newsletter #15 lsrs china

7
Cu ocazia comemorării a 75 de ani de la evenimentele ce au condus la cedarea Basarabiei, a Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța către Uniunea Sovietică, Liga Studenților Români în Străinătate împreună cu Acțiunea 2012 au organizat un eveni- ment la care au participat invitați români și chinezi. Înscris într-o serie de evenimente ce au scopul de a comemora cele întâmplate pe 28 iunie 1940, evenimentul a avut loc duminică, 28 iunie, la Universitatea de Științe Politice și Drept și a constat într-o proiecție specială a documentarului istoric “Golgota Basarabiei”. Acesta prezintă desfășurarea de evenimente ce au creat con- textul pentru cedarea teritoriilor, planurile pe care URSS le avea pentru aceste terito- rii, adică deznaționalizarea, depopularea, anularea identității etnice a oamenilor din aceste teritorii și în același timp supunerea lor la o serie de torture, deportări în la- găre comuniste, separarea familiilor, uciderea diverselor grupuri sociale cum ar fi intelectuali sau liderii locali, ș.a.m.d. Proiec ția filmului “Golgota Basarabiei” CUPRINS PROIEC țIA FILMULUI GOLGOTHA BASARABIEI 1 ZIUA PORTI- LOR DESCHISE 2 LA STUDII ÎN CHINA 3-4 FESTIVALUL BĂRCII DRAGONULUI 5-6 NEWSLETTER LSRS CHINA NUM ĂRUL 15 6.07.2015 1

Upload: lsrs-china

Post on 22-Jul-2016

231 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

 

TRANSCRIPT

Cu ocazia comemorării a 75 de ani de la evenimentele ce au condus la cedarea Basarabiei, a Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța către Uniunea Sovietică, Liga Studenților Români în Străinătate împreună cu Acțiunea 2012 au organizat un eveni-ment la care au participat invitați români și chinezi.

Înscris într-o serie de evenimente ce au scopul de a comemora cele întâmplate pe 28 iunie 1940, evenimentul a avut loc duminică, 28 iunie, la Universitatea de Științe Politice și Drept și a constat într-o proiecție specială a documentarului istoric “Golgota Basarabiei”. Acesta prezintă desfășurarea de evenimente ce au creat con-textul pentru cedarea teritoriilor, planurile pe care URSS le avea pentru aceste terito-rii, adică deznaționalizarea, depopularea, anularea identității etnice a oamenilor din aceste teritorii și în același timp supunerea lor la o serie de torture, deportări în la-găre comuniste, separarea familiilor, uciderea diverselor grupuri sociale cum ar fi intelectuali sau liderii locali, ș.a.m.d.

Proiecția filmului “Golgota Basarabiei”

C U P R I N S

P R O I E C ț I A

F I L M U L U I

G O L G O T H A

B A S A R A B I E I

1

Z I U A P O R T I -

L O R

D E S C H I S E

2

L A S T U D I I Î N

C H I N A

3 - 4

F E S T I V A L U L

B Ă R C I I

D R A G O N U L U I

5 - 6

N E W S L E T T E R L S R S C H I N A N U M Ă R U L 1 5 6 . 0 7 . 2 0 1 5

1

Vineri, 5 iunie, Ambasada României la

Beijing a continuat tradiția organizării

Zilei Porților Deschise. Programul a

debutat cu o întâlnire între Excelența Sa,

Domnul Ambasador Doru Costea și

studenții români din China. Aceasta a

reprezentat o ocazie excelentă pentru

studenți de a se familiariza cu

oportunitățile de carieră din China și

România și de a afla mai multe informații

despre mediul economic și politic pe care

se bazează relațiile dintre cele două țări.

În continuare, invitații au asistat la o

prezentare despre istoria Ambasadei,

urmată de un moment artistic care nici de data aceasta nu a întârziat să aducă emoție și dor în

rândul spectatorilor. Studenții chinezi la limba română au cântat melodii românești renumite,

precum Trandafir de la Moldova, Găsește-mi loc în inima ta (Ștefan Bănică), Gașca mea (Hi-Q) și

O-zone. Un grup de tinere românce (Ștefania Cotoi, Mihaela Stamate și Izabela Tănăsie), alături

de un student din Republica Moldova (Denis Denisiuc) și doi studenți din Turcia (Burak Bana și

Inanc Mehmet Salih) au dansat un dans maramureșan, care a redat energia și voia bună.

Seara s-a încheiat printr-o degustare de bucate tradiționale și un sentiment general de bucurie și

dor de casă.

Ziua Porților Deschise a Ambasadei României

Newsletter LSRS China

Numărul 15

2

Absolventă a Universității de Limbă și Cultură din Bei-

jing, Andreea Avram a venit în China pentru prima oară

în urmă cu aproape trei ani pentru a-şi urmări visul de a

învăţa limba chineză. După finalizarea studiilor de

licență în România, Roxana a decis să revină în China

pentru a urma un program de masterat în limba chi-

neză, cu specializarea pe predarea limbii chineze.

1. Povesteşte-ne puţin cum ai devenit interesată de spaţiul asiatic şi mai ales de limba chineză?

Cu toată sinceritatea, decizia de a studia limba chineză a

venit destul de abrupt. Sunt absolventă de mate-info și mi-am concentrat atenția asupra

științelor reale mai toată adolescența. Moștenesc însă plăcerea lecturii de la tata și tot el a

fost cel care mi-a recomandat romane precum “Tai-pan” ,“Shogun ” sau “Thrump-O-Moto”,

toate ale lui James Clavell. Nici nu știu ce m-a fascinat mai mult, posibil să fi fost vorba de

toată culoarea aceea pe care mi-o emana Asia citită. Sunt un om extrem de curios, iar limba

chineză constituie nu doar un liant către China, dar către întreaga Asie.

2. Cum ai descrie timpul petrecut în China, experienţa deja de 3 ani?

După trei ani, consider că sfera mea vizuală e cu siguranță

mai rotundă. China e un loc al contradicțiilor, un loc al

oamenilor interesanți și al celor mai nebunești experiențe.

Am avut de-a face cu minți și suflete din cele mai diverse

aici, am râs și am plâns de câte două trei ori pe zi uneori,

am mâncat prăjituri cu gust de ceai verde și am fost stri-

gată “Albă-ca-zăpada ”!

3. Consideri că te-a schimbat în vreun fel contactul cu o nouă cultură atât de diferită?

Cu siguranță. Cea mai importantă lecție pe care am primit-o de la China e una despre

toleranță. Ar mai fi și cea despre răbdare, spirit de competiție, managementul dorurilor și

La studii în China Interviu cu Andreea Avram

Newsletter LSRS China

Numărul 15

3

cea mai frumoasă dintre toate, cea despre prietenie și

solidaritate. Cred că ne schimbăm cu toții aici, e imposi-

bil să nu o faci.

4. Există ceva ce te-a impresionat sau ţi-a plăcut în mod special în tot acest timp?

Am fost și sunt o mare fană a artelor chinezești, de la ca-

ligrafie, olărit și până la spectacolele de acrobație și wus-

hu. În afară de asta, îmi pare adorabil cum doamnele și

domnii chinezi se adună seara în parcuri să danseze, e o

plăcere să-i privești. Iar Beijingul, apreciez acest oraș

pentru că e paharul unui adevărat cocktail uman.

5. Ce impresii ai despre sistemul educațional chinez?

Sistemul educațional chinez este destul de demanding, colegii chinezi sunt foarte competitivi și

sârguincioși, cred că avem multe de învățat de la ei. Sistemul educațional chinez are totuși lap-

susuri în ceea ce privește stimularea creativității și imaginației, se pune un mai mare preț pe

memorare, lucru cu care nu sunt întocmai de acord.

6. Recent ai absolvit un program de masterat la Universitatea de Limbă și Cultură din

Beijing. Ce planuri de viitor ai? Intenţionezi să studiezi în continuare în China?

Planurile mele de viitor nu sunt foarte clare, însă relația mea cu China se oprește aici.

Intenționez să mă întorc acasă și să utilizez cunoștințele mele de limbă și cultură chineză în cel

mai nobil mod cu putință.

7. Ai vreun mesaj sau vreun sfat pentru tinerii care doresc să vină la studii în China?

Îi sfătuiesc să renunțe la preconcepții și să se aventureze cu mintea deschisă în călătoria către

gigantul asiatic. Îi mai sfătuiesc și să-și strângă părinții și prietenii tare în brațe la plecare, că

nu-i ușor să faci asta la 7000 de km !

Newsletter LSRS China

Numărul 15

4

Festivalul Bărcii Dragonului se sărbătorește în mod tradițional în

fiecare an pe data de 15 a lunii mai, conform calendarului lunar.

Festivalul este popular atât printre majoritatea națională Han, cât și

printre alte 26 din cele 54 de minorități naționale, dintre care

amintim de Mongolezi, Coreeni, Huis, Yis, Baias, Miaos, Zhuangs

ș.a.m.d.

Festivalul este marcat de numeroase obiceiuri tradiționale care

diferă de la zonă la zonă, dintre care enumerăm cursa de bărci,

mâncatul de zongzi (un fel de mâncare realizată din orez glutinos cu umplutură de fructe - de

obicei jujube, înfășurat în frunze de bambus în forma piramidală), băutul vinului de cereale și

atârnatul florii de pelin negru la ușile caselor.

Legenda cea mai răspândită amintește de faimosul poet Qu Yuan, care a trăit în perioada 475-221

B.C. în localitatea Chu din provincia Hubei. Se spune că poetul era funcționar la curtea regală,

foarte devotat regelui care domnea la acea vreme în Chu și era respectat pentru înțelepciunea și

intelectul său. Cu toate acestea, alți oficiali de la curte au adus

împotriva sa acuzații de trădare, ceea ce a condus la exilarea poetului

de către rege. Pe durata exilului, Qu Yuan a compus multe poezii în

care și-a exprimat mânia și tristețea față de cele întâmplate. În cele din

urmă, Qu Yuan s-a înecat în apele râului Miluo în jurul anului 278 BC,

pe când avea 61 de ani. Localnicii din Chu au încercat să îl salveze,

deoarece îl prețuiau enorm pe Qu Yuan, pe care îl considerau un om

onorabil, drept și înțelept. Cu toate acestea, în ciuda căutărilor asidue

cu bărcile în sus și-n josul râului, trupul poetului nu a putut fi găsit.

Pentru a împiedica peștii și alte animale acvatice de a-i mânca trupul,

localnicii au hotărât să arunce în apa râului așa numitele zongzi, în speranța că astfel peștii vor avea

hrană destulă și vor lăsa în pace rămășițele poetului.

Cu toate acestea, sunt motive a se crede că festivalul Bărcii Dragonului are la bază o altă

semnificație, din păcate necunoscută nouă astăzi. Argumentul care susține această afirmație este

acela că Festivalul Bărcii Dragonului are o vechime dovedită în timp de peste 5000 de ani (!), și

prin urmare exista deja la vremea lui Qu Yuan. Cu toate acestea, nu este exclus ca povestea

poetului să se fi adăugat la semnificația sărbătorii, transformându-o într-un eveniment cu totul

deosebit.

Festivalul Bărcii Dragonului

Newsletter LSRS China

Numărul 15

5

Newsletter LSRS China

Numărul 15

6

Unele opinii sunt de părere că moartea

lui Qu Yuan a avut loc chiar în ziua

când se sărbătorea Festivalul Bărcii

Dragonului, și de aceea povestea

poetului s-a alăturat semnificației

originare, în cele din urmă înlocuindu-o.

Obiceiul agățatului florii de pelin la

ușile caselor cunoaște însă o altă

poveste. Se spune că spre sfârșitul

dinastiei Tang (617-907), a existat o răscoală a oamenilor de la sate, sub conducerea lui Huang

Chao, care ulterior avea să ajungă rege. Într-o zi, pe când Huang Chao trecea prin ținutul

Dengxian din provincia Henan spre a căuta un teren bun pentru luptă, a întâlnit în cale o

femeie cu doi copii: un copil mai mare pe care-l ducea în brațe și unul mic pe care-l ținea de

mână. Foarte nedumerit, Huang Chao o întrebă pe femeie unde se duce și de ce poartă în brațe

copilul mai mare, iar pe cel mic îl ține de mână? La care femeia răspunse: ”Acum puțină

vreme am primit un avertisment că satul unde locuiesc va fi atacat de Huang Chao și că toți

sătenii cei care vor fi prinși vor fi uciși. Copilul pe care-l țin de mână este fiul meu, iar cel pe

care-l țin în brațe este un orfan. Dacă pe drum vom fi atacați de către soldații lui Huang Chao,

voi fugi împreună cu orfanul și-l voi lăsa în urmă pe fiul meu.” Huang Chao, foarte

impresionat de vorbele femeii, a descălecat și a rupt niște flori de pelin de pe marginea

drumului, și dându-i-le femeii i-a spus: ” Întoarce-te în satul tău și zi-le sătenilor să agațe la

ușile lor această floare. Iar când vor veni soldații mei să atace satul, toți cei care au făcut

întocmai vor fi cruțați.”

Se spune că ziua în care Huang Chao a atacat locul cu pricina era ziua în care se sărbătorea

Festivalul Bărcii Dragonului, iar de atunci înainte oamenii au început, în semn de recunoștință,

să agațe flori de pelin la ușile caselor în fiecare an, cu ocazia celebrării festivalului.

Astăzi o mare parte din obiceiurile tradiționale nu se mai practică din varii motive, însă altele

se mai păstrează nealterate de trecerea timpului, cum ar fi servirea pe tot parcursul festivalului

a zongzi.

Coordonator Filială: Aura Toader

Coordonator Adjunct: Mihai Titienar

Director Relații Interne: Petra-Lin Gyongyossy

Director Comunicare: Georgiana Boboc

Consilier Comunicare: Andreea Leonte

Director Proiecte: Adrian Băzăvan

Consilier Dezvoltare: Sebastian Demciuc

Consilier Design&Conținut Media: Călin-Ciprian Andrei

Consilier Parteneriate: Valentina Crivăț

Consilier Coordonator: Ioana Budală Afrasinei

Consilier Relația cu Diaspora: Petruț Danci

LSRS China reprezintă Liga Studenților

Români din Străinătate pe teritoriul

Republicii Populare Chineze.

LSRS China a fost înființată în noiembrie

2010, ceremonia de lansare oficială a LSRS

China având loc pe data de 3 iunie 2011, la

sediul Ambasadei României la Beijing.

L I G A S T U D E N Ţ I L O R

R O M Â N I Î N S T R Ă I N Ă T A T E

- F I L I A L A C H I N A

LSRS.ro

Gala LSRS

Wiki LSRS China

Info Studii China

Facebook LSRS China

Realizatori newsletter: Georgiana Boboc și Andreea Leonte

7