UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOVFACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

MODRENIZAREA UNEI FERME DE VITE DE 100 DE CAPETE DIN ZONA BRASOVULUI

2012

Cuprins

PagCapitolul 1 Importanta si necesitatea temei, impactul implemetarii ei in plan stiintific, economic, social si ecologic............................................................................................... 4 Capitolul 2 Fundamentarea etologica a exploatarii vacilor de lapte...................................... 6 Capitolul 3 3.1. Descrierea zonei............................................................................................8 3.2. Alegerea si justificarea temei de proiect..................................................... 10 Capitolul 5 Diagrama Gantt..................................................................................................20 Capitolul 6 Calculul si proiectarea...................................................................................... 22 Capitolul 7 Functionarea si exploatarea instalatiilor si echipamentelor existente ..............24 Capitolul 8 Calculul econimic 8.1 Calculul investitiei in robotizare pe vaca.................................................. 26 8.2.Calculul economic al productiei de lapte pe an........................................ 26 8.3.Cheltuielile pentru intretinerea si repararea utilajelor ............................. 26 8.4. Calculul volumului de aer necesar a fi schimbat in decurs de o ora........ 27 Capitolul 9 Legislatie 9.1. Ordonanta de urgenta nr. 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele agroalimentare ecologice....29 9.2. Ordin nr. 389 din 29/08/2002 privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea laptelui...........................................................36 9.3. Legea nr 205/2004 privind protectia animalelor ..................................37 9.4. Lege nr. 204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole ..42 Capitolul 10 Concluzii.................................................................................................... 45 Bibliografie................................................................................................................ 462

Capitolul 1Importanta si necesitatea temei, impactul implemetarii ei in plan stiintific, economic, social si ecologic

3

Vaca cuvant de origine Latina vacca, care inseamna femela care a realizat cel putin o parturitie, apartine subgenului Taurus, speciei primigenus si subspeciei taurine propriu-zise, sau fara cocoasa, si produce alimente (lapte, carne) folosite in hrana omului. In lumea contemporana vaca este apreciata ca: doica omenirii, regina animalelor domestice si uzina vie de produse animale, in special de lapte. Vaca este doica omenirii pentru ca produce unul din cele mai complete si valoroase alimente laptele si produse lactate. Astfel, laptele de vaca asigura peste 90% din productia de lapte mondiala si 88% din cea nationala. Laptele de vaca este un aliment complet, intrucat contine peste 100 substante hranitoare (20 aminoacizi, 16 acizi grasi, 45 elemente minerale, in special calciu si fosfos -125 mg, respectiv 92 mg/l, vitamine in numar de 25, cu deosebire A, D, E si BB1, B2, B5, B6 si B12 s.a. ). Un litru de lapte contine 125 g SU (37 g grasime,33 g proteine, 47 g lactoza, 8 g saruri minerale), asigurand nutrientii indispensabili pentru organismul uman. Din lapte se obtin peste 1000 produse lactate, din care aproape jumatate sunt diferite sortimente de branzeturi. Vaca de lapte isi termina viata productiva la abator , asigurand cca 1/3 din carnea de vita consumata de om. Ferma de vaci de lapte este o ferma situata in Brasov, apartinand pensiunii Bell-Brasov. Aceasta ferma se bazeaza pe un sistem de intretinere libera a vacilor de lapte, astfel avand urmatoarele avantaje: Avantaje sociale si ergonomice: Reduce efortul fizic pe care-l depune mulgatorul la mulsul manual; Evita oboseala mulgatorilor si bolile profesionale (anchilozele articulare ale falangelor, nodulii laptarilor etc.); Asigura conditii ergonomice favorabile pentru mulgatori, mai ales cand mulsul se realizeaza la sali (platforme) de muls; Avantaje economice: Sporirea productivitatii muncii de 2-5 ori prin cresterea numarului de vaci mulse de un mulgator mecanic (de la 6-8 vaci/ora/mulgator la 15-50 vaci/ora/mulgator); Cresterea eficientei economice in fermele de vaci de lapte atat datorita sporirii productivitatii muncii, cat si productiei de lapte. Avantaje fiziologice si tehnice. Sistemul de muls are efectele urmatoare:

4

Sporeste viteza de muls a vacilor (peste 1,5 kg lapte pe minut) prin incadrarea duratei mulsului in cea de actiune optima a ocitocinei din sange; Asigura un muls rapid si complet (cu deosebire la instalatiile de muls performante), ceea ce se reflecta pozitiv asupra cantitatii, cat si calitatii laptelui.

Avantaje organoleptice si igienice: Laptele nu imprumuta miros de grajd si nu contracta impuritati, intrucat nu vine in contact cu mana mulgatorului, atmosfera din adapost si impuritatile specifice; Incarcatura microbiana din lapte este mai redusa.

Cheltuielile acestei ferme sunt foarte mari , avand in vedere faptul ca intregul sistem este mecanizat si automatizat (robot de muls; instalatii si sisteme pentru iluminarea si ventilatia adaposturilor; instalatie de evacuare a dejectiilor cu plug raclor, respectiv cu lame rabatabile; pentru prelucrarea nutreturilor de volum si a paielor folosite pentru furajare, dar si pentru asternut - se utilizeaza masini universale pentru tocarea si distributia in adapost; utilaje pentru igiena corporala a vacilor de lapte - aparat electric de pansaj).

Capitolul 2Fundamentarea etologica a exploatariiAspecte generale Tehnologia de exploatare a vacilor de lapte reprezinta optimizarea (armonizarea optimului biologic cu cel economic) a proceselor tehnologice din ferma (producerea si conservarea 5

nutreturilor, hranirea, intretinerea,adapostirea, microclimatul, igiena, ingrijirea corporala, miscarea si mulsul vacilor). Aceasta tehnologie incumba ansamblul masurilor de ordin zootehnic, managerial si sanitar- veterinar, cu caracter de prevenire si combatere, aplicate pe fluxuri tehnologice. Obiectivele exploatarii vacilor sunt urmatoarele: - exteriorizarea potentialului genetic productiv al animalelor; - maximizarea longevitatii si a performantelor productive ale vacilor de lapte, in conditii de eficienta economica (realizarea de profit in ferma); - imbunatatirea calitatii laptelui sub raport nutritional (continut in substanta uscata, in grasime, proteine, saruri minerale, vitamine); - minimizarea costului laptelui, a incarcaturii microbilologice, a numarului de celule somatice, a concentratiei in inhibitori (antibiotice, hormoni), radionuclizi etc. Exploatarea se bazeaza si are contact cu diverse domenii stiintifice (matematica, agronomie, fiziologie, genetica, ameliorare, alimentatie, igiena, constructii, mecanizare, tehnica si tehnologie, economie- management, etologie, ecologie, medicina veterinara etc.). Etologia animala reprezinta stiinta care studiaza comportamentul animalelor in conditiile lor normale de viata (habitat), in scopul adaptarii organismului la conditiile de mediu. Comportamentele vacilor de lapte se bazeaza pe relatia dintre ceea ce este innascut (instincte) si ceea ce este dobandit, in cadrul interrelatiei dintre organism si mediu (fizic si biologic). Taurinele cunosc realitatea inconjuratoare prin senzatii si perceptii ce reflecta mediul inconjurator prin intermediul organelor de simt (vaz, auz, miros, gust, simt tractil). Semnificatia cunoasterii activitatilor comportamentale pentru exploatarea vacilor consta in urmatoarele: - fundamenteaza toate procesele si verigile de exploatare (hranire, intretinere, adapostire, microclimat, igiena corporala si a adapostului); asigura exprimarea potentialului genetic productiv; permite cunoasterea mecanismelor fiziologice care dirijeaza tipurile de comportament; faciliteaza aprecierea gradului de adaptare a taurinelor la mediul schimbat de exploatare; previne efectele negative ale factorilor stresori si ale tulburarilor (viciilor comportamentale); 6

-

asigura eficienta exploatatiilor de vaci cu lapte.

Se apreciaza ca un animal se simte bine atunci cand este in acord cu mediul sau de viata, cu cerintele vitale innascute, atunci cand se adapteaza la conditiile de exploatare impuse de om si cand el nu sufera de nici o boala. Dar capacitatea animalului este limitata si atunci cand se depasesc limitele apare stresul, tulburari de comportament si chiar riscuri majore letale. Exploatarea vacilor de lapte se bazeaza pe urmatoarele tipuri de comportament: comportament de ingestie, alimentar, metabolic sau trofic; comportament de excretie sau de eliminare; comportament social; comportament de confort; comportament de odihna si somn; comportament explorativ si de orientare in mediul inconjurator. Procuraea si contactul cu hrana. Procurarea hranei se realizeaza in urma identificarii. Apoi se ia contact cu plantele prin organele de simt miros, vaz si tactil. Decizia animalului privind procurarea si consumarea ierbii se ia in final prin intermediul simtului gustativ. Vacile de lapte au un gust pronuntat, datorita numarului mare de papile gustative (25 000), situate pe varful si partea posterioara a limbii; acestea au dimensiuni mari 10-25 microni . Plantele au proprietatea de a produce senzatii specifice , prin excitarea receptorilor gustativi de pe limba si mucasa bucala de catre anumite substante solubile. Vacile prefera plantele cu gust dulce si apoi sarat. Dimpotriva, vacile reactioneaza negativ la plantele cu gusturi neplacute si chiar resping pe cele cu gust amar si acru.

Capitolul 33.1. Descrierea zoneiAceasta este o ferma cu intretinere libera a vacilor de lapte intr-un adapost inchis, avand 100 de vaci si 22 de vitei, avand o suprafata de 3078 mp. , in zona Brasovului, mai exact in satul Tarlungeni.

7

Trlungeni este o localitate situat n sud-estul judeului Braov n Romnia.Este compus din patru sate: Purcreni, Zizin, Crpini i Trlungeni, acesta din urm fiind i reedina de comun. Trlungeni se afl n depresiunea Brsei, la poalele muntelui Ciuca, la o distan de zece kilometri de Braov i este strbtut de apele prului Trlung i Zizin. Se nvecineaz cu oraul Scele i cu comunele Prejmer, Hrman, Budila si Vama Buzului. Satul Trlungeni, din documentele cercetate putem afirma c dateaz din secolul al XV-lea. Originea numelui se trage de la rul Trlung, care traverseaz partea de vest a comunei. n relieful satului Trlungeni distingem dou aspecte: n partea sudic este o zon de contact dintre cmpia piemontan i masa orogenic. Satul este aezat tocmai n aceast arie geografic de legtur, delimitat n mod evident de rul Trlung. Aceast zon de contact dintre cmpie i munte, care nu depete 700 m nlime, este format din roci care nu rezist prea mult agenilor externi, care sunt conglomeratele, gresiile, marnele. Cu ct ne ndeprtm de aceast zon, relieful devine mai neted i mai lin, caracteristic aspectului piemontan, cu o nclinare uoar i o altitudine medie de 600 m (ntre 640 m i 520 m) - aceasta este a doua form de relief ce caracterizeaz geografic comuna Trlungeni. n zona de cmpie format din depunerea mai multor generaii din conuri de dejecie, apa se gsete la o adncime foarte mare din cauza straturilor dese de depuneri aluvionare permiabile. n localitate, care este aezat n zona de contact a cmpiei cu muntele, apa este la o adncime mai mic. Clima este n general umed i rece, temperatura medie anual fiind de 7.8C iar nivelul precipitaiilor anuale este de 747 mm. Temperatura este mai sczut n luna februarie (-27C), i ridicat n luna august (+32.7C). Precipitaiile minime n luna februarie - 29.6 mm, i maxime n iunie - 124.8 mm. Grosimea stratului de zpad a variat ntre 3 i 33 cm. Cel mai timpuriu nghe este la 21 septembrie i cel mai trziu la 24 mai. Brumele cad destul de timpuriu toamna i destul de trziu primvara ca rezultat al curenilor reci de pe valea Trlungului. Vnturile bat mai mult primvara, mai ales din direcia vest. Producia este diversificat, de la ou, psri i produse agricole, pn la ap mineral, pine i produse de panificaie, spirt, cuie, fierstraie i maini agricole, cherestea i produse rezultate din prelucrarea lemnului, crmid, bolari i alte materiale de construcii. Pe raza

8

comunei i au sediul i firme mixte romno-ungare, finlandeze i se obin produse sub licen, competitive pe plan mondial. Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat n ultimii ani o curb descendent, datorit preurilor mici de valorificare ale produselor obinute de la acestea

Pasuni si faneteSatul dispune de o suprafa nsemnat de fnee i puni. Fneele sunt folosite de cresctorii de animale, dar o parte din acestea s-au mpdurit, nemai fiind ntreinute de propietari. n general, cei care nu mai dein animale le nchiriaz celor interesai de obinerea de furaje. Punile sunt nchiriate de ctre Primrie proprietarilor de stni, care se stabilesc printr-o edin comunal, n funcie de ofertele pe care acetia le fac cresctorilor de animale. Satul deine un islaz pe care puneaz animalele care nu sunt date la stn. n ultimii ani aceste puni nu au mai fost ntreinute corespunztor, motiv pentru care i calitatea i cantitatea de iarb sunt necorespunztoare.

Conditii ecologicen prezent probleme cu poluarea nu sunt, nefiind dezvoltat o industrie poluant. Probleme sunt la Complexul Avicola, care uneori polueaz aerul cu mirosul specific i la albia celor doua pruri care mai ales vara, sunt poluate prin splarea autoturismelor i a covoarelor de ctre aa-ziii turiti braoveni. O problem legat de mediu o reprezint ndeprtarea i depozitarea reziduurilor menajere din gospodriile populaiei. S-au stabilit perimetrele pentru amplasarea rampelor de gunoi n preajma localitii, dar vechea mentalitate i mpinge pe steni s depoziteze gunoaiele tot n albiile prurilor. Obiectivele pe termen mediu i lung sunt dezvoltarea serviciului de gospodrie comunal i terminarea canalizrii .

3.2. Alegerea si justificarea temei de proiectFerma de vite amplasata in satul Tarlungeni

9

Padocul, care este langa ferma de vaci, si asigura furajarea vacilor in sezonul de vara si primavara are o suprafata totala de 110 ha. Vaca de lapte nu se poate exploata economic fara baza furajera proprie, necesitand cca 1 ha/vaca. Elementele de constructie Fundatia din beton, de tip continuu; Peretii din caramida; Tavanul din placi de beton.; Acoperisul cu sarpanta mixta si invelitoare din placi din azbociment; Pardoseala are un pat de piatra pe care se aseaza straturi din beton, caramida, asfalt, argila batuta, in functie de destinatia suprafatei (pat, alee, etc.); Ferestrele si usile din metal sau lemn, de dimensiuni mari.

In interiorul adapostului sunt amenajeaza 4 zone : de odihna , de miscare, evacuare a dejeciilor (circulatie), de furajare sau hranire. Constructiile anexe sunt urmatoarele: Padocul, care comunica cu adapostul prin usi grisante; Grupul de mulgere, prevazute cu diferite incaperi ; Constructie de reproductie (sala de insamantare si cresa); Constructii pentru depozitarea si prepararea furajelor (3 sali); Constructii pentru alimentarea cu apa; Constructii sanitar-veterinare (dezinfectoare, filtru sanitar-veterinar).

Cusetele pentru odihna sunt amplasate 5 randuri perpenticular la iesle, cu furajarea succesiva a doua loturi la aceeasi lungime de front de furajare. Cuseta are lungimea de 2,30 m si latimea de 1,20. 10

Despartiturile dintre paturile individuale ale vacilor sunt realizeazate din metal, ca si dimensiuni lungimea de 2,30 m, inaltimea 1,30 m si latimea de 1,10 m .

Paturile sunt prevazute cu asternut marunt (paie tocate, rumegus) si sunt prevazute posterior cu un prag cu inaltime de 20 cm, pentru a evita imprastierea acestuia in zona de circulatie. Este necesara sa se acopere patul cusetei in intregime cu un strat subtire de paie tocate sau rumegus (v.fig. 4.29), saptamanal se primeneste si se schimba complet de doua ori pe an.

Zona de furajare este amplasata in fata cusetelor de odihna si are latimea de 3,60 m.

Miscarea vacilor se asigura atat in adapost cat si in padoc, care comunica direct cu grajdul. Tehnologia de evacuare a dejectiilor se realizeaza in trei etape, astfel: Evacuarea dejectiilor din adapost; Transportul dejectiilor din adaptost la locuri de depozitare; Incarcarea dejectiilor pe platformele de depozitare.

Evacuarea mecanica a dejectiilor din adapost se face cu ajutorul plugului raclor .

11

Dejectiile din zona de circulatie sunt impinse la capatul adaposturilor intr-un canal transversal unde este montata o instalatie cu lame rabatabile, iar apoi sunt transportate cu mijloace mecanice in zona de depozitare.

Dotari: instalatii si sisteme pentru iluminarea si ventilatia adaposturilor; instalatie de evacuare a dejectiilor cu plug raclor, respectiv cu lame rabatabile (se evacueaza dejectiile pastoase de la suprafata); instalatii pentru incarcarea dejectiilor lichide si semilichide (remorci cisterna de urina vidanje); transportul dejectiilor se face cu ajutorul remorcilor cisterna de imprastiat dejectii lichide si semilichide; pentru evacuarea dejectiilor uscate din padoc se foloseste tractorul echipat cu lama si remorci; pentru distribuirea furajelor de volum (masa verde, nutreturi insilozate etc.) se foloseste MDN in agregat cu tractorul de 65 CP. pentru prelucrarea nutreturilor de volum si a paielor (folosite pentru furajare, dar si pentru asternut) se utilizeaza masini universale pentru tocarea si distributia in adapost; pentru muls se foloseste robotul de muls; utilaje pentru igiena corporala a vacilor de lapte - aparat electric de pansaj; 4 Furci, 2lopeti (folosite la schimbarea paturilor prevazute cu asternut marunt (paie tocate, rumegus) din boxele de odihna).

12

Igiena padocului. Daca acesta este populat in qasitotalitate se curata zilnic sau la doua zile. In acest scop se foloseste tractorul echipat cu lama de buldozer. De asemenea, se curata si ieslele din padoc de resturile de furaje neconsumate, iar acestea si gunoiul din padoc se incarca in remorca, in agregat cu tractor usor si se transporta la platforma de dejectii. Igiena corporala a vacilor . Existenta cusetelor individuale, accesul neingradit al vacilor in padoc, ca si mecanizarea evacuarii dejectiilor fac ca vacile sa-si mentina mai bine igiena corporala. Totusi se execute pansajul de 3-4 ori pe saptamana , cu aparatul electric in padocul de asteptare, iar zilnic cu ocazia mulsului se spala trenul posterior si in special ugerul, fie in padocul de asteptare, fie mai bine si practic in sala de muls Personalul fermei: Responsabilul de adapost - care sta in ferma aproape toata ziua efectuand diferite munci, dar nu dificile, in special observa vacile, functionarea robotului si unele munci administrative; Gardianul de ciriada persoana care supravegheaza vacile si pazeste ferma; Proprietarul fermei - conduce ferma si in special supravegheaza functionarea robotului si anunta imediat eventualele defectiuni; O persoana care lucreaza pe calculator, gestionand activitatea din ferma; 1 sofer pe diferitele utilaje; 1 medic veterinar.

Organizarea si tehnica mulsului Mulsul vacilor se realizeaza de 4 ori pe zi in intervalele de orare : 6-7, 12-13,18-19 si 0-1 cu robotul de muls produs de firma DeLaval, avand o capacitate de mulgere de 50vaci/jumatate de ora. Mulsul mecanic folosit este cu instalatia la conducta (Pipe Line). Caractreistica acestei instalatii consta in faptul ca laptele este dirijat prin furtunul de lapte, direct de la uger la conducta de lapte de unde este transportat la camera de lapte, in tancul de racire si pastrare.

13

Mulsul robotizat se bazeaza pe automatizarea totala a acestui proces utilizat in sistemul de intretinere libera a vacilor de lapte, in care mulsul si celelalte activitati legate de acesta sunt gestionate de un sistem VMS (The Voluntary Milking System). Robotul de muls, utilizata in ferma este produs de firma DeLaval.

Investitia in robotizare este mare si anume: 2000 euro/vaca; Grupul de mulgere reprezinta o constructie speciala (independenta) din fermele de vaci cu intretinere libera. Aceasta este amplasat in apropierea adapostului (la 18 m distanta de acesta), si are o capacitate de 50 vaci/ mulgere cu respectarea circuitului (fluxului animalelor) ce este accesibil (facil) si rapid. Grupul de muls este compus din spatiile urmatoare : Padoc de asteptare, care trebuie sa asigure suprafata de 15 m/vaca, din beton, insa aceasta trebuie sa fie rugoasa pentru a evita accidentarea vacilor prin alimentare; Coridor de igienizarea a ugerului, de masaj cu jet de apa calda si de uscare cu aer cald, care este amplasat intre padocul de asteptare si sala de muls, intalnit la fermele de lapte cu instalatii moderne;

14

Sala de muls prevazut cu instalatii de muls, platforma de tip bradulet si posturi de muls; Culoare de muls amplasat intre dou randuri de standuri de muls ale platformei, cu adancimea de 70-80 cm fata de nivelul standurilor de muls; Incaperea pentru masini si agregate de vacuum; Incaperea pentru spalarea, dezinfectia si pastrarea vaselor pentru muls.

15

Capitolul 5Diagrama Gantt

Diagrama Gantt este un instrument important n analiza i planificarea unor proiecte complexe. Ajut la planificarea sarcinilor ce trebuie duse la bun sfrit. ntocmete un program referitor la perioada n care aceste sarcini vor fi ndeplinite. Planific distribuirea resurselor necesare proiectului. Ajut la depirea momentelor critice ale unui proiect, atunci cnd acesta trebuie finalizat pn la o anumit dat. n timpul desfurrii unui proiect, diagrama Gantt ajut la monitorizarea proiectului respectiv i arat dac acesta se ncadreaz n plan. Cu ajutorul unei planificari riguroase, lucrarile pot fi terminate in 8 luni.. S-a luat decizia ca locatia sa fie construita, nu cumparata pentru a fi reparata deoarece astfel in zona respectiva, costul reparatiilor il poate usor depasi pe cel al construirii de la zero al unei cladiri. Pentru minimizarea costurilor, personalul va fi recrutat pe plan local si apoi va face traininguri de specializare la locul de munca (daca este necesar). De asemenenea furajele vor fi achizitionate tot pe plan local. Se vor desfasura urmatoarele activitati: 1. Alegerea locaiei 2. ntocmirea planurilor i a schielor pentru noua construcie. 3. Achizitie mijloace fixe: a) achiziionare teren; b) mobilier;

16

c) mijloace transport. 4. Materiale si materii prime a) materii prime; b) aranjamente exterioare; c) Finisaje; d) unelte/utilaje. 5. Manopera: a) Constructii; b) Finisaje. 6. Echipamente: a) echipamente specifice; b) echip. protectie. 7. Achizitie furaje 8. Personal: a) recrutare personal; b) instruire.

Acti vitat ea A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8

Dura ta/L uni 1 1 2 2 6 1 1 2

Luna 1

Luna 2

Diagrama Gantt Luna 3 Luna 4

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

4 1

2

3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4

x x x x x

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

x x x x

x x x x

x x x x

17

Capitolul 6Calculul si proiectarea Ferma aceasta are o suprafata totala de 3078 mp, unde: Cusetele pentru odihna sunt amplasate pe 5 randuri perpenticular la iesle (cate 20 de cusete pe fiecare rand), cu furajarea succesiva a doua loturi la aceeasi lungime de front de furajare. 1 cuseta are lungimea de 2,30 m si latimea de 1,20 (2,76 mp x 100= 276 mp); Grupul de mulgere, prevazute cu diferite incaperi (sala de asteptare, sala de pansaj, sala de mulgere) are o suprafata de 55 x 37 (2035 mp) ; Constructie de reproductie (sala de insamantare ) are o suprafata de 22 x 7,8 (171,6 mp); Cresa 22x 8,2 (180,4 mp); Constructii pentru depozitarea si prepararea furajelor (3 sali) : 12,2 x 4,8 (3 x 12,2 x 4,8 =175, 68) Constructii sanitar-veterinare (dezinfectoare, filtru sanitar-veterinar): 22 x 7,4; Depozit echipamente 24 x 5 (120 mp); Depzit dejectii 24 x 5 (120 mp)

18

19

Capitolul 7Functionarea si exploatarea instalatiilor si echipamentelor existente

Operatii automate de igienizare a instalatiei de muls si de tratare primara a laptelui: Curatirea dispozitivului de mulgere prin conectarea la unitatea de curatire si robinetul de la linia de lapte (se apasa pe tasta, incepe curatirea, iar inainte de mulgerea urmatoare se apasa pe aceeasi tasta stingandu-se lampa rosie de indicare); Spalarea si dezinfectia conductei de transport a laptelui si a tancului de racire si pastrare a laptelui prin instalatia de spalare cu microprocesor; masina de spalat (are rezervor de apa, cu incalzitor), cu dozare automata a lichidului de detergent si dezinfectant si robinet de golire a instalatiei; Racirea laptelui si pastrarea in tancuri la temperatura de 4C.

Robotul de muls reprezinta un sistem tehnic si electronic complex de recoltare a laptelui de vaca, si anume: Pregatirea ugerelor pentru muls (igienizarea mameloanelor prin spalarea cu jeturi de apa sau perii rotative); Realizarea mulsului (atasarea paharelor de muls, mulsul propriu-zis si detasarea paharelor de muls); Dezinfectia mameloanelor; Masurarea si inregistrarea cantitatii de lapte; Identificarea laptelui provenit de la vacile aflate sub tratamente sanitar-veterinare, respectiv a laptelui mastitic sau a laptelui colostral, care este dirijat intr-un vas separat sau intr-o fosa; Masurarea si inregistrarea temperaturii si cantitatii de lapte, iar laptele normal este dirijat in tancul de lapte unde este racit si pastrat pana la livrare; Spalarea si dezinfectia instalatiei de muls dupa fiecare vaca.

Accesul si dirijarea vacilor pe platforma de muls: Dispozitivul de actionare (cu vid sau cu aer comprimat) asupra portilor de acces la platforma de muls este prevazut cu 2 butoane (prin apasare pe butonul din stanga se deschide poarta de acces,

20

iar cel din dreapta inchide poarta). Dupa muls, se scot vacile de pe platforma, actionand, de asemenea asupra butoanelor. Operatiile sunt urmatoare : Punerea in functiune a instalatiei de muls prin apasarea pe tasta dispozitivului electronic de mulgere (butonul start) ; Reglarea vacuumului (debit controlat) cu ajutorul servoreglatoarelor de vid (se verifica nivelul vidului la manometru), care trebuie sa aiba nivele ce variaza in functie de caracteristicile diferitelor regulatoare de vid si de faza de muls de stimulare si postmulgere 33 Kpa si faza de mulgere normala 50 Kpa; Reglarea debitului si timpului pentru mulgerea automata a vacilor prin dispozitivul electronic de muls (microprocesorul seteaza parametrii functionali, actionandu-se prin interfata cu operatorul) ; Stimularea cedarii laptelui se realizeaza prin dispozitivul automat (se mareste automat frecventa pulsatiilor in timpul mulsului propriu-zis si se reduce intensitatea vacuumului primit de pulsator constituindu-se vibratii stimulatoare) ;

Mulsul mecanic la conducta (Pipe Line) Functioanre : Laptele extras din uger este dirijat de colectorul paharelor de muls, in conducta de lapte prin forta vaacumului si cadere gravitationala. Din conducta de lapte, acesta este transportat in camera de lapte, fiind racit si pastrat pana la livrare in tancul izoterm.

21

Capitolul 8 Calcul economic

8.1 Calculul investitiei in robotizare pe vaca=2000 euro/vaca 100x 2 000=200 000 euro/ 100 de vaci

8.2. Calculul economic al productiei de lapte pe an 1 vaca =3 kg lapte/min ; Durata mulsului 7 min/vaca; mulsul se realizeaza de 4 ori pe zi. 1 vaca la o mulgere da 3x7= 21 kg lapte 1 vaca pe zi da 21x4=84 kg lapte 1 vaca pe an da 84x365=30660 kg lapte 100 vaci pe an da o cantitate de 3 066 000 kg lapte

8.3. Cheltuielile pentru intretinerea si repararea utilajelor R Tractorul 65 CP este utilizat aproximativ 2 500- 3 000 ore/an. In perioada normata de serviciu are o durata de 10 ani, in care se realizeaza 25 000- 30 000 ore de functionare. Tinand seama de ciclurile de reparatii prevazute de normativ la tractoarele 65 CP noi si reparate, inseamna ca vom avea 1 ciclu de 5 100 ore de functionare, cand tractorul este nou si 5 cicluri a cate 4 500 ore de functionare dupa reparatiile capitale, rezultand astfel o durata totala de 27 600 ore de functionare. La acest numar de ore de functionare, tractorul necesita: 276 intretineri tehnice periodice Ip1 x 80 lei 92 intretineri tehnice periodice Ip2 x 270 lei 19 revizii tehnice = 22 080 lei = 24 840 lei

RT x 1 000 lei = 19 000 lei

1 reparatie curenta RCI de 5 100 ore x 22

x 2,10 lei/ora 5 reparatii curente RCI de 4 500 ore x x 3 lei/ora 12 reparatii curente RC2 x 5 700 lei 5 reparatii capitale RK x 16 000 lei

= 10 710 lei = 67 500 lei = 68 400 lei = 80 000 lei TOTAL: 292 530 LEI

Cunoscandu-se elementele de mai sus se pot calcula cheltuielile pentru intretineri si reparatii (R), ce revin pentru fiecare ora de functionare dupa formula R=Rtr/(n x Oan) , in lei/ora, in care: Rtr -reprezinta cheltuielile totale ; n -durata de serviciu; Oan -durata anuala de folosire a tractorului. R=Rtr/(n x Oan) R= 292 530/ (10 x 2 760) R= 10, 59 lei/ora.

8.4. Calculul volumului de aer necesar a fi schimbat in decurs de o ora

La constructiile zootehnice cu caracter industrial la care concentratia de nocivitati trebuie sa fie foarte redusa unde ventilatia naturala devine ineficienta se recurge la folosirea ventilatiei mecanice. Respectarea conditiilor de microclimat din interiorul constructiilor zootehnice reprezinta din punct de vedere al degajarilor nocive reducerea concentratiei acestora la valori inferioare celor admise prin norme. In cazul degajarii constante in timp a noxelor debitele de aer necesare diluarii noxelor, in cazul adoptarii unei solutii de ventilati generala, se determina prin metoda concentratiei admisibile si metoda schimbului de aer.

23

In metoda concentratiei admisibile se deduce debitul minim de aer proaspat necesar diluarii noxei la vaoarea concentratiei admisibile. Debitul de ventilare se poate alege debitul maxim rezultat pentru diluarea uneia din noxe: dioxid de carbon, umiditate, caldura. In cazul cand dioxidul de carbon reprezinta principala noxa, debitul de aer necesar pentru diluarea acesteia se determina cu relatia:

Error! Not a valid embedded object.

In care: V-volumul de dioxid de carbon degajat in aer de un animal in timp de o ora 57l/m C1-cantitatea maxima de dioxid de carbon admisa in adaposturile pentru animale in l/m -3 l/h C2- cantitatea de dioxid de carbon continuta de aerul exterior si care se ia in calcul egala cu valoarea 0,3, l/m.

Prin impartirea volumului de aer rezultat, la volumul adapostului va, rezulta numarul schimburilor de aer pe ora nCO 2 . Volumul de aer necesar pentru inlaturarea excesului de umiditate Vu se determina cu relatia:

V =U

100 = 20m / h 75 703

In care: U-cantitatea de vapori de apa eliminate de animale (100) U1-umiditatea absoluta a aerului interior=75 gr/m U2-umiditatea absoluta a aerului exterior=70%

24

Capitolul 9Legislatie9.1. Ordonanta de urgenta nr. 34 din 17 aprilie 2000 privind produsele

agroalimentare ecologiceIn temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei, Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta de urgenta: CAPITOLUL I: Dispozitii generale Art. 1 (1) Productia ecologica, in intelesul prezentei ordonante de urgenta, inseamna obtinerea de produse agroalimentare fara utilizarea produselor chimice de sinteza, in conformitate cu regulile de productie ecologica stabilite in prezenta ordonanta de urgenta, care respecta standardele, ghidurile si caietele de sarcini nationale si sunt atestate de un organism de inspectie si certificare infiintat in acest scop. Art. 2 (1) Prezenta ordonanta de urgenta se refera la produsele obtinute si etichetate astfel incat sa informeze cumparatorul ca produsul si/sau, dupa caz, ingredientele din produs au fost obtinute in conformitate cu metode de productie ecologica, si anume: a) produsele vegetale primare neprocesate, animalele si produsele animaliere neprocesate; b) produsele de origine vegetala si animala procesate, destinate consumului uman, preparate din unul sau mai multe ingrediente de origine vegetala si/sau de origine animala; c) furajele, furajele compuse si materiile prime, care nu sunt cuprinse la lit. a). (2) Pentru punerea in aplicare a dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta se infiinteaza Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice, denumita in continuare A.N.P.E., ca serviciu de specialitate in cadrul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, care asigura respectarea prevederilor legale specifice si controlul privind metodele de productie ecologica a produselor agroalimentare. (3) In realizarea obiectului sau de activitate A.N.P.E. are urmatoarele atributii principale: a) elaboreaza Programul national privind agricultura ecologica;

25

b) initiaza, prin Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, proiecte de acte normative privind agricultura ecologica; c) emite si revizuieste periodic caietele de sarcini-cadru pentru produsele prevazute la alin. (1), aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei; d) elaboreaza reguli si norme de control, de certificare si comercializare a produselor agroalimentare ecologice, in concordanta cu reglementarile organismelor internationale in domeniu la care Romania este parte; e) inregistreaza si tine evidenta la zi a operatorilor, persoane fizice si juridice, care produc, prepara sau importa/exporta produse agroalimentare in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta; f) acrediteaza persoane fizice si juridice din sectorul public si privat pentru efectuarea inspectiei si a testelor de calitate pentru productia ecologica; g) controleaza si supravegheaza activitatea organismelor de inspectie si certificare acreditate; h) aproba Programul de inspectie si certificare propus de organismele acreditate; i) retrage acreditarea organismelor de inspectie si certificare care nu respecta normele prevazute in prezenta ordonanta de urgenta si reglementarile adoptate in temeiul acesteia; j) asigura legatura cu organismele internationale specializate in domeniul agriculturii ecologice; k) organizeaza programe de formare si pregatire a operatorilor din agricultura ecologica. (4) Ministerul Agriculturii si Alimentatiei este abilitat sa adopte reglementari armonizate cu normele si standardele ecologice comunitare. CAPITOLUL II: Definirea termenilor de specialitate Art. 3 Termenii de specialitate utilizati in prezenta ordonanta de urgenta si in reglementarile adoptate in temeiul acesteia se definesc dupa cum urmeaza: a) productie - actiunile necesare efectuate intr-o unitate/ferma agricola sau alimentara in scopul obtinerii de produse agroalimentare ecologice; b) preparare - toate operatiunile de conservare si/sau procesare a produselor agricole, inclusiv sacrificarea si taierea animalelor, ambalarea si/sau modificarile facute pe etichetele de prezentare a metodei de productie ecologica a produselor proaspete, conservate si/sau procesate; c) etichetare - mentiunile, indicatiile, marcile de fabrica sau de comert, imaginile reproduse pe ambalaj, documentul, inscrisul, inelul sau banda, care insotesc produsele prevazute la art. 2 alin. (1); 26

d) operator - orice persoana fizica sau juridica, care produce, prepara, importa/exporta si/sau comercializeaza produse agroalimentare ecologice; e) comercializare - detinerea sau expunerea in vederea vanzarii, oferirea spre vanzare, vanzarea, livrarea sau alte modalitati de plasare pe piata a produselor agroalimentare ecologice; f) ingredient - orice substanta sau material care intra ca accesoriu in compozitia unui aliment pentru a-I conferi anumite calitati; g) produse pentru protectia plantelor - orice substanta care asigura, in combinatie chimica sau in orice alta formula, si este utilizata in protectia plantelor, astfel cum este definita in Ordonanta Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura, aprobata si modificata prin Legea nr. 85/1995; h) organisme modificate genetic si derivatele lor - organisme obtinute prin tehnici prin care materialul genetic a fost modificat intr-un mod nenatural prin reproducere/recombinare, cu exceptia celor obtinute prin conjugare, transductie si hibridare; i) agenti de curatare (detergenti) - substante si preparate care sunt utilizate in operatiunile de spalare a produselor mentionate la art. 2 alin. (1) lit. a); j) unitate/ferma de productie ecologica - unitate si/sau ferma care respecta regulile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta; k) materie prima - produse de origine vegetala sau animala, in stare naturala, proaspata, conservata sau produsele derivate din prelucrarea industriala a acestora, precum si substantele organice si anorganice care contin sau nu aditivi, utilizate in hrana animalelor; l) furaje compuse - amestecuri de materie prima furajera, continand sau nu aditivi, destinate furajarii animalelor; m) aditivi - substante sau preparate care intra in componenta furajelor; n) furaje sau materiale furajere produse ecologic - produse destinate furajarii animalelor, obtinute in conformitate cu regulile de productie prevazute la art. 4 si 5; o) furaje sau materiale furajere in curs de transformare - produse destinate furajarii animalelor, care respecta regulile de productie prevazute la art. 4 si 5, cu exceptia perioadei de conversie; p) furaje sau materiale furajere conventionale - produse destinate furajarii animalelor, care nu fac parte din categoriile mentionate la lit. o) si p); r) Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice (A.N.P.E.) - autoritatea nationala care stabileste normele si standardele de productie, prelucrare si comercializare a produselor agroalimentare ecologice; 27

s) certificare - procedura prin care organismele de inspectie si certificare acreditate furnizeaza o atestare scrisa din care sa rezulte ca produsele agroalimentare ecologice sau sistemele de control al acestora sunt conforme cu metodele folosite in agricultura ecologica; t) organism de inspectie si certificare - orice persoana fizica sau juridica, de stat sau privata, autorizata sau acreditata, dupa caz, de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, prin A.N.P.E., cu atributia de a verifica daca un produs vandut sau etichetat ca ecologic este obtinut, preparat, ambalat, manipulat, comercializat, importat sau exportat in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta; t) acreditare oficiala - procedura prin care A.N.P.E. recunoaste unei persoane fizice sau juridice competenta de a furniza servicii de inspectie si certificare; u) produse pentru medicina veterinara - orice substanta sau produs autorizat, folosit pentru prevenirea sau combaterea bolilor la animale, in conformitate cu prevederile Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicata, cu modificarile ulterioare.

CAPITOLUL III: Reguli de productie ecologica Art. 4 Metodele de productie ecologica utilizate in obtinerea produselor mentionate la art. 2 alin. (1) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) respectarea principiilor productiei ecologice; b) neutilizarea de fertilizatori si amelioratori ai solului, pesticide, materiale furajere, aditivi alimentari, ingrediente pentru prepararea alimentelor, substante folosite in alimentatia animalelor, substante ajutatoare pentru pregatirea furajelor, produse pentru curatarea si dezinfectarea adaposturilor pentru animale si de alte produse, decat a acelor produse permise sa fie folosite in agricultura ecologica; c) folosirea de seminte sau material vegetativ saditor obtinut prin metode de productie ecologica. Art. 5 (1) Principiile de baza ale productiei agroalimentare ecologice sunt: - eliminarea oricarei tehnologii poluante; - realizarea structurilor de productie si a asolamentelor, in cadrul carora rolul principal il detin rasele, speciile si soiurile cu inalta adaptabilitate; - sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a solului; 28

- integrarea cresterii animalelor in sistemul de productie a plantelor si produselor din plante; - utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si inlocuirea acestora in mai mare masura prin utilizarea rationala a produselor secundare refolosibile; - aplicarea unor tehnologii atat pentru cultura plantelor, cat si pentru cresterea animalelor, care sa satisfaca cerintele speciilor, soiurilor si raselor. (2) Conversia productiei conventionale la cea ecologica va avea in vedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil. Intreaga unitate, ferma sau o parcela din ferma, incluzand cresterea animalelor, trebuie sa fie transformata in concordanta cu standardele ecologice nationale si internationale intr-o anumita perioada. (3) Durata perioadei de conversie va fi de: - 2 ani pentru culturile de camp anuale; - 3 ani pentru culturile perene si plantatii; - 2 ani pentru pajisti si culturi furajere; - 12 luni pentru vite pentru carne; - 6 luni pentru rumegatoare mici si porci; - 12 saptamani pentru animale de lapte; - 10 saptamani pentru pasari pentru productia de oua sau carne, cumparate la varsta de 3 zile; - 1 an pentru albine, daca familia a fost cumparata din stupine conventionale. (4) Organismele de inspectie si certificare, cu aprobarea A.N.P.E., pot, in cazuri speciale, sa prelungeasca sau sa reduca durata perioadei de conversie. (5) Regulile detaliate privind principiile productiei ecologice pentru plante si produse din plante, animale si produse animaliere, apicultura si produse apicole, precum si lista cuprinzand produsele permise sa fie utilizate in agricultura ecologica, ingredientele si metodele de prelucrare care pot fi utilizate in prepararea alimentelor vor fi aprobate prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. (6) In stabilirea regulilor de productie prevazute in prezenta ordonanta de urgenta s-a avut in vedere respectarea principiilor productiei agroalimentare ecologice cuprinse in Reglementarea Consiliului Europei (CEE) nr. 2092/91 din 24 iunie 1991 si in amendamentele la aceasta, Reglementarea Consiliului Europei (CE) nr. 1804/99 din 19 iulie 1999, precum si in reglementarile Federatiei Internationale a Miscarilor pentru Agricultura Organica (IFOAM). CAPITOLUL IV: Etichetarea Art. 6 29

(1) Etichetarea produselor ecologice se face in conformitate cu reglementarile legale in vigoare. Eticheta indica in mod obligatoriu urmatoarele: a) numele si adresa producatorului sau prelucratorului; b) denumirea produsului, inclusiv metoda de productie ecologica utilizata; c) numele si marca organismului de inspectie si certificare; d) conditiile de pastrare; e) termenul minim de valabilitate; f) interzicerea depozitarii in acelasi spatiu a produselor ecologice alaturi de alte produse. (2) Etichetele vor cuprinde o sigla specifica produselor ecologice controlate, inregistrata la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, emisa si aplicata pe baza sistemului de certificare, indicand ca produsul respectiv este conform cu regulile de productie ecologica. (3) Este interzis ca pe eticheta sa apara alte mentiuni in afara celor prevazute la alin. (1). (4) Regulile specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice, armonizate cu reglementarile Uniunii Europene, vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei. CAPITOLUL VI: Importul si exportul Art. 9 Regulile privind organizarea controlului la importul si exportul produselor agroalimentare ecologice se vor adopta de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, la propunerea A.N.P.E., cu respectarea reglementarilor legale in vigoare. CAPITOLUL VII: Sanctiuni Art. 10 (1) Organismele de inspectie si certificare acreditate vor retrage operatorului care nu respecta prevederile art. 4 si 6 dreptul de aplicare a etichetelor pe produs. (2) In cazul nerespectarii repetate de catre operator a prevederilor mentionate la alin. (1) organismul de inspectie si certificare ii va retrage operatorului dreptul de a utiliza mentiunea prevazuta la art. 8 alin. (4) pentru o perioada stabilita de A.N.P.E. Art. 11 (1) Constituie contraventii savarsirea urmatoarelor fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni: a) nerespectarea de catre producator, procesator sau comerciant a contractelor incheiate cu organismele de inspectie si certificare; 30

b) nerespectarea de catre producator, procesator sau comerciant a caietelor de sarcini, ghidurilor si a standardelor de productie ecologica; c) comercializarea de produse care nu sunt obtinute prin metode de productie ecologica si care nu sunt supuse sistemului de inspectie si certificare acreditat; d) lipsa evidentei producerii, tranzactiilor si a stocurilor produselor ecologice; e) refuzul operatorului de a prezenta documentele si evidentele prevazute la lit. d) la cererea organului de control desemnat de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei. (3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de personalul de specialitate imputernicit de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. Art. 12 (1) Contraventiilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Valoarea amenzilor prevazute la art. 11 alin. (2) va putea fi actualizata prin hotarare a Guvernului. Art. 13 In termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta Ministerul Agriculturii si Alimentatiei va supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia.

9.2. Ordin nr. 389 din 29/08/2002Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 860 din 28/11/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic si a produselor pe baza de lapte n temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitar veterinar nr. 60/1974, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare,

31

n baza prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea i funcionarea Ministerului Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor, cu modificrile i completrile ulterioare, vznd Referatul de aprobare nr. 158.074 din 29 iulie 2002, ntocmit de Agenia Naional Sanitar Veterinar, ministrul agriculturii, alimentaiei i pdurilor emite urmtorul ordin:

Art. 1. - Se aprob Norma sanitar veterinar privind condiiile de sntate pentru producerea i comercializarea laptelui crud, a laptelui tratat termic i a produselor pe baz de lapte, prevzut n anexa care face parte integrant din prezentul ordin. Art. 2. - Agenia Naional Sanitar Veterinar, institutele centrale de profil i direciile sanitare veterinare judeene i a municipiului Bucureti vor duce la ndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 3. - Agenia Naional Sanitar Veterinar va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 4. - Prevederile cap. IV lit. A pct. 1 i 2, lit. B pct. 1 i lit. C pct. 1 din anexa nr. 1 la norma sanitar veterinar menionat se aplic ncepnd cu data de 1 ianuarie 2006. Art. 5. - Prevederile anexei nr. 2 la norma sanitar veterinar menionat se aplic la 90 zile de la intrarea n vigoare a prezentului ordin. Art. 6. - La data intrrii n vigoare a prezentului ordin se abrog orice alt dispoziie contrar. Art. 7. - Prezentul ordin va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

9.3. Legea nr 205/2004 privind protectia animalelorModifcare importanta Legea nr. 9/2008 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 531 din 14/06/2004

Capitolul I - Dispozitii generale Art. 1 (1) Prezenta lege reglementeaza masurile necesare pentru asigurarea conditiilor de viata si 32

bunastare ale animalelor cu sau fara detinator. Art. 2 In sensul prezentei legi, prin detinator de animale se intelege proprietarul, persoana care detine cu orice titlu valabil, precum si orice persoana fizica sau juridica in ingrijirea careia se afla animalul. Art. 3 Detinatorii de animale au obligatia de a asigura aplicarea normelor sanitare veterinare si de zooigiena privind adapostirea, hranirea, ingrijirea, reproductia, exploatarea, precum si a celor referitoare la protectia si bunastarea animalelor. Art. 4 Detinatorii de animale au obligatia de a avea un comportament lipsit de brutalitate fata de acestea, de a asigura conditiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute, precum si de a nu le parasi sau izgoni. Art. 5 (1) Detinatorii de animale au obligatia de a asigura acestora, in functie de nevoile etologice, specie, rasa, sex, varsta si categorie de productie, urmatoarele: a) un adapost corespunzator; b) hrana si apa suficiente; c) posibilitatea de miscare suficienta; d) ingrijire si atentie. (2) Detinatorilor de animale le este interzis sa aplice tratamente rele, precum: lovirea, schingiuirea si alte asemenea cruzimi. Art. 6 (1) In sensul prezentei legi, prin rau tratament se intelege comportamentul brutal, abuzul in utilizarea animalelor, maltratarea si supunerea animalelor la eforturi inutile, precum si neasigurarea conditiilor minime necesare vietii si bunastarii acestora. (2) In sensul prezentei legi, prin cruzime fata de animale se intelege: a) omorarea animalelor, din perversitate, precum si prin practicarea tirului pe animale domestice sau captive; b) organizarea de lupte intre animale sau cu animale; c) folosirea de animale vii pentru dresajul cainilor sau pentru a le controla agresivitatea; d) folosirea de animale pentru expozitii, publicitate, realizare de filme sau in scopuri asemanatoare, daca aceste activitati le provoaca acestora suferinte fizice si psihice, afectiuni sau raniri; 33

e) abandonarea unui animal a carui existenta depinde de ingrijirea omului; f) administrarea de substante destinate stimularii capacitatilor fizice ale animalelor in timpul competitiilor sportive, sub forma dopajului. Art. 7 Animalele folosite in scopuri stiintifice sunt supuse unor reguli de protectie specifice, fara a li se provoca suferinte inutile. Art. 8 (1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor reprezinta autoritatea nationala in domeniul protectiei animalelor. (2) Conditiile de detinere, adapostire si intretinere a animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Capitolul II - Conditii privind detinerea animalelor Art. 9 (1) Detinatorii de animale pot detine animale salbatice, potrivit legii, numai daca sunt autorizati de directia veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti. (2) Conditiile privind detinerea animalelor salbatice se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, la propunerea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Art. 10 (1) Detinatorii de animale au obligatia de a ingriji si trata in mod corespunzator un animal bolnav sau ranit. (2) Autoritatea sanitara veterinara poate dispune taierea sau uciderea, dupa caz, a unui animal bolnav ori ranit, pentru a-l scuti de suferinte fizice si psihice inutile, in conditii stabilite prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. (3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica animalelor folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale. Art. 11 Detinatorii de animale care selectioneaza un animal pentru reproductie au obligatia de a respecta caracteristicile anatomice, fiziologice si comportamentale ale speciei si rasei respective, astfel incat sa nu fie compromise performantele, sanatatea si bunastarea descendentilor. Art. 12 34

Persoana care contribuie la dresarea unui animal are obligatia de a folosi mijloace de dresaj care sa nu provoace traume psihice sau fizice, precum si de a folosi metode care sa nu prejudicieze sanatatea ori bunastarea animalului.

Capitolul III - Conditii privind comertul cu animale, transportul animalelor, precum si folosirea acestora in scop publicitar, in spectacole, expozitii, competitii si manifestari similare Art. 13 Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, din considerente privind protectia animalelor sau conservarea speciilor de animale existente pe teritoriul tarii, poate impune anumite conditii, precum si limita sau interzice importul, exportul, tranzitul si comertul cu animale, tinand cont de reglementarile comunitare. Art. 14 (1) Transportatorii au obligatia de a transporta animalele in conditii corespunzatoare, in functie de specie, sex, varsta, categorie de productie, pentru a evita ranirea sau epuizarea fizica a acestora. (2) Conditiile privind transportul animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Art. 15 Animalele pot fi folosite in scop publicitar, in spectacole, expozitii, competitii sau alte manifestari similare numai daca: a) organizatorul asigura conditiile prevazute la art. 5; b) sanatatea si bunastarea animalelor nu sunt puse in pericol. Art. 16 In cursul competitiilor sau cu alte ocazii este interzis sa se administreze animalelor substante ori sa fie supuse unor procedee pentru cresterea sau diminuarea nivelului natural al performantelor. Capitolul IV - Interventii chirurgicale Art. 17 (1) Animalele sunt supuse interventiilor chirurgicale numai in cazurile motivate. (2) Interventiile chirurgicale se efectueaza sub anestezie locala sau, dupa caz, generala, numai de catre medici veterinari. (3) Manoperele medicale care pot provoca suferinta animalului trebuie efectuate de catre medicul veterinar.

35

Art. 18 Prin exceptie de la dispozitiile art. 17 alin. (2), in cazul animalelor utilizate in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale, interventiile chirurgicale ori alte tratamente pot fi efectuate si de alte persoane care au calificarea necesara.

Capitolul V - Taierea sau uciderea animalelor Art. 19 Animalele nu vor fi supuse unor suferinte inutile in cazul taierii sau uciderii. Art. 20 Taierea animalelor se va efectua cu respectarea prevederilor legale specifice in vigoare. Art. 21 Prevederile art. 20 nu se aplica animalelor care, datorita unor accidente sau boli, trebuie taiate ori ucise imediat. Capitolul VI - Folosirea animalelor in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale Art. 22 Animalele pot fi folosite pentru cercetare stiintifica, diagnosticarea de boli, producerea unor medicamente sau produse biologice, precum si in alte scopuri similare, atunci cand obiectivul activitatii nu poate fi atins prin alte metode ce nu implica folosirea animalelor. Capitolul VII - Sanctiuni Art. 23 (1) Constituie contraventie urmatoarele fapte: a) nerespectarea dispozitiilor art. 12; b) nerespectarea dispozitiilor art. 5 alin. (1); c) supunerea unui animal la rele tratamente; d) nerespectarea dispozitiilor art. 26 alin. (3); e) supunerea unui animal la cruzimi. (2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) cele de la lit. a), cu amenda de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei; b) cele de la lit. b) si c), cu amenda de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei; c) cea de la lit. d), cu amenda de la 6.000.000 lei la 10.000.000 lei; d) cea de la lit. e), cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.

36

Art. 24 In cazul savarsirii de trei ori pe o perioada de 2 ani a faptelor prevazute la art. 23 alin. (1) lit. c) si e) de catre proprietarul animalelor, pe langa amenda contraventionala, se aplica si masura confiscarii animalelor. In acest caz, animalele se cazeaza in adaposturile care functioneaza pe langa consiliile locale si sunt valorificate in conditiile legii. Art. 25 (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de persoane imputernicite, potrivit atributiilor de serviciu, din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si al Ministerului Administratiei si Internelor. (2) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la art. 23 alin. (2), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. (3) Contraventiilor prevazute la art. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare. Capitolul VIII - Dispozitii finale Art. 26 (1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor si Ministerul Administratiei si Internelor, prin organele abilitate, monitorizeaza aplicarea prevederilor prezentei legi. (2) Pentru indeplinirea prevederilor prezentei legi, persoanele imputernicite, potrivit atributiilor de serviciu, din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si al Ministerului Administratiei si Internelor au acces in cladiri, adaposturi si alte locuri unde sunt tinute animalele, precum si dreptul de a solicita orice informatie si documente necesare controlului si de a preleva probe pentru cercetari si analize de laborator. (3) In situatia in care locul unde sunt tinute animalele se afla la domiciliul sau resedinta detinatorilor de animale, accesul persoanelor prevazute la alin. (2) in acest spatiu se face cu acordul detinatorului. In lipsa acordului, detinatorul de animale are obligatia de a face dovada respectarii dispozitiilor art. 5. Art. 27 Ordinele prevazute la art. 8 alin. (2), art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (2) si art. 14 alin. (2) se emit in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 37

Art. 28 Prezenta lege intra in vigoare la 10 zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

9.4. Lege nr. 204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricolePublicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 734 din 30/10/2008 Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. Art. 1 Prezenta lege stabileste pastrarea amplasamentelor exploatatiilor agricole care au fost infiintate si functioneaza cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Art. 2 Beneficiaza de prevederile prezentei legi urmatoarele categorii de unitatii agricole: a) fermele de cabaline; b) fermele de ovine si caprine; c) fermele de taurine la ingrasat; d) fermele de vaci cu lapte; e) fermele de pasari; f) complexele avicole industriale; g) fermele de porci; h) complexele de porci industriale; i) centrele pentru colectarea si pastrarea produselor de origine animala; j) abatoarele si bazele de receptie a animalelor; k) fermele zootehnice mixte sau pentru alte specii de animale; l) constructiile si amenajarile anexe ale exploatatiilor agricole; m) fermele de pomi, de vita de vie si de cercetare. Art. 3 (1) In zona de protectie sanitara a exploatatiilor agricole existente si care functioneaza conform prevederilor legale se interzic eliberarea autorizatiilor de constructie si construirea cladirilor destinate locuintelor si altor obiective socioeconomice.

38

(2) Zonele de protectie sanitara si distantele minime de protectie sunt definite si stabilite la art. 13 din Normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 536/1997. Art. 4 In perimetrele limitrofe constructiilor reprezentand exploatatii agricole sau anexe gospodaresti ale acestora delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distantelor de protectie in care s-a instituit un regim de restrictii privind amplasarea de locuinte sau obiective socio-economice, solicitantul va obtine avizul conform al directiei pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Art. 5 Detinatorii de exploatatii agricole care au fost infiintate si functioneaza cu respectarea prevederilor legale si in perimetrul carora s-au construit locuinte sau alte obiective socioeconomice cu nerespectarea restrictiilor impuse de Ordinul ministrului sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare, pot initia proceduri judiciare in vederea demolarii acelor constructii neautorizate sau a celor autorizate fara respectarea prevederilor legale in vigoare, cu scopul exclusiv de a preveni si limita disconfortul si riscurile sanitare. Art. 6 Detinatorii exploatatiilor agricole comerciale sau familiale amplasate in intravilanul localitatilor sau in afara acestora, care au fost infiintate si functioneaza legal, cat si ai celor organizate si dimensionate in conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 108/2001 privind exploatatiile agricole, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 166/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, pot accesa fonduri structurale in vederea modernizarii si restructurarii fermelor agricole prin Programul National de Dezvoltare Rurala. Art. 7 La intrarea in vigoare a prezentei legi orice dispozitie contrara se abroga. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

39

Capitolul 10Concluzii

De mentionat este faptul ca desi ferma are cheltuieli imense si veniturile sunt pe masura asteptarilor, obtinandu-se profit nu numai din vanzarea laptelui si a dejectiilor,ci si prin faptul ca aceasta atrage atat turistii romani, cat si pe cei straini, fiind singura ferma din Romania in care s-a implementat un sistem de mecanizare totala si una dintre putinele ferme de acet gen din Europa.

40

BIBLIORAFIE

1. Albulescu, E., Eficienta economica a mecanizarii fermelor de vaci pentru lapte, Editura Ceres, Bucuresti, 1979; 2. Georgescu, Gh., Cartea producatorului si procesatorului de lapte, Editura Ceres, Bucuresti, 2007; 3. Georgescu, Gh., Sisteme noi de intretinere a taurinelor, Editura Agro-Silvica, Bucuresti, 1965; 4. http://www.madr.ro/pages/agricultura_ecologica/oug-34-din-17-aprilie-2010.pdf 5. http://www.legestart.ro/Ordin-nr-389-din-2002-(MjE3MTM-).htm 6. http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_protectia_animalelor.php 7.http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_protejare_exploatatii_agricole_211_2008.php

41