newsletter #15 lsrs china
DESCRIPTION
ÂTRANSCRIPT
Cu ocazia comemorării a 75 de ani de la evenimentele ce au condus la cedarea Basarabiei, a Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța către Uniunea Sovietică, Liga Studenților Români în Străinătate împreună cu Acțiunea 2012 au organizat un eveni-ment la care au participat invitați români și chinezi.
Înscris într-o serie de evenimente ce au scopul de a comemora cele întâmplate pe 28 iunie 1940, evenimentul a avut loc duminică, 28 iunie, la Universitatea de Științe Politice și Drept și a constat într-o proiecție specială a documentarului istoric “Golgota Basarabiei”. Acesta prezintă desfășurarea de evenimente ce au creat con-textul pentru cedarea teritoriilor, planurile pe care URSS le avea pentru aceste terito-rii, adică deznaționalizarea, depopularea, anularea identității etnice a oamenilor din aceste teritorii și în același timp supunerea lor la o serie de torture, deportări în la-găre comuniste, separarea familiilor, uciderea diverselor grupuri sociale cum ar fi intelectuali sau liderii locali, ș.a.m.d.
Proiecția filmului “Golgota Basarabiei”
C U P R I N S
P R O I E C ț I A
F I L M U L U I
G O L G O T H A
B A S A R A B I E I
1
Z I U A P O R T I -
L O R
D E S C H I S E
2
L A S T U D I I Î N
C H I N A
3 - 4
F E S T I V A L U L
B Ă R C I I
D R A G O N U L U I
5 - 6
N E W S L E T T E R L S R S C H I N A N U M Ă R U L 1 5 6 . 0 7 . 2 0 1 5
1
Vineri, 5 iunie, Ambasada României la
Beijing a continuat tradiția organizării
Zilei Porților Deschise. Programul a
debutat cu o întâlnire între Excelența Sa,
Domnul Ambasador Doru Costea și
studenții români din China. Aceasta a
reprezentat o ocazie excelentă pentru
studenți de a se familiariza cu
oportunitățile de carieră din China și
România și de a afla mai multe informații
despre mediul economic și politic pe care
se bazează relațiile dintre cele două țări.
În continuare, invitații au asistat la o
prezentare despre istoria Ambasadei,
urmată de un moment artistic care nici de data aceasta nu a întârziat să aducă emoție și dor în
rândul spectatorilor. Studenții chinezi la limba română au cântat melodii românești renumite,
precum Trandafir de la Moldova, Găsește-mi loc în inima ta (Ștefan Bănică), Gașca mea (Hi-Q) și
O-zone. Un grup de tinere românce (Ștefania Cotoi, Mihaela Stamate și Izabela Tănăsie), alături
de un student din Republica Moldova (Denis Denisiuc) și doi studenți din Turcia (Burak Bana și
Inanc Mehmet Salih) au dansat un dans maramureșan, care a redat energia și voia bună.
Seara s-a încheiat printr-o degustare de bucate tradiționale și un sentiment general de bucurie și
dor de casă.
Ziua Porților Deschise a Ambasadei României
Newsletter LSRS China
Numărul 15
2
Absolventă a Universității de Limbă și Cultură din Bei-
jing, Andreea Avram a venit în China pentru prima oară
în urmă cu aproape trei ani pentru a-şi urmări visul de a
învăţa limba chineză. După finalizarea studiilor de
licență în România, Roxana a decis să revină în China
pentru a urma un program de masterat în limba chi-
neză, cu specializarea pe predarea limbii chineze.
1. Povesteşte-ne puţin cum ai devenit interesată de spaţiul asiatic şi mai ales de limba chineză?
Cu toată sinceritatea, decizia de a studia limba chineză a
venit destul de abrupt. Sunt absolventă de mate-info și mi-am concentrat atenția asupra
științelor reale mai toată adolescența. Moștenesc însă plăcerea lecturii de la tata și tot el a
fost cel care mi-a recomandat romane precum “Tai-pan” ,“Shogun ” sau “Thrump-O-Moto”,
toate ale lui James Clavell. Nici nu știu ce m-a fascinat mai mult, posibil să fi fost vorba de
toată culoarea aceea pe care mi-o emana Asia citită. Sunt un om extrem de curios, iar limba
chineză constituie nu doar un liant către China, dar către întreaga Asie.
2. Cum ai descrie timpul petrecut în China, experienţa deja de 3 ani?
După trei ani, consider că sfera mea vizuală e cu siguranță
mai rotundă. China e un loc al contradicțiilor, un loc al
oamenilor interesanți și al celor mai nebunești experiențe.
Am avut de-a face cu minți și suflete din cele mai diverse
aici, am râs și am plâns de câte două trei ori pe zi uneori,
am mâncat prăjituri cu gust de ceai verde și am fost stri-
gată “Albă-ca-zăpada ”!
3. Consideri că te-a schimbat în vreun fel contactul cu o nouă cultură atât de diferită?
Cu siguranță. Cea mai importantă lecție pe care am primit-o de la China e una despre
toleranță. Ar mai fi și cea despre răbdare, spirit de competiție, managementul dorurilor și
La studii în China Interviu cu Andreea Avram
Newsletter LSRS China
Numărul 15
3
cea mai frumoasă dintre toate, cea despre prietenie și
solidaritate. Cred că ne schimbăm cu toții aici, e imposi-
bil să nu o faci.
4. Există ceva ce te-a impresionat sau ţi-a plăcut în mod special în tot acest timp?
Am fost și sunt o mare fană a artelor chinezești, de la ca-
ligrafie, olărit și până la spectacolele de acrobație și wus-
hu. În afară de asta, îmi pare adorabil cum doamnele și
domnii chinezi se adună seara în parcuri să danseze, e o
plăcere să-i privești. Iar Beijingul, apreciez acest oraș
pentru că e paharul unui adevărat cocktail uman.
5. Ce impresii ai despre sistemul educațional chinez?
Sistemul educațional chinez este destul de demanding, colegii chinezi sunt foarte competitivi și
sârguincioși, cred că avem multe de învățat de la ei. Sistemul educațional chinez are totuși lap-
susuri în ceea ce privește stimularea creativității și imaginației, se pune un mai mare preț pe
memorare, lucru cu care nu sunt întocmai de acord.
6. Recent ai absolvit un program de masterat la Universitatea de Limbă și Cultură din
Beijing. Ce planuri de viitor ai? Intenţionezi să studiezi în continuare în China?
Planurile mele de viitor nu sunt foarte clare, însă relația mea cu China se oprește aici.
Intenționez să mă întorc acasă și să utilizez cunoștințele mele de limbă și cultură chineză în cel
mai nobil mod cu putință.
7. Ai vreun mesaj sau vreun sfat pentru tinerii care doresc să vină la studii în China?
Îi sfătuiesc să renunțe la preconcepții și să se aventureze cu mintea deschisă în călătoria către
gigantul asiatic. Îi mai sfătuiesc și să-și strângă părinții și prietenii tare în brațe la plecare, că
nu-i ușor să faci asta la 7000 de km !
Newsletter LSRS China
Numărul 15
4
Festivalul Bărcii Dragonului se sărbătorește în mod tradițional în
fiecare an pe data de 15 a lunii mai, conform calendarului lunar.
Festivalul este popular atât printre majoritatea națională Han, cât și
printre alte 26 din cele 54 de minorități naționale, dintre care
amintim de Mongolezi, Coreeni, Huis, Yis, Baias, Miaos, Zhuangs
ș.a.m.d.
Festivalul este marcat de numeroase obiceiuri tradiționale care
diferă de la zonă la zonă, dintre care enumerăm cursa de bărci,
mâncatul de zongzi (un fel de mâncare realizată din orez glutinos cu umplutură de fructe - de
obicei jujube, înfășurat în frunze de bambus în forma piramidală), băutul vinului de cereale și
atârnatul florii de pelin negru la ușile caselor.
Legenda cea mai răspândită amintește de faimosul poet Qu Yuan, care a trăit în perioada 475-221
B.C. în localitatea Chu din provincia Hubei. Se spune că poetul era funcționar la curtea regală,
foarte devotat regelui care domnea la acea vreme în Chu și era respectat pentru înțelepciunea și
intelectul său. Cu toate acestea, alți oficiali de la curte au adus
împotriva sa acuzații de trădare, ceea ce a condus la exilarea poetului
de către rege. Pe durata exilului, Qu Yuan a compus multe poezii în
care și-a exprimat mânia și tristețea față de cele întâmplate. În cele din
urmă, Qu Yuan s-a înecat în apele râului Miluo în jurul anului 278 BC,
pe când avea 61 de ani. Localnicii din Chu au încercat să îl salveze,
deoarece îl prețuiau enorm pe Qu Yuan, pe care îl considerau un om
onorabil, drept și înțelept. Cu toate acestea, în ciuda căutărilor asidue
cu bărcile în sus și-n josul râului, trupul poetului nu a putut fi găsit.
Pentru a împiedica peștii și alte animale acvatice de a-i mânca trupul,
localnicii au hotărât să arunce în apa râului așa numitele zongzi, în speranța că astfel peștii vor avea
hrană destulă și vor lăsa în pace rămășițele poetului.
Cu toate acestea, sunt motive a se crede că festivalul Bărcii Dragonului are la bază o altă
semnificație, din păcate necunoscută nouă astăzi. Argumentul care susține această afirmație este
acela că Festivalul Bărcii Dragonului are o vechime dovedită în timp de peste 5000 de ani (!), și
prin urmare exista deja la vremea lui Qu Yuan. Cu toate acestea, nu este exclus ca povestea
poetului să se fi adăugat la semnificația sărbătorii, transformându-o într-un eveniment cu totul
deosebit.
Festivalul Bărcii Dragonului
Newsletter LSRS China
Numărul 15
5
Newsletter LSRS China
Numărul 15
6
Unele opinii sunt de părere că moartea
lui Qu Yuan a avut loc chiar în ziua
când se sărbătorea Festivalul Bărcii
Dragonului, și de aceea povestea
poetului s-a alăturat semnificației
originare, în cele din urmă înlocuindu-o.
Obiceiul agățatului florii de pelin la
ușile caselor cunoaște însă o altă
poveste. Se spune că spre sfârșitul
dinastiei Tang (617-907), a existat o răscoală a oamenilor de la sate, sub conducerea lui Huang
Chao, care ulterior avea să ajungă rege. Într-o zi, pe când Huang Chao trecea prin ținutul
Dengxian din provincia Henan spre a căuta un teren bun pentru luptă, a întâlnit în cale o
femeie cu doi copii: un copil mai mare pe care-l ducea în brațe și unul mic pe care-l ținea de
mână. Foarte nedumerit, Huang Chao o întrebă pe femeie unde se duce și de ce poartă în brațe
copilul mai mare, iar pe cel mic îl ține de mână? La care femeia răspunse: ”Acum puțină
vreme am primit un avertisment că satul unde locuiesc va fi atacat de Huang Chao și că toți
sătenii cei care vor fi prinși vor fi uciși. Copilul pe care-l țin de mână este fiul meu, iar cel pe
care-l țin în brațe este un orfan. Dacă pe drum vom fi atacați de către soldații lui Huang Chao,
voi fugi împreună cu orfanul și-l voi lăsa în urmă pe fiul meu.” Huang Chao, foarte
impresionat de vorbele femeii, a descălecat și a rupt niște flori de pelin de pe marginea
drumului, și dându-i-le femeii i-a spus: ” Întoarce-te în satul tău și zi-le sătenilor să agațe la
ușile lor această floare. Iar când vor veni soldații mei să atace satul, toți cei care au făcut
întocmai vor fi cruțați.”
Se spune că ziua în care Huang Chao a atacat locul cu pricina era ziua în care se sărbătorea
Festivalul Bărcii Dragonului, iar de atunci înainte oamenii au început, în semn de recunoștință,
să agațe flori de pelin la ușile caselor în fiecare an, cu ocazia celebrării festivalului.
Astăzi o mare parte din obiceiurile tradiționale nu se mai practică din varii motive, însă altele
se mai păstrează nealterate de trecerea timpului, cum ar fi servirea pe tot parcursul festivalului
a zongzi.
Coordonator Filială: Aura Toader
Coordonator Adjunct: Mihai Titienar
Director Relații Interne: Petra-Lin Gyongyossy
Director Comunicare: Georgiana Boboc
Consilier Comunicare: Andreea Leonte
Director Proiecte: Adrian Băzăvan
Consilier Dezvoltare: Sebastian Demciuc
Consilier Design&Conținut Media: Călin-Ciprian Andrei
Consilier Parteneriate: Valentina Crivăț
Consilier Coordonator: Ioana Budală Afrasinei
Consilier Relația cu Diaspora: Petruț Danci
LSRS China reprezintă Liga Studenților
Români din Străinătate pe teritoriul
Republicii Populare Chineze.
LSRS China a fost înființată în noiembrie
2010, ceremonia de lansare oficială a LSRS
China având loc pe data de 3 iunie 2011, la
sediul Ambasadei României la Beijing.
L I G A S T U D E N Ţ I L O R
R O M Â N I Î N S T R Ă I N Ă T A T E
- F I L I A L A C H I N A
LSRS.ro
Gala LSRS
Wiki LSRS China
Info Studii China
Facebook LSRS China
Realizatori newsletter: Georgiana Boboc și Andreea Leonte
7