia. – 1996. – 5 oct. – P. 1-3.

285. Sadoveanu despre rusificarea Basarabiei de până la 1918 / N. Mătcaş // Limba Română. – 1996. – Nr 2. – P. 21-29. – Bibliogr. în note.

286. Unde şi când a vorbit [Ovid] Densusianu despre o limbă moldovenească? / N. Mătcaş // Limba Română. – 1996. – Nr 3-4. – P. 32-39. – Bibliogr. în note. – P. 39.

1997287. „...Ajutorul României pentru susţinerea spaţiului cultural-

educativ din stânga Prutului este substanţial...”: [dialog cu N. Mătcaş, expert la serviciul Relaţii cu românii din afara ţării la Ministerul Învăţ. din România] / consemnare : A. Ciocanu // Glasul Naţiunii. – 1997. – 19 febr. – P. 1, 3-4.

288. Mioriţă poliglotă? : [polemică cu Petre Moldovan asupra problemei „moldoveni neromâni” pe baza capodoperei naţ. a românilor „Mioriţa”] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1997. – Nr 6. – P. 124-127. – Bibliogr. în note.

289. O întreprindere falită, sau acad. Ion Petrovici versus Petre P. Moldovan : [încercarea de a-i atribui acad. român I. Petrovici ideea despre două popoare şi limbi diferite (mold. – rom.)] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1997. – Nr 3-4. – P. 40-47. – Bibliogr. : P. 47.

290. Un român get-beget : moldoveanul Zamfir C. Ralli-Arbore / N. Mătcaş // Limba Română. – 1997. – Nr 1-2. – P. 28-34. – Bibliogr. în note.

1998291. Aere perennius : [atestarea denumirii de „ limbă

moldovenească” cu mult mai devreme decât limba română ?] /

Page 88: Nicolae Matcas Biobibliografie

88

N. Mătcaş // Limba Română. – 1998. – Nr 4. – P. 50-54. – Bibliogr. în note.

292. Cum vede de la Bucureşti Nicolae Mătcaş învăţământul basarabean ? : [interviu al expertului superior la Ministerul Educaţiei Naţ. al României, ex-ministru al învăţ. din Rep. Moldova, N. Mătcaş] / consemnare : I. Iachim // Făclia. – 1998. – 1 ian. – P. 2.

1999293. „Au fost mulţi care n-ar trebui să fie daţi uitării...”: [interviu

cu expertul superior la Direcţia Românii de Pretutindeni a Ministerului Educaţiei Naţ. din România N. Mătcaş] / consemnare : Gh. Budeanu // Flux : ed. de vineri. – 1999. – 15 ian. – P. 8.

2000294. Admiterea la instituţiile din România e în pericol : Interviu

cu N. Mătcaş, expert superior la Ministerul Educaţiei Naţ. din România / realizat de A. Grosu // Flux : ed. de vineri. – 2000. – 26 mai. – P. 4.

295. „Dintotdeauna m-am simţit un angajat, un chemat în această lume...”: [dialog cu N. Mătcaş, dr. în filologie, prof. univ.] / consemnare : A. Bantoş // Limba Română. – 2000. – Nr 6-12. – P. 34-42 ; Lit. şi arta. – 2000. – 4 mai ; Bantoş, A. Retrospectivă necesară : Dialoguri. – Ch. : Casa Limbii Române, 2007. – P. 149-159.

296. O jumătate din liceenii noştri nu-şi finisează studiile, iar unii din universităţi ajung „studenţi cu barbă” : [interviu cu N. Mătcaş, expert superior la Direcţia „Românii de pretutindeni” a Ministerul Educaţiei Naţionale din România] / pentru conformitate : T. Corai // Luceafărul. – 2000. – 14 iul. – P. 7.

Page 89: Nicolae Matcas Biobibliografie

89

2005297. „În casa comună a popoarelor Europei nu se poate intra

decât pe uşă, adică prin Ţară”: [interviu cu expertul superior la Direcţia Relaţii Internaţionale a Ministerului Educaţiei şi Cercetări din România N. Mătcaş] / realizat de V. Răducanu // Spirit românesc. – 2005. – 17 noiemb. – P. 4.

298. „Oriunde aş munci, o fac în folosul oamenilor...” : [interviu cu N. Mătcaş, doctor în filologie, profesor univ., membru al col. red. al rev. „Limba Română”] / interlocutor : Gr. Canţâru // Limba Română. – 2005. – Nr 5-9. – P. 119-134.

2006299. Dor de Basarabia noastră / N. Mătcaş // Dor de Basarabia

(Iaşi). – 2006. – Nr 3. – P. 2.

2010300. Traiectoria unui destin / interviu realizat de I. Stici // Limba

Română. – 2010. – Nr 3-4. – P. 87-95.

În limba rusă

1989301. История повторяeтся?... [полем. заметки на ст.

А. Антосяка, В. Гросула „История с историей”, напечат. в газ. „Сов. Молдавия” от 20 июня c. г.] / Н. Мэткаш, И. Думенюк // Советская Молдавия. – 1989. – 27 июл. – P. 3.

1991302. „Историю государства написать заново...” : Николае

Мэткаш о реформе национальной школы / интервью вела Л. Рыбкина // Молодежь Молдовы. – 1991. – 3 янв. – P. 3.

303. Только в условиях реального суверенитета и независимости : Диалог с господином Н. Мэткашем, министром науки и образования / интервью вeла В. Стойка // Факел. – 1991. – 13 сент. – P. 3-5.

Page 90: Nicolae Matcas Biobibliografie

90

NICOLAE MĂTCAŞ – POET

Versuri publicate în volume aparte şi în antologii

1997304. Surâsul Giocondei : [poezii] / N. Mătcaş. – Bucureşti: Ed.

Didactică şi Pedagogică, 1997. – 112 p. Rec.: Bordeianu, Leo. „Cuvântul cuvânt” al lui Nicolae Mătcaş / L. Bordeianu // Limba Română. – 1998. – Nr 5. – P. 111. Rec.: Ciocanu, Anatol. Floarea de lotus a unei conştiinţe neîngenuncheate / Anatol Ciocanu // Glasul Naţiunii. – 1998. – 25 febr. – P. 8.

1998305. Trenul cu un singur pasager / N. Mătcaş. – Bucureşti : Ed.

Didactică şi Pedagogică, 1998. – 85 p.

1999306. În limba română : [versuri] / N. Mătcaş // Mult e dulce şi

frumoasă...: Antologie de poezii şi cugetări despre limba română : [la 10 ani de la adoptarea Legii cu privire la limba de stat a Rep. Moldova şi revenirea la grafia latină] / select.: S. Nicuţă, T. Ştirbu ; coord. : V. Culev ; prez. graf. : D. Cojocaru-Vrabie. – Ch. : Ed. Dep. Relaţii Naţ. şi Funcţionarea Limbilor, 1999. – P. 66.

307. Şi simt cum te pierd / N. Mătcaş // Eterna Iubire : Antologie : Versuri de dragoste ale poeţilor din Basarabia şi Nordul Bucovinei. 1900-2000 / Selecţia : A. Ciocanu, M. Prepeliţă, S. Puică ; coord. : V. Căpăţână. – Bucureşti : Ed. Biodova, 1999. – P. 89.

2000308. Numai în miezul limbii / N. Mătcaş // Limba maternă - floare

eternă : Antologie de poezii, eseuri şi cugetări despre limba română / select.: S. Nicuţă, T. Ştirbu, I. Ciocanu ; coord. :

Page 91: Nicolae Matcas Biobibliografie

91

V. Culev ; cop. şi il. : M. Mireanu. – Ch. : Ed. Departamentului Relaţii Naţionale şi Funcţionarea Limbilor, 2000. – P. 136.

2001309. În limba română ; Ozon ; Mă doare femeia ; La izvorul lui

Eminescu ; De-atâta lup... : [versuri] / N. Mătcaş // Iubire de metaforă : O antologie a poeţilor-absolvenţi ai Universităţii de Stat din Moldova : Vol. 2 / întocmirea, pref., notă asupra ed. şi notele biobibliogr. de M. Dolgan. – Ch. : USM, 2001. – P. 247-250.

2002310. Azur / N. Mătcaş. – Timişoara : Editura Augusta. – 2002. –

79 p. Rec.: Opriş, Tudor. Un mare poet al dragostei : [despre Nicolae Mătcaş ] / Tudor Opriş // Tribuna învăţământului. – 2003. – Nr 686. – 17- 23 mart. – P. 15.

2003311. Câte-s visele, multele... / N. Mătcaş. – Bucureşti : Pro

Transilvania, 2003. – 79 p. Rec.: Opriş, Tudor. O cântare a cântărilor modernă / Tudor Opriş //Tribuna învăţământului. – 2003. – 6-12 oct. (Nr 715). – P. 15.

312. Coloana infinitului : [cu postfaţa lui T. Opriş „Axul încrederii în nemurire”] / N. Mătcaş. – Bucureşti : Pro Transilvania, 2003. – 85 p.

2006313. De-a alba-neagra : versuri / N. Mătcaş. – Bucureşti : Ed.

Muzeul Literaturii Române, 2006. – 98 p.: il.

2008314. Roată de olar : Sonete : [cu prefaţa lui T. Opriş „Un sonetist

deplin”, p. 5-6, şi postfaţa lui I. Mazilu-Crângaşu „Orbecăind alchimic”, sau despre sonetele domnului N. Mătcaş, p. 107-110]. – Bucureşti : Pro Transilvania, 2008. – 116 p.

Page 92: Nicolae Matcas Biobibliografie

92

2009315. Vernale ploi / N. Mătcaş. – Bucureşti : Univers Ştiinţific,

2009. – 104 p.

2010316. Un câmp minat, urcuşul : Sonete / N. Mătcaş. – Bucureşti :

Pro Transilvania, 2010. – 111 p.

Versuri în publicaţii periodice

1995317. În limba română : Lui Ion Dumeniuk : [versuri] / N. Mătcaş

// Limba Română. – 1995. – Nr 3. – P. 42.

318. Şi o clipă trăim... mult ; Azur ; Rug ; Voi arde şi-acolo ; Doar o clipă trăim ; Maitrey ; Nebuloasa Iubire : [versuri] / N. Mătcaş // Glasul Naţiunii. – 1995. – Sept. (Nr 39). – P. 5.

1996319. Bărbaţii Moldovei ; Născută spre-a naşte ; Şi simt cum te

pierd ; Prin lanul cu spice ; Natură vie cu nud ; Între mine şi tine ; Eforie-Sud ; Monument : [versuri] / N. Mătcaş // Glasul Naţiunii. – 1996. – Apr. (Nr 15). – P. 5.

320. Caisul ; Mă-mbătaţi ca vinul ; Secunda ce suntem ; Sărută-mă : [versuri] / N. Mătcaş // Lit. şi arta. – 1996. – 30 mai. – P. 5.

321. În limba română : Lui Ion Dumeniuk : [versuri] / N. Mătcaş // Glasul Naţiunii. – 1996. – 28 aug. – P. 3.

322. Veghe ; Păsări măiestre ; Şi cade uitarea ; Tu ; Nu mă tem : [versuri] / N. Mătcaş // Viaţa satului. – 1996. – 8 iun. – P. 16.

1998323. Betleem moldav ; Scrutând necuprinsul : [versuri] / N. Mătcaş

// Glasul Naţiunii. – 1998. – 25 febr. – P. 8.

Page 93: Nicolae Matcas Biobibliografie

93

324. Două tăceri : [versuri] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1998. – Nr 5. – P. 111.

1999 325.Tot nu te temi ? ; Când te visam ; Mă doare femeia : [versuri]

/ N. Mătcaş // Patria tânără. – 1999. – Nr 42. – 28 oct. – P. 11.

2000326. Betleem moldav ; Nopţi albe la Sankt Petersburg : [versuri] /

N. Mătcaş // Lit. şi arta. – 2000. – 30 noiemb. – P. 5.

2001327. În limba română : [versuri] / N. Mătcaş // Luceafărul. –

2001. – 24 aug. – P. 14.

2004328. Român mi-i neamul, românesc mi-i graiul ; O ţară am ; În

limba română ; Rugă de basarabean în prag de mileniu trei ; Nataşei ; Somnul de veghe : [versuri] / N. Mătcaş // Revista Română. – 2004. – Nr 3. – P. 15.

2005329. În limba română : [versuri] / N. Mătcaş // Glasul Naţiunii. –

2005. – 25 aug. – P. 8.

330. O ţară am : [versuri] / N. Mătcaş // Spirit românesc. – 2005. – 17 noiemb. – P. 3.

331. Şi cum la noi, acasă, nu-n poveşti ; Nedemn discipol Afroditei, Fedrei ; Narcis tardiv, cu mintea de pe urmă ; Doar când n-om mai putea ne duce veacul ; Din veac antic nu s-a sfârşit legenda ; De ne-o preface-Artemis, râvnitor ; Cum Polifem nutreşte-un gând inept : [versuri] / N. Mătcaş // Limba Română. – 2005. – Nr 5-9. – P. 115-118.

Page 94: Nicolae Matcas Biobibliografie

94

2008332. Amic mi-i Plato, totuşi, adevărul...; O roată de olar ni-i viaţa

noastră ; Cum viaţa asta-i apă curgătoare...; Doar când n-om mai putea ne duce veacul...: [versuri] / N. Mătcaş // Poezia. – Iaşi : Fundaţia Culturală Poezia, 2008. – P. 53-54.

333. Căci vine, iată, Eva credinţa să mi-o ieie ; Când voi pleca, de Paşte, să-mi omeneşti strămoşii ; Ce scurt e firul vieţii să le cunoşti pe toate ; Devastator, finalul, el e şi astăzi viu ; Doar când efemeride se mut din floare-n floare ; Este ştiut că Moise, în lungul său periplu ; Mai circ şi decât circul e însăşi viaţa noastră ; O, veacul nostru grabnic cu apă nu ne-mbată; Pădurea mea, mireasă cu boiul bucălai ; Quam cito transit, fratre Mozart, fama mundi ; Stă-n colivie şoimul ca-n calcar nautilii? ; Şi eu, ca şi Leandru, tălăzuit, pe mare : [versuri] / N. Mătcaş // Limba Română. – 2008. – Nr 9-10. – P. 127-134.

334. O roată de olar ni-i viaţa noastră ; Sunt devastat de cel mai crunt tsunami; Mi-nfrână zborul indolenţa ta : [versuri] / N. Mătcaş // Paradox. – 2008. – Nr 7-9. – P. 14.

335. Şi cum la noi, acasă, nu-n poveşti...; Sunt devastat de cel mai crunt tsunami ; Eu nu te pot împarte doar pe tine ; Din pom străin de-i vrea un măr a rupe ; De-o fi să trec vreodată-n altă lume... : [versuri] / N. Mătcaş // Oglinda literară. – 2008. – Nr 82. – P. 3811.

2010336. Caisul ; Basarabiei ; Cum e, Moş Pasăre?... : În memoria

poetului Gheorghe Vodă ; Vernale ploi, celeste herghelii ; “Poloneza” lui Oghinski / N. Mătcaş // Limba Română. – 2010. – Nr 3-4. – P. 98-102.

Page 95: Nicolae Matcas Biobibliografie

95

REFERINŢE

NICOLAE MĂTCAŞ DESPRE PERSONALITĂŢI NOTORII

1993337. Bibliografie selectivă a profesorului Raymund Piotrowski,

dr. în filologie / N. Mătcaş, V. Cijacovschi, Z. Kamenev [et al.] // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. – 1993. – Nr 6. – P. 95-96.

338. Ion Dumeniuk (1936-1992) : [lingvist] / N. Mătcaş // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. – 1993. – Nr 1. – P. 110-112.

339. Raymund Piotrowski : [70 ani de la naşterea specialistului în domeniul lingv. romanice, prof. de la Univ. Ped. de Stat „A.I. Herzen” din Sankt Petersburg] / semnat : N. Mătcaş, V. Cijacovschi, Z. Kamenev [et al.] // Rev. de lingvistică şi ştiinţă literară. – 1993. – Nr 6. – P. 93-95.

1995340. Crâmpeie dintr-o nouă scrisoare trimisă lui Ion Dumeniuk

dincolo de moarte : [în memoria savantului] / N. Mătcaş // Lit. şi arta. – 1995. – 2 noiemb. – P.7.

341. „E dulce cum e mierea şi-mi place s-o ascult...” : [limba română, istoria românilor în creaţia poetului neamţ Martin Opitz (sec. XVII)] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1995. – Nr 6. – P. 46-50. – Bibliogr. în note.

342. Giuvaiergiul : [V. Mândâcanu la 65 ani] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1995. – Nr 4. – P. 131-134.

343. Suflet în sufletul neamului : [Nicolae Corlăteanu. 80 de ani de la naştere] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1995. – Nr 3. – P. 76-79.

Page 96: Nicolae Matcas Biobibliografie

96

1996344. Colosul din Tübingen : [la aniversarea a 75-a a lui Eugen

Coşeriu] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1996. – Nr 3-4. – P. 8-10.

345. Sfinţească-ţi de-a pururi lumina...: [comemorarea a 60 de ani de la naşterea prof. şi savantului Ion Dumeniuk] / N. Mătcaş // Limba Română. – 1996. – Nr 2. – P. 5-8.

1997346. Vom mai ajunge să culegem ghiocei : [despre S. Berejan] /

N. Mătcaş // Limba Română. –1997. – Nr 3-4. – P. 167-173.

2001347. Expulzat din istorie pentru românism : [despre scriitorul,

folcloristul şi publicistul Gh. V. Madan] / N. Mătcaş // Glasul Naţiunii. – 2001. – 5 iul. – P. 10-11.

2002348. Colosul din Tübingen : [în memoriam Eugen Coşeriu] /

N. Mătcaş // Limba Română. – 2002. – Nr. 10. – P. 72-74.

2004349. Dionis Lica – poetul // Lica, Dionis. Urme pe pânza vremii

/ Dionis Lica. – Bucureşti : Proxima. – 2004. – P. 235-238.

2005350. Drept în demnitatea lui, sorbind din cupa libertăţii : [la

aniversarea a 70-a a lui Ion Ungureanu, actor, regizor, ex-ministru al culturii] / N. Mătcaş // Limba Română. – 2005. – Nr 12. – P. 94-109.

351. Eppur, si muove!: [Acad. Nicolae Corlăteanu la 90 de ani] / N. Mătcaş // Limba Română. – 2005. – Nr 4. – P. 25-27.

Page 97: Nicolae Matcas Biobibliografie

97

352. Surâsul druţian al domnului profesor : [Timotei Melnic, prof. univ.] / N. Mătcaş // Timpul de dimineaţă. – 2005. – 18 febr. – P. 20.

2006353. Pasărea cu petale de trandafir : [despre poezia lui Vasile

Câpâţână] // Căpăţână, Vasile. Izvoarele luminii / Vasile Căpăţână. – Ed. a 2-a.– Bucureşti : Biodova, 2006. – P. 224-228.

2008354. Plecăciunile noastre, adevărat bărbat al neamului : [despre

Silviu Berejan] / N. Mătcaş // Limba Română. – 2008. – Nr 9-10. – P. 70-78.

2009355. Apostol al pământului : [in memoriam Grigore Vieru] /

N. Mătcaş // Limba Română. – 2009. – Nr. 1-4. – P. 133-136.

356. „În opreliştea unei clipe din istorie, posteritatea admiră gestul semeţ de demnitate al lui Beethoven...”: [despe I. Ungureanu cu ocazia conferirii titlului de Doctor Honoris Causa al A.Ş.M.] / N. Mătcaş // Limba Română. – 2009. – Nr 7-8. – P. 100-110.

357. Întorşi în Patria lui Dumnezeu : [în memoria lui Grigore Vieru şi Victor Ciutac] / N. Mătcaş // Dor de Basarabia. – 2009. – Nr. 17. – P. 9.

358. Regăsirea Patriei pierdute : [în memoria lui Victor Ciutac] / N. Mătcaş // Lit. şi arta. – 2009. – 5 febr. – P. 7.

Page 98: Nicolae Matcas Biobibliografie

98

REFERINŢE LA PERSONALITATEA ŞIACTIVITATEA LUI NICOLAE MĂTCAŞ

1989359. Ciocanu, Ion. Conştientizarea adevărului / Ion Ciocanu

// Mătcaş, Nicolae. Coloana infinită a graiului matern / N. Mătcaş, I. Dumeniuk. – Ch. : Hyperion,1989. – P. 3-9.

360. Tănase, Constantin. Incoruptibilul : [Nicolae Mătcaş] / Constantin Tănase // Lit. şi arta. – 1989. – 30 mart. – P. 1.

1992361. Republica Moldova. Parlamentul. Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova privind numirea ministrului ştiinţei şi învăţământului : [N. Mătcaş] // Sfatul Ţării. – 1992. – 6 aug. – P. 2.

1995362. Ciocanu, Ion. Nicolae Mătcaş, un însetat de sublim /

I. Ciocanu // Patria tânără. – 1995. – 28 oct. – P. 10.

1997363. Bruhis, Mihail. De la destrămarea imperiului sovietic la

restaurarea imperiului rus. – Bucureşti, 1997. – P. 42, 48, 218-219, 224, 238, 251, 255.

364. Nicolae Mătcaş // Contemporanul – ideea europeană. – 1997. – 23 oct. – P. 3.

1999365. Lumina care se naşte în noi : [despre poezia lui Nicolae

Mătcaş] // Patria tânără. – 1999. – 28 oct. – P. 11.

366. Mengher, Ionela. Impresii de lectură. Nu poţi fi fericit ne-nfruptându-te din suferinţă / Ionela Mengher // Libertatea (Panciova – Uniunea Serbia-Muntenegru). – 1999. – 19 iun. – P. 8.

Page 99: Nicolae Matcas Biobibliografie

99

367. Nicolae Mătcaş // Calendar Naţional 2000. – Ch., 1999. – P. 127-130.

368. Orlov, Tatiana. În discuţie – o carte de căpătâi a intelectualului basarabean : [pe marginea cărţii lui N. Mătcaş „Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul”] / Tatiana Orlov // Lit. şi arta. – 1999. – 14 ian. – P. 3.

2000

369. Demnităţile şi demnitatea profesorului N. Mătcaş : [60 de ani de la naşterea savantului patriot, pedagogului şi cărturarului N. Mătcaş] : [interviu cu prof. I. Borşevici] / I. Borşevici ; cor. „Radio România Internaţional” // Glasul Naţiunii. – 2000. – 17 mai. – P. 1.

370. Iachim, Ion. Surâsul lui Solomon, sau Nicolae Mătcaş la 60 de ani : [profesor univ., savant filolog, ex-ministru al şt. şi educaţiei] / I. Iachim // Făclia. – 2000. – 29 apr. – P. 7.

2001371. Dolgan, Mihail. Nicolae Mătcaş / M. Dolgan // Iubire de

metaforă : O antologie a poeţilor-absolvenţi ai Universităţii de Stat din Moldova : Vol. 2 / întocmirea, pref., notă asupra ed. şi notele biobibliogr. de M. Dolgan. – Ch. : USM, 2001. – P. 245-246.

2003372. Mătcaş, Nicolae // Enciclopedia marilor personalităţi. Din

istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului şi de pretutindeni : [în 5 vol.]. – Slobozia, 2003. – Vol. 5 : K-Z. – P. 76-79.

373. Opriş, Tudor. Inimi de peste Prut. Eternul duh basarabean // Opriş, Tudor. Chipuri în bronz : Evocări / Tudor Opriş. – Bucureşti : Ed. Pro Transilvania, 2003. – P. 97-109.

Page 100: Nicolae Matcas Biobibliografie

100

374. Opriş, Tudor. Un mare poet al dragostei : [Nicolae Mătcaş] / T. Opriş // Tribuna învăţământului. – 2003. – 17-23 mart. – P. 15.

2004375. Bâtcă, Veronica. Un lingvist în republica poeţilor : [Nicolae

Mătcaş] / V. Bâtcă // Septentrion literar (Cernăuţi). – 2004. – Nr 8-9. – P. 10.

376. Nicolae Mătcaş : [schiţă biografică] // Revista Română. – 2004. – Nr 3. – P. 15.

377. Nicolae Mătcaş // Calendar Naţional 2005. – Ch., 2004. – P. 114

2005378. Bâtcă, Veronica. Cuvinte de azur / V. Bâtcă // Cronica (Iaşi). –

2005. – Aug. (Nr. 8).

379. Chirilă, George. Sub stelara zodie eminesciană / G. Chirilă // Ecart (supl. de cultură al cotid. „Economistul”). – 2005. – 26 mai. – P. 6.

380. Cudlenco, Maria. Nicolae Mătcaş [schiţă biogr.] / M. Cudlenco // Localităţile Republicii Moldova : itinerar doc.-publicist. ilustrat. Vol. 5 : Cos-Dră [Crihana Veche, r-nul Cahul] . – Ch., 2005. – P. 256-257.

381. Ciocanu, I. Un redutabil mesager al adevărului despre noi : [filologul Nicolae Mătcaş] / I. Ciocanu // Limba Română. – 2005. – Nr 5-9. – P. 135-141.

2006382. Mătcaş Nicolae // Dicţionarul biografic al literaturii române /

A. Sasu. – Piteşti: Ed. Paralela 45, 2006. – P. 82-83.

Page 101: Nicolae Matcas Biobibliografie

101

2007383. Bâtcă, Veronica. Panteonul cuvintelor / V. Bâtcă //

BiblioPolis. – 2007. – Nr 1. – P. 87-89.

384. Ciocanu, Anatol. Mătcaş Nicolae (27.04.1940; Crihana Veche, jud. Ismail) / A. Ciocanu // Dicţionarul scriitorilor români din Basarabia: 1812-2006. – Ch.: Prut Internaţional, 2007. – P. 305-306. – (Art. semnat: An. C.)

2010385. Bantoş, Alexandru. Un incoruptibil avocat al limbii române

/ Al. Bantoş // Limba Română. – 2010. – Nr 3-4. – P. 57-62.

386. Butuc, Petru. Principiul metodologic în scrierile de gramatică ale profesorului Nicolae Mătcaş / P. Butuc // Limba Română. – 2010. – Nr 3-4. – P. 78-79.

387. Ciobanu, Anatol. Un filolog în sensul clasic al cuvântului / A. Ciobanu // Lit. şi arta. – 2010. – 22 apr. – P. 6.

388. Cudlenco, Maria. Nasc şi la Crihana oameni / M. Cudlenco // Limba Română. – 2010. – Nr 3-4. – P. 85-86.

389. Dabija, Nicolae. Un învăţător al Naţiunii / N. Dabija // Lit. şi arta. – 2010. – 22 apr. – P. 6.

390. Dediu, Ion. Repunerea determinismului geografic / I. Dediu // Limba Română. – 2010. – Nr 3-4. – P. 76-77.

391. Pâslaru, Vlad. Ultima redută : Nicolae Mătcaş, profesorul, savantul, ministrul... / V. Pâslaru // Timpul. – 2010. – 10 apr. – P. 10.

392. Pâslaru, Vlad. Ultima noastră redută / V. Pâslaru // Limba Română. – 2010. – Nr 3-4. – P. 80-82.

Page 102: Nicolae Matcas Biobibliografie

102

393. Soltan, Petru. Culoarea sufletului omului Nicolae Mătcaş / P. Soltan // Limba Română. – 2010. – Nr 3-4. – P. 71-75.

394. Şchiopu, Constantin. Un profesor – purtător de lumină şi de adevăr / C. Şchiopu // Limba Română. – 2010. – Nr 3-4. – P. 68-70.

395. Ungureanu, Ion. Nicolae Mătcaş – acest mare necunoscut /I. Ungureanu // Lit. şi arta. – 2010. – 22 apr. – P. 6.

396. Ungureanu, Ion. Un român ancestral printre noi / I. Ungureanu // Limba Română. – 2010. – Nr 3-4. – P. 63-67.

397. Zgârcibabă-Bogdan, Elena. Un buchet de trandafiri albi / E. Zgârcibaba-Bogdan // Limba Română. – 2010. – Nr 3-4. – P. 83-84.

Page 103: Nicolae Matcas Biobibliografie

103

APRECIERI

Cartea “Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul”, semnată de cunoscutul profesor universitar, luptător pentru renaşterea spirituală a românilor basarabeni, Nicolae Mătcaş, este actuală prin riposta hotărâtă, lipsită de orice echivoc, bine argumentată şi pe deplin convingătoare, dată unui impostor, unui falsificator conştient al istoriei şi limbii poporului nostru, care urmăreşte scopuri politice. Nicolae Mătcaş este un lingvist onest şi polemist de forţă, iar cartea la care ne referim – o publicaţie extrem de utilă pentru cititorul dornic de a afla adevărul despre noi şi limba noastră.

Acad., prof. univ., dr. hab. Silviu Berejan

Vasta şi profunda cultură artistic-literară, cunoaşterea pe orizontală şi verticală a poeziei române din Ţară şi din Republica Moldova, explorarea din belşug a coliziunilor şi personajelor mitologice, dar şi a tradiţiilor folclorice naţionale, a legendelor şi basmelor, combinate inspirat cu o sensibilitate superfină şi cu gust estetic elevat, având în permanenţă în suflet o stare de poezie şi o stare de limbă, - toate acestea, luate împreună, au făcut ca opera poetică a lui Nicolae Mătcaş să se impună (trebuie să se impună!) printr-o autenticitate aparte şi printr-o aleasă ţinută ideatică şi imaginativă.

Acad., prof. univ., dr. hab. Mihail Dolgan

Nicolae Mătcaş, personalitate implicată în mod activ în viaţa universitară, în viaţa ştiinţifică şi în viaţa politică a teritoriului românesc de peste Prut, Republica Moldova, a reuşit să omogenizeze cele trei direcţii ale activităţii sale, aşezându-le la baza procesului de renaştere naţională din Basarabia, pe principiul că rolul şcolii este hotărâtor în acest proces, iar dezvoltarea învăţământului este strâns legată, printr-un raport de interdependenţă, de intervenţia factorului politic, care poate să frâneze – aşa cum a făcut-o multe decenii - deopotrivă şi învăţământul, şi ştiinţa sau poate, dimpotrivă, să le asigure prosperarea. Preocupat în mod permanent şi prin

Page 104: Nicolae Matcas Biobibliografie

104

întreaga sa fiinţă, până la disperare uneori, de soarta spiritualităţii româneşti, a însăşi fiinţei naţionale a neamului din această parte, N. Mătcaş s-a adâncit în egală masură în plan ştiinţific şi în plan didactic, într-o complementaritate perfectă, în studiul limbii române în sensul afirmării identităţii ei de limbă romanică şi a unităţii ei. N. Mătcaş e o personalitate de mare prestigiu sub toate aspectele – ştiinţific, politic, etic–intelectual, de mare rafinament, patriot în sensul adevărat al termenului, cu o forţă de dăruire exemplară, promotor prin tot ce-a făcut, alături de ceilalţi intelectuali, pentru renaşterea demnităţii şi identităţii naţionale în partea vitregă încă a României şi a românimii.

Prof. univ. dr. Alexandru Andriescu

Nicolae Mătcaş a fost printre primii oameni de ştiinţă care încă în timpul Uniunii Sovietice a argumentat cu probe irefutabile necesitatea salvării urgente a limbii noastre aflată sub tirania nemiloasă a celei ruse. (...) O fire cutezătoare şi perseverentă, un model de onestitate ştiinţifică şi, nu în ultimul rând, un car de erudiţie în domeniul lingvisticii...

Ion Ciocanu

“Român mi-e neamul, românesc mi-e graiul” este cea mai fumoasă lecţie de ştiinţă, etică, de bărbăţie, de dragoste faţă de ţară şi faţă de limbă.

Ion Hadârcă

Astăzi, când se mai fac unele tentative de a interzice studierea Istoriei Românilor în cadrul instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova, iar unii istorici, uşor naivi, se (ne) întreabă de ce istoria naţională nu “merită” să fie studiată pe segmente cronologice separate, lucrarea lui Nicolae Mătcaş vine să limpezească minţile falsificatorilor şi să le astupe gurile pline de ură faţă de tot ce e românesc.

Gheorghe Vodă

Page 105: Nicolae Matcas Biobibliografie

105

Nicolae Mătcaş se impune ca o prezenţă notorie în poezia românească de azi.

Andrei Ciurunga

Nicolae Mătcaş se înscrie între adevăraţii poeţi din Basarabia, continuând bătălia lui Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Emil Loteanu, Arcadie Suceveanu, Valeriu Matei, Ion Vatamanu, Ion Gheorghiţă şi aducând confirmarea lirică prin readucerea sonetului, în planul poetic, în linia Eminescu – Codreanu – Vasile Voiculescu, în volume compacte, caz unic în creaţia basarabeană.

Prof. univ. dr. Victor Crăciun

Alături de Grigore Vieru şi Leonida Lari, Nicolae Mătcaş întregeşte treimea poeţilor basarabeni care-şi deversează unda lirică în marele fluviu de poezie care curge prin ecluzele Coşbuc, Goga, Blaga, Voiculescu, Pillat, Gyr, Păunescu, Ioan Alexandru, fertilizând sensibilitatea şi conştiinţa românească, greu încercată, în ultima vreme, de asaltul ideologiilor şi politicilor integristo-globaliste, precum şi de valul de vulgaritate şi cosmopolitism amorf al postmodernismului în vogă.

Tudor Opriş

Scrieri precum Introducere în lingvistică, Şcoală a gândului, Lingvistică generală, Coloana infinită a graiului matern şi altele se întrepătrund organic cu versurile din Surâsul Giocondei şi Trenul cu un singur pasager, cu altele din periodice, creând o imagine de scriitor polivalent, militant prin vocaţie şi convingeri, patriot lucid în toate direcţiile în care activează.

George Muntean

Poetul Nicolae Mătcaş debutează în volum la o vârstă când nu mai ai voie să greşeşti: de-atâta instrumentele lui poetice sunt impecabile – o mânuire abilă a meşteşugului versului liber sau clasic, un florilegiu de imagini şi metafore care-l singularizează undeva în contextul celorlalte nume de poeţi de la Chişinău, Cluj,

Page 106: Nicolae Matcas Biobibliografie

106

Bucureşti, Cernăuţi sau Iaşi, o tematică a poeziilor eternă ca şi însăşi poezia, dar refractată de sufletul său inedit şi acoperit de sinceritatea fără de care versul, poezia nu vor putea exista niciodată.

Anatol Ciocanu

Om cu merite deosebite, nici pe departe apreciate la toate nivelurile, doctorul în filologie, profesorul universitar, scriitorul şi publicistul Nicolae Mătcaş, ex-ministru al ştiinţei şi învăţământului din Republica Moldova, s-a manifestat încă în anii 1987-1988, când abia se pregăteau, se plămădeau – în condiţiile unei opoziţii active, de cele mai multe ori perfide, - istoricele hotărâri ale fostului Soviet Suprem în problemele limbii. Împreună cu distinsul său coleg de breaslă Ion Dumeniuk, filolog talentat şi cetăţean exemplar, Nicolae Mătcaş s-a dovedit un luptător neobosit pentru decretarea limbii noastre drept limbă de stat, revenirea ei la grafie latină şi implementarea ei în toate sferele de activitate ale statului. Prelegerile sale la radio şi televiziune, articolele publicate în presa scrisă, cuvântările în cadrul Comisiei interdeprtamentale în problemele istoriei şi dezvoltării limbii noastre l-au situat pe un loc de frunte printre lingviştii est-pruteni.

Tatiana Orlov

Înarmat cu o gamă întreagă de procedee poetice, având un simţ ales al cuvântului, Nicolae Mătcaş, deşi vine mai târziu decât semenii săi la „ospăţul” poeziei, apare tumultuos, plin de vervă, de energii interioare neexplorate, de iluzii, pe care mulţi nu le mai au.

Leo Bordeianu

Structură fină, de o aleasă ţinută intelectuală, socială şi fizică, Nicolae Mătcaş abordează, în scrisul său, şi poezia clasică, şi cea modernă. Rafinat, sobru, delicat, poetul practică o poezie de factură clasică, uşor modernă, uneori vădit tradiţionalistă, alteori nepactizând cu nici un curent. Ceea ce l-a caracterizat, însă, dintotdeauna e delicateţea şi crezul în idealul frumosului izvorând din nestinsa lumină interioară a sufletului.

Veronica Bâtcă

Page 107: Nicolae Matcas Biobibliografie

107

Dintotdeauna, marii poeţi nu ies din neant, din hăurile istoriei, ci se trag dintr- un grup ales de destin ori dintr-o generaţie peste care a trecut umbra lui Dumnezeu. Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Nicolae Mătcaş, Anatol Ciocanu, Nicolae Dabija sunt spirite congenere care performează aceleaşi teme, folosesc aceleaşi imagini şi metafore, reductibile la acelaşi dicţionar poetic. Şi, totuşi, aceste spirite nu se concurează niciodată, iar în cazul lor ierarhiile devin neputincioase, chiar dacă nu pornesc din intenţii răuvoitoare.

Aureliu Goci

Cu unele ecouri din Bacovia, Esenin, Cotruş sau Puşkin, asimilate firesc şi constructiv, poezia lui Nicolae Mătcaş stă, însă, categoric sub zodia stelară eminesciană. Acest fapt bucură, încântă şi ne menţine în starea de trezie, cumpănire de sine şi bună speranţă.

George Chirilă

Confruntând faptele şi evenimentele mitologice, ca şi valorile lor, de care eroii acesteia şi-au legat numele, semnificaţia ori stigmatul, cu faptele şi evenimentele de care este vinovată şi acuzată epoca noastră, domnul Nicolae Mătcaş, ca-n două oglinzi faţă-n faţă, ne arată frumuseţea şi mizeria, cinstea şi trădarea, libertatea şi sclavia, mai mult răul decât binele, trăite de omul de sub vremi al zilelor noastre.

Ioan Mazilu-Crângaşu

Page 108: Nicolae Matcas Biobibliografie

108

INDEXURI AUXILIAREINDEX DE NUME

BBabici, T. 266Bahnaru, V. 27, 29Bantoş, Al. 198, 235, 295, 385 Bârlădeanu, L. 157Bâtcă, V. 375, 378, 383Beethoven 356Belinscaia, E. 30Berejan, S. 20, 27, 29, 46, 85, 87, 149, 235, (346), (354)Boboc, V. 262Bolduratu, S. 153Bordeianu, L. 304Borş, A. 27, 87Borşevici, I. 369Bruhis, M. 363Budeanu, Gh. 293 Butuc, P. 386

CCanţâru, Gh. 298Cartaleanu, T. 26, 33, 38 Căpăţână, V. 307, (353)Chitari, F. 17, 24Chirilă, G. 379Cicoare, Leru 161Ciobanu, An. 22, 30, 36, 39, 41, 46, 171, 222, 235, 387 Ciobanu, E. 91Cijacovschi, V. 337, 339Ciocanu, An. 287, 304, 307, 384Ciocanu, I. 176, 257, 308, 359, 362, 381

Page 109: Nicolae Matcas Biobibliografie

109

Ciornâi, Ion 27, 39, 41Ciutac, V. (357), (358)Cojocaru-Vrabie, D. 306Corai, T. 296Corlăteanu, N. 151, 156, (343), (351)Cornea, P. 279Cosovan, O. 42, 87, 88Coşeriu, E. (239), 279, (344), (348)Creangă, Ion 26, 181Cudlenco, M. 380, 388Culev, V.306, 308

DDabija, N. 237, 389Dârul, Al. 36, 68, 86, 152, 212, 213 Dediu, Ion 390Densusianu, O. (286)Dimpul, O. 91Dolgan, M. 309, 371Dumeniuk, I. 5, 8, 19, 20, 29, 34, 40, 43, 97-100, 103, 110, 158, 175, 176, 187, 188,191-197, 200, 201, 202, 209, 211-213, 218, 219, 221, 223, 226, 227, 231, 233, 234, 237, (238), 239, (317), (321), (338), (340), (345), 359

EEminescu, M.199Eţco, I. 86

GGabinschi, M. 154, 222Gafton, M. 178Găină, I. 280 Ghibu, O. (244)Gogin, Gh. 149

Page 110: Nicolae Matcas Biobibliografie

110

Grinco, Gh. 20Grosu, A. 294Grosu, L. 268, 270Gruiţă, Gl. 160

hhadârcă, M. 38, 42, 47, 101, 102, 104-109

IIachim, I. 274, 292, 370Iavorschi, N. 32, 35Ioniţă, M. 61Iorga, N. (242)

KKamenev, N. 337, 339

LLica, D. (349)

MMadan, Gh. (282), (347)Marin, V. 148, 171Matcovschi, I. 1, 2, 6, 9, 14, 16, 18, 21, 23, 25, 28, 31, 37, 44, 45, 48, 49Mateevici, A. (246)Mazilu-Crângaşu, I. 314Mândâcanu, V. (342)Medveţcaia, O. 24Melnic, T. 146, (352)Melniciuc, I. 1, 24, 95, 155, 182Mengher, Ionela 162, 163, 366Mihail, V.267Mireanu, M. 308

Page 111: Nicolae Matcas Biobibliografie

111

Mocreac, I. 22Moldovan, P. (288), (289)Moşanu, Al. 185, 195, 214, 256

NNegoiţă, G. 56Nicuţă, S.306, 308

OOdoleanu, V. 271, 273, 275Opitz, M. (341)Opriş, T. 310-312, 314, 373, 374Orlov, T. 368Osadcenco, I. 185, 214, 256

PPânzaru, E. 55Pâslaru, V. 391, 392Perieva, S. 10, 146Petrovici, I. (289)Piotrowski, R. (337), (339)Popa, Gh. 20, 24, 29Popescu, I. 17, 24Prepeliţă, M. 307Puică, S. 307Purice, M. 156

RRaevschi, N. 154Ralli-Arbore, Z. (290)Răducanu, V. 297Rohac, R. 269 Roşca, I. 178

Page 112: Nicolae Matcas Biobibliografie

112

Roşca, L. 284Rusnac, Gh. 1, 27, 43, 81, 90, 103, 148, 151, 152, 154, 156, 179Rusu, T. 258, 259, 261, 276

SSadoveanu, M. (283), (285)Sasu, A. 382Snegur, M. 274Soloviov, V. 85, 87Soltan, P. 393Stati, V.(240)Stici, I. 300Stoica, V. 264

ŞŞchiopu, C. 394Şoşa, E. 50Ştirbu, T. 306, 308Şuteu, F. 50

TTănase, C. 20, 360Tătaru, L.-A. 159Tăzlăuanu, V. 230Târiţa, Z. 32, 35Tcaci, L. 263Tolocenco, E. 85Trofim, Ş. 265

UUngureanu, I. (350), (356), 395, 396

VVarticean, I. 3, 4, 7, 11, 12, 13

Page 113: Nicolae Matcas Biobibliografie

113

Vicol, M. 260Vieru, B. 175Vieru, Gr. (355), (357)Vodă, Gh. 178

ZZgârcibaba, E. 165, 397

Антосяк, А (301)Бектаев, К. 126 Викол, И. М. 52Галайку, Ф. 174Гросул, В. (301)Гумилев, Л. Н. 158Думенюк, И. 51, 131-145, 250-252, 254, 255, 301Зореф, М. 122Ионицэ, М. 123, 124, 129Коченова, И. 124Муравски, В. 174Руссу, Т. 51Рыбкина, Л. 302Светловская, Н. 153Снегур, М. 174Стойка, В. 303Усова, К. 118, 119

Page 114: Nicolae Matcas Biobibliografie

114

INDEX DE VERSURI DIN CULEGERI ŞI EDIŢII PERIODICE

AAmic mi-i Plato, totuşi adevărul... 332Azur 310, 318

BBetleem moldav 323, 326Basarabiei 336Bărbaţii Moldovei 319

CCaisul 320, 336Căci vine, iată, Eva credinţa să mi-o ieie 333Când te visam 325Când voi pleca, de Paşte, să-mi omeneşti strămoşii 333 Câte-s visele, multele... 311Ce scurt e firul vieţii să le cunoşti pe toate 333Coloana infinitului 312Cum e, Moș Pasăre 336Cum Polifem nutreşte-un gând inept 331Cum viaţa asta-i apă curgătoare...332

DDe ne-o preface-Artemis, râvnitor 331De-a alba-neagra 313De-atâta lup... 309De-o fi să trec vreodată-n altă lume...335Devastator, finalul, el e şi astăzi viu 333Din pom străin de-i vrea un măr a rupe 335Din veac antic nu s-a sfârşit legenda 331Doar când efemeride se mut din floare-n floare 333Doar când n-om mai putea ne duce veacul 331, 332Doar o clipă trăim 318Două tăceri 324

Page 115: Nicolae Matcas Biobibliografie

115

EEforie-Sud 319Este ştiut că Moise, în lungul său periplu 333Eu nu te pot împarte doar pe tine 335

ÎÎn limba română 306, 309, 317, 321, 327, 328, 329Între mine şi tine319

LLa izvorul lui Eminescu 309

MMai circ şi decât circul e însăşi viaţa noastră 333Maitrey 318Mă doare femeia 309, 325Mă-mbătaţi ca vinul 320Mi-nfrână zborul indolenţa ta 334Monument 319

NNarcis tardiv, cu mintea de pe urmă 331Nataşei 328Natură vie cu nud 319Născută spre-a naşte 319Nebuloasa Iubire 318Nedemn discipol Afroditei, Fedrei 331Nopţi albe la Sankt Petersburg 326Nu mă tem 322Numai în miezul limbii 308

OO, veacul nostru grabnic cu apă nu ne-mbată 333O roată de olar ni-i viaţa noastră 332, 334O ţară am 328, 330Ozon 309

Page 116: Nicolae Matcas Biobibliografie

116

PPădurea mea, mireasă cu boiul bucălai 333Păsări măiestre 322”Poloneza” lui Oghinschi 336Prin lanul cu spice 319

QQuam cito transit, fratre Mozart, fama mundi 333

RRomân mi-i neamul, românesc mi-i graiul 328Roată de olar 314Rug 318Rugă de basarabean în prag de mileniu trei 328

SSărută-mă 320Scrutând necuprinsul323Secunda ce suntem 320Somnul de veghe 328Stă-n colivie şoimul ca-n calcar nautilii? 333Sunt devastat de cel mai crunt tsunami 334, 335 Surâsul Giocondei 304

ŞŞi cade uitarea 322Şi cum la noi, acasă, nu-n poveşti 331, 335Şi eu, ca şi Leandru, tălăzuit, pe mare 333Şi o clipă trăim...mult 318Şi simt cum te pierd 307, 319

TTot nu te temi ? 325Trenul cu un singur pasager 305Tu 322

Page 117: Nicolae Matcas Biobibliografie

117

UUn câmp minat, urcuşul 316

VVeghe 322Vernale ploi 315Vernale ploi, celeste herghelii 336Voi arde şi-acolo 318

Page 118: Nicolae Matcas Biobibliografie

118

INDEX DE PUBLICAŢII PERIODICE BiblioPolis 383Calendar Naţional 367, 377Chişinău. Gazetă de seară 131-133, 202, 213Contemporanul – ideea europeană 364Cronica (Iaşi) 378Cultura 1, 64, 147Cultura Moldovei 53-55, 57Curierul românesc 249Dor de Basarabia (Iaşi) 299, 357Ecart (supl. de cultură al cotid. ”Economistul”) 379Făclia 169, 170, 171, 234, 258, 259, 264, 268-270, 272, 276, 284, 292, 370Femeia Moldovei 230Flux : ed. de vineri 248, 293, 294 Glasul Naţiunii 257, 287, 304, 318, 319, 321, 323, 329, 347, 369Învăţământul public 24, 27, 70-79, 82-84, 90, 131-135, 149, 152, 153, 156, 183, 185, 192, 193, 196, 209, 212, 214, 218, 219, 221, 222, 226, 256Învăţătorul sovietic 58, 65, 67, 146Jurnalistul Moldovei 96Libertatea 366Limba Română 111-116, 158-161, 175-178, 235, 239, 241, 242, 243, 245, 246, 247, 277, 279, 282, 283, 285, 286, 288-291, 295, 298, 300, 304, 317, 324, 331, 333, 341-346, 348, 350, 351, 354-356, 381, 385, 386, 388, 390, 392, 393, 394, 396, 397Limba şi literatura moldovenească 20, 27, 29, 56, 148, 154, 167, 168Literatura şi arta 29, 150, 151, 157, 172, 180, 181, 212, 238, 240, 244, 267 280, 295, 320, 326, 340, 358, 360, 368, 387, 389, 395Luceafărul 296, 327Lumina 162, 163Moldova 80, 198

Page 119: Nicolae Matcas Biobibliografie

119

Moldova socialistă 20, 95, 155, 166, 182, 191, 194, 211, 213, 226, 232Moldova Suverană 103, 171, 227, 233, 260, 262, 271, 275Nistru 81, 179Oglinda literară335Paradox 334Patria tânără 325, 362, 365Pedagogul sovietic 201Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară 281, 337-339Revistă de pedagogie şi psihologie 274Revista română 164, 328, 376România liberă 237Scânteia leninistă 188Septentrion literar (Cernăuţi) 375Sfatul Ţării 263, 361Spirit românesc 297, 330 Sport. Turism 261Tânărul învăţător 92Tânărul leninist 93, 94, 184, 186, 187, 189, 190, 199, 203-208, 210, 215-217, 220, 224, 225, 228, 229Terra Moldaviae 110Timpul 391Timpul de dimineaţă 352Tineretul Moldovei 266Tinerimea Moldovei 1, 24, 69, 181, 192, 197, 212, 226Tribuna 200Tribuna învăţământului 310, 311, 374Ţara 178 Ţarina 273Viaţa satului 97-102, 104-109, 213, 223, 226, 236, 322Vocea poporului 265Zorile Bucovinei (Cernăuți) 17, 24

Page 120: Nicolae Matcas Biobibliografie

120

Вечерний Кишинев 131-133, 254Кодры 136-145Молодежь Молдавии 302Народное образование 51, 131-133, 251Рыбницкий металлург 256Советская Молдавия 131-133, 253, 254-256, 301Сфатул Цэрий 174Трибуна 250, 252Факел 303

Page 121: Nicolae Matcas Biobibliografie

121vârsta

Page 122: Nicolae Matcas Biobibliografie

122 1950. Familia Mătcaș (N. Mătcaș primul din stîngă)

Page 123: Nicolae Matcas Biobibliografie

123

1958. Cu colegul de clasă, Ionel Popa (primarul satului Crihana Veche în anii 1982-1990)

N. Mătcaș (elev în clasa IX-a)

Page 124: Nicolae Matcas Biobibliografie

124

Page 125: Nicolae Matcas Biobibliografie

125

cu grupă

Page 126: Nicolae Matcas Biobibliografie
Page 127: Nicolae Matcas Biobibliografie

Exprimăm gratitudinile noastre

Primăriei Crihana Veche, Camerei Naționale a Cărții, Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova,

Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Catedrei de Biblioteconomie și Asistență Informațională a USM

și tuturor celor care au contribuit la apariția acestei biobibliografii.