Facultatea de Inginerie AlimentaraControlul si Expertiza Produselor Alimentare

MUCEGAIURI SI BACTERII TOXICOGENE

Indrumator:Conf.dr.ing. R. Rotar

Student:

Martie 2010

1

Cuprins:

Microorganisme - agenti ai intoxicatiilor alimentare…………………………......3

Mucegaiuri toxicogene……………………………………………………………...3

Bacterii toxicogene……………………………………………………………….....5

Microorganisme patogene transmisibile prin alimente……………………...…...6

Bacterii-agenti ai toxiinfectiilor alimentare…………………………..........................7

Microorganisme strict patogene………………………….......................................8

Prevenirea pericolelor biologice din alimente………………………….................8

Curiozităţi..................................................................................................................10

Bibliografie................................................................................................................11

2

Microorganisme - agenti ai intoxicatiilor alimentare

Alimentele constituie sursa energetică şi constructivă de bază a organismului uman. Pentru a-şi

putea îndeplini funcţia, alimentele trebuie să fie satisfăcătoare din punt de vedere calitativ, adică să aibe

calităţi nutriţionale şi să fie salubre.

Fiind produse de natură organică, alimentele sunt uşor supuse unor procese de degradare fizico-

chimică, constituind în acelaşi timp un mediu trofic favorabil dezvoltării unei mari diversităţi de

microrganisme organotrofe, care pot produce alterarea lor. Prin alterare, produsele alimentare îşi pierd

valoarea nutritivă şi salubritatea. Astfel în urma metabolismului microbian pot apare substanţe de

descompunere toxice pentru organismul uman, său microorganismele pot elimina în mediu toxine care

pot determina diferite forme de toxiinfecţii alimentar

Prezenţa în alimente a microorganismelor de alterare şi a celor patogene care provoacă diferite

boli se determină pe baza controlului microbiologic al acestora. Controlul microbiologic completează

controlul organoleptic şi cel fizico-chimic al oricărui aliment, prin acest control complex definindu-se

calitatea oricărui produs.

Pentru a fi eficient, controlul microbiologic al alimentelor trebuie să se desfăşoare atât la

unităţile producătoare de materii prime alimentare, la unităţile prelucrătoare, cât şi la cele de desfacere,

ceea ce impune analiza alimentelor în ceea ce priveşte calitatea lor microbiologică la fabricare,

depozitare şi la punerea în consum.

Imbolnavirea este cauzata prin consum de alimente in sau pe care s-au dezvoltat microorganisme

care elaboreaza metabolism cu efect toxic.Controlul microbiologic al fiecărui aliment trebuie efectuat după o metodologie specifică,

stabilită prin norme STAS sau alte normative în vigoare. Un aliment trebuie admis astfel în prelucrare

sau în consum numai dacă îndeplineşte condiţiile de calitate fixate de aceste normative.

Mucegaiuri toxicogene

Intoxicatiile produse de mucegaiurile toxicogene se numesc micotoxicoze, iar datorita perioadei

de incubare prelungite, este dificila asocierea Imbolnavirii cu alimentul incriminat. Omul si animalele

pot sa sufere intoxicatii prin consum de alimente mucegaite, intoxicatii care se manifesto prin

Tmbolnaviri ale diferitelor organe (ficat, rinichi). Micotoxicozele nu sunt transmisibile si aparitia sau

gravitatea lor este Tn functie de natura micotoxinelor si doza ingerata. Acelasi mucegai poate sa

produca mai multe tipuri de micotoxina si aceeasi micotoxina poate fi produsa de mai multe specii sau

genuri. Nu se cunosc metode eficiente pentru eliminarea totala a micotoxinelor din alimente si se

urmareste prevenirea dezvoltarii mucegaiurilor. Desi nu toate mucegaiurile produc micotoxine, este

recomandat a nu se consuma produse mucegaite pentru eliminarea riscului de intoxicatii.

Pe nutreturi, cereale, porumb si furaje se mai pot intalni mucegaiuri toxicogene ca Ustilago,

Stachibotris, Walemia, Dendrodochium toxicum. Consumul de furaje contaminate cu mucegaiuri

toxicogene poate cauza moartea animalelor (cazuri mai frecvent Intalnite la oi si cai), iar daca animalul

nu a ingerat doza letala, micotoxinele se acumuleaza Tn diferite sesuturi/organe, sau se pot elimina prin

lapte, iar In cazul pasarilor, prin oua. Tabelul 1 cuprinde specii reprezentative de mucegaiuri

toxicogene, micotoxinele elaborate si efectele acestora asupra organismului animal si uman, in caz de

ingerare de nutreturi sau alimente mucegaite.

3

Tabelul 1

Mucegaiuri toxicogene

Mucegaiuri toxicogene

Micotoxina elaborate Specii reprezentative

Aspergillus Aflatoxinele produse au efect asupra animalelor, nusunt distruse in totalitate prin incalzire la 120°C, timp de 4 ore, nu sunt solubile in apa ci in solventii organici ceea ce impiedica indepartarea din produsul alimentar.

A. flavus - produce aflatoxine tip B1, B2, G1, G2.A. niger, parasiticus, wenti,

Sterigmatocistinele sunt micotoxine cu actiune cancerigena

A. versicolor, nidulans, rugulosum

Ochratoxinele dau imbolnaviri la nivelul rinichilor

A. ochraceus

Clavacina are toxicitate mai redusaA. clavatus

Fumagilina, gliotoxina, acidul helvolicA. f fumigatus

Penicillium Islanditoxina, luteoschirina se formeaza pe orez P. islandicum

Patulina se formeaza pe fructe; merele putrezite au un aspect albastru sticlos. Se poate forma pe cereale §i produse de panificatie, la temperaturi ridicate, la pH acid §i are efect cancerigen.

P. expansum

Citrinina se formeaza pe orez decorticat cauzand afectiuni renale

P. citrinum

Citreoviridina toxina care produce la om dereglari nervoase, afectiuni cardiace

P. citreoviridae

Acidul ciclopiazonic se formeaza pe cereale §i legume §i poate cauza moartea pasarilor care au consumat porumb mucegait

P. cyclopium

Fusarium Trichothecenele sunt foarte rezistente in timp, sepot forma §i la temperaturi scazute. Sporofusariogenina conduce la afectiuni ale pielii, ale maduvii, anghina pectorala

F. sporotrichoides, poae, tricinctum

Fusarenoma, fusarenoma x §i nivalenol determina in organismul animal o proliferare anarhica a celulelor, hematopoeza.

F. nivali

Zearolenona produce vulvovaginitis specific in 48 h la ingerarea a 1 mg/kilocorp

F. graminearum

Rhizopus Micoroxinele elaborate dau stari de oboseala §i poliurie

Cladosporium Acidul epicladosporic, acidul fagicladosporic Cl. epiphilum, fagi

Claviceps Elaboreaza scleroti ce contin ergotinina, ergotoxina §i ergotamina care produc actiunevasoconstrictoare, contractarea mu§chilor netezi

C. purpurea

4

Bacterii toxicogene

Dintre agentii bacterieni ai intoxicatiilor din alimente contaminate fac parte urmatoarele specii:

Clostridium botulinum este capabil de a produce toxine prin cresterea Tn alimente. Produce 8

toxine de natura proteica diferentiate din punct de vedere imunologic care conduc la afectiunea numita

botulism si produc sindrom neuroparalitic cu efect letal. Intoxicatia se produce mai ales prin consum de

peste si conserve de peste, conserve vegetale insuficient sterilizate. Carnea si alte alimente bogate In

proteine, vegetalele cu aciditate scazuta pe care s-a dezvoltat Cl. Botulinum capata un miros alterat sau

se formeaza gaze prin procese de fermentatie, aspect care nu poate fi Insa sesizat In alimente cu

aciditate mai ridicata sau cu un continut redus In proteine. Producerea toxinelor este oprita In alimente

cu pH< 4,5 , iar In conditii optime de cultura este inhibat la concentratii de 8-10 % NaCl.

Cl. botulinum poate fi inhibat prin adaugare de saruri, asociate cu pastrarea la temperaturi scazute.

Staphylococcus aureus este agentul specific enterointoxicatiilor, prin elaborarea de enterotoxine

foarte termostabile cu rata redusa de letalitate si cu o perioada scurta de incubare. Se transmite de la

indivizii purtatori prin secretii nazale si expectorate, este rezident de tranzit al pielii si parului si

permanent In tractul intestinal. Poate contamina alimentele datorita manipularii neigienice. Intoxicatiile

stafilococice sunt asociate cu consumul unor alimente gata preparate si pastrate la temperatura camerei

si sunt Intotdeauna asociate cu alimentele care au fost Incalzite.

Activitatea enterotoxinelor este redusa prin tratament termic. Sarea In concentratie de 2-3 %

inhiba elaborarea de toxine.Stafilococii sunt coci Gram pozitivi, facultativ anaerobi, grupaţi în ciorchine de strugure, imobili, nesporulaţi, catalază pozitivi şi oxidază negativi. Printre cele 27 de specii ale genului, principalele specii sunt S. aureus, S. epidermidis, S. saprophyticus.

Aceste bacterii sunt ubicvitare. Sunt uşor de distrus prin căldură, sensibili la aciditate şi foarte toleranţi la concentraţii ridicate de sare. Stafilococul este un germene piogen prin excelenţă - microbul supuraţiei. Unele suşe pot elibera una sau mai multe toxine (intoxicaţie alimentară, sindrom de şoc toxic, impetigo). Frecvenţa şi gravitatea infecţiilor cu stafîlococi se datorează slăbirii rezistenţei locale sau generale a bolnavilor supuşi la tratamente intensive, intervenţii chirurgicale grave. In ultimii ani bacteria manifestă rezistenţă frecventă la antibiotice, mai ales unele tulpini din mediul spitalicesc.

Stafilococii se găsesc în aer, praf, apă, lapte şi alimente, pe echipamentele de bucătărie etc. Oamenii şi animalele sunt principalele rezervoare, bacteria găsindu-se mai ales în gât şi în fosele nazale. Germenul poate fi răspândit din nas şi gât, pe piele, pe mâini, pe faţă şi pe păr. Alimentele asociate sunt de obicei cele bogate m proteine, puţin acide, aşa cum sunt carnea de vită, ouăle, smântână, maioneza. Mezelurile sărate pot fi un mediu favorabil deoarece bacteria rezistă bine la sare şi la nitriţi. Exemple: jambon, carne de pasăre, carne tocată, sos , maioneză, sandwich şi salate cu ouă, ton sau fructe de mare, mâncăruri.

Germenii din Genul Staphylococcus şi ca atare şi S.aureus îşi exercită activitatea patogenă prin virulenţă şi printr-un bogat arsenal de factori de agresivitate şi toxicitate.Factorii de agresivitate sunt de natură enzimatică şi intervin în evoluţia infecţiei, înlesnind difuziunea germenilor în ţesuturi sau neutralizând mecanismele defensive ale organismului. Aceştia sunt:- factori coagulanţi (coagulazele): coagulaza legată, coagulazaliberă, hialuronidaza, fibrinolizina, deoxiribonucleaza, fosfataza. Fosfatazaeste singura enzimăj care se evidenţiază în special pentru testareastafilococilor din alimente;- factori toxici care acţionează provocând direct alterări morfologicesau funcţionale ale ţesuturilor. Aceştia sunt: hemolizinele care acţionează prin liza globulelor roşii. Stafilococii dispun de patru tipuri de hemolizine, notate a, p, y, 5; leucocidinele care determină distrugerea leucocitelor; enterotoxinele, secreţii prezente numai la unele tulpini de stafilococ. Acţiunea enterotoxinei asupra organismului uman este posibilă între limite largi de temperatură: -6,7 °C -* +45,5 °C, este influenţată favorabil de condiţiile de aerobioză, nu este inhibată de acidifierea mediului (toxina poate fi elaborată chiar la pH 4) şi nici de concentraţii mari de clorură de sodiu. Eriterotoxinele stafilococice sunt rezistente la grade ridicate de apă activă şi la valori de temperatură până la 117°C.

Incomplet inactivate, enterotoxinele se reconstituie parţial în 24 ore la 25 °C, sunt de asemenea rezistente la acţiunea enzimelor digestive, distrugerea florei intestinale prin antibioticoterapie le măreşte efectul. O tulpină de stafilococ poate produce una sau mai multe tipuri de enterotoxină. Specii sensibile la enterotoxinele stafilococice sunt numai omul, maimuţa şi pisica.

5

Din punct de vedere ecologic, S.aureus este comensal al pielii şi mucoaselor la animale şi om,

izolându-se însă în mod curent şi din sol, aer şi apă. Sursele principale de infectare a omului şi de

contaminare a alimentelor sunt:

- oamenii bolnavi sau purtătorii sănătoşi. Infecţiile cutanate, furunculele, panariţiile,

epidermitele, eczemele, tăieturile infectate şi alte leziuni supurative deschise, ca şi infecţiile căilor

respiratorii şi digestive superioare (laringite, faringite) sunt deseori provocate de S. aureus care se

elimină în mediul extern contaminând oamenii, alimentele, suprafeţele;

-animalele bolnave purtătoare;

-alimentele, în primul rând laptele, untul, smântână, îngheţata, cremele dulci, salatele vegetale

cu maioneză, carnea şi preparatele din carne, peştele.

Simptomele gastrointestinale apar în 1-6 ore de la consumarea produsului. De exemplu, 48%

din persoanele care au consumat pui rece, fiert cu o zi înainte, dezosat cu mâna şi menţinut la frigider,

au făcut toxiinfecţii, acelaşi lizotip de S. aureus producător de enterotoxină a fost izolat de la bolnavi,

din cavitatea nazală a persoanelor care au preparat puii, de pe mâinile ajutoarelor care au preparat puii şi

2x109 celule/g pui.

Deşi S. aureus prezintă cea mai mare importanţă dintre toate speciile genului, cu implicaţii mari

în patologia umană şi igiena alimentară sunt şi speciile S. epidermidis, S. saprophyticus, S.intermedius,

S.hyiscus.

Microorganisme patogene transmisibile prin alimente

Bacteriile care produc toxiinfectii alimentare (patogene sau facultativ patogene) se dezvolta pe

alimente fara a produce modificari senzoriale care sa avertizeze consumatorul si produc imbolnaviri la

om atunci cand gradul de contaminate al alimentului respectiv este mare. Efectul poate fi letal, dar, in

general, starea de toxiinfectie poate dura cateva zile, dupa care are loc vindecarea.S-a constatat, spre exemplu, că pasteurizarea poate distruge stafilococul dar nu şi

enterotoxina a cărei termorezistenţă este deja demonstrată. Toxinele pot rezista la temperaturi de

+120°C; pentru inactivare alimentele trebuie tratate la +125°C timp de 30-90 minute.

S-a demonstrat de asemenea că prelucrarea laptelui în lapte praf poate reduce numărul de

germeni, dar cei care supravieţuiesc pot găsi condiţii de a sintetiza enterotoxina.

Dată fiind toleranţa crescută a stafîlococilor pentru NaCl, ei găsesc condiţii favorabile de a se

multiplica şi sintetiza toxine în brânzeturile conservate prin sare.

Nestorescu şi col. (1953) au demonstrat că probele de lapte simplu fiert, laptele acidulat şi alte

produse lactate acide contaminate experimental, nu au inhibat decât parţial dezvoltarea stafîlococilor

In tabelul 2 sunt prezentate bacteriile considerate a fi agenti ai toxiinfectiilor alimentare.

6

7

Bacterii-agenti ai toxiinfectiilor alimentareGen §i caracteristici generaleSpecii reprezentativeSalmonellaContamineaza alimentele in conditii neigienice de manipulare, se inmultesc dar nu produc modificari senzoriale. Se intalnesc pe oua, lapte praf, carne de pui etc. Sunt distruse de tratamentul termic, mor lent prin congelare, dar rezista in produse uscateS. enteridis, dublin, virchow, typhymuriumShigellaSunt bacterii patogene de origine

intestinala transmisibila prin apa care nu cresc in alimente §i sunt inactivate termic. Contaminarea accidentals a

alimentelor §i ingerarea acestora conduce la inflamatii si ulceratii ale intestinuluiSh. Dysenteriae, flexneri, sonneiListeriaProduce listerioze, poate fi vehiculata prin alimente pastrate in conditii de refrigerare, alimente gata preparate, consumate dupa reancalzire. Este inactivate termicL. monocytogenesEscherichiaAgenti ai enteritei infantile, se transmit prin alimente §i produc infectia chiar cand numarul de celule este foarte redus. Se transmit prin intermediul apei contaminate cu materii fecale §i supravietuiesc indiferent daca alimentul este conservat prin frig.Escherichia coliProteusProduce toxiinfectii alimentare §i gastroenterite §i se gases, te in dejectii, fecale de bovine §i reziduuri in industria carniiP.mirabilis, vulgarisYersiniaA fost izolate din lapte, smantana, carne, legume, produce enterite caracterizate prin diaree febra §i dureri abdominale §i se exclude inmultirea acesteia prin racirea rapida §i congelarea alimentelorY. Enterocolitica, pseudotuberculosisVibrioEste o bacterie alofila produce toxiinfectie manifestata prin diaree, supravietuieste in carnea de p^te refrigerate, dar cresterea nu are loc la temperaturi sub 10°C.V. parahemolyticus V. choleraeAeromonasContamineaza alimentele cu aciditate redusa §i cu aw ridicat, ^strate la temperatura camerei produce toxine care dau stari diareice la copiiA. hydrophyla, sorbia, caviaStreptococcusProvoaca posibile stari de toxinfectie cand concentratia bacteriilor in produs este de' 106-107 celule/g.S. fecalis, bovis, duransBacilusContamineaza alimentele incalzite, preparate cu boia de ardei sau alte condimente ce contin un numar mare de sporiB. licheniformis, subtilis, cereusClostridiumContamineaza alimentele prin nerespectarea conditiilor de igiena, insuficient tratate termic, este asociata cu formare de gazeCl. perfringens, welchiiCampylobacterContamineaza alimentele conservate prin frigC. jejuni

Bacterii-agenti ai toxiinfectiilor alimentare: Tabelul 2

Microorganisme strict patogene

Microorganismele strict patogene nu se pot inmulti in alimente dar prin ingerare de

produse ocazional pot fi transferate la om. Raspandirea patogenilor poate fi oprita prin

evitarea cailor de acces la aliment sau prin tratamente care asigura distrugerea sau

eliminarea lor.

Bacteriile, agenti ai toxiinfectiilor prin consum de alimente contaminate, pot

patrunde In organism si pe cale sangvina devenind strict patogene si producand boli ca:

furunculoze si infectii cutanate (Staphylococcus aureus), colibaciloze (Escherichia coli),

febra tifoida sau febra enterica cand infectia se face cu Salmonella typhi si Salmonella

paratyphi.

In unele cazuri produsele obtinute de la animale bolnave pot fi o sursa de infectie

cu bacterii agenti ai tuberculozei (Mycobacterium tuberculosis, bovis), ai brucelozei

(Brucella abortus, melitens), ai difteriei (Corynebacterium diphteriae), ai diareei

infectioase (Campylobacter), ai antraxului (Bacillus anthracis).

Pentru siguranta alimentatiei este important sa luam toate precautiile necesare

pentru a minimaliza riscul infectiilor prin consum de alimente contaminate deoarece se

poate admite ca o regula cardinala ca "orice materie prima de origine animala este

contaminate cu microorganisme periculoase".

Prevenirea pericolelor biologice din alimente

Germenii patogeni pot fi transferaţi de la un aliment la altul, prin contact direct sau

prin intermediul celor care manipulează alimentele, prin intermediul suprafeţelor de

contact cu alimentele sau prin aer. Alimentele crude, neprocesate, trebuie separate de

alimentele gata de consum, fie fizic, fie în timp, pe parcursul tuturor operaţiunilor de

procesare sau manipulare a acestora. Dacă se optează pe opţiunea separării în timp, este

necesară o etapă intermediară obligatorie în care să se realizeze igienizarea eficientă.

Accesul în ariile de producţie trebuie restricţionat şi controlat, în funcţie de specificul

activităţii. Acolo unde riscurile sunt foarte mari, accesul în ariile de producţie trebuie să

fie făcut prin vestiare filtru. Se va cere personalului să poarte echipament de protecţie curat

şi să îşi spele mâinile înainte de a intra în spaţiile de producţie. Suprafeţele, ustensilele,

echipamentul, dotările fixe şi mobile trebuie igienizate după manipularea sau procesarea

alimentelor crude.

În unele cazuri când produsele gata de consum nu întrunesc criteriile de proces:

microbiologice, de calitate etc, acestea pot fi reprocesate sau confiscate, în general, se

8

recomandă ca laptele nepasteurizat să fie fiert, să se evite gheaţa care nu este fabricată din

apă potabilă, alimentele nefierte, mai ales salatele şi moluştele să fie uşor rumenite şi să

fie evitat consumul de alimente vândute în stradă.

Ameliorarea igienei reprezintă o pârghie importante asupra căreia se poate acţiona

pentru diminuarea riscurilor microbiene din sectorul de producere şi distribuţie a

alimentelor. Prevenirea intoxicaţiilor alimentare este posibilă şi prin acţiuni din partea

consumatorului, respectând patru reguli de bază: a curăţa, a separa, a fierbe şi a refrigera.

Spălarea mâinilor este cea mai bună modalitate de a reduce riscurile de toxiinfecţii

alimentare. Se recomandă spălarea cel puţin 20 de secunde cu apă caldă şi cu săpun

înainte şi după manipularea alimentelor. Suprafeţele de lucru şi ustensilele trebuie să fie

curate şi

dezinfectate. Dezinfecţia ajută încetinirea multiplicării bacteriilor şi reduce astfel riscul

toxi-infecţiilor alimentare. Un decontaminant eficient este apa de Javel care poate fi

vaporizată prin aspersare după curăţarea suprafeţelor de lucru şi a ustensilelor. După un

contact de câteva minute se impune clătirea abundentă cu apă potabilă şi uscarea la aer

sau cu cârpe curate. Fructele şi legumele crude pot fi contaminate cu bacterii, virusuri şi

paraziţi. Prin urmare, se recomandă spălarea insistentă cu apă potabilă înainte de a fi

preparate sau consumate. Se poate folosi o perie pentru a freca fructele cu coaja fermă şi

rugoasă, cum sunt portocalele, cartofii sau morcovii.

Respectarea bunelor practici de fabricaţie, prin prepararea şi păstrarea

corespunzătoare a alimentelor previne apariţia toxiinfecţiilor. Majoritatea alimentelor

trebuie fierte până când temperatura interioară să depăşească limita de 74°C dar pentru

carnea de pasăre trebuie să treacă de 85°C. Până la fierbere alimentele trebuie păstrate în

afara zonelor periculoase fie la mai puţin de 4°C pentru alimentele conservate prin frig, fie

la peste 60°C cele servite calde. Alimentele perisabile nu trebuie să stea mai mult de două

ore la temperatura ambiantă, inclusiv perioada de lucru. Se va evita fierberea bucăţilor

mari de carne de vită sau de pasăre la microunde.

Separarea alimentelor trebuie să evite contaminarea încrucişată. Toate

instrumentele, vasele şi planurile de lucru folosite la prelucrarea alimentelor crude nu

trebuie să vin în contact cu alimentele fierte decât după ce vor fi decontaminate. Sucul de

carne poate să. transmită bacterii. Prin urmare se recomandă plasarea cărnii de vită şi de

9

porc precum şi fructele de mare, în recipienţi închişi în zona inferioară a frigiderului. Se

vor folosi containere suficient de mari pentru a împiedica scurgerea sucului şi

contaminarea altor alimente. In momentul cumpărării, al transportului şi preparării se

recomandă separarea alimentelor crude de alte alimente.

Alimentele fierte sau pregătite pentru a fi servite nu trebuie să vină în contact cu

alimentele crude. Răcirea alimentelor stopează dezvoltarea bacteriilor.

Bacteriile pot prolifera în zona temperaturilor periculoase, adică între 4 şi 60°C.

Se impune conservarea alimentelor proaspete la o temperatură egală sau inferioară 4°C.

Congelarea poate stopa complet procesele de multiplicare dar nu omoară

toate bacteriile. Ouăle se păstrează, intacte, în partea cea mai rece a frigiderului, de

obicei în zona posterioară. Trebuie evitate ouăle cu coaja fisurată. Ustensilele, farfuriile şi

planşetele de tranşare şi tăiere pot transmite de asemenea bacterii. De aceea se recomandă

păstrarea lor curată mai ales pentru alimentele fierte. Toate resturile trebuie refrigerate cât

mai repede posibil. Alimentele perisabile care au stat mai mult de două ore la temperatura

ambiantă trebuie aruncate.

Curiozităţi:

O problemă veche de cînd lumea

• Mucegaiul a fost folosit ca leac încă din antichitate. Acum 3.000 de ani, egiptenii, chinezii şi indienii din America Centrală aplicau mucegaiul pe răni infectate şi pe iritaţii, crezînd că efectul miraculos se datorează alungării spiritelor rele ce provoacă bolile. Dar mucegaiul a fost dintotdeauna o problemă de care oamenii au încercat să scape. Pentru a proteja lemnul de mucegai, Alexandru Macedon i-a obligat, printr-un decret special, pe supuşi să imbibe cu ulei de măsline cele mai importante detalii din lemn ale podurilor şi căptuşeala şi coastele corăbiilor. În China antică, pentru a nu mucegăi, lemnul era înmuiat în soluţie apoasă de sare de bucătărie. Blestemul lui Tutankhamon şi alte decese aparent inexplicabile ale persoanelor care au participat la deschiderea cavourilor faraonilor se datorează aflatoxinei, care provoacă pneumonii severe şi cancerul hepatic. Chiar pe staţia orbitală Mir s-au găsit filamente de mucegai care, în 1997, a distrus plasticul, metalul şi chiar sticla, provocînd chiar deranjamente în computerul de bord.

Căţelul detectiv de mucegai

• Fiindcă germanii au fost primii care au generalizat izolarea termică a locuinţele, au fost şi primii care s-au umplut de igrasie. Îngroziţi de ciuperca devoratoare, au descoperit un număr impresionant de tratamente ale pereţilor şi lemnului contra mucegaiului. Au dresat chiar şi un cîine care identifică prezenţa ciupercii şi în locurile cele mai ascunse. Căţelul Taşka din Berlin are cinci ani şi este o corcitură dintre pudel şi o rasă necunoscută. Serviciile lui costă aproximativ 250 de euro.

10

Bibliografie

Rodica ROTAR STINGHERIU - “ Microbiologia produselor alimentare“

Dobre Bărzoi, Sorin Apostu- “ Microbiologia produselor alimentare“

http://www.e-referate.ro/referate/Pericole_biologice_din_alimente_-_bacterii_Staphylococcus_ssp2010-01-20.html

http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=S%E3n%E3tate&a=citeste&s_id=80591

11