Newsletter Europarlamentar

Decembrie 2009

newsletter

din cuprins:

• Vizita in inima Europei

• Daciana, premiata pentru Ecoatitudine

• Ajutoare pentru irigatii

• Raport de activitate europarlamentara

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a invitat, la sediul

Parlamentului European din Bruxelles, un grup de vizitatori

din judetele Hunedoara si Timis.

Oaspetii deputatei europene au fost elevi, insotiti de cadre

didactice, de la Scoala Generala nr. 11 din Hunedoara

(clasele III-VIII), respectiv de la liceele “Jean Louis Calderon”

si “Colegiul Banatean” din Timisoara (clasele X-XII), acestia

din urma fiind si membri ai trupei Teatrului Francofon

“Cercle Magique” (Timisoara).

Copiii din Hunedoara invitati la Bruxelles au fost castigatorii

concursului de mediu “Scoala lui Andrei”, din juriul caruia a

facut parte eurodeputata PSD.

Vizita in inima Europei Elevi si profesori din Hunedoara si Timis, invitati de Daciana

Sarbu la Bruxelles

”Pentru mine este important ca acesti

copii si profesorii lor au vizitat

Parlamentul European, pentru ca au

vazut de aproape cum arata o

institutie europeana care li se parea,

poate, prea distanta.

Am incercat sa le arat astfel ca aici se

iau decizii legate de viitorul lor si am

vrut sa inteleaga inclusiv unele

proceduri si mecanisme.

M-a bucurat mult curiozitatea lor,

faptul ca vor sa invete, inclusiv despre

Europa.

Cred ca acest interes poate fi o

garantie ca generatiile tinere din

Romania vor fi generatii europene”

Daciana Sarbu

Europenii din Hunedoara Elevii scolii generale nr 11din Hunedoara, in vizita la Parlamentul European

„Ideea dvs a primit

aprecierea noastră cea mai

sinceră pentru că şi dvs, ca şi

noi, credeţi – şi, iată, faceţi cu

adevărat ceva extraordinar

în sensul acesta – că prima

şi cea mai importantă

valoare pe care o avem

sunt copiii, şi lor trebuie să le acordăm

toată atenţia, ştiinţa şi

grija noastră, acordându-

le oportunităţi, fiind

conştienţi că viitorul nostru

va fi atât de bun pe cât de

bine vom şti să ne creştem

copiii”.

Inv. Ileana Circo, Scoala 11

Hunedoara, in mesajul catre

Daciana Sarbu

“A fi ‘verde’ nu este doar o optiune de doctrina sau de atitudine, ci devine o strategie de supravietuire. Intelegand

acest lucru, forurile europene au constientizat deja nevoia de a actiona acum. Urmeaza insa doua provocari:

aplicarea masurilor decise la Bruxelles de catre autoritatile din fiecare stat membru, si asumarea unui stil de viata

ecologist de catre cetateni.

Pentru Romania, miza e cel putin la fel de mare ca si pentru celelalte state membre UE. Pentru ca noi inca suferim

profund de boli pe care ei, in mare masura, le-au vindecat sau cel putin le trateaza. Noi inca avem probleme de

mediu derivate din criza infrastructurii, precum colectarea deseurilor din toate localitatile tarii sau distrugerea

acestora cu grija fata de mediu. Apoi, la noi dezvoltarea se face in continuare cu sacrificarea asumata a sanatatii

mediului si implicit a oamenilor – vezi cazul Rosia Montana sau poluarea iesita de sub control din marile orase. In

fine, la noi aplicarea legilor, inclusiv a celor de mediu, inca este aleatorie sau lipsita de fermitate. Din toate aceste

motive, avem noi forme de relief, precum rauri de PET-uri, munti de gunoaie sau fluvii de emisii de carbon.

Consider atitudinea si implicarea civica a fiecaruia, cel putin la fel de importanta ca actiunea autoritatilor, mai ales

cand aceasta din urma este incompleta si insuficienta.

Educatia in spirit “verde” a generatiei tinere este insa, dupa parerea mea, marea miza a Romaniei astazi. Fara a

considera generatiile actuale o cauza pierduta, cred ca a invata la scoala respectul pentru mediu si pentru cei din

jur este o solutie vitala pentru viitor.

Le multumesc organizatorilor pentru premiu.

Le multumesc, de asemenea, pentru incredere celor care au ales numele meu dintr-o lista prodigioasa.

Recunoasterea lor ma onoreaza si ma motiveaza.

Daciana Sarbu

Daciana, premiata pentru Ecoatitudine Printre nominalizati s-a numarat si Robin Barnett, ambasadorul Marii Britanii

Obiectivele socialistilor europeni la Copenhaga

“Acordul de la Copenhaga trebuie sa reprezinte un angajament din partea statelor bogate de reducere a emisiilor

si fonduri in plus pentru ca statele in curs de dezvoltare sa poata gestiona schimbarile climatice.

Uniunea Europeana trebuie sa continue sa-si dezvolte o politica externa de mediu si sa vorbeasca pe o singura

voce, pentru a-si mentine rolul de lider al negocierilor, dar si pentru a mentine un standard ridicat al obiectivelor in

discutiile cu partenerii internationali; in acest fel, acordul obtinut la Copenhaga va fi unul ambitios, corespunzand

celor mai noi descoperiri stiintifice.

Schimbarea climatica este o problema de justitie sociala”.

(din rezolutia sustinuta de grupul S&D la Copenhaga)

Ajutoare pentru irigatii Daciana Sarbu a adresat Comisiei Europene o intrebare scrisa pe tema

subventiilor de stat pentru irigatii din Romania

Romania este unul dintre statele Uniunii Europene care resimt acut efectele schimbarilor climatice. Secetele prelungite din

timpul verii pericliteaza in fiecare an culturile agricole, avand consecinte directe asupra productivitatii agricole.

In anul 2008, Romania a alocat ajutoare de stat in valoare de 620 de milioane de euro pentru sistemul de irigatii si pana la

sfarsitul anului 2009 a putut pastra, conform principiului "sans cesse ", ajutoarele de stat pentru irigatii existente pana la

data aderarii.

In luna septembrie a acestui an , Comisia Europeana a respins solicitarea Romaniei de a prelungi acordarea ajutoarelor de

stat pentru irigatii in anul 2010.

De asemenea, guvernul a prevazut o masura care sa permita furnizarea de energie ieftina pentru sistemul de irigatii, dar

Comisia a impus restrictii si pe aceasta varianta de sprijin, pentru ca ar putea fi considerata ajutor de stat.

Avand in vedere faptul ca, pentru ca Romania sa poata face fata concurentei de pe piata alimentara, este nevoie de o

finantare consistenta pentru irigatii, mai ales in contextul in care aceasta tara se confrunta cu fenomene extreme cauzate

de schimbarile climatice.

In acest sens,

1. Prevede Comisia Europeana un alfel de sprijin, la nivel european, care sa suplineasca

ajutoarele de stat pentru irigatii?

2. Ce fel de ajutoare prevede Comisia Europeana pentru a veni in sprijinul fermierilor in

lupta cu efectele schimbarilor climatice?

Catre un mediu neafectat de fumul de tigara Discurs sustinut de Daciana Sarbu in plenul Parlamentului European

“Cetatenii si mediul din Uniunea Europeana trebuie sa beneficieze de protectia oferita de interzicerea fumatului in

spatiile publice. Nu avem voie sa ignoram faptul ca, in acest moment, fumatul ramâne una dintre cauzele cele mai

importante ale imbolnavirilor si deceselor. Luptam cu toate fortele impotriva unor epidemii periculoase si inventam

vaccinuri complicate si costisitoare pentru a ne proteja de noi virusuri, dar efortul de a ne proteja copiii, familiile si natura

inconjuratoare de nocivitatea fumatului ne este mult mai la indemâna.

Logica simpla, daca nu recursul la concepte precum dreptul majoritatii nefumatoare ar trebui sa ne convinga sa tratam

acest efort ca pe o prioritate. Unele studii recente arata ca interzicerea fumatului in America de Nord si Europa a

determinat reducerea rapida a unor probleme grave de sanatate, iar acest efect a putut fi constatat aproape imediat

dupa introducerea interdictiei de a fuma. In tari care au interzis total fumatul in spatiile publice impactul pozitiv asupra

sanatatii s-a datorat unui cumul de factori. Printre acestia se numara si eliminarea fumului inhalat indirect de fumatori,

dar si reducerea fumatului pasiv pentru nefumatori.

As vrea sa nu pierdem din vedere un fapt esential: fumatorii sunt o minoritate in Uniunea Europeana. Bineinteles, nimeni

nu poate sugera suspendarea dreptului indivizilor de a fuma, nici macar in numele unor principii pe care le sprijinim cu

totii, precum o sanatate publica bine protejata sau un mediu eliberat de sursele de poluare. In acelasi timp, insa,

majoritatea formata din nefumatori doreste un mediu neafectat de fumul de tigara. Acest adevar ar trebui sa ne

ghideze in elaborarea si sustinerea legislatiei antifumat.

Din moment ce evidenta ne sugereaza ca fumatorii tind sa renunte la fumat cu sprijinul acestor masuri ajutatoare, cred

ca trebuie sa consolidam masurile legislative antifumat ca parte a politicii comunitare de control al consumului de tutun,

pentru a contribui concret la imbunatatirea sanatatii publice pe teritoriul Uniunii Europene”.

Raport de activitate europarlamentara Septembrie – decembrie 2009

� 19 interventii in plen. Printre temele de discurs: o Sprijin pentru agricultura

o Eliminarea violentei impotriva femeilor

o Criza din sectorul produselor lactate

o Sistemele de ajutor direct pentru agricultori in cadrul

politicii agricole comune

o Schimbarile climatice

� 18 amendamente depuse in Comisia de Agricultura

si in Comisia de Mediu, Sanatate Publica si Siguranta

Alimentara; printre rapoartele amendate se numara: o “Calitatea produselor agricole”

o "Un viitor sustenabil pentru transporturi"

� 12 intrebari adresate Comisiei Europene, pe teme

precum: o Subventiile pentru irigatii acordate agricultorilor din

Romania

o Crearea unui fond de urgenta pentru subventionarea

ingrijirilor medicale de baza pentru bolnavii cronici in

statele membre puternic afectate de criza economica

o Folosirea telefoanelor mobile de catre copiii sub 14 ani

o Criza din sectorul ovinelor

o Agricultura ecologica

o Strategia europeana pentru regiunea Dunarii

� 2 rezolutii o rezolutie referitoare la impactul schimbarilor climatice

asupra sanatatii publice

o rezolutie referitoare la crearea unui cadru armonizat

pentru produsele homeopate

� Declaratie scrisa privind promovarea alternativelor la

cercetarile și testele pe animale

� Raportor din umbra o pentru directiva privind protectia animalelor folosite in

scopuri stiintifice

o pentru raportul privind alimentele noi

o privind combaterea schimbarilor climatice - pentru o

strategie coordonata EU - LAT, in cadrul negocierilor de

la Copenhaga

Unii europeni sunt, mai nou, pasionati de albine, iar faptul ca traiesc in

orase nu ii impiedica deloc sa-si cultive acest interes.

Natural England, agentia guvernamentala responsabila, in Marea

Britanie, de asigurarea “protejarii si imbunatatirii” mediului natural

(respectiv ale solului, florei si faunei, mediilor marine si geologice),

lanseaza zilele acestea o provocare catre locuitorii oraselor britanice:

sprijinirea refacerii populatiei nationale de albine, prin plantarea – in

balcoanele si gradinile proprii – de flori si plante preferate de acestea.

Argumentatia este simpla: in ultimii doi ani, numarul albinelor a scazut

cu 10-15%, afectand polenizarea plantelor si recoltelor, ceea ce a

generat efecte negative inclusiv asupra agriculturii. Prin crearea de

conditii pentru dezvoltarea acestora inclusiv in comunitati urbane, se

urmareste si cresterea rezistentei lor la bolile care acum le ameninta

supravietuirea.

Cresterea albinelor este promovata astfel ca un hobby (deja adoptat

de foarte multa lume), iar celor interesati li se ofera si un model de stup

urban – “Beehaus”, mic si compact, adaptabil unor spatii reduse.

Aceasta idee este, de altfel, ilustrativa pentru un curent care se

dezvolta tot mai puternic in acesti ani – design-ul urban care tine cont

de natura si o integreaza in prim-plan. Ceea ce ne arata ca nu numai

legislatia comunitara sau cotele impuse de emisii de carbon ne pot

ghida catre o lume mai echilibrata ecologic, ci si initiative punctuale,

aplicate in cele mai neasteptate zone.

VVVVa doresc tuturor a doresc tuturor a doresc tuturor a doresc tuturor

ssssarbatori arbatori arbatori arbatori stralucitoare,stralucitoare,stralucitoare,stralucitoare,

un un un un CCCCraciun cat mai alb raciun cat mai alb raciun cat mai alb raciun cat mai alb

si un si un si un si un AAAAn Nou cat mai verde.n Nou cat mai verde.n Nou cat mai verde.n Nou cat mai verde.

LLLLa a a a MMMMulti Aniulti Aniulti Aniulti Ani!!!!

CCCCu u u u prietenie,prietenie,prietenie,prietenie,

DDDDaciana aciana aciana aciana SSSSarbuarbuarbuarbu

Cum puteti vorbi cu Daciana:

Scrieti-i pe adresa:

Rue Wiertz 60 B-1047 Bruxelles

(Grupul Socialist din Parlamentul European)

Sunati la:

+40 726314081 (birou)

+32 2 2845805 (Bruxelles);

+33 3 88 1 75805 (Strasbourg)

Trimiteti un fax la:

+32 2 2849805 (Bruxelles);

+33 3 88 1 79805 (Strasbourg)

Trimiteti un email la:

dacianaoctavia.sarbu@europarl.europa.eu

dacianasarbu@yahoo.com

Trimiteti un mesaj pe site:

www.dacianasarbu.ro

Intrati pe blog:

dacianasarbu.wordpress.com