Tema No.1: Formular 088 in domeniul TVA –1 februarie 2015 Începând cu 1 februarie 2015, organul fiscal are dreptul să anuleze din oficiu înregistrarea în scopuri TVA a unei societati comerciale dacă aceasta nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate economică.

In acest sens, a fost introdus Formularul 088 care reprezinta de fapt un chestionar cu 18 intrebari.

De exemplu: la câte societăți dețin sau au deținut calitatea de asociat, în ultimii 3 ani anterior

depunerii acestei declarații, administratorii şi asociații persoanei impozabile?;

- ce studii/profesii au administratorii persoane fizice şi ce ocupații au avut în ultimele 12 luni anterioare celei în care se depune declarația?;

specificați care sunt veniturile brute realizate de asociați şi administratori*) persoane fizice în ultimele 12 luni anterioare celei în care se depune declarația;

nominalizați beneficiarii reali ai operațiunilor bancare, aşa cum sunt definiți la art.4 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancționarea spălării banilor;

cu acordul acestora, puteți specifica datele de contact a 3 persoane stabilite în România care, la solicitarea organului fiscal, pot da relații despre administratorii societății etc.

Se doreste limitarea firmelor de tip fantoma.

Acest formular trebuie depus atunci cand o societate solicita inregistrarea in scopuri de TVA: fie la infiintare, fie prin optiune, fie dupa anularea codului de TVA.

Atunci cand se depaseste plafonul de scutire de 220.000 lei, orice societate este obligata ca pana pe data de 10 ale lunii urmatoare sa depuna Formularul 010, iar incepand cu 1 ale lunii urmatoare devine platitoare de TVA.

Exemplu: la 28 februarie se depaseste plafonul, pana pe 10 martie se depune F 010, iar codul de TVA ii este atribuit incepand cu 1 aprilie.

Incepand cu 1 februarie 2015, inclusiv societatile care depasesc plafonul de scutire sunt obligate sa depuna Formularul 088. Societatea primeste cod de TVA a depasit plafonul, dar daca nu sunt indeplinite criteriile de evaluare din Formularul 088, societatii i se anuleaza din oficiu codul de TVA.

1 | P a g e

Aceasta ar putea presupune: NU ai drept de deducere la achizitiile efectuate, dar esti OBLIGAT sa colectezi TVA daca livrezi bunuri sau prestezi servicii.

Deci atentie la raspunsurile din Formularul 088

Exemplu:Achizitionam marfuri cu 100 lei, plus TVA de 24% si le vindem cu pretul de vanzare de 170 lei. Societatea are codul de TVA anulat din oficiu:

- achizitia marfurilor (TVA se inculde in cost):124 lei 371 Marfuri = 401 Furnizori 124 lei

- vanzarea marfurilor:130 lei 4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 170 lei

- scoaterea din gestiune a marfurilor:124 lei 607 Cheltuieli cu marfurile = 371 Marfuri 124 lei

- colectarea TVA si declararea acestuia in Formularul 311 (170 lei x 24%):635 Cheltuieli cu taxe si impozite = 446.analitic

Desi la prima vedere parea ca entitatea realizeaza profit, de fapt aceasta inregistreaza pierdere.

Mai mult decat atat, si trezoreria societatii are de suferit....Plateste pentru marfuri la achizite 124 lei, le vinde cu 170 lei, insa trebuie sa plateasca TVA la bugetul de stat de 41 lei. Deci platile sunt de 165 lei, iar incasarile de 170 lei.

Vom reveni in alte articole si cu alte situatii in care trebuie utilizat Formularul 088

Tema No.2: Recunoasterea comisioanelor bancare aferente obtinerii de credite Tratamentul contabil pentru onorarii sau comisioane suportate atunci cand obtinem un credit bancar.

Incepand cu 1 ianuarie 2015, onorariile profesionale şi comisioanele bancare achitate în vederea obţinerii de împrumuturi pe termen lung se recunosc pe seama cheltuielilor înregistrate în avans. Acestea vor fi recunoscute la cheltuieli curente eşalonat, pe perioada de rambursare a împrumuturilor respective.

Exemplu:In data de 1 ianuarie 2015, entitatea a contractat un imprumut bancar pe o perioada

2 | P a g e

de 5 ani in suma de 100.000 lei. Comisioanele bancare percepute in acest sens au fost de 10.000 lei. Care este tratamentul contabil in acest caz?

La momentul suportarii acestor comisioane, entitatea le va recunoaste pe cheltuieli in avans, urmand ca pe toata perioada de 5 ani de zile sa le transfere la cheltuieli din exploatare in mod uniform.Inregistrarile contabile sunt:

- evidentierea comisioanelor achitate bancii:471 “Cheltuieli înregistrate în avans” = 5121 “Conturi la banci in lei” 10.000 lei

- transferul lunar la cheltuieli curente a sumei de 167 lei (10.000 lei / 60 luni):627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” 167 lei

Daca presupunem ca dupa 4 ani, entitatea ramburseaza anticipat principalul ramas, entitatea va transfera soldul ramas in contul 471 “Cheltuieli înregistrate în avans” direct pe cheltuieli curente:627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” = 471 “Cheltuieli înregistrate în avans”

Aceste prevederi nu se aplică pentru operațiunile în derulare pana la 1 ianuarie 2015.

Tema No.3: Precizari noi la OUG 91/2014 privind utilizarea caselor de marcatOperatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Incepând cu 1 martie 2015, în situațiile în care aceste entitati NU eliberează bon fiscal deși acesta este solicitat de clienți, cumpărătorii VOR AVEA DREPTUL să beneficieze de respectivele bunuri și servicii FARA să le plătească.

Se interzice entitatilor care au obligaţia de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale să înmâneze clienţilor documente care atestă plata contravalorii bunurilor achiziţionate sau serviciilor prestate, altele decât bonurile fiscale, cu excepţia situaţiei in care aparatul de marcat fiscal este defect. În cazul în care o entitate nu înmânează clientului bonul fiscal sau înmânează un alt document decât bonul fiscal, clientul este obligat să solicite operatorului economic înmânarea bonului fiscal.

Tot incepand cu 1 martie 2015, entitatile care au obligaţia de a utiliza aparate de marcat sunt obligate să afișeze la loc vizibil un anunț detaliat de atenționare a clienților

3 | P a g e

cu privire la obligația respectării dispozițiilor de mai sus, inlcusiv aceea ca daca nu se elibereaza bonul fiscal cumpărătorii au dreptul să beneficieze de respectivele bunuri și servicii FARA să le plătească. Modelul și conținutul anunțului urmeaza sa fie aprobate prin OMFP.

Tema No.4 : Declararea impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipateOMFP nr 83/2015 privind indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual pentru anul fiscal 2015.

Astfel, pentru anul fiscal 2015, indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual este 102,2%.

Începând cu 1 ianuarie 2013, o serie de contribuabili POT OPTA pentru declararea şi plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a Declaraţiei 101 privind impozitul pe profit, respectiv 25 martie.

Cum se trece la un astfel de sistem de declarare şi plată a impozitului pe profit?

Cei care doresc să utilizeze această modalitate de plată a impozitului pe profit, trebuie să depună Formularul 012 “Notificare privind modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit” până la data de 31 ianuarie a anului fiscal respectiv.

Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea din sistemul anual de declarare şi plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal. Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv, tot prin Formularul 012.

Cine nu poate aplica un astfel de sistem de declarare a impozitului pe profit?

Următoarele categorii de entităţi NU pot opta pentru acest sistem: * contribuabilii nou-înfiinţaţi; * contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului precedent; * contribuabilii care la sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscal; * organizaţiile nonprofit, deoarece declară şi plătesc impozitul pe profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor; * contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură, deoarece declară şi plătesc impozitul pe profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor.

4 | P a g e

Cum se calculează impozitul declarat trimestrial?

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină plăţile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata. 

Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform Declaraţiei 101 privind impozitul pe profit, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.

Cum se determină indicele preţurilor de consum?

Indicele preţurilor de consum este stabilit anual prin Ordin al ministrului finanțelor publice. De exemplu, pentru anul 2014, indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual a fost de 102,4%, conform OMFP nr 256/2014 publicat în MOf nr 135 din 25 februarie 2014. 

Exemplu:În data de 15 ianuarie 2015, determina impozitul pe profit final aferent anului 2014. Acesta este de 100.000 lei şi va fi declarat până în 25 martie 2015 în Declaraţia 101. 

Indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate pentru anul fiscal 2015 este de 102,2%.

Entitatea optează până în 31 ianuarie 2015 pentru sistemul bazat pe plăţi anticipate, prin depunerea Declaraţiei 012 la organul fiscal.

Astfel, impozitul anual anticipat pentru anul 2015 este de 102.200 lei (100.000 lei x 102,2%). Societatea va depune TRIMESTRIAL Declaraţia 100 şi va raporta un impozit de 25.555 lei, pe care trebuie să îl şi achite.

Ulterior, până în 25 martie 2016, entitatea trebuie să depună Declaraţia 101 pentru anul 2015 în care să raporteze impozitul pe profit final, putând să rezulte diferenţe de plată sau de recuperat.

Ce sistem este mai avantajos pentru entitate?

5 | P a g e

Fiecare contribuabil decide dacă acest sistem îl avantajează sau nu. Prevederile Codului fiscal puteau fi corelate mai bine cu realitatea economică. Societăţile trebuie să opteze până la 31 ianuarie a anului curent dacă doresc să plătească anticipat impozitul aferent, dar acesta se determină în funcţie de impozitul final al anului precedent, care se stabileşte până la 25 martie. Cum putem lua o decizie până la 31 ianuarie, fondată pe o serie de aspecte cunoscute ulterior, adică la 25 martie?

Tema No.5 : Loteria bonurilor fiscale S-a decis ca în situațiile în care agenții economici NU eliberează bon fiscal deși acesta este solicitat de clienți, cumpărătorii VOR AVEA DREPTUL să beneficieze de respectivele bunuri și servicii FARA să le plătească.

Prevederea se va aplica începând cu 1 martie 2015.

De asemenea, agenții economici vor avea obligativitatea să afișeze în locuri vizibile informații privind acest drept al clienților.

Loteria bonurilor fiscale se organizează lunar și ocazional și va funcționa după următorul mecanism:

persoanele fizice solicită şi păstrează bonurile fiscale emise de comercianţi; lunar sau de fiecare dată când se organizează Loteria, se vor extrage două

numere: un număr din intervalul 1-999, reprezentând valoarea bonului fiscal fără

subdiviziunile leului, inclusiv TVA; Numărul reprezentând valoarea totală a bonului fiscal rezultă în urma extragerii succesive a trei serii de cifre cuprinse între 0 și 9.

un număr reprezentând ziua emiterii bonului fiscal aferentă lunii sau intervalului calendaristic (după caz) pentru care se organizează Loteria bonurilor fiscale.

Pentru a fi considerate câștigătoare, bonurile fiscale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: 

să corespundă celor două criterii menționate; să fie emise de un aparat de marcat electronic fiscal care funcționează în

conformitate cu prevederile legale; toate informațiile obligatorii menționate pe bonuri să fie lizibile și să fie emise

unei persoane fizice (adică să nu aibă menționat niciun cod de înregistrare fiscală a cumpărătorului).

Pentru a revendica premiul, persoanele fizice care dețin bonuri fiscale ce îndeplinesc aceste condiții trebuie să meargă la orice unitate teritorială a ANAF să depună bonurile în maximum 30 de zile de la data extragerii.. Valoarea premiului se stabileşte împărţind fondul de premiere destinat fiecărei extrageri la numărul de căştigători.

6 | P a g e

Extragerile vor fi organizate de către Compania Națională Loteria Română S.A și vor fi publice. Rezultatele extragerilor lunare și ocazionale (extragerile ocazionale sunt organizate cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi de Crăciun) vor fi disponibile online, pe web site-ul Ministerului Finanțelor Publice și pe cel al ANAF, pentru un interval de cel puțin 30 de zile.

Prima extragere a Loteriei bonurilor fiscale va fi una „ocazională” şi se va desfăşura a doua zi de Paște, pe data de 13 aprilie 2015, cu un fond de premiere de 1 milion de lei, iar prima extragere lunară pentru anul în curs, este prevăzută pentru luna iulie 2015.

Tema No.6 : Intocmirea situatiilor financiare pentru 31.12.2014OMFP nr 65/2015 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale.

Situatiile financiare aferente exercitiului financiar cu inchidere la 31 decembrie 2014 se intocmesc conform vechilor reglementari contabile, respectiv OMFP 3055/2009.

Tema No.7 : MAJORARE PLAFON DIURNA - 42,5 lei/zi OMFP nr 60/2015 pentru actualizarea cuantumului indemnizaţiei zilnice de delegare şi detaşare, precum şi a sumei ce reprezintă compensarea cheltuielilor de cazare ale personalului aflat în delegare în situaţia în care acesta nu beneficiază de cazare în structuri de primire turistică, prevăzute în HG nr. 1.860/2006.

Astfel, in cazul personalului din instituţiile publice, indemnizatia de deplasare creste de la 13 lei/zi la 17 lei/zi.

Începând cu 1 februarie 2013, indiferent de regimul angajatorului (plătitor de impozit pe profit, plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, PFA, II, ONG), indemnizaţia acordată angajaţilor pe perioada delegării şi detăşarii în altă localitate, în ţară sau în străinătate, în interesul serviciului, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru salariaţii din instituţiile publice:

se supune impozitului pe salarii; se include în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii.

Diurna care poate fi acordata in cazul acestor categorii de entitati pentru a nu fi asimilata veniturilor salariale creste de la 32,5 lei/zi la 42,5 lei/zi.

CHELTUIELI DE CAZAREIn situaţia în care personalul din institutii publice aflat în delegare nu se cazează în condiţiile prevăzute la art. 26 din HG nr. 1.860/2006, cheltuielile de cazare se

7 | P a g e

compensează prin plata, pentru fiecare noapte, a sumei de 45 lei, in loc de 30 de lei, cat era pana in prezent.

Tema No.8 : Evaluarea si contabilizarea avansurilor in valuta O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de BNR, valabil la data efectuării operaţiunii. Conform reglementarilor contabile, la sfarsitul fiecărei luni, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb comunicat de BNR din ultima zi bancară a lunii. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar (conturile 7651 “Diferenţe favorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută”, respectiv 6651 “Diferenţe nefavorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută”).

Atunci când creanţa sau datoria este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei luni.

Exemplu:In 20 ianuarie 2015, entitatea a vandut marfuri unui client extracomunitar la pretul de vanzare de 100.000 $, cursul de schimb valutar fiind de 3,4 lei/$. Creanta va fi incasata in data de 20 martie. 

La 31 ianuarie 2015, cursul de schimb valutar comunicat de BNR este de 3,8 lei/$, iar la 28 februarie 2015 cursul de schimb este de 3,6 lei/$.

Inregistrarile contabile sunt urmatoarele

Vanzarea marfurilor se inregistreaza astfel:35.000 lei 4111 „Clienti” = 707 “Venituri din vanzarea marfurilor” 35.000 lei

La sfarsitul lunii ianuarie 2015, cursul de schimb BNR este mai mare decat cel din data vanzarii, ceea ce inseamna ca societatea va inregistra o diferenta favorabila de curs valutar de 2.000 lei (10.000 $ x (3,7 lei/$ - 3,5 lei/$)):

2.000 lei 4111 „Clienti” = 7651 “Diferenţe favorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută” 2.000 lei

La sfarsitul lunii februarie 2015, cursul de schimb BNR este mai mic decat cel de la sfarsitul lunii precedente, ceea ce inseamna ca societatea va inregistra o diferenta nefavorabila de curs valutar de 1.500 lei (10.000 $ x (3,7 lei/$ - 3,55 lei/$)):

1.550 lei 6651 “Diferenţe nefavorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută” = 4111 „Clienti” 1.550 lei

8 | P a g e

Precizare: pentru entitatile platitoare de impozit pe profit, venitul din diferente de curs de 2.000 lei este impozabil, iar cheltuiala din diferente de curs de 1.550 lei este integral deductibila, indiferent cat ar fi gradul de indatorare calculat la nivelul societatii, avand in vedere ca discutam despre o creanta comerciala.

Aceleasi reguli se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute (de exemplu, datoria aferenta unui contract de leasing financiar in valuta). În acest caz, diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate in contul 768 „Alte venituri financiare” sau contul 668 „Alte cheltuieli financiare”, după caz.

Elementele monetare se evalueaza lunar in functie de cursul de schimb comunicat de BNR, iar elementele nemonetare NU se evalueza lunar, ele ramanand in contabilitate la cursul de schimb valabil la data recunoasterii initiale.

Elementele monetare reprezinta disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.

Caracteristica esenţială a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligaţia de a plăti un număr fix sau determinabil de unităţi monetare. Iata cateva exemple de active monetare: 

creante/datorii fata de terti; pensii şi alte beneficii ale angajaţilor ce trebuie plătite în numerar; provizioane care trebuie decontate în numerar; dividende în numerar care sunt recunoscute ca datorie; un contract de a primi (sau de a furniza) un număr variabil de instrumente de

capitaluri proprii ale entităţii sau o cantitate variabilă de active în care valoarea justă care trebuie primită (sau furnizată) este egală cu un număr fix sau determinabil de unităţi monetare.

Elementele nemonetare se caracterizeaza prin absenţa unui drept de a primi (sau a unei obligaţii de a furniza) un număr fix sau determinabil de unităţi monetare. Iata cateva exemple:

sumele plătite în avans pentru bunuri şi servicii; stocurile; imobilizările corporale; imobilizările necorporale; provizioanele care urmează a fi decontate prin furnizarea unui activ

nemonetar.

Incepand cu 1 ianuarie 2015, sumele înregistrate în conturile de avansuri (409 „Furnizori - debitori” şi 419 „Clienţi – creditori”) NU mai fac obiectul evaluării în funcţie de cursul valutar, atat la la sfarsitul lunii, cat si la sfarsitul exerciţiului financiar. Practic, pentru avansuri NU se mai calculeaza diferente de curs valutar.

9 | P a g e

Mai mult decat atat, la 1 ianuarie 2015, sumele reprezentând avansuri acordate pentru imobilizări corporale (contul 232), respectiv necorporale (contul 234), se preiau în conturile 4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” şi 4094 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”, la valoarea rezultată din evaluarea efectuată la 31 decembrie 2014, conform OMFP 3055/2009, astfel:

4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” = 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”

4094 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale” = 234 “Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”

Incepand cu 1 ianuarie 2015, elementele nemonetare în valută, inclusiv avansurile, trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar de la data efectuării tranzacţiei.

Exemplu:In 5 decembrie 2014, entitatea a primit o factura de avans aferenta achizitiei unui utilaj in valoare de 100.000 de euro, cursul de schimb valabil in data facturii fiind 4,43 lei/euro. Factura a fost achitata in aceeasi zi.

In data de 23 martie 2015, furnizorul a emis factura de vanzare a utilajului la pretul de 500.000 euro si a stornat avansul initial de 100.000 euro.

Consideram cursul de schimb valabil la data achizitiei de 4,5 lei/euro.

Datoria fata de furnizor de 400.000 euro este achitata in 29 martie 2015, cursul de schimb valabil fiind de 4,55 lei/euro.

Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:Conform OMFP 3055/2009 aplicabil pana la sfarsitul anului 2014, avansurile aferente imobilizarilor se evaluau in lunar in functie de cursul de schimb comunicat de BNR. Astfel, la 31 decembrie 2014, entitatea a evaluat avansul respectiv in functie de cursul de schimb comunicat la 31 decembrie 2014, respectiv de 4,4821 lei/euro.

La 31 ianuarie 2015 si la 28 februarie 2015, entitatea NU va mai evalua avansul

10 | P a g e

aferent utilajului in functie de cursul de schimb BNR. In luna martie, la stornarea avansului, se va recunoaste diferenta de curs aferenta inchiderii avansului.

Inregistrarile contabile sunt:- inregistrarea facturii de avans aferenta utilajului:44.269 lei 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” = 404 “Furnizori de imobilizari” 44.269 lei

- plata facturii de avans:44.269 lei 404 “Furnizori de imobilizari” = 5124 “Conturi la banci in valuta” 44.269 lei

- evaluarea la 31 decembrie 2014 a sumei aferenta avansului, in functie de cursul de schimb BNR, rezultand o diferenta favorabila de 552 lei (4,4821 lei/euro – 4,4269 lei/euro): 552 lei 232 “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar” 552 lei

- preluarea sumei aferenta avansului in contul corespunzator la 1 ianuarie 2015:44.821 lei 4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” = 232“Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” 44.821 lei

- achizitia utilajului in data de 23 martie 2015, la costul de 225.000 lei (50.000 euro x 4,5 lei/euro): 225.000 lei 2131 „Echipamente tehnologice” = 404 “Furnizori de imobilizari” 225.000 lei

- stornarea avansului, utilizand cursul de schimb valabil la data facturii finale (10.000 euro x 4,5 lei/euro): (45.000 lei) 4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” = 404 “Furnizori de imobilizari” (45.000 lei)

- inregistrarea diferentei favorabile de curs valutar de 179 lei aferenta stornarii avansului (10.000 euro x (4,5 lei/euro – 4,4821 lei/euro)):179 lei 4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” = 7651 “Diferenţe favorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută” 179 lei

- plata datoriei catre furnizor si inregistrarea diferentei nefavorabile de curs valutar de 800 lei (40.000 euro x (4,52 lei/euro – 4,50 lei/euro)):

180.000 lei 800 lei 404 “Furnizori de imobilizari” 6651 “Diferenţe nefavorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută” = 5124 “Conturi la banci in valuta” 180.800 lei

11 | P a g e

Observatie: la 1 ianuarie 2015, sumele reprezentând avansuri acordate pentru imobilizări

corporale (contul 232), respectiv necorporale (contul 234), se preiau în conturile 4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale” şi 4094 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale”, la valoarea rezultată din evaluarea efectuată la 31 decembrie 2014;

incepând cu 1 ianuarie 2015, sumele înregistrate în conturile 409 „Furnizori - debitori” şi 419 „Clienţi – creditori” NU mai fac obiectul evaluării în funcţie de cursul valutar.

Tema No.9: TVA de 9% in turism - HG 20/2015

Codul fiscal prevede aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară. Pana la aceasta modificare, in continutul Normelor de aplicare se mentiona ca TVA de 9% se aplica doar pentru cazarea simplă sau cu mic dejun, în situația în care costul micului dejun era inclus în preţul de cazare, fără a se defalca separat.

Avand in vedere modul în care este definită noţiunea de cazare în legislația specifică din domeniul turismului, cota redusă de TVA de 9% se aplică pentru cazare, dar și pentru serviciile accesorii cazării, vândute sau oferite spre vânzare la preţul inclusiv al pachetului turistic, precum prânz, cină, gustări între mese sau alte servicii de agrement turistic oferite cu mijloace proprii ale structurii de primire turistică.

Cota de 9% se aplică şi în cazul refacturării costului exact al unor astfel de operaţiuni în condiţiile structurii de comisionar, cu excepţia situaţiilor în care este obligatorie aplicarea regimului special de taxă pentru agenţii de turism.

Un NOU formular fiscal in domeniul TVA – incepand cu 1 februarie 2015Facem precizarea inca de la inceput ca toate aceste prevederi se aplică

începând cu 1 februarie 2015. OPANAF nr 112/2014 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare fiscale utilizate de unele persoane impozabile în domeniul TVA si anume:

Formularul 098 „Cerere de înregistrare în scopuri de TVA”, care se utiliza si inainte de 1 februarie 2015 insa a suferit o serie de modificari; si

12 | P a g e

Formularul 088 „Declaraţie pe propria răspundere pentru evaluarea intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activităţi economice care implică operaţiuni din sfera TVA” – FORMULAR NOU.

Formularul 098 se depune însoţit de Formularul 088 la organul fiscal competent de către societăţile comerciale care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului şi care solicită înregistrarea în scopuri de TVA, înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni (cf art. 153, alin. (1), lit. a) din Codul fiscal).  Cele 2 formulare trebuie depuse in aceeaşi zi cu depunerea la oficiul registrului comerţului a cererii de înmatriculare în registrul comerţului.

Daca sunteti societate comerciala si solicitati înregistrarea în scopuri de TVA prin depasirea plafonului de scutire de 220.000 lei sau prin optiune, chiar daca cifra de afaceri realizată în cursul anului este inferioară plafonului de scutire (art. 153, alin. (1), lit. b) şi c) din Codul fiscal), veti depune la organul fiscal Formularul 088 impreuna cu Declaraţia de menţiuni 010.

Daca solicitati înregistrarea în scopuri de TVA, ulterior anularii din oficiu a codului de TVA (art. 153, alin. (91) din Codul fiscal), veti depune la organul fiscal Formularul 088 impreuna cu Formularul 099.

Formularul 088 se mai depune si de către societăţile comerciale care sunt deja înregistrate în scopuri de TVA, la solicitarea organului fiscal competent, în situaţii cum ar fi:

schimbarea sediului social; schimbarea administratorilor şi/sau a asociaţilor.

Identificarea persoanelor impozabile (societăţi comerciale) cărora urmează a li se solicita completarea şi depunerea Formularului 088 se face lunar, de către organul fiscal competent, pe baza informaţiilor furnizate de către ONRC.

Societăţile comerciale înregistrate în scopuri de TVA, la care organele fiscale constată modificări de sediu social si/sau administratori/asociaţi faţă de datele existente, vor fi notificate în vederea depunerii Formularului 088.

Tema No.10 : VECTOR FISCAL - cateva criterii Modificari a inregistrat si Formularul 010

Tema No.11 : Reevaluarea unui activ complet amortizat Atunci când o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi utilizată în cadrul entităţii, cu ocazia reevaluării acesteia, trebuie să îi stabiliţi o nouă valoare şi o nouă

13 | P a g e

durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare.

Exemplu (contabil si fiscal):La data de 08 februarie 2009, entitatea Leader achiziţionează un utilaj, costul acestuia fiind de 48.000 lei, amortizabil liniar în 4 ani. La sfârşitul anului 2014, activul este reevaluat la valoarea justă de 15.600 lei, iar durata de utilizare suplimentară stabilită este de 2 ani.

Tratamentul Contabil:Înregistrările contabile efectuate sunt:Înregistrarea amortizării lunare de 1.000 lei, pe perioada martie 2009-februarie 2013:1.000 lei 6811 ,,Cheltuieli amortizarea imobilizărilor” = 2813 „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor” 1.000 lei

Reevaluarea activului la 31 decembrie 2014:Cost de achiziţie 48.000 lei– Amortizare cumulată 48.000 lei= Valoare contabilă netă (neamortizată) 0 lei

* Valoare justă 15.600 lei* Surplus obţinut din reevaluare 15.600 lei

- eliminarea amortizării cumulate48.000 lei 2813 „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor” = 2131 „Echipamente tehnologice” 48.000 lei

- înregistrarea surplusului de valoare constatat la 31 decembrie 201415.600 lei 2131 „Echipamente tehnologice” = 105 „Rezerve din reevaluare” 15.600 lei

Înregistrarea amortizării lunare de 650 lei, pe perioada ianuarie 2015-decembrie 2016: 650 lei 6811 ,,Cheltuieli amortizarea imobilizărilor” = 2813 „Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor” 650 lei

Trebuie să acordaţi atenţie şi tratamentului contabil ulterior aferent rezervelor din reevaluare. Acestea nu pot rămâne pe termen nelimitat în contul 105 „Rezerve din reevaluare”. Entitatea poate alege dintre cele 2 variante prezentate în conţinutul reglementărilor contabile. OMFP 3055/2009 preciza:

surplusul din reevaluare recunoscut în contul 105 „Rezerve din reevaluare” poate fi transferat direct în rezerve (contul 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”), atunci când activul este derecunoscut (casat, vândut sau transferat la stocuri);

14 | P a g e

o parte din surplusul obţinut poate fi transferat pe măsură ce activul este utilizat de entitate (valoarea surplusului transferat este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi amortizarea calculată pe baza costului iniţial al activului).

Observatie: Incepand cu 1 ianuarie 2015, contul 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare” a fost inlocuit cu contul 1175 Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.

Cele 2 variante de mai sus raman in continuare in vigoare, insa s-a modificat contul care trebuie utilizat in cazul transferarii rezervei din reevaluare.

La 1 ianuarie 2015, soldul contului 1065 trebuie sa fie transferat asupra contului 1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”

Daca a optat pentru transferul rezervei la rezultatul reportat pe masura amortizarii, societatea va inregistra pe perioada ianuarie 2015-decembrie 2016: 650 lei 105 "Rezerve din reevaluare" = 1175 "Rezultat reportat" 650 lei

Tratamentul Fiscal:Incepand cu mai 2009, rezerva din reevaluare se impoziteaza pe masura amortizarii activului, indiferent daca ea ramane in contul 105 sau este transferata in contul 1065/1175.

Astfel, in perioada ianuarie 2015-decembrie 2016, cheltuiala cu amortizarea de 650 lei este deductibila fiscal, insa rezerva din reevaluare este considerata element similar veniturilor si se va impozita la fiecare termen de calcul al impozitului pe profit (trimestrial/anual).

Inclusiv in Declaratia 101 exista un rand special in acest sens (randul 11 Ëlemente similare veniturilor".

In continutul ghidului, regasiti mai multe exemple utile cu explicatiile care se impun pentru o intelegere cat mai buna a fiecarei spete.

Tema No.12 : TVA de 9% in turism - Normele Codului fiscal Pana acum, cota de TVA de 9% se aplica doar pentru cazarea simplă sau cu mic dejun, în situația în care costul micului dejun era inclus în preţul de cazare, fără a se defalca separat.

Avand in vedere modul în care este definită noţiunea de cazare în legislația specifică din domeniul turismului, cota redusă de TVA de 9% se aplică pentru cazare, dar și

15 | P a g e

pentru serviciile accesorii cazării, vândute sau oferite spre vânzare la preţul inclusiv al pachetului turistic, precum prânz, cină, gustări între mese sau alte servicii de agrement turistic oferite cu mijloace proprii ale structurii de primire turistică.

Observatie! Ca si in alte cazuri in care se aplica cota redusa de TVA, reducerea cotei NU inseamna ca furnizorii vor trebui sa isi ajusteze TVA sau sa aplice pro-rata. Atat timp cat generezi operatiuni taxabile, nu se face ajustare de TVA

EXEMPLU:Entitatea cumpara o garsoniera avand suprafata utila de 50 m2 la costul de 100.000 lei, TVA 24% (fiind persoana juridica, nu poate beneficia de TVA 5%). Sa presupunem ca, dupa o saptamana, vinde garsoniera respectiva unei persoane fizice la pretul de vanzare de 150.000 lei. Daca persoana fizica este la prima locuinta achizitionata cu 5% si ii pune vanzatorului o declaratie pe propria raspundere in acest sens, atunci entitatea poate vinde garsoniera cu TVA de 5%.

Achizitia garsonierei (este considerata imobilizare corporala): 100.000 lei 212 Constructii, 4426 TVA Deductibila 24.000 lei = 404 Fz de imobilizari 124.000 lei

Vanzarea garsonierei:157.500 lei 461 Debitori diversi = 7583 Venituri din cedarea imob 150.000 lei 4427 TVA colectata 7.500 lei

Scoaterea din gestiune:100.000 lei 6583 Chelt cu cedarea activelor = 212 Constructii 100.000 lei

In urma acestor operatiuni, rezulta TVA de recuperat de 16.500 lei (24.000 lei - 7.500 lei). Chiar daca si-a dedus TVA de 24% la achizitie si a colectat TVA de 5% la vanzare, societatea NU trebuie sa ajusteze TVA dedusa sau sa aplice pro-rata, avand in vedere ca a colectat TVA la vanzare.

Tema No.13: Impozitul pe constructii - modificari aprobate prin Legea 11 din 13 ianuarie Legea nr 11/2015 prin care s-a aprobat OUG nr. 102/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Cu aceasta ocazie, s-au adus unele modificari legislatiei fiscale in vigoare.

Observatie: Incepand cu 1 ianuarie 2015, impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor detinute.

16 | P a g e

Începând cu anul 2015, impozitul pe construcţii se aplica la construcţiile existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade si:

valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri;

valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la construcţii închiriate, luate în administrare sau în folosinţă, indiferent daca proprietar e persoana juridica sau fizica si fara a se mai tine cont de plafonul de 25% asa cum s-a procedat in anul 2014;

valoarea construcţiilor situate în afara frontierei de stat a României;

valoarea construcţiilor deţinute de structurile sportive, definite potrivit legii;

valoarea construcţiilor din domeniul public al statului şi care fac parte din baza materială de reprezentare şi protocol, precum şi cele din domeniul public şi privat al statului, închiriate sau date în folosinţă instituţiilor publice, construcţii administrate de RAAPPS.

Ramane ca in perioada urmatoare sa se modifice si Normele metodologice la Codul fiscal in sensul eliminarii din baza de calcul a impozitului pe constructii a lucrarilor de modernizare/consolidare efectuate de chirias.

Conform regulilor valabile in anul 2014, prin lucrari de modernizare se intelegea acele lucrări care au ca rezultat creşterea valorii clădirii respective cu cel puţin 25%, iar proprietarul sa fie persoana juridica. 

Cu alte cuvinte, lucrările de amenajare, modernizare la spatiile inchiriate in valoare de sub 25% din valoarea clădirii si care nu au fost notificate proprietarilor si lucrarile de modernizare la cladirile la care proprietari sunt persoane fizice, ERAU SUPUSE in 2014 impozitului pe constructii.

OMFP 1820/2014 care a aprobat Decizia Comisiei fiscale centrale nr 6/2014 prin care se aduc completari privind baza de impozitare a tuturor bunurilor si serviciilor taxabile, nu numai a constructiilor si terenurilor.

Art 137 – Cod fiscalCa regula generala, Codul fiscal prevede la art 137 ca baza de impozitare a TVA pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii este constituită din contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului.

17 | P a g e

Art 140 – Cod fiscal (norme pct 23)Taxa se determină prin aplicarea cotei standard sau a cotelor reduse asupra bazei de impozitare determinate. Se aplică procedeul sutei mărite pentru determinarea sumei taxei (24 x 100/124 în cazul cotei standard şi 9 x 100/109 sau 5 x 100/105 în cazul cotelor reduse) atunci când preţul de vânzare include şi TVA. De regulă, preţul include taxa în cazul livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii direct către populaţie, pentru care nu este necesară emiterea unei facturi, precum şi în orice situaţie în care prin natura operaţiunii sau conform prevederilor contractuale preţul include şi taxa.

Initial, OMFP nr. 1873/2011 prin care s-a aprobat Decizia nr. 2/2011 a Comisiei fiscale centrale privind interpretarea si aplicarea unitara a art. 137 alin. (1) lit. a) si art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Aceasta preciza ca pentru livrarile taxabile de constructii si de terenuri, TVA colectata aferenta se determina in functie de vointa partilor rezultata din contracte sau alte mijloace de proba, dupa cum urmeaza:

a. prin aplicarea cotei de TVA la contravaloarea livrarii, daca rezulta ca: partile au convenit ca TVA NU este inclusa in contravaloarea livrarii;

sau partile NU au convenit NIMIC cu privire la TVA.

b. prin aplicarea procedeului sutei marite, daca rezulta ca partile au convenit ca TVA este inclusa in contravaloarea livrarii.

Observatie: OMFP 1820/2014 care a aprobat Decizia Comisiei fiscale centrale nr 6/2014 prin care se aduc completari privind baza de impozitare a tuturor bunurilor si serviciilor taxabile, nu numai a constructiilor si terenurilor.

Pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, TVA colectată aferentă se determină în funcţie de voinţa partilor rezultată din contracte sau alte mijloace de probă, după cum urmează:

se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, daca rezultă că părţile au convenit că TVA NU este inclusă în contravaloarea livrării;

prin aplicarea procedeului sutei marite, daca partile au convenit ca TVA este inclusa in contravaloarea livrarii/prestării;

atunci când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio menţiune cu privire la TVA, iar furnizorul bunului respectiv este persoana obligată la plata taxei datorate pentru operaţiunea supusă taxei, preţul

18 | P a g e

convenit trebuie considerat, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobânditor TVA solicitată de administraţia fiscală, ca incluzând deja taxa. In acest caz, TVA se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite.

Prin TVA solicitată de administraţia fiscală se înţelege taxa care ar fi trebuit colectată pentru operaţiunea respectivă. Poate fi acceptată ca mijloc de probă a faptului că furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobânditor TVA inclusiv o declaraţie pe propria răspundere a acestuia.

Modificarea Declaratiei 101OPANAF nr 4024/2014 prin care se aduc o serie de modificari la Formularele 100 si 101.

In primul rand termenul de depunere ramane acelasi: * 25 martie pentru contribuabilii platitori de impozit pe profit, ce au exercitiul fiscal acelasi cu anul calendaristic

* 25 februarie pentru ONG si cei care obtin majoritatea veniturilor din cultura cerealelor, cultura plantelor tehnice si a cartofului, pomicultura si viticulture

* 25 a celei de-a treia luni de la inchiderea exercitiului fiscal modificat, pentru cei care au un an fiscal diferit de cel calendaristic.

Informatii referitoare la noul Formular 101.

Era necesara introducerea unui rand distinct pentru impozitul pe profitul scutit, avand in vedere modificarea legislativa din anul 2014 prin care cei care efectueaza investitii in active din subgrupa 2.1 din Catalogul cu duratele de viata beneficiaza de o scutire la impozit pe profitul reinvestit.

Astfel, este introdus randul 45.2.1 in categoria "Credit fiscal".Incepand cu anul 2014, cheltuielile cu sponsorizarea care nu sunt scăzute din impozitul pe profit in anul in care au fost suportate se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se efectueaza în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii (3 la mie CA sau 20% impozit), la fiecare termen de plată a impozitului pe profit (trimestrial sau anual, dupa caz).

Astfel, randul 47 "Sume reprezentand sponsorizare/mecenat/burse private" se imparte in doua:

randul 47.1. "din anul curent"; randul 47.2. "reportate din perioada precedenta"

19 | P a g e

Aceasta modificare devine utilizabila de-abia la calculul impozitului pe profit aferent anului 2015, adica tocmai in 2016.

Introducerea unui rand separat (randul 21 "venituri din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare") la categoria venituri neimpozabile, avand in vedere ca, incepand cu 1 ianuarie 2014, veniturile din cedarea participatiilor la o societate afiliata din Romania sau din Comunitate, cand cedentul detine mai mult de 10% din capitalul social al societatii la care se cesioneaza participatia, pe o perioada mai mare de 1 an sunt venituri neimpozabile.

OUG 84/2014 pentru completarea OG nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, astfel încât cota redusă de TVA de 9% să se poată aplica la cazare şi la serviciile accesorii acesteia, vândute la un preţ total.

Codul fiscal prevede aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară. Practic, prin OUG 84/2014 nu s-au adus modificari legislatiei fiscale ci s-a introdus o delimitare a tipurilor de cazare existente. Cazarea în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică poate fi de următoarele tipuri:

cazare fără mic dejun; cazare cu mic dejun - combinaţia prestabilită a serviciilor de cazare şi de

asigurare a micului dejun, vândute sau oferite spre vânzare la un preţ total; cazare cu demipensiune - combinaţia prestabilită a serviciilor de cazare de

asigurare a micului dejun şi a prânzului sau a cinei, vândute sau oferite spre vânzare la un preţ total;

cazare cu pensiune completă - combinaţia prestabilită a serviciilor de cazare de asigurare a micului dejun, a prânzului şi a cinei, vândute sau oferite spre vânzare la un preţ total;

cazare cu „all inclusive” - combinaţia prestabilită a serviciilor de cazare de asigurare a micului dejun, a prânzului, a cinei, a gustărilor dintre mese şi a oricăror altor servicii de agrement turistic oferite cu mijloace proprii ale structurii de primire turistică, vândute sau oferite spre vânzare la un preţ total.

Astfel, TVA de 9% NU se va mai aplica doar in cazul cazarii cu mic dejun inclus ci pentru toate tipurile de cazare definite mai sus.

Tema No.14: Tratamentul fiscal al veniturilor obtinute din jocuri de norocOUG 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative prin care s-au adus modificari atat OUG nr. 77/2009 privind

20 | P a g e

organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cat si tratamentului fiscal aferent veniturilor obtinute din jocuri de noroc. Aceste prevederi intra in vigoare în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate ca urmare a participării la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot. Prin câştiguri de tip jack-pot se înţelege câştigurile acordate aleatoriu, prin intermediul maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri, din sumele rezultate ca urmare a adiţionării separate a unui anumit procent din sumele derulate ca urmare a exploatării acestor mijloace de joc, în scopul acordării unor câştiguri suplimentare persoanelor participante la joc în momentul respectiv.

Organizatorii activităţii de exploatare a maşinilor mecanice sau electronice cu câştiguri au obligaţia de a evidenţia distinct câştigurile de tip jack-pot acordate.

Pentru a se face o delimitare a veniturilor din premii fata de veniturile din jocuri de noroc, sunt considerate câştiguri de natura jocurilor de noroc cele acordate participanţilor la joc de către orice persoană juridică autorizată să exploateze astfel de jocuri de noroc.

Pana la intrarea in vigoare a OUG 92/2014, erau considerate neimpozabile veniturile obţinute din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natură, pana in plafonul de 600 lei, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi. Veniturile din jocuri de noroc se impuneau, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net. Venitul net se calcula la nivelul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor.

Conform noilor prevederi, veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 1% aplicată asupra tuturor sumelor încasate de un participant de la un organizator de jocuri de noroc. Daca veniturile din jocuri de noroc depăşesc echivalentul a 15.000 euro, atunci se vor impozita cu 16%, iar daca veniturile depăşesc echivalentul a 100.000 euro, se impozitează cu 25%.

Sinteza:Venit obtinut Cota de impozit1 euro - 14.999 euro 1%15.000 euro - 99.999 euro 16%peste 100.000 euro 25%

Exemplu:PF a castigat suma de 250.000 euro la Loto 6/49Impozit retinut = 15.000 euro x 1% + 85.000 euro x 16% + 150.000 euro x 25%

21 | P a g e

Impozit retinut = 150 euro + 13.600 euro + 37.500 euro = 51.250 euro

Aplicand vechile prevederi, impozitul retinut ar fi fost de aprox 62.460 euro. Din castigul obtinut s-ar fi scazut suma de 600 lei si s-ar fi aplicat cota de impozitare de 25%.

Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii sumelor catre beneficiar este impozit final, se declara in Formularul 100 si se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Conform OUG 92/2014, un organizator de jocuri de noroc este obligat, în termen de maximum 3 zile lucrătoare, să achite câştigurile şi/sau să ofere premiile în natură persoanei fizice care a prezentat jetoane, cupoane, bilete sau alte mijloace pentru a dovedi câştigul, dovezi care sunt prezentate material.

Veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanţă (on-line), slot-machine, lozuri şi festivaluri de poker NU sunt impozabile la sursă. Persoanele fizice care obţin astfel de venituri au obligaţia de a depune Declaraţia 200 privind venitul realizat la organul fiscal competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Pe baza declaraţiei depuse de beneficiar, organul fiscal competent stabileste impozitul datorat si emite decizia de impunere.

Organizatorul de jocuri de noroc trebuie sa păstreze o evidenţă nominală a persoanelor fizice care au obţinut venituri din jocuri de noroc mai mari de 15.000 euro şi sa le declare organului fiscal competent, până la 25 mai inclusiv a anului următor, celui de realizare a venitului.

Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursăPlătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să depună Declaraţia 205 privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.

Prin excepţie de la aceasta regula generala, plătitorii de venituri din jocuri de noroc cu reţinere la sursă au obligaţia de a depune, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul precedent, o declaraţie centralizatoare privind veniturile totale plătite, precum şi impozitele totale calculate, reţinute şi virate la bugetul de stat, fără a menţiona datele de identificare a beneficiarilor de venit.

Venituri din jocuri de noroc obtinute de nerezidenti

22 | P a g e

In categoria veniturilor impozabile obţinute din România de catre nerezidenti intra si veniturile obţinute la jocurile de noroc practicate în România, pentru toate sumele încasate de un participant de la un organizator de jocuri de noroc.

Impozitul datorat se calculează prin aplicarea cotei de 1% la veniturile obţinute din jocuri de noroc practicate în România, cu excepţia jocurilor de noroc la distanţă (on-line), slot-machine, lozuri şi festivaluri de poker.

Tema No.15 : Plafon de 65.000 euro pt TVA – prelungit pana la 31 decembrie 2017Prin Decizia 2014/931/UE din 16 decembrie 2014 s-a aprobat pentru Romania aplicarea in continuare a plafonului de 65.000 euro aferent regimului special de scutire pentru întreprinderile mici, insa numai pana la 31 decembrie 2017. Asa cum bine cunoasteti, este vorba despre plafonul de 220.000 lei, deoarece se utilizeaza cursul de schimb de la data aderării la UE.

Conform Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, România poate acorda o scutire de la plata TVA persoanelor impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește echivalentul în moneda națională a 35.000 euro (119.000 lei). Prin Decizia de punere în aplicare 2012/181/UE, România a fost autorizată incepand cu 1 iulie 2012 si până la 31 decembrie 2014 să scutească de la plata TVA persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală nu depășește plafonul de 65.000 euro (220.000 lei).

România a solicitat prelungirea aplicarii acestui plafon prin scrisorile înregistrate de Secretariatul General al Comisiei la 28 aprilie 2014 și 22 august 2014. Avand in vedere că pragul de 220.000 lei a avut ca efect reducerea obligațiilor în materie de TVA ale întreprinderilor mici, România a fost autorizată să utilizeze acelasi plafon pana la 31 decembrie 2017.

OUG nr 80/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi a altor acte normative prin care s-au adus o serie de modificari prevederilor aplicabile in cazul celor care obtin venituri din activitati independente. Se elimina obligativitatea organizarii contabilitatii “in partida simpla”.

1. Activitati independente Venitul net anual din activităţi independente se determina în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri. Fac exceptie cei care isi stabilesc venitul net anual pe baza normelor de venit si cei care obtin venituri din drepturile de proprietate intelectuală.

23 | P a g e

In cazul in care venitul anual se determina în sistem real, aveti obligaţia să completati Registrul de evidenţă fiscală, modelul şi conţinutul acestuia urmand sa fie aprobate prin OMFP in perioada urmatoare. Dispare astfel obligatia de a intocmi Registrul-jurnal de încasări şi plăţi si Registrul-inventar.

2. Norme de venit De asemenea, incepand cu 1 ianuarie 2015, daca desfăşurati activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit aveti obligaţia să completati numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală şi nu aveti obligaţii privind evidenţa contabilă. Pana la 31 decembrie 2014, erati obligaţi să completati numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la încasări.

Ramane in continuare valabila prevederea conform careia daca sunteti pe norma de venit iar în anul fiscal anterior ati înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor, aveti obligația determinării venitului net anual în sistem real. In acest caz, trebuie sa depuneti Formularul 220 privind venitul estimat/norma de venit până la 31 ianuarie inclusiv al anului urmator celui in care plafonul a fost depasit. Cursul de schimb utilizat pentru pentru plafonul de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR, la sfârșitul anului fiscal.

3. Drepturi de proprietate intelectuală Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, puteti completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală sau sa va îndepliniti obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Daca alegeti a doua varianta, aveti obligaţia să arhivati şi să păstrati documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie prevăzut de lege şi nu aveti obligaţii privind evidenţa contabilă.

4. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părți, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor care cad în sarcina proprietarului, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

Prin excepţie de la aceste prevederi, puteti opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Daca obţineti venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi nu determinati venitul net în sistem

24 | P a g e

real, nu aveti obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.

5. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor – norme de venit Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una și 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit. Acestia nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile. Totusi, aceste categorii de persoane au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. In cazul în care îşi exprimă această opţiune, contribuabilii vor trebui sa completeze Registrul de evidenţă fiscală.

În cazul în care, în cursul anului fiscal, acesti contribuabili realizează venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 camere, sunt obligați să depuna la organul fiscal competent Formularul 220, în termen de 15 zile. De la data depășirii numărului de 5 camere de închiriat și până la sfârșitul anului fiscal, determinarea venitului net se realizează potrivit regulilor de stabilire prevăzute în categoria venituri din activități independente. Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit, organul fiscal va recalcula norma de venit și plățile stabilite în contul impozitului anual datorat.

Pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabileşte în sistem real, contribuabilii având obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală.

6. Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultura Veniturile din silvicultură şi piscicultura se supun impunerii, venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, contribuabilii având obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscala.

Veniturile din activitati agricole pentru care nu au fost stabilite norme de venit sunt venituri impozabile. Venitul net anual se determina în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, contribuabilii având obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală.

Daca obţineti astfel de venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu aveti obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.

7. Venituri din alte surse Contribuabilii care obţin venituri din alte surse nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.

Tema No.16:

25 | P a g e

Castigul salarial mediu brut - 2.415 lei incepand cu 1 ianuarie 2015 –

MO nr 961/ 30 decembrie 2014 a fost publicata Legea 187 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2015.

Este de retinut faptul ca pentru anul 2015 castigul salarial mediu brut va fi de 2.415 lei. Ca si comparatie, in anul 2014 acest indicator a fost de 2.298 lei.

Astfel, atunci cand ne referim la plafonul de 5 salarii medii brute pe economie, in anul 2015 vom tine cont de pragul de 12.075 lei, spre deosebire de 11.490 lei in anul 2014. Este vorba de:

plafonarea CAS in cazul veniturilor din salarii; plafonul maxim pentru cei care obtin venituri din activitati economice si care

sunt obligati sa depuna Formularul 600; cei care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor si care datoreaza CASS

pentru veniturile obtinute in limita unui plafon maxim lunar de 5 salarii medii brute pe economie.

In anul 2015, valoarea punctului de pensie va fi de 830,2 lei.

Introducerea aparatelor de marcat electronice fiscale - OUG 91/2014 publicata in 30 decembrie 2014.

A devenit parca o obisnuinta ca in ultimele zile ale fiecarui an Monitorul Oficial sa fie bombardat de ordonante de urgenta si de modificari ale legislatiei fsicale si contabile. Nici acest an nu a scapat, normal.

OUG nr 91 prin care se aduc modificari si completari OUG 28/1999 privind obligatia oepratorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Se introduc deja celebrele case de marcat cu jurnal electronic.

La nivelul ANAF se va intocmi in forma electronica un Registru national de evidenta a aparatelor de marcat electronice fiscale. Aceste noi case de marcat sunt obligatorii astfel:- pentru marii contribuabili, incepand cu 1 aprilie 2016;- pentru contribuabilii mijlocii, incepand cu 1 iulie 2016; si- pentru contribuabilii mici, incepand cu 1 noiembrie 2016.

26 | P a g e