Irlanda de Nord (în engleză Northern Ireland, în irlandeză Tuaisceart Éireann[2], în scoțiană de

Ulster Norlin Airlann sau Norlin Airlan) este o țară componentă a Regatului Unit, cu capitala

la Belfast. Țara este alcătuită din cea mai mare parte (partea de nord-est) a provinciei istorice

irlandeze Ulster, pe insula Irlanda.

Irlanda de Nord a fost creată în 1921, când Irlanda a fost împărțită în Irlanda de Nord și Irlanda de

Sud printr-un act al parlamentului britanic. Spre deosebire de Irlanda de Sud, care a devenit Statul

Liber Irlandez în 1922, majoritatea populației Irlandei de Nord erau unionistă sau loialistă, care a

dorit să rămână în Regatul Unit.[3] Mulți dintre aceștia erau descendenți protestanți ai colonilor din

Marea Britanie; totuși, o minoritate catolică semnificativă era naționalistă sau republicană, care vroia

o Irlandă unită, independentă față de regulile englezilor.

Harta Marii Britanii şi a Irlandei, cu Irlanda de Nord în verde închis

Irlanda de Nord este locul unor conflicte dintre romano-catolici și protestanți care s-a soldat cu multe

victime în timp.

Politica Irlandei de NordPer ansamblu, conducerea Irlandei de Nord este realizată în mod direct de guvernul Regatului Unit

prin Secretariatul de Stat pentru Irlanda de Nord iar legile sunt creeate de către Parlamentul

Regatului Unit. Adunarea Legislativă Națională a Irlandei de Nord șiExecutivul Irlandei de

Nord stabilite prin Good Friday Agreement din 10 aprilie 1998 sunt în momentul de față suspendate.

Subdiviziunile Irlandei de Nord

Articol principal: Subdiviziunile Irlandei de Nord.

Tradițional, Irlanda de Nord era organizată sub forma a 6 comitate, dar din 1973 acestea nu mai

sunt utilizate pentru administrația locală, Irlanda de Nord fiind divizată în 26 de districte.

Steagul Irlandei de Nord

Steagul Irlandei de Nord între 1921-1972

Din 1972 Irlanda de Nord nu mai are un steag oficial, el fiind abrogat de către Guvernul Britanic.

Totuși, la unele competiții sportive internaționale, Irlanda de Nord participă aparte

deAnglia, Scoția și Țara Galilor și utilizează un steag propriu, ci nu pe cel comun al Regatului Unit.

Referințe

1. ̂  NISRA Population Clock

2. ̂  An Roinn Dlí agus Cirt agus Comhionannais   : Tuaisceart Éireann . Justice.ie. Retrieved on 23 July

2013.

3. ̂  „Standing up for Northern Ireland”. Ulster Unionist Party. Arhivat din original la 4 mai 2009. Accesat

la 2 august 2008.

Bibliografie

Jonathan Bardon , A History of Ulster (Blackstaff Press, Belfast, 1992), ISBN 0-85640-476-4

Brian E. Barton, The Government of Northern Ireland, 1920–1923 (Athol Books, 1980)

Paul Bew , Peter Gibbon and Henry Patterson The State in Northern Ireland, 1921–72: Political

Forces and Social Classes, Manchester (Manchester University Press, 1979)

Tony Geraghty  (2000). The Irish War. Johns Hopkins University Press. ISBN 0-8018-7117-4

Robert Kee , The Green Flag: A History of Irish Nationalism (Penguin, 1972–2000), ISBN 0-14-

029165-2

Osborne Morton, Marine Algae of Northern Ireland (Ulster Museum, Belfast, 1994), ISBN 0-

900761-28-8

Henry Patterson, Ireland Since 1939: The Persistence of Conflict (Penguin, 2006), ISBN 978-1-

84488-104-8

P. Hackney (ed.) Stewart's and Corry's Flora of the North-east of Ireland 3rd edn. (Institute of