UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ

Facultatea de Economia Turismului Intern şi Internaţioal

IMPORTAŢA AEROPORTULUI JOHN F. KENNEDY ÎN DEZVOLTAREA ORAŞULUI NEW YORK

Profesor coordonator: Ec. Dr. Camelia Gheorghe

Studenţi: Bobleagă Mădălina

Ganea Diana

Mureşan Raluca

Grupa : 511

CAPITOLUL 1 – PREZENTAREA GENERALA A NEW YORK-ULUI

1.1.1. Coordonatele principale ale New York-ului

New York este cel mai important si cel mai populat oras din Statele Unite, reprezentand

una din cele mari zone urbane din lume, cu peste 19,2 milioane de rezidenți pe o arie de 830km²,

impartita in cinci zone: The Bronx, Brooklyn, Manhattan,Queens și insula Staten Island.

Orașul New York este situat în nord-estul Statelor Unite ale Americii, și în sud-estul

Statului New York, la aproximativ jumătatea distanței dintre Washington D.C. și Boston 

O mare parte a New York-ului este construită pe cele trei insule ale Manhattanului, Staten Island

și Long Island, astfel suprafața sa fiind dispersată, ajutând la creșterea densității.

New York se întinde pe uscat pe o suprafață de 831,4 km².Cel mai înalt punct din oraș

este Todt Hill din Staten Island, ce se află la 124,9 m deasupra nivelului mării, care este de

asemenea și cel mai înalt punct al coastei de est, sud de Maine.

1.1.2. Cadrul natural

New York-ul are un climat umed continental, din cauza curenților de aer reci ce vin din

centrul Americii de Nord.Iernile în New York sunt reci, dar datorită faptului că este un oraș de

coastă, temperaturile sunt relativ mai ridicate față de cele din interiorul continentului, acest lucru

ajutând la moderarea stratului de zăpadă ce variază între 63,5 și 88,9 cm în fiecare

an.Temperatura oscilează, primăverile și toamnele în New York, aceasta putând să varieze de la

ninsori și vreme rece, la vreme caldă și umedă, deși pot fi zile răcoroase și ploioase. Vara este

umedă și caldă, cu temperaturi de până la 32 °C sau mai mult. Deși, în general, nu este asociat

cu uraganele, New York-ul este vulnerabil acestui tip de fenomene, uraganul din Norfolk și Long

Island din 1821, fiind un bun exemplu.

1.1.3. Structura administrative-teritoriala

Cele cinci zone in care este impartit New York-ul, sunt la rândul lor alcătuite din mii de

cartiere, multe dintre care au propria lor istorie și semnătură. În cazul în care aceste zone ar fi

fost orașe de sine stătătoare, patru dintre ele (Brooklyn, Queens, Manhattan și The Bronx) ar fi

fost printre primele zece cele mai populate orașe din Statele Unite.

The Bronx  (pop. 1.373.659) este zona ce se află în cel mai nordic punct al orașului. Este

de asemenea și casa echipei de baseball New York Yankees, găzduind și stadionul

acestora, Yankee Stadium. Cu excepția unei mici porțiuni din Manhattan, și anumeMarble Hill,

The Bronx este singura parte a orașului ce se află pe teritoriul continental al Statelor Unite (toate

celelalte unități administrative Manhattan, Queens, Brooklyn și Staten Island sunt clădite pe

insule) . În The Bronx se poate de asemenea găsi Bronx Zoo, cea mai mare grădină zoo aflată în

interiorul unui oraș, din Statele Unite, acesta ocupând o suparfață de 107,2 hectare și având peste

6.000 de animale. The Bronx este de asemenea și locul de naștere al culturii rap și hip-hop.

Manhattan  (pop. 1.620.867) este cel mai dens populat dintre cele cinci zone și locul

unde se pot întâlni majoritatea zgârie-norilor din New York, precum și Central Park. În nord (în

imediata vecinătate a Bronxului) se află cartierul Haarlem. Manhattan este centrul financiar al

orașului și găzduiește sediile multor corporații, Națiunile Unite, precum și numeroase universități

importante. Manhattan este cea mai veche așezare din New-York și poate fi privit ca fiind

nucleul orașului New York. Este amplasat pe o insulă - Manhattan Island.

Brooklyn  (sau Kings) (pop. 1.373.659) este cea mai populată zonă administrativă a

orașului, și a fost un oraș de sine stătător până în anul 1898. Brooklyn-ul este cunoscut pentru

diversitatea sa culturală, etnică și socială, și cartierele sale distinctive. Acestă zonă beneficiază de

o plajă ce se extinde pe o suprafață foarte mare, și găzduiește Coney Island, înființat în anii 1870.

Este amplasat pe insula Long Island.

Queens (Populatia= 2,270,338) este cea mai mare zona administrativă („borough”) din

SUA . Primii coloniști europeni au fost olandezii care au înființat o serie de sate și orașe pe

teritoriul actual , astăzi fiind al doilea borough ca mărime din punct de vedere al populație după

Brooklyn. Este amplasat pe insula Long Island.

Staten Island  (sau Richmond) ( Pop. 481,613) este cea mai recentă și cea mai puțină

populată zonă din New York (mai puțin de 100 de ani) și este legată de restul metropolei

prin Podul Verrazano-Narrows , ce face legatura cu Brooklyn și prin Feribotul Staten Island ce

face legătură cu Manhattan.

1.2. Cadrul socio-economic

1.2.1. Nivelul general de dezvoltare socio-economică

a) principalele ramuri ale economiei – publicații, îmbrăcăminte, industria chimică, industrie

alimentară, finanțe, asigurări, sănătate, turism, multimedia, IT, textile etc.

In ciuda atentatelor de la World Trade Center, New York City a ramas nucleul national si

international al finantelor si a continuat sa fie centrul global al sediilor centrale ale

marilor corporatii din domeniul finantelor si serviciilor, media, divertisment si

telecomunicatii, productiei si comertului. Sunt de companii naționale își au “casa” în

New York, de la cele financiare, la asigurări sau publicitate. New York City conduce în

topul Fortune 500 al Statelor Unite și peste 1000 dintre cele mai importante companii își

au sediul principal în oraș, incluzând aici 8 dintre cele mai importante 10 companii de

securitate, aproape jumătate din topul 50 al companiile de top de avocatură și peste 200

de bănci, reprezentând fiecare țară importantă a lumii.

Principala ramura a economiei orasului New York este reprezentată de publicație, avand

mai multe case de edituri decat intreaga tara si peste 13.000 de angajati.

Industria textila este foarte puternica, avand sediul in Fashion District (cartierul modei),

langa Times Square si numara peste 100.000 de angajati.

IT si New Media/industria digitala este una infloritoare in ultimii ani, “Sillicon Alley”

fiind denumită zona formată din Upper Manhattan (partea central și de nord a

Manhattanului), Brooklyn, Queens și Staten Island. Dezvoltarea a fost posibilă prin

planul Digital NYC: conectat la întreaga lume , care oferă internet de foarte mare viteză

pentru dezvoltarea comunării în afaceri cu parteneri din întreaga lume.

O altă industrie gigantică a lumii își are sediul principal în New York City, și anume

industria farmaceutică, în partea centrală a orașului găsindu-se cel puțin trei dintre sediile

pricipale ale principalelor companii farmaceutice ale lumii. Acestă ramură mergând în

paralel cu cercetare în domeniul medical și științific.

Turismul contribuie, de asemenea, în mod decisiv la economia New York-ului, alimentat

de campanii extraordinare de publicitate și de promovare. După atentatele de la World

Trade Center, pe amprenta terestră a fostelor clădiri au fost construite cele mai mari

cascade antropizate din America de Nord și un parc de reculegere și, de asemenea, și un

muzeu tribut pentru victimele atentatelor. Pe lângă asta, altă atracție nouă este Turnul

Libertății (Freedom Tower), noul One World Trade Center și complexul din jurul său,

care se va inaugura în 2014 și care va devein astfel cea mai înaltă clădire din emisfera

vestică, cu o înălțime de 1778 feet (anul libertații pentru Statele Unite), adică aproape 542

metri. Majoritatea turiștilor aleg acest oraș pentru a-i experimenta arta și cultura,

rezultând o industrie care numără peste 600.000 de angajați.

Și nu în ultimul rând, industria divertismentului este una înfloritoare, de la producții

cinematografice (Paramount Pictures își are sediul chiar in Times Square), producții de

televiziune, muzică, teatru, showurile de pe Broadway și publicitatea. New York City

este principalul competitor al Los Angeles-ului, având costuri mai mici. 150 de scene și

studiouri de producție ale industriei se află în New York, iar trei dintre cele 5 mari case

de producție muzicală au sediul de afaceri în The Big Apple. 1

b) PIB – 1 358 416 $ (2012) / 1 316 971 (2011) /1 280 307 (2010)/ 1222 447 (2009)2 / 1 215 349 (2008)3

In 2012, contributia la PIB a industriei timpului liber si ospitalitatii a fost de 0.18 %, iar

a transporturilor a fost de -0.2 %

c) rata șomajului: 8.5 % 2012, 8.3 % 2011, 8.6 % 2010,

1 http://www.city-data.com/us-cities/The-Northeast/New-York-Economy.html

2http://www.bea.gov/newsreleases/regional/gdp_metro/2013/pdf/gdp_metro0913.pdf 3 http://www.bea.gov/newsreleases/regional/gdp_metro/2013/pdf/gdp_metro0213.pdf

d) salariul minim/mediu pe economie 8 $/h in 2013 si 2012, 7,25 $/h in 2011, 2010 si 2009.4

1.2.2. Mediul de afaceri

Afacerile care guvernează mediul de afaceri newyorkez sunt deținute de companii vechi,

de renume, de o mare amploare și cu tradiție. Marile corporații multinaționale își au sediul aici,

iar mediul de afaceri mondial își are epicentrul pe Wall street. Una dintre capitalele mondiale ale

finanțelor este, evident, New York.

În ceea ce privește modul de impozitare și taxele pe care trebuie să le plătească

persoanele, acestea depind de mai multe criterii și praguri de impozitare.

Taxa pe venit este de 6.85% și a fost modificată în 2012.

Pe lângă aceasta, există diferite taxe locale, statale și federale pe care fiecare cetățean cu

loc de muncă trebuie să le plătească. Salariile sunt calculate pe oră și se plătesc în formă brută.

Mai mult, corporațiile trebuie să plătească o taxa fixă pe fiecare angajat, în funcție de

pragul salarial.

1.2.3.

Alaturi de inca 8 state importante din Regiunea de Nord-Est, New York, Connecticut, Maine,

Massachussetts, New Hampshire, New Jerssey, Pennsylvania, Rhode Island si Vermont, prezinta

urmatoarele caracteristici:

-Este cea mai mare piata compacta din lume, dupa capacitatea de absorbte, care se intinde pe

o suprafata relative semi-circulara in zona de nord-est a Statelor Unite, populatia fiind de

peste 55,5 milioane de locuitori;

4 http://en.wikipedia.org/wiki/Minimum_wage_in_the_United_States#Territory

-Alaturi de New Jersey, Connecticut si Massachusetts, New York se situeaza intre cele mai

bogate 5 state din SUA, din punct de vedere al veniturilor medii ale populatiei. In New

York, se gaseste cel mai mare numar de orase cu cel mai ridicat venit mediu (16), intre

primele 100 de orase cu venit mediu cel mai ridicat din SUA

Cele 9 state produc la un loc peste 21% din PIB-ul total al Statelor Unite ale

Americii. New York se afla pe primele locuri in ceea ce priveste PIB/locuitor.

Zona de nord-est a SUA incorporeaza o mare diversitate de industrii si de

servicii dintre cele mai profitabile, situate in principal in centrele economice din

statele New York, Conneticut, New Jersey si Massachusetts.

Zona New York- New Jersey are cea mai mare concentrare de importatori si

distribuitori din SUA

In New York se gaseste unul din cele mai mari si mai importante centre

expozitionale din SUA( Jacob K Javits Convention Center) unde au loc aproape

fara intrerupere pe intreg parcursul anului, manifestari expozitionale si

conferinte pe teme de industrie si comert.

New York face parte din elita statelor americane in ceea ce priveste cercetarea-

dezvoltarea in domeniul tehnologiilor de varf

Regiunea Nord-Est este foarte bine deservita de o retea de porturi maritime si

fluviale, precum si aeroporturi internationale.

1.2.4. Educația, sănătatea și serviciile sociale

a) Educatie

Educația în New York este asigurată de un număr mare de instituții publice și private.

Sistemul institutiilor publice din oraș, este cea mai mare din lume, și New York, este resedinta

celor mai importante biblioteci, universități și centre de cercetare din lume. Orasul este cunoscut

indeosebi ca un centru mondial de cercetare in medicina si stiintele vietii.

Sistemul institutiilor de invatamant publice din New York este cel mai mare din

lume. Cel putin 1,1 milioane de elevi invata in peste 1.700 scoli publice, cu un buget de

21$miliarde de dolari.

Pe langa scolile publice, exista aproximativ 900 de scoli private, laice si religioase, unele scoli fiind in topul scolilor independente din tara.

b) Sanatate

Orasul este cunoscut indeosebi ca un centru mondial de cercetare in medicina si stiintele

vietii.

o T OP Spitale din NEW YORK

Bronx: Montefiore Medical Center , St. Barnabas Hospital, Jacobi Medical Center

Children’s Hospital at Montefiore

Bayside: Maimonides Medical Center

East New York: Brookdale HospitalCenter)

Flatbush: Downstate Medical Center

Park Slope/ Brooklyn Heights: Long Island College Hospital

Park Slope: New York Methodist

LongIsland: Roslyn:St.FrancisHospital

Manhasset:NorthShoreUniversitHospital

Mineola: WinthropUniversityHospital

Ston Brook: StonyBrookUniversit Medica Center

New Hyde Park: Long Island

Jewish Huntington: Huntington Hospital

Steven and Alexandra Cohen Children Hospital, New HydeManhattan: Uptown,

Downtown,Midtown,East:NY Langone Medical Center

Uptown,CentralPark/EastSide:Moun Sinai Medical Center

Uptown,East Side: Lenox Hill

Downtown,East Side: Beth Israel

West Side: St. Luke’s – Roosevelt

Downtown: Bellevue Hospital Center

c) Servicii Sociale

5

Serviciile sociale new yorkeze sunt foarte dezvoltate și se impart pe trei categorii:

beneficii și suport care includ: asistență financiară de urgență, ajutoare de șomaj în cazul încetării

serviciului, beneficii și bonificații pentru angajați cu venituri mici, când aceștia îndeplinesc

anumite condiții, bonuri de masă, mese calde, asigurare minumă de sănătate și altele.

A doua categorie include participarea la acțiunile comunității care sunt reprezentate de

activități în folosul comunității, activități de recreație, voluntariat și de donații, iar cea de-a treia

are servicii specifice, cu precădere axate pe asistență pentru familii, femei, bătrâni, persoane cu

dizabilități, persoane fără adăpost, imigranți și veteran.

1.2.4. Caracteristici principale ale populației rezidente

5 http://www1.nyc.gov/nyc-resources/categories/social-services.page

a) Delimitarea populatiei pe categorii de varsta

Potrivit US Census Bureau, in anul 2010, New York a fost al treilea cel mai mare stat ca

populație, după California și Texas, cu o populatie de 19,378,102, o creștere de peste 400.000 de

persoane, sau 2,1%, începând cu anul 2000. Schimbarea populație dintre anii 2000-2006 include

un spor natural de 601779 persoane (1,576,125 nașteri minus 974,346 decese) și o scădere ca

urmare a migrației nete de 422,481 oameni in afara statului. Imigrația din afara Statelor Unite a

dus la o creștere netă de 820388 de oameni, și migrația în țară a produs o pierdere netă de

aproximativ 800,213. Aceasta înseamnă o schimbare foarte mică populație de stat.

Populatia din New York intre anii 2000-2020

Populatia cu varste cuprinse intre 5 si 17 ani (elevi), intre anii 2000-2020

Populatia cu varste peste 65 de ani intre anii 2000-2020

b) Nivel de educatie in anul 2012

La sfârşitul anului şcolar/universitar 2011-2012 au fost înregistraţi 536,7 mii absolvenţi

din toate nivelurile educaţionale. Dintre aceştia, 25,4% au provenit din învăţământul superior,

34,4% din învăţământul gimnazial, 34,9% din învăţământul liceal. Sub 4,5% s-au înregistrat

absolvenţii din învăţământul postliceal şi profesional.

Activitatea educaţională şi de instruire în sistemul de învăţământ a fost asigurată de 245,2

mii cadre didactice, ponderea personalului didactic de sex feminin fiind majoritară în toate

nivelurile de educaţie, cu excepţia învăţământului superior, astfel: în învăţământul preşcolar

(99,7%), primar şi gimnazial (77,0%), postliceal (74,7%), liceal (68,9%), profesional (52,7%).

În instituţiile de învăţământ din mediul urban îşi desfăşoară activitatea didactică 162,5

mii persoane, iar în mediul rural 82,7 mii persoane.

c) Sectoare de activitate

Recensământul SUA din 2012 a raportat că 72,3% din locuitorii din New York posedă o

diplomă de liceu sau echivalentul acesteia, 27,4% din populatia orasului merge mai departe

pentru a câștiga cel puțin o diplomă de licență, iar 11,6% sunt absolventi pe diferite domenii. În

ansamblu, acest lucru ajuta la forta de munca calificata. Pentru statul New York, analiștii pieței

muncii prezic că nu va fi marcată creștere în industria de învățământ și de formare, cu o creștere

de 15,4% dîn posturile disponibile până în anul 2014. Sănătatea și profesiile de asistență

medicală se preconizeaza ca se vor creste pana la 147930 de locuri de muncă, și serviciile sociale

comunitare vor creaste cu aproape 20%. Sectoarele de producție și administrative vor scadea, in

timp ce e sectorul de transporturi sic el agricol va ramane in esenta statica. Ocuparea forței de

muncă de servicii financiare va continua cu o crestere treptată, cu un câștig 11,5% din locuri de

muncă până în 2014.

Un rezumat al datelor privind forța de muncă din zona NewYork, in anul 2012:

Dimensiunea forței de muncă neagricole: 8278500

Numărul de lucrători angajați în:

-constructii si minerit: 329700

-fabricație: 499600

-comerț, transport și utilități: 1582400

-Informații: 289300

-activități financiare: 769700

-profesionale și servicii de afaceri: 1223500

-servicii educaționale și de sănătate: 1358000

-agrement și ospitalitate: 606700

-Alte servicii: 346000

-Guvernul: 1273000

Câștigurile salariale medii ale muncitorilor în industria prelucrătoare: 15.35 dolari (aprilie 2012)

Rata șomajului: 4,5% (aprilie 2012)

1.3 Infrastructura turistică a zonei

In 2011 orasul New York este vizitat de aproximativ 47 milioane de turisti pe an, care

aduc in bugetul local cca 30 miliarde $. Indiferent de evolutiile economiei mondiale strans legate

de criza, in 2011 New York-ul a fost vizitat cu un milion de turisti in plus fata de 2010. Din 47

de milioane, cca 10 milioane de turisti au fost straini, la fel cu 1 milion mai mult fata de 2010.

Acest lucru e imbucurator pentru economia locala, pentru ca turistii straini cheltuie de cca 4 ori

mai mult decit turistii americani. Acei 30 miliarde de dolari veniti in bugetul local in 2011 fac

New York-ul orasul numarul 1 din State, depasind clar Las Vegas-ul si Orlando. Numarul

angajatilor in turism din New York este de 350.000 persoane, iar cei ce activeaza in industiile de

leisure și ospitalitate ajung la 600.000.

*2012 52.7 41.8 10.9 36.96

Marile metropole, actioneaza ca un magnet asupra turistilor. De un lucru putem fi siguri,

turismul devine tot mai sofisticat, turistii tot mai exigenti, mai informati si… destepti.

Desi suna ca un vis, ar fi superb sa inregistram si noi cifre de milioane de turisti veniti in

România. Pina atunci insa, avem foarte mult de lucru!

1.3.1 Ansamblul spaţiilor de cazare

Majoritatea hotelurilor din New York City sunt înscrise și reprezentate de Asociația

Hotelurilor din New York City, organizație comercială. Începând cu 2009, organizația numără

245 de membri, care pun la dispoziție 69 586 de camera de cazare și care au 32 000 de angajați.

Cele 245 de hoteluri sunt localizate astfel: 114 in centrul Manhattanului, între străzile

West 75 și East 39.

Gradul de ocupare a hotelurilor a fost între 85.3% în 2008 și a menținut un trend

ascendent până la 87.6% în 2012. 7

Cazarea costa în medie 250$ pe noapte, în New York City.

Hotelurile sunt împarțite în funcție de zona în care se află și astfel găsim cele mai

importante și mai faimoase: lanțul Hilton, Walforf Astoria și Roosevelt Hotel.

6 http://www.nycgo.com/articles/nyc-statistics-page7 idem

O altă categorie importantă este reprezentată de hotelurile din zonele istorice, iar cele mai

importante sunt Knickerbocker Hotel, Beacon Theater and Hotel și Prince George Hotel.

Cel mai mare hotel din New York City este Hilton New York, cu 47 de etaje si 1980 de

camere si 47 de suituri.

1.3.2. Structura unităților de alimentație

New York City, cea mai mare oras din Statele Unire, în termeni de populatie, este un

paradis gastronomic cu orice tip, cantitate, stil de mâncare sau preț. Există atât de multe

restaurante în cele 5 zone ale orașului, încât ai putea încerca tot câte unul în fiecare zi și tot nu le-

ai încerca pe toate. Orașul are peste 4200 de restaurante, de toate felurile, cu toate specificurile

posibile.

Manhattan

Manhattan are peste 3500 de unități de alimentație. Cel mai mare și mai diversificat

dintre cartiere, Manhattan oferă o gamă largă de opțiuni, de la haute cuisine la fast food-uri

etnice.

Brooklyn

Deși mai mare din punct de vedere geografic, Brooklyn este, în principal, o zonă mai

rezidențială și cu niște comunități mai închegate. Aici se găsesc peste 800 de restarante mai “cu

picioarele pe pământ” și restautante cu specific etnic, mai de cartier.

Queens/Staten Island/Bronx

Cele din urmă zone ale New York City-ului nu sunt prea faimoase pentru opțiunile

unităților de alimentație. Combinate, cele trei adună aproximativ 100 de restaurante, după cum

enunță “New York Restaunts” 8

1.3.3 Sistemul de transport touristic8 http://traveltips.usatoday.com/many-restaurants-there-new-york-city-20663.html

Transporturile publice puse la dispoziție turiștilor sunt foarte bine puse la punct și cu o

rețea bine administrată și eficientă.

Metro Trans Authority – metroul – are legăturile cu cele trei aeroporturi ce opereaza la

periferia orașului New York, și anume principalul: John F. Kennedy, urmat de La Guardia

Airport și Newark Liberty International airport.

Metroul funcționeaza 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, iar o călătorie costă 2,5$.

Taxiul este extreme de mult folosit, fiind foarte util și sigur, iar o cursa are prețul de

3$/km.

Pentru turiștii doritori să cunoască atracțiile principale ale orașului, este pus la dispoziție

o linie de autobuze supraetajate, la prețul de 50$/nelimitat/zi întreagă, având opțiunea de hop

on/hop off, adică turistul poate coborî pentru a vizita o atracție, ca mai apoi să urce într-un alt

autobus și să își continue vizitarea.

1.3.4 Posibilităţi de distracţie şi agreement

Marile atracții ale New York-ului sunt, fără doar și poate Empire State Building (Statul

New York este denumit și The Empire State datorită poziției geografice și economice de-a lungul

timpului, asemuit cu Imperiul Roman Antic), Statuia Libertătii, Ellis Island, Broadway și ale sale

producții de divertisment, muzee precum Metropolitan, MoMa, Guggenheim, spații verzi ca

Central Park sau Washington Square Park, altele precum Rockerfeller Center si observatorul Top

of the Rock, Times Square și multe altele.

Shopping-ul de lux este un motiv de călătorie către New York, iar Fifth avenue si

Madison Avenue sunt cele mai celebre străzi ale lumii, în materie de cumpărături.

Evenimentele anuale, paradele etnice sau cu ocazia sărbatorilor, Pomul de Crăciun, Sf. Patrick,

concertele estivale din Central Park atrag annual foarte multi turiști.

Evenimentele muzicale precum concerte, festivaluri, decernari de premii ( în fiecare an, Grammy

Awards se decernează la Radio City Music Hall, Video Music Awards etc) adună și ele mulți

turiști.

De asemnea, evenimentele sportive sunt printre motivele principale pentru fanii care

doresc să fie mai aproape de idolii din baseball, fotbal american sau baschet. Echipele principale

sunt Yankees în Bronx, cea mai celebră echipa de baseball din lume, Mets în Queens, Giants

pentru fotbal american și New York Jets de baschet, fiind deținută de rapper-ul Jay-Z, localizată

în Brooklyn.

1.3.5 Atracţii turistice naturale

Din punct de vedere al atracțiilor turistice naturale, putem enumera doar plajele la

Oceanul Atlantic, amenajate în Coney Island si Long island.

1.3.6. Obiective turistice antropice

În ceea ce privește atracțiile antropice, aici putem menționa Grădina Botanică din

Brooklyn, printre cele mai impresionante din lume, Gradina Zoologică din Bronx, cea mai mare

grădină zoo din America de Nord, Central Park și Highline, parcul suspendat ce travereaza

jumătate din partea de vest a Manhattanului, amenajat pe o fostă linie ferată părăsită și nou

amenajatul parc memorial de la World Trade Center, cu cele două cascade subterane, cele mai

mari din America de nord. Deși toate acestea sunt antropozite, prezența și importanța spațiilor

verzi este și ea o atracție turistică.

*New York este, de asemenea, și sediul Natiunilor Unite si centrul finantelor

globale,comunicatiilor si afacerilor.

1.3.7. Campania de promovare a regiunii turistice

Atunci când vorbim de o cifră de turiști de 47 de milioane pe an, campaniile de

promovare sunt doar menite a menține un interes, și nu a-l crea. New York-ul este, în primul

rând, din punct de vedere a-l turismului, un simbol clar al consumerismului, al visului American,

al siguranței de sine și încrederii că totul este posibil. Producțiile cinematografice sau de

televiziune sunt cele care fac, întâi de toate o campanie de promovare constantă, situând acțiunile

filmelor în orașul ce nu doarme niciodată, apoi muzica, cărțile, arta, etc. O astfel de destinație

turistică nu mai are nevoie de prezentări, se spune că fiecare cetățean din lumea civilizată vrea să

ajungă, măcar o dată, în The Big Apple.

1.4. Importanța aeroportului John Fitzgerald Kennedy International în dezvoltarea turismului în zona New Your City

1.4.1. Localizare și conexiuni cu regiunea New York City

John F. Kennedy International Airport (IATA: JFK, CAO: KJFK) se află localizat în

cartierul Queens a New York City-ului și este deținut de către primăria orașului New York și

opeat de către Autoritatea portuară a New York-ului și New Jersey-ului sunt contracte de leasing

și operare pe termene lungi. Se găsește la aproximativ 12 mile, respective 19 km sud-est de

partea de sud a Manhattanului, denumită generic Lower Manhattan.

JFK este cea mai aglomerată poartă internaționala a Statelor Unite ale Americii, având

mai mult trafic internațional decât oricare aeroport din America de Nord. Este, de asemenea, pe

locul trei în țară la valoarea încărcăturii avioanelor cargo ce aterizează aici.

În 2012, aeroportul a avut aproximativ 50 de milioane de pasageri, număr ce îl clasifică

pe locul 17 în lume ca număr și pe locul 6 în Statele Unite. Împreună cu aeroporturile secundare

ale New York-ului, LaGuardia și Newark International, toate operate de către aceeași Autoritate

Portuară, acestea formează cel mai mare sistem aeroportuar din Statele Unite al doilea în lume

după traficul de pasageri, dar și pe primul loc la numărul total de operatori de zboruri.

Aeroportul are 8 terminale, iar in ultimii ani au fost realizate diferite îmbunătățiri la

terminale, au mai fost construite piste și a fost îmbunătățit transportul între terminale.

1.4.2. Scurt istoric al aeroportului

Aeroportul International JFK s-a numit Idlewild Airport, dupa terenul de golf cu acelasi

nume. Acesta a fost construtit pentru a usura treaba aeroportului LaGuardia, care a fost

aglomerat pana aproape de deschiderea JFK-ului in 1939. Construirea aeroportului a inceput in

1934, de catre firme locale, ca de exemplu Edenwald Group, condus de Charles Follini Sr.,

cheltuindu-se in jur de 60 de milioane de dolari, dar doar 1000 arii (400 ha) din suprafata

pamantului au fost utilizate.

Proiectul a fost renumit Major General Alexander E. Anderson Airport in 1943 dupa un

rezident din Queens, care a condus Federalized National Guard, aflata in sudul Statelor Unite si

care a murit in 1942. In martie 1948, consiliul din New York a redenumit aeroportul in New

York International Airport, Anderson Field, dar numele cel mai cunoscut a fost „idlewild” pana

in 1963.

Autoritatea Portuara a inchiriat aeroportul pentru orasul New York in 1947 si continua sa

mentina acest contract de leasing pana azi. Primul zbor comercial al aeroportului a fost pe 1 iulie,

1948.

1.4.3. Prezentarea companiilor aeriene care operează pe aeroportul internațional John F. Kennedy

Peste 60 de companii aeriene operează pe și de pe JFK. Aeroportul reprezintă baza

principal pentru JetBlue Airways și un mare nod al zborurilor operate de către American Airlines

și Delta Airways. În trecut, a reprezentat un nod de circulație pentru Eastern Air Lines, Gemini

Air Cargo, National Airlines, Pan American World Airways și Trans World Airlines. Este unul

dintre cele doar două aeroporturi din America de Nord care au programate constant zboruri

directe către toate cele șase continente locuite.

1.4.4. Oferta de servicii

America este ţara oraşelor orbitoare cu zgârie-nori măreţi şi a cowboy-lor, a mâncării tip

fast food şi a baseball-ului, a falnicelor păduri de răşinoase, a lacurilor alpine şi a vârfurilor

muntoase ascuţite, a deşerturilor sterpe şi a litoralului cu o frumuseţe aparte, şi nu în cele din

urmă a parcurilor naturale.

Tot aici s-au născut şi Los Angeles, Las Vegas, Chicago, Miami, Boston şi New York

City - marile metropole americane unde s-au adunat culturi, gastronomii şi modalităţi de

divertisment de pe întreg mapamondul.

În cele 50 de state la care se adaugă şi districtul federal Cu o populație de peste 312

milioane de pesoane, Statele Unite este nu numai a treia țară ca suprafață din lume, dar și a treia

cea mai populată țară a lumii. Întrucât oameni din toate țările lumii au emigrat cândva sau

continuă să emigeze în Statele Unite, această ţară este și una dintre țările lumii cele mai diverse

din punct de vedere etnic şi cultural.

Ţară joacă un rol dominant în peisajul cultural mondial, fiind renumită şi pentru vasta sa

gamă de destinaţii turistice: zgârie-norii din Manhattan şi Chicago, minunile naturale din

Yellowstone şi Alaska, plajele calde şi însorite din Florida, Hawaii şi California de Sud,

cazinourile din Las Vegas sau faimoasele parcuri naţionale Yosemite şi Grand Canyon.

Printre ofertele de servicii turistice, se pot enumera in principal:

Vizitarea orasului New York, denumit si „Big Apple”

Vizitarea cascadei Niagara si a marilor lacuri din New York

Vizitarea parcului de distractii Disneyland

1.4.6. Politica de personal

Credem ca in orice societate este unanim recunoscut faptul ca valoarea unei administratii

consta nu atit in mijloacele materiale sau financiare de care dispune cit, mai ales, in potentialul

sau uman si daca in agentia publica se foloseste о dirijare deosebita, se manifesta о atitudine

grijulie fata de toate problemele vietii oamenilor, atunci sint asigurate cele mai inalte niveluri de

productivitate a agentiei. Orice organizatie guvernamentala necesita anumite niveluri variate ale

cadrelor profesionale ce pot fi redate mai jos:

Un stat nu poate sa se dezvolte normal, daca nu dispune de о politica de personal bine

chibzuita si echilibrata in administratia publica, care sa functioneze potrivit unor coordonate,

printre care subliniem urmatoarele:

—    politica de personal are un rol functional;

—    politica de personal se efectueaza cu respectarea stricta a criteriilor etico-morale si

profesionale de apreciere, de distribuire si de promovare a cadrelor;

—    politica de personal are un caracter unitar pentru toate autoritatile administratiei publice.

Notiunea de politica de personal in prima acceptiune se refera la principiile si regulile

conform carora se realizeaza incheierea, modificarea sau rezilierea contractului de munca,

precum si drepturile si obligatiile personalului din administratia publica.

In a doua acceptiune, notiunea de politica de personal inseamna instruirea, recrutarea,

promovarea si perfectionarea functionarilor publici si a celorlalti salariati.

Administratia publica locala se va organiza si va functiona conform principiilor de baza

ale autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii administratiei publice

locale si consultarii cetatenilor in problemele majore de interes deosebit.

Realizarea obiectivelor si sarcinilor reformei in administratia publica trebuie sa fie

insotita de о politica de personal bine definita.

Serviciul public e in esenta un serviciu de cariera a birocratilor profesionali. Angajarea

lor se face dupa anumite principii si cind analizezi situatia din mai multe tari, observi ca unele

dintre principii trezesc un sir de discutii.

Primul dintre aceste principii care incita cele mai aprige discutii consta in angajarea

functionarilor publici imediat sau in foarte scurt timp dupa finalizarea studiilor respective.

Aceasta procedura in Anglia a fost pusa la indoiala de catre lordul Macauley, care intr-o

cuvintare parlamentara din 23 iunie 1953 spunea: 'Se pare ca nici un fapt n-a fost confirmat mai

plenar prin cazuri sau experienta decit acela ca oamenii care din tinerete se evidentiaza printr-un

comportament anume, aproape intotdeauna isi pastreaza virtutile pina la sfirsitul vietii'.

N-am putea spune ca pe acele vremuri lordul Macauley nu avea dreptate. Opinia

inradacinata cu privire la obiectivitatea examenelor competitive reflecta dorinta de a selecta

functionarii publici dintre cei mai talentati oameni din fiecare categorie si virsta. Parerea oficiala

dominanta in mai multe tari pe parcursul a peste о suta de ani era ca angajatii inteligenti pot fi

instruiti (mai degraba prin tutelare la locul de lucru decit prin instruire oficiala) sa indeplineasca

orice functie si ca nu exista nici о necesitate (cu exceptia cazurilor deosebite) de a angaja oameni

de о virsta mai avansata, cu experienta in anumite profesii. Circumstantele deosebite sau inmultit

in anii celui deal doilea Razboi mondial; pe parcursul lor in majoritatea tarilor din Europa si

SUA serviciul public aproape ca sa dublat dupa numarul de angajati, si multi dintre angajatii

temporari au obtinut functiuni permanente in primii ani dupa terminarea razboiului. insa

principiul general al angajarii imediat dupa finalizarea studiilor a intrat din nou in vigoare treptat

in multe tari chiar indata dupa anul 1945. Asa a fost politica de personal in acele vremuri.

Deliberari foarte serioase se tin timp indelungat in jurul altui principiu, care consta in faptul ca

noilor angajati li se ofera locuri de lucru pentru toata viata, cu exceptia cazurilor de purtare

scandaloasa. Aici trebuie de mentionat ca in majoritatea absoluta a tarilor europene acest

principiu este fixat in constitutie sau in lege.

Al treilea principiu care e frecvent si in dezbaterile curente consta in faptul ca postulantii

erau angajati pentru categorii generale de lucru, dar nu pentru anumite posturi sau chiar anumite

ministere. Dupa cum este stiut, exista numeroase categorii de functiuni cu propria lor structura de

cariera, care au о divizare destul de rigida intre ele. Unele directii de divizare sint orizontale, ca,

de exemplu, cele care divid categoria clericilor de cea a executorilor si a administratorilor. Altele

sint verticale, cu о delimitare distinctive a categoriilor de juristi, statisticieni, ingineri, savanti,

lucratori medicali etc. Fiind numit in functie in cadrul unei categorii, e greu de a te aclimatiza in

alta categorie, desi e relativ usor de a te transfera dintr-un minister in altul sau dintr-o localitate

in alta.

Credem ca aceste principii sint cele mai principale care au stat si continua a fi la baza

politicii de personal. Politica de personal trebuie conceputa atit in sens restrins, cit si in sens larg.

Politica de personal rationala presupune de asemenea masuri treptate de modificari. Anume

treptate, pentru ca practica masurilor radicale si frecvente care au loc in organele administratiei

publice din Moldova conduce la destabilizarea si fluctuatia personalului respectiv, la

neincrederea functionarilor fata de administratia publica. Acea politica de personal este buna

care asigura continuitate relative, stabilitate a celor care lucreaza in administratia publica.

Procesul de reforma politica, economica si sociala, inceput in Republica Moldovadin

1990, se refera in mod prioritar si la administratia publica cu ambele ei

componente: administratia publica centrala si administratia publica locala. Se constata ca acest

proces, prin insasi natura sa, este un complex de actiuni coerente, care se realizeaza treptat, pe

etape, cu obiective si prioritati proprii fiecareia din ele.

Pe plan politic si juridic esenta acestui proces complex este reflectata in multe din

prevederile actualei Constitutii, de asemenea in Legea privind administratia publica locala, care

vizeaza organizarea si functionarea Guvernului Republicii Moldova, precum si a intregii

administratii publice centrale si locale.

Speram ca pe acest fundament juridic se vor constitui institutii noi, democratice, specifice

unei administratii publice moderne racordate in toata plenitudinea sa la principiile statului de

drept bazat pe separarea puterilor in stat.

Politica de personal se realizeaza conform urmatoarelor principii:

a) respectarea ferma a criteriilor etico-morale si profesionale de apreciere, de repartizare si de

promovare;

b) caracterul unitar pentru toate autoritatile administratiei publice;

c) rationalitate.

Politicile si practicile ministeriale, departamentale, municipale de personal sint mai

corecte, mai echitabile si mai intelese de angajati, daca ele evolueaza sistematic, se elaboreaza in

scris si se ofera angajatilor.

Unul dintre primii si cei mai importanti pasi de stabilire a unui program capabil de

administrare a personalului, dupa parerea noastra, poate fi adoptarea cadrului juridic al

personalului care familiarizeaza cetatenii cu regulile si politicile de personal. E de preferat ca in

organele de administratie publica locala sa troneze modul de lucru individual cu angajatii.

De fapt, nu trebuie sa existe nici о municipalitate, nici о comunitate cit de mica fara

politici si practici de personal.

Politica de personal, practicile, regulile si instructiunile trebuie sa-i asigure pe angajati ca

toate desemnarile, promovarile, salariile si alte conditii vor fi bazate pe principiul meritului.

Principiul meritului presupune, fara echivocuri, avantaje datorate exclusiv performantelor si

abilitatilor personale ale colaboratorului. Esential e ca fiecare angajat sa simta sigur ca politicile

practice de personal sint corecte, echitabile si consistente.

Procesul de reforma politica, economica si sociala, inceput in Republica Moldovadin

1990, se refera in mod prioritar si la administratia publica cu ambele ei

componente: administratia publica centrala si administratia publica locala. Apreciem ca acest

proces, prin insasi natura sa, este un complex de actiuni coerente, care se realizeaza treptat, pe

etape, cu obiective si prioritati proprii fiecareia din ele.

Pe plan politic si juridic esenta acestui proces complex este reflectata in multe din

prevederile actualei Constitutii, de asemenea in Legea privind administrarea publicalocala, care

vizeaza organizarea si functionarea Guvernului Republicii Moldova, precum si a intregii

administratii publice centrale si locale.

Speram ca pe acest fundament juridic se vor constitui institutii noi, democratice, specifice

unei administratii publice moderne racordate in toata plenitudinea sa la principiile statului de

drept, bazat pe separatia puterilor in stat.

Administratia publica locala se va organiza si va functiona pe principiile de baza ale

autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii administratiei publice locale si

consultant cetatenilor in problemele majore de interes deosebit. Realizarea obiectivelor si

sarcinilor reformei in administratia publica trebuie sa fie insotita de о politica de personal bine

definita.

Politica de personal trebuie inteleasa atat in sens restrans, ciat si in sens larg. Notiunea de

politica de personal in prima acceptiune se refera la principiile si regulile conform carora se

realizeaza incheierea, modificarea sau rezilierea contractului de munca, precum si drepturile si

obligatiile personalului din administratia publica.

In a doua acceptiune notiunea de politica de personal inseamna pregatirea, recrutarea,

promovarea si perfectionarea functionarilor publici si a celorlalti salariati.

Politicile si practicile ministeriale, departamentale, municipale de personal sint mat

corecte, mat echitabile si mat intelese de angajati, daca ele se dezvolta sistematic, se elaboreaza

in scris si se ofera angajatilor.

Unul dintre primii si cei mai importanti pasi de stabilire a unui program capabil de

administrare a personalului, dupa parerea noastra, poate fi adoptarea actului juridic de personal

care ar permite cetatenilor sa cunoasca regulile si politicile de personal.

In organele de administrare publica locala, dat fiind ca angajatii, de obicei, sint bine

cunoscuti de membrii organului de conducere, ar fi bine sa se formeze о tendinta de a lucra

individual cu fiecare angajat.

De fapt, nu trebuie sa existe nici о municipalitate, nici о comunitate cit de mica fara

politici si practici de personal.

Politica de personal, practicile, regulile si instructiunile trebuie sa-i asigure pe angajati ca

toate numirile, promovarile, salariile si alte conditii vor fi bazate peprincipiul meritului.

Principiul meritului cere ca toate actiunile de personal sa fie bazate pe valoarea fiecarui

angajat, si nu pe considerate de partizan, de politica sau alte avantaje nelegate direct de actuala

performanta a muncii.

Esential e ca fiecare angajat sa se simta sigur ca politicile practice de personal sint

corecte, echitabile si consistente.

Recrutarea reprezinta procesul de integrare, incorporare a angajatului in organul de stat.

O buna recrutare este rezultatul interactiunii multor factori care, in afara celor referitori la

avantajul serviciului salariul, stabilitatea postului, posibilitatile de promovare sint: primirea,

comunicarile, receptivitatea la sugestii, reprezentarea.

Pentru a efectua lucrul de recrutare, trebuie sa dispunem permanent de informatii despre

colectiv, despre toti salariatii care manifesta capacitati deosebite, se bucura de succese vadite in

activitatea lor. Cu alte cuvinte, mai trebuie sa cream conditii pentru ca ei sa fie apreciati

permanent, comparind indicii lor cu rezultatele muncii colectivului. Acest lucru nu-i simplu, dar

e necesar, caci numai astfel in selectarea cadrelor putem exclude aprecierea emotionala, putem sa

ne debarasam de principiul 'omul nostru', 'candidat convenabil', care, cu parere de rau, in vremea

noastra e foarte raspindit.

Important este ca persoana responsabila de recrutarea cadrelor sa aiba un grup suficient

de mare de candidati, pentru ca sa poata selecta acele conditii care corespund cel mai bine

cerintelor posturilor pentru care face angajarea.

1.4.7. Strategia de promovare a aeroportului

Priorităţile stabilite pentru perioada 2007-2013se axează pe realizarea

progresivă a performanţei impuse de piaţa transportului aerian privind

interoperabilitatea, standardele şi reglementările aplicabile, cerinţele de

siguranţă şi securitate, respectiv:

- continuarea progresivă a proiectelor de modernizare şi dezvoltare a infrastructurilor

aeroportuare;

- modernizarea infrastructurii şi a echipamentelor de protecţie a navigaţiei aeriene;

- îmbunătăţirea managementului traficului aerian

- dezvoltarea accesului terestru la aeroport prin sisteme de armonizare şi finanţare ad-hoc, cu

participarea tuturor agenţilor implicaţi;

- sisteme de tarifare aeroportuară corelate cu comportamentul ambiental al aeronavelor care

operează;

- stimularea liberalizării şi intrării pe piaţă a noi operatori, acordând prioritate serviciilor

mediului european;

- structurarea de centre logistice aeroportuare pentru transportul de mărfuri bazate pe dezvoltarea

unor platforme multimodale cargo şi sprijinite de centre complementare: parcuri de activităţi

aeroportuare şi terminale pentru încărcătura aeriană. Sistemul de încărcătură aeriană trebuie să

faciliteze prestarea de servicii competitive şi integrate în sistemul de transport intermodal de

mărfuri;

- consolidarea autonomiei în gestionarea aeroportuară şi în participarea la aceasta a comunităţilor

locale (în special normativă) care să faciliteze exercitarea competenţelor statutare în domeniul

aeroporturilor şi participarea lor la gestionare, ca şi adaptarea normelor tehnice de construcţie;

- stimularea concurenţei în prestarea serviciilor în sector;

CAPITOLUL2 - ANALIZA ACTIVITĂȚII TURISTICE ÎN REGIUNEA NEW YORK

2.1. Studiu privind impactul turismului asupra economiei regiunii New York

New York-ul are statutul ca cel mai cunoscut oras al Statelor Unite inca din anul 1790. In

prezent, el este cel mai populat oras din SUA, iar zona sa metropolitana este una dintre cele mai

mari zone urbane din lume. Cu peste 8.3 milioanede rezidenti pe o arie de aproape 800 de km

patrati, este metropola cu cea mai mare densitate din Statele Unite.

De mai bine de un secol, el continua sa fie unul dintre cele mai importante centre culturale,

financiare si comerciale ale lumii. New York este de asemenea considerat unul din cele mai

multiculturale orase ale globul.

Industria turismului din regiunea Americilor este de trei ori mai mare decât industria

constructoare de maşini şi cu o treime mai mare decât industria chimică şi cea a mineritului,

potrivit unui nou studiu al Consiliului Voiajului şi Turismului Mondial (WTTC), sponsorizat de

American Express.

La New York ajung anual circa 40 de milioane de turisti, iar printre principalele atractii

aleorasului se numar aEmpire State Building, Times Square, Radio City Music Hall, Statuia

Libertatii, Ellis Island, Wall Street, cladirea Natiunilor Unite, catedrala St. Patrick, Brooklyn

Bridge etc. Desi multi turisti se gandesc la Manhattan atunci cand vorbesc de

turism la New York, dar exista numeroase alte locuri care merita vizitate:

Coney Island in Brooklyn, Gradina zoologica din Bronx, arenele de tenis de la Flushing

Meadows etc. In New York City exista numeroase parcuri, dintre care cel mai

cunoscut este Central Park, alaturi de care trebuie mentionate Riverside Park,

Battery Park, Bryant Park, Prospect Park, Flushing Meadow-Corona Park,

Washington Square Par.

2.1 a) Evoluția numărului de turiști

ANUL NUMAR TOTAL TURISTI

(mil.)

TURISTI NATIONALI

(mil.)

TURISTI INTERNAT

IONALI(mil.)

SCOPUL VIZITEI

LEISURE(mil.)

BUSINESS(mil.)

2008 47.1 9,5 37,6 31,5 15,6

2009 45.8 37.0 8.8 28,2 17,6

2010 48.8 9,7 39,1 40 8,8

2011 50.9 40.3 10.6 45,2 5,7

2012 52.7 10,9 41.8 44,7 8

Dupa cum se poate observa si in tabelul de mai sus, numarul turistilor sositi la New York,

este intr-o continua crestere, incepand cu anul 2008. Turistii din afara granitelor, sunt majoritari

fata de turistii nationali, dupa cum este afisat si in tabel, in anii 2008, 2010 si 2012.

2.1 b) Evolutia numarului de turisti pe tari de provenienta

PE TARI DE PROVENIENTA(mil.)

ANII francezi elvetieni coreeni nemti englezi

2008 18,2 12,3 4,5 10,4 1,7

2009 15,9 9,7 7,1 0,9 12,2

2010 7,3 6,6 13,9 18,5 2,5

2011 9,8 10,3 12,8 14,4 3,6

2012 16,5 17,7 20,6 14,5 16,6

Dupa cum este afisat si in tabelul de mai sus, turistii din afara granitelor, clasificati pe tari

de provenienta, au fost in numar cel mai mare, in anul 2008, fiind turistii francezi.

2.2 Modificări produse la nivelul numărului de înnoptări

ANUL NUMAR TOTAL TURISTI

(mil.)

TURISTI NATIONALI

(mil.)

TURISTI INTERNATIONALI

(mil.)

2008 47.1 9,5 37,6

2009 45.8 37.0 8.8

2010 48.8 9,7 39,1

2011 50.9 40.3 10.6

2012 52.7 10,9 41,8

Din punctul de vedere al modificarilor produse la nivelul numarului de innoptari, se

observa o predominare din partea turistilor internatinali.

2.3 Durata medie a sejurulu

ANUL NUMAR TOTAL TURISTI

NUMAR INNOPTARI

(mil.)

DURATA MEDIE A SEJURULUI

(mil.)

2008 47.1 2 23,55

2009 45.8 1,5 30,53

2010 48.8 1,3 37,54

2011 50.9 2,1 24,23

2012 52.7 2 26,35

Durata medie a sejurului se calculeaza ca raport dintre numarul total de turisti si numarul

de innoptari. Nu se observa o scadere mai mare decat in primul an. Cel mai apropiat de o scadere

egala cu anul 2008, este anul 2011.

2.4 Densitatea circulației turistice

ANUL NUMAR TOTAL TURISTI

SUPRAFATA

(KM²)

DENSITATEA CIRCULATIEI

TURISTICE

2008 47.1 517 0,091

2009 45.8 421 0,108

2010 48.8 462 0,105

2011 50.9 503 0,101

2012 52.7 512 0,103

Densitatea circulatiei turistice se calculeaza ca raport dintre numarul total de turisti si

suprafata in km². Cea mai mare densitate turistica, se inregistreaza in anul 2008.

2.5 Volumul cheltuielilor turistice

ANUL Volumul cheltuielilor turistice

2008 $32.0

2009 $28.2

2010 $31.5

2011 $34.5

2012 $36.9

2.2. Rolul aeroportului John F Kennedy în creșterea circulației turistice în zona New York

Orice aeroport reprezintă o poartă, o punte de legătură cu o altă lume mai mult sau mai

puțin îndepărtată. Dacă aeroportul este internațional, atunci poarta este deschisă către lumea

internațională. Extinderea si modernizarea aeroportului JFK au dus la cresterea numarului de

pasageri anuali si la cresterea importantei acestuia in aceasta regiune.

2.2.1. Analiza indicatorilor de trafic

În regiunile de control,pe căile aeriene, traficul este controlat de un centru de control regi

onal, în regiunile de control terminal traficul este asigurat decătre controlul de apropiere, iar în z

onele de control de aerodrom, traficul aerian este controlat de către turnul de control deaerodrom. 

Indicatorii de traffic ajuta la mentinerea statisticilor legate de respectivul aeroport.

2.2.1.1. Situația mișcărilor de aeronave intre ani 2008 -2012

Curse nationale Curse internationale Total

2008 291,536 145,369 446,086

2009 274,583 145,226 427,266

2010 247,272 142,649 397,217

2011 251,686 148,116 408,005

2012 246,383 149,335 404,658

Se observa o scadere a numarului de curse nationale in perioada 2008 – 2012 cu o

diferenta de 45,153 zboruri. In timp ce numarul zborurilor internationale a avut o crestere de

4034 zboruri.

2.2.1.2. Evoluția numărului de pasageri

Pasageri imbarcati Pasageri debarcati Total pasageri

Nationali Internationali Nationali Internationali

2008 12,734,596 11,214,764 12,656,551 11,186,371 47,792,282

2009 12,047,167 10,950,121 11,968,213 10,949,568 45,915,069

2010 11,824,064 11,588,024 11,580,213 11,521,853 46,514,154

2011 11,884,895 12,016,572 11,878,151 11,903,911 47,683,529

2012 12,138,326 12,658,856 12,078,757 12,416,794 49,292,733

Numarul pasagerilor nationali imbarcati a scazut cu 596270, cel al pasagerilor

internationali a crescut cu 14,44,092. Numarul pasagerilor nationali debarcati a scazut cu

577,794 in timp ce numarul pasagerilor internationali debarcati a crescut cu 1,230,423.

ANII 2008 2009 2010 2011 2012

NYC 60,4% 59.3% 70.4% 72.2% 74.1%

Manhattan 38,2% 36.8% 43.2% 42.2% 34.3%

Booklyn 9.5% 10.3% 8.4% 11.1% 15.6%

Queens 9.3% 9.0% 10.9% 11.6% 15.5%

Long Island 12.1% 5.9% 6.0% 5.3% 2.3%

New Jersey 7.0% 7.3% 6.4% 5.9% 3.6%

Connecticut 5.3% 5.2% 3.7% 2.9% 1.8%

Westchester & Rockland

3.6% 3.3% 1.7% 1.7% 1.4%

Majoritatea pasagerilor provin din New York City cu un total de 74.1% in 2012 in timp

ce Westchester & Rockland a inregistrat doar 1.4% din curse.

ANII 2008 2009 2010 2011 2012

Curse nationale

25,917,271 24,365,227 23,121,814 23,927,120 24,144,045

Curse internationale

22,363,243 21,761,543 22,690,948 23,692,614 24,499,825

Total curse 48,280,514 46,126,770 45,812,762 47,619,734 48,643,870

Cursele nationale au avut o scadere in perioada 2008 – 2012 de 1,773,226 in timp ce

cursele internationale au crescut cu 2,136,582.

2.2.2. Analiza activității economice desfășurate pe aeroportul JFK

2.2.2.1. Evoluția cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul unui

exercițiu fiscal.

Conform rapoartelor financiare ale aerportului John F. Kennedy, cifra de afaceri in anul

2008 a fost egala cu 80,321,475 de dolari. Cresterea fata de anul 2007 a fost datorata cresterii

taxelor inchirierii si imbunatatirii contractelor cu companiile aeriene.

Rapoartele financiare din anul 2009 au aratat ca cifra de afaceri a crescut fata de anul

2008, fiind egala cu 83,594,921 de dolari. Acest lucru s-a datorat taxelor impuse de Autoritatea

Portuara.

In anul 2010, cifra de afaceri a crescut fata de anul 2009, datorita taxelor si vanzarilor

care au avut loc in decursul anului respectiv, ajungand astfel la suma de 84,325,643.

Conform rapoartelor din anul 2011, datorita taxelor si vanzarilor de pe aeroport, cifra de

afaceri a fost egala cu 90, 364,593 de dolari.

Rapoartele financiare din anul 2012, prezinta cifra de afaceri in anul 2012, care a fost

egala cu 94,361,946 de dolari, comparativ cu anul 2011 in care cifra de afaceri a fost egala cu 90,

364,593 dedolari. Veniturile brute din exploatare au avut un total de 4,1miliarde de euro în anul

2012, reprezentând o creștere din anul 2011 de 250 de milioane de dolari. Această creștere s-a

datorat in mare parte unei creșteri de 189 millione din veniturile si din taxele Autoritatii

Portuarești si o creștere de 58 milioane din inchirieri de instalatii aeronautice și avantajele

comerțului in port.

2008 2009 2010 2011 2012

Inchirieri $1,079,634 $1,115,652 $1,144,709 $1,150,569 $1,337,372

Taxe de trecere

1,054,801 1,068,105 1,069,785 1,148,061 1,208,730

Taxe de aviatie

816,628 839,327 872,774 895,356 904,666

Parcare si altele

328,220 316,005 321,257 339,131 338,178

Utilitati 169,576 140,817 154,041 154,810 152,945

Proiecte special de obigatiuni

78,693 72,337 71,457 112,553 108,125

Total $3,527,552 $3,552,243 $3,634,023 $3,800,480 $4,0505,016

Cheltuielile de exploatare și de întreținere au avut un total de 2,6 miliarde în 2012, o

creștere de 24 de milioane în comparație cu 2011. Această creștere s-a datorat în primul rând

unor costuri mai mari legate de activitatile din terminal ale facilităților comertului portuar,

creștere a taxelor de închiriere până în principalele orașe, New York și Newark, și contribuții mai

mari la pensile angajatorului.

2.2.2.2. Evoluția veniturilor

Se observa o crestere a veniturilor cu 36,977,464$, din anul 2008 in 2012.

2.2.2.3. Evoluția cheltuielilor

2008 2009 2010 2011 2012

Compensare angajatilor, beneficii

941,289 974,154 $1,022,195 $1,037,681 1,038,243

Servicii contractuale

670,489 683,418 630,438 726,883 749,106

Chirii si 314,722 263,682 418,639 280,237 304,020

taxe

Material, echipamente

274,916 276,830 272,002 219,183 215,937

Utilitati 183,583 168,249 183 826 188,432 174,016

Dobanzi la proiecte speciale

78,693 72,337 71,457 112,553 108,125

Total $2,463,692 $2,438,670 $2,598,557 $2,564,969 2,589447

 

Din anul 2008 pana in anul 2012 se poateobserva o crestere de 125,755$.

2.2.2.4. Evoluția rezultatului exercițiului financiar

2008 2009 2010 2011 2012

Venitri Totale

$3,527,552 $3,552,243 $3,634,023 $3,800,480 $40,505,016

Cheltuieli Totale

$2,463,692 $2,438,670 $2,598,557 $2,564,969 2,589447

Profit 1,063,860 1,113,573 34,035,466 3,543,511 37,915,569

Conform graficului de maisus, se poateobservacaprofitul maxim estecel din anul2012, cu

vaoareatotala de 37,915,569 dolari.

2.2.2.5. Evoluția rentabilității comerciale

2008 2009 2010 2011 2012

Profit 1,063,860 1,113,573 34,035,466 3,543,511 37,915,569

Cifra de afaceri 80,321,475 83,594,921 84,325,643 90, 364,593 94,361,946

Rentabilitatea comerciala

1,324 1,332 40,361 3,921 40,18

2.2.3. Identificarea relației dintre aeroportul John F. Kennedy și regiunea turistică New York

Industria aviatica a aeroportului John F. Kennedy a ajutat la dezvoltarea economica a

regiunii metropolitane New York – New Jersey., furnizand zboruri nationale si international

catre 200 de orase in 70 de tari, industria contribuind astfel la buna stare a regiunii de 20 de

milioane de oameni.

Operat de Autoritatea Portuara din New York si New Jersey, aeroportul este unul din cele

mai importante din Statele Unite ale Americii, devenind in anul 2012 al 17-lea cel mai aglomerat

aeroport din lume, si al 6-lea din Statele Unite ale Americii, dupa numarul de pasageri. Initial

cunoscut ca Aeroportul Idlewild, a fost redenumit in memori acelui de-al 35-lea presedinte, John

F. Kennedy, in anul 1963. Dupa extinderea si modernizarea acestuia, numarul pasagerilor a

crescut semnificativ.

Regiunea metropolitana New York – New Jersey serveste ca un magnet pentru amatorii

de activitati culturale, si ca un centru global de afaceri. Atractiile culturale ale regiunii, teatrele

renumite mondial, muzeele, restaurantele si locurile istorice, joaca un rol important in atragerea

milioanelor de vizitatori nationali si internationali. Fiind capital financiara a lumii, capacitatea

regiunii de servicii de afaceri atrage vizitatorii interesati de tranzactii financiare importante.

Din milioanele de pasageri ce trec prin regiunea New York – New Jersey, aeroportul JFK

este gazda a aproximativ 40% din vizitatori. Acestia introduce miliarde de dolari in economia

locala prin bunurile si serviciile cumparate.

Permitand traficului de pasageri si bunurilor din toate colturile lumii, industria aviatica

serveste ca un beneficiu economic important regiunii metropolitane in continua dezvoltare. Pe

langa operatiile de zi cu zi, investitiile si impactul turistic, industria genereaza si alte beneficii,

cum ar fi globalizarea. In timp ce economia mondiala creste, si globalizarea se extinde, industria

aviatica continua sa sustina cresterea economica regional pe masura ce traficul aerian isi

mentine planul de dezvoltare pe termen indelungat.

CAPITOLUL 3 - CORELAREA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE DIN DOMENIUL TURISMULUI CU CELE PRIVIND INFRASTRUCTURA DE

TRANSPORT AERIAN ÎN REGIUNEA NEW YORK

3.1. Stadiul actual al implementării proiectelor de dezvoltare regională a turismului

Cunoscut drept oraşul care nu doarme niciodată, New York-ul este unul din cele mai

interesante oraşe din Statele Unite ale Americii. Nu doar pentru faptul că are o paletă

impresionantă de clădiri de tip zgârie-nori, face că oraşul să arate impresionant, ci totalitatea

lucrurilor cuprinse aici. Oricine în lume a auzit de Broadway sau de Central Park.

Turismul este una dintre cele mai importante industrii ale New York-ului, cu mai mult de

40 de milione de turişti anual, atât de pe continentul american cât şi străini.

Majoritatea destinaţiilor include Empire State Building, Statuia Libertăţii, Insula Ellis,

producţiile teatrului Broadway, Metropolitan Museum of Art, parcul Central Park, parada de

Halloween din Greenwich Village etc.

Peste 50,2 de milioane de vizitatori vor fi păşit în New York City până la finalul anului,

atingând astfel un ţel impus de primarul Michael Bloomberg în urmă cu cinci ani. Pe parcusul

anului, New York şi-a menţinut prima poziţie în fata oraşelor Orlando şi Las Vegas, ca cel mai

popular oraş american, a anunat primarul printr-un comunicat de presă, scrie Bloomberg. Din

cele 50,2 milioane de vizitatori, aproximativ 10,1 milioane au venit din alte ţări, cu 4% mai mulţi

decât în 2010. "Asta înseamnă mai mulţi oaspeţi în hotelurile noastre, mai mulţi cumpărători în

magazine, mai mulţi vizitatori în muzee şi spectatori în teatre, mai mulţi oameni în restaurante,

un trafic mai mare al taxiurilor, mai multe avioane şi vase de croazieră în aeroporturile şi

porturile noastre, o mai mare dezvoltare economică," a conchis primarul Bloomberg în cadrul

unei conferinţe de presă ţinută în inima oraşului, Times Square. Actuala administraţie a

promovat turismul în oraş pentru a diversifica sursele economice ale New York-ului în dorinţa de

a crea locuri de munca entry-level şi pentru muncitori necalificaţi. Primăria a deschis centre de

marketing şi publicitate în întreaga ţară, dar şi în străinătate. Suma cheltuită de turişti anul acesta

se va ridica la aproximativ 32 miliarde de dolari până la finele anului, mai mult decât oricare cea

cheltuita de oricare alţi vizitatori din oraşele Americii. În 2006, odată cu alegerea să, noul primar

şi-a propus ca până în 2015 să atragă peste 50 de milioane de turişti anual. Ulterior data limită a

fost mutată pentru 2012. Ca răspuns la creşterea numărului de turişti, în ultimii cinci ani numărul

camerelor de hotel din oraş a crescut cu 24%, până la peste 90.000 camere.

3.1.1. Scurtă prezentare a proiectelor finalizate

New York-ul este una din cele mai mari zone metropolitane ale lumii, unde arhitectura

modernă şi futuristica se îmbină perfect cu aerul tradiţional pe care îl emana străzile

întortocheate ale oraşului. În plus, fiind aglomerat de dimineaţă până târziu în noapte, oraşul

poate fi destul de dificil de parcus. Mai mult decât atât, pentru turiştii străini ce nu au mai fost

niciodată în oraş, poate fi cu totul imposibil de vizitat, pentru că e incredibil de mare şi

obiectivele turistice sunt extrem de multe. Pentru asta există numeroase companii ce le oferă

turiştilor şansa să îşi rezerve un loc într-unul din turul oraşului oferite de ei, pentru a avea o

experienţă plăcută şi pentru a reuşi să vadă cele mai interesante puncte de atracţie din oraş.

New York-ul, capitala neoficială a Statelor Unite ale Americii, un mozaic aproape ireal

de culturi, simboluri şi stiluri de viaţă, reprezintă un punct de referinţă pentru cunoaşterea şi

înţelegerea Statelor Unite ale Americii şi o destinaţie de vis pentru cei mai mulţi turişti care evita

planificarea unei vacanţe în metropola americană din raţiuni financiare. Pentru a veni în sprijinul

acestor turişti, Lonelyplanet.com a realizat topul atracţiilor turistice gratuite din New York.

New York-ul este cunoscut în lume pentru mai multe lucruri – pentru obiectivele turistice

de mare valoare, pentru teatrele şi sălile sale de concerte, pentru viaţa de noapte şi pentru… hot-

dog! Desigur, asta este mâncarea preferată a americanilor şi în New York, se găsesc vânzători

ambulanţi de hot-dog la orice colţ de stradă. Aşadar, o vizită în New York este incompletă dacă

nu gustaţi din delicateţea uneia dintre mâncărurile naţionale ale americanilor. Hot dog-ul nu

reprezintă neapărat un proiect de dezvoltare al New York-ului, ci doar un fel de face cunoscute

mâncărurile tradiţionale ale newyorkezilor.

3.1.2 Planuri și strategii derulate în prezent

New York, unul din cele mai fascinante oraşe ale Americii, beneficiază de numeroase

proiecte de dezvoltare, care vizează rezolvarea actualelor probleme din metropola şi creşterea

atractivităţii sale turistice. În 50 de ani, zonele pline de gunoaie din Manhattan vor fi

transformate în parcuri, Upper East Side va fi un paradis pentru bătrâni iar în râurile Hudson şi

East vei putea înota ca în piscine. Aşa prevăd proiectele aflate în execuţie sau în stadiu de

cercetare, în legătură cu viitorul oraşului New York, conform unei hărţi publicate de New York

Post, scrie Business Insider.

New York Post a publicat recent o hartă, care arata toate proiectele propuse pentru

metropola new-yorkeză şi care vor schimba pentru totdeauna peisajul din "Big Apple". Pe harta

publicaţiei americane, se pot vedea noile proiecte de metrou dar şi proiecte de clădiri, una din ele

de aceeaşi înălţime cu Empire State Building. În ceea ce priveşte zgârie-norii, proiectul Penn

Plaza va fi gata în 2014 şi va fi doar cu 34 de metri mai scund decât Empire State Building, iar

turnurile World Trade Center vor fi refăcute până în 2015. Proiectele de dezvoltare ale oraşului

prevăd şi o nouă linie de metrou, care să unească 2nd Avenue cu Manhattanul de Jos dar şi o

linie de metrou care să unească New York de New Jersey.Actuala zona de gunoaie din Staten

Island va fi transformată în Fresh Kills Park, un concept de spaţiu verde mai mare decât Central

Park, prevăzut a fi finalizat în 2014.

În plus, actualul cartier Queens urmează să fie transformat în Willets Point, o zonă cu

parcuri, şcoli publice şi locuinţe decente.Până în 2046, New York va avea şi un campus de ştiinţe

aplicate, care va genera 6 miliarde de dolari şi pentru al cărui proiect, universităţile din

Stanford,Columbia şi Cornell au depus deja propuneri. Toate acestea, dar şi alte proiecte vizând

creşterea suprafeţei de spaţii verzi, reducerea deşeurilor şi curăţenia oraşului cât şi construirea de

zgârie-nori, care au adus celebritatea oraşului, vor fi implementate până în 2050, urmând să

schimbe faţa oraşului.

Sherry Li, o femeie de afaceri din Long Island, vrea să dezvolte un oraş chinezesc de 2,5

kilometri pătraţi şi 6 miliarde de dolari, lângă New York, în Statele Unite. Li plănuieşte

constuirea unui oraş chinezesc masiv, în Statele Unite, în munţii Catskills din New York, anunţa

dailymail.co.uk. "China City of America", aşa cum ar urma să se numească proiectul, va avea

numeroase spaţii de locuit, un parc de distracţii după modelul Dinsey, o Universitate şi un Oraş

Interzis, toate construite după principiile Feng Shui. Alte planuri includ chiar şi un cazino şi

centre comerciale cu produse chinezeşti. Sherry Li, cea care a gândit planul, spune că proiectul ar

atrage în jur de 6 miliarde de dolari, majoritatea investiţii străine. "Putem să ne gândim la

concept ca la versiunea chinezească a Disneyland-ului, va avea numeroase atracţii pentru

familii", spune ea. Proiectul îşi propune să atragă atât investitori chinezi influenţi, cât şi turişti

dornici să trăiască o experienţă asiatică. Locul ar urma să dea impresia unei călătorii în China, la

doar 90 de minute de New York City. Oraşul va avea 16 clădiri reprezentând fiecare dinastie

chineză, fiecare cu atracţii personalizate, în timp ce o altă zonă ar urma să fie dedicată zodiacului

chinezesc. O parte dintre opozanţii proiectului se tem că întreaga afacere ar putea să fie o

ecrocherie elaborată pentru obţinerea unui număr mare de vize, care ar profita de prevederea EB-

5 din procedurile de acordare a vizelor. Conform acesteia, persoanele străine care investesc

minimum 500.000 de dolari în Statele Unite se pot înscrie pentru a primi cartea verde. "Mie îmi

sună a înşelătorie legată de vizele EB-5", spune Laura Coruzzi, avocat, în timp ce Sherry li,

dezvoltatoarea proiectului spune că "Avem mulţi investitori deja, majoritatea persoane din

China, dar guvernul chinez nu este implicat în niciun fel".

3.1.3 Analiza proiectului

Primarul oraşului New York, are o idee ce vă sporii dezvoltarea regională a oraşului din

punct de vedere turistic : brandingul. Conceptul de branding aplicat ţărilor, oraşelor şi regiunilor

a început să fie utilizat la mijlocul anilor ‘90 cu scopul de a susţine aceste zone geografice în

competiţia lor acerbă din mediul concurenţial. În această eră a “super-brandurilor” nu este nimic

neobişnuit în a considera un oraş, o ţară sau o regiune ca fiind un brand de succes. Ne

confruntăm astăzi cu cea mai comunicativă societate a tuturor timpurilor. Ţările şi oraşele se află

în competiţie pentru atragerea turiştilor. Brandurile facilitează procesul de alegere a oamenilor.

Din această cauză este de preferat ca oraşul să fie condus precum un “brand” comercial cu scopul

de a-i întări identitatea şi valoarea percepută în cadrul unei pieţe dominate de o competiţie din ce

în ce mai acerbă. Oraşele şi regiunile formează un amestec unic de dinamism şi creştere,

modernism şi inovaţie, infrastructură şi tehnologie, atractivitate şi calitate. Ele reprezintă

motoarele dezvoltării culturale şi economice – puternice centre care depozitează resurse

valoroase, dar şi inovaţie. În cadrul acestora, tehnologia avansată şi turismul joacă un rol

important.

În multe cazuri, promovarea turismului se află la baza eforturilor de construire a

brandului pentru ţări, oraşe şi regiuni. Turismul poate crea un brand „umbrelă” care înglobează

eforturi de marketing în direcţia dezvoltării economice, investiţiilor sau exportului. Mult timp,

liderii de pe piaţa turismului au considerat această industrie ca având capacitatea de a vinde o

promisiune intangibilă. Aşa cum, spre exemplu, achiziţionarea unui televizor înseamnă mai mult

decât hotărârea de a cumpăra un ansamblu de metal şi plastic, tot aşa un oraş este mai mult decât

o combinaţie de străzi, atracţii turistice, hoteluri sau restaurante.

Un brand puternic poate contura personalitatea unui oraş şi îi poate conferi

calitate. Un brand adevărat ia în considerare nu doar aspectele „dure”, precum taxele,

infrastructura, cheltuielile, reţelele şi logistică, ci şi aspectele mai „sensibile”, precum

mentalitatea şi toleranţa, arta şi cultura, natura şi starea de sănătate a populaţiei. Un astfel de

brand dovedeşte nu doar calitatea resurselor (precum, pământul, forţa de muncă sau capitalul),

dar şi calitatea vieţii (ambianţa oraşului, serviciile şi posibilităţile oferite în materie de recreere).

New York-ul, spre exemplu, nu se bazează numai pe atracţiile culturale, ci şi pe prezenţa celor

mai importante instituţii financiare incluzând: American Express, Banca Mondială, CityGroup,

Deutsche Bank, United Bank of Switzerland (UBS). Wall Street şi Bursa de Valori New York,

cele mai importante elemente din lumea financiară, au reprezentat mereu factori cheie ai

economiei şi reputaţiei oraşului. Însă, evenimentele de la 11 septembrie 2001 au avut consecinţe

economice dezastruoase asupra New York-ului, dar acestea s-au resimţit şi în celelalte oraşe ale

lumii. Atacul terorist asupra unui oraş aparent „de neatins” şi sigur i-au determinat pe mulţi să se

gândească dacă New York-ul este sau nu cel mai propice spaţiu de locuit. Cu toate acestea,

oraşul american cel mai căutat este New York-ul.

În opinia lui Simon Anholt, expert în domeniul brandingului, aspectele care conturează

brandul unui oraş sunt următoarele: prezenţa, potenţialul, pulsul, locul, oamenii, necesităţile de

bază. Împreună ele formează Hexagonul Brandului de Oraş5. Acesta are în vedere, în principal,

statutul internaţional al oraşului: cât de familiarizaţi sunt oamenii cu anumite oraşe, le-au vizitat

sau ar dori să le viziteze, care sunt motivele pentru care anumite oraşe sunt recunoscute pe plan

mondial, care este contribuţia acestor oraşe la dezvoltarea ştiinţei şi culturii la nivel internaţional

în ultimii 30 de ani.

Paşii necesari pentru realizarea brandingului unui oraş , din punctul de vedere al

primarului oraşului New York:

Aşa cum promotorii bunurilor de consum (precum Coca Cola sau Nike) folosesc

brandingul pentru a crea imagini distincte, tot aşa oraşele aleg aceeaşi metodă pentru

a răspunde unor întrebări cheie:

Pentru ce dorim să fim cunoscuţi la nivel naţional şi internaţional?

Cum se poate diferenţia un anumit oraş de celelalte?

Ce sugerează în mintea oamenilor numele unui oraş?

Care sunt aspectele care fac un anumit oraş unic, valoros şi atractiv pentru

dezvoltarea afacerilor şi pentru atragerea consumatorilor?

Cum se poate transforma acest ideal în realitate?

Răspunsurile corecte la aceste întrebări reprezintă centrul procesului de creare a unei

strategii de brand eficiente. Crearea unei identităţi puternice şi pline de înţeles a brandului

necesită angajament, perseverenţă şi grijă permanentă. În schimb, tocmai acest brand va deveni,

în timp, un atu valoros greu sau chiar imposibil de imitat de către competitori. Unul dintre cele

mai de succes brand din lume este cel al New York-ului. Logo-ul, creat în 1977 de către

designerul Milton Glaser rămâne până astăzi un simbol, o parte a culturii şi o afacere profitabilă

a New York-ului.

Aşa cum preciza primarul oraşului New York, brandingul unui oraş presupune

iniţierea unui proces la care să participe grupuri multiple care au interese în comunitatea locală şi

care să-şi exprime opinia privind oraşul pe care vor să îl aibă: „Brandingul presupune, în primul

rând, idei bune şi modalităţi de acţiune adecvate care să le pună în valoare. Înseamnă, de

asemenea, să-ţi dai seamă asupra aspectelor pe care trebuie să te focalizezi şi a celor pe care

trebuie să le eviţi. Brandingul nu înseamnă doar să spui cât de minunat este oraşul tău, ci

înseamnă să te concentrezi asupra aspectelor pozitive pe care să încerci să le perfecţionezi în

mod continuu. Brandingul presupune, de asemenea, să asculţi opiniile (pozitive sau negative)

rezidenţilor legate de ceea ce cred ei despre oraş.”

Proiectul „Brandingul” s-a derulat în perioada mai-septembrie, urmând ca iniţiatorul sau,

să continue cu această strategie şi în anii următori, deorece a ajutat foarte mult la înţelegerea

dorinţelor locuitorilor, dar şi a turiştilor de pretutindeni şi de asemenea a adus multe beneficii

oraşului.

3.1.4 Oportunități privind dezvoltarea pe termen mediu și lung a turismului în zonă

Deşi New York-ul este marcat de Fifth Avenue şi Madison Avenues, chiar şi cel mai dur

critic nu ar putea găsi un loc în New-York care nu ar merita vizitat. Oraşul se poate lăuda cu

bogăţii culturale, bogaţii naturale, oameni de succes, dar şi cu peste 50 de milioane de turişti

anual. Cu toate acestea, neworkezii sunt cunoscuţi pentru stilul lor de viaţă nu prea sănătos, din

cauza apariţiei fast food-urilor, care au avut un impact mare şi asupra altor continente.

Un proiect ce priveşte alimentaţia sănătoasă şi ajutarea turiştilor, dar şi a locuitorilor

oraşului în a-şi pregăti singuri mâncarea, cred că ar fi ceva nou pentru oraşul New York. Aceştia

vor putea urma nişte cursuri şi vor fi ajutaţi în prepararea mâncărurilor de către bucătari

pricepuţi. Turiştii vor fi stimulaţi prin câştigarea unor premii pentru fiecare preparat gătit.

Un alt proiect privind dezvoltarea New York-ului, este posibilitatea ca turiştii să viziteze

cartierele sărace ale oraşului. New York-ul este cunoscut pentru un ansamblu de atracţii turistice,

dar şi pentru cartierele limitrofe şi în opinia noastră, un astfel de turism ar prinde foarte bine.

3.2. Planuri de modernizer a infrastructurii aeroportuare în aeroportul JFK

Cu 45 de milioane de pasageri anual asteptati pana in anul 2015, obiectivul Programului

de Reamenajare al Aeroportului International John F. Kennedy, este de a echilibra capacitatea

sistemului de acces de la sol, cu capacitatea sistemului aerian pentru a putea imbunatati nivelul

serviciilor pentru pasageri.

3.2.1. Evaluarea proiectelor de dezvoltare finalizate recent

Pentru a putea facilita accesul si de a face fata viitorilor pasageri ce aveau sa vina in

urmatorii ani pe aeroportul JFK, au inceput diferite procese de modificari si modernizari.

a) Modernizarea aeroportului

Lend Lease a castigat in anul 2008, un contract de 170 de milioane de dolari, pentru a renova

si extinde Terminatul 4 din aeroportul JFK. Proiectul include facilitate noi, extinse pe laturile de

est si vest, modernizari ale sistemului de manipulare de bagaje, scari rulante, lift, fundatii de

beton, magazine la nivelul al treilea. De asemenea, se va imbunatati si se va creste nivelul de

securitate in ceea ce priveste siguranta revendicarii bagajelor la punctele de control.

O alta achizitie care ajuta la imbunatatirea securitatii in aeroport o reprezinta noile scanere

avansate, achizitionate in anul 2010, pentru intregul corp, impotriva armelor ascunse si

explozibililor.

b) Extinderea aeroportului

British Airways a nuntat in anul 2008 ca va incepe un proiect ce va dura 18 luni, cu scopul de

a imbunatati facilitatile de la sol ale companiei pe aeroportul JFK, New York, in care a investit

30 miliarde de dolari. Acest proiect a constat in crearea unui pavilion premium pentru check-in

pentru clientii importanti, membrii ai clubului Executive Club Gold, imbunatatirea zonei de

check-in pentru membrii cluburilor Club World si Executive Club Silver, renovarea terasei,

saloanele pentru prima clasa si Concorde si noile galerii care functioneaza acum asemena

torcelor din Terminalul 5 al aerportului London Heathrow.

In anul 2010 au inceput lucrarile pentru largireaTerminalului 3, au marit locurile de parcare,

s-au adaugat 9 porti suplimentare, s-a modernizat locul de recuperare a bagajelor, si s-a facut o

legatura cu Terminalul 2. Aceste extinderi au ca obiectiv atragerea pasagerilor companiilor,

astfel incataerportul JFK sa devina un nod aerian important din New York.

Un alt obiectiv in anul 2009 a fost extinderea pistelor cu suma de 204 milioane de dolari, cu

ajutorul firmei Tutor Perini Corporation. Contractul a fost atribuit de catre New York si de catre

autoritatea portuara din New Jersey, si include extinderea pistei 13R-31L cu 45-50m. Proiectul

mai include si exinderea intersectiei, rularea si crearea unui acces mai mare pentru a imbunatati

circulatia aeronavelor. Pista finalizata va prezenta noi sisteme de alimentare electrica,

iluminarea pistei si infrastructura electrica, cazare pentru viitorii angajati.

O alta achizitie care ajuta la imbunatatirea securitatii in aeroport o reprezinta noile scanere

avansate ,pentru intregul corp, impotriva armelor ascunse si explozibililor, achizitionate in anul

2010.

3.2.2. Prezentarea strategiilor în curs de implementare

Un studio publicat de catre un grup de cercetare urbana sustine ca proiectul pentru

transportul aerian din regiunea New York va depasi semnificativ capacitatea totala in

urmatoarele decenii. Desi in 2010, aeroportul JFK, alaturi de celelalte 2 aeroporturi importante

ale Americii (Newark Liberty si La Guardia), erau considerate cele mai prost organizate, din

punctul de vedere al intarzierilor si anularilor de zboruri, datorita extinderii, aeroportului JFK a

putut demonstra ca poate face fata cererii. Grupul de cercetatori estimeaza ca numarul de

pasageri aerieni care trec annual prin aerportul JFK, va ajunge la 150 milioane de pasageri pana

in 2030.

Noua suprafata a aeroportului a putut gazdui 78 de zboruri pe ora in timpul perioadelor

de varf chiar de la inceput, iar in momentul de fata a ajuns la 236 de zboruri.

3.2.3. Evaluarea impactului proiectului

Datorita proiectantilor, designerilor, inginerilor, si dezvoltatorilor care au participat la

expansiunea aeroportului, si s-au asigurat ca proiectele merg conform planului, datorita

reamenajarii, modernizarii si extinderii, aerportul JFK a devenit unul dintre cele mai bine

organizate aerporturi din lume, cu ajutorul noului turn de control al traficului aerian,

reconfigurarii drumurilor de aeroport, fatadelor terminalelor, modernizarii infrastructirii, dar si

parcarii din jurul acestuia, iar alaturi de personalul de intretinere, se asigura in continuare buna

desfasurare a activitatilor.

“A fost un proiect impresionant de mare” sustine un angajat al aeroportului. “Au fost

provocari in fiecare zi, redirectionarea pasagerilor, mentinerea sigurantei, curateniei si sa fie

luminata intreaga constructie. A trebuit sa mutam concesiile la etajul al treilea pentru a putea

usura dezvotarea proiectelor. Am mutat si birourile companiilor aeriene. A fost afectata fiecare

zona a terminalului.”

“Modernizarea a mers bine, iar noul aspect este un success! Ajuta fluxul de traffic si

creeaza eficienta sporita. Lucraminde aproape cu TSA pentru a imbunatati transferul. Clientii

nostri se bucura pentru ca au saloanele companiilor aeriene si magazine acum situate dincolo de

punctul de control” a mai adaugat acesta.

Directorii aeroportului JFK afirma ca se gandesc sa implementeze un stand interior

pentru taxiuri, si ca acest lucru sa devina un standard in toatea eroporturile.

3.2.4. Provocări actuale privind extinderea activității aeroportului JFK

Fiind un aeroport mai mare, cu un numar important de pasageri, implicit aveau loc un

numar semnificativ de delicte. Datorita noii tehnologii, a scannerelor umane, s-au primit numai

feedback-uri pozitive, numarul a scazut dramatic, iar personalul a putut oferi pasagerilor

siguranta de care aveau nevoie.

JFK poate fi greu de parcurs, personalul aeroportului fiind preocupat de conditiile de

siguranta ale pasagerilor. De aceea s-a marit numarul personalului de securitate care va descuraja

activitatile neadecvate, si s-au instalat camere de supraveghere suplimentare, dotate cu

tehnologie imbunatatita de recunoastere care monitorizeaza activitatea in terminal.

3.3. Conexiuni între planurile de dezvoltare ale regiunii New York și ale aeroportului JFK

3.3.1. Contorizarea elementelor distinctive complementare

Atunci cand spui John F. Kennedy, imediat se face legatura cu New York-ul. Aceste

elemente nu pot fi privite separat. Cand te gandesti la o destinatie pe care ai dori sa o vizitezi, te

gandesti si la conditiile din timpul zborului, la aeroportul pe care aterizezi si la cum o sa te

descurci intr-un loc necunoscut pentru prima data cand pasesti acolo. Astfel, iesirea din aeropoert

trebuie sa fie cat mai usor de gasit si revendicarea bagajelor sa fie cat mai sigura, mai ales pentru

turistii straini ce nu au mai calcat niciodata pe continentul american. De aceea, consideram foarte

importanta ideea de a imbunatatii sistemul de siguranta in aeroport si de a creste nivelul de

securitate in ceea ce priveste siguranta revendicarii bagajelor, cu atat mai mult ca numeroase

companii incurajeaza turistii straini ce nu au mai fost niciodata in New York sa-si rezerve un loc

intr-unul din turul orasului.

Proiectul cu privire la dezvoltarea orasului chinezesc cu 2,5 km² in muntii Catskills din

New York, se afla in stransa legatura cu proiectul privind depasirea semnificativa a capacitatii

totale pentru transportul aerian ce vizeaza aeroportul JFK. Pentru ca cel dintai proiect isi propune

sa atraga si investitori chinezi influenti, pe langa turistii dornici sa traiasca o experienta asiatica,

reorganizarea aeroportului din punct de vedere al intarzierilor si anularilor zborurilor poate aduce

chiar si 150 de milioane de pasageri pana in anul 2030.

3.3.2. Aspecte nefavorabile ale legăturii dintre planurile de dezvoltare

Obiectivul proiectului inceput de catre British Airways in anul 2008, este cel de a atrage

pasagerii comapaniilor, pentru ca aeroportul JFK sa devina un nod aerian important din New

York. Din pacate, acest proiect nu favorizeaza initiativa celor de la Lonelyplanet, deoarece,

Lonelyplanet.com incurajeaza turiştii care evita planificarea unei vacanţe în metropola americană

din raţiuni financiare, sa viziteze obiectivele turistice gratuite. Astfel, aglomeratia poate fi un

punct critic pentru cei care sunt convinsi sa viziteze atractiile turistice din New York, favorizati

fiind doar clientii importanti, membrii ai clubului Executive Club, sau membrii cluburilor Club

World si Executive Club Silver. Din puctu nostru de vedere, investitia de 30 de milioane de

dolari, vizeaza doar favorizarea clientilor importanti si sporeste doar vizitele acestora in New

York.

3.3.3. Realizarea unui raport al plusurilor și minusurilor înregistrate

New York-ul este un oras plin de surprize si oricine a avut ocazia sa-l viziteze, a ramas

placut impresionat. Drept consecinta si faptul ca am inregistrat mai multe plusuri pe baza

proiectelor finalizate si aflate inca in desfasurare. Aeroportul JFK ofera siguranta turistilor, iar

numeroase companii organizeaza turul orasului pentru ca acestia sa poata vizita toate atractiile

turistice din zona, evitand stresul si aglomeratia specifice unui oras. Acest proiect vizeaza turistii

ce nu au mai fost niciodata la New York, astfel eliminand din start problema turistilor in a

exploata un oras nou.

Un alt plus este faptul ca atat aeroportul JFK cat si Sherry Li, o femeie de afaceri din

Long Island, care vrea să dezvolte orasul chinezesc, s-au gandit la marirea numarului de turisti ce

viziteaza New York-ul. Pentru a evita aglomeratia din aeroport, s-a propus un plan pentru

reorganizarea aeroportului din punct de vedere al intarzierilor si anularilor zborurilor, in cazut in

care mai multi turisti vor dori sa viziteze orasul chinezesc in aceeasi perioada.

Proiectului inceput de catre British Airways in anul 2008, este din punctul nostru de

vedere un minus adus atat aeroportului JFK, cat si orasului New York. Acest proiect are ca

obiectiv doar atragerea pasagerilor companiilor prin crearea unui pavilion premium pentru

check-in, pentru membrii ai clubului Executive Club Gold, imbunatatirea zonei de check-in

pentru membrii cluburilor Club World si Executive Club. De aici, poate rezulta faptul ca

aeroportul ofera doar turistilor VIP posibilitatea de a evita aglomeratia, putand sa concluzionam

ca cei care nu au un venit mare si vor doar sa viziteze obiectivele gratuite, sunt in dezavantaj si

acest lucru poate fi o piedica pentru cei care nu doresc sa cheltuie foarte multi bani pentru o

vacanta, biletul pana la New York fiind destul de scump.

CAPITOLUL 4 - ÎMBUNĂTĂȚIRI ADUSE AEROPORTULUI ÎN ULTIMII ANI ȘI VIZIUNEA NOASTRĂ DESPRE VIITOR

4.1. Comunicarea și dezvoltarea aeroportului international John F. Kennedy în secolul XXI

Aeroportul JFK este principala poartă către Statele Unite ale Americii, atât din punct de

vedere al numărului de pasageri, cât și a activității de cargo. Cu peste 50 de milioane de pasageri

anual și două treimi din încărcătura comercială ce sosește pe tărâmul Nord American,

poziționarea acestui aeroport în mintea pasagerilor, clienților, furnizorilor și a cetățenilor

obișnuiți este foarte importantă.

Acesta se poate realiza doar printr-o comunicare cât mai transparentă, cât mai eficientă și

mai promptă. Și fie că vorbim despre serviciile B2C, unde oferirea tuturor informațiilor despre

zboruri, transportul până la aeroport, în interiorul aeroportului, despre controalele de securitate,

porțile de îmbarcare corecte, politica de securitate și control al imigranților aduc o imagine clară

și profesională pentru cei implicați.

Comunicarea B2B este, și aceasta foarte importantă, deoarece furnizorii, companiile

aeriene, companiile de desfășoară activități cargo, de administrare de garaje, de reparații

aeronave trebuie să aibă totul în clar, astfel nu există dubii sau informații eronate ce pot duce la

probleme grave.

Folosirea corecta a instrumentelor de relații cu publicul, de cerere a unui feedback și

încurajare a primirii lui, un management eficieny în tratarea reclamațiilor și rezolvarea lor, o

bună comunicare cu fiecare entitate aflată în imediată vecinătate sau pe alt continent, duce la

păstrarea unei foarte bune reputații.

Deși are aproape 70 de ani de activitate comercială, aeroportul JFK trebuie să fie în

permanență conectat la evenimentele și progresele actuale, să introducă cele mai performante

metode de check-in, de informare în aeroport, control și altele, pentru a oferi o experiență cât mai

plăcută fiecărui pasager.

4.2. Campaniile de CSR și implicarea în protejarea mediului

Viziunea Autorității Portuare a New York-ului este una profund orientată către

comunicatate pe care o deservește, are un rol activ în acesta și manifestă un interes ridicat în

imbunătățirea nivelului de trai. Politicile de protecție a mediului sunt atent avute în vedere în

activitatea zilnică, campanii de informare sunt în desfășurare și preocuparea pentru salvare și

îmbunătățire este una din priorități.

Diferite inițiative au fost începute în întreaga arie a Autorității Portuare, care vizează

programe de schimbare a mediului, a calității aerului, a energiei și ecosistemurilor costale. Altele

se concentrează pe facilitățile pe care le pun la dispoziție cele 8 terminale ale aeroportului, și

anume trenul PATH, poduri și tunele, porturi și spații imobiliare.

Autoritatea Portuară a New York-ului și New Jersey-ului s-a parteneriat, nu cu mult timp

în urmă, cu Toyota pentru a testa o flotp de prototipuri SUV-uri Highlander, folosind în totalitate

combustibil pe bază de hidrogen.

Noile Highlander folosesc carburant special ce produce electricitate prin amestecarea

oxigenului din aer cu hidrogenul în stare gazoasă, formându-se, astfel, în rezervoare o presiune

foarte ridicată. Bioprodusul astfel rezultate este aproape în totalitate pe bază de apă. În loc să

emită gaze nocive, țevile de eșapament ale noilor SUV-uri vor produce mici „bălți” de apă.

Un atfel de automobil poate parcurge 40 de mile fără realimentare, sunt foarte silențioase

și reprezintă un progres foarte important împotriva poluării. AP a introdus aceste automobile în

flota aeroprtului JFK pentru o mai bună protecție a mediului înconjurător, având în prezent peste

85% dintre mașini „verzi”.

De asemenea, Autoritatea Portuară crede cu tărie că a fi proactiv și a păstra relații solide

cu autoritățile federale, statale și locale sunt necesare, așa cum și cu grupurile de comunități și

liderii lor.

Departamentul de Guvernământ și Relații cu Comunitatea reprezintă o importantă resursă

pentru oficialii politici aleși, rezindenții New york-ului și organizațiile comunitare. Staff-ul

profesionist și dedicat este un liant între departamentele AP și comunitate, oferind suport în

crearea și dezvoltarea unor proiecte major, precum Centrul de re-dezvoltare World Trade Center,

la fel ca și activitatea de zi cu zi, desfășurată de angajații săi.

4.3. Sugestiile și concluziile noastre

Atunci când vorbim de unul dintre cele mai importante aeroporturi ale lumii, este foarte

dificil să ne exprimăm ideile pentru inovații, deoarece aproape tot ce s-a putut, a fost făcut și

perfecționat.

La un volum de apr. 50 mil de pasageri anual, totul trebuie pus la punct la un nivel foarte

detaliat, de la primul pas al pasagerului pe aeroport, până la decolare.

Totuși, din experința folosirii aeroportului ca destinație sau loc de plecare, o sugestie

foarte importantă ar fi îmbunătățirea transportului public cu metroul, variantă adeseori aleasă de

pasageri, în detrimental taxiului. Din păcate, în prezent, după folosirea AirTrain-ului, așteptarea

metroului se poate prelungi pânâ la 45 de minute, deloc comfortabil pentru pasageri.

Alte sugestii ar viza mai multe evenimente organizate pe JFK, concerte, lansări de cărți,

CD-uri, un shopping marathon, flash-mob-uri care ar face mai dinamică și mai interesantă

experiența călătoriei.

Deși cu 13 ani în urmă, întreaga lume americană și mondială a fost zguduită de atentatele

de la WTC și transporturile aeriene au fost foarte afectate, prin muncă de reconstrucție,

profesionalism, dedicare și implicare, turismul și trasporturile, precum și alte ramuri ale

economiei newyorkeze și americane și-au revenit, redevenind una dintre destinațile preferate ale

cetățenilor întregii lumi.

Reușind o gestionare a aproape 50 de milioane de pasageri și având un trend ascendant,

putem concluziona că rolul aeroportului este covârșitor și serviciile impecabile sunt cele care

sporesc atractivitatea în rândul clienților. Dacă ne uităm la cifrele turiștilor întregistrați în fiecare

an și aterizările pe JFK, respective 47 de milioane turiști la 50 de milioane de pasageri, putem

spune că fiecare turist ajuns in New York are cel puțin o experiență pe JFK și aceasta trebuie să

fie completă, pentru satisfacția lor.

Bibliografie:

http://www.panynj.gov/airports/traffic-statistics.html

http://www.nyc.gov/html/dcp/pdf/census/projections_briefing_booklet.pdf

http://www.panynj.gov/airports/jfk.html

http://www.jfkiat.com/

http://www.flightstats.com/go/Airport/airportDetails.do?airportCode=JFK

http://newyorkairports.com/

http://www.city-data.com/us-cities/The-Northeast/New-York-Economy.html

http://www.bea.gov/newsreleases/regional/gdp_metro/2013/pdf/gdp_metro0913.pdf

http://www.bea.gov/newsreleases/regional/gdp_metro/2013/pdf/gdp_metro0213.pdf

http://en.wikipedia.org/wiki/Minimum_wage_in_the_United_States#Territory

http://www1.nyc.gov/nyc-resources/categories/social-services.page

http://www.nycgo.com/articles/nyc-statistics-page

http://traveltips.usatoday.com/many-restaurants-there-new-york-city-20663.html

http://www.airportimprovement.com/content/story.php?article=00469

http://www.panynj.gov/corporate-information/pdf/annual-report-2012.pdf

http://www.nycgo.com/research/nyc-statistics-page

http://www.nyc.com/visitor_guide/foreign_visitor_information.75834/editorial_review.aspx