newsletter adr sud...

INTERVIULiviu Muşat,

directorul ADRSud Muntenia:

„Gradulde absorbţiea fondurilor

Regio în judeţulDâmboviţa este

de 41,08%”paginile 4-5

Buletin Informativ nr. 209 / 12 - 18 ianuarie 2015

publicaţie editată deAgenţia pentru

Dezvoltare RegionalăSud Muntenia

Info ReGIo

ploieştiul obţine primele▪fonduri Regio pentrureabilitarea termică ablocurilor de locuinţe .... 13

Situaţia proiectelor Regio▪depuse la nivelul regiuniiSud Muntenia ............... 14

Argeş / Autostrada piteşti - Sibiu, prioritatea zero a Ministerului transporturilor ...16

Călăraşi / Reţelele de distribuţie a apei şi sistemul de canalizare din Călăraşivor fi modernizate cu fonduri europene ..............................................16

Dâmboviţa / S-a finalizat proiectul de modernizare a municipiului Moreni,derulat cu finanţare Regio! ..............................................................17

Giurgiu / Lucrări de reparare a carosabilului pe podul prieteniei ................17

Ialomiţa / La Căzăneşti, întâlnire informală destinată fermierilor ialomiţeni ...18

Prahova / CnADnR: În anul 2020, drumul între Comarnic şi predeal s-ar puteastrăbate în aproximativ 12 minute! ....................................................18

Teleorman / Aproape 6,5 milioane de lei din excedentul bugetar vor fi utilizaţipentru investiţii la Alexandria ..........................................................19

Info juDețe

Info poS CCeSituaţia proiectelor depuse▪

în cadrul poS CCe ........ 15

opoRtunItățI De fInAnțARe

Corina Creţu: fondurile▪de dezvoltare regionalătrebuie folosite cu prioritatepentru rezolvareaproblemei sărăciei înRomânia ..................... 6

Guvernul României▪a aprobat un nou împrumutcu o valoare de 1,42miliarde de lei pentru platabeneficiarilor de fondurieuropene ..................... 7

Comisia europeană▪a prezentat propunerealegislativă privind fonduleuropean pentru investiţiistrategice ................... 8-9

orizont 2020: oraşe şi▪comunităţi inteligente ... 10

evenIMente

Comisia Regională▪pentru elaborareacriteriilor de selecţiea proiectelor strategiceale regiunii Sud Munteniapentru 2014 – 2020 ........ 2

ADR Sud Muntenia,▪la dezbaterea Strategieide Dezvoltare a judeţuluiDâmboviţa .................. 3

Info ADR SuD MuntenIA

Marilena Baron –▪15 ani de activitate în cadrulADR Sud Muntenia ......... 3

http://www.youtube.com/user/ADRSudMuntenia

https://twitter.com/ADRSudMuntenia

https://www.facebook.com/adrsudmuntenia

În data de 14 ianuarie, Agenţia»pentru Dezvoltare Regională Sud Munteniaa organizat cea de-a Iv-a reuniune de lucrua Comisiei Regionale pentru elaborareacriteriilor de selecţie a proiectelorstrategice ale regiunii Sud Muntenia pentruperioada 2014 - 2020.

evenimentul, ce s-a desfăşurat la sediul Agen-ţiei, a avut ca scop discutarea proiectelor priorita -re la nivelul regiunii Sud Muntenia, ce ar urma săfie finanţate în cadrul Axei prioritare 6 „Stimulareamobilității regionale prin conectarea infrastructu-rii rutiere regionale la rețeaua TEN-T” din viitorulprogram operaţional Regional (poR) 2014 – 2020.prin poR, în perioada 2014 - 2020, investiţiile în dez -voltarea şi modernizarea infrastructurii de trans-port regională prioritizată prin pDR-urile corelatecu Master planul General de transport vor asigurala un nivel superior mobilitatea (populaţiei şi a bu-nurilor), vor reduce costurile de transport de măr-furi şi călători, vor promova accesul pe pieţele re-gionale şi vor creşte siguranţa traficului. obiectivulacestor investiţii vizează modernizarea infrastruc-turii de transport rutier pentru conectarea la reţea -ua ten-t.

totodată, cu această ocazie s-au purtat discu-ţii despre Axele prioritare 3 „Sprijinirea tranzițieicătre o economie cu emisii scăzute de carbon” şi4 „Sprijinirea dezvoltării urbane durabile”, în spe-cial despre modul de realizare a planurilor de mo-bilitate urbană durabilă, necesare pentru realiza-rea de proiecte finanţabile în cadrul acestei axe,care să asigure planificarea infrastructurii rutierepână în anul 2020, în corelare cu strategiile de dez-voltare urbană, siguranţă rutieră şi planurile deamenajare a teritoriului şi urbanism.

La reuniunea de lucru au participat reprezen-tanţi ai administraţiei publice de la nivelul regiuniiSud Muntenia, precum şi reprezentantul Autorităţiide Management – Sava Chiser, consilier în cadrulServiciului planificare, care a clarificat, cu această

ocazie, anumite aspecte cu privire la proiectele cepot fi finanţate în cadrul Axelor prioritare 3,4 şi 6din viitorul poR, ce urmează a fi lansat în primulsemestru al acestui an, după ce va primi aprobareaComisiei europene.

2Info Regional Sud MunteniaBuletin Informativ nr. 209 / 12 - 18 ianuarie 2015

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

EVENIM

ENTE

Comisia Regională pentru elaborareacriteriilor de selecţie a proiectelor strategiceale regiunii Sud Muntenia pentru 2014 – 2020

http://regio.adrmuntenia.ro

http://www.adrmuntenia.ro



EVENIM

ENTE

ADR Sud Muntenia, la dezbatereaStrategiei de Dezvoltare a judeţului Dâmboviţa

joi, 15 ianuarie, directorul ADR Sud Muntenia,Liviu Muşat, împreună cu şefa Serviciului Strategii,Dezvoltare, Cooperare, Gilda niculescu, au parti-cipat la dezbaterea publică asupra variantei ac-tualizate a Strategiei de Dezvoltare a judeţuluiDâmboviţa pentru perioada 2012 – 2020.

La acest eveniment, organizat de către Consi -liul judeţean Dâmboviţa la sediul Centrului Inter -naţional de Conferinţe al universităţii „Valahia”din târgovişte, au participat reprezentanţi ai ad-ministraţiei publice locale, ai Grupurilor de acţiu -ne locală, ai asociaţiilor de dezvoltare intercomu-nitară, universităţii „Valahia”, ai Companiei de Apătârgovişte, precum şi reprezentanţi ai societăţiicivile.

În deschiderea evenimentului, preşedinteleConsiliului judeţean Dâmboviţa i-a invitat pe par -ticipanţi să avanseze toate comentariile, propune-rile sau sugestiile lor, astfel încât, prin cuprindereaacestora în documentul supus dezbaterii publice,să se consolideze, la nivel judeţean, un cadru in-stituţional propice implementării politicilor pu-blice – premisă a dezvoltării durabile a judeţului.

Cu această ocazie, directorul Liviu Muşat a pre -zentat viitorul program operaţional Regional pen-tru exerciţiul financiar 2014 – 2020 şi activitateaderulată de Agenţie privind elaborarea planului deDezvoltare Regională Sud Muntenia 2014 – 2020.

Strategia de Dezvoltare a judeţului Dâmboviţa

pentru perioada 2012 – 2020 are cinci obiectivestrategice principale: Consolidarea economiei dâm -boviţene; Dezvoltarea turismului; Creşterea per-formanţei sectorului agroalimentar pentru plasa-rea ca principal furnizor de produse perisabile pen-tru regiunea Sud Muntenia; valorificarea capitalu-lui uman prin educaţie şi prin stimularea antrepre-noriatului; Creşterea calităţii vieţii pentru locui-torii judeţului Dâmboviţa.

INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA

Marilena Baron• 15 ani de activitate în cadrul ADR Sud Muntenia

La Mulţi Ani, Marilena!În data de 17 ianuarie, colega noastră Marilena Baron a împlinit 15 ani

de activitate neîntreruptă în cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia! pe această cale dorim să îi mulţumim şi să o felicităm pe Marilenapentru activitatea desfăşurată în cadrul Biroului judeţean prahova, precumşi pentru dedicarea şi puterea de muncă de care a dat dovadă de-a lungulanilor în implementarea programului de preaderare pHARe şi, ulterior, în mo-nitorizarea proiectelor derulate prin programul operaţional Regional 2007 –2013!

La Mulţi Ani plini de realizări!





INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA

INTERVIU / Liviu Muşat, directorul ADR Sud Muntenia:„Gradul de absorbţie a fondurilor Regioîn judeţul Dâmboviţa este de 41,08%”

Săptămâna trecută, directorul»Agenţiei pentru Dezvoltare Regională SudMuntenia, Liviu Muşat, a acordat un interviucotidianului online Gazeta Dâmboviței, încare vorbeşte despre absorbţia fonduriloreuropene din cadrul programului Regioalocate regiunii Sud Muntenia, cu accent pesituaţia proiectelor depuse şi implementatela nivelul judeţului Dâmboviţa.

Reporter: Ministerul Fondurilor Europene aanunţat că România va aplica la 1 ianuarie 2015 unsistem de evaluare a performanţei funcţionarilorimplicaţi în sistemul de gestionare a fondurilor eu-ropene, prin care doar cei care vor obţine rezultatevor primi majorarea salarială asigurată de UE. Cumcomentaţi dumneavostră această măsură? Este unabenefică pentru atragerea de fonduri europene?Câţi funcţionari implicaţi în sistemul de gestionarea fondurilor europene are regiunea Sud Muntenia şicâţi dintre aceştia sunt în judeţul Dâmboviţa?

Liviu Muşat: Într-adevăr, am citit şi noi înpresă declaraţia ministrului privind aplicarea de la1 ianuarie 2015 a unui sistem de evaluare a per-formanţei funcţionarilor implicaţi în sistemul degestionare a fondurilor europene. În ceea ce nepriveşte, această măsură nu ni se aplică, deoarecefuncţionăm după o lege dedicată, Legea nr. 315/2004, cea care se referă la dezvoltarea regională,nivelul de salarizare fiind stabilit prin decizia Con-siliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia.

În ceea ce priveşte echipa noastră, la nivelul Agenţieisunt în total 124 de angajaţi, iar dintre aceştia, patru co-legi îşi desfăşoară activitatea în judeţul Dâmboviţa.

Reporter: În ceea ce priveşte rata de absor-bţie a fondurilor europene, ce ne puteţi spune re-feritor la regiunea Sud Muntenia în anul 2014, îngeneral, şi la judeţul Dâmboviţa, în particular?

Liviu Muşat: perioada 2007 – 2013 a însemnatpentru regiunea Sud Muntenia alocarea a aproxi-mativ 630 de milioane de euro doar prin programuloperaţional Regional. În ceea ce priveşte valoarea

contractată de judeţul Dâmboviţa, aceasta este de684,30 milioane de lei, iar valoarea autorizată deAutoritatea de Management pentru programuloperaţional Regional este de 281,15 milioane delei, reprezentând 41,08% grad de absorbţie.

Reporter: Ministrul Fondurilor Europene a de-clarat că România va atinge o rată de absorbţiede 80% la sfârşitul anului 2014. Sunteţi de acord?

Liviu Muşat: este de dorit ca rata de absorbţiea fondurilor europene să se apropie de 100% pânăla finalizarea exerciţiului financiar 2007 – 2013. Mi-nisterul fondurilor europene a furnizat cifrele ofi-ciale, astfel încât suntem în măsură să afirmăm căla 31 decembrie 2014 rata de absorbţie a fondurilorstructurale şi de coeziune era de 51,81%.

(continuare în pagina 5)

Liviu Muşat, directorul ADR Sud Muntenia





INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA

(continuare din pagina 4)Reporter: Ce proiecte de-

puse de judeţul Dâmboviţa nu aufost finanţate? Care dintre aces-tea au şanse să fie finanţate însesiunile următoare? Care suntprogramele ce au absorbit maimulţi bani, dar localităţile dâm-boviţene care au absorbit maimulţi bani? Avem şi localităţi co-daşe ce au prea puţine proiectecu bani europeni sau deloc. Caresunt acestea?

Liviu Muşat: La nivelul jude-ţului Dâmboviţa au fost depuse214 proiecte, iar 130 de contrac -te au fost semnate. Celelalte pro -iecte au fost respinse sau retra -se, însă ele au şanse de finanţareîn perioada 2014 – 2020, respec-tând condiţiile de eligibilitate pre-văzute de noile ghiduri de fi nan -ţare.

În ceea ce priveşte gradul deabsorbţie, la 31 decembrie 2014,

programul operaţional Regional2007 - 2013 avea o rată de 57,14%.În tabelul de mai jos sunt detaliiprivind localităţile ce au absorbitfonduri nerambursabile Regio lanivelul jude ţu lui Dâmboviţa:

Reporter: Ce puteţi spunedespre începerea utilizării fon-durilor alocate României pen-tru perioada 2014 – 2020?

Liviu Muşat: Comisia euro-

peană a aprobat Acordul de par-teneriat cu România în data de 6august 2014, ţara noastră fiind al11-lea stat din uniunea europea -nă care a obţinut aprobarea aces -tui document. Astfel, România vaatrage fondurile europene struc-turale şi de investiţii alocate pen -tru perioada 2014 – 2020 prin 9programe, din care 8 au fost tri-mise Comisiei europene încă dinvara a nului 2014 (programul ope -raţional pentru pescuit şi AfaceriMaritime aflându-se în negocieriinforma le). La sfârşitul anului tre -cut, Comisia europea nă aprobasedeja pentru România trei progra -me:

programul operaţional Aju-•torarea persoanelor Defavorizate;

programul operaţional Asis -•tenţă tehnică;

programul operaţional Compe -•titivitate.

În ceea ce priveşte programuloperaţional Regional 2014 - 2020,acesta se află în etapa de nego cie -re cu reprezentanţii Comisiei euro-pene. pe site-ulnostru, www.adrmun -tenia.ro, este publicată versiuneadin luna august înaintată oficialiloreuropeni, link: http://www.adrmun -tenia.ro/static/832/progra mul-operational-regional-2014--2020.html.

Sediul ADR Sud Muntenia

http://www.adrmuntenia.ro/static/832/programul-operational-regional-2014--2020.html






Cu peste 40% din populaţie a flată la limita să-răciei şi a exclu derii sociale, România are de gestio -nat o problemă socială foarte gravă, iar fondurilede dezvolta re regională trebuie folosite cu priori-tate pentru rezolvarea aces tei probleme, a declaratcomisarul european pentru politici Regio nale, CorinaCreţu, care s-a întâl nit, joi, la Bruxelles cu Rovanaplumb, ministrul muncii, famili ei, protecţiei socialeşi persoanelor vârstnice din România.

„Drumurile şi autostrăzile sunt importante pen-tru România, dar la fel de importantă trebuie să fiecombaterea sărăciei”, a precizat Cori na Creţu.

„Salut preocuparea doamnei ministru pentrucategoriile sociale defavorizate din România şieforturile depuse de dumneaei pentru ameliorareasituației aces tora”, a declarat comisarul european.

În cadrul întâlnirii, comisarul a arătat că maisunt paşi impor tanţi de făcut în această direc ţie.„Faptul că nu avem nici la ora actuală o hartă apriorităților pe infrastructură socială este o pro-blemă. Am recomandat executivului de la Bucureştisă încurajeze o mai bună colaborare între MinisterulMuncii, Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Fondu-rilor Europene pentru ca această pre-condiție a ac-cesării fondurilor în perioada 20014-2020 să fie în-deplinită”, a precizat comisarul european.

Întrucât România este ţara cu cei mai mulţi copiiabandonaţi din europa (în fiecare zi, în România esteabandonat un copil), Comisiaurmăreşte cu mare atenţie

aceas tă problemă, se menţionează în comunicat.„În legătură cu aceşti copii, Comisia Europeană

are o politică foarte fermă de încurajare a treceriide la centrele de tip vechi de tip orfelinat la creş -terea lor în case de tip familial, iar eu însămi m-amexprimat, în repetate rânduri, în legătură cu acestimperativ. Cu toate acestea, în România, în perioada2007-2013 a continuat să se finanțeze din bani euro-peni construirea de centre de tip vechi, ceea ce esteregretabil. Mă bucur că, în perioada 2014-2020, Ro-mânia şi-a luat angajamentul, prin semnarea Acor-dului de Parteneriat, de a nu mai finanța construi-reaa acestor centre de tip vechi şi vreau să ştiți căvoi veghea personal ca această promisiune să fie res-pectată”, a mai declarat comisarul Corina Creţu.

Sursa: agerpres.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Corina Creţu: Fondurile de dezvoltare regionalătrebuie folosite cu prioritate

pentru rezolvarea problemei sărăciei în România

Accesarea fondurilor europene din PNDR 2007-2013ar putea fi prelungită până în iunie 2016

Cheltuirea fondurilor europene pentru dezvol-tare rurală din exerciţiul 2007-2013 ar putea avea untermen prelungit cu încă şase luni, pe lângă regulan+2, deja în aplicare. până în prezent, nivelul deabsorbţie din vechiul pnDR este de 82,5%.

„Sunt discuții în acest moment la nivelul ComisieiEuropene vizavi de posibilitatea de a prelungi cu şase lunitimpul până la care să cheltuim toți banii pe care îi avemalocați pe zona de dezvoltare rurală. Și nu e vorba doar

de România. Nu este o solicitare a României, este o soli-citare a Poloniei la care a aderat şi România. Asta în-seamnă că regula n+2 pe care o aplicăm poate fi prelun-gită cu şase luni, adică până în iunie 2016, dată până lacare trebuie să avem toate cheltuielile făcute de cătrebeneficiari, cererile de rambursare transmise CE şi plățileefective făcute de către CE”, a declarat, de curând, mi-nistrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Daniel Constantin.

Sursa: fonduri-structurale.ro

Corina Creţu, comisarul european pentru politici Regionale

http://www.fonduri-structurale.ro



http://www.aippimm.ro

Guvernul României a aprobat, în»şedinţa din data de 14 ianuarie, un nouîmprumut de la trezoreria Statului, dinvenituri din privatizare, pentru a pune ladispoziţia Autorităţilor de Managementpentru programele operaţionale sumelenecesare achitării cererilor de rambursareşi cererilor de plată depuse de beneficiari.

„Împrumutul aprobat, cu o valoare de 1,42miliarde de lei, reprezintă un real sprijin pentruimplementarea proiectelor finanțate din fondurieuropene, deoarece Autoritățile de Managementpentru programele operaționale vor avea resur-sele necesare pentru decontarea cheltuielilor fă-cute de beneficiari. Aceste sume, ce vor fi achita tebeneficiarilor, vor fi rambursate României de cătreComisia Europeană după ce vor fi transmise docu-mentele necesare. Rata de absorbție curentă a fon -durilor structurale şi de coeziune a ajuns la apro-ximativ 52% la sfârşitul anului 2014”, a declaratministrul fondurilor europene, eugen teodorovici.

Din noul împrumut vor fi efectuate plăţi cătrebeneficiarii a trei programe: programul operaţio-nal Sectorial Dezvoltarea Resurselor umane (poSDRu), programul operaţional Sectorial „CreştereaCompetitivității Economice” (poS CCe) şi progra-mul operaţional Regional (poR).

pentru plăţile către beneficiarii poS DRu a

fost alocată o sumă de 560 milioane de lei. Înacelaşi timp a fost alocată o sumă de 460 milioanede lei pentru decontarea cheltuielilor efectuatede beneficiarii poS CCe şi o sumă de 400 milioanede lei pentru plata beneficiarilor poR.

Sursa: fonduri-ue.ro



Guvernul României a aprobat un nou împrumutcu o valoare de 1,42 miliarde de lei

pentru plata beneficiarilor de fonduri europene

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

eugen teodorovici, ministrul fondurilor europene

Stadiul absorbţiei Fondurilor Structurale şi de Coeziunela nivelul ţării / 31 decembrie 2014

Proiecte depuse44.175

Plăţi interne beneficiari(/alocat 2007-2013)

52,14%

Plăţi rambursate de CE (total)(/alocat 2007-2013)

55,86%

Contracte semnate15.221Rata de absorbţie curentă

(/alocat 2007-2013)51,81%

Sursa: Ministerul fondurilor europene



http://www.fonduri-ue.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Comisia Europeană a prezentatpropunerea legislativă privind Fondul european

pentru investiţii strategiceLa doar 50 de zile de la anunţarea»

ambiţiosului său plan de investiţii pentrueuropa, care are ca obiectiv stimulareaocupării forţei de muncă şi a creşteriieconomice, Comisia europeană a adoptatpropunerea legislativă privind fonduleuropean pentru investiţii strategice, careva fi instituit în parteneriat strâns cuBanca europeană de Investiţii (BeI).

Acest fond, ce va mobiliza cel puţin 315 mili -ar de euR în investiţii private şi publice în întreagauniune europeană, se află în centrul ofensivei in-vestiţiilor, prezentată de preşedintele junker. fon-dul va susţine în special investiţiile strategice, cumar fi cele în bandă largă şi în reţelele de energie,precum şi întreprinderile de dimensiuni mai mici,cu mai puţin de 3.000 de angajaţi. propunerea in-stituie, de asemenea, o platformă europeană deconsiliere în materie deinvestiţii ce este menităsă contribuie la identifi-carea, elaborarea şi dez -vol tarea proiectelor în in-treaga uniune. În fine, unpor tofoliu de proiecte eu-ropene de investiţii va îm -bunătăţi informaţiile afla -te la dispoziţia investito-rilor cu privire la proiec-tele existente şi cele vii-toare.

„Actuala Comisie este hotărâtă să obțină re-zultate. Prin prezentarea propunerii privind Fonduleuropean pentru investiții strategice ne îndepli-nim, împreună cu partenerul nostru, BEI, angaja-mentul asumat în luna noiembrie în plenul Parla-mentului European. Facem un pas important cătrereîncadrarea în muncă a europenilor şi revitaliza-rea economiei Uniunii. Contez acum pe asumareaconducerii politice de către colegiuitori, Parlamen-tul European şi Consiliu, pentru adoptarea rapidă

a propunerii, astfel încât fondul să fie operaționalpână în luna iunie şi să înceapă generarea de noifluxuri de investiții. Cetățenii Europei aşteaptă ob-ținerea acestor rezultate şi nu avem timp de pier-dut”, a declarat preşedintele Comisiei europene,jean-Claude juncker.

„Astăzi instituim elementul central al Planu-lui de investiții pentru Europa: Fondul europeanpentru investiții strategice va sprijini proiectelecu un profil de risc mai ridicat, astfel încât inves-tițiile să înceapă să înregistreze progrese în țărileşi în sectoarele în care crearea de locuri de muncăşi creşterea economică sunt cele mai necesare”,susţine şi vicepreşedintele responsabil pentru lo-curi de muncă, creştere economică, investiţii şicompetitivitate, jyrki Katainen.

propunerea Comisiei conţine mai multe ele-mente:

1. Fondul european pentru investiţii strate-gice (FEIS)

feIS este principalulcanal de mobilizare a celpuţin 315 miliarde euR îninvestiţii suplimentare îneconomia reală în urmă-torii trei ani. Acesta va fi-nanţa proiecte cu un pro-fil de risc mai ridicat, ma-ximizând astfel impactulcheltuielilor publice şi de -blocând investiţiile pri-vate. fondul va fi instituitîn cadrul Băncii europene

de Investiţii, cu care Comisia va lucra în calitate departener strategic.

Statele membre pot să participe la feIS. par-ticiparea la feIS este deschisă şi părţilor terţe, cumar fi băncile naţionale de promovare economică sauagenţiile publice deţinute ori controlate de statelemembre, entităţile din sectorul privat şi entităţiledin afara uniunii, sub rezerva aprobării respectiveiparticipări de către contribuitorii existenţi.






OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

(continuare din pagina 8)Comisia a precizat deja în luna noiembrie faptul

că va asigura un tratament favorabil în cadrul pactuluide stabilitate şi de creştere pentru contribuţiile na-ţionale la feIS. orientări suplimentare privind acestaspect se furnizează într-o comunicare distinctă pu-blicată de Comisie, având ca obiect utilizarea flexi-bilităţii în cadrul normelor existente ale pactului.

Comunicarea precizează în mod clar faptul cărespectivele contribuţii ale statelor membre la feISnu vor fi luate în considerare în cadrul evaluării privindajustarea fiscală. Această regulă se va aplica tuturorstatelor membre, indiferent dacă fac obiectul com-ponentei preventive sau celei corective a pactului.

În cazul ţărilor care se încadrează în domeniulde aplicare al aşa-numitei „clauze privind investi-țiile”, cofinanţarea împreună cu feIS a proiectelorsau a platformelor de investiţii va beneficia, de ase-menea, de un tratament favorabil în cadrul pactului.

un Comitet director va decide cu privire la orien-tarea globală, liniile directoare în materie de inves-tiţii, profilul de risc, politicile strategice şi a locareaactivelor fondului, în conformitate cu orien tările po-litice ale Comisiei. Atât timp cât BeI şi Comisia suntsingurii contribuitori la feIS, numărul de membri şi devoturi se va aloca în funcţie de cuan tumul contribu-ţiilor şi toate deciziile se vor adopta prin consens.Atunci când alţi contribuitori vor participa la fond,numărul de membri şi de voturi va rămâne proporţio-nal cu respectivele contribuţii şi deciziile se voradopta cu majoritate simplă, în cazul în care nu existăconsens. nicio decizie nu va pu tea fi adoptată în cazulîn care Comisia sau BeI va vota împotriva acesteia.

Se va institui un Comitet de investiţii care vafi răspunzător în faţa Comitetului director. Comite-tul de investiţii va analiza proiecte specifice şi vadecide care dintre acestea vor beneficia de sprijindin partea feIS, fără nicio cotă geografică sau sec-torială. Comitetul de investiţii va fi alcătuit din şaseexperţi independenţi în domeniul pieţei şi un direc-tor general, care va fi responsabil de gestionareaactivităţii curente a feIS. Directorul general şi ad-junctul acestuia vor fi numiţi de Comitetul director,pe baza unei propuneri comune a Comisiei şi a BeI.

2. Platforma europeană de consiliere în ma-terie de investiţii

valorificând cunoştinţele de specialitate exis-tente, platforma europeană de consiliere în mate-rie de investiţii va fi ghişeul unic la nivelul ue, care

va contribui la identificarea, elaborarea, dezvol-tarea şi finanţarea proiectelor. De asemenea, vafurniza servicii de consiliere privind modul de uti-lizare a instrumentelor financiare inovatoare şi aparteneriatelor public-privat.

3.Un portofoliu transparent de proiecte europeneun portofoliu transparent de proiecte europene

va informa investitorii cu privire la proiectele exis-tente disponibile şi la potenţialele proiecte viitoare.În prezent, lipsa de informaţii reprezintă un obstacolmajor în calea investiţiilor. portofoliul va fi actualizatperiodic, astfel încât investitorii să aibă la dispoziţieinformaţii fiabile şi actuale pentru a lua decizii privindinvestiţiile. un grup operativ comun al Comisiei şi alBeI a identificat deja aproximativ 2.000 de proiectepotenţiale, în valoare de 1,3 mii de miliarde euR.

4. Un fond de garantare al UE şi efecteleasupra bugetului UE

propunerea instituie un fond de garantare alue, ce va furniza o rezervă de lichidităţi pentrubugetul uniunii în cazul unor eventuale pierderisuportate de feIS în cadrul activităţii de acordarede sprijin pentru proiecte. până în 2020, acestfond va ajunge treptat la 8 miliarde euR, prin plăţide la bugetul ue. În acest scop, este necesar să seaducă o modificare bugetului ue pentru 2015, pen-tru a crea noile linii bugetare necesare şi a trans-fera către acestea credite de angajament în va-loare de 1,36 miliarde euR şi credite de plată învaloare de 10 milioane euR. Impactul global asuprabugetului ue pentru 2015 este neutru. Suma de 10milioane euR în credite de plată va contribui laacoperirea costurilor administrative ale platformeieuropene de consiliere în materie de investiţii.

propunerea Comisiei trebuie să fie adoptată încadrul „procedurii legislative ordinare” (codecizie)de către legiuitorii uniunii, şi anume parlamentul eu-ropean şi Consiliul. Cu ocazia Consiliului europeandin decembrie, şefii de stat sau de guvern au îndem-nat „legiuitorii Uniunii […] să aprobe [propunerea]până în luna iunie, astfel încât noile investiții săpoată fi activate încă de la jumătatea anului 2015.”Ca un element suplimentar al planului de investiţii,Comisia europeană depune eforturi pentru elimina-rea în continuare a obstacolelor în materie de regle-mentare din calea investiţiilor şi pentru consolidareapieţei unice. un prim set de acţiuni este prevăzut încadrul programului de lucru al Comisiei pentru 2015.

Sursa: fonduri-structurale.ro

http://www.fonduri-structurale.ro





OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Orizont 2020:Oraşe şi comunităţi inteligente

Comisia europeană a lansat o»cerere de propuneri de proiecte în cadrulprogramului european orizont 2020, avândca temă: Soluţii pentru oraşe şi comunităţiinteligente integrând proiecte pe energie,transport şi tIC.

Status: ACtIv Depunere până la: 05.05.2015 Buget: 107.180.000 de euro provocările cheie pentru oraşele şi comunită-

ţile inteligente sunt de a creşte în mod semnifica-tiv eficienţa energetică globală, pentru a exploatamai bine resursa locală, atât în ceea ce priveştea provizionarea cu energie, cât şi prin măsuri apro-priate.

Acest lucru va implica utilizarea măsurilor deeficienţă energetică optimizate la nivelul local,utilizarea surselor regenerabile de energie, dura-bilitatea transportului urban şi reducerea drasticăa emisiilor de gaze cu efect de seră în zonele urba -ne – în condiţii acceptabile din punct de vedere eco -nomic –, asigurând totodată condiţii de viaţă maibune pentru cetăţeni: facturi mai mici la energie,transport mai rapid, crearea de locuri de muncă şi,în consecinţă, un grad mai mare de rezistenţă lae fectele schimbărilor climatice (de exemplu efec-tele insulelor de căldură urbane) etc.

Scop: identificarea, dezvoltarea şi implemen-tarea de soluţii ce pot fi reproduse, echilibrate şiintegrate în energie, transport şi tIC, prin partene -riate între municipalităţi şi industrii. propunerilear trebui să vizeze următoarele aspecte:

districte/zone cu consum redus (aproape de•zero) de energie;

infrastructuri integrate; •mobilitate urbană sustenabilă.•Impactul aşteptat:implementarea pe scară largă a soluţiilor in-•

ovatoare şi integrate reproductibile în domeniulenergiei, transportului şi al tIC;

creşterea eficienţei energetice a comunităţi-•lor locale şi oraşelor şi stimularea utilizării surselorregenerabile de energie şi a sistemului energeticintegrat care să permită participarea activă a con-

sumatorilor;creşterea eficienţei mobilităţii cu emisii re-•

duse de poluanţi şi Co2; reducerea costurilor de energie; •crearea de legături mai puternice între oraşe•

din statele membre cu diferite poziţii geograficeşi economice prin cooperare activă.

Se preconizează că propunerile vor aduce şibeneficii sociale:

reducerea facturilor la energie pentru toţi ac-•torii şi mai ales pentru cetăţeni şi autorităţile pu-blice;

creşterea calităţii vieţii prin crearea de locuri•de muncă locale (care nu pot fi delocalizate) înoraşe;

creşterea calităţii aerului.•Descrierea acţiunilor de inovare: activităţi di-

recte menite să producă planuri, configurări sauproiecte pentru produse, procese sau servicii noi,modificate sau îmbunătăţite. În acest scop, se potinclude realizarea de prototipuri, teste, demonstra -ţii, acţiuni-pilot şi de validare a produselor pe sca -ră largă şi reproducere pe piaţă.

pot depune proiecte: orice entitate publicăsau privată constituită legal în ţările participantela program; consorţiile pentru proiecte trebuie săincludă autorităţi publice ale municipalităţi lor/o -raşelor şi reprezentanţi industriali.

fiecare proiect ar trebui să fie realizat în 2-3comunităţi şi/sau oraşe de referinţă.

Adiţional, fiecare proiect ar trebui să co-in-cludă 2-3 comunităţi şi/sau oraşe în care să poatăfi reproduse soluţiile integrate găsite.

propunerile făcute în cadrul proiectelor tre-buie să fie incluse în planurile urbane integrate.

partenerii implicaţi trebuie să se angajeze lareproducerea cu succes a demonstraţiilor/soluţii-lor, mai ales în oraşele/ comunităţile co-implicateetc.

Bugetul cererii: 107.180.000 €; cofinanţare70% pentru acţiunile de inovare. pot primi 100%cofinanţare organizaţiile sau instituţiile non-pro-fit.

Data de depunerea a aplicaţiilor: 5 mai 2015.Sursa: finantare.ro

http://www.finantare.ro





OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Granturile NEDpentru ONG-uri

În fiecare an, national en-dowment for Democracy (neD)oferă granturi onG-urilor de pes -te tot în lume care luptă pen-tru a consolida democraţia şiin stituţiile democratice.

Status: ACtIv Depunere: 16.01.2015 /

03.04.2015 / 19.06.2015Valoare grant:50.000 de do lari.neD finanţează proiectele

onG-urilor locale şi independen -te, care urmăresc următoarele:

să promoveze şi să apere•drepturile omului şi statul dedrept;

să sprijine libertatea de in -•formare şi independenţa mass-mediei;

să consolideze ideile şi va-•lorile democratice;

să promoveze responsabi-•litatea şi transparenţa;

consolideze organizaţiile•societăţii civile;

să consolideze procesele şi•instituţiile politice democratice;

să promoveze educaţia civică;•să sprijine rezolvarea con -•

flictelor pe cale democratică;să promoveze libertatea de•

asociere;să consolideze economia•

de piaţă şi de peste graniţe.fondurile neD se acordă doar

organizaţiilor neguvernamenta -le, care pot include organizaţiicivice, asociaţii, mass-media in -dependente şi alte organizaţiisimilare. nu se acordă subven-ţii persoanelor fizice, organisme -lor guvernamentale sau insti-tuţiilor sprijinite de stat, cum arfi universităţile publice.

Sursa: finantare.ro

Lansarea rundei a douaa cererii de propuneride proiecte din cadrul

Schemei de grantpentru ONG-uri

Consorţiul format din KeK-CDCConsultants (www.kek.ch), funda -ţia pentru Dezvoltarea SocietăţiiCivile (www.fdsc.ro) şi fundaţiapentru parteneriat (www.repf.ro),în calitate de organism Interme-diar elveţian pentru Administra-rea fondului tematic pentru par-ticiparea Societăţii Civile, anun -ţă lansarea rundei a doua a cereriide propuneri de proiecte din cadrulSchemei de grant pentru onG-uri.

Acest fond tematic face par -te din programul de Cooperare el -veţiano-Român, ce constă în aju-tor nerambursabil oferit de Con-siliul federal elveţian către 13 sta -te membre ale uniunii europene,care au aderat în perioada 2004-2013. prin acest program de Co-operare se urmăreşte reducereadisparităţilor economice şi socia -le dintre România şi ţări mai dez-voltate din uniunea europeanăextinsă. De asemenea, sprijinulelveţian îşi propune să contribuiela reducerea disparităţilor eco-nomice şi sociale dintre centreleurbane dinamice şi regiunile pe-riferice mai slab dezvoltate dinRomânia.

obiectivul Schemei de grantpentru onG-uri este consolidareaorganizaţiilor societăţii civile dinRomânia şi susţinerea participăriilor active în procesul formulăriide politici, precum şi promovareaactivităţilor onG care abordeazăcu precădere aspecte legate de

mediu şi furnizarea de servicii so-ciale, contribuind totodată la în-tărirea capacităţii lor organiza-ţionale.

prin intermediul celei de-a do -ua runde a cererii de propuneri deproiecte, 5.000.000 CHf sunt dis-ponibili, din care 1.000.000 CHfpentru Componenta Mediu şi4.000.000 CHf pentru Componen -ta Social. Două tipuri de granturisunt disponibile: granturi mici,între 10.000 şi 75.000 CHf şi gran -turi mari, cuprinse între 75.001 şi250.000 CHf disponibile doar încadrul Componentei Social.

termenul limită pentru depu -nerea cererilor de finanţare pen-tru ambele Componente este: 19martie 2015, 17:00 - ora locală.

Sursa: fdsc.ro

http://www.fdsc.ro






OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Schema de Ajutor de Statpentru sprijinirea investiţiilor ce promovează

dezvoltarea regională prin creareade locuri de muncă

Beneficiari eligibili: întreprinderi din toatesectoarele economice, cu excepţia celor din do-meniile: pescuit, acvacultura, producţia primară,prelucrarea şi comercializarea produselor agricole,sector siderurgic, construcţii navale, fibre sinte-tice, transporturi, energie etc.

Cheltuieli eligibile: costurile totale salariale peo perioadă de 2 ani consecutivi, cu locurile de muncănou create ca urmare a unui proiect de investiţii.

Investiţia trebuie să îndeplinească următoa-rele condiţii:

să fie considerată investiţie iniţială, adică să•vizeze înfiinţarea unei unităţi noi, extinderea ca-pacităţii unităţii existente, diversificarea produc-ţiei unităţii sau schimbarea fundamentală a pro-cesului de producţie;

să conducă la crearea a cel puţin 20 de locuri•de muncă noi, dintre care minimum 3 destinate lu-crătorilor defavorizaţi.

Procentul de finanţare acordat este diferen-ţiat pe regiunea de implementare:

până la 15% în Regiunea Bucureşti•

până la 35% în regiunile vest şi Ilfov•până la 50% în restul regiunilor (nord-vest;•

nord-est; Centru, Sud-vest; Sud; Sud-est).perioada de valabilitate a schemei ajutor de

stat este 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2020, iar bu-getul orientativ al acesteia este de aproximativ600 de milioane de euro, pentru această perioadă.

În cadrul celei de-a doua sesiuni, proiectelese depun în perioada 2 – 27 februarie 2015 (cu po-sibilitatea prelungirii).

Bugetul alocat sesiunii este de 450 milioanede lei.

Cererile de acord pentru finanţare, însoţitede documentele justificative necesare în primaetapă de evaluare, se transmit la Registratura ge-nerală a Ministerului finanţelor publice, str. Apo-lodor, nr. 17, sector 5, Bucureşti, doar prin poştă sauservicii de curierat, cu confirmare de primire,menţionându-se pe plic: „Unitatea de implemen-tare a schemei de ajutor de stat instituită prinH.G. nr. 332/2014”.

Sursa: finantare.ro

foto: afacerilacheie.net






INFO

REGIO

Ploieştiul obţine primele fonduri Regiopentru reabilitarea termică

a blocurilor de locuinţeÎn data de 15 ianuarie, Municipiul»

ploieşti a semnat primul contractde finanţare pentru reabilitarea termicăa blocurilor de locuinţe în cadrulprogramului Regio, Axa prioritară 1„Sprijinirea dezvoltării durabilea oraşelor – poli urbani de creştere”,Domeniul major de intervenţie 1.2„Sprijinirea investițiilor în eficiențaenergetică a blocurilor de locuințe”.

Contractul pentru proiectul „Reabilitarea ter-mică blocuri în municipiul Ploieşti bloc 13B1, 13B2,B-dul Republicii, nr. 108” are o valoare totală de1.539.053,96 lei, din care 1.506.143,75 lei repre-zintă valoarea totală eligibilă (741.022,73 lei fon-duri feDR; 162.663,52 lei finanţare de la bugetulde stat; 628.858,12 lei cofinanţarea eligibilă a be-neficiarului). Blocul 13 (B1 şi B2), ce face obiectulprezentului proiect, a fost construit în anul 1979şi are regim de înălţime p+10, aici locuind 76 defamilii.

Conform estimărilor din proiect, îmbunătăţi-rea eficienţei energetice a blocului de locuinţe 13(scările B1 – 38 de apartamente şi B2 – 38 de apar-tamente) va determina o reducere a consumuluide energie pentru încălzire şi limitarea emisiilorde gaze cu efect de seră, realizându-se o economieanuală de energie pentru încălzire de peste 40%.pentru reabilitarea termică a celor două scări debloc se vor executa lucrări de termoizolare a pe-reţilor exteriori, la subsolul şi terasele imobilelorşi vor fi modernizate instalaţiile de încălzire şi pre-parare a apei calde de consum, precum şi înlocui-rea ferestrelor şi uşilor cu tâmplărie şi geam ter-mopan.

până în prezent, la nivelul regiunii Sud Munteniaau fost depuse 9 cereri pentru reabilitarea termicăde blocuri de locuinţe din municipiile reşedinţă dejudeţ Călăraşi, Giurgiu şi ploieşti, ce au o valoaretotală de aproximativ 23 de milioane de lei, dintrecare au primit finanţare patru proiecte din Călăraşişi unul din ploieşti, ce însumează peste 8,6 milioanede lei.





Situaţia proiectelor Regiodepuse la nivelul regiunii Sud Muntenia

până în data de 18 ianuarie 2015, la sediulAgenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Munteniaau fost depuse 1.304 proiecte, prin care se solicităfinanţare nerambursabilă prin Regio (programul ope-raţional Regional), planul Integrat de Dezvoltare ur-bană pentru polul de Dezvoltare (pIDu) – Municipiul

piteşti, pID-ul polului de Creştere ploieşti şi planuriIntegrate de Dezvoltare urbană pentru 12 centre ur-bane. până în această dată au fost semnate 750 decontracte de finanţare, cu o valoare nerambursabilăsolicitată de 3.368.879.888,59 lei. Din cele 750 decontracte semnate, 45 de proiecte au fost reziliate.

INFO

REGIO

ADR Sud Muntenia este Organism Intermediar pentru Regio şi are responsabilităţi delegate pentru implementarea acestui program.Mai multe detalii despre posibilităţile de finanţare din Regio puteţi obţine contactând experţii Serviciului Comunicare: 0242/331.769, 0242/315.009,0728/026.708, fax: 0242/313.167, e-mail: [email protected].

Domeniul/SubdomeniulNr.

PID-uridepuse

Nr.proiectedepuse

Nr.pro-iecte

retrase

Stadiul proiectelor Valoareasistenţăfinanciară

neranbursabilăsolicitată

- mil. Euro -

Suma alo-cată /

disponibilăRegiunii

SudMuntenia

- mil. Euro -

Res-pinse

Îneva-luare

Pre-con-trac-tate

Înre-

zervă

Con-trac-tate

Axa1

1.1 planuri integrate de dezvoltare urbană -centre urbane 12 35 0 10 0 0 0 25 86,55 58,20

1.1 planuri integrate de dezvoltare urbană -poli de creştere 1 20 2 2 0 0 0 16 108,10 97

1.1 planuri integrate de dezvoltare urbană -poli de dezvoltare 1 15 3 0 0 0 0 12 33,69 38,80

1.2 Sprijinirea investiţiilor în eficienţaenergetică a blocurilor de locuinţe

9 cereri /31 de proiecte 0 0 11 13 0 5 2,71 22,80

Axa2

2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumurijudeţene, străzi urbane - inclusiv construcţia/reabilitareaşoselelor de centură

39 3 10 0 0 7 19 231,68 122,26

Axa3

3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea insfrastructuriiserviciilor de sănătate 12 1 1 0 2 0 10 40,53 35,7

3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echipareainsfrastructurii serviciilor sociale 60 10 14 0 0 4 32 22,25 13,88

3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazeloroperaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă 3 0 0 0 0 0 3 13,81 15,43

3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echipareainfrastructurii educaţionale preuniversitare, universitareşi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

100 5 3 4 0 31 57 99,00 39,73

3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echipareainfrastructurii educaţionale preuniversitare, universitareşi a infrastructurii pentru formare profesională continuă -Apel de proiecte pentru fondurile realocate poR conformDeciziei Comisiei C (2013)/9772 finale din 19.12.2013

67 7 6 0 2 0 52 43,52 24,62

Axa4

4.1 Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinirea afacerilor de importanţă regională şi locală 26 7 7 0 1 0 12 48,77 37,11

4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizateşi pregătirea pentru noi activităţi 0 0 0 0 0 0 0 - fonduri

realocate

4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor 520 41 110 0 0 0 336 61,22 52,54

4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor - martie 2012 317 5 168 0 0 0 144 53,75 13,55

Axa5

5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultu-ral, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe 30 1 5 0 0 9 15 90,23 30,80

5.2 Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructuriide turism pentru valorificarea resurselor naturale şicreşterea calităţii serviciilor turistice

32 4 15 0 1 0 12 61,20 35,64

5.3 promovarea potenţialului turistic şi creareainfrastructurii necesare, în scopul creşteriiatractivităţii României ca destinaţie turistică

pentru Domeniul major de intervenţie 5.3 „Pro movarea potenţialului turistic şi creareainfrastructurii necesare în scopul creşterii a tractivităţii României ca destinaţie turistică”,alocarea financiară în valoare de 150.355.934 de euro este distribuită la nivel naţional.oRGAnISMuL InteRMeDIAR pentRu tuRISM: Ministerul economiei, Direcţia Gestionare fonduriComunitare pentru turism - B-dul Dinicu Golescu, nr. 38, poarta C, sector 1, cod poştal 010873,Bucureşti, telefon: 0372/144 018, fax: 0372/144 001, e-mail: [email protected].



până în data de 18 ianuarie 2015, la sediulAgenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Munteniaau fost primite 711 proiecte, prin care se solicităfinanţare nerambursabilă prin programul operaţio-nal Sectorial „Creşterea Competitivității Econo-mice” 2007-2013. Au fost evaluate 353 de pro-iecte, din care 301 au fost propuse spre finanţare

la nivel naţional, inclusiv Sud Muntenia. Din totalul proiectelor primite de ADR Sud

Muntenia au fost respinse 101 şi retrase 41.până în prezent au fost semnate 313 contrac -

te de finanţare, cu o valoare nerambursabilă apro-bată de 300.187.610,31 lei. Din cele 313 contrac -te semnate, 71 de proiecte au fost reziliate.



INFO

POS CCE

Situaţia proiectelor depuse în cadrul POS CCE

ADR Sud Muntenia esteorganism Intermediar, pentruprogra mul operaţional Sectorial„Creşterea CompetitivitățiiEconomice” şi are responsabilităţidelegate pentru implementareaacestui program. Mai multe detaliidespre posibilităţile de finanţaredin poS CCe puteţi obţinecontactând experţii ServiciuluiComunicare: 0242/331.769,0342/100.160, 0242/315.009,0728/026.708, fax: 0242/313.167,e-mail: [email protected].

Domeniul/SubdomeniulNr.

proiectepreluate

Stadiul proiectelor

Evaluare Re-trase

Res-pinse

Con-trac-tate

Valoareasistenţăfinanciară

nerambursabilăSOLICITATĂ

- Euro -

Valoareasistenţăfinanciară

nerambursabilăAPROBATĂ

- Euro -

Rezi-liate

Axa1

1.1.1-a.1 - Sprijin financiar nerambursabil între1.065.000 şi 6.375.000 lei pentru întreprinderilemici şi mijlocii (ContRACtARe)

36evaluate

la AMpoSCCe

1 7 28 165.245.981,64 132.329.097,97 8

1.1.1-a.2 - Sprijin financiar nerambursabil de pânăla 1.065.000 lei pentru întreprinderile mici şi mij-locii (evALuARe)

204 204 2 23 179 140.192.625,09179 de proiecte

propuse spre finanţareîn alte regiuni

1.1.1-a.2 - Sprijin financiar nerambursabil de pânăla 1.065.000 lei pentru întreprinderile mici şi mij-locii (ContRACtARe)

206evaluate în

alteregiuni

11 22 173 157.008.213,97 157.008.213,97 46

1.1.2 - Sprijin pentru implementarea standardelorinternaţionale (ContRACtARe)

9(5 - SM,4 - BI)

evaluatela AM

poSCCe0 5 4 583.756,49 583.756,49 3

1.3.2 - Sprijin pentru consultanţă acordat între-prinderilor mici şi mijlocii (evALuARe) 88 88 8 3 77 7.480.717,01

77 de proiectepropuse spre finanţare

în alte regiuni

1.3.2 - Sprijin pentru consultanţă acordat între-prinderilor mici şi mijlocii (ContRACtARe)

102(28 - SM,74 - BI)

evaluate înalte

regiuni3 21 78 7.968.637,42 7.968.637,42 14

Axa3

3.1.1 - Sprijinirea accesului la Internet şi la servi-ciile conexe (evALuARe şi ContRACtARe) 66

61(5 preluate

în etapade precon-tractare)

16 20 30 2.552.572,06 2.297.904,46 0



Reţelele de distribuţie a apei şi sistemul de ca-nalizare din Călăraşi vor fi modernizate, după ce înultimii ani lucrările au fost întârziate de antreprenori.

Reabilitarea face parte dintr-un proiect com-plex, valoarea contractului ridicându-se la peste38 milioane de lei, din care aproximativ 82% re-prezintă finanţare de la uniunea europeană prinfondul de Coeziune. Semnarea contractului privinddemararea lucrărilor, după ce acestea au fost sis-tate în 2012, ca urmare a rezilierii contractului cufostul antreprenor, energoconstrucţia SA, a avut

loc la primăria Călăraşi, miercuri, 14 ianuarie.obiectul contractului constă în lucrări de extindereşi reabilitare a reţelelor de distribuţie (aproximativ20,7 km), branşarea şi contorizarea consumatorilorla sistemul de alimentare cu apă, plus lucrări au-xiliare; extinderea şi reabilitarea reţelelor de ca-nalizare (aproximativ 21,8 km), realizarea racor-durilor, reabilitarea unor staţii de pompare apeuzate din cadrul sistemelor de canalizare, con-struirea unor noi staţii de pompare ape uzate.

Sursa: adevarul.ro



INFO

JUD

EȚE

Reţelele de distribuţie a apeişi sistemul de canalizare din Călăraşi

vor fi modernizate cu fonduri europene

Călăraşi

Autostrada Piteşti - Sibiu,prioritatea zero a Ministerului TransporturilorArgeş

Ministrul transporturilor, Ioan Rus,»a declarat, de curând, că piteşti - Sibiuva fi construită din start ca autostradă,autorităţile renunţând la ideeade a construi proiectul în mod „fazat”,iniţial ca drum expres, cu posibilitateaulterioară de extindere la autostradă,cum era plănuit anul trecut.

„Am făcut analize, para-analize şi până laurmă am renunțat la ideea de a face autostradăfazată. În zona respectivă de munte, înaltă, estecomplicat să refaci şantierele şi s-o transformi dindrum expres. Am analizat cu maximum de corec-titudine şi vom intra direct în autostrada Piteşti- Sibiu, de fapt Curtea de Argeş – Sibiu”, a explicatel.

În ceea ce priveşte demararea lucrărilor, a -ceasta se poate face în următorii doi ani. Mai întâitrebuie rezolvată atribuirea contractului pentrurevizuirea studiului de fezabilitate, despre careministrul a promis că se va face în următoareledouă săptămâni. Se estimează că lucrările vor duracel puţin patru ani, dar ţinând seama de comple-xitatea proiectului, este posibil ca autostrada să

fie complet terminată după 2023. Ioan Rus a făcutaceste precizări marţi, 13 ianuarie, când a prezen-tat varianta finală a Master planului General detransport, ce ar urma să fie depus în parlament încursul lunii februarie, pentru a fi dezbătut şi adop-tat ca lege. Ministrul promite că în acest an re-ţeaua de autostrăzi va creşte cu 50 de kilometri,iar anul viitor cu încă 200, dar nu a dat un răspunsferm dacă autostrada piteşti - Sibiu va fi priorita-tea zero a ministerului în următorii ani.

până la demararea concretă şi finalizarea au-tostrăzii piteşti - Sibiu, ministrul Ioan Rus a anunţatcă din acest an va demara realizarea unei a treiabenzi pe Dn 7, de pe valea oltului, o bandă ce vafi construită acolo unde se poate şi care va alternape un sens sau altul. „Aşa încât, în loc să stai 50de kilometri în spatele unui tir, stai doar 3 şi apoidepăşeşti”, a explicat Rus. Conform Master planu-lui General de transport, România îşi propune săconstruiască până în 2030 peste 725 km de autostra -dă, 184 km de autostradă „fazată” (tg. Mureş -tg.neamţ) şi 1.809 km de drum expres. pentrudrum expres est prevăzută şi şoseaua piteşti - Bra-şov (124 km). toate acestea ar urma să costeaproape 28,7 miliarde de euro.

Sursa: argesexpres.ro

http://www.argesexpres.ro



http://www.adevarul.ro



INFO

JUD

EȚE

patru utilaje de ultimă generaţie,»folosite în plombări carosabil,în special pe timp de iarnă, manevratede specialişti de la Cluj şi angajaţi aiDirecţiei Regionale de Drumuri şi poduri(DRDp) Bucureşti, au fost aduse de curândla Giurgiu. Acestea vor fi folosite într-oamplă acţiune de reparaţii pe partearomână a podului ce leagă Giurgiu deRuse, Bulgaria.

Aşadar, pentru că sunt extrem de eficiente uti-lajele cu infraroşu, acţiunea de plombare a tuturorgropilor din carosabil a durat câteva zile. DRDp aprimit sprijinul colegilor de la Regionala de la Cluj,atât cu mecanici, cât şi cu utilajele respective.

„Cele 4 utilaje cu infraroşu pentru plombărifuncționează, astfel, pe bază de radiație termicăşi sunt utilizate în special pe timp de iarnă, întru-cât acestea încălzesc şi materialul folosit la repa-rații, cât şi carosabilul, la 160 de grade, atât câteste încălzit asfaltul vara”, a declarat directorulDRDp Cluj, eugen Cecan.

el a precizat că pentru plombarea gropilor dinasfaltul de pe podul prieteniei este folosit un ma-terial special, nu mixtura stocabilă care, la oriceploaie, se deteriorează, astfel încât lucrarea a -ceasta poate rezista chiar un an, potrivit lui Ce-can.

Reparaţiile efectuate în aceste zile pe podulprieteniei sunt realizate cu fonduri în regie pro-prie.

Sursa: giurgiu-net.ro

Lucrări de repararea carosabilului pe Podul Prieteniei

Giurgiu

La sfârşitul săptămânii trecute a»avut loc Conferinţa de presă prilejuităde finalizarea proiectului „Reabilitarea/modernizarea şi extinderea spațiilorpublice urbane, străzi şi spații verzi înMunicipiul Moreni”, finanţat prin Regio.

La eveniment au participat autorităţi publicelocale, reprezentantul constructorilor, reprezen -tanţii firmei de consultanţă, implicaţi în imple-mentarea proiectului, precum şi reprezentanţiimass-media.

Constantin Dinu, primarul municipiului Mo-reni, a precizat că este un proiect de succes, foar -te important pentru dezvoltarea şi modernizarealocalităţii. „Cele două firme care au executat lu-crările au dat dovadă de responsabilitate şi pro-fesionalism, nu avem corecții financiare sau pe-nalizări, ceea ce denotă faptul că proiectul a fostexecutat în conformitate cu prevederile contrac-

tului de finanțare”, a declarat edilul. De aseme-nea, Constantin Dinu a mai precizat că în plus deceea ce prevedea proiectul, administraţia publicămunicipală a amenajat în noul parc un sistem deirigaţii automatizat.

proiectul a vizat reabilitarea şi modernizareaa două străzi şi a trotuarelor aferente (Bd. Repu-blicii şi str. Al. I. Cuza), reabilitarea a 3.300 mpspaţii verzi, amenajarea a şase treceri de pietonipentru persoane cu dizabilităţi, crearea a 400 mlpiste pentru biciclişti, reabilitarea podului pesterâul Cricovul Dulce, precum şi extinderea parculuiCentral cu 9.512 mp.

valoarea totală a contractului de finanţare afost de 12.612.814,76 lei, din care 80,35% finan -ţare europeană, 17,65% finanţare din bugetul na -ţional şi 2% cofinanţarea unităţii Administrativ-te-ritoriale Moreni. proiectul a fost implementat peo perioadă de 39 de luni.

Sursa: dambovitanews.ro

S-a finalizatproiectul de modernizare a municipiului Moreni,

derulat cu finanţare Regio!

Dâmboviţa

http://dambovitanews.ro

http://www.giurgiu-net.ro





INFO

JUD

EȚE

Săptămâna trecută, la Căzăneşti, SC Lun ca Slo-bozia a înlesnit o întâlnire a fermierilor din zonă cureprezentanţii firmei Maïsadour Semences.

Reprezentanţii filialei din România pentru zonade sud a ţării au venit în faţa fermierilor din judeţulIalomiţa cu detalii privind evoluţia firmei francezeîn europa şi în România, prezentând pe larg serviciilepersonalizate şi ofertele de produse pentru culturamare (porumb boabe, floarea-soarelui, rapiţă) şi deproduse pentru crescătorii de animale (sorg, porumbmixt şi furaj, amestec furajer Silo King porumb şiiarbă).

Marele avantaj al serviciilor oferite de Maïsa -dour Semences este că, pe lângă o serie de discoun-

turi, pe toată perioada culturii, de la însămânţarepână la recoltare, cei care achiziţionează seminţebeneficiază de consultanţă la faţa locului din parteaspecialiştilor firmei, prin programul Mas-pilot.

Maïsadour Semences este un producător deseminţe specializat în hibrizi pentru culturi mari caredoreşte să ofere material genetic de vârf, cele maibune seminţe şi servicii inovatoare, pentru a oferivaloare producţiilor agricole ale clienţilor săi.

Gamele de porumb boabe, gamele pentru creş -terea animalelor (porumb siloz, lucernă, plante fura-jere şi amelioratori de siloz) şi gamele de oleaginoase(floarea-soarelui şi rapiţă) totalizează 144 de hibrizi.

Sursa: ziarulialomita.ro

La Căzăneşti, întâlnire informalădestinată fermierilor ialomiţeni

Ialomiţa

Din datele furnizate de Compania»naţională de Autostrăzi şi Drumuri naţionaledin România (CnADnR), după ce sectoruldin autostrada Bucureşti – Braşov, ce treceprin munţii prahovei şi ai Braşovului, va figata, distanţa între Comarnic şi predeal vafi parcursă în aproximativ 12 minute!

Conform proiectului actual, tronsonul Comarnic- Braşov va fi împărţit în cinci secţiuni. prima sec-ţiune, cu o lungime de 3,4 kilometri, va fi de-a lun-gul râului prahova şi va începe de la Drumul jude-ţean 101 R, unde ar trebui să apară o intersecţie detip sens giratoriu. tot pe această secţiune sunt înproiect viaducte cu o lungime totală de 1,14 kilo-metri.

potrivit informaţiilor date publicităţii de re-prezentanţii CnADnR, ca parte a programului delucrări al concesionarului, împreună cu lucrărileaferente primei secţiuni a autostrăzii, constructo-rul ar trebui să reabiliteze şi o secţiune de 3,5 kmdin Dn1, care se va conecta cu viitorul tronson de

autostradă. practic, lucrările de reabilitare a sec-ţiunii din Dn1 se vor realiza în scopul îmbunătăţiriicondiţiilor de drum şi al asigurării preluării trafi-cului din Dn1 către cel de autostradă.

A doua secţiune, cu o lungime de 16,3 kilo-metri, va fi compusă din autostradă cu patru benzide circulaţie, ce va începe cu staţia de taxare petoată lăţimea drumului, dar va avea şi spaţii de par-care şi un tunel dublu la Sinaia. A treia secţiune –de 12,8 kilometri – va avea un nod rutier între Sinaiaşi Buşteni, un tunel dublu la Buşteni şi un al doileanod rutier la predeal. Secţiunea a patra va avea 15,2kilometri, cu tunel dublu la predeal, staţii de par-care şi staţie de taxare, plus un nod rutier la Râşnov.ultima secţiune – a cincea – ar fi de 5,4 kilometri,ce va fi prevăzută cu intersecţii giratorii care să facălegătura cu drumurile spre Cristian.

CnADnR spune că situaţia actuală propusă înurma finalizării dialogului competitiv ar fi mult îm-bunătăţită. A rezultat o lungime totală mai scurtă(53 de kilometri), faţă de traseul iniţial, mult maisinuos şi cu o lungime de 58 de kilometri.


CNADNR: În anul 2020, drumulîntre Comarnic şi Predeal s-ar putea străbate

în aproximativ 12 minute!

Prahova

http://www.ziarulialomita.ro





INFO

JUD

EȚE

Consiliul local al municipiuluiAlexandria a aprobat în şedinţa ex-traordinară desfăşurată joi, 8 ia-nuarie, utilizarea excedentului bu-getar din anii precedenţi în 2015pentru finanţarea unor investiţiidin competenţa administraţiei pu-blice locale. potrivit Hotărârii Con-siliului local es te vorba de 6.473.560de lei, din care vor fi finanţate in-vestiţii în domeniile învăţământ,ordine publică, cultură, recreere,dezvoltare publică, servicii şi trans-porturi. Aproape jumătate din su -ma disponibilă va fi direcţionatăcătre investiţii la capitolul Culturăşi Recreere. Mai bine de 3,1 mi-lioane de lei vor merge către ame-najare infrastructură şi peisagisticăparc pădurea vedea, reabilitareaCasei de Cultură şi amenajarea u -nui cinematograf 3D în incinta aces -teia. o sumă considerabilă, peste1,8 milioane de lei, a fost alocatăpentru capitolul Ser vicii de Dezvol-tare publică şi locuin ţe, majorita-tea banilor, peste un milion de lei,urmând să fie folosiţi pentru conti-nuarea unor lucrări privind construi -rea de locuinţe AnL, infrastructurăşi utilităţi pe şoseaua turnu Măgu-rele, în incinta fostei unităţi mili-tare. Restul sumei alocate capito-lului Servicii de Dezvoltare publicăşi locuinţe va fi utilizată pentru în-ceperea unor lucrări noi privind ex-tinderea reţelei de iluminat public,prin pozare subterană în zona podvedea – şoseaua de centură şi ali-mentare cu energie electrică sem-nal de intrare în municipiul Alexan-dria, studiu de trafic parc Indus-trial, Sistem informatic integratpentru managementul activităţilordin primăria Municipiului Alexan-

dria, Sistem informatic geografic şicartografiere computerizată (hartaGIS) a Municipiului Alexandria etc..Municipalitatea şi-a pro pus ca înanul 2015 să achiziţioneze un auto-vehicul cu şenile/roţi tip utv cucapacitate de trecere mărită des-tinat transportului de persoane şimateriale în teren accidentat peapă, pe zăpadă şi în teren mlăşti-nos, necesar pentru prevenirea şigestionarea situaţiilor de urgenţă,asigurării şi coordonării resurselorumane, materiale, financiare şi dealtă natură necesare restabilirii stă -rii de normalitate. pentru achiziţiaacestui utilaj a fost alocată sumade 210.000 de lei. Aproape 100.000de lei au fost alocaţi pentru învă-ţământ. este vorba despre conti-nuarea lucrărilor de consolidare aunor clădiri la ferma Grupului Şco-lar Agricol, construirea unui grupsanitar amplasat în incinta ŞcoliiGimnaziale nr. 5, în vederea asigu-rării bunei funcţionări a centruluide învăţământ gimnazial, şi con-struirea unei clădiri cu destinaţiavestiare + grup sanitar, care vor de -servi sălii de sport a Liceului teore-tic „Al. I. Cuza”din municipiul reşe -dinţă de judeţ. Au mai fost alocaţi800 de mii de lei pentru reabilitarecartier zona blocurilor 700-714 (str.C-tin Brâncoveanu – str. 1 Mai – str.Al. Ghica) şi alţi 300 de mii de leipentru modernizarea străzii Mirceacel Bătrân (tronsoanele I şi II). Deasemenea, au fost alocaţi aproxi-mativ 110 mii de lei pentru elabo-rarea documentaţiilor tehnice pen-tru modernizare drum exploatareagricolă linia de centură şi moder-nizare zona veterani.

Sursa: ziarulteleormanul.ro

Aproape 6,5 milioane de lei din excedentul bugetarvor fi utilizaţi pentru investiţii la Alexandria

Teleorman(continuare din pagina 18)Şi viteza de proiectare ar creş -

te, până la 120 km/h pe întreg tra -seul (cu excepţia zonelor de tunelunde s-a impus o viteză de 100 km/h,pentru motive de siguranţa circu-laţiei), în timp ce studiul de feza-bilitate prevedea o viteză de pro-iectare de 80 km/h. La capitolulîmbunătăţiri ale proiectului estetrecută şi reducerea impactuluisocial şi de mediu, prin faptul cătraseul actual nu mai traverseazălocalităţile Buşteni şi Sinaia. Infor-maţiile iniţiale din studiul de fe-zabilitate prevedeau pe tot tra-seul tronsonului Comarnic – Braşov57 de lucrări de artă (poduri, pa-saje şi viaducte) cu o lungime to-tală de 19,3 km şi 18 tuneluri (cu-prinse între Comarnic şi predeal)cu o lungime totală de 2,9 km.Conform traseului actualizat, afost redus numărul structurilor, fi-ind în prezent de doar patru kilo-metri, iar lungimea tunelurilor acrescut la aproximativ 10 km detuneluri cu galerie dublă, arătân -du-se că, prin adoptarea soluţieitehnice cu cele trei tuneluri cu ga-lerie dublă unidirectională au fostevitate zone construite şi s-a scur-tat apreciabil traseul.

Costul total de construcţie, înbaza ofertei câştigătoare („ViS-trAda Nord”), a fost estimat lacirca 1,8 miliarde de euro, din ca -re 198,5 milioane de euro ar trebuisă acopere lucrările de construi -re a primei secţiuni a autostrăzii,respectiv lucrările de reabilitarea Dn1, realizarea proiectului teh -nic pentru întreaga autostradă, or -ganizarea proiectului, managemen -tul proiectului şi costurile supor-tate de concesionar pentru reali -zarea investigaţiilor de teren pen -tru tot traseul tronsonului din A3.

Sursa: ziarulprahova.ro

http://www.ziarulprahova.ro

http://www.ziarulteleormanul.ro



incomod-media.ro / 15 ianuarie 2015 Gazeta Dâmboviţei / 13 ianuarie 2015



REVISTA PRESEI

partener tv / 14 ianuarie 2015radiovocescampi.ro / 14 ianuarie 2015



newsletter-ul „Info Regional Sud Muntenia”este un material cu informaţii despre activităţile derulate de către

Agenţie şi de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei publice,în vederea promovării programului operaţional Regional 2007 – 2013.

pe lângă aceste noutăţi, se doreşte informarea publicului ţintădespre activitatea instituţiilor membre aleReţelei de Informare ReGIo Sud Muntenia

şi despre cele mai importante evenimente organizate de acesteaîn judeţele regiunii.

DATE DE CONTACTAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

Sediul central CĂLĂRAŞIAdresă / Str. General Constantin pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164, mun. Călăraşi, jud. CălăraşiTel. / 0242/331.769, Fax / 0242/313.167E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean ARGEŞAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul judeţeanArgeş, sediul Consiliului judeţean Argeş: piaţavasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. piteşti,jud. Argeş; Tel./fax / 0248/222.250E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean DÂMBOVIȚAAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul judeţeanDâmboviţa, sediul Consiliului judeţeanDâmboviţa: B-dul Independenţei, nr. 1, et. Iv,cam. 101, mun. târgovişte, jud. DâmboviţaTel. / 0245/220.647, E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean GIURGIUAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul judeţeanGiurgiu, B-dul Mihai viteazul, nr. 4,mun. Giurgiu, jud. GiurgiuTel./fax / 0246/215.271E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean IALOMIȚAAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul judeţeanIalomiţa, piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. Iv,cam. 55/58/59, mun. Slobozia, jud. IalomiţaTel./fax / 0343/101.139E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean PRAHOVAAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul judeţeanprahova, B-dul Republicii, nr. 2-4, et. vI, cam.626/627, mun. ploieşti, cod 100066, jud. prahovaTel./fax / 0244/595.594E-mail / [email protected]

Biroul Pol de Creştere PloieştiAdresă / Str. Romana nr. 28-30, etaj 1, ploieşti,jud. prahova (în spatele palatului Administrativ)Tel. / 031/824.94.71; Fax / 031/824.94.70E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean TELEORMANAdresă / ADR Sud Muntenia, Biroul judeţeanteleorman, sediul Consiliului judeţeanteleorman: Str. Dunării, nr. 178, parter,mun. Alexandria, jud. teleormanTel. / 0247/311.201, int. 358; Fax / 0247/312.494E-mail / [email protected]

Organismul Intermediar POS CCEAdresă / Str. Sloboziei, nr. 9, Călăraşi, jud.Călăraşi, cod 910001Tel. / fax 0342-100.160E-mail / [email protected]

Editor / Direcţia Dezvoltare şi Comunicare -Serviciul Comunicare / Daniela TRAIAN - directoradjunct, Cristina RADU - şef Serviciu Comunicare,Diana NEAGU, Mădălina CILIBEANU,Alexandra GHERASIM, Andreea PLOEŞTEANU,Marius CHIRCĂ, Ionuţ Marian POPAE-mail / [email protected]; Website / www.adrmuntenia.ro, regio.adrmuntenia.roData publicării / 19 ianuarie 2015

ADR Sud Muntenia vă oferă ocazia de a vă promova,în fiecare săptămână, instituţia şi activităţile pe caredumneavoastră le desfăşuraţi. Dacă sunteţi interesaţi

să promovaţi activitatea instituţiei dvs., vă rugăm să netransmiteţi un scurt material de informare (maxim 1.500

de ca ractere cu tot cu spaţii), împreună cu 1 - 2 poze,cel târziu până vineri, la ora 12:00, acesta urmând să fie

publicat în viitoarea ediţie a newsletter-ului.Materialele de informare vor fi transmise la adresa de

e-mail [email protected]. newsletter-ul va fipublicat pe site-ul Agenţiei (http://regio.adrmuntenia.ro)şi va fi distribuit electronic săptămânal tuturor membrilor

Reţelei de Informare ReGIo Sud Muntenia, membrilorConsiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia,

consiliilor judeţene şi locale şi prefecturilor din regiune,Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei publice,reprezentanţilor mass-media de la nivelul regiunii Sud Muntenia

şi site-urilor dedicate (portalurilor de ştiri economice),precum şi publicului larg.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţiServiciul Comunicare, tel.: 0242/331.769, fax: 0242/313.167.




newsletter adr sud...

Documents