newsletter 2006 romanian - music as therapy newsletter 2006(1).pdf · pot comunica verbal si toti...

19
1 TERAPIE PRIN MUZICA PUBLICATIE ANUALA 2006 Trustees: The Reverend Patsy Kettle, Gerald Bowden TD MA FRICS, Michael Atkinson CMG, Gerald Orman Esq, Sarah Clarke, Sara Mauleverer REGISTERED CHARITY NO: 1070760 VOLUM VIII Bine ati venit la cea de-a opta editie a Buletinului Informativ al Terapiei prin Muzica! Un mesaj din partea biroului Nu stiu daca eu sunt persoana cea mai indreptatita sa transmit acest mesaj din partea biroului datorita faptului ca marea majoritate a timpului am fost in concediu de maternitate. Doresc insa din tot sufletul sa profit de aceasta ocazie si sa va spun ca m- am intors si ca am fost foarte interesata sa citesc rapoartele voastre si sa aflu detalii despre experientele voastre de-a lungul ultimului an. M-ati ajutat sa fiu la curent cu climatul in care voi lucrati iar rapoartele si activitatile voastre mi-au dat idei noi pe care sa le pun in practica in munca mea clinica, care de asemenea a suferit o pauza cat timp am fost in concediu de maternitate. Stiu ca atat de multe s-au schimbat pentru multi dintre voi si am fost impresionata sa observ ca totusi ati reusit sa pastrati legatura cu noi si sa va continuati programele de terapie prin muzica. Putem acum sa ne mandrim cu relatii de parteneriat care au inceput in 1996! Angajamentul vostru fata de noi (si al nostru fata de voi, sper!) a fost recunoscut si de catre o organizatie din Anglia, organizatie care apreciaza munca de calitate in organizatiile caritabile. Impreuna cu Jane, am fost invitata la o ceremonie de imnare de premii si am fost foarte mandre sa primim unul dintre cele mai prestigioase premii, in cadrul categoriei ‘Ajutor International si Dezvoltare’. A fost o seara minunata si constituie o dovada a tot ceea ce noi toti am reusit sa facem, deci si voi puteti sa fiti mandri! Va rugam sa ne spuneti ce putem face pentru a ajuta ca programele voastre de terapie prin muzica sa continue si sper sa ne intalnim cu cat mai multi dintre voi la Trainingul Aditional oferit la sfarsitul acestui an. (Vezi Pagina 3 pentru aplicatie). Alexia Quin, Director Nota de la editorul invitat Fiind studenta in 1991, mi-am dorit sa aflu mai multe despre terapia prin muzica si am intalnit Terapia prin Muzica. Timpul petrecut ca asistent in Timisoara mi-a oferit convingerea de care aveam nevoie pentru a ma hotari ca aceasta este cariera potrivita pentru mine. Dupa sapte ani, am incheiat cercul prin calatoria la Vaslui in calitate de terapeut, conducator al Proiectului 05. In tot acest decurs, Terapia prin Muzica a continuat sa raspunda naturii schimbatoare a terapiei prin muzica si reformelor actuale din Romania. Este o perioada dificila de schimbari pentru multi dintre voi la locurile de munca, dar speram ca sesiunile de terapie prin muzica sa ramana ca o ‘constanta’ intr-un mediu nesigur. Terapia prin Muzica va continua sa va sprijine in munca voastra si asteptam cu nerabdare sa auzim vesti despre progresul proiectelor voastre In calitate de editor invitat al acestei editii a Buletinului Informativ, m-am bucurat sa citesc rapoartele voastre si astept ca anul urmator sa aduca si mai multe imbunatatiri. Cu drag, Becca Sayers (Meloterapeut, Proiect 2005) Continut Project 2006 & Vizita a Doua Pagina 2 Dezvoltari la nivel academic & Posibilitate de training aditional Pagina 3 Competitii si Schema Pagina 4-5 Vesti de la partenerii locali & Granturi Discretionare Pagina 6 & 7 Colt teoretic Pagina 9 Dezvoltari Pagina 10 Intrebari si raspunsuri Pagina 11-15 Noutati in voluntariat Pagina 16-18

Upload: others

Post on 31-Aug-2019

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

1

TERAPIE PRIN MUZICA

PUBLICATIE ANUALA 2006

Trustees: The Reverend Patsy Kettle, Gerald Bowden TD MA FRICS,

Michael Atkinson CMG, Gerald Orman Esq, Sarah Clarke, Sara Mauleverer

REGISTERED CHARITY NO: 1070760

VOLUM VIII

Bine ati venit la cea de-a opta editie a Buletinului Informativ al Terapiei prin Muzica!

Un mesaj din partea biroului

Nu stiu daca eu sunt persoana cea mai indreptatita sa transmit

acest mesaj din partea biroului datorita faptului ca marea

majoritate a timpului am fost in concediu de maternitate. Doresc

insa din tot sufletul sa profit de aceasta ocazie si sa va spun ca m-

am intors si ca am fost foarte interesata sa citesc rapoartele

voastre si sa aflu detalii despre experientele voastre de-a lungul

ultimului an. M-ati ajutat sa fiu la curent cu climatul in care voi

lucrati iar rapoartele si activitatile voastre mi-au dat idei noi pe

care sa le pun in practica in munca mea clinica, care de

asemenea a suferit o pauza cat timp am fost in concediu de

maternitate.

Stiu ca atat de multe s-au schimbat pentru multi dintre voi si am fost impresionata sa observ ca totusi ati reusit

sa pastrati legatura cu noi si sa va continuati programele de terapie prin muzica. Putem acum sa ne mandrim

cu relatii de parteneriat care au inceput in 1996! Angajamentul vostru fata de noi (si al nostru fata de voi, sper!)

a fost recunoscut si de catre o organizatie din Anglia, organizatie care apreciaza munca de calitate in

organizatiile caritabile. Impreuna cu Jane, am fost invitata la o ceremonie de imnare de premii si am fost foarte

mandre sa primim unul dintre cele mai prestigioase premii, in cadrul categoriei ‘Ajutor International si

Dezvoltare’. A fost o seara minunata si constituie o dovada a tot ceea ce noi toti am reusit sa facem, deci si voi

puteti sa fiti mandri! Va rugam sa ne spuneti ce putem face pentru a ajuta ca programele voastre de terapie

prin muzica sa continue si sper sa ne intalnim cu cat mai multi dintre voi la Trainingul Aditional oferit la sfarsitul

acestui an. (Vezi Pagina 3 pentru aplicatie).

Alexia Quin, Director

Nota de la editorul invitat

Fiind studenta in 1991, mi-am dorit sa aflu mai multe despre terapia prin muzica si am intalnit Terapia prin

Muzica. Timpul petrecut ca asistent in Timisoara mi-a oferit convingerea de care aveam nevoie pentru a ma

hotari ca aceasta este cariera potrivita pentru mine. Dupa sapte ani, am incheiat cercul prin calatoria la Vaslui

in calitate de terapeut, conducator al Proiectului 05. In tot acest decurs, Terapia prin Muzica a continuat sa

raspunda naturii schimbatoare a terapiei prin muzica si reformelor actuale din Romania. Este o perioada dificila

de schimbari pentru multi dintre voi la locurile de

munca, dar speram ca sesiunile de terapie prin

muzica sa ramana ca o ‘constanta’ intr-un mediu

nesigur. Terapia prin Muzica va continua sa va

sprijine in munca voastra si asteptam cu nerabdare

sa auzim vesti despre progresul proiectelor voastre

In calitate de editor invitat al acestei editii a

Buletinului Informativ, m-am bucurat sa citesc

rapoartele voastre si astept ca anul urmator sa

aduca si mai multe imbunatatiri.

Cu drag,

Becca Sayers (Meloterapeut, Proiect 2005)

Continut

Project 2006 & Vizita a Doua Pagina 2

Dezvoltari la nivel academic & Posibilitate de

training aditional

Pagina 3

Competitii si Schema Pagina 4-5

Vesti de la partenerii locali & Granturi

Discretionare

Pagina 6 & 7

Colt teoretic Pagina 9

Dezvoltari Pagina 10

Intrebari si raspunsuri Pagina 11-15

Noutati in voluntariat Pagina 16-18

2

Proiect 2006

Suntem incantati sa va anuntam faptul ca beneficiarul Proiectului de Training Introductiv din 2006 va fi un

parteneriat intre un ONG si anume centrul de zi ‘Casa Luminii’ si o institutie de stat ‘Complexul de Servicii

Comunitare pentru Copilul cu Handicap Sever’ din Sibiu, in centrul Romaniei. Terapie prin Muzica a primit o

aplicatie in 2002 de la Casa Luminii pentru instruirea personalul

care lucreaza cu copii cu dizabilitati mentale si fizice cu varste intre

4 si 16 ani. Din acel moment, ei au initiat o noua colaborare cu

autoritatile locale si lucreaza impreuna intr-un complex de servicii

comunitare pentru copii cu dizabilitati severe. Doar trei dintre copii

pot comunica verbal si toti ceilalti sunt dependenti de ajutor atat fizic

cat si psihic. Acest parteneriat este un exemplu de cea mai buna

metoda in care autoritatile locale se implica in rezolvarea

problemelor din sistemul de ingrijire romanesc si este unul dintre

primele exemple din tara. Echipa noastra considera ca terapia prin

muzica “...poate deschide noi porti de comunicare in special pentru

copii care au dificultati verbale si cei autisti.” Melanie Wells,

terapeut prin muzica, si asistenta ei Kylie Richardson asteapta cu

nerabdare sa se alature si sa munceasca impreuna cu cele doua

echipe pentru a introduce muzica in viata copiilor din cadrul

proiectului.

Cea de a doua vizita

Emily Cawdron, terapeut prin muzica, se va reintoarce in iunie la Scoala pentru Surzi, Vaslui, pentru o vizita

de urmarire a proiectului si va fi insotita de Helen Arthur

(Asistent la Proiectul de la Botosani 2003). De-a lungul

anilor, aceste vizite de urmarire s-au dovedit cruciale in a

ne ajuta sa sustinem programele de terapie prin muzica si

au oferit partenerilor locali posibilitatea de a-si consolida

cunostintele initiale, de a-si impartasi succesele si de a

cere sfatul in ceea ce priveste problemele aparute

inevitabil in momentul in care au inceput sa deruleze

sesiunile de terapie prin muzica fara supraveghere. Emily

si Helen vor petrece o saptamana observand sesiunile si

oferind suport echipelor din Vaslui. Atat ele cat si

personalul scolii asteapta cu nerabdare inceperea

proiectului. La sfarsitul celor sase saptamani de training

initial, unul dintre profesori ne-a declarat: “Va multumim

pentru rabdarea si increderea care ati insuflat-o personalului nostru si copiilor de la scoala noastra si de

asemenea pentru incurajarile si disponibilitatea dumneavoastra in a raspunde intrebarilor noastre. A fost intr-

adevar o placere sa lucram cu dumneavoastra si asteptam cu nerabdare sa va reintoarceti.”

Profesor Rodica Cain, scrie “am observat ca folosirea muzicii intr-un cadru terapeutic dezvolta atentia,

gandirea, afectivitatea, vocalizele non-verbale si poate permite perceperea muzicii prin ritm si vibratii. Prin

activitatile de terapie prin muzica s-a schimbat si comportamentul elevilor: cei timizi au devenit mai increzatori

in fortele proprii, cei mai agitati s-au linistit, au devenit disciplinati si foarte atenti. Toti copiii au participat la

aceste activitati.”

Schimbari la sediu

Alexia Quin, Director al Terapiei prin Muzica, s-a reintors la servici dupa concediul de maternitate in care a avut

grija de minunata ei fetita, Beatrice. Elizabeth Hotham, administratorul nostru din 2005, s-a mutat din Londra

pentru a locui cu logodnicul ei, Hugo. Felicitari amandurora! In final, uram bun venit Ramonei Blaga, ale carei

excelente traduceri ne-au ajutat sa realizam acest Buletin Informativ si ne-au permis sa pastram legatura cu

toti partenerii nostri din Romania. Multumim!

3

Dezvoltari academice

Terapia prin Muzica continua sa colaboreze cu Dl. Romeo Popa, Directorul Colegiului Friedrich Muller, Sibiu.

In prezent studiem curiculumul pentru a observa daca exista posibilitatea ca in viitorul apropiat sa oferim si o

sectiune muzicala. Cursul ofera un proces de invatare intensiva si implementare vocationala si acopera o larga

arie de module, inclusiv folosirea artei intr-un context terapeutic pentru persoane cu dizabilitati.

Pentru mai multe informatii, va rugam sa-l contactati pe Dl. Romeo Popa,

Scoala Postliceala, Friedrich Muller, Strada Pedagogilor nr.3, Sibiu, 2400.

Tel: 0040269 222809. E-mail: [email protected]

Ne-ar face mare placere sa aflam daca cineva a avut posibilitatea sa

participe la un asemenea curs in alte parti ale Romaniei.

Posibilitate de training aditional

Suntem incantati sa anuntam o posibilitate ca actualii nostri parteneri sa acumuleze noi

cunostinte, care noi speram ca vor ajuta la derularea pe o perioada de timp mai

indelungata si cu implicatii mai puternice a programelor de terapie prin muzica deja in

derulare. Programul va fi derulat de membrii cu experienta din cadrul echipei de

meloterapeuti ai Terapiei prin Muzica, printre care Sarah Hadley si Kathryn Williams, pe care probabil ca le-ati

cunoscut in anii anteriori. De asemenea va exista posibilitatea de a relationa cu alte persoane care folosesc

muzica in munca lor cu persoane cu nevoi speciale din Romania.

Anul acesta, training-ul aditional va acoperi doua arii:

ABILITATI MUZICALE: Proiectele noastre de Training Introductiv sunt in principiu de sase

saptamani si pot acoperi doar principiile de baza ale terapiei prin muzica. Ceea ce dorim in

prezent este sa va oferim posibilitatea de a va dezvolta abilitatile muzicale, de a descoperi

noi tehnici muzicale pentru a le adauga repertoriului vostru si de a explora noi si avansate

metode de a va folosi vocea si instrumentele muzicale in sesiunile de terapie prin muzica.

ABILITATI DE PREZENTARE: Datorita schimbarilor atat de

directori si conduceri ale centrelor de ingrijire din Romania

cat si ale autoritatilor locale responsabile, devine foarte

important ca angajatii locali sa fie capabili sa explice munca

pe care o fac, atat practic cat si in ceea ce priveste

beneficiile pe care le aduc copiilor sau adultilor aflati in grija

lor. Comunicarea eficienta poate incuraja pe altii sa-si ofere

suportul in programul de muzica sau chiar sa atraga

potentiali sponsori. A fi capabil sa exprimi clar detalii despre

procesul terapeutic si progresul facut in cadrul sesiunilor de

terapie prin muzica este intr-adevar un talent, dar aceasta

parte a training-ului nostru va va spori increderea in a

realiza acest lucru.

NOTA: Acesta NU este un curs introductiv, ci doar o posibilitate pentru cei care deja deruleaza programe de

terapie prin muzica sa-si dezvolte abilitatile muzicale. Toti participantii trebuie sa poata dovedi faptul ca sunt

preocupati de derularea de sesiuni de terapie prin muzica de mai mult de un an. Locurile sunt limitate si se va

tine cont si de Raporturile Anuale pe care ni l-ati trimis in fiecare an.

Suntem recunoscatori Scolii Speciale Nr.1 Bistrita,

pentru asistenta in organizarea acestui eveniment.

ANUNT!

Aspecte practice: Training-ul aditional va avea loc la Bistrita in perioada 17-20 septembrie 2006. Costurile

pentru participarea la training si cazare vor fi acoperite de Terapie prin Muzica, dar solicitam ca participantii

sa-si plateasca transportul, daca este posibil. Daca apar dificultati pentru acoperirea costurilor de calatorie,

vom incerca sa ajutam, in functie de fonduri si necesitati.

Va rugam sa completati formularul de aplicatie atasat si sa indicati daca doriti sa aplicati pentru finantare

integrala sau partiala din partea Terapiei prin Muzica.

4

Scenariul

Ana-Maria are zece ani si are trasaturi autistice si hiperactivitate extrema. Ea participa la sesiunile tale

individuale de terapie prin muzica de sase saptamani. Deseori se implica in a canta cantecul de salut la

inceputul sesiunii dar in rest alearga in jurul camerei. Tu trebuie deseori sa o aduci inapoi sa stea in zona

in care sunt instrumentele muzicale, si deci participa la cateva activititati muzicale, dar isi pierde interesul

destul de repede si incepe din nou sa alerge prin camera. Cum reusesti sa o implici pe Ana-Maria in

activitati mai sustinute?

INSCRIEREA CASTIGATOARE

Raspunsul oferit de Monica Szabo: Copii ca Ana-maria am intalnit si in munca mea cu elevii inscrisi in

sistemul de invatamant normal din Oradea. Eu as recomanda terapia prin muzica tocmai acestor copii - pe

undeva autisti, pe undeva hiperactivi - care parca isi cauta mereu locul atat in lumea exterioara cat si in

interiorul lor.

Daca Ana-maria participa la cantecul de salut, inseamna

ca am reusit sa stabilim un anumit raport, sa ne intalnim

ca doua persoane pe taramul muzicii. Poate ca, la un

moment dat, Ana-maria este cuprinsa de o anxietate care

o face agitata sau o determina sa evadeze. Astept un timp

sa se linisteasca, (incerc sa reflectez aceste lucruri cu

ajutorul unui instrument - de exemplu, xilofon), apoi o

atrag inapoi – aratandu-i ca ii inteleg temerile dar si ca, cu

putin curaj, le putem depasi si ca putem continua sa

interactionam. In aceasta situatie, ca terapeut ma simt ca

un om care merge pe sarma, incercand sa pastrez

echilibrul intre a-i pastra libertatea personala, (a accepta,

a intelege) si a impune limitele necesare.

In primele sedinte observ momentele in care copilul "evadeaza" sau exploreaza altceva si momentele in care

reuseste sa participe la meloterapie. Incerc sa surprind si ce face atunci cand fuge, unde se duce, ce o

intereseaza. Pierde contactul cu mine, sau, din contra, e un joc de al ei care mi se adreseaza? De asemenea,

constientizez mereu si obiectivele terapiei. Vreau sa se concentreze mai mult timp? Sau pun accentul pe

exprimarea emotiilor, pe respectarea limitelor, sau sa ii asculte pe altii?

Rezultatele Competitiei

Multumim tuturor celor care s-au inscris pentru competitie la inceputul acestui an. A avut un succes excelent

si am primit multe raspunsuri cu privire la cele doua scenarii. Toate inscrierile au fost luate in considerare de

catre Consiliul Terapiei prin Muzica si castigatorii sunt:

Nu au existat raspunsuri corecte sau false dar juriul a apreciat intelegerea nevoilor clientilor si procesul prin

care de ce si cum a fost condusa sesiunea. Toti meloterapeutii isi privesc munca intr-un mod diferit si pentru a

demonstra acest lucru, am invitat redactorul nostru, Becca Sayers, sa ne impartaseasca gandurile ei cu privire

la modalitatile prin care ea ar raspunde scenariilor in discutie. De asemenea prezentam mai jos si raspunsul

castigatoarei Monica Szabo.

Castigatorii Competitiei

Premiul 1 – Monica Szabo de la Scoala Ajutatoare Nr.1, Oradea

Premiul 2 – Corina Bumbu & Viorica Cretu de la Scoala Speciala

Nr.1, Bistrita

Premiul 3 – Olympia Marc de la Scoala Ajutatoare Nr.1, Oradea

5

Raspunsul oferit de Becca Sayers:

Am pregatit camera si am pus pe o masa laterala

niste instrumente de percutie care se tin in mana. In

centrul camerei, este o toba independenta si un

tambal si in cealalta parte este o toba pe podea.

Ana-Maria raspunde cu entuziam la cantecul de salut,

deci ma intreb daca nu ii este mai usor sa participe cu

ceva care ii este familiar. Decid ca in timpul sesiunilor

sa introduc cateva structuri muzicale pe care ea sa le

cunoasca si sa putem sa le dezvoltam impreuna.

Dupa cantecul de salut, eu incep un cantec intitulat

“Cantecul Anna-Mariei” cu un tempo rapid in timp ce

ea alearga in jurul camerei. Cant un refren si apoi

intrebarea “Ce vrea Ana-Maria sa cante?”. Ea se uita

la mine in liniste si continua sa alerge. Eu cant “Ana-

Maria vrea sa alerge” si cant la toba in ritm cu pasii ei

in jurul camerei. Ma reintorc apoi la refren. Data

urmatoare, intreb aceeasi intrebare cand ea este

aproape de tambal si mainile ei il ating. Este

accidental? Nu stiu, dar decid sa continui si sa cant

urmatorul vers intr-o voce lenta si in soapta “Ana-

Maria canta la tambal si suna asa.” Ea il atinge de mai

multe ori inainte de a incepe sa alerge din nou.

Continuam acest cantec cu o succesiune de refrene si

versuri. Cateodata Ana-Maria atinge un instrument si

altadata se misca in jurul camerei deci folosesc orice

face in momentul in care cant un vers.

Apoi fac o pauza sa observ cum reactioneaza Ana-

Maria la sfarsitul cantecului. Se uita in jur si apoi

hoinareste prin camera aproape fara nici un scop. Iau

toba de ocean si stau in picioare in fata ei. Cand face

un pas, eu o urmez intr-un cerc larg. Face cativa pasi,

apoi se opreste si se uita la mine. Eu schimb directia

si merg catre ea. Cand ne intalnim, ii intind toba si ea

o prinde in maini si o scutura putin inainte de a-si

continua drumul. Eu continui sa merg in acea directie,

cantand incet in timp ce ma misc. De fiecare data

cand ne intalnim, ii ofer toba si ea o atinge facand un

zgomot, inainte de a pleca. Aceste interludii cu toba

devin din ce in ce mai lungi si eu ma implic putin mai

mult: tin toba si o misc sau cant la ea cu mana mea

ca raspuns la ceea ce face Ana-Maria.

Ana-Maria merge la masa si se uita atenta la

instrumente. Atinge unul incet, si apoi altul iar eu ma

asez la o mica distanta de ea si cant un motiv gentil,

repetitiv la xylofon. Cant fara cuvinte in timp ce ea

face zgomot cu instrumentele si ocazional se uita la

mine.

Este timpul sa terminam si deci cantam incet ‘cantecul

de la revedere’ inainte ca Ana-Maria sa se repeada sa

iasa din camera.

Ce-ar fi sa imprastiu instrumentele prin camera si la fiecare joc nou sa ne deplasam la instrumentul respectiv

impreuna? Ba chiar, uneori o las sa mearga inainte; o urmez dar ii ofer si timp si un loc personal, numai al ei.

Apoi, ne vom juca un joc cu reguli: "Imita ritmul" sau "Dirijorul", fiind mai severa in respectarea regulilor si a

limitelor. Alternez, respectiv imbin activitatile cu reguli sau care necesita concentrare cu cele in care are

libertatea de a fugi, de a se exprima. La fel ca muzica, imbin elemente de surpriza care atrag atentia si permit

exprimarea, reflectarea emotiilor, pastrand regulile necesare armoniei.

Ce-ar fi sa o includ intr-un grup de copii? Ne-am putea juca impreuna jocul: ‘Danseaza si opreste-te la semnal’;

sau jocul ‘Sa cautam papusa’ – copiii imprastiati prin camera canta la instrument astfel incat cel mai tare canta

copilul care e mai aproape de locul in care este ascunsa papusa; sau sa cantam tinandu-ne de mana si sa ne

leganam cu totii deodata. Putem sa legam pe unul dintre copii la ochi si sa dam mana in mana o maraca astfel

incat sa nu faca zgomot. Am vazut copii ca Ana-maria participand atenti si cu placere la asemenea jocuri.

Spre finalul terapiei as invita parintii sau invatatoarea lui Ana-maria, sa se joace cu noi, pentru a-i da sansa

Ana-mariei sa beneficieze de placerea jocului in comun si dupa ce nu se va mai intalni cu mine…

6

Vesti de la Partenerii Locali

Reforme la Constanta

Anul trecut in iulie am primit prin fax un mesaj destul de

alarmant de la Centru de Recuperare Neuropsihiatrica,

Techirghiol prin care ni se cerea ajutorul. Multe dintre

locurile de munca ale partenerii nostri locali au fost

amenintate datorita schimbarilor propuse la spitalul

psihiatric de adulti CRRNP. Noua ni s-a comunicat faptul

ca autoritatile locale au dorit sa reduca opt dintre cele

zece pozitii de terapeut. Terapia prin Muzica a trimis nota

scrisa autoritatilor locale prin care si-a exprimat

ingrijorarea asupra impactului pe care acesta

restructurare il va avea asupra beneficiarilor cu nevoi

speciale si a solicitat ca acestia sa recunosca valoarea si

cunostintele partenerilor nostri locali.

Desi doar doi terapeuti vor fi pastrati in post la Techirghiol, noi am fost bucurosi sa aflam ca unii membri ai

personalului au fost transferati la alte centre de ingrijire din Constanta si nu si-au pierdut serviciile complet.

Unul dintre aceste centre este Complexul de Servicii Comunitare ‘Cristina’, centru care a beneficiat de un

proiect de training in terapia prin muzica in 1998. Aura Filip a fost transferata acolo si ea ne-a adus la

cunostinta faptul ca ea a folosit muzica in a o ajuta sa-si creeze relatii cu copiii de acolo. “As dori sa imi exprim

recunostinta inca odata pentru minunata ocazie ce mi-a fost oferita sa invat tehnici de folosire a instrumentelor

de percutie, tehnici care m-au ajutat sa stabilesc relatii bune cu copiii si personalul de la C.S.C ‘Cristina’. Doar

dupa cateva sesiuni de terapie prin muzica, copiii m-au acceptat si am reusit sa ne cunoastem si sa avem

incredere unii in altii. Copiii iubesc sa cante la instrumente si terapia ne ajuta sa ne atingem obiectivele stabilite

atat pentru fiecare copil in parte cat si pentru intregul grup.”

Inchiderea centrului de la Negru Voda

Atat institutia in sine cat si Centrul de Terapie alaturat din Negru Voda – care au fost sprijinite pentru multi ani

de Fundatia pentru o Viata mai Buna (FVB) – sunt pe cale de a fi inchise in primavara anului 2006. Beneficiarii

vor fi transferati la noul centru pilot din Techirghiol, impreuna cu tot echipamentul, inclusiv instrumentele

muzicale. Se spera ca unii dintre terapisti vor avea posibilitatea sa fie transferati acolo pentru a-si putea

continua munca excelenta cu beneficiarii. Pentru mai multe informatii, va rugam sa o contactati pe Alina

Dobrescu la adresa: [email protected]

Training la Negru Voda

FVB raman activi in zona in ciuda faptului ca una dintre ariile lor de servicii isi incheie activitatea. In momentul

de fata, ei se afla in proces de acreditare pentru a deveni furnizor de programe profesionale de dezvoltare

pentru angajatii care lucreaza in ingrijirea persoanelor cu dizabilitati. Pentru o perioada de trei luni, FVB va

instrui o serie de specialisti, atat la DASPC Constanta cat si la Centrul Pilot din Techirghiol, in deprinderi menite

sa asigure imbunatatirea calitatii vietii persoanelor aflate in asistenta. Personalul FVB va participa de

asemenea la curs. pentru mai multe informatii. Pentru mai multe informatii, va rugam sa luati legatura cu Alina

Dobrescu la adresa [email protected]

Training-ul IMPART

Echipa Impart (componenta a Fundatiei de Sprijin Comunitar, Bacau) a organizat un curs la Codlea, judetul

Brasov pentru persoane cu dizabilitati ‘Rafel’. Au participat un numar total de 40 de persoane printre care

angajati si parinti ai copiilor cu dizabilitati ‘Rafel’. IMPART a descris modalitatea in care ei au folosit muzica

pentru a stimula si imbunatati calitatea vietii celor cu dizabilitati. Un alt curs a fost organizat la Centrul ‘Daniel’

din Bacau, unde de asemenea au participat angajati si parinti. Pentru mai multe informatii referitoare la accesul

la programele de training derulate de IMPART, va rugam sa luati legatura cu Cornelia Petcu la adresa

[email protected]

7

SCHEMA DE GRANTURI DISCRETIONARE – Actualizare pentru 2006

In ultimul numar al acestui Buletin Informativ, am anuntat lansarea Schemei de

Granturi Discretionare care speram ca va oferi suport celor care isi schimba locul de munca dar isi vor

transfera experienta si cunostintele acumulate cu ocazia training-ului introductiv oferit de Terapie prin

Muzica si isi vor continua programele de terapie prin muzica la noul loc de munca. Dorim din tot sufletul

sa ne asiguram ca toti cei care au beneficiat de un training introductiv si doresc sa sustina programe de

terapie sa aiba aceasta posibilitate indiferent de locul de munca.

Inca de la lansarea acestei scheme, am primit numeroase cereri de la persoane care spera sa

beneficieze de aceasta oportunitate.

Daca v-ati schimbat locul de munca sau stiti ca veti fi transferat/a intr-un alt centru de asistenta, noi

dorim sa va oferim instrumentele muzicale si suportul nostru pentru a demara un program de terapie prin

muzica la noua locatie.

Aplicatia pentru un Grant Discretionar: Daca doriti sa aplicati pentru un grant discretionar, primul pas

este sa ne scrieti si sa mentionati unde ati participat la training-ul initial organizat de Terapie prin Muzica

(i.e. in cadrul carui centru de asistenta sociala) si sa ne furnizati cateva informatii despre locul actual de

munca (spre exemplu: numele centrului, detalii de contact, informatii despre beneficiari). Trebuie de

asemenea sa cereti aprobarea directorului pentru a desfasura programe de muzica intrucat grant-urile nu

pot fi acordate decat daca exista sprijinul conducerii.

Va rugam sa luati legatura cu noi la adresa de e-mail: [email protected] sau sa ne scrieti

pe adresa biroului: Music as Therapy, The Co-op Centre, 11 Mowll Street, London, SW9 6BG. Asteptam

cu nerabdare sa primim vesti de la voi!

Update

Aplicatii mai largi ale muzicii

Monica Szabo de la Scoala Speciala Nr.1, Oradea ne-a adus la

cunostinta faptul ca ea a folosit muzica si diversele ei modalitati

de aplicatie pentru ‘lucrarea de grad’. Monica a format grupuri de

copii cu dificultati de invatare sau cu probleme de comportament

dar care erau inclusi in scolile normale. Ea a contactat scolile si

directorii, care au primit cu draga inima initiativa ei de a implica

copiii in terapia prin muzica si prin povesti. Din octombrie pana in

ianuarie, ea a format patru grupuri de copii si a organizat sesiuni

de terapie prin muzica odata pe saptamana. Dupa 12 sesiuni, ea

a invitat parintii si le-a prezentat o poveste muzicala realizata de

copii. Copiii au creat povestea, au ales instrumentele si au

interpretat-o. Ca si surpriza, Monica a invitat o persoana de la

Filarmonica pentru a canta la chitara. Monica ne-a declarat:

“Pentru mine a fost fascinant sa vad cum muzica este capabila sa

imblanzeasca copiii hiperactivi si in acelasi timp sa-i stimuleze pe

cei timizi. M-a surprins cat de motivati au fost sa fie atenti atunci

cand am redat povestea muzicala, sesizand ca muzica lor are

semnificatie doar cand sunt atenti la ei insisi, la mine si la colegii

lor, doar daca indraznesc sa se exprime, si daca respecta anumite reguli.” (Szabo Monica - Scoala Speciala

Nr. 1, Oradea)

Noutati de la Partenerii Locali (Continuare)

8

INCURAJAREA ATENTIEI

Unul din exercitii a fost acela in care eu stateam in fata lui cu toba in mana

si o loveam doar cand el se uita la mine. Incet a descoperit regula jocului:

eu lovesc instrumentul doar daca el este atent. Si pentru ca i-a placut

provocarea, a fost din ce in ce mai motivat sa fie atent.

(Jako Eniko – Scoala Speciala Nr. 1, Oradea)

DIALOG MUZICAL

Tinerii sunt incurajati sa isi aleaga cate un instrument. Apoi, li se cere sa formeze perechi de cate doi.

Fiecare pereche se va aseza fata in fata pe scaune si va purta un dialog cu instrumentele. Este foarte

important ca ceea ce vor sa transmita sa fie însotit de expresii mimico-faciale corespunzatoare si sa se

mentina in permanenta contactul vizual. La sfarsit, se va descifra verbal ceea ce s-a dorit a fi transmis

muzical. Se verifica daca tinerii au inteles ceea ce partenerul a vrut sa transmita si

invers, daca mesajul care s-a dorit a fi exprimat a fost inteles corect. Activitatea se

poate desfasura si cu partenerii de dialog asezati spate in spate, fara contact vizual,

intensificandu-se in acest caz expresivitatea muzicala.

(Ramona Gavrila, Centru de Zi ‘Sf. Maria’, Cluj)

VANATOAREA DE INSTRUMENTE

Ultima data cand m-am intalnit cu clientii mei, m-am pre-

facut ca am pierdut instrumente si nu le-am putut gasi.

Amandoi au cautat peste tot si intr-un final, cand au gasit

cutia, au fost foarte, foarte fericiti.

(Seian Seitamet, CRRN, Techirghiol)

ACTIVITATI

NOI!

MUZICA SI NUMERELE

Le aratam un numar si ei trebuie sa bata

de cate ori arata aceasta; despartim

cuvinte in silabe cu batai de toba/xilofon.

(Ceaciru Doina, Scoala pentru Surzi,

Vaslui)

EXPRIMA CEEA CE SIMTI CU AJUTORUL INSTRUMENTULUI

Scriem o propozitie/ fraza pe tabla, o citim, o explicam (pentru a ne

asigura ca este clara) si apoi fiecare incerca sa exprime cu ajutorul

instrumentelor ce este scris pe tabla. Se poate folosi o poezie sau o

poveste pe care copiii o stiu deja (studiata la o ora de lb.romana). Se

poate pune in evidenta ritmul, accentul, intensitatea vorbirii.

Ex. :”Vine , vine primavara…”

(Paduraru Loredana, Scoala pentru Surzi, Vaslui)

ACTIVITATI

NOI!ACTIVITATI

NOI!

9

Coltul Teoretic

Echipa de Consultanti a Terapiei prin Muzica a citit rapoartele voastre si a discutat in sedinte dificultatile cu care

va confruntati ca rezultat al reformelor actuale. Ei inteleg provocarile care apar cand lucrati cu noi grupuri de

clienti, pierderea de personal si inchiderea locurilor de munca si apreciaza ca acesta este un mediu foarte dificil

in care sa va desfasurati activitatea. Multi dintre voi au primit un minim ajutor de la cei responsabili dar este

dificil sa convingi alte persoane in ceea ce priveste valoarea muncii pe care voi o faceti. In UK exista de

asemenea multe aspecte pe care noi, in calitate de meloterapeuti, le consideram provocatoare. Si noi ne aflam

adesea in situatia in care trebuie sa luptam impotriva neintelegerii din partea angajatorilor si a celor care sunt

responsabili de ingrijire, si terapia prin muzica nu este vazuta de cei aflati la putere ca o prioritate in comparatie

cu alte interventii terapeutice. Cativa membrii ai Echipei de Consultanti ai Terapiei prin Muzica si-au impartasit

experientele si modalitatile in care puteti beneficia de mai mult suport in incercarile de a dezvolta terapia prin

muzica in Romania.

Tiffany Hughes (Meloterapeut, Proiect 2000) spune: “Se pare ca in prezent, multi dintre voi experimenteaza

diverse provocari in a desfasura programele de terapie prin muzica. Trebuie sa fie frustrant si dificil pentru voi

dar aveti rabdare pentru ca munca pe care o faceti este foarte importanta acum cand se petrec atat de multe

schimbari. Muzica va ajuta beneficiarii vostri sa-si exprime sentimentele referitoare la schimbari, care, in

situatia lor, este dificil sa fie exprimate in cuvinte. Va ajuta de asemenea sa le ofere un sentiment de

continuitate acum la raspantie de drumuri si ii va ajuta sa se simta apreciati si in siguranta. Muzica este foarte

puternica pentru memorie si poate ajuta in a-si exprima tristetea si pierderea acolo unde, spre exemplu,

persoanele au fost separate de prieteni sau familie. Este de asemenea importanta pentru a strange oamenii

laolalta atunci cand ei se acomodeaza la noi situatii.”

Ellie Watts (Meloterapeut, Proiect 2001) de asemenea va incurajeaza sa continuati sa credeti in puterea

sesiunilor de terapie prin muzica pe care le desfasurati. “Pierderea serviciilor de terapie prin muzica nu se

reflecta asupra voastra ca terapeuti sau abilitatile voastre in domeniu. Dimpotriva, reflecta asupra intelegerii

acestei discipline de catre cei care nu sunt in domeniu. Educarea colegilor vostri si a superiorilor in ceea ce

priveste aceasta disciplina si impartasirea succeselor voastre sunt aspecte vitale a rolului vostru continuu in

sustinerea programului. Pentru a obtine rezultate, voi trebuie sa intelegeti si sa puneti in practica prezentarea

clara a profesiei de meloterapeut si sa fiti la curent cu cercetarile si noile aplicatii in domeniu. V-ati gandit

vreodata sa prezentati colegilor vostri munca voastra? Promovarea conceptului de terapie prin muzica ca un

unic si foarte eficient input terapeutic, care inca ramane in faza de pionierat in Romania, poate ajuta

conducerea sa pastreze acest serviciu pentru a castiga faima in participarea in aceasta etapa istorica. In

concluzie, v-as incuraja sa pastrati aceasta viziune sau perspectiva pe termen lung. Daca va aflati in situatia

in care nu mai puteti sa desfasurati sesiuni de terapie prin muzica, va rog sa va aduceti aminte ca nimeni nu

va poate lua cunostintele si ca veti putea intotdeauna sa aplicati aspecte din terapia prin muzica, direct sau

indirect, intr-o multitudine de modalitati, in munca voastra cu persoanele pe care le aveti in grija.”

Clare Sargent (Meloterapeut, Proiect 1998) este si ea de parere ca principala modalitate prin care puteti

castiga suport pentru munca voastra este de a-i convinge pe cei aflati la conducere de faptul ca muzica este

o interventie valoroasa. Anne Vernon admite cat de dificil este sa ramai motivat si pasionat de munca pe care

o faci, in special atunci cand pare a nu fi apreciata. Ea sugereaza ca o modalitate eficienta de a imbunatati

moralul este impartasirea ideilor voastre cu altii, poate noi echipe de personal. Ea spune ca prin acesta

metoda, ea devine mai entuziasmata si mai eficienta in munca ei, si ii reaminteste mereu de motivatia ei pentru

terapia prin muzica. Tiffany de asemenea promoveaza comunicarea cu alti colegi care se confrunta cu

aceleasi probleme. Ea sugereaza “Ce-ar fi daca ati aranja o intalnire cu cei in domeniu pentru a observa cum

reusesc altii sa confrunte situatia? Daca acum lucrati cu clienti diferiti celor pentru care v-ati pregatit cand ati

avut training-ul de terapie prin muzica, poate veti descoperi alti colegi care au experienta cu noul vostru grup

de lucru si va pot ajuta cu idei. Experienta lor poate de asemenea stimula personalul in centrul vostru in ceea

ce priveste valoarea muzicii in lucrul cu noii clienti. Probabil veti putea sa impartasiti cunostintele voastre noilor

membri ai personalului cu care lucrati pentru a nu trebui sa lucrati singuri.” Filip Aurelia de la C.S.C. Cristina,

Constanta a inceput sa lucreze intr-un nou centru si ne descrie cum a reusit sa introduca acolo terapia prin

muzica: “Nu toti colegii mei au fost instruiti in terapie prin muzica deci a trebuit ca eu sa-i initiez in folosirea

instrumentelor. Au fost foarte receptivi si au invatat cum sa lucreze practic, in special in momentul in care au

fost familiarizati si cu aspectul teoretic. Trebuie sa marturisesc ca nu as fi putut sa obtin aceste rezultate bune

fara ajutorul lor.”

Becca Sayers: “In nord-vestul Angliei, unde lucrez eu, exista un numar foarte redus de meloterapeuti si noi

consideram ca intalnirile regulate pentru a discuta idei si a impartasi experiente comune, sunt foarte valoroase.

Terapia prin muzica este o interventie noua si inovativa si avem intr-adevar nevoie sa ne ajutam reciproc pentru

a progresa si gasi satisfactie in munca noastra. Felicitari tuturor pentru continuarea sesiunilor de terapie prin

muzica in aceasta perioada dificila si mult noroc in viitor!”

10

“De-a lungul sesiunilor, copiii au devenit mai veseli,

mai comunicativi, au inceput sa vocalizeze mai bine.

Important este ca Terapia prin muzica a fost printre

putinile ore in care copiii nu erau sanctionati. Dupa

aceste sesiuni de Terapie prin muzica, eu consider ca

acesti copii cu deficienta de auz comunica mai bine,

grupul pare mai unit. Au invatat sa fie mai rabdatori si

mai atenti.” (Paduraru Loredana, Scoala pentru Surzi,

Vaslui)

“Progresele au constat in special in ceea ce priveste

increderea in sine, dar si intr-o imbunatatire a puterii

de concentrare (durata sedintelor a crescut de la 30

de minute la 45-60 de minute) si chiar iîmbunatatiri in

sfera expresivitatii emotionale. Aceste progrese s-au

constatat atat in evaluarile facute dupa fiecare

sedinta, cat si in celelalte activitati desfasurate in

cadrul Centrului.” (Ramona Gavrila, Centru de Zi ‘Sf.

Maria’, Cluj)

“Dupa un an de terapie prin muzica, rezultatele sunt

evidente. Toti se bucura ca vine „ora de cantat”, sunt

mai atenti, stiu sa foloseasca instrumentele, se

exprima mai usor, au rabdare si sunt mai putini

agresivi. Noi instructorii, ii cunoastem mai bine, le

invatam reactiile si ce trebuie sa acceptam, unde si la

cine sa fim atenti. Stiind ca muzica are efect direct si

puternic asupra psihicului, ea ne emotioneaza, ne

calmeaza, ne incanta si ne schimba sentimentele

negative de tristete, ura, panica, frica.” (Zina Costin,

Pentru Voi, Timisoara)

“Chiar daca nu s-a intamplat de la inceput acest lucru

sunt sigura ca activitatea de meloterapie ne-a

apropiat si intr-o zi cand am ajuns la scoala a venit la

mine si mi-a spus pe nume ‘Corina’. Pentru mine este

un pas enorm deorece Alexandra foloseste putine

cuvinte.” (Corina Bumbu, Scoala Speciala Nr. 1,

Bistrita)

“Ca urmarea desfasurarii activitatilor muzicale cu

copiii am observat la acestia o serie de modificari

pozitive in plan comportamental si in cel al conduitei

in cadrul relatiilor de grup, nu numai la sesiuni, ci si la

activitatile din clasa: dispozitia lor afectiva s-a

imbunatatit, sunt mai atenti, mai increzatori in fortele

proprii, sunt mai deschisi catre ei si catre cei din jurul

lor.” (Teodora Popescu, Scoala Speciala Nr. 1,

Bistrita)

“Inca o data va nultumesc pentru minunata ocazie pe

care am avut-o de a invata tehnici de lucru cu ajutorul

instumentelor de percutie, aceste tehnici m-au ajutat

in stabilirea relatiilor cu copiii si personalul din C.S.C.

Cristina. Dupa cateva sedinte de terapie prin muzica,

copiii m-au acceptat, am ajuns sa ne cunoastem si sa

avem incredere unii in altii.” (Filip Aurelia, CSC,

Constanta)

“Cu bucurie am observat progrese la toti copiii care au

venit la terapie, relatiile in grup sunt mai bune, la fel si

starea de spirit a grupului. Copiii au invatat sa

respecte activitatea celorlalti din grup si sunt deschisi

la experientele noi oferite de educator.” (Navligu

Mirela, Centru de Art-Terapie, Timisoara)

“Si cu eleva hiperkinetica am avut reusite, in sensul ca

putea sa-si astepte randul, sa-si asculte colegii, sa

participe disciplinat pe toata perioada sedintei.“

(Lavinia Gorgan, Scoala Speciala Nr. 1, Oradea)

Imbunatatiri si Dezvoltari

Impreuna cu schimbarile suferite de catre partenerii nostri romani in decursul anului trecut, s-au observat insa

si multe imbunatatiri. Mai jos prezentam cateva opinii pe care am dori sa le impartasim cu voi, randuri selec-

tate dintre rapoartele trimise de voi.

11

Unii dintre copiii cu care lucrez prefera sa nu

participe la sesiuni sau sunt impiedicati sa

participe de catre stimuli din exterior? Ce pot sa

fac?

Ellie Watts recunoaste ca acest lucru este foarte

frustrant. Ea ne spune “In asemenea circumstante, va

incurajez sa va informati colegii si personalul de

ingrijire asupra beneficiilor participarii clientilor la

sesiunile de terapie prin muzica si sa continuati sa

accentuati faptul ca acest proces (i.e. participarea

regulata de la o sesiune la alta) este intr-adevar vital

pentru ca beneficiile sa fie maxime, observabile si

sustinute.” Alexia Quin este de aceeasi parere si

sugereaza ca probabil ar trebui sa oferiti colegilor

posibilitatea de a participa si observa o sesiune. Ea

ne reaminteste ca “La urma urmei, ei pot valora si

oferi suport programelor de muzica doar daca inteleg

pentru ce sunt menite si de ce sunt importante pentru

copii.” Clare Sargent va incurajeaza sa aveti

incredere in puterea sesiunilor de muzica pe care le

desfasurati si sa “…va straduiti sa-i oferiti importanta

in viata voastra saptamanala.” Szabo Monica

(Scoala Speciala Nr.1, Oradea) mentioneaza

importanta suportului acordat de parinti “Un lucru bun

este ca parintii ii asteapta in timpul sesiunilor si isi

impartasesc ideile si problemele comune.”

Abi Gill sugereaza faptul ca exista cateva motive si

modalitati de a aborda problematica cazurilor in care

un copil refuza sa participe la sesiuni. “In unele

situatii, copiii si tinerii intarzie participarea la sesiuni

sau doresc sa plece pentru ca ei considera dificil ceea

ce se intampla in timpul terapiei. Acesta nu este

intotdeauna un motiv pentru a opri sesiunile, dar

poate fi o oportunitate de a lucra impreuna.” Ea se

intreaba daca ora la care se desfasoara sesiunea

poate avea influenta asupra dorintei beneficiarului de

a participa, si daca schimbarea orei poate schimba

ceva. Anne Vernon a intampinat un caz in care un

copil care nu a mai vrut sa participe la sesiuni in urma

unei pauze neasteptate si ea ne spune: “Probabil ea

si-a dorit ca si eu sa experimentez ce inseamna sa

anulezi o sesiune? Mi-a reamintit inca o data cat este

de important sa mentinem sesiuni regulate si sa

planificam intreruperile.” De asemenea, ea considera

ca daca cineva refuza sa participe la sesiuni in mod

constant este o idee buna sa le oferim posibilitatea de

a veni in fiecare saptamana, spunandu-le ca veti fi in

sala in cazul in care se hotarasc sa vina. Abi spune

“cateodata, este foarte important pentru o persoana

care nu are multe sanse de a decide in viata de zi cu

zi sa i se ofere posibilitatea de a alege sa participe

sau nu la o sesiune.” Clare Sargent considera si ea

ca “dand clientilor puterea de a decide ce doresc sa

faca in timpul sesiunilor de muzica” este o modalitate

importanta de a-i incuraja sa participe.

Ellie Watts dezvaluie un alt motiv datorita caruia

beneficiarii se opun: “Am intalnit deseori in munca

mea cu persoane institutionalizate o rezistenta din

partea lor de a participa la sesiuni, rezistenta bazata

mai mult pe probleme depresive si increderea redusa

in propriile puteri si/sau nivelul scazut de motivatie. In

asemenea cazuri, incurajarea lor a fost vitala in

initierea schimbarii si dezvoltarii starii lor emotionale.”

In orice caz, dupa cum multi dintre membri consiliului

admit, uneori clienti iti spun clar ca intr-adevar nu mai

doresc sa continue sesiunile deci trebuie sa gasesti

momentul in care ei sa-si incheie sesiunile si sa te

asiguri ca sunt contienti de cate sesiuni le-au mai

ramas.

Cativa dintre clientii mei refuza sa participe in

timpul sesiunilor de terapie prin muzica. Stiti

cumva de ce se intampla acest lucru? Aveti

sugestii cum pot sa-i incurajez sa se implice?

Cativa terapeuti au avut experiente precum Dorina

Leustean (Scoala pentru Surzi, Vaslui). Dorina ne-a

declarat “… el nu a vrut sa cante la instrumente. Nu l-

am fortat sa se implice, el a asistat doar, a observat

cum alti copii se bucurau si, la un moment dat, a luat

loc pe scaun si s-a implicat.” Clare Sargent si Ellie

Watts sunt de acord ca oferirea posibilitatii copilului

de a se implica atunci cand se simte pregatit, este un

aspect foarte important. Ellie va reaminteste sa fiti

atenti chiar la mici semnale de interes sau participare,

intrucat doar participarea la sesiuni este un pas enorm

pentru unii clienti si participarea lor poate fi enorma.

Intrebari si Raspunsuri

12

Ana Maria Codreanu (Scoala pentru Surzi, Vaslui)

descrie cum a procedat in sesiunile sale: “Cand un

copil refuza sa participe, este destul de dificil sa-l

determini sa-si schimbe parerea; el/ea vine inapoi

dupa o perioada de timp dar nu participa activ; sta pe

scaun si din cand in cand canta la un instrument.

Acesta este felul ei/lui de a participa; dar observand

expresia fetei si limbajul corpului, putem observa ca

se bucura sa asiste dar el/ea poate ca nu este

pregatit(a) sau in dispozitia necesara sa se implice.”

Ana Toader (Pentru Voi, Timisoara) considera ca

folosirea ideilor si reactiilor clientilor ca un punct de

plecare este foarte benefica in incurajarea lor sa

participe la activitati. Rebecca Sayers si Anne

Vernon confirma ca acest lucru este important si

sugereaza ca uneori motivul refuzului de a participa

poate fi ca beneficiarul simte nevoia de a se afla in

control. In timp si cu incurajari, ei pot incepe sa simta

ca pot avea si in timpul sesiunii un oarecare control

asupra lor insisa si a ceea ce fac. Eugenia Costache

si Susana (Scoala Speciala Nr.1, Bistrita) au

descoperit ca unii clienti au nevoie de timp si spatiu sa

se acomodeze cu instrumentele si cu sesiunile inainte

de a putea incepe sa cante.

Ce pot sa fac daca clientul meu are ‘o zi proasta’

si devine deranjant in timpul sesiunii?

Ramona Gavrila (Sf. Maria, Cluj) a avut ocazia de a

lucra cu un numar de copii care deranjau sesiunile. Ea

a observat ca includerea lor intr-un grup bine

echilibrat a fost foarte folositoare: “…. cativa membri

sunt dinamici, cu initiativa, altii mai rezervati in a se

exprima. In acest fel, ei se influenteaza unii pe altii si

nivelul de activism devine mult mai echilibrat.” Vera

Chibulcutean (Scoala Speciala Nr.1, Bistrita)

lucreaza cu copii care au probleme severe de

temperament si a observat ca ii poate pastra

interesati si atenti prin introducerea de noi elemente in

fiecare sesiune. Zina Costin (Pentru Voi, Timisoara)

considera ca prin asezarea lor in cerc poate preveni

ca membrii grupului sa devina deranjanti.

Clare Sargent sugereaza ca poti sa iti dai seama ca

au ‘o zi proasta’, atat verbal cat si muzical. Ea spune

ca uneori poate fi necesar sa excluzi clientul din

sesiune, dar mentioneaza ca trebuie sa te gandesti

foarte atent. “Poate ca ei incearca sa-ti transmita un

mesaj si o fac prin comportament. Incearca si

canalizeaza-le energia in folosirea instrumentelor.”

Ellie Watts adauga ca uneori acordarea de timp si

spatiu pentru ei insisi este terapia cea mai indicata

pentru ziua respectiva.

Cum pot sa-mi incurajez clientii sa se

concentreze complet in cadrul unei sesiuni?

Felicia Unguru (ADOR, Oradea) a intampinat

aceasta problema si ne descrie: “La inceput, ea

obisnuia sa fie trista, nu acorda atentie la ceea ce se

intampla in cadrul grupului si cand trebuia sa

foloseasca instrumentul devenea destul de reticenta.

Dupa cateva sesiuni, am observat ca ii place foarte

mult zgomotul pe care il produce xilofonul. Ii acorda

mai multa atentie si nu se mai uita pe geam sau dupa

altceva de facut.”

Jako Eniko (Scoala Ajutatoare Nr.1, Oradea) a

observat ca folosirea unui instrument cu care clientul

se simte comfortabil este o modalitate de a-i ajuta sa

se concentreze in timpul sesiunilor. Ea ne spune

“Lucrez de asemenea cu un copil cu deficit de auz.

Unul dintre exercitii necesita ca eu sa stau in fata lui,

sa tin toba si sa cant numai cand el se uita la mine.

Incet, el a inteles regula jocului: eu cant la instrument

numai daca el se uita la mine. A fost astfel stimulat sa-

mi acorde mai multa atentie pentru ca ii place jocul.”

Ana Maria Codreanu (Scoala pentru Surzi, Vaslui)

sugereaza ca lipsa atentiei poate fi datorata plictiselii

si ea considera ca este folositor sa introducem

elemente noi in fiecare sesiune, de preferat initiate de

catre copii. Clare Sargent este de acord cu faptul ca

lipsa de interes poate si cauza pentru care clientii isi

pierd atentia si se intreaba daca activitatile sunt

potrivite pentru respectivul grup de varsta. Filip

Aurelia (C.S.C. Cristina, Constanta) lucreaza cu un

copil care este distras foarte repede si a descoperit ca

a lucra in echipa cu un alt instructor, ajuta foarte mult.

Cornelia Apostol (Scoala Speciala Nr.1, Bistrita) a

descoperit ca folosirea a numai catorva instrumente si

vocea ei au ajutat sa stimuleze un client sa creeze

impreuna muzica.

Alexia Quin va incurajeaza sa va ganditi de ce clientii

gasesc dificil sa se concentreze. Exista factori

disturbanti din afara care prin acoperirea ferestrelor

sau a mobilei se pot diminua? Ea spune ca prea multe

URMARIREA UNEI TEMATICI

Urmãrim mai multe zile o tema (o poveste,

fenomenele naturii, animale,

situatii, atitudini, etc), dar in functie

de starea lor emotionala de

dimineata, improvizam pe loc o alta

tematica. (Zina Costin, Pentru

Voi)

Intrebari si Raspunsuri (Continuare)

13

atractii pot influenta puterea lor de concentrare, si ca

uneori este bine sa avem sesiuni scurte si sa le

extindem pe parcurs ce clientii isi imbunatatesc

capacitatea de concentrare. Ellie Watts incheie prin a

ne reaminti ca uneori clientul poate sa hoinareasca

prin camera fara a face contact vizual dar pot exista

momente de contact muzical deci concentrarea si

atentia pot sa nu fie evidente imediat.

Un membru al grupului domina asupra celorlalti

prin faptul ca el/ea canta tare si ‘joaca teatru’. Cum

pot sa previn ca ei sa nu imi acapareze atentia

atat de mult in fiecare saptamana?

Viorica Cretu (Scoala Speciala Nr.1, Bistrita) a reusit

sa incurajeze un membru al grupului sa nu mai

deranjeze atat de mult sesiunile. Ea ne descrie: “El

loveste haotic peste tot si sunetele pe care acesta le

face nu-l deranjeaza deloc. Insista in acest fel mai

multe minute si eu incerc sa-l determin sa cante

frumos sub motivul ‘Acum asculta sunetul tau’ pentru

a-l face sa simta mai bine xilofonul.” Teodora

Popescu (Scoala Speciala Nr.1, Bistrita) a descoperit

ca o activitate intitulata ‘Toti impreuna’ incurajeaza

fiecare membru al grupului sa se implice activ. Ea ne

descrie: “Folosesc acest exercitiu de mai multe ori in

timpul unei sesiuni si functioneaza. La sfarsitul

sesiunii, punem instrumentele inapoi pe raft, unul cate

unul, apoi ne salutam si copiii asteapta la usa pana au

terminat cu totii.”

Filip Aurelia (C.S.C. Cristina) si Sorina Niculae

(Pentru voi, Timisoara), amandoua ne spun ca

dureaza ca un membru al grupului sa se obisnuiasca

cu sesiunile si sa fie capabil sa-si astepte randul.

Alexia Quin si Cathy Rowland sugereaza includerea

de activitati in care membrului dominant al grupului sa

i se ofere posibilitatea sa domine constructiv. Spre

exemplu, intregului grup i se poate oferi ocazia sa

cante foarte tare. Apoi puteti sa contrastati cu un

cantec foarte incet, cantat la alte instrumente. Alexia

descrie cum a procedat ea anul trecut in munca ei:

“Aceste activitati au ajutat baiatul care provoca deranj

sa devina mai constient de impactul

comportamentului sau asupra altor persoane si i-au

oferit posibilitatea pentru a-si pune in practica dorinta

lui arzanda de a domina.” Multi membri ai consiliului

spun ca este important sa ne gandim de ce

deranjeaza copilul? Ce ii atrage sa cante tare sau

haotic? Cathy Rowland spune ca daca un copil

continua sa se comporte inadecvat, puteti sa le

spuneti ca trebuie sa paraseasca grupul. Asigurati-va

ca stiu exact de ce sunt inlaturati si ca au cel putin

doua sau trei amenintari.

Multe instrumente au fost distruse in timpul

sesiunilor. Cum pot sa-mi stimulez clientii sa le

acorde mai mult respect?

Sein Seitamet (CRRN, Techirghiol) a intampinat

aceasta problema. Ea ne spune: “A fost foarte dificil

pentru ca ei incercau sa ascunda sau sa distruga

instrumentele. Datorita acestui fapt, in momentul de

fata, noi lucram doar cu un singur instrument si ei deja

au invatat sa-l dea de la unul la altul. Fiecare activitate

este realizata prin imitatie.” Olimpia Marc (Scoala

Ajutatoare, Nr.1, Oradea) descrie unul dintre grupurile

ei de copii care au probleme de comportament “ei au

inceput sa loveasca instrumentele pana cand au

inteles ca daca le distrug, nu vor mai putea folosi

niciodata.”

Tiffany Hughes ne spune “In general eu am doua

reguli pentru sesiunile mele din Londra – nu ne ranim

reciproc si nu distrugem instrumentele.” Ea

sugereaza ca o buna modalitate de a incuraja

respectul pentru instrumente este sa oferim

membrilor grupului responsabilitate pentru un anumit

instrument. Probabil ii puteti de asemenea implica in

repararea instrumentelor daca se strica. Ellie Watts

explica faptul ca “poate fi foarte greu pentru o

persoana din institutiile de ingrijire sa inteleaga

respectul pentru obiecte din moment ce ei nu prea stiu

ce inseamna sa posede un lucru si deci nu isi pot

dobandi aceasta intelegere.” Alexia Quin ne spune

ca daca ea simte ca un client incearca cu persistenta

sa distruga un obiect, ea le explica ca trebuie sa il ia

si sa-l pastreze in siguranta. Acest lucru poate

insemna punerea lui intr-un dulap sau chiar inafara

camerei. Ea previne insa: “daca stabiliti astfel de

reguli, trebuie sa le duceti la indeplinire si sa inlaturati

instrumentele care sunt in pericol de a fi distruse,

chiar daca ramaneti fara nici un instrument! Clientii

vostri va pot pune la incercare sa vada daca intr-

adevar va tineti de cuvant – poate aceasta este o

modalitate ca ei sa vada ca voi le puteti tine in

siguranta.”

MUZICA SI MISCAREA

Copii asociaza jocul cu activitatea desfasurata de

copiii auzitori in orchestre sau formatii instrumentale

pe care le vad la televizor sau in spectacole si sunt

foarte motivati sa-i imite. Beneficiul

este remarcabil si in plan

locomotor. Copiii incearca si

reusesc sa-si coordoneze

miscarile trupului cu ritmul

instrumentelor.

(Elvira Lefter, Vaslui)

Intrebari si Raspunsuri (Continuare)

14

Incerc sa mentin sesiunile cat mai variate pentru a

le pastra interesante. As dori sa folosesc mai mult

jocul pe roluri si miscarea dar nu sunt sigura cum.

Aveti sugestii?

Ana Maria Codreanu (Scoala pentru Surzi, Vaslui) a

mentionat ca miscarea este un factor important in

cadrul sesiunilor sale. “Incet, incet reusim sa cream

adevarate improvizatii; unele spontane, altele prin

imitatie, dar ei sunt constienti si isi folosesc limbajul

corpului prin miscari de dans.” Ramona Gavrila (Sf.

Maria, Cluj) a descoperit de asemenea ca o sectiune

care necesita imbunatatiri este exprimarea emotiilor si

ca miscarea poate acompania muzica pentru a realiza

acest scop. “Noi am muncit mult pentru a-i ajuta sa-si

exprime emotiile, mimica si gesturile, o latura mai

putin dezvoltata a tinerilor.”

Clare Sargent sugereaza folosirea povestilor

relevante pentru clienti si incurajarea lor sa isi

impartaseasca ideile cu voi, “Observati unde va duce”

ne sfatuieste Clare. Rebecca Sayers ne spune ca

“puteti construi o poveste improvizata prin atribuirea

de instrumente diferitelor caractere sau evenimente.

In calitate de conducator de grup, puteti stabili

structura asa cum doriti, cu cuvinte sau instrumente,

sau puteti lasa libertatea clientilor de a conduce

‘calatoria’.” Ellie Watts sugereaza ca trebuie sa va

ganditi serios asupra motivului pentru care doriti sa

faceti sesiunile mai variate. “Amintiti-va cand evaluati

aceasta intrebare de faptul ca beneficiarii pot vedea la

un nivel diferit si ceea ce tu percepi ca plictisitor,

poate pentru ei nu este.”

In prezent lucrez cu un copil care are probleme cu

atasamentul. Cum poate terapia prin muzica sa-l

ajute?

Toti membrii consiliului au fost de parere ca un factor

cheie in munca cu un copil care are probleme de

atasament este consistenta. Acesta incepe prin a fi

foarte clar pentru a inspira increderea persoanei cu

care lucrati. Alexia Quin ne spune “Daca incepeti sa

depuneti efort in relatia voastra, poate si copilul va

face acelasi lucru. Daca voi plecati in vacanta, copilul

trebuie sa stie dinainte. Daca sunteti bolnavi si lipsiti

de la o sesiune, discutati despre asta cu el data

urmatoare cand va intalniti daca nu puteti sa-i

transmiteti un mesaj. Daca sesiunile lui/ei se apropie

de sfarsit, trebuie sa va pregatiti impreuna pentru asta

pentru a preveni ca el/ea sa nu se simta iarasi

abandonati. Ganditi in avans si numarati impreuna

ultimele cinci sesiuni. Puteti de asemenea sa desenati

un tabel pentru ca el/ea sa poata vedea clar cum se

reduc sesiunile la una si apoi salutul de final.”

Este foarte important sa aveti incredere in relatia

dintre voi si client. Tiffany Hughes ne spune: “trebuie

sa fiti capabili sa tolerati momentele in care ei

incearca sa va indeparteze sau sa va respinga – nu o

luati personal!” Alexia adauga “clientii vostri au fost

respinsi toata viata lor”. Tiffany continua “s-ar putea

sa ajute sa va ganditi la muzica ca si comunicare

pentru a da copilului sansa sa simta ca cineva il

asculta si ii raspunde. Acest lucru il va ajuta sa se

simta valoros si respectat. Poate ca ar trebui sa

dezvoltati relatia prin simplul fapt de a fi alaturi de ei

si cantand la un instrument similar sau chiar la

acelasi.” Clare Sargent ne explica cum muzica

poate fi o modalitate ideala de a contrui relatii cu

cineva cu probleme de atasament: “aveti potentialul

de a crea o relatie bazata pe joc spontan si distractiv

dar, poate si mai important este ca relatia devine non-

verbala si deci ne-amenintatoare.”

Modul in care raspundeti clientilor si creati relatii in

terapia prin muzica le poate oferi valoroase resurse.

Cathy Rowland ne explica cum terapia prin muzica

isi are baza teoretica in interactiunea sanatoasa dintre

mama si bebelus. “Atentia focalizata din partea unui

adult care asteapta si raspunde cantecului

instrumental spontan al unui copil, il poate eventual

ajuta sa se simta in siguranta si sa aiba incredere in

voi ca persoane. Copilul poate fi stapanit de

sentimente puternice care trebuie sa fie exprimate,

deci nu fiti surprinsi daca el/ea canta haotic. In cazul

acestor copii, consider ca, in ciuda libertatii de care

dau dovada, trebuie stabilite limite in ceea ce priveste

comportamentul lor fata de intrumente, structura

sesiunii etc. Este posibil ca acest lucru sa sublinieze

un sentiment de organizare si siguranta pe care voi

incercati sa le inspirati.” Clare Sargent ne arata cum

aceasta abordare poate avea beneficii largi “Daca

raspundeti adecvat, oferindu-le sprijin si permitandu-

le sa explore relatia dintre voi, exista sansa ca ei sa

se oferiti o exemplu pozitiv de atasament care in viitor

ei sa poata sa-l puna in practica cu alte persoane.”

Ellie Watts subliniaza cateva aspecte importante in

relatiile de terapie prin muzica. “Crearea muzicii ofera

posibilitatea ca schimbarile de rol sa dezvolte

intelegerea reciprocitatii. Studiile de interactiune se

focalizeaza in prezent pe tipuri de miscare si sunet.

Este deci indicat sa retinem faptul ca ceea ce poate

POSTASUL

Am introdus un joc de conversatie muzicala

„Postasul”. Copii primesc de la mine (de la Postas)

cate un plic unde gasesc o poza

a celui cu care va canta (de

exemplu, la xilofon). O arata spre

partener, iar acesta vine si canta

impreuna cu el. Apoi, un alt

„Postas” ales poate sa schimbe

plicurile, dupa preferinte. In felul

acesta cred ca i-am provocat sa interactioneze mai

mult.Copiii sunt bucurosi sa-si vada fotografia si,

fara cuvinte, se indreapta spre instrument si canta

impreuna.

(Teodora Popescu, Bistrita)

15

aparea ca miscari bizare si la intamplare, pentru un

copil poate avea un anumit inteles si ca asemenea

aspecte pot fi incorporate in raspunsul dat copilului de

catre terapeut. Procesul de creare a muzicii de

asemenea permite dezvoltarea gandirii de tip ‘cauza

si efect’ (spre exemplu, tipul de gandire - “Daca fac

acest lucru, atunci acest lucru se va intampla”). In

crearea unui sunet, un copil trebuie sa initieze sau sa

creeeze o actiune si prin aceasta va incepe sa

inteleaga actiunea si sa impartaseasca intelesul ei cu

terapeutul.” Ellie finalizeaza prin a spune: “Cand

incurajati dezvoltarea sociala prin terapie focalizata

pe atasament, este important sa va amintiti ca scopul

pe termen lung al atasamentului este non-

atasamentul. Terapeutii trebuie sa judece cu atentie

cand un copil este pregatit sa fie independent in

camera de terapie si sa permita ca aceasta

independenta sa se dezvolte. Tiffany confirma

aceasta opinie si adauga: “In momentul in care incep

sa se destainuie si se simt ascultati, veti fi capabili sa

creati mai multa muzica impreuna, si acest lucru

semnifica o relatie pozitiva care ii va ajuta sa-si

exprime problemele de atasament cu adultii.

Ramaneti aproape de ei si ascultati-i – deja le daruiti

o experienta pe care este posibil sa nu o mai fi avut

niciodata. Acesta munca este foarte solicitanta dar

valoroasa – mult noroc!”

ACTIVITATE!

PRIETENI SI RAZBOINICI

Tinerii vor fi impartiti in doua grupuri egale, un grup reprezentand prietenii, iar celalalt

razboinicii. Prietenilor li se cere sa isi aleaga instrumente care fac cat mai putin zgomot,

iar razboinicilor instrumente cat mai galagioase. Se vor aseza fata in fata, despartiti de o

linie (reala sau imaginara). Vor canta pe rand, alternativ, prietenii straduindu-se sa cante

cat mai incet, iar razboinicii cat mai puternic. Dupa cateva alternante de acest fel, tinerii

sunt rugati sa faca schimb de instrumente si, ca atare, de roluri. Vor interpreta astfel din

nou in mod alternativ. La sfarsit, fiecare este intrebat care rol i-a placut cel mai mult,

obtinand astfel date importante despre tipul de temperament si modalitati de exprimare

ale fiecarui tanar.

(Ramona Gavrila, Centru de Zi ‘Sf. Maria’, Cluj)

ACTIVITATE!

ACTIVITATE DE CANTAT

Cantam impreuna – camera are 10 metri patrati si contine doar saltele. Noi stam jos in cerc (mame si copii) si

incepem prin a canta cantecul de salut. Mentionam cu voce tare numele tuturor copiilor. Continuam cu

cantecul ‘Suntem cu totii aici’:

Suntem cu totii aici

Ce putem face?

Sa batem din palme, bineinteles

Suntem cu totii aici, ce putem sa facem?

Sa ne invartim capul, sa ne ridicam mainile si asa mai departe

Este un cantec care implica atat mamele cat si copiii. Ii face fericiti si ii pregateste pentru cantat.

(Nechifor Cornelia, Trustul Orfelinat, Ungureni)

16

Noutati despre voluntari

Helen Arthur (Asistent Proiect 2003): Anul acesta a fost unul foarte incarcat pentru mine.

Ca urmare a unei experiente didactice la Botosani in 2003, in sfarsit, in August anul trecut

am inceput cursul in terapie prin muzica. Este destul de intens dar in acelasi timp o

experienta foarte satisfacatoare pana in prezent. Cunosc faptul ca au intervenit multe

schimbari in centrele unde s-au desfasurat proiecte de terapie prin muzica – si, in

consecinta, transmit cele mai bune urari tuturor celor de la Botosani si sper ca totul sa fie

bine.

Kathryn Williams (Meloterapeut Proiect 2000): Eu continui sa lucrez in Banff Canada ca si

consilier pentru copii si tineri. Copiii imi dau mult de lucru dar si in timpul liber sunt foarte

ocupata cu catararea pe munte si snowboarding. Ma gandesc deseori la Romania si admir

eforturile pe care toti continuati sa le depuneti. Va doresc tuturor numai bine in desfasurarea

activitatilor de succes in terapia prin muzica.

Sarah Hadley (Meloterapeut Proiect 99): Am fost incantata sa citesc minunatele rapoarte si

sa aflu despre exceptionala munca desfasurata. Sper din tot sufletul sa aveti posibilitatea sa

va intalniti intrucat este atat de important sa va ajutati unii pe altii atunci cand munciti atat de

intens. De-a lungul anilor am fost mult implicata in activitatea Terapiei prin Muzica si munca

a fost atat solicitanta cat si multumitoare.

Alexia Quin (Director, Music as Therapy): M-am intors la birou dupa ce, in luna mai a anului

trecut, am nascut o fetita, Beatrice. De asemenea, ca si membru al echipei Greenwich

Teaching Primary Care Trust, mi-am reluat activitatea la scoala gimnaziala unde am lucrat

inainte si continui sa derulez sesiuni de terapie prin muzica pentru copii cu dizabilitati severe

de invatare. Avand posibilitatea sa imi urmaresc propria fiica in dezvoltarea constiintei si

acumularea de noi deprinderi, mi-am dat intr-adevar seama de progresele facute si de

provocarile cu care se confrunta clientii terapiei prin muzica.

Elly Cowie (Asistent Proiect 2001): Lucrez in Londra, cu norma intreaga ca terapeut prin

muzica si ma bucur intr-adevar de provocarile slujbei. Recent m-am mutat cu prietenul meu

si sunt putin ocupata cu decorarea noului nostru apartament! Sunt foarte incantata sa aud

despre fantasticele proiecte de terapie prin muzica si sper ca in curand sa ma alatur echipei

Terapiei prin Muzica in vizitele in Romania.

Clare Reynolds (Meloterapeut Proiect 1999): Locuiesc in Mechelen, Belgia cu sotul meu

Mark. Inca lucrez la scoala britanica din Brusel, iar el canta la tuba, in cadrul orchestrei. Ma

gandesc deseori la prietenii mei din Romania si va doresc numai succese in ceea ce stiu ca

este o munca grea pentru voi. Continui sa cred in muzica!

Tiffany Hughes (Meloterapeut Proiect 2000): Inca sunt ocupata cu lucrarea de cercetare

care pare a nu se mai termina dar sper ca, pentru Buletinul Informativ al anului viitor, voi fi

in masura sa va spun ca am terminat. Pe langa aceasta, imi continui munca cu copii cu

dificultati emotionale si pot sa spun ca merge bine. Lucrez indeaproape si cu parintii copiilor.

De asemenea, derulez un fel de instructaj pentru alti terapeuti prin muzica, si consider ca

este foarte interesant. Ma bucur sa aud ca proiectele Terapiei prin Muzica sunt inca atat de

importante atat pentru voi cat si pentru copiii si adultii cu care lucrati in Romania. Este

intotdeauna stimulant sa citim despre progresul lucrurilor si sa stim ce eforturi depun toti cei

implicati. Mult noroc in anul viitor, in special pentru cei care se confrunta cu schimbari

majore. Cele mai bune urari tuturor, in special actualei dar si premergatoarei echipe de la

Techirghiol!

17

Abi Gill (Meloterapeut Proiect 2004): In prezent lucrez la un azil pentru adulti din Londra.

Lucrez doua zile pe saptamana in cladirea principala si inca o zi vizitez pacientii la casele lor.

De asemenea, sper ca in curand sa reincep munca cu copii cu dificultati emotionale si de

comportament intr-o scoala primara din apropiere. De la intoarcerea din vizita de la Bistrita,

pot sa spun ca sunt casatorita de sase luni! Am citit cu entuziasm rapoartele acestui an de

la Bistrita si sunt foarte incurajata. Ma simt foarte mandra de voi toti! Continuati munca

excelenta!

Ellie Watts (Meloterapeut Proiect 2001): Am acum cinci ani de cand locuiesc aici in Bosnia-

Herzegovina si aproape am posibilitatea sa aplic pentru cetatenie! Timpul pare ca trece

foarte repede si sunt ocupata cu organizarea celor doua clinici de terapie prin muzica in

Herzegovina de Vest, cu oferirea de sfaturi in aplicatiile pentru terapie prin muzica si cu

derularea mai multor aspecte caritabile ale organizatiei noastre caritabile de aici. Ma bucur

de viata de familie si in timpul liber impreuna cu sotul meu, incercam sa restauram creativ

(!?) o cabana de piatra. Sunt incantata sa aud noutati in ceea ce priveste munca si personalul

de la Negru Voda. Desi inteleg ca programul de terapie prin muzica nu este operational la

momentul de fata, am convingerea ca personalul va continua sa gaseasca modalitati sa

aplice principiile cheie in munca lor zilnica. Transmit multa dragoste doamnelor de la Negru

Voda si ma gandesc de multe ori la voi!

Becca Sayers (Asistent Proiect 1999 & Meloterapeut Proiect 2005): Sunt casatorita cu

Lenny si am fost foarte incantata sa-i dezvalui Romania anul trecut cand a venit sa ma

viziteze in timpul proiectului 05 de la Vaslui. De asemenea, matusa mea si varul meu au fost

inspirati sa viziteze Romania ca turisti si de abia s-au reintors dintr-o excursie la Brasov, care

le-a placut foarte mult. Inca locuiesc in Manchester si lucrez in scoli, dar de asemenea lucrez

cu copii din familii de refugiati si in curand voi incepe sa lucrez si intr-un spital pentru copii

care sufera de cancer.

Una McInerney (Meloterapeut Proiect 1996): In prezent lucrez 4 zile pe saptamana la

Universitatea din Limericj, in cadrul scoli care ofera cursuri in terapii clinice. In acelasi timp,

ma bucur de fiul meu in varsta de 10 luni care creste foarte repede. Am fost incantata sa

citesc raportul Corneliei din Ungureni – este minunat ca inca reuseste sa lucreze cu muzica

in ciuda faptului ca si-a schimbat serviciul.

Emily Cawdron (Meloterapeut Proiect 2005): Dupa proiectul cu Becca Sayers de la Vaslui

din 2005, (prima mea patrundere in lumea profesionala a terapiei prin muzica) si dupa doi

ani de studiu, acum ma simt increzatoare in cariera de terapeut prin muzica. In urmatoarele

patru luni voi merge in vizita de lucru la Vaslui, in vacanta in Cuba (sper!) si voi participa la

cinci nunti si 3 petreceri in cinstea viitoarelor mirese.

Julia Haycock (Asistent Proiect 2001): Va transmit tuturor numai urari de bine si in special

prietenilor de la Negru Voda. Sunt convinsa de faptul ca vor continua sa ramana de

nemasurat si in noi medii de lucru si va trimit incurajari pe toata durata acestor schimbari.

Aceasta perioada este si pentru mine foarte solicitanta datorita faptului ca din luna

septembrie voi incerca sa-mi ating telul de a ma califica ca si terapeut prin muzica la

Roehampton. Si mai mult decat atat, tocmai m-am logodit!

Jane Robbie (Music as Therapy Proiect Co-ordinator): Ma bucur in continuare sa lucrez cu

Terapia prin Muzica si ma bucur sa aud vesti atat din Romania cat si din U.K.. Este foarte

incurajator sa citesc despre faptul ca multi dintre partenerii nostri locali continua sa

desfasoare programe de terapie prin muzica chiar si atunci cand sunt confruntati cu multe

probleme in viata de servici. Felicitari si continuati munca exceptionala!

Cathy Rowland (Meloterapeut Proiect 2002): Hello! Anul acesta eu mi-am continuat munca

cu copii cu nevoi speciale si cu adulti cu epilepsie. Anul trecut, am avut ocazia sa merg la

Sibiu si, impreuna cu un alt coleg, am sustinut discutii despre terapia prin muzica cu studenti

de la facultatea de psihologie. Ne-am simtit foarte bine in acest minunat oras. De atunci, am

obtinut si calificarea de specialist in tratamentul cu ajutorul sunetelor si desfasor sesiuni la

casele pacientilor. De asemenea, am urmat numeroase ore de muzica si am invatat multe

18

cantece frumoase. Perseverati in munca deosebita!

Sasha Taylor ( Asistent Proiect 1998): In luna august a acestui an, eu si sotul meu asteptam

primul nostru copil – nu stim daca va fi fetita sau baietel; va fi o surpriza pentru acea zi

speciala! M-am calificat ca si gradinar si in ultimul an am practicat aceasta meserie.

Sarah Whittaker (Asistent Proiect 2004): Intotdeauna am avut o inclinatie spre terapia prin

muzica si am considerat-o ca fiind potrivita pentru mine, dar din 2004 cand am participat la

proiectul de la Bistrita, nu am mai simtit nevoia de mai multa inspiratie pentru a ma dedica

complet. In prezent, studiez un curs de terapie prin muzica la Royal welsh College of Music

and Drama si sper sa obtin calificarea in septembrie. Cine stie unde ma vor duce drumurile

atunci?

Janina Holloway (Asistent Proiect 1999): M-am reintors la University of Wales, Bangor in

calitate de consilier pentru bunastarea studentilor internationali, in urma petrecerii unui an

calatorind si muncind in diferite parti ale lumii, impreuna cu sotul meu Jon. De la intoarcere,

ne-am mutat intr-o casuta la marginea Parcului National Snowdonia, in partea de nord a Tarii

Galilor. Sper ca Terapia prin Muzica sa aiba succes la Centrul Santa Maria si ca personalul,

adultii si copii sa continue sa se bucure de comunicarea prin muzica.

Anne Vernon (Meloterapeut Proiect 1998): Va transmit tuturor cele mai bune urari, in special echipelor din

Negru Voda si Constanta. Sunt bucuroasa acum in calitate de mama, cu Megan in varsta de 15 luni care ma

tine ocupata. De asemenea, lucrez doua zile pe saptamana intr-o scoala ca meloterapeut, individual sau cu

grupuri de copii. Recent, am fost implicata in sustinerea de cursuri de training pentru profesori care lucreaza

cu copii cu nevoi speciale in scoli si unele activitati muzicale care le-am folosit in cursurile de training din

Romania sunt foarte folositoare! Inteleg ca nu a fost o perioada foarte usoara pentru voi toti si ca ati intampinat

multe schimbari ………… eu m-am gandit tot timpul la voi.

Pe scurt:

Jane Mayhew (Meloterapeut 2003) isi asteapta primul bebelus la jumatatea lunii iulie. Cele mai bune urari!

Aingeala de Burca (Meloterapeut 1998) a cantat la vioara la Balul de Craciun si a ajutat cu draga inima la

strangerea de fonduri pentru Terapie prin Muzica. Edwina Meed (Asistent de Proiect) continua sa lucreze si

sa locuiasca in Londra, precum si Katie Draffan (Asistent de Proiect 2002). Emma Lovell (Meloterapeut

2001) lucreaza mult pentru a-si termina studiile de masterat - mult noroc! Meagan Hunt (Meloterapeut 2002)

isi continua munca cu refugiatii in Australia. Adelaide Roberts (Asistent de Proiect 2002) ne invita regulat la

multe reprezentatii muzicale in care ea este implicata in si in jurul Londrei. Emma Penkith (Meloterapeut

2000) se bucura de faptul ca este mamica a celui de-al doilea copil si locuieste in continuare in Londra.

Impreuna Web Site

Suntem foarte multumiti de faptul ca partenerii nostri romani sunt asociati

cu Impreuna, Reteaua Nationala Romana pentru Terapii si Activitati

Artistice pentru Persoane cu Nevoi Speciale. Reteaua s-a format in 2003

ca raspuns la cerintele profesionistilor din domeniu care se simteau izo-

lati si aveau nevoie de informatie privind metodele de lucru si instructaj.

Acum, reteaua nationala are 700 de membri, o publicatie regulata, sustine

un forum prin e-mail si tocmai a lansat un web site: www.impreuna.arts.ro

Web site-ul este foarte util. Aici puteti gasi un forum de discutii – unde membrii si nu numai pot schimba

informatii, gasi un ajutor reciproc la diverse probleme – in plus gasiti ultimele stiri, analize, si tendinte din

ceea ce priveste instructajul, metodele de lucru si acreditarile.

Unii dintre partenerii nostri locali pot fi deja gasiti pe acest site!

19

Numele centrelor Descrierea centrelor

Asociatia Down Oradea Romania

Piata 1 decembrie (Cresa)

Etaj 1, Oradea

Un ONG de parinti cu un Centru de Zi ‘Iedera’ pentru tineri si adulti cu sindrom down. Intr-un

mediu protejat acestia isi pot castiga o anumita autonomie. De asemenea are activitati de

interventie precoce, muzica si logopedie cu copii prescolari si scolari. Contact - Felicia Unguru

Tel: 0259 41 95 01

Centrul de Educatie Speciala ‘Speranta’,

Strada Fagului Nr. 17

Timisoara 1900

Centru de Educatie Speciala ‘Speranta’ reprezinta o forma alternativa de invatament pentru copii

cu nevoi speciale, contribuind la imbunatatirea vietii copiilor si a familiilor acestora, prin serviciile

si terapiile oferite, evaluare si diagnosticare psihologica si medicala, activitati speciale de

recuperare.

Contact - Stoi Temi Tel/fax: 0256 19 50 05; e-mail: [email protected]

Centrul de Recuperare si Reabilitare pentru Persoane cu

Handicap Cighid

Comuna Ciumeghiu

jud Bihor 3682

Centru de reabilitare pentru persoane cu deficiente usoare si multiple, fizice si mintale.

Contact - Dana Nistor Tel: 0298 621 601

Centrul de Plasament Beclean

Str. Liviu Rebreanu Nr. 22A

jud Bistrita-Nasaud

O institutie de stat pentru 117 copii si adulti tineri intre varsta de 7 si 26 ani. Exista multe diferite

grupe de clienti incluzand copii si tineri cu dificultati emotionale, victime ale abuzului si neglijarii,

ca de asemenea copii cu dificultati medii de invatare. Contact – Sorin Chindris Tel: 0263 340744

Complex de Servicii Comunitare ‘Cristina’

Strada Pandurului nr.120

Constanta 8700

Acest Centru de Plasament este compus din module de tip familie cu 8-10 copii cu varste

cuprinse intre 4-20 ani.

Contact- Mariana Dolache Tel: 0241 68 09 40

Centru de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica

Techirghiol

Str. M.Sadoveanu nr.9

Constanta 8713

Centru de protectie speciala a 400 persoanel adulte cu handicap neuropsihic, cu varste

cuprinse intre 18 – 90 ani. Contact - Seian Seitamet Tel: 0241 73 58 44

Centru de Plasament Sf. Spiridon

Str. Maresal Antonescu Nr.8

Botosani

O institutie de stat pentru 85 copii cu varste cuprinse intre 3 si 18 ani. Majoritatea copiilor au

disabilitati mentale si fizice medii pana la severe.

Contact- Doamna Codruta Mihael Tel: 0231 516010

Centru de Recuperare Pt. Copil cu Handicap

Str. Toamnei Nr.1A

Bistrita Nasaud

Centrul este unul dintre cele mai noi tipuri de ingrijjre oferit in Romania si trebuie sa se deschida

in curand.va iclude trei tipuri de servicii incluzand un apartament pentru copii cu dizabilitati care

vor locui permanent acolo, un Centru de zi pentru copii cu dizabilitati si un Centru de

Recuperare care va oferi terapii si servicii de recuperare pentru aprox. 100 de copii pe luna.

Contact- Liana Rusu Tel: 0263 237 422

Centru de Zi ‘Sf. Maria’

Str. Strugurilor 18

Cluj 3400

Recuperarea in integrarea socio-economica a tinerilor cu retard mental mediu si sever. Centrul

este la nivelul lor de dezvoltare. Tel: 0264 41 40 22

Fundatia ‘Pentru Voi’

Str. Ioan Slavici Nr. 47

Timisoara 1900

Centru de Zi pentru adulti cu dizabilitati este un serviciu pe baza comunitara pentru persoanele

cu dizabilitati si are ca scop cresterea gradului de independenta personala pana la atingerea

autonomiei maxime posibile si integrarea tineriilor cu handicap mental in comunitate.

Contact- Ciprian Panciu Tel: 0256 22 80 62 e-mail: pentru [email protected]

Fundatia de Sprijin Comunitar

Str. Livezilor nr. 1

Bacau

Organizatie neguvernamentala. Ofera servicii sociale, medicale, educationale copiilor si adultilor

institutionalizati, familiilor sarace din zone rurale, copiilor strazii etc…

Contact – Cornelia Perc Tel: 0234 18 56 58

Organizatia Terapia prin Arta

Str Odobescu Nr. 56a,

Timisoara 1900

‘Terapia prin Arta’, ONG, non-profit, o fost fondata in martie 2000. Organizatiei sunt: Oferirea

unor servicii de recuperare prin terapie prin arta la nivel comunitar si dezvoltarea unor proiecte

de servicii alternative avand ca scop reinsertia sociala a copilului abandonat in institutii.

Contact – Doina Pocioanu Tel: 0256 1937 75

Scoala Ajutatoare Nr.1

Str. Roman Ciorogaru, Oradea

Bihor

Scoala speciala cu copii din familie dar si din Centre de Plasament cu varste de 7-18 ani. Ore

de predare dimineata iar dupa masa ore de terapie si recuperare.

Contact Raluca Terhesiu Tel: 0259 437 891 e-mail: [email protected]

Scoala Pentru Surzi, Vaslui

Str. Mihail Kogalniceanu Nr. 25

Vaslui 6500

Aceasta este o scoala pentru copii cu probleme de auz si nevoi speciale cu varste cuprinse

intre 3 18 ani. Persoana de contact: Tatiana Draghici, Tel: 023531 1554, e-

mail;[email protected]

Scoala Speciala Nr.1, Bistrita

Str. Alba lulia 20

Bistrita, Bistrita-Nasaud

O scoala speciala de 191 de copii cu varste cuprinse intre 5-17 ani cu o variata game de nevoi

de ordin emotional si comportamental. Unii dintre copii locuiesc la Centru in timp ce altii locuiesc

cu familiile lor sau in alte centre de plasament. Viorica Cretu Tel: 0263 237 038; scoala-

[email protected]

Trustul Orfelinat Ungureni TOU este o organizatie non-guvernamentala din Anglia, care s-a implicat din 1990 in ajutorarea

copiilor din caminul-spital Ungureni si a celor din sectia pediatrica a Spitalului Judetean Bacau.

Contact - Cornelia Nechifor Tel/fax: 0234 72 46 79 e-mail: [email protected]

Casa Luminii

Str. Plopilor, Nr. 16

Sibiu

Casa Luminii este un centru de zi pentru copii cu varste intre 3 si 18 ani, sub conducerea unui

ONG. Contact Florentina Schiau Tel: 0269 21 25 99

Complexul de servicii comunitare pentru copilul cu

handicap

Str. Transilvaniei, Nr. 2-4, Sibiu

Acesta este un Serviciu de Servicii Comunitare pentru copii cu varste intre 0 si 18 ani. Contact

Simona Benchea Tel: 0260 23 20 66

Parteneri Romani

Music as Therapy, The Co-op Centre, 11 Mowll Street, London, SW9 6BG, ENGLAND (Tel/Fax 0044 20 7735 3231)

Email: [email protected] [email protected]