importanta laptelui ecologic

Bogat în vitamine şi proteine, laptele ecologic asigură necesarul de vitamine al unei zileşi este căutat din ce în ce mai mult în ţările occidentale. În România, lipseşte de pe piaţă pentrucă este foarte scump.Calităţi nutritive  Nutriţioniştii susţin că laptele produs în condiţii ecologice conţine niveluri mai mari denutrienţi şi vitamine faţă de cel nonorganic. E foarte bogat în acizii graşi esenţiali omega 3 şivitamina E. „Beneficiile laptelui bio pot fi explicate prin modul în care sunt hrănite animalele.Acestea au o dietă naturală într -o măsură mai mare, fiind hrănite cu iarbă proaspătă sau furaje",arată Valeriu Steriu, preşedintele Asociaţiei PatronaleRomâne din Industria Laptelui.Ecologiştii afirmă că producerea laptelui organic e benefică pentru mediu. Pentru a hrănianimalele, fermierii eco nu folosesc pesticidele şi erbicidele care rămân în aer, sol şi apă multtimp după ce sunt folosite. Pentru a fi certificate  pentru producţia de lapte organic, animaleletrebuie să fie hrănite cu cel puţin 80% nutreţuri organice pe o perioadă de minimum 9 luniînaintea certificării, apoi pentru încă 3 luni cu 100% nutreţuri or ganice.Deşi antibioticele sunt folosite peste tot acum, laptele organic e produs fără antibiotice.Laptele organic provine de la vaci care nu au fost tratate cu antibiotice, deci laptele lor nucontribuie la creşterea rezistenţei bacteriene. Laptele bio nu conţine nici pesticide. Animalele sunt hrănite cu iarbă proaspătă, care este sursă importantă de acid linoleic, ce previne bolile deinimă şi diabetul. Deasemenea, este bogat în calciu, un pahar de lapte conţinând aproximativ 300

mg de calciu. Relevanţa calităţii laptelui bio Studiile cercetătorilor englezi arată că laptele ecologic, cunoscut şi sub denumirea delapte bio, aduce mai multe beneficii pentru organism decât cel procesat. Laptele organic conţinecu 75% mai mult betacaroten, care se transformă în vitamina A în organism. De asemenea,conţine de trei ori mai mulţi antioxidanţi precum luteina. Studiul concluzionează că un pahar delapte pe zi acoperă 17,5% din necesarul zilnic de vitamina E al femeilor şi 14% din necesarul pentru bărbaţi. ÎnMarea Britanie, la Liverpool, cercetătorii au făcut un experiment pentru a demonstradiferenţele dintre produsul obişnuit şi cel ecologic. Ei au colectat lapte din 17 ferme organice şi19 care produc lapte nonorganic, din Nord-Vestul Angliei şi Ţara Galilor. Ciclul de producţie afost urmărit timp de 12 luni, iar concluzia la care au ajuns cercetătorii a fost că cel organic are unconţinut de acizi graşi de tip omega 3 cu 68% mai mare faţă de cel nonorganic. Laptele organic prezintă şi un raport redus între acizii graşi omega 6 şi cei omega 3. Ovaloare mai scăzută a lui omega 6 duce la scăderea apariţiei bolilor de inimă. În România laptele bio este rar şi scump. La piaţă, micii producători români de lactate bio încearcă să-şi facă loc pe piaţă cu greu şi îşi vând marfa în zonele din jurul fermelor, iar înmagazine, laptele bio lipseşte. În Germania, în schimb, piaţa laptelui bio însumează un miliard deeuro pe an, iar în Marea Britanie reprezintă 40% din totalul ofertei".Laptele ecologic este o afacere de viitor atât pentru crescătorii de animale, cât şi pentru

consumatorii care îşi preţuiesc sănătatea.

 Adapostirea şi confortul animalelor. Principiul de bază in zootehnia ecologică este

apropierea animalelor de mediul natural, aplicarea de metode şi tehnici care respectă

tehnologia normală a animalelor. Adăposturile trebuie să corespundă cerinţelor

fiziologice, igienice şi de producţie. Se vor respecta normele de suprafaţă şi de volum: 6

metri pătraţi/cap de vacă; 10 metri pătraţi/cap de taur; 1,5-5 metri pătraţi/cap de tineret;

25 metri cubi/cap (volum).

Animalele trebuie să aibă acces la padoc (zona în aer liber ). Se preferă intreţinerea

nelegată. Priponitul animalelor pe păşune este interzisă. Pardoseala trebuie să fie

intreagă cu aşternut bogat. Se admite şi gratar pe zone limitate de depunere a

dejecţiilor.

Mulsul.Se va acorda o atenţie deosebită condiţiilor de microclimat (ventilaţie,iluminat etc.) şi de igienă din adăpost precum şi igienei mulsului. Materialele şiustensilele de muls trebuiesc să fie adecvate şi menţinuteîn condiţii optime defuncţionare. Curăţirea materialelor şi ustensilelor de muls se va realiza prinutilizarea unor substanţe bazice (sodă ori potasiu caustic) sau acide (acidortofosforic ori nitric), în concentraţiile prescrise de producător. Curăţireaustensilelor va fi urmată în mod obligatoriu deoclătire insistentă cu apă.Controlul periodic al pH-lui apei de clătit este indispensabil. După spălatul complet almaterialelor şi ustensilelor se impune o dezinfecţie atât a materialelor cât şi aspaţiului destinat depozitării acestora, de preferat cu apă oxigenată, proces urmat deasemenea de o clătire intensă cu apă.O atenţie deosebită se va acorda igienei ugerului înaintea executăriimulsului propriu-zis. 4.10.3.

Depozitarea şi conservarea laptelui în ferme.Laptele proaspăt muls se va depozita în vase ori bidoaneindividualizateşiva fi refrigerat la temperaturi mai mici de + 40C.Laptele poate fi depozitat şi încisterne izoterme. Laptele crud destinat prelucrării, ca atare, nu poate fi depozitat în 62unitate mai mult de 24 de ore, în astfel de cazuri se va efectua în mod regulatcontolul temperaturii de depozitare a laptelui.În situaţiile în care laptele se prelucrează proaspăt şi intră imediat în procesul de fabricaţie (la cel mult 4 ore dela încheier ea mulsului), în aşteptarea colectării, laptele poate fi răcit numai până latemperatura de + 80C, + 100C.În cazul în care laptele urmează a fi prelucrat în cadrul fermei, se admiteaplicarea unei perioade de maturare a laptelui, prin menţinerea acestuia la otemperatură mai mică de + 140C, în primele 12 ore de la încheierea mulsului. Înaceastă situaţiela ptele poate fi păstrat maximum 48 de ore după efectuarea primului muls.Colectarea laptelui ecologic se va efectua cu vehicule destinate înexclusivitate acestui scop. Acestea nu pot efectua colectarea în paralel a producţieide lapte provenit de la animale exploatate în sistem convenţional. Spălarea şidezinfectarea cisternelor se va efectua regulat comform reglementărilor.

4.10.4. Igiena transferului, stocării şi procesării laptelui în unităţile deprelucrareLaptele provenit din sistemul de producţie ecologic trebuie să poată fiidentificat şi controlat în ori ce clipă şi în ori ce fază tehnologică, din momentulintrării în unitatea de prelucrare.