new document microsoft word

Upload: theo-theodora

Post on 14-Oct-2015

64 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

teme

TRANSCRIPT

Tema nr. 60

Cmpul protetic edental total

BIBLIOGRAFIE:

6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1260001. La maxilar muschii dislocatori ai protezei totale sunt:

A. Muschii valului palatin

B. Buccinatorul

C. Orbicularul

D. Ridicatorul propriu al buzei superioare

E. Rizorius

(pag. 34)

S1260002. Muschiul buccinator

A. Ia parte la formarea pungii lui Eisenring

B. Se insera superior pe apofiza coronoida

C. Se insera inferior pe ligamentul pterigomandibular

D. E muschi mobilizator al mandibulei

E. Fibrele sale se incruciseaza cu muschiul barbiei

(pag. 30,35)

S1260003. Torusul mandibular prezinta urmatoarele caractere:

A. Apare dupa o extractie dificila

B. E situat in zona linguala centrala

C. E situat sub linia oblica interna

D. E situat lingual in dreptul premolarilor

E. Nu creaza dificultati in protezare

(pag. 27)

S1360004. in clasificarea Landa, torusul palatin situat in 1/3 anterioara a palatului se incadreaza in:

A. clasa I

B. clasa a II-a

C. clasa a III-a

D. clasa a IV-a

E. clasa a V-a

(pag. 22)

S1360005. in portiunea vestibulara a tuberculului piriform, proteza vine in contact cu:

A. marginea posterioara a muschiului buccinator

B. marginea posterioara a muschiului maseter

C. marginea anterioara a muschiului buccinator

D. marginea anterioara a muschiului maseter

E. marginea anterioara si inferioara a muschiului maseter

(pag. 30)

S1360006. La nivelul zonei linguale centrale, marginea lingurii individuale trebuie sa fie:

A. mai subtire, pentru a nu tine contractia genioglosului

B. mai groasa, pentru a realiza cu mai multa usurinta inchiderea marginala

C. mai scurta cu 1 mm

D. supraextinsa, presand fundul de sac lingual

E. rasucita larg

(pag. 40)

S1360007. Suprafata de sprijin maxilara poate suporta presiuni masticatorii de:

A. 0,875 0,900 Kg/cm2

B. 2,074 2,540 Kg/cm2

C. 1,265 1,687 Kg/cm2

D. 1,740 1,935 Kg/cm2

E. mai mici de 0,73 Kg/cm2

(pag. 20)

S1360008. Tuberozitatea"procidenta"este o tuberozitate cu:

A. diametrul V O mare

B. diametrul V O redus

C. diametrul ocluzo apical marit

D. diametrul ocluzo apical redus

E. dimensiunea V O si ocluzo apicala in limite normale

(pag. 22)

S1460009. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:

Primul tip de torus palatin este situat in treimea posterioara a palatului, de forma rotunjita putand atinge

dimensiunea unei alune.

A.

B. Al doilea tip are forma longitudinala situat in cele doua treimi posterioare ale boltii.

C. Al treilea tip cuprinde cele doua treimi anterioare ale liniei mediane si este destul de bine reprezentat.

D. Al patrulea tip se intinde doar in treimea anterioara a palatului.

E. Al cincilea tip se intinde de la gaura palatina posterioara pana la limita distala a palatului.

(pag. 23)

S1560010. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic dur maxilar:

A. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent

B. aderenta mucoasei la periost este slaba

C. la nivelul torusului palatin mucoasa este subtire

D. rugile palatine se accentueaza

E. la nivelul torusului palatin mucoasa este insensibila

(pag. 25)

S1560011. Dupa instalarea edentatiei totale, mandibula poate suferi urmatoarele modificari

morfofunctionale:

A. atrofia osoasa poate ajunge la nivelul orificiilor mentoniere

B. arcul marginii libere al procesului alveolar se micsoreaza

C. unghiul goniac se micsoreaza

D. mandibula se retrudeaza

E. apofiza coronoida capata progresiv forma triunghiulara

(pag. 26)

S1560012. Mucoasa pasiv mobila are urmatoarele caracteristici:

A. este foarte aderenta la periost

B. nu poate fi mobilizata de medic

C. are o latime intre 1-3mm

D. are o laime intre 1-5mm

E. este situata la distanta de fundurile de sac vestibulare

(pag. 25)

S1660013. Referitor la zona linguala laterala a campului protetic edentat total:

A. permite extinderea marginii protezei;

B. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre distal

C. versantul lingual al protezei va fi mai lung spre mezial

D. versantul lingual al protezei va avea lungime uniforma in aceasta zona

E. este delimitata distal de linia imaginara ce trece prin fata meziala a molarului de 6 ani inferior

(pag. 41)

S1660014. Zona tuberculului piriform:

A. este o zona de sprijin

B. este una de inchidere marginala

C. este atat o zona de sprijin, cat si una de inchidere marginala

D. are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani

E. trebuie evitata de catre baza protezei, deoarece este un element negativ

(pag. 40)

S2160015. Mucoasa pasiv-mobila:

A. Este aderenta de periost

B. Poate fi mobilizata de miscarile functionale ale pacientului

C. Are o latime de 4 mm

D. Cu ct este mai ngusta succiunea este mai buna

E. Nu are tesut submucos lax.

(pag. 25)

S2260016. Prin cmp protetic se nelege

A. zona de sprijin

B. zona de succiune

C. totalitatea esuturilor care vin n contact cu proteza

D. mucoasa fix

E. mucoasa mobil

(pag. 19)

S2260017. Torusul palatin

A. este situat n regiunea posterioar a apofizelor alveolare

B. are rol n meninerea i stabilizarea protezei

C. este situat pe sutura palato-maxilar

D. este vizibil de la inspecie sau la palpare

E. se asociaz cu o bolt adnc

(pag. 20)

S2260018. Intersectarea torusului palatin cu linia de reflexie a vlului palatin are drept consecine

A. favorizeaz nchiderea marginal a protezei

B. creeaz dificulti n obinerea etaneizrii protezei la acest nivel

C. nu are importan

D. contribuie la meninerea protezei

E. contribuie la stabilizarea protezei

(pag. 22)

S2260019. n clasificarea lui Landa, torusul palatin situat de la gaura palatin anterioar la limita distal

a palatului dur se ncadreaz n

A. clasa I

B. clasa a II-a

C. clasa a III-a

D. clasa a IV-a

E. clasa a V-a

(pag. 23)

S2260020. Prin cmp protetic la edentatul total se nelege

A. crestele edentate maxilar i mandibular

B. totalitatea esuturilor din cavitatea bucal

C. teritoriul biologic pe care se aplic proteza

D. bolta palatin

E. torusul palatin

(pag. 19)

S2260021. Suprafaa de sprijin maxilar poate suporta presiuni masticatorii de

A. 2,225 2,680 kg/cm2

B. 2,730 2,975 kg/cm2

C. 1,855 1,937 kg/cm2

D. 1,265 1,687 kg/cm2

E. 0,980 1,010 kg/cm2

(pag. 20)

S2260022. Limita protezei mandibulare, n regiunea lingual

A. gaura mentonier

B. creasta milohioidian

C. muchiul buccinator

D. tuberculul mandibular

E. torusul mandibular

(pag. 27)

S2360023. Suprafaa de sprijin maxilar poate suporta presiuni masticatorii de:

A. 0,875 0,900 Kg/cm2

B. 2,074 2,540 Kg/cm2

C. 1,265 1,687 Kg/cm2

D. 1,740 1,935 Kg/cm2

E. mai mici de 0,73 Kg/cm2

(pag. 20)

S2360024. Tuberozitatea procident este o tuberozitate cu:

A. diametrul V O mare

B. diametrul V O redus

C. diametrul ocluzo apical mrit

D. diametrul ocluzo apical redus

E. dimensiunii V O si ocluzo apicale n limite normale

(pag. 22)

S2360025. n clasificarea Landa, torusul palatin situat n 1/3 anterioar a palatului se ncadreaz n:

A. clasa I

B. clasa a II-a

C. clasa a III-a

D. clasa a IV-a

E. clasa a V-a

(pag. 23)

S2360026. Zona de succiune a cmpului protetic edentat total mandibular este format din: (p. 26 29)

A. zona Ah

B. nia lui Ney i Bowen

C. mucoasa pasiv-mobil de la periferia cmpului protetic

D. spaiul lingual lateral

E. punga Eisenring

(pag. 26-29)

S2360027. Zona tuberculului piriform este o zon de:

A. sprijin

B. nchidere marginal

C. de sprijin i de nchidere marginal

D. de adeziune

E. nici o variant nu este corect

(pag. 39)

S2360028. n poriunea vestibular a tuberculului piriform, proteza vine n contact cu:

A. marginea posterioar a muchiului buccinator

B. marginea posterioar a muchiului maseter

C. marginea anterioar a muchiului buccinator

D. marginea anterioar a muchiului maseter

E. marginea anterioar i inferioar a muchiului maseter

(pag. 30)

S2360029. La nivelul zonei linguale centrale, marginea lingurii individuale trebuie s fie:

A. mai subire, pentru a nu ine contracia genioglosului

B. mai groas, pentru a realiza cu mai mult uurin nchiderea marginal ?

C. mai scurt cu 1 mm

D. supraextins, presnd fundul de sac lingual

E. rsucit larg

(pag. 40)

S2560030. Care din urmtoarele oase contribuie la formarea palatului osos:

A. corpul osului sfenoid

B. apofizele palatine ale oaselor maxilare

C. stnca osului temporal

D. creasta zigomato-alveolar

E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid

(pag. 20)

S2660031. n cazul amprentrii compresive dup O. C. Applegate:

A. se folosete cear bucoplastic;

B. schletul metalic este realizat dup o amprent unic cu hidrocoloizi;

C. se folosete gutaperca;

D. se exercit presiuni pe ei;

E. medicul va modela amprenta prin micri funcionale ale periferiei cmpului protetic.

(pag. 347)

S2860032. Torusul palatin la populatia tarii noastre se intalneste mai frecvent (ene si popovici)

A. in treimea anterioara a boltii palatine

B. in cele doua treimi posterioare ale boltii

C. in treimea mijlocie a boltii palatine

D. in treimea posterioara a boltii palatine

E. in cele doua treimi anterioare ale boltii palatine

(pag. 23)

S2960033. Pe ligamentul pterigo-mandibular se insera:

A. muschiul constrictor superior al faringelui

B. muschiul temporal

C. muschiul buccinator

D. muschiul maseter

E. muschiul palatoglos

(pag. 30)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1260034. Muschii valului palatin se caracterizeaza prin:

A. Sunt in numar de 5 de fiecare parte

B. Se insera pe ligamentul pterigo-mandibular

C. Sunt ridicatori ai valului

D. Sunt coboratori ai valului

E. Muschii ridicatori se evidentiaza prin manevra Valsalva

(pag. 34)

S1260035. Conduita terapeutica in cazul torusului mandibular poate sa fie de:

A. Exereza chirurgicala

B. Amprenta compresiva

C. Folierea modelului preliminar

D. Folierea modelului final

E. Rascroirea bazei protezei la acest nivel

(pag. 27-47)

S1260036. Dupa influenta pe care o au asupra marginilor protezei totale, muschii de la periferia

campului protetic se clasifica in:

A. Orofaciali

B. Muschi cu insertie perpendiculara

C. Muschi cu insertie paralala

D. Muschii mimicii

E. Muschii valului palatin

(pag. 29-30)

S1260037. in spatiul retrozigomatic al campului protetic edentat total actioneaza urmatoarele elemente:

A. Ligamentul pterigo-mandibular

B. Muschiul buccinator

C. Muschiul temporal

D. Apofiza coronoida

E. Frenul bucal (lateral)

(pag. 36)

S1260038. La maxilarul superior muschii stabilizatori ai protezei totale sunt:

A. Buccinatorul

B. Orbicularul buzei superioare

C. Orbicularul buzei inferioare

D. O parte din muschii proprii ai limbii

E. Muschii valului palatin

(pag. 30-32)

S1260039. La mandibula muschii stabilizatori ai protezei totale sunt:

A. Rizorius

B. Buccinator

C. Marele si micul zigomatic

D. Ridicatorul propriu al buzei superioare

E. Orbicularul buzei inferioare

(pag. 30-32)

S1260040. Muschii dislocatori ai protezei totale mandibulare sunt:

A. Maseterul

B. Pterigoidianul intern

C. Pterigoidianul lateral (extern)

D. Patratul buzei inferioare

E. Muschiul barbiei

(pag. 30-34)

S1260041. Muschiul buccinator se caracterizeaza prin:

A. Are insertie osoasa si insertie la nivelul partilor moi

B. Delimiteaza tuberculul piriform de nisa linguala retromolara

C. Este situat in grosimea obrajilor

D. Insertia sa posterioara se face pe linia oblica externa

E. Formeaza punga lui Eisenring

(pag. 30)

S1260042. Spatiul vestibular labial mandibular prezinta unele particularitati:

A. Mucoasa pasiv mobila e lata

B. Frenul buzei inferioare nu impiedica inchiderea marginala

C. Mucoasa pasiv mobila se delimiteaza usor

D. La nivelul fundului de sac se insera muschiul patrat al buzei inferioare

E. La nivelul fundului de sac se insera muschiul barbiei

(pag. 40-41)

S1260043. Zona linguala laterala se caracterizeaza prin:

A. Este un spatiu larg

B. Porneste din dreptul fetei distale a molarului doi

C. Ajunge pana in dreptul spatiului dintre canin si premolar

D. Zona de mucoasa pasiv-mobila e lata

E. Prezenta inconstanta a torusului mandibular

(pag. 41)

S1360044. Campul protetic edentat total este format din

A. zona de sprijin

B. zona de adeziune

C. zona de succiune

D. zona de meninere

E. zona de stabilitate

(pag. 19)

S1360045. Muschiul buccinator are insertie:

A. superioara osoasa orizontala, la nivelul tuberozitatii pana la M1 sup

B. inferioara, pe fata interna a mandibulei, de-a lungul l. o. i.;

C. posterioara, pe ligamentul pterigomandibuar

D. anterioara, la nivelul nodului comisural

E. toate variantele sunt corecte

(pag. 30)

S1360046. Muschiul marele zigomatic are rol in:

A. exprimarea rasului

B. exprimarea tristetii

C. tractionarea comisurii. in sus si inapoi

D. exprimarea dezgustului

E. tuguierea buzelor

(pag. 31)

S1460047. Ce anume se intelege prin expresia"camp protetic"la edentatul total:

A. Totalitatea tesuturilor din cavitatea bucala

B. Totalitatea tesuturilor care vin in contact cu proteza respectiva

C. Crestele edentate restante

D. Teritoriul biologic pe care se aplica proteza mobilizabila

E. Fibromucoasa palatina

(pag. 19)

S1460048. La maxilar zonele cu rezilienta marita datorita tesuturilor submucoase bogate in tesut

glandular si adipos sunt:

A. Zona incisivilor laterali, de pe palat, exista zona lui Fish.

B. in regiunea premolarilor, de pe palat, exista tesut adipos (Lejoyeux).

C. Zona molarilor, pe palat, cunoscuta sub numele de Zonele lui Schrder.

D. Regiunea situata posterior de linia Ah.

E. Torusul situat pe linia palatina mediana.

(pag. 24)

S1460049. Mucoasa pasiv mobila:

A. Are o latime intre 1 si 3 mm.

B. Este situata in apropierea fundurilor de sac vestibulare.

C. Face trecerea spre fibromucoasa palatina.

D. Prin cresterea laimii favorizeaza fenomenul de succiune.

E. in profunzime, are tesut submucos lax.

(pag. 25)

S1460050. Mucoasa zonei de succiune este alcatuita din:

A. Mucoasa mobila ce se aplica pe fata externa a protezei in vecinatatea marginilor.

B. Fibromucoasa ce vine in contact cu placa palatinala.

C. Mucoasa pasiv mobila.

D. Crestele alveolare.

E. Lueta.

(pag. 19)

S1460051. Muschii ridicatori ai mandibulei:

A. Sunt reprezentati de muschii zigomatici.

B. Cuprind maseterul si tempralul.

C. Sunt antagonisti cu muschiul milohioidian.

D. Muschiul maseter se insera prin fasciculul superficial, superior pe marginea inferioara arcadei zigomatice.

E. Nu cuprind fasciculul superificial al temporalului.

(pag. 33)

S1460052. Muschiul buccinator:

A. Este situat in partea laterala a cavitatii bucale in grosimea fiecarui obraz.

B. Este situat inferior de muschiul milohioidian.

C. Superior se insera la nivelul tuberozitatii pana in dreptul molarului prim superior.

D. Anterior se insera la nivelul mentonului.

E. Posterior se insera oblic aproape vertical pe ligamentul pterigomandibular.

(pag. 30)

S1460053. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Creasta edentata rezulta din apofiza alveolara maxilara dupa extragerea dintilor.

B. Tuberozitatea maxilara rezulta prin unirea apofizelor palatine.

Ischemia sau hiperemia indusa de proteza la nivelul osului nu duce la osteoliza datorita circulatiei

colaterale bogate.

C.

D. Tuberozitatea maxilara are un rol important in meninerea si stabilizarea protezei.

E. Presiunea discontinua, cu intervale de repaus mai lungi, favorizeaza osteogeneza.

(pag. 19, 20)

S1460054. Zona de sprijin a campului protetic edentat total este reprezentata de:

A. Crestele alveolare.

B. Tuberozitatile maxilare.

C. Bolta palatina.

D. Creasta zigomato-alveolara.

E. Crestele edentate mandibulare.

(pag. 19)

S1460055. Zona de sprijin mandibular:

A. Se intinde in majoritatea cazurilor pana la nivelul crestei milohioidiane.

B. Prezinta deseori deasupra liniei oblice interne proeminente osoase rotunjite.

C. Este delimitata posterior de tuberculul mandibular.

D. Cuprinde torusul mandibular situat deasupra liniei oblice externe.

E. Poate prezenta cute, bride, longitudinale datorita atrofiei rapide.

(pag. 27, 28)

S1460056. Zona de succiune mandibulara:

A. Este situata la periferia campului protetic edentat total.

B. Este zona de trecere dintre mucoasa fixa si cea mobila.

C. Cuprinde si suportul osos.

D. Este reprezentata de mucoasa pasiv mobila

E. Situarea cat mai aproape de fundul de sac vestibular defavorizeaza aparitia succiunii.

(pag. 28, 29)

S1460057. Zonele caracteristice ale campului protetic edentat total sunt:

A. Tuberozitatile maxilare.

B. Zona de succiune.

C. Zona de sprijin.

D. Crestele alveolare dentare.

E. Osul maxilar.

(pag. 19)

S1460058. Zonele functionale ale campului protetic maxilar superior sunt:

A. Spatiul retrozigomatic.

B. Zona tuberculului piriform.

C. Spatiul vestibular lateral.

D. Spaiul vestibular labial.

E. Spatiul malar.

(pag. 30)

S1560059. Care din urmatoarele afirmatii privind muschii coboratori ai valului palatin sunt corecte:

A. sunt reprezentati de peristafilinul extern si intern

B. sunt reprezentati de glosostafilin si faringostafilin

C. modifica pozitia palatului moale in cursul emiterii vocalei,, A"

D. sunt muschi cu inserie orizontala

E. permit delimitarea marginii posterioare a amprentei prin manevra Valsalva

(pag. 35)

S1560060. Care din urmatoarele afirmatii privind tuberculul piriform sunt corecte:

A. delimiteaza posterior zona de sprijin mandibulara

B. rezulta prin extractia molarului de 12 ani

C. poate fi acoperit de proteza totala inferioara pe toata suprafata sa

D. este acoperit, la inceput, de o mucoasa groasa, aderenta la periost

E. in treimea sa posterioara se insera ligamentul pteriogomandibular

(pag. 27, 28)

S1560061. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic moale maxilar:

A. prezinta o mucoasa groasa si aderenta

B. substratul osos prezinta o rezorbtie accentuata

C. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent

D. aderena mucoasei la periost este slaba

E. pentru amprenta se recomanda tehnici speciale

(pag. 25)

S1560062. Care din urmatoarele elemente contribuie la delimitarea zonei linguale laterale:

A. o linie care trece prin fata distala a molarului unu inferior

B. o linie care trece prin fata distala a molarului doi inferior

C. limita anterioara ajunge in dreptul spatiului dintre canin si incisivul lateral inferior

D. limita anterioara ajunge in dreptul spaiului dintre canin si premolarul unu inferior

E. insertia muschiului genioglos

(pag. 41)

S1560063. Care din urmatoarele oase contribuie la formarea palatului osos:

A. corpul osului sfenoid

B. apofizele palatine ale oaselor maxilare

C. stanca osului temporal

D. lamele orizontale ale oaselor palatine

E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid

(pag. 20)

S1560064. Care dintre urmatorii muschi se insera perpendicular pe periferia campului protatic edentat

total:

A. muschiul buccinator

B. muschiul milohioidian

C. muschiul genioglos

D. muschiul orbicular

E. muschiul barbiei

(pag. 29)

S1560065. Spatiul retrozigomatic se caracterizeaza prin:

A. este delimitat anterior de frenul bucal

B. este delimitat posterior de santul pterigomaxilar

C. este determinat de existenta muschiului maseter

D. acest spaiu se largeste pe masura atrofiei osului alveolar

E. este delimitat anterior de apofiza zigomatoalveolara

(pag. 35)

S1660066. Caracteristicile zonei linguale centrale, de care trebuie sa se tina seama in realizarea lingurii

individuale sunt:

A. marea mobilitate a genioglosului

B. dificultatile in realizarea inchiderii marginale in pozitia de repaus si in miscarea de protractie a limbii

C. mobilitatea mica a genioglosului

D. generarea de forte mici de catre genioglos asupra marginilor lingurii individuale

E. exercitarea de forte mari din partea genioglosului asupra marginii respective a lingurii individuale

(pag. 42)

S1660067. Care dintre urmatorii muschi au rol favorizant de mentinere si stabilitate a protezei totale:

A. buccinatorul

B. orbicularul buzelor

C. marele zigomatic

D. mentonier

E. triunghiularul buzei inferioare

(pag. 30-32)

S1660068. in zona distala a campului protetic edentat total maxilar:

A. exista o slaba inchidere marginala

B. este prezenta numai inchiderea marginala externa

C. valul palatin cu inclinatie oblica este favorabil

D. pozitia orizontala a valului este favorabila

E. este o " zona cheie"a campului protetic

(pag. 37-38)

S1660069. in zona tuberculului piriform, elementele negative sunt reprezentate de:

A. muschiul buccinator

B. muschiul genioglos

C. fibre tendinoase din muschiul temporal

D. fibre ale muschiului maseter

E. muschiul palatoglos

(pag. 40)

S1660070. in zona vestibulara centrala (labiala) a campului protetic edentat total mandibular:

A. muschiul patrat al buzei inferioare are o actiune stabilizatoare

B. tonicitatea orbicularului buzei are totdeauna actiune de mentinere si stabiliate

C. datorita atrofiei, succiunea este numai externa

D. frenul buzei inferioare este un element inconstant

E. frenul buzei inferioare se sectioneaza chirurgical, inainte de inceperea tratamentului

(pag. 41)

S1660071. Punga lui Eisenring:

A. are ca limita posterioara tuberozitatea maxilara

B. are ca limita posterioara santul pterigomaxilar

C. este limitata vestibular de muschiul maseter

D. se largeste pe masura atrofiei osului alveolar

E. se micsoreaza pe masura atrofiei osului alveolar

(pag. 36)

S1660072. Referitor la frenul bucal din spatiul vestibular lateral al campului protetic edentat total

maxilar:

A. se evidentiaza prin tractiunea obrazului in afara

B. se evidentiaza prin tractiunea in jos a obrazului

C. se evidentiaza prin ridicarea obrazului cu oglinda

D. trebuie ocolit de catre marginea protezei

E. trebuie sectionat chirurgical

(pag. 36)

S1660073. Spatiul vestibular labial (frontal, sau anterior) al campului protetic edentat total maxilar se

caracterizeaza prin:

A. frenul buzei superioare il imparte in 2 portiuni intotdeauna simetrice

B. creasta este acoperita de o mucoasa de cele mai multe ori ferma si aderenta de os

C. de cele mai multe ori creasta la acest nivel prezinta o mucoasa glisanta

D. evidentierea limitei de reflexie a mucoasei se face prin tractiuni energice ale buzei superioare

E. grosimea protezei la acest nivel este dictata de considerente estetice

(pag. 37)

S1660074. Torusul palatin este:

A. acoperit de o mucoasa groasa, cheratinizata

B. acoperit de o mucoasa subtire si sensibila

C. un element de stabilitate a protezei totale

D. important mai ales ca forma si marime

E. important mai ales ca localizare

(pag. 22)

S1660075. Zonele functionale ale campului protetic edentat total mandibular sunt:

A. 3 pereche

B. 2 nepereche

C. 4 pereche

D. 1 nepereche

E. in total 5

(pag. 39)

S2160076. Spatiul vestibular labial superior se caracterizeaza prin:

A. Prezenta musculaturii cu fibre orizontale

B. Este delimitat posterior de cele doua frenuri bucale

C. Este mpartit de frenul buzei superioare n doua portiuni simetrice

D. Fundul de sac este accesibil

E. Fundul de sac este suficient de larg

(pag. 36-37)

S2160077. Zonele lui Schrder au urmatoarele caracteristici:

A. Tesut glandular bogat

B. Tesut glandular redus

C. Tesut adipos redus

D. Secretie salivara bogata n mucina

E. Actioneaza ca o perna hidraulica

(pag. 24)

S2260078. Cmpul protetic edentat total este mprit n urmtoarele zone caracteristice

A. zona de sprijin

B. zona de succiune

C. mucoasa fix

D. mucoasa mobil

E. mucoasa pasiv-mobil

(pag. 19)

S2260079. Zona de sprijin cuprinde

A. crestele alveolare maxilare

B. tuberozitile maxilare

C. crestele edentate mandibulare

D. bolta palatin

E. mucoasa mobil

(pag. 19)

S2260080. Zona de succiune cuprinde

A. bandeleta pasiv-mobil

B. mucoasa fix

C. mucoasa mobil ce se aplic pe faa extern a protezei, n vecintatea marginilor

D. bolta palatin

E. substratul osos

(pag. 19)

S2260081. Cmpul protetic maxilar are substratul osos reprezentat de (dr. Constantiniuc Mariana):

A. tuberozitile maxilare

B. tuberculii piriformi

C. bolta palatin

D. creasta zigomato-alveolar

E. crestele alveolare edentate

(pag. 19)

S2260082. La formarea bolii palatine contribuie

A. apofizele palatine ale oaselor maxilare

B. corpul osului sfenoid

C. lamele orizontale ale oaselor palatine

D. stnca osului temporal

E. aripile pterigoidiene externe ale osului sfenoid

(pag. 20)

S2260083. Torusul palatin

A. este acoperit de o mucoas subire i sensibil

B. are rol n meninerea i stabilizarea protezei

C. este acoperit de o mucoas groas

D. este situat pe sutura median intermaxilar

E. nu are importan protetic

(pag. 20,25)

S2260084. Dup Landa, cele 5 variante de torus au urmtoarea localizare:

A. primul tip este situat n treimea posterioar a palatului

B. al doilea tip se gsete n cele dou treimi posterioare ale bolii

C. al treilea tip se gsete n treimea mijlocie a bolii

D. al patrulea tip se ntinde doar n treimea anterioar a palatului

E. al cincilea tip se ntinde de la gaura palatin anterioar pn la limita distal a rugilor palatine

(pag. 23)

S2260085. Evoluia osului, dup regulile stabilite de Jores, este urmtoarea

A. presiune continu duce la resorbie osoas

B. presiune discontinu cu perioade de repaus foarte scurte favorizeaz resorbia

C. presiune continu, cu intervale de repaus lungi favorizeaz osteogeneza

D. presiune discontinu, cu intervale de repaus lungi favorizeaz osteogeneza

E. presiune discontinu cu perioade de repaus scurte favorizeaz osteogeneza

(pag. 20)

S2260086. Cmpul protetic edentat total este mprit n urmtoarele zone caracteristice

A. zona de meninere

B. zona de sprijin

C. zona de stabilizare

D. zona de succiune

E. zona de adeziune

(pag. 19)

S2260087. n zonele lui Schrder exist

A. puin esut glandular

B. mult esut adipos

C. mult esut glandular

D. glande salivare palatine

E. saliv bogat n mucin

(pag. 24)

S2260088. Referitor la mucoasa balant, urmtoarele afirmaii sunt valabile

A. apare cnd mucoasa nu urmeaz n evoluia sa atrofia osoas

B. d senzaia tactil de duritate

C. pune mari probleme la amprentare i stabilizarea protezei

D. este situat n apropierea fundurilor de sac vestibulare

E. necesit de regul excizia chirurgical preprotetic

(pag. 24)

S2260089. Pe bolta palatin, n regiunea anterioar a rugilor palatine

A. fibromucoasa este bine vascularizat

B. mucoasa este subire, palid

C. corionul este dens, gros, aderent la periost

D. mucoasa are un strat considerabil de esut submucos cu legtur slab cu periostul

E. fibromucoasa d senzaia tactil de duritate

(pag. 25)

S2260090. La nivelul torusului palatin

A. mucoasa este subire, palid

B. mucoasa este foarte sensibil

C. mucoasa are o comprimabilitate mare

D. d senzaia tactil de mare duritate

E. exist posibilitatea alunecrii orizontale a mucoasei pe substratul osos

(pag. 25)

S2260091. Cmpurile deformabile moi

A. se datoreaz purtrii ndelungate a unor proteze incorecte

B. necesit excizia chirurgical preprotetic

C. necesit tehnici speciale de amprentare

D. se ntlnesc frecvent la pacienii edentai care nu poart proteze

E. se asociaz cu o bolt palatin plat

(pag. 25)

S2260092. Cmpurile protetice deformabile moi se datoreaz purtrii ndelungate a unor proteze

incorecte, care prezint

A. baze instabile

B. mijloace excepionale de meninere nepotrivite

C. margini vestibulare prea scurte sau prea subiri

D. arcade dentare incorect concepute

E. relaii ocluzale necorespunztoare

(pag. 25)

S2260093. Mucoasa pasiv-mobil

A. nu este aderent de periost

B. nu poate fi mobilizat de medic sau prin micrile funcionale ale pacientului

C. este aderent de periost

D. are o lime ntre 1 i 3 mm

E. este situat n profunzimea fundurilor de sac vestibulare

(pag. 25)

S2260094. Mucoasa pasiv-mobil este situat

A. n profunzimea fundurilor de sac vestibulare

B. n apropierea fundurilor de sac vestibulare

C. mai aproape de versantele crestelor edentate

D. la o distan de 3mm de muchia crestei

E. pe muchia crestei edentate

(pag. 25)

S2260095. Mucoasa pasiv-mobil

A. are o lime de 5 mm

B. cu ct este mai lat, fenomenul de succiune se poate instala mai uor

C. nu este aderent de periost

D. nu are esut submucos lax

E. are esut submucos lax

(pag. 25)

S2260096. Mucoasa mobil

A. tapeteaz planeul bucal

B. tapeteaz restul cavitii bucale

C. se poate aplica pe faa extern a protezei

D. perfecteaz nchiderea marginal

E. poate fi acoperit de protez

(pag. 26)

S2260097. Zona de sprijin mandibular

A. este mai redus dect creasta edentat maxil

B. este delimitat anterior de apofizele genii

C. este delimitat vestibular de linia oblic extern

D. este delimitat lingual de linia milohioidian

E. este delimitat posterior de ramura ascendent

(pag. 26)

S2260098. Torusul mandibular este

A. proeminen osoas rotunjit

B. formaiune favorabil protezrii

C. situat distal de premolari

D. acoperit de o mucoas subire

E. situat dedesuptul liniei oblice interne

(pag. 27)

S2260099. Tuberculul mandibular se caracterizeaz prin urmtoarele

A. este o formaiune anatomic situat distal de molarul de minte

B. are la nceput o poziie oblic sau chiar vertical

C. ia natere n locul trigonului retromolar

D. n poriunea lui superioar se inser ligamentul pterigomandibular

E. ia natere prin atrofia mai redus a peretelui distal al alveolei molarului trei inferior

(pag. 27-28)

S2360100. Cmpul protetic edentat total este format din:

A. zona de sprijin

B. zona de adeziune

C. zona de succiune

D. zona de meninere

E. zona de stabilitate

(pag. 19)

S2360101. Zona de sprijin a cmpului protetic edentat total este reprezentat de:

A. substrat glandular

B. substrat mucos

C. substrat muscular

D. substrat osos

E. nici unul

(pag. 19)

S2360102. Muchiul buccinator are inserie:

A. superioar osoas orizontal, la nivelul tuberozitii pna la M1 superior

B. inferioar, pe faa intern a mandibulei, de-a lungul liniei oblice onterne

C. posterioar, pe ligamentul pterigomandibuar

D. anterioar, la nivelul nodului comisural

E. toate variantele sunt corecte

(pag. 30)

S2360103. Muchiul marele zigomatic are rol n:

A. exprimarea rsului

B. exprimarea tristeii

C. tracionarea comisurii. n sus i napoi

D. exprimarea dezgustului

E. uguierea buzelor

(pag. 31)

S2360104. Zonele funcionale ale cmpului protetic maxilar superior sunt reprezentate de:

A. nia Ney i Bowen

B. zona vestibular

C. zona lingual lateral

D. zona distal

E. zona lingual lateral

(pag. 53)

S2360105. Zona vestibular maxilar se caracterizeaz prin:

A. prezena musculaturii cu fibre orizontale

B. existena unui fund de sac accesibil i suficient de larg

C. prezena frenului buzei superioare

D. prezena frenurilor bucale laterale

E. prezena de fibre musculare cu inserie perpendicular

(pag. 37)

S2360106. Zona Ah se caracterizeaz prin:

A. o slab nchidere marginal

B. o bun nchidere marginal

C. prezena de formaiuni musculare cu inserie perpendicular pe periferia cmpului protetic

D. formaiuni musculare cu inserie paralel pe periferia cmpului protetic

E. etaneizarea marginii protezei numai pe partea intern

(pag. 39)

S2360107. Zona vestibular central (labial) mandibular este dominat de aciunea:

A. muchiului triunghiular

B. muchiului ptrat al buzei inferioare

C. muchiului brbiei

D. muchiului orbicular al buzelor

E. muchiului micului zigomatic

(pag. 40)

S2560108. Care din urmtoarele elemente morfologice sunt situate pe faa intern a mandibulei:

A. apofizele genii

B. linia oblic extern

C. torusul mandibular

D. linia oblic intern

E. gurile mentoniere

(pag. 26)

S2660109. Cauze ale impreciziei de suprafa ale amprentelor cu alginate sunt urmtoarele:

A. bule de aer;

B. goluri;

C. modificri la ndeprtarea amprentei din gur;

D. imprecizii de amprentare la nivelul bolii palatine;

E. spatularea prelungit a amestecului.

(pag. 361)

S2660110. Dup o amprent funcional de splare (Wash technic) se poate realiza o protez

scheletat n:

A. edentaia de cl. a III-a cnd marginile eilor nu pot sau nu trebuie s ajung pn n fundurile de sac;

B. edentaia de cl. a III-a, cnd nu se face versant vestibular al eilor;

edentaia de cl. a IV-a, cnd eile frontale nu pot s ajung pn n fundurile de sac din cauza unor

procese alveolare retentive;

C.

D. edentaia de cl. I, cnd nu se face versant vestibular al eilor;

edentaia de cl. A II-a, cnd marginile eilor laterale nu pot sau nu trebuie s ajung pn n fundurile de

sac.

E.

(pag. 352)

S2660111. Precizai care dintre afirmaii sunt false n legtur cu amprentarea cu alginate la realizarea

protezei scheletate:

dup amprentarea cu alginate, modelul se poate realiza fr modificarea dimensiunilor din partea

amprentei n intervalul de timp de pna la 24 ore;

A.

B. amprenta este bine s fie inut n ap pentru a nu suferi modificri dimensionale;

C. n timpul amprentrii este necesar realizarea unei presiuni continue asupra lingurii;

D. lsarea amprentei n contact cu aerul duce la contracia acesteia;

E. scoaterea amprentei din gur se face rapid, dintr-o dat i n axul lung al dinilor;

(pag. 362)

S2660112. n cazul metodei de amprentare n doi timpi (Wash technic):

A. prima amprent se ia cu material siliconic de consisten ridicat;

B. prima amprent se ia cu material de tipul alginatului;

C. n timpul amprentrii primare se fac micri ale periferiei cmpului protetic de ctre medic i pacient;

D. n timpul amprentrii primare se fac micri ale periferiei cmpului protetic numai de ctre medic;

E. amprenta definitiv se realizeaz cu alginat.

(pag. 365)

S2660113. Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt false, n legtur cu amprenta funcional

pentru realizarea protezei "echilibrate:

A. amprentarea se face cu eugenat de zinc;

B. adaptarea eilor se face pn la linia de reflexie a mucoasei;

C. se mai numete i amprenta compresiv cu "gura deschis;

D. dup determinarea RIM de ocluzie pacientul nchide gura i se reia amprentarea;

E. proteza rezultat dup aceast metod se realizeaz cu dini de porelan.

(pag. 348)

S2660114. Amprenta funcional necompresiv este indicat n:

A. edentaie cl. A III-a la maxilar;

B. edentaie cl. I i a II-a la mandibul cnd sunt aplicate dispozitive ce realizeaz sprijin mixt articular;

C. edentaie cl. I i a II-a la mandibul, n aproape toate cazurile;

D. edentaie cl. I i a II-a la maxilar, n aproape toate cazurile;

E. edentaie cl. I i aII-a la maxilar cnd sunt aplicate dispozitive ce realizeaz sprijin mixt articular.

(pag. 346)

S2660115. n cazul amprentei funcionale sub presiune masticatorie dup Spreng:

A. eile vor fi tapetate cu material bucoplastic;

B. eile vor fi tapetate cu material termoplastic;

C. materialul de amprent i proteza vor fi purtate 7-10 zile;

D. materialul de amprent i proteza vor fi purtate 6zile;

E. este necesar realizarea dup amprentare a modelului corijat.

(pag. 348)

S2660116. Amprenta funcional de splare (Wash technic) este contraindicat n edentaiile de cl I i a

II-a deoarece:

A. marginile amprentei vor fi prea scurte;

B. la mandibul conectorul principal va fi aplicat n zone eronate;

C. apare deformarea fundului de sac vestibular;

D. marginile amprentei vor fi nemodelate funcional;

E. protezele realizate dup amprente funcionale de splare vor produce leziuni de decubit.

(pag. 351)

S2660117. n legtur cu amprenta funcional n cadrul realizrii protezei scheletate, care din

urmtoarele afrmaii sunt false:

A. amprenta funcional se poate realiza i cu linguri standard;

B. nainte de amprentare proteza veche trebuie s nu fie purtat 1-2 zile;

C. amprenta funcional nu are caracteristici legate de clasa de edentaie;

D. este diferit n funcie de tipul de sprijin;

E. amprenta funcional necompresiv este indicat mai ales n cazul edentaiei de cl. a II-a.

(pag. 345)

S2660118. Printre timpii de realizare a protezei scheletate dup metoda de amprentare compresiv

utilizat de Clinica de protetic dentar din Bucureti, se regsesc:

A. confecionarea lingurei individuale din plac de baz;

B. confecionarea lingurei individuale din acrilat;

C. amprent funcional cu un elestomer de consisten fluid;

D. aplicarea valurilor de ocluzie din cear roz;

E. aplicarea valurilor de ocluzie din stents.

(pag. 349)

S2660119. n cazul unei amprentrii cu alginate, pentru obinerea unei amprente fr modificri

dimensionale aceasta trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

A. s fie scoas din gur lent, fr a utiliza micri brute;

B. s fie scoas din gur rapid, dintr-o dat i n axul lung al dinilor;

C. la maxilar se fac traciuni n jos i napoi;

D. la mandibul se fac traciuni n sus i uor spre vestibular;

E. pn la turnarea modelului, amprenta se va ine ntr-un bol cu ap;

(pag. 360)

S2660120. n cazul unei edentaii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebuie s se fac astfel:

A. n regiune distal lingura se va opri la 1,5 mm de inseria ligamentului pterigo-mandibular;

B. n zona lingual lateral, lingura trebuie s acopere linia milohioidian;

C. n zona lingual lateral, lingura trebuie s se opreasc la 1 mm de linia milohioidian;

D. dac nu se palpeaz creasta milohioidian, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planeul bucal;

E. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm.

(pag. 364)

S2860121. Tuberozitatea maxilara poate fi:

A. retentiva

B. neutra

C. neretentiva

D. procidenta

E. nici un raspuns nu este corect

(pag. 22)

S2860122. Mucoasa pasiv-mobila a campului protetic maxilar edentat total este:

A. putin aderenta de periost

B. nu poate fi mobilizata de medic

C. poate fi mobilizata de medic

D. are o latime cuprinsa intre 1-3 mm

E. foarte aderenta de periost

(pag. 25)

S2860123. Zonele in care fibrele musculare se insera perpendicular pe periferia campului protetic

edentat total sunt:

A. limita posterioara a campului protetic maxilar

B. zona vestibulara labiala mandibulara

C. zona vestibulara laterala mandibulara

D. toata zona periferica linguala mandibulara

E. zona tuberculului piriform

(pag. 30)

S2860124. Zona tuberculului piriform prezinta urmatoarele caracteristici:

A. ocupa regiunea molarului de minte inferior

B. este zona de sprijin si zona de inchidere marginala

C. nu participa la mentinerea protezei totale

D. nu participa la stabilizarea protezei totale

E. anterior tuberculul este delimitat de inertia ligamentului pterigo-maxilar

(pag. 39)

S2860125. Zona linguala centrala are urmatoarele caracteristici

A. se intinde pe o distanta de 1,5 cm in stanga si 1,5 cm in dreapta liniei mediane

B. nu este dominata de actiunea genioglosului

C. nu este comparata ca importanta cu zona ah

D. este dominata de actiunea genioglosului

E. este dominata de actiunea muschiului triunghiular

(pag. 42)

S2860126. Zona de sprijin a campului protetic edentat total cuprinde:

A. tuberculii piriformi

B. bolta palatina

C. crestele edentate (substratul osos)

D. tuberozitatile maxilare

E. mucoasa ce vine in contact cu marginile protezei

(pag. 19)

S2860127. Spatiul retrozigomatic:

A. este delimitat posterior de santul pterigomaxilar

B. este delimitat anterior de frenul bucalC. este determinat de existenta muschiului buccinator (insertia sa superioara)

D. acest spatiu ampular se micsoreaza pe masura atrofiei

E. este delimitat anterior de apofiza zigomatoalveolara

(pag. 35)

S2960128. In edentatia totala, mucoasa fixa atrofica este:

A. groasa

B. palida

C. sensibila la palpare

D. aderenta de periost

E. capabila la presiuni

(pag. 23-25)

S2960129. Din elementele osoase ale osului maxilar ce fac parte din campul protetic al edentatului

total, se pot enumera:

A. creasta edentata

B. tuberizitatile maxilare

C. tuberculii piriformi

D. creasta zigomato-alveolara

E. torusul palatin

(pag. 19-23)

S2960130. Tuberozitatile maxilare:

A. aparitia osului maxilar

B. aparitia osului palatin

C. au rol important in asigurarea sprijinului

D. au rol important in stabilitatea protezei

E. sunt marginite posterior de ligamentul pterigo-palatin

(pag. 19, 21, 22)

S2960131. Mucoasa pasiv mobila la maxilar:

A. asigura adeziunea protezei totale

B. asigura succiunea protezei totale

C. este situata in fundul de sac vestibular

D. contine tesut conjunctiv submucos lax

E. nu poate fi mobilizata de medic

(pag. 25)

Tema nr. 61

Examenul pacientului edental total

BIBLIOGRAFIE:

6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1261001. Adeziunea buna a protezelor totale este asigurata de:

A. Creste edentate cu versante neutre

B. Bolta palatina in forma de"V"

C. Bolta palatina plata

D. Creste edentate cu versante neretentive

E. Tubercul piriform oblic

(pag. 46)

S1261002. Adeziunea foarte buna a protezei totale maxilare se obtine cand:

A. Bolta palatina e in forma de"U"

B. Bolta palatina e in forma de"V"

C. Bolta palatina e plata

D. Contactul dintre baza protezei si mucoasa pasiv-mobila este intim

E. Contactul dintre baza protezei si mucoasa pasiv-mobila este intim

(pag. 46)

S1361003. in timpul amprentarii, tuberculul piriform va fi acoperit de lingura:

A. numai in 2/3 posterioare

B. pe toata suprafata

C. numai in 1/3 posterioara

D. nu va fi acoperit

E. numai in 2/3 anterioare

(pag. 48)

S1361004. Prezenta bridelor longitudinale la periferia campului protetic necesita amprentarea cu:

A. alginat

B. siliconi pasta

C. materiale termoplastice

D. gips

E. materiale reziliente

(pag. )

S1361005. Torusul mandibular proeminent:

A. asigura mentinerea protezei pe camp

B. necesita folierea modelului

C. nu impiedica protezarea

D. asigura un sprijin mai bun protezei

E. necesita reducere chirurgicala

(pag. 47)

S1561006. Examenul exobucal prin palpare a edentatului total poate preciza:

A. gradul de atrofie a ramurii verticale a mandibulei

B. modul de deplasare a apofizei coronoide

C. modul de deplasare al condililor

D. gradul de atrofie al condililor

E. existenta unor pareze faciale

(pag. 46)

S1561007. in zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi:

A. corectat chirurgical

B. ocolit doar de lingura individuala

C. ocolit doar de proteza finita

D. acoperit de macheta din ceara

E. utilizat pentru mentinerea protezei

(pag. 46)

S1561008. Mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta se caracterizeaza prin:

A. nu este capabila sa suporte presiuni masticatorii

B. poate fi amprentata numai cu materiale termoplastice

C. poate fi amprentata numai cu elastomeri de consistenta medie

D. prezinta sensibilitate mare

E. poate fi amprentata cu orice material de amprenta

(pag. 47)

S1561009. Prin examenul exobucal se pot aprecia urmatoarele modificari caracteristice edentatului

total:

A. stergerea santurilor perilabiale

B. marirea D.V. a etajului inferior

C. infundarea buzelor

D. pastrarea rosului buzelor

E. simetrie faciala

(pag. 45)

S1561010. Tipul fetei pacientului edentat total este important la:

A. alegerea dintilor frontali inferiori

B. stabilirea nivelului planului de ocluzie

C. alegerea gradului de cuspidare a dintilor laterali

D. alegerea dinilor frontali superiori

E. determinarea pozitiei de R.C.

(pag. 46)

S1661011. Atitudinea fata de mucoasa balanta consta in:

A. nu se indeparteaza niciodata chirurgical

B. se amprenteaza cu alginat

C. se amprenteaza cu elastomeri siliconici de consistenta medie

D. se amprenteaza cu ghips

E. se amprenteaza cu materiale bucoplastice

(pag. 47)

S1661012. Constatarea la examenul clinic al edentatului total a existentei unor asimetrii, sau pareze

faciale ridica probleme:

A. in determinarea relatiei centrice;

B. de alegere a formei dintilor artificiali;

C. in orientarea planului de ocluzie;

D. in modelarea versantelor vestibulare ale protezei;

E. de adaptare a lingurii individuale.

(pag. 45)

S1661013. Mucoasa rezilienta necesita:

A. amprentare cu orice material

B. amprentare de despovarare si materiale fluide

C. amprentare compresiva

D. amprentare cu materiale termoplastice

E. amprentare cu materiale bucoplastice

(pag. 47)

S2261014. Tuberozitile procidente necesit:

A. amprentarea cu materiale ce devin elastice

B. foliere pentru prevenirea basculrii protezei i a fracturrii ei

C. corectare chirurgical

D. amprent cu materiale de consisten redus

E. lingur distanat sau perforat

(pag. 46)

S2261015. Torusul palatin proeminent necesit:

A. amprent cu materiale de consisten redus

B. amprenta cu lingur distanat sau perforat

C. corectare chirurgical

D. amprent cu materiale bucoplastice

E. foliere

(pag. 46)

S2261016. Dac substratul mucos mandibular prezint bride longitudinale, se recomand ampretarea

cu:

A. materiale bucoplastice

B. materiale termoplastice

C. materiale fluide

D. siliconi de adiie

E. siliconi de condensare

(pag. 48)

S2261017. Bridele laterale:

A. se pot seciona dup ce proteza este terminat

B. pot fi mpinse la periferia cmpului protetic prin amprentare cu materiale termoplastice

C. pot fi acoperite pe 2/3 din lungimea lor de lingur, amprent i protez

D. se corecteaz chirurgical, dac se asociaz i cu o tuberozitate retentiv distal

E. se ocolesc de lingura individual i de protez

(pag. 48)

S2261018. La protezele totale, adeziunea este maxim n urmtoarele condiii:

A. torusul palatin este situat n 1/3 mijlocie a bolii palatine

B. bolta palatin este plat

C. crestele edentale au versant neutru

D. torusul mandibular este mic

E. creasta milohioidian este rotunjit

(pag. 46)

S2261019. Tuberculul piriform trebuie acoperit n cele 2/3 ant.:

A. de lingur

B. amprent

C. protez

D. de (lingur, amprent i protez) toate acestea

E. de nici una din acestea

(pag. 48)

S2261020. Tuberculul piriform indiferent de poziia sa trebuie acoperit de lingur, amprent i protez

pe:

A. 1/3 ant.

B. 2/3 ant.

C. 1/3 post.

D. 2/3 post.

E. 3/3 = toat suprafaa

(pag. 48)

S2361021. Torusul mandibular proeminent:

A. asigur meninerea protezei pe cmp

B. necesit folierea modelului

C. nu mpiedic protezarea

D. asigur un sprijin mai bun protezei

E. necesit reducere chirurgical

(pag. 47)

S2361022. Prezena bridelor longitudinale la periferia cmpului protetic necesit amprentarea cu:

A. alginat

B. siliconi past

C. materiale termoplastice

D. gips

E. materiale reziliente

(pag. 48)

S2361023. n timpul amprentrii, tuberculul piriform va fi acoperit de lingur:

A. numai n 2/3 posterioare

B. pe toat suprafaa

C. numai n 1/3 posterioar

D. nu va fi acoperit

E. numai n 2/3 anterioare

(pag. 48)

S2361024. Inseria joas a planeului se asociaz cu:

A. tonicitate unic, favorabile protezrii

B. tonicitate crescut ce creeaz dificulti n protezare

C. tonicitate medie

D. lipsa tonicitii

E. nici o variant nu este corect

(pag. 48)

S2561025. Care din urmtoarele elemente se au n vedere n cadrul examinrii exobucale la edentatul

total:

A. prezena exostozelor tuberozitare

B. conturul obrajilor

C. situarea foveelor palatine

D. gradul de rezilien al mucoasei cmpului protetic mandibular

E. poziia limbii

(pag. 45)

S2661026. Bara lingual se utilizeaz cnd:

A. nlimea procesului alveolar este de cel puin 9 mm;

B. nlimea procesului alveolar este de 4-5 mm;

C. nlimea procesului alveolar este mai mic de 9 mm;

D. nlimea procesului alveolar este mai mic de 4-5 mm;

E. nlimea procesului alveolar nu este important.

(pag. 142)

S2661027. Profilul pe seciune cel mai indicat al barei linguale este:

A. oval;

B. semipiriform;

C. senirotund;

D. rotund;

E. trapez.

(pag. 143)

S2661028. Distanarea barei linguale cnd procesul alveolar este vertical i reziliena mucoasei minim

este de:

A. 0,3-2 mm;

B. 2 mm;

C. 1,5 mm;

D. 1 mm;

E. 1,5-2 mm.

(pag. 143)

S2661029. Plcua mucozal cu lime redus este utilizat n:

A. edentaie unilateral;

B. edentaie termino-terminal;

C. edentaie frontal;

D. edentaie latero-terminal;

E. edentaiile laterale cnd proteza are un sprijin dento-parodontal.

(pag. 152)

S2661030. Grosimea plcuei mucozale cu lime redus este de:

A. 0,3 mm;

B. 0,5 mm;

C. 0,6 mm;

D. 1 mm;

E. 1,5 mm.

(pag. 152)

S2661031. n cazul plcuei mucozale cu lime mare despovrarea la nivelul rugilor este de:

A. 0,1-0,2 mm;

B. 0,2-0,3 mm;

C. 0,3-0,4 mm;

D. 0,4-0,5 mm;

E. 0,6 mm.

(pag. 152)

S2661032. Plcua anterioar a conectorului maxilar fenestrat are o lime de:

A. 0,3-0,6 mm;

B. 0,6-0,9 mm;

C. 1-3 mm;

D. 3-6 mm;

E. 6-9 mm;

(pag. 154)

S2661033. Plcua posterioar a conectorului maxilar fenestrat are o lime de:

A. 1-3 mm;

B. 3-4 mm;

C. 4-5 mm;

D. 5-6 mm;

E. 6-9 mm;

(pag. 155)

S2661034. n cazul croetului inelar cu patru brae, conectorul secundar de ntrire este distanat de

mucoas cu:

A. 0,1 mm;

B. 0,2 mm;

C. 0,3 mm;

D. 0,4 mm;

E. 0,5 mm.

(pag. 190)

S2961035. In edentatia totala, campul protetic maxilar este favorabil cand:

A. creasta edentata este retentiva

B. tuberozitatile sunt procidente

C. bolta paltina este in forma de U

D. bolta palatina este in forma de V

E. mucoasa fixa are rezilienta mica

(pag. 46)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1261036. Simptomele curente intalnite in edentatia totala neprotezata sunt legate de tulburari:

A. Masticatorii

B. Fizionomice

C. Fonetice

D. Digestive

E. Articulare

(pag. 44)

S1261037. Elemente nefavorabile ale campului protetic edentat total sunt:

A. Mucoasa fixa cu rezilienta mare

B. Mucoasa fixa cu rezilienta mica

C. Creste edentate retentive

D. Limba cu insertie anterioara

E. Tuberculul piriform cu directie orizontala

(pag. 46-48)

S1261038. Elementele favorabile ale campului protetic edentat total sunt:

A. Bolta palatina in forma de"U"

B. Bolta palatina in forma de"V"

C. Tuberozitati procidente

D. Versant neutru al crestei edentate

E. Versant neretentiv al crestei edentate

(pag. 46-47)

S1261039. in urma examinarii substratului osos al campului protetic edentat total, se pot face

urmatoarele recomandari

A. O creasta retentiva in zona vestibulara labiala mandibulara necesita corectare chirurgicala

B. Tuberozitati procidente necesita corectare chirurgicala

C. Exostozele vor trebui despovarate

D. Bolta palatina plata se amprenteaza sub presiune

E. Torusul palatin necesita folierea modelelor

(pag. 46)

S1261040. Mentinerea protezelor totale se rezolva prin:

A. Amprentarea fidela a crestelor edentate retentive

B. Amprentarea fidela a tuberozitatlor

C. Amprentarea fidelaa a boltii palatine

D. Amprentarea fidela a zonei de succiune

E. Realizarea paralelismului intre substratul osos si suprafata mucozala a protezelor

(pag. 46)

S1261041. Palparea in cazul examenului clinic al pacientului edentat total poate pune in evidenta:

A. Dureri la nivelul ATM

B. Starea grupurilor ganglionare

C. Amplitudinea deschiderii mandibulei

D. Deformari osoase

E. Gradul de rezilienta al mucoasei fixe

(pag. 45)

S1361042. Bolta palatina in forma de V asigura:

A. adeziune buna

B. stabilitate maxima

C. sprijin deficitar

D. adeziune si stabilitate reduse

E. nici o varianta nu este corecta

(pag. 46)

S1361043. Examenul exobucal cuprinde date despre:

A. conditii de viata si munca

B. conturul obrajilor

C. starea psihica si tipul constitutional al pacientului

D. tipul feei

E. existenta unor asimetrii faciale

(pag. 45)

S1361044. Examinarea vechilor proteze poate da indicatii despre:

A. materialul de amprentare utilizat

B. toleranta tisulara a materialului folosit in confectionarea protezei

C. aspectul bazei si marginilor protezei

D. durata purtarii protezelor

E. existenta unor obiceiuri vicioase

(pag. 48-49)

S1361045. Interviul pacientului E.T. trebuie sa precizeze:

A. doleantele pacientului in legatura cu noul tratament

B. etiologia edentatiei

C. evolutia tratamentului

D. starea de sanatate generala a pacientului

E. experientele anterioare personale legate de tratamentele stomatologice

(pag. 45)

S1361046. Mucoasa de acoperire a zonelor de sprijin este in mod normal:

A. palida si subtire

B. groasa si aderenta

C. apta sa suporte presiuni

D. sensibila la presiuni

E. slab vascularizata

(pag. 46-47)

S1361047. O creasta moderat retentiva:

A. necesita amprente cu materiale ce devin elastice

B. necesita corectare chirurgicala

C. este foarte sensibila la palpare si trebuie despovarata

D. este favorabila meninerii si stabilitaii protezei

E. nu este favorabila protezarii

(pag. 46)

S1361048. Pozitia posterioara a limbii:

A. necesita un modelaj marginal limitat

B. asigura o inchidere marginala mai buna in zona linguala centrala

C. este nefavorabila protezarii

D. favorabila protezarii

E. nu are legatura cu protezarea

(pag. 48)

S1361049. Punga Eisenring se examineaza, rugand pacientul:

A. sa deschida larg gura

B. sa balanseze mandibula dreapta stanga

C. sa faca propulsia mandibulei

D. sa stea cu gura usor deschisa

E. sa mimeze fluieratul

(pag. 47)

S1461050. Aspectul diferit al mucoasei din zona de sprijin determina alegerea tehnicii si materialelor

de amprenta. Astfel:

mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta este capabila sa suporte presiuni masticatorii. Poate fi

amprentata cu orice material;

A.

mucoasa de coloratie normala, groasa, aderenta este capabila sa suporte presiuni masticatorii. Poate fi

amprentata doar cu materiale rigide;

B.

C. mucoasa balanta se indeparteaza chirurgical

D. mucoasa rezilienta necesita necesita amprenta de despovarare si materiale fluide

E. mucoasa rezilienta necesita necesita amprenta de despovarare si materiale rigide

(pag. 46-47)

S1461051. Aspectul diferit al mucoasei din zona de sprijin determina alegerea tehnicii si materialelor

de amprenta. Astfel:

A. mucoasa balanta se indeparteaza chirurgical

B. in zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi corectat chirurgical

C. mucoasa palida, subtire, cu rezilienta foarte mica necesita amprenta compresiva

D. mucoasa rezilienta necesita amprenta de despovarare

E. mucoasa rezilienta necesita amprenta de compresiune

(pag. 47)

S1561052. Care din urmatoarele elemente se au in vedere in cadrul examinarii exobucale la edentatul

total:

A. tipul fetei

B. conturul obrajilor

C. profilul

D. gradul de rezistena al mucoasei campului protetic mandibular

E. pozitia limbii

(pag. 45)

S1561053. Care din urmatoarele elemente se examineaza la pacientii vechi purtatori de proteze totale:

A. toleranta materialului din care au fost confectionate protezele totale

B. refacerea rapoartelor de ocluzie

C. tipul alimentatiei

D. existena obiceiurilor vicioase

E. posibilitatea utilizarii protezelor totale ca portamprente individuale

(pag. 48)

S1561054. Examenul limbii la edentatul total urmareste analiza urmatoarelor aspecte:

A. volum

B. tonus

C. pozitie

D. rolul in deglutiie caand pacientul era dentat

E. rolul in fizionomie

(pag. 48)

S1561055. in cadrul examenului endobucal se analizeaza:

A. limita deschiderii cavitatii orale

B. tonicitatea orbicularului buzelor

C. conturul obrajilor

D. prezena ragadelor

E. tipul fetei

(pag. 47)

S1561056. in cadrul examinarii exobucale la edentatul total se au in vedere:

A. existenta unor asimetrii

B. modificari de contur prin pierdere de substanta

C. amplitudinea deschiderii cavitatii orale

D. direcia de inserie a frenurilor

E. gradul de rezilienta a mucoasei

(pag. 45)

S1561057. in cazul protezarii campurilor protetice cu bolta palatina in forma de,, U"proteza va avea:

A. stabilitate redusa

B. adeziune redusa

C. sprijin deficitar

D. adeziune buna

E. sprijin bun

(pag. 47)

S1561058. O creasta alveolara mandibulara bine reprezentata poate sa prezinte:

A. retentivitate vestibulara frontala

B. sensibilitate la palpare

C. torus mandibular proeminent unilateral

D. creasta milohidiana ascuita

E. torus mandibular situat pe fata vestibulara

(pag. 47)

S1561059. Pozitia limbii este favorabila protezarii atunci cand:

A. are o insertie posterioara

B. are o insertie anterioara

C. nu acopera versantele externe ale protezei

D. nu permite protracia la modelarea marginii linguale a amprentei

E. permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei

(pag. 46)

S1561060. Precizati ce tip de mucoasa se poate constata, in cadrul examenului endobucal, la nivelul

zonei de sprijin a campului protetic edentat total maxilar:

A. mucoasa groasa, aderenta

B. mucoasa palida, subtire, cu rezilienta foarte mica

C. mucoasa rezilienta

D. mucoasa cu bride longitudinale

E. mucoasa fara epiteliu pavimentos stratificat

(pag. 46)

S1661061. Evidentierea unei creste moderat retentive la examinarea campului protetic edentat total

inseamna ca:

A. va fi favorabila mentinerii si stabilitatii protezei;

B. necesita amprentare cu materiale rigide;

C. necesita amprentare cu materiale elastice;

D. necesita corectare chirurgicala;

E. nu favorizeaza mentinerea si stabilitatea protezei

(pag. 45)

S1661062. in cadrul examiarii clinice a edentatului total, evidentierea boltii palatine in "V"ofera

premizele pentru:

A. o stabilitate buna a protezei

B. o adeziune excelenta

C. o stabilitate redusa;

D. un sprijin bun;

E. un sprijin deficitar

(pag. 46)

S1661063. in cadrul examinarii clinice a edentatului total purtator de proteze, pozitia de repaus a limbii:

A. se examineaza dupa indepartarea protezelor vechi din cavitatea bucala

B. se examineaza cu vechile proteze in cavitatea bucala

C. este favorabila cand este posterioara

D. este favorabila cand este anterioara

E. permite protractia mai ampla cand este posterioara

(pag. 48)

S1661064. La edentatul total limba voluminoasa, tonica:

A. este favorabila in timpul amprentarii;

B. ridica dificultati in amprentare;

C. va contribui la mentinerea protezei;

D. are actiune dislocatoare pentru proteza totala mandibulara;

E. nu are importanta pentru amprentare

(pag. 48)

S1661065. Mucoasa palida, subtire, cu rezilienta mica la nivelul campului edentat total:

A. este caracteristica unui camp protetic "dur";

B. necesita amprentare de despovarare,

C. necesita amprentare compresiva;

D. reclama utilizarea unor materiale termoplastice pentru amprentare,

E. presupune utilizarea alginatului pentru amprentare

(pag. 47)

S1661066. Planseul bucal:

A. este favorabil cand are insertie joasa;

B. este favorabil cand are insertie inalta;

C. este favorabil cand are o tonicitate mare;

D. este favorabil cand are o tonicitate mica;

E. nu are importanta pentru tratamentul protetic

(pag. 48)

S1661067. Zona Eisenring se apreciaza:

A. cu gura pacientului larg deschisa;

B. cu gura pacientului usor deschisa;

C. privind largimea spatiului in timpul surasului fortat;

D. privind largimea spatiului balansand mandibula;

E. privind largimea spatiului tractionand lateral obrajii

(pag. 47)

S2161068. Bolta palatina n V presupune:

A. Adeziune buna

B. Sprijin multumitor

C. Stabilitate redusa

D. Sprijin deficitar

E. Succiune foarte buna

(pag. 46)

S2161069. Zona Eisenring:

A. Se examineaza cu gura larg deschisa

B. Largimea spatiului se apreciaza prin palpare

C. Largimea spatiului se apreciaza balansnd mandibula

D. Se examineaza cu gura usor deschisa

E. Largimea spatiului nu este influenaata de miscarile mandibulei

(pag. 47)

S2261070. La examenul exobucal, se examineaz conturul obrajilor (normali, turgesceni, nfundai) ce

pune probleme n:

A. alegerea dinilor frontali superiori

B. adaptarea lingurii individuale

C. modelarea versantelor vestibulare ale protezei

D. montarea dinilor laterali

E. realizarea treptei sagitale

(pag. 45)

S2261071. Cnd bolta palatin e n form de "U, proteza va avea:

A. adeziune

B. adeziune i stabilitate reduse

C. sprijin i stabilitate mulumitoare

D. sprijin deficitar

E. stabilitate redus

(pag. 46)

S2261072. Cnd bolta palatin este n form de "V, proteza va avea:

A. adeziune foarte bun

B. adeziune redus

C. stabilitate mulumitoare

D. stabilitate redus

E. sprijin deficitar

(pag. 46)

S2261073. Zona Eisenring se examineaz:

A. prin palpare cu latul sondei

B. cu gura larg deschis

C. prin balansarea mandibulei ntr-o parte i alta

D. prin propulsia mandibulei

E. cu gura uor deschis

(pag. 47)

S2261074. Zona Eisenring se examineaz:

A. cu gura uor deschis

B. cu gura larg deschis

C. balansarea limbii ntr-o parte i alta

D. prin balansarea mandibulei ntr-o parte i alta

E. prin protracia limbii

(pag. 47)

S2261075. Torusul mandibular necesit:

A. amprent de despovrare, cnd este mic

B. folierea modelului, cnd este mic

C. folierea modelului, cnd este mare

D. reducerea chirurgical, cnd este proeminent

E. corectarea chirurgical, n orice situaie

(pag. 47)

S2261076. Limba va contribui la meninerea protezei dac:

A. este voluminoas, tonic

B. se poate plasa deasupra versantelor externe linguale ale protezei

C. ocup spaiul protetic

D. proteza este prevzut cu o prelungire paralingual

E. are o poziie anterioar

(pag. 48)

S2261077. Meninerii i stabilitii protezei i este favorabil:

A. o creast foarte retentiv frontal vestibular

B. bolta palatin n form de "U

C. mucoasa de coloraie normal, groas, aderent

D. o creast moderat retentiv

E. tuberozitile procidente

(pag. 47)

S2261078. La proteza total maxilar, adeziunea este bun n urmtoarele situaii:

A. creasta edental este retentiv

B. bolta palatin este n form de "U

C. bolta este plat

D. torusul palatin este situat doar n 1/3 ant. a palatului

E. bolta palatin e n form de "V

(pag. 46)

S2261079. Sunt considerate favorabile urmtoarele elemente ale cmpului protetic edental total:

A. creasta f. retentiv

B. bolta palatin n form de "U

C. mucoasa rezilient

D. creasta moderat retentiv

E. bolta palatin n form de "V

(pag. 46)

S2261080. Elementele nefavorabile ale cmpului protetic edental total sunt:

A. bolta palatin n form de "U

B. creasta alveolar f. retentiv

C. creasta moderat retentiv

D. bolta palatin n "V

E. mucoasa palid, subire, cu rezilien foarte mic

(pag. 46)

S2261081. Necesit corectare chirurgical urmtoarele elemente ale substratului osos al cmpului

protetic edental total:

A. torusul palatin proeminent

B. torusul mandibular proeminent

C. creasta milohioidian proeminent, ascuit

D. tuberozitate procident

E. creasta f. retentiv frontal vestibular

(pag. 46-47)

S2261082. Urmtoarele elemente ale substratului osos al cmpului prot. maxilar necesit corectare

chirurgical:

A. creasta f. retentiv frontal vestibular, dac este asociat i cu tuberozitate retentiv distal

B. torusul palatin proeminent

C. torusul situat n 1/3 post a bolii

D. torusul situat n 1/3 ant a bolii

E. tuberozitile procidente

(pag. 46)

S2261083. Urmtoarele elemente ale substratului osos al cmpului protetic mandibular necesit

corectare chirurgical:

A. creasta retentiv vestibular frontal

B. torusul mandibular proeminent unilateral

C. torusul mandibular proeminent bilateral

D. tuberculul piriform cu direcia oblic

E. creasta milohioidian proeminent

(pag. 47)

S2261084. Necesit corectare chirurgical urmtoarele elemente ale substratului mucos al cmpului

protetic edental total:

A. creasta f. retentiv frontal vestibular

B. bridele canine

C. frenul buzei sup. inserat aproape de muchia crestei

D. bridele laterale

E. mucoasa balant

(pag. 47)

S2261085. Se recomand ca lingura individual i proteza finit s ocoleasc urmtoarele formaiuni

ale cmpului protetic edentat total:

A. bridele longitudinale ale mucoasei

B. un fren inserat aproape de muchia crestei, n unele situaii

C. un torus mandibular mic, acoperit de o mucoas subire, sensibil

D. bridele canine

E. creasta milohioidian proeminent

(pag. 47)

S2261086. Cnd mucoasa este balant, se recomand:

A. ndeprtarea chirurgical

B. ntinderea spre periferia cmpului protetic, prin amprentarea compresiv

C. amprentarea cu materiale bucoplastice

D. amprentarea cu materiale termoplastice

E. ampretarea cu orice material

(pag. 47)

S2261087. Poziia anterioar a limbii:

A. nu este favorabil

B. se apreciaz fr proteza veche aplicat n cavitatea bucal

C. este favorabil

D. nu are nici o influen asupra protezei

E. permite protracia la modelarea marginii linguale a amprentei

(pag. 48)

S2261088. Poziia posterioar a limbii:

A. este defavorabil

B. permite un modelaj marginal limitat la mic. de umezire a mnerului

C. permite protracia de modelarea marginii linguale a amprentei

D. se apreciaz cu proteza veche aplicat n cav. Buc.

E. Este favorabil

(pag. 48)

S2261089. Mucoasa groas, aderent:

A. necesit amprent de despovrare

B. se amprenteaz numai cu materiale termoplastice

C. poate fi amprentat cu orice material

D. este capabil s suporte presiuni masticatorii

E. este caracteristic pt. cmpul protetic "dur

(pag. 46)

S2261090. Mucoasa palid, subire:

A. are rezilien normal

B. necesit amprentarea compresiv

C. necesit amprentarea de despovrare

D. se amprenteaz cu materiale termoplastice

E. se amprenteaz cu materiale fluide

(pag. 47)

S2261091. Mucoasa rezilient:

A. caracterizeaz cmpul protetic dur

B. prezint bride longitudinale

C. se amprenteaz cu materiale termoplastice

D. necesit amprent de despovrare

E. se amprenteaz cu materiale fluide

(pag. 47)

S2261092. Planeul bucal are o situaie favorabil cnd:

A. are inserie nalt

B. are tonicitate mic

C. are inserie joas

D. are tonicitate mare

E. mpiedic extinderea protezei dincolo de limita milohioidian

(pag. 48)

S2261093. Examenul exobucal, prin inspecia masivului facial, vizeaz:

A. conturul obrajilor

B. modificri de contur prin pierdere de substan

C. hipertrofii, hiperplazii

D. modul de deplasare al condililor la deschiderea i nchiderea gurii

E. starea grupurilor ganglionare

(pag. 45)

S2261094. Examenul exobucal, prin palpare, evideniaz:

A. hipertrofii i hiperplazii

B. deformri osoase sau ale prilor moi

C. gradul de atrofie a ramurii orizontale a mandibulei

D. gradul de atrofie a ramurii verticale a mandibulei

E. modul de deplasare al condililor

(pag. 45)

S2261095. Examenul endobucal vizeaz:

A. prezena unor asimetrii

B. nfundarea buzelor

C. deschiderea gurii

D. tonicitarea orbicularului

E. pareze faciale (probleme n orientarea planului de ocluzie)

(pag. 45-46)

S2261096. Examenul vechilor proteze evideniaz:

A. adeziune i stabilitate reduse

B. realizarea paralelismului ntre substratul osos i suprafaa mucozal a protezelor

C. existena unor obiceiuri vicioase

D. felul alimentaiei

E. modelajul, grosimea i ntinderea marginilor i bazei

(pag. 48)

S2261097. La pacienii vechi purttori de proteze se examineaz:

A. materialul utilizat la confecionarea protezelor

B. aspectul montrii dinilor artificiali

C. dac materialul de amprent a fost tolerat

D. dac protezele se pot utiliza ca linguri individuale

E. dac protezele pstreaz DVO

(pag. 48)

S2261098. Anamneza pacientului edental total precizeaz:

A. starea psihic a pacientului

B. starea general de sntate a pacientului

C. etiologia edentaiei

D. experienele anterioare n legtur cu tratamentele stomatologice

E. modalitatea de igienizare a protezelor

(pag. 45)

S2261099. Modificrile faciale caracteristice edentatului total sunt:

A. accentuarea anurilor peri- i paralabiale

B. nfundarea buzelor

C. scderea tonicitii orbicularului buzelor

D. apariia ragadelor comisurale

E. hipertrofia maseterului

(pag. 45)

S2261100. Tulburrile funcionale din edentaia total sunt:

A. masticatorii

B. excursia n salturi a condililor

C. fizionomice

D. atrofia diferit a crestelor alveolare ale celor 2 maxilare

E. fonetice

(pag. 44)

S2261101. Limba cu poziie anterioar are o serie de consecine asupra terapiei protetice a edentaiei

totale:

A. ocup spaiul protetic

B. permite protracia la modelarea marginii linguale a amprentei

C. creeaz dificulti n amprentare

D. se evideniaz cu proteza veche aplicat n cavitatea bucal

E. se apreciaz fr protez aplicat n cavitatea bucal

(pag. 48)

S2361102. Interviul pacientului E.T. trebuie s precizeze:

A. doleanele pacientului n legtur cu noul tratament

B. etiologia edentaiei

C. evoluia tratamentului

D. starea de sntate general a pacientului

E. experienele anterioare personale legate de tratamentele stomatologice

(pag. 45)

S2361103. Examenul exobucal cuprinde date despre:

A. condiii de via i munc

B. conturul obrajilor

C. starea psihic i tipul constituional al pacientului

D. tipul feei

E. existena unor asimetrii faciale

(pag. 45)

S2361104. Modificrile de contur ale feei sunt determinate de:

A. pareze faciale

B. pierderi de substan

C. hipertrofii

D. hiperplazii

E. proteze incorect realizate

(pag. 45)

S2361105. Examenul endobucal cuprinde:

A. examenul mucoaselor

B. examenul ATM

C. examenul muchilor

D. examenul substratului osos

E. examenul zonelor funcionale periferice

(pag. 46)

S2361106. Bolta palatin n form de V asigur:

A. adeziune bun

B. stabilitate maxim

C. sprijin deficitar

D. adeziune i stabilitate reduse

E. nici o variant nu este corect

(pag. 46)

S2361107. O creast moderat retentiv

A. necesit amprente cu materiale ce devin elastice

B. necesit corectare chirurgical

C. este foarte sensibil la palpare i trebuie despovrat

D. este favorabil meninerii i stabilitii protezei

E. nu este favorabil protezrii

(pag. 46)

S2361108. Mucoasa de acoperire a zonelor de sprijin este n mod normal:

A. palid i subire

B. groas i aderent

C. apt s suporte presiuni

D. sensibil la presiuni

E. slab vascularizat

(pag. 46-47)

S2361109. Punga Eisenring se examineaz, rugnd pacientul:

A. s deschid larg gura

B. s balanseze mandibula dreapta stnga

C. s fac propulsia mandibulei

D. s stea cu gura usor deschis

E. s mimeze fluieratul

(pag. 47)

S2361110. Zona Ah poate fi evideniat prin:

A. Inspecie

B. palpare cu vrful sondei

C. pronunia formulei A, Ah

D. manevra Valsalva

E. palpare cu latul sondei

(pag. 47)

S2361111. Poziia posterioar a limbii:

A. necesit un modelaj marginal limitat

B. asigur o nchidere marginal mai bun n zona lingual central

C. este nefavorabil protezrii

D. favorabil protezrii

E. nu are legatur cu protezarea

(pag. 48)

S2361112. Examinarea vechilor proteze poate da indicaii despre:

A. materialul de amprentare utilizat

B. tolerana tisular a materialului folosit n confecionarea protezei

C. aspectul bazei i marginilor protezei

D. durata purtrii protezelor

E. existena unor obiceiuri vicioase

(pag. 48-49)

S2561113. Examenul limbii la edentatul total urmrete analiza urmtoarelor aspecte:

A. volum

B. tonus

C. poziie

D. rolul n deglutiie cnd pacientul era dentat

E. rolul n fizionomie

(pag. 48)

S2661114. Zonele de minim rezisten ale barei linguale sunt:

A. la mijlocul barei;

B. la jonciunea cu conectorii principali;

C. n treimea distal;

D. la jonciunea cu conectorii secundari;

E. la unirea cu eile.

(pag. 144)

S2661115. Rezistena barei linguale n zona de curbur maxim este asigurat de:

A. lungime;

B. nlime;

C. grosime;

D. profil;

E. materialul folosit.

(pag. 145)

S2661116. Plcua mucozal fenestrat este indicat n:

A. prezena unui torus palatin mare situat n mijlocul bolii;

B. situaia n care pacienii nu tolereaz o plac palatinal complet;

C. toate tipurile de edentaii;

D. numai n edentaia frontal;

E. numai n edentaia latero-lateral.

(pag. 154)

S2661117. Croetul Ackers este indicat pe:

A. premolari, dac exist retentiviti favorabile vestibulare i orale;

B. canini, dac exist retentiviti favorabile vestibulare i orale;

C. molari, dac exist retentiviti favorabile vestibulare i orale;

D. caninii superiori n ocluzii adnci;

E. molari i premolari fr retentiviti.

(pag. 187)

S2661118. Caracteristicile poriunii supraecuatoriale a braului retentiv al croetului Ackers sunt:

A. este rigid;

B. intervine n sprijinul protezei;

C. intervine n stabilitatea protezei;

D. realizeaz o parte din funcia de ncercuire;

E. asigur reciprocitatea

(pag. 187)

S2661119. Din a doua grup de croete Roach fac parte:

A. croetul divizat n T;

B. croetul n R;

C. gherue mezio-distale compuse;

D. gherue cu o extremitate liber;

E. croetul n C.

(pag. 197)

S2861120. Bolta palatina poate fi:

A. in forma de "u

B. in forma de trapez

C. in forma de "v

D. plata

E. toate de mai sus

(pag. 46)

S2861121. La inspectia masivului facial din fata si din profil la un pacient edentat total se constata:

A. tipul fetei

B. conturul obrajilor

C. existenta unor asimetrii

D. existenta unor pareze faciale

E. starea grupelor ganglionare

(pag. 45)

S2861122. Palparea exoorala a edentatului total:

A. poate preciza atrofia ramului orizontal al mandibulei

B. nu precizeaza deformarile osoase

C. nu precizeaza deplasarea condililor la deschiderea si inchiderea gurii

D. precizeaza starea grupelor ganglionare

E. precizeaza existenta unor asimetrii

(pag. 45)

S2861123. Zona AH la pacientul edentat total:

A. se observa prin inspectie

B. inspectia se asociaza cu palparea cu latul sondei

C. inspectia se asociaza cu manevra valsalva

D. se examineaza cu gura inchisa

E. se apreciaza acest spatiu prin balansarea mandibulei dintr-o parte in alta

(pag. 47)

S2861124. La examenul endooral al limbii si planseului bucal la un edentat total putem intilni

urmatoarele situatii:

A. pozitia anterioara a limbii, favorabila

B. pozitia anterioara a limbii, defavorabila

C. pozitia posterioara a limbii, favorabila

D. pozitia posterioara a limbii, defavorabila

E. planseu cu insertie joasa, situatie favorabila

(pag. 48)

S2961125. La edentatul total, dintre antecedentele personale patologice stomatologice se retin:

A. cauza pierderii dintilor

B. bolile infecto-contagioase

C. starea generala de sanatate

D. cronologia pierderii dintilor

E. cardiopatiile ischemice

(pag. 45)

S2961126. In cadrul anamnezei pacientului edentat total trebuie retinute:

A. ocupatia

B. varsta

C. motivul prezentarii

D. bolile copilariei

E. aspectul fetei

(pag. 45)

S2961127. La examenul exo-bucal al pacientului edentat total vom urmari:

A. simetria fetei

B. conturul obrajilor

C. tonicitatea musculara

D. gradul de atrofie a ramurii orizontale a mandibulei

E. starea grupurilor ganglionare

(pag. 45)

S2961128. In edentatia totala, bolta palatina plata va asigura:

A. stabilitatea in sens antero-posterior (sagitala)

B. stabilitatea transversala

C. adeziunea

D. succiunea

E. sprijinul

(pag. 46)

Tema nr. 62

Amprentarea cmpului protetic edental total

BIBLIOGRAFIE:

6. E. Hutu, s.a. - Edentaia total, Ed.III-a, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1998.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1262001. Dupa scoala bucuresteana, in"zonele cheie"intra:

A. Zona vestibulara laterala mandibulara

B. Zona vestibulara labiala maxilara

C. Zona linguala laterala

D. Zona tuberculului piriform

E. Zona vestibulara laterala maxilara

(pag. 126)

S1362002. Alegerea materialului si a tehnicii de amprentare preliminara se face in functie de:

A. dotarea cabinetului

B. dotarea laboratorului

C. gradul de instruire a medicului

D. duritatea campului protetic

E. comfortul pacientului

(pag. 67)

S1362003. Amprenta preliminara cu protezele vechi, utilizeaza ca material de amprentare:

A. materiale cu vascozitate lent progresiva

B. siliconii

C. alginatul

D. gipsul

E. mase termoplastice

(pag. 122)

S1362004. Avantajele amprentarii preliminare cu gips sunt:

A. este usor de manipulat

B. este bine tolerat de pacient

C. permite obtinerea unei amprentari fidele a C.P

D. dezinseria amprentei de pe camp este facila

E. este bine tolerata de tesuturile orale indiferent de consistenta gipsului utilizat in amprentare

(pag. 98)

S1362005. in tehnica de amprentare mucostatica:

A. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni

B. marginile lingurii vor trebui prelungite pana in fundul de sac

C. se va aplica un rulou de ceara pe fata externa a lingurii

D. se va aplica un rulou de ceara pe faa interna a lingurii

E. marginile lingurii vor trebui bine rasucite la nivelul formatiunilor mobile

(pag. 105)

S1362006. Testul Herbst de deschidere larga a gurii modeleaza:

A. periferia campului protetic in regiunea celui de-al doilea molar (p. Eisenring si p. Fisch)

B. periferia c. p. in zona V laterala maxilara

C. periferia c. p. in zona V laterala mandibulara

D. nisa lui Ney si Bowen

E. zona vestibulara frontala maxilara si mandibulara

(pag. 114)

S1562007. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile individuale sunt corecte:

A. se confectioneaza pe modelul functional

B. nu este necesara adaptarea lor in cavitatea orala

C. se confectioneaza numai acrilat

D. pot fi confecionate distanat faa de model in anumite zone

E. se confectioneaza numai din placa de baza

(pag. 104)

S1562008. Care sunt obiectivele amprentarii preliminare in cadrul tratamentului edentatiei totale:

A. rezolvarea partiala a sprijinului protezei totale

B. realizarea unui model preliminar pe care se va confectiona lingura individuala mandibulara

C. rezolvarea integrala a problemelor de fonatie

D. rezolvarea integrala a problemelor de fizionomie

E. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare

(pag. 64)

S1562009. Dezinfectarea amprentelor se poate face cu:

A. alcool 45%

B. cloramina 3%

C. sulfat de potasiu 2%

D. glutaraldehida 2%

E. paraformaldehida 1%

(pag. 129)

S1662010. Amprentarea mucostatica a campului protetic edentat total:

A. utilizeaza ca material de amprentare stents;

B. se face sub presiune ocluzala;

C. se face sub presiune digitala;

D. se bazeaza pe aportul tonicitatii musculare in mentinerea protezei,

E. permite realizarea unor proteze cu margini scurte si subtiri

(pag. 105)

S1662011. La alegerea materialului si a tehnicii de amprentare in edentatia totala se va lua in

considerare ca un camp protetic dur permite amprentarea cu:

A. alginat;

B. ghips;

C. stents;

D. hidrocoloizi reversibili;

E. orice tip de material de amprentare.

(pag. 67)

S1662012. Miscarea de protractie maxima a limbii la amprentare:

A. este recomandata la toti pacientii, pentru a preveni dislocarea protezei;

B. se recomanda la pacientii cu pozitie anterioara a limbii in repaus;

C. este recomandata la pacientii cu limba retractata in repaus;

D. nu se recomanda niciodata, indiferent de pozitia limbii in repaus;

E. pozitia de repaus a limbii nu influenteaza tehnica de amprentare

(pag. 113)

S1662013. Miscarile comandate de medic pentru modelarea amprentei in tratamentul edentatiei totale:

A. se fac la amprentarile cu gura deschisa;

B. se executa la amprentarile cu gura inchisa;

C. se executa atat la amprentele cu gura deschisa, cat si la cele cu gura inchisa;

D. se indica la pacientii necooperanti;

E. nu necesita in prealabil instruirea pacientului

(pag. 108)

S2162014. Reprezinta un scop al amprentarii n edentatia totala:

A. Rezolvarea integrala a sprijinului

B. Rezolvarea partiala a stabilitatii

C. Rezolvarea integrala a stabilitatii

D. Rezolvarea partiala a problemelor de fizionomie

E. Rezolvarea partiala a problemelor fonatorii.

(pag. 62-63)

S2262015. Folosirea vechilor proteze ca portamprent cere utilizarea urmtoarelor materiale

A. siliconi de consisten medie

B. siliconi de consisten sczut

C. siliconi chitoi

D. materiale cu vscozitate lent progresiv

E. materiale ce devin elastice

(pag. 67)

S2262016. Amprenta preliminar cu gips se indic

A. pentru un cmp protetic dur

B. cnd exist creste edentate i tuberoziti retentive

C. cnd exist creste mobile i esuturi fragile

D. pentru un cmp protetic cu mucoas rezilient

E. pentru cmpurile protetice normale

(pag. 95)

S2262017. Amprentei preliminare cu alginat i se poate reproa

A. lipsa de precizie

B. supraextinderea marginilor

C. manipularea dificil

D. necesitatea de a se turna imediat

E. marginile prea subiri

(pag. 100)

S2262018. Rictusul clovnului const n

A. ridicarea limbii spre vrful nasului

B. mimarea suptului sau fluerrii

C. mimarea unui surs forat

D. protecia limbii

E. balansarea ntr-o parte i alta a mandibulei

(pag. 100)

S2262019. Testul Herbst de aplicare a vrfului limbii ntr-un obraz i n cellalt impune retuarea lingurii la nivelul

A. pungii lui Fish

B. zonei linguale posterioare

C. zonei linguale din dreptul glandelor sublinguale

D. zonei linguale centrale i la nivelul frenului limbii

E. poriunii linguo-faringiene din dreptul tuberculului piriform

(pag. 114-115)

S2362020. Alegerea materialului i a tehnicii de amprentare preliminar se face n funcie de:

A. dotarea cabinetului

B. dotarea laboratorului

C. gradul de instruire a medi