~n anul 2010, s\rb\toarea SfinteiCuvioase Parascheva a oferitpelerinilor un festin duhovnicesccare, pe lâng\ caracterul latreuticspecific, a readus, pentru o scurt\perioad\ de timp, prezen]a haris-matic\ a Preafericitului P\rintePatriarh Daniel, `n mijloculcredincio[ilor din Moldova.~ntâist\t\torul Bisericii noastre abinevoit s\ prezideze aproapetoate manifest\rile liturgice,culturale sau pastoral-misionarecare s-au organizat cu acest prilej`n Mitropolia noastr\, a Moldovei[i Bucovinei. ~ntre acestea s-anum\rat [i evenimentul derulatsâmb\t\, 16 octombrie, la M\n\s-tirea Sih\stria, care a constat `ncomemorarea a dou\zeci de ani dela trecerea `n ve[nicie a P\rinteluiPaisie Olaru. Preafericirea Sa nuputea lipsi de la acest momentimportant, deoarece, `n calitateasa de Mitropolit al Moldovei [iBucovinei, a fost cel care, tot `ncontextul s\rb\torilor moldave, `nziua de 18 octombrie 1990, prezidaslujba de `nmormântare a mareluiAvv\, chemat la Domnul.

† IOACHIM B|C|UANUL

EEppiissccoopp-vviiccaarr aall AArrhhiieeppiissccooppiieeiiRRoommaannuulluuii [[ii BBaacc\\uulluuii

Datorit\ faptului c\ am avut [ansa s\ cunosc[i s\ stau mult\ vreme `n preajma P\rintelui PaisieOlaru, acest minunat p\rinte filocalic, nu pu-team lipsi nici eu de la evenimentul derulat laM\n\stirea Sih\stria, fiind al\turi de ~ntâist\t\-torul Bisericii noastre. Reamintim faptul c\ P\-rintele Patriarh Daniel a f\cut parte din ob[tea a-cestei m\n\stiri, formându-se la [coala duhovni-ceasc\ a P\rintelui Cleopa, a P\rintelui Paisie,

precum [i a altor p\rin]i `nduhovnici]i ai acesteiimportante lavre române[ti. ~n cadrul Sfintei Li-turghii, a slujbei de pomenire [i a simpozionu-lui care a avut loc, s-au scos `n eviden]\ virtu]ile[i misiunea marelui duhovnic. To]i vorbitorii auf\cut referire la `ntâlnirea lor cu P\rintele Paisie[i la modul `n care a contribuit acest `mbun\t\]itavv\ la formarea lor spiritual\.

Textul care urmeaz\ reproduce fragmente dintr\irile mele al\turi de P\rintele Paisie, precum [icâteva reflec]ii personale despre via]a [i activi-tatea duhovniceasc\ a p\rintelui. Parte din acestem\rturii au ap\rut [i `ntr-un volum omagial, reed-itat de mai multe ori `n ultimii ani, `ns\, textul defa]\ completeaz\, cu alte aduceri-aminte, timpul,desprins parc\ din Pateric, pe care l-am petrecutlâng\ marele duhovnic al Sih\striei.

Fotografia – icoana unor sfinte amintiri

~n anii 1970, M\n\stirea Sih\stria era o ade-v\rat\ oaz\ duhovniceasc\. O simpl\ fotografiecu ob[tea m\n\stirii din acea vreme mi-a readus`n minte [i `n inim\ acei frumo[i ani, pe care i-am tr\it al\turi de p\rin]ii `mbun\t\]i]i ai com-plexului monastic al Sih\striei. Am rev\zut fo-tografia `n cartea P\rintele Cleopa Ilie, Prietenal Sfin]ilor [i Duhovnic al credincio[ilor, in me-moriam, editat\ cu binecuvântarea IPS Mitro-polit Daniel, la `mplinirea a [apte ani de la tre-cerea `n ve[nicie a marelui avv\, `n capitolul fi-nal, „Biografie `n imagini“, la pagina 11. Mairecent o v\d cu pl\cere pe coperta unei c\r]i a

P\rintelui Nicolae C\t\lin Lucian, intitulat\ Mo-nahismul moldav `n primele decenii ale comu-nismului românesc, editat\ cu binecuvântareaIPS Teofan al Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei.

Privesc cu bucurie aceast\ imagine [i-miamintesc, aproape cu exactitate, de to]i p\rin]ii[i fra]ii ce se osteneau `n oaza de spiritualitate arenumitei m\n\stiri, a[ezat\ `ntr-un „col]i[or derai“, la confluen]a Pârâului Negru cu Râul Se-cului din Mun]ii Neam]ului. ~mi amintesc chiardetaliul cum P\rintele Ioanichie B\lan, care pevremea aceea se ocupa de rezolvarea proble-melor administrative ale m\n\stirii, a adus unvestit fotograf de pe la Târgu Neam] pentru aimortaliza, „spre amintirea genera]iilor viitoa-re“, soborul p\rin]ilor [i fra]ilor M\n\stiriiSih\stria [i ai Schitului Sihla, „c\ci, zicea el,timpurile sunt tulburi [i nestatornice“. ~ntr-ade-v\r, dup\ mai bine de un an, aproape jum\tatedin acele chipuri luminate nu mai erau `n „Gr\-dina Maicii Domnului“ de la Sih\stria. O partedintre ei a plecat `n lumea drep]ilor, unii au fostizgoni]i `n „valea plângerii“ de „ighemonii“regimului totalitar comunist ateu, iar al]ii trimi[ifor]at pe la alte m\n\stiri.

~i rememorez pe fiecare ca dintr-un pomel-nic [i-mi amintesc de via]a [i virtu]ile fiec\ruia.~n centrul imaginii se afl\ chipul stare]ului, Ar-himandritul Caliopie Apetrei, din familia mare-lui povestitor I. Creang\. Lâng\ el, Arhimandri-tul Ioil Gheorghiu, fostul stare] al Sih\striei. ~nstânga stare]ului Caliopie, având chipuri iconi-ce, P\rin]ii Cleopa Ilie [i Paisie Olaru, duhovni-cii m\n\stirii. ~n acela[i rând cu ei, se mai dis-

3anul II (X) nr. 10

EEDDIITTOORRIIAALL

Cu p\rintele Paisie, la [coala sfin]eniei

PS Episcop Ioachim, la simpozionul dedicat comemor\rii p\rintelui PaisieOlaru (M\n\stirea Sih\stria, 16 octombrie 2010)

FO

TO

: „Z

IAR

UL

LUM

INA“

octombrie 2010

EEDDIITTOORRIIAALLPP\\rriinntteellee PPaaiissiiee aa ffoosstt dduuhhoovvnniiccuull

hhaarriissmmaattiicc aa zzeeccii ddee mmiiii ddee ccrreeddiinncciioo[[ii,,cc\\lluugg\\rrii [[ii pprreeoo]]ii..

Cronica RomanuluiCronica Romanului4Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

tinge chipul p\rintelui Petronie T\nase, actualulegumen al Schitului Prodromul [i cel al P\rin-telui Chiril\ {aramet, devenit ieroschimonahulCalistrat, la Prodromul. Apoi, ceila]i p\rin]i mi-nuna]i: Ieromonahul Ieronim, lemnarul (cândam plecat la Seminarul de la M\n\stirea Neam]mi-a f\cut o valiz\ imens\ care, goal\, cânt\rea11 kg); apoi, Ierodiaconul Anton, pitarul m\n\s-tirii; monahul Ambrozie, chelarul; ieromonahiiVarsanufie [i Iulian, duhovnici; ieromonahulNazarie, pomelnicarul [i monahul Silvestru, ar-hondarul; monahul Ignatie, paracliserul [i cea-sornicul; monahul Inochentie (fost frizer, ceavea obliga]ia, din când `n când, spre regretulnostru, al celor tineri, s\ ne tund\ p\rul capului,pentru a nu fi descoperi]i de „`mputernici]ii“regimului c\ facem parte din ob[tea m\n\stirii).Mai disting apoi pe ierodiaconii Macarie, ecle-siarhul, [i Vartolomei, pictorul; monahiiVictorin [i Damian, buc\tarii; Nectarie Hanga-nu [i rasoforul Neculai Ple[can (devenit Nica-nor, duhovnicul actual de la Agapia Veche),protopsal]ii; Ciril Ro[u, secretarul [i Ilarion,trapezarul; Martinean, pustnicul [i GherasimBulearc\, ciobanul (apoi `ngrijitorul b\trânilorneputincio[i). ~i v\d, apoi, pe b\trânii monahiHariton [i Filotei, Nicodim, Veniamin [i PaisieNichitencu, care se rânduiau, din dou\ `n dou\ore, la biseric\, pentru cititul Psaltirii `n timpulr\mas liber dintre sfintele slujbe. ~mi mai amin-tesc de Nicodim, fierarul [i fratele Ion {ova, in-ginerul m\n\stirii; apoi de fratele Nicolae {er-ban (monahul Nicanor), v\carul, [i IoanichieMutrescu, mecanicul (cel care, din tabla cutiilorde conserve, confec]iona rame la icoane, care,apoi, erau distribuite de p\rintele Paisie [i al]iduhovnici credincio[ilor ce veneau la spovedit).

~ntre tinerii fra]i din fotografie, a[eza]i pe uncovor la picioarele p\rin]ilor din conduceream\n\stirii, m\ aflu [i eu. F\ceam parte din ob-[tea aceea minunat\. Ast\zi cred c\ nu m\iestriafotografului-artist, ci Providen]a a f\cut s\ fiua[ezat la picioarele p\rintelui Paisie Olaru [i aleP\rintelui Cleopa Ilie, cei mai mari duhovnici aimonahismului românesc din a doua jum\tate asecolului al XX-lea. Pe atunci nu realizam, daranul acesta, când se `mplinesc 12 ani de la tre-cerea `n ve[nicie a p\rintelui Cleopa [i 20 ani dela cea a P\rintelui Paisie, `mi dau seama c\,acum 40 de ani, st\team la picioarele unorsfin]i. Fotografia nu-i decât o amintire. O amin-tire pl\cut\, ne[tears\! Dar amintirile pl\cute [ifrumoase nu-s altceva decât „singurul rai dincare nu te poate izgoni nimeni!“. Cine a avutimensa [ans\ s\ fie fiul spiritual al mareluiPaisie Olaru [i preg\tit la [coala dohovniceasc\a P\rintelui Cleopa Ilie nu poate uita niciodat\experien]a tr\it\, ce nu poate fi `nlocuit\ prinnimic altceva. Via]a p\mânteasc\ se scurge re-pede, asemenea unui fir care iese din caierultimpului [i se deap\n\ pe ghemul ve[niciei [iuneori uitarea acoper\ cu v\lul s\u anumite

fapte [i evenimente pe care le-am tr\it cândva.Mie `ns\ mi-au r\mas `n suflet chipurile iconiceale acestor mari `nv\]\tori [i `ndrum\tori, ce auexercitat asupra mea acea paternitate spiritual\care m-a marcat pentru toat\ via]a. De aceeaspun adesea c\ la baza ini]ierii mele `n via]amonahal\ stau `nv\]\tura primit\ la [coaladuhovniceasc\ a P\rintelui Cleopa [i pov\]uirilesfinte ale P\rintelui Paisie.

Paternitatea duhovniceasc\ a marelui avv\

P\rintele Paisie a fost duhovnicul harismatica zeci de mii de credincio[i, c\lug\ri [i preo]i.M\ num\r printre ace[tia. ~mi amintesc c\ `najunul praznicului Na[terii Maicii Domnului,din 8 septembrie 1969, am ajuns `n oaza despiritualitate de la Sih\stria. Venisem decis s\r\mân `n ob[tea acestei m\n\stiri despre care, laacea vreme, nu [tiam prea multe. Dup\ ce autrecut s\rb\torile am fost prezentat p\rinteluistare], Protosinghelul Caliopie Apetrei. ~ntâl-nirea a fost scurt\, dar dens\. ~mi r\sun\ [iacum, ca un ecou, primele reguli pe care trebuias\ le `mplinesc, ca orice `ncep\tor: „Frate Ilie,pentru ascultare `n gospod\rie te adresezieconomului, P\rintelui Victorin; când ai nevoiede cele necesare traiului, chelarului, P\rintelui

Ambrozie; pentru `nv\]\turi [i sfaturi duhov-nice[ti, P\rintelui Cleopa; pentru rânduiala bi-sericii, eclesiarhului mare, P\rintelui Macarie;pentru cele c\rtur\re[ti, P\rintelui Petronie, iarca duhovnic s\ iei pe P\rintele Paisie“.

A[a am f\cut!

Aveam aproape 15 ani. A[ putea spune c\nu-mi era str\in\ via]a m\n\stireasc\ [i nicifelul `n care trebuia f\cut\ spovedania, practica[i mistica – cele dou\ laturi specifice oric\reilavre. Erau lucruri despre care auzisem acas\,c\ci m-am n\scut `ntr-o familie evlavioas\, `n-tre rudele mele apropiate aflându-se mul]i c\lu-g\ri. Totu[i, prima spovedanie la P\rintelePaisie m-a marcat `n a[a m\sur\, `ncât aceastami-a r\mas ca o icoan\ pentru `ntreaga via]\.Cât\ pace [i lini[te mi-a rev\rsat `n suflet acestOm al lui Dumnezeu, este greu de explicat. Nupot uita niciodat\. Cu pu]ine cuvinte, P\rintelePaisie reu[ea s\-]i ridice moralul [i te izb\vea dedezn\dejde. Dezlegarea lui te f\cea s\ te sim]ideja la poarta raiului [i-]i umplea sufletul debucurie cereasc\. Convorbirea duhovniceasc\cu sfin]ia sa era un dialog emo]ional, al inimii,al bucuriei [i iubirii paradisiace. Era un dialogfilocalic, harismatic, plin de `ncredere [i d\t\torde n\dejdea mânturii. El nu vorbea aproapeniciodat\ despre diavol [i iad, ci despre flori [ilumin\, `ngeri [i sfin]i, M\icu]a Domnului [i

Ob[tea M\n\stirii Sih\stria, acum 40 de ani (Prea Sfin]itul Ioachim B\c\uanul,pe atunci frate de m\n\stire, este primul din dreapta jos)

FO

TO

: A

RH

IVA

ED

ITU

RII

DO

XO

LOG

IA

~~nnvv\\]]\\ttuurraa ssaa nnuu eerraa ssooffiissttiiccaatt\\,, ccii ssiimmppll\\ [[ii pp\\ttrruunnzz\\ttooaarree..

5anul II (X) nr. 10

slava lui Dumnezeu. De aceea [isalutul s\u obi[nuit, dup\ fiecarespovedanie, era mereu acela[i:„S\ ne `ntâlnim la u[a raiului!“.

Dumnezeu a dorit s\ deprindbine felul de „a fi“ al P\rinteluiPaisie. Ajunsesem s\ cunoscmersul s\u, osteneala [i progra-mul s\u zilnic. Acestea pentruc\, din primele zile ale vie]iimele `n ob[tea M\n\stiriiSih\stria, chilia mea era perete `nperete cu cea a Sfin]iei Sale.P\rintele econom Victorin, actu-alul stare] al Sih\striei, mi-a rân-duit ascultarea `n gospod\riaanex\ a m\n\stirii. Mi-a `n-credin]at, „spre p\storire“, câr-lanii [i berbecii, iar chilia mi-afixat-o mai aproape de grajd, cufratele Dumitru Asoltanii (dinc\lug\rie Dometian). ~mi amin-tesc c\, `n anii 1969-1970, `n cor-pul acela de chilii locuiau ur-m\torii p\rin]i: p\rintele ClimentHotnog, ajutor de econom; p\rin-tele Ieronim Molmaciu, cel carem-a `nv\]at s\ citesc slova kiri-lic\; fratele Nicolae {erban (de-venit Monahul Nicon) [i P\rin-tele Paisie. Deoarece chilia meaera perete `n perete cu cea a p\-rintelui Paisie, aveam [ansa s\-icer binecuvântare `n fiecare zi [is\-i urm\resc programul cotidian.~n fiecare noapte, când m\ alun-geam pentru odihna trupului vl\-guit de truda de peste zi, [tiind c\dincolo de perete este P\rintele,a[ezat pe scaunul s\u de spove-danie [i de rug\ciune, aveam, un-eori, impresia c\ stau la pieptuls\u, ascultându-i b\t\ile inimii.Inima sa b\tea, parc\, `n acela[iritm cu inima mea.

Vedeam `n fiecare zi [i noapte [iruri ne`ntre-rupte de credincio[i din toate categoriile socialetrecând spre chilia P\rintelui. Lucrarea lui eramereu aceea[i: s\ primeasc\ pe to]i la scaunulde spovedanie [i s\ citeasc\ rug\ciuni pentru di-ferite trebuin]e. Câ]i oameni or fi `ngenuncheatsub epitrahilul s\u? Numai Dumnezeu [tie!

Un duhovnic chibzuitVremurile erau confuze [i tulburi. Comunis-

mul ateu constrânsese Biserica Ortodox\ s\-[idesf\[oare o succint\ activitate liturgic\, doar `nspa]iul limitat al l\ca[urilor de `nchinare. Cate-heza era interzis\ `n locuri publice. ~ns\, Dum-nezeu, pentru a men]ine vie spiritualiatatea po-porului credincios, care `n majoritatea lui nu a

voit s\-[i plece genunchii lui Baal, ici [i colo, `n]ara noastr\ binecuvântat\, a trimis ace[ti minu-na]i duhovnici misionari, care au `nv\]at omeniis\ p\streze dreapta credin]\ [i `nv\]\tur\, ur-mând calea pe care a indicat-o Hristos c\tre~mp\r\]ia lui Dumnezeu. Numai a[a nu ne-ampierdut orientarea `n istorie [i asem\narea cuDumnezeu. ~ntre to]i ace[ti ale[i excela, cu sigu-ran]\, P\rintele Paisie. ~nv\]\tura sa nu era so-fisticat\, ci simpl\ [i p\trunz\toare. Cuvintelelui erau pline de har [i purtau ceva din mireas-ma ve[niciei. Nu era zi l\sat\ de la Dumnezeu s\nu vin\ cineva la chilia sfin]iei sale. Primea peto]i cu aceea[i bucurie serafic\ [i fiecare plecaiar\[i la ale sale cu o floare `n suflet, culeas\ dinacel „col]i[or de rai“ al chiliei P\rintelui.

Niciodat\ nu am v\zut lumina stins\ `n chi-lia lui. ~mi amintesc c\ prin luna noiembrie a

anului 1969, p\rintele econommi-a dat ascultare la grajd. ~ngri-jeam cele 25 de vaci alem\n\stirii. Munc\ grea pentruvârsta mea fraged\! P\rintele Pai-sie [tia foarte bine acest lucru. Deaceea `mi doza canonul `n func]iede munca prestat\ peste zi. Nuputeam s\ merg tot timpul laUtrenia de la miezul nop]ii, cidup\ aceea. C\tre ora 1.30 clopo-tarul venea [i m\ trezea pentru apleca la biseric\, la Psaltire. Defiecare dat\ m\ `ntâlneam cuP\rintele Paisie care se `ntorceade la slujba Utreniei, atunci cândnu avea pe nimeni la spovedanie,pentru c\ uneori spovedea [i `ntimpul Utreniei, iar alteori, toat\noaptea. ~n orice caz, c\tre orele05.00, când m\ `ntorceam de labiseric\, prin fereastra p\rinteluiPaisie se vedea aceea[i lumin\suav\, lumin\ lin\, angelic\. P\-rintele era la rug\ciune. Nu [tiucând dormea acest om! Cred c\dobândise [i virtutea de achimit.

Un Zosima almonahismuluiromânesc

P\rintele Paisie avea un tactduhovnicesc unic `n felul s\u.Atunci când c\deai `ntr-o ispit\provocat\ de firea p\tima[\ saudin cauza lenevirii, nu te mustranicidecum. Ba mai mult, cunos-cându-]i fiin]a pân\ `n cele maiprofunde taini]e ale ei, `n caz devreun incident nedorit [i ne-provocat de propria-]i persoan\,proceda `ntr-un mod cu totul sur-prinz\tor. Ie[eai atât de mângâiat

[i lini[tit de sub epitrahilul lui, `ncât aveai impre-sia c\ ai devenit un copil f\r\ pat\ [i f\r\ cusur.

Iat\ ce mi s-a `ntâmplat.

Era prin luna mai, 1970. Ca ascultare aveam`ngrijirea vi]eilor m\n\stirii. Plecam zilnic cu eila p\[unat prin codrii Sihlei. ~ntr-o bun\ zi,`nainte de a p\r\si gospod\ria m\n\stirii pentrua p\trunde `n peisajul mirific al muntelui, pen-tru câteva momente am sc\pat de sub observa]iezburdalnicele necuvânt\toare. Acestea in-vadaser\ planta]ia de brazi care str\juia aleea celeag\ ansamblul m\n\stirii de gospod\ria anex\.Fragedele conifere, care erau plantate doar decâteva luni, riscau s\ fie strivite de copitelenevinovatelor vie]uitoare. Ne[ansa mea a fost c\ochiului vigilent al p\rintelui Victorin, econo-mul, nu i-a sc\pat aceast\ nenorocire, [i care, `nconsecin]\, cu vocea-i sonor\, `ncepu s\ strige:

P\rintele Paisie Olaru,`n fa]a chiliei sale de la M\n\stirea Sih\stria

EEDDIITTOORRIIAALL

octombrie 2010

SS-aa ssppuuss [[ii ssee ssppuunnee cc\\ PP\\rriinntteellee PPaaiissiiee eerraa vv\\zz\\ttoorr ccuu dduuhhuull..

Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

6

-M\, frate Ilie, unde e[ti? Vino-ncoace c\ te-aranjez eu! De ce ai l\sat vi]eii `n planta]ie?

Un fior rece mi-a trecut prin coloana verte-bral\, auzind amenin]area p\rintelui econom.Cu glasu-mi tremurând, ie[ind din ocolul vite-lor unde aranjam ultimele lucruri `nainte de ple-care, am `ncercat s\ invoc o banal\ justificare:

-Ei s-au dus, n-am nicio vin\!

{i, `n grab\, m-am dus s\ abat cireada de pespa]iul sacru al economului. Acesta, furios,`ncerc\ s\ m\ prind\ ca s\-mi administreze vreolovitur\ cu celebru-i baston pe care nu-l p\r\seaniciodat\. Iute de picior cum eram, nu mi-a fostgreu ca s\ sprintez ca un atlet pentru a evita peri-colul iminent. Iritat pentru c\ nu a reu[it s\ m\altoiasc\, P\rintele Victorin, ad\ugând al]i câ]i-va decibeli glasului s\u, `mi strig\ amenin]\tor:

-M\, tu cela, disear\ s\ faci 500 de metaniipentru asta!

-Ierta]i, p\rinte econom, n-are s\ se mai`ntâmple, voi fi mai vigilent...!

-M\, ascult\ ce-]i spun eu... scoate vi]eii dinplanta]ie [i plec\ imediat `n p\dure!

~ntristat de cele `ntâmplate, f\r\ s\ maiadaug niciun cuvânt, cu pruden]\ dirijez cireadac\tre p\durile virgine ale mun]ilor Sihlei.

Ziua aceea a trecut foarte greu. Canonulprescris de econom `mi p\rea o povar\. Abia ama[teptat s\ trec\ ziua pentru a m\ duce la P\rin-tele Paisie s\-i povestesc cele ce se petrecuser\.~n sfâr[it, dup\ ce termin corvezile de sear\, batla u[a marelui duhovnic. Nici nu am intrat bine`n chilie, c\ `ndat\ p\rintele a citit pe chipul

meu `ntristarea [i mi s-a p\rut c\ [tie ispita meade diminea]\. F\r\ s\ spun ceva, cunosc\torulsufletelor `mi zice:

-Ai avut o zi grea, frate Ilie.

-Da, P\rinte Paisie, grea...!

-Ia spune, ce ]i s-a `ntâmplat? Ai p\]it vreoispit\...?

-Mare ispit\, P\rinte. Cu p\rintele econom.Vi]eii i[tea zburdalnici s-au dus `n planta]ie, iarpentru aceasta p\rintele mi-a dat s\ fac `nseara aceasta 500 de metanii.

N-am mai putut ad\uga niciun cuvânt, c\ciam izbucnit ̀ ntr-un plâns profund, cu sughi]uri....

-Lini[te[te-te, frate Ilie, c\ poate nu-i a[a degrav!

{i a `nceput iscusitul duhovnic s\-mi distra-g\ aten]ia cu diferite sfaturi [i pilde duhovni-ce[ti. Nimic `ns\ nu m\ consola. Dup\ c=tevamomente adaug\:

-Apoi s\ [tii, fr\]ia ta, c\ p\rintele economeste diacon [i nu are dreptul s\ dea canoane.

Nici acest argument nu a fost suficient ca s\m\ consoleze. V\zând c\ r\mân nemângâiat,deodat\ marele duhovnic zice:

-{tiu, frate, c\ ai ascultare grea [i te oste-ne[ti s\ o `mpline[ti cu dragoste. Iat\ ce, fr\]iata, f\ mai departe ascultarea cu aceea[i dra-goste, apoi s\ nu-]i r\mân\ canona[ul pe care ]il-am rânduit eu. Cât prive[te cele 500 de me-tanii, acelea nu le mai face, c\ le fac eu `n loculfr\]iei tale. Mergi acum `n pace la chilia ta.

Cuvintele b\trânului au declan[at deodat\ olini[te, care-mi inund\ sufletul... Am plecat u[u-rat, ca mul]i al]ii, din chilia plin\ de mireasm\duhovniceasc\.

Nu [tiu dac\ P\rintele Paisie a f\cut pentrumine cele 500 metanii, dar am sim]it c\ mareleavv\ era un duhovnic iscusit, care [tia s\ mân-gâie [i s\ consoleze cele mai mâhnite suflete.

~n ziua de 17 octombrie, la `mplinirea adou\zeci de ani de la na[terea `n cer a P\rin-telui Paisie, am parcurs din nou aleea care leag\gospod\ria anex\ de complexul arhitectural alM\n\stirii Sih\stria. Aleea nu [i-a schimbattraseul [i chiar lungimea ei a r\mas aceea[i. Amparcurs-o cu sfial\ [i emo]ie, retr\ind clipele deodinioar\, petrecute acolo. ~ns\ se schimbasetotu[i ceva. Br\du]ii minusculi planta]i acum 40de ani [i care sc\paser\ de copitele necuvânt\-toarelor au crescut falnici [i frumo[i. Ei bor-neaz\ acum nu numai calea aceea, ci [i ne[ter-sele mele amintiri de la Sih\stria, care mi-aumarcat via]a pentru totdeauna. Rug\ciunile P\-rintelui Paisie au f\cut s\ fie a[a.

P\rintele Paisie – vas ales al darurilor lui Dumnezeu

S-a spus [i se spune c\ P\rintele Paisie erav\z\tor cu duhul. Da, [i eu cred c\ era! Iat\ dece! Dup\ cum spuneam mai sus, ca novice laM\n\stirea Sih\stria, din prim\vara anului1970, economul mi-a `ncredin]at `ngrijirea vi-]eilor m\n\stirii. Plecam de diminea]\ cu ei princodrii din jur, `nspre Schitul Sihla. Pân\ laamiaz\ ajungeam `n preajma pe[terii SfinteiTeodora, unde intram cu sfial\ s\ m\ rog pu]in,apoi continuam c\tre Poiana Pustnicilor [i Râpalui Coroi. H\l\duiam singur [i nestingherit de ni-meni. Ca s\ nu m\ `nsp\imântez de animaleles\lbatice, p\rintele Paisie `mi d\dea sfatul s\ re-pet mereu „Doamne, Iisuse...“, pentru a m\ de-prinde cu formula isihast\. Dar mintea mea zbur-dalnic\ mai fugea spre anii copil\riei [i spre satulnatal, iar `n loc de „Doamne, Iisuse...“ mai cân-tam câte un cântec popular. {tiam bine c\ `n co-drii aceia seculari nu m\ auzea nimeni. ~ns\,mare mi-a fost mirarea când, `ntr-o zi, laspovedanie, P\rintele Paisie `mi spune:

- Frate Ilie, las\ de acum cântecele popu-lare [i deprinde-te cu cânt\rile biserice[ti.~nva]\ s\ cân]i „Ap\r\toare Doamn\“, „SfinteDumnezeule“, „Lumin\ lin\“, Tropare, Psalmi...,c\ `mpreun\ cu tine, `n chip nev\zut, cânt\ [i`ngerii `n ceruri. Numai a[a ai s\ devii un bunslujitor `n Biserica lui Hristos.

Nu [tiu dac\ am devenit un „bun slujitor `nBiserica lui Hristos“, dar de un lucru mi-am datseama, P\rintele Paisie era v\z\tor cu duhul!

~n sus]inerea argument\rii mele mai amin-tesc un fapt.

C=teva dintre obiectele care au apar]inut p\rintelui Paisie

AAttuunnccii ccâânndd BBiisseerriiccaa vvaa ddeecciiddee ss\\ ssee `̀nncceeaapp\\ oo lluuccrraarreessiisstteemmaattiicc\\ ddee `̀nnttooccmmiirree aa ddooccuummeennttaa]]iieeii ddee ccaannoonniizzaarreeaa PP\\rriinntteelluuii PPaaiissiiee OOllaarruu,, mmuullttee mm\\rrttuurriiii ccaa aacceesstteeaavvoorr ccoonnssttiittuuii ccrriitteerriiii ddoovveeddiittooaarree ppeennttrruu ddeeccllaarraarreeaa lluuii ccaa ssffâânntt ccuuvviiooss,, iissiihhaasstt aall BBiisseerriicciiii nnooaassttrree OOrrttooddooxxee..

7anul II (X) nr. 10

P\rintele Ioanichie B\lan, la trei ani dup\trecerea `n ve[nicie a P\rintelui Paisie, `n anul1993, cu binecuvântarea IPS P\rinte Daniel, peatunci Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei, ascris o carte intitulat\ „P\rintele Paisie Duhov-nicul“. ~n capitolul, „Sfaturi [i cuvinte duhov-nice[ti la P\rintele Paisie“, pag. 12, citim ur-m\toarele: „~n vara anului 1990 a venit `n pe-lerinaj pe la m\n\stirile din Moldova un tân\rortodox, arhitect la Paris. Ajungând [i la M\-n\stirea Sih\stria, a auzit de vestitul duhovnicPaisie [i dorea s\-i cear\ un sfat duhovnicesc.A fost primit cu dragoste de b\trânul.

-P\rinte Paisie, a `ntrebat tân\rul pelerinprin translator, nu [tiu ce s\ fac `n via]\, s\ m\c\s\toresc sau s\ m\ fac monah?

-Câ]i ani ave]i, a `ntrebat P\rintele Paisie?

-Am 31 de ani, p\rinte!

- Dac\ a trecut vremea de c\s\torie, du-te lam\n\stire, f\-te c\lug\r [i sluje[te lui Hristos c\vei avea mare plat\ `n ceruri!

~ntorcându-se `n patria sa, acest tân\r numai avea lini[te `n suflet. Cuvintele P\rinteluiPaisie [i glasul Duhului Sfânt `l chemau s\ re-nun]e la toate [i s\ se fac\ monah. Dup\ câtevaluni a intrat `n ob[tea M\n\stirii Sih\stria [iast\zi (1993 n.n) este ierodiacon [i mul]ume[telui Dumnezeu pentru harul primit“ .

A[a a scris P\rintele Ioanichie `n anul 1993.Eu scriu aceste rânduri `n octombrie, anul mân-tuirii 2010. De aceea la m\rturia P\rinteluiIoanichie mai pot ad\uga c\ „vederea `n duh“ aP\rintelui Paisie nu s-a `ncheiat atunci când

tân\rul acela a fost hirotonit ierodiacon de c\-tre Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, peatunci Mitropolit la Ia[i, ci la 6 mai 2005, când,`n ziua „Izvorului T\m\durii“ a fost hirotonit,tot de Preafericitul Daniel, pe atunci mitropolit[i delegat al Patriarhului Teoctist, `mpreun\ cual]i ierahi (`ntre care m\ aflam [i eu), episcop-vicar, pentru Mitropolia Românilor din EuropaOccidental\ [i Meridional\. Este vorba de PSMarc (Alrik) Nem]eanul, fostul arhitect, n\scut`n mijlocul Parisului, nu departe de „Jardin deLuxembourg“. Cine [tia atunci, `n anul 1970, c\drumul meu, fratele Ilie, p\storul oilor [ivi]eilor M\n\stirii Sih\stria `n codrii Carpa]ilor[i al lui Marc, arhitectul din Paris, aveau s\ seintersecteze `n anul 1990? ~n acel an, `ntr-adev\r, Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel m-a trimis, din mijlocul Carpa]ilor, `n mijloculParisului, pentru aprofundarea studiilor deteologie, iar pe arhitectul Marc Alrik l-a chematdin mijlocul Parisului, `n mijlocul Carpa]ilor, s\devin\ c\lug\r, la Sih\stria. {tiam c\ psalmistula spus: „Pa[ii omului de la Domnul se `ndrep-teaz\“. Dar, P\rintele Paisie [tia [i el acest lu-cru, dinainte! A[adar, cum m-a[ putea `ndoi c\P\rintele Paisie era un om cu via]\ sfânt\ [i aveadarul `nainte vederii? De aceea, cred c\, atuncicând Biserica va decide s\ se `nceap\ o lucraresistematic\ de `ntocmire a documenta]iei decanonizare a P\rintelui Paisie Olaru, multem\rturii ca acestea vor constitui criterii dovedi-toare pentru declararea lui ca sfânt cuvios, isi-hast al Bisericii noastre Ortodoxe. Nu cred c\Patriarhul nostru, Preafericitul Daniel, fiul du-hovnicesc al M\n\stirii Sih\stria, va `ntârzia s\desemneze o comisie care s\ studieze via]a ma-rilor p\rin]i sih\streni [i s\ canonizeze marii du-hovnici pe care i-a cunoscut [i i-a avut ca men-tori spirituali `n m\n\stirea de metanie a Preafe-ricirii Sale. Cel pu]in trei dintre p\rin]ii `mbun\-t\]i]i ai Sih\striei (Paisie Olaru, Cleopa Ilie [iIoanichie B\lan) a[teapt\ aceast\ decizie.

{tia necazul [i durerea fiec\ruiaAm mai remarcat ceva la P\rintele Paisie!

Cuno[tea pe fiecare persoan\ `n cele mai micidetalii. M\ miram cum ]ine minte numele fie-c\rui credincios, tainele vie]ii [i lucrarea fiec\-ruia. Spre exemplu, `mi aduc aminte c\ P\rin-tele Paisie, ca [i P\rintele Cleopa, nu era pentru`mp\rt\[ania deas\ sau rar\, ci cu dreapt\ so-coteal\ [i con[tient\. De obicei, cei care nu erauhirotoni]i, fra]ii [i c\lug\rii [i unii credincio[i,trebuiau s\ se `mp\rt\[easc\, cu regularitate,cam la patruzeci de zile.

Preocupat cu ascult\rile zilnice `n gospo-d\ria m\n\stirii, `ntr-o sear\, când am trecut, cade obicei, s\ iau binecuvântare de la P\rintele,`mi spune:

-Frate Ilie, au trecut, iat\, patruzeci de zile[i nu te-ai preg\tit pentru Sfânta ~mp\rt\[anie.

Morm=ntul p\rintelui Paisie Olaru, din lini[titul cimitir al Sih\striei

PP\\rriinntteellee PPaaiissiiee eerraa [[ii oomm aall rruugg\\cciiuunniiiinnee`̀nncceettaattee.. AAjjuunnsseessee llaa ssttaarreeaa ddee

rruugg\\cciiuunnee ccuurraatt\\,, ff\\rr\\ eexxpprreessiiii [[ii ggeessttuurrii..EEDDIITTOORRIIAALL

octombrie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

8

P\rintele [tia c\ neglijasem esen]ialul vie]ii.Am `n]eles c\, `n preajma acestui mare avv\, nuputeai s\ disimulezi ceva sau s\ te eschivezi dela calea cea dreapt\, pentru c\ el te ajuta s\ dis-cerni esen]ialul de non-esen]ial, `n efemera a-ventur\ terestr\.

P\rintele Paisie era [i om al rug\ciunii ne`n-cetate. Ajunsese la starea de rug\ciune curat\,f\r\ expresii [i gesturi. ~mi amintesc c\ de multeori se retr\gea la „Sihli[oara“ lui, cum `i pl\ceas\-i spun\ P\rintele Schitului Sihla, [i se ad\-postea `n chilia de sus, de sub stâncile careocrotesc acel schit, nu departe de bisericu]aSfintei Teodora, f\cut\ dintr-un singur lemn.Pân\ la Biserica „Sf. Ioan Botez\torul“, din va-le, cobora poteca construit\ din trepte. Dup\ ceparticipa la sfintele slujbe, urca `napoi la chilie.L-am v\zut de multe ori urcând sau coborând.P\stra acela[i ritm molcom, de parc\ spunea orug\ciune la fiecare trept\ a potecii. ~n]elegeam,prin aceasta, c\ toat\ via]a lui era o rug\ciune, oliturghie, asemenea sfin]ilor filocalici. Nimicnu era de prisos sau disimulat `n via]a lui. Credc\ avea dobândit\, dup\ atâta experien]\ isi-hast\, ceea ce numesc Sfin]ii P\rin]i „rug\ciu-nea inimii“, iar aceast\ rug\ciune continu\ f\-cea s\ se `ntrez\reasc\ pe chipul lui acea teo-fanie permanent\, care-i d\dea atâta lini[te, atâtsie[i, cât [i celor ce-i veneau `n preajma-i, cu i-nima curat\.

Pe vremea aceea nu slujea Sfânta Liturghiesingur, ci foarte rar, doar `n sobor. Nu lipsea`ns\ niciodat\ de la rug\ciunea comun\. Dup\rânduiala m\n\stirii, ziua de vineri era consa-crat\ spovedaniei. P\rintele Pasisie venea labiseric\ [i citea molifta de spovedanie, apoipleca la chilie s\ primeasc\ p\rin]ii [i fra]ii pen-tru spovedania s\pt\mânal\. Când citea mo-liftele de spovedanie credincio[ilor, ad\uga [ialtele pentru diferite trebuin]e. D\dea impresiac\ [tie necazul [i durerea fiec\ruia. {tia s\ fieacela[i pentru to]i [i diferit pentru fiecare.

De la o anumit\ vârst\, P\rintele Paisie ve-dea foarte pu]in cu ochii trupe[ti. Reu[ea `ns\ s\spun\ textul rug\ciunilor pe de rost, cu aceea[ivoce cald\ [i aceea[i cursivitate. Dup\ anii1980, nu l-am mai v\zut citind rug\ciunile dinvreo carte. Cu toate c\ ]inea cartea `n mân\, nucitea din ea, pentru c\ totul venea din inima luiinundat\ de Duhul Sfânt.

La vârsta de 90 de ani, se sim]ea obosit pen-tru c\ durerile fizice `i vl\guiau trupul ostenit deascez\. Cu toate acestea, primea [i... tot primea...!Pân\ când a venit [i pentru el „marea `nserare“.

Pentru P\rintele Paisie, ziua de 18 octom-brie 1990 a fost zi de Pa[ti, adic\ de trecere dinaceast\ lume coruptibil\ la cea incoruptibil\,unde a `nceput s\ se odihneasc\ pân\ la `nvierea

cea de ob[te. Acum nu ne mai d\ sfaturi, dar neprive[te cu dragoste din ceruri. De acolo ob-serv\ dac\ `mplinim cele ce ni le-a dat [i se roa-

g\ pentru ca nici unul dintre ucenicii s\i s\ nupiar\, ci s\ intre `n via]a ve[nic\, al\turi de el.

Cuvioase P\rinte Paisie, roag\-te pentru noi!

La M\n\stirea Sih\stria din Jud. Neam],evenimentele prilejuite de comemorarea a 2decenii de la trecerea la cele ve[nice aieroschimonahului Paisie Olaru au debutatsâmb\t\, 16 octombrie, cu oficierea SfinteiLiturghii. Apoi, parastasul pentru p\rintelePaisie a fost s\vâr[it de ~ntâist\t\torul Biseri-cii noastre, `nconjurat de soborul de ierarhi,preo]i [i diaconi, `n prezen]a a sute de cre-dincio[i. P\rintele Patriarh Daniel a evocatcu acest prilej personalitatea duhovniculuiPaisie Olaru: „Chipul luminos al p\rinteluiPaisie Olaru r\mâne viu `ntip\rit `n memorianoastr\, `n sufletul nostru, sub forma acestortrei lumini `mpletite `ntre ele, [i anume: chi-pul unui rug\tor smerit, al unui sf\tuitor `n]e-lept [i al unui p\rinte milostiv.“. Soborul deierarhi, preo]i [i diaconi, c\ruia i s-a ad\ugatmul]imea de pelerini, s-a `ndreptat c\tre mor-mântul marelui duhovnic Paisie, unde a fostoficiat un Trisaghion.

~n continuare, la demisolul Bisericii „Sf.Teodora de la Sihla“, a avut loc un sim-pozion dedicat `mpliniri a 20 de la trecerea laDomnul a p\rintelui Paisie. ~n debutulmanifest\rii, moderate de arhim. NichiforHoria, exarhul administrativ al Arhiepisco-piei Ia[ilor, a fost prezentat un film docu-mentar despre p\rintele Paisie Olaru, realizatde postul de televiziune al PatriarhieiRomâne, TRINITAS TV, intitulat „P\rintelePaisie, Duhovnicul“. Ierarhii prezen]i au ]i-nut cuvânt\ri [i au dat m\rturii despre chipulduhovnicesc al p\rintelui Paisie. De aseme-nea, a fost prezentat un film cu ieroschimon-ahul Paisie, din arhiva M\n\stirii Sih\stria.~naltpreasfin]itul P\rinte Mitropolit Teofan aremarcat, la finalul manifest\rilor, c\ `mpli-nirea celor 20 de ani de la plecarea p\rinteluiPaisie la Domnul s-a transformat `ntr-o sur-prinz\toare [i benefic\ `ntâlnire cu mareleduhovnic de la M\n\stirea Sih\stria.

Dou\ decenii de la chemarea P\rintelui Paisie la Domnul

Vizita canonic\ a Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel `n Mitropolia Moldovei[i Bucovinei, efectuat\ `n luna octombrie a.c., a inclus [i M\n\stirea Sih\stria. Prea-fericirea Sa a fost `nso]it de IPS Vasilios de Elassona, IPS Teofan, Mitropolitul Moldo-vei [i Bucovinei [i al]i membri ai Sf=ntului Sinod al Bisericii noastre. La intrarea `nm\n\stire, Patriarhul României a fost `ntâmpinat de Preasfin]itul Ioachim B\c\ua-nul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, de arhim. VictorinOanele, stare]ul a[ez\rii monahale, de preo]ii mai multor parohii din ArhiepiscopiaIa[ilor, de vie]uitori ai Sih\striei, de credincio[i [i de elevi ai Seminarului TeologicLiceal Ortodox „Veniamin Costachi“, de la M\n\stirea Neam]. Apoi, `n Biserica „Sf.Teodora de la Sihla“, PS Episcop Ioachim B\c\uanul a oficiat o slujb\ de Te Deum.

FO

TO

: „Z

IAR

UL

LUM

INA“

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

9anul II (X) nr. 10

Sute de credincio[i au trecut pe la Cate-drala arhiepiscopal\ din Roman, pentru a se`nchina ve[mântului Sfintei Cuvioase Paras-cheva. Ve[m=ntul, care a acoperit pentru ovreme moa[tele Sfintei, a fost adus la Roman,`n ziua de 13 octombrie, de la Catedrala mi-tropolitan\ din Ia[i. De asemenea, `n ajunulserb\rii Sfintei Cuvioase Parascheva, Preafe-ricitul Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel avenit `ntr-o scurt\ vizit\ [i la Centrul EparhialRoman, r\spunz=nd astfel invita]iei Prea-sfin]itului Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicaral Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului.

~n ziua hramului, ziua pomenirii Sfintei Cu-vioase Parascheva, pe 14 octombrie, la Catedra-la arhiepiscopal\ din Roman, Sfânta Liturghiea fost oficiat\ de un impresionant sobor de preo]i.

Catedrala „Sfânta Cuvioas\ Parascheva“ dinRoman s-a dovedit a fi ne`nc\p\toare pentru to]icei care au ]inut s\ fie prezen]i la serbarea hra-mului, aduc=nd prinosul lor de rug\ciune c\treOcrotitoarea Moldovei, care, de peste 600 deani, mijloce[te `ntre ei [i Dumnezeu. Slujba dinziua hramului a fost oficiat\ de un sobor depreo]i, sub protia p\rintelui vicar Ioan Gherasi-mescu, al\turi de care s-au aflat preo]i consilieri[i inspectori din cadrul Centrului eparhial de laRoman. ~n cuv=ntul rostit cu aceast\ ocazie, p\-rintele vicar Ioan Gherasimescu a explicat cre-dincio[ilor prezen]i importan]a [i rolul credin]ei`n via]a fiec\rui cre[tin.

La final, s-a oficiat Slujba Parastasului pentructitorii Catedralei arhiepiscopale de la Roman.

Preafericitul P\rinte PatriarhDaniel `n vizit\ la CentrulEparhial Roman

~n ajunul serb\rii Sfintei Cuvioase Parascheva,Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, aflat `n vizit\pastoral\ `n Mitropolia Moldovei [i Bucovinei, aajuns [i la Centrul Eparhial Roman, r\spunz=ndastfel invita]iei Preasfin]itului Ioachim B\c\uanul,Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Ba-c\ului, de a veni la Catedrala arhiepiscopal\ pen-tru a-l vizita pe ~naltpreasfin]itul Eftimie, Arhie-piscopul Romanului [i Bac\ului. Al\turi de Prea-fericirea Sa s-au aflat [i ~naltpreasfin]itul Vasilios,Mitropolit de Elassona, ~naltpreasfin]itul Teofan,Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, precum [iPreasfin]itul Ambrozie, Episcopul Giurgiului.Preafericitul P\rinte Daniel a fost `ntâmpinat `nfa]a Catedralei Arhiepiscopale din Roman de c\trePreasfin]itul P\rinte Ioachim B\c\uanul, al\turi depreo]i din cadrul Centrului Eparhial din Roman.

Cu aceast\ ocazie, PF P\rinte Patriarh Daniel arostit un scurt cuvânt `n Catedrala arhiepiscopal\,

ar\tând leg\tura dintre Ia[i [i Roman „prin `nsu[ifaptul c\ ambele catedrale poart\ acela[i hram“ alSfintei Parascheva, „iar aici, `n aceast\ catedral\, afost pomenit\ Sfânta Parascheva cu mult timp `na-inte ca moa[tele ei s\ fie aduse la Ia[i. (…) Avemun cult al Sfintei Parascheva exprimat `n pictura a-cestei biserici cu peste 100 de ani `nainte de ve-nirea moa[telor Sfintei Parascheva, `n 1641, laIa[i. Cred c\ aici, la Roman, `n aceast\ catedral\,avem cea mai dezvoltat\ expunere, `n fresc\, a vie-]ii Sfintei Cuvioase Parascheva. (...)

Rug\m pe Hristos Domnul ca, prin rug\ciu-nile, solirile, mijlocirile Sfintei Cuvioasei Maiciinoastre Parascheva, s\ d\ruiasc\ s\n\tate [i ajutor~naltpreasfin]itului Arhiepiscop Eftimie, Preasfin-]iei Voastre, colaboratorilor Centrului Eparhial,preo]ilor, monahilor [i tuturor credincio[ilor“, aspus PF P\rinte Patriarh Daniel.

Daruri cu binecuv=ntarearhiereasc\

Catedralei arhiepiscopale din Roman, Preafe-ricitul P\rinte Patriarh i-a d\ruit o Evanghelie, unvolum despre activitatea social\ a Bisericii [i vo-lumul „Conduc\torul Cre[tin ~n]elept – ~nv\]\turile~mp\ratului Vasile I Macedoneanul c\tre fiul s\u,Leon cel ~n]elept; Sfaturile cre[tino-politice aleMitropolitului Antim Ivireanul c\tre DomnitorulIoan {tefan-Cantacuzino“.

Celor prezen]i, ca semn de binecuvântare,Preafericitul P\rinte Patriarh le-a oferit iconi]e cuSfânta Cuvioas\ Parascheva. De asemenea, Prea-sfin]itul Episcop Ioachim B\c\uanul a oferit Prea-fericirii Sale dou\ volume editate cu prilejul Anu-

lui Omagial al Crezului Ortodox [i al AutocefalieiRomâne[ti: „Autocefalie [i Patriarhie“ [i „Episco-pul Melchisedec – Eminent ierarh, pedagog [i omde cultur\“.

Apoi, ierarhi [i preo]i au mers la re[edin]a Ar-hiepiscopal\ unde ~ntâist\t\torul Bisericii Ortodo-xe Române, al\turi de ceilal]i membri ai delega]iei,s-a `ntâlnit cu ~naltpreasfin]itul Eftimie, pe care l-afelicitat [i c\ruia i-a urat mult\ s\n\tate. (C. G.)

Evenimente care au marcat hramulCatedralei arhiepiscopale din Roman

Un ve[mânt al SfinteiCuvioase Parascheva a ajuns la Roman

Zeci de preo]i [i numero[i credincio[i au `n-t=mpinat la Catedral\ „Sf. Cuv. Parascheva“din Roman, miercuri, 13 octombrie, la oreledup\-amiezii, ve[m=ntul Cuvioasei Parasche-va. Ve[mântul a fost adus, cu binecuvântarea~naltpreasfin]itului P\rinte Teofan, MitropolitulMoldovei [i Bucovinei, de la Catedrala mitro-politan\ din Ia[i, cu ocazia serb\rii hramuluiCatedralei arhiepiscopale din Roman. Adus dinini]iativa PS Episcop Ioachim B\c\uanul, cu o-cazia serb\rii hramului Ocrotitoarei Moldovei,ve[m=ntul Sfintei Parascheva a fost depus spre`nchinare `n Catedrala arhiepiscopal\ din Ro-man. Relicva sf=nt\ a fost purtat\ `n procesiune`n jurul catedralei, dup\ care, a urmat SlujbaVecerniei, oficiat\ de c\tre Preasfin]itul Ioa-chim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepisco-piei Romanului [i Bac\ului, `nconjurat de unimpresionant sobor de preo]i.

FO

TO

: „Z

IAR

UL

LUM

INA“

Aflat `n vizit\ pastoral\ `n Mitropolia Moldovei [i Bucovinei, PF P\rinte Patriarh Daniel s-a oprit [i la Roman

AACCTTUUAALLIITTAATTEESSffâânnttuull SSiinnoodd aall BBiisseerriicciiii OOrrttooddooxxee RRoommâânnee

aa aapprroobbaatt ccaannoonniizzaarreeaa CCuuvviioossuulluuii IIrrooddiioonn ddee llaa LLaaiinniiccii,, ccuu zziiuuaa ddee ppoommeenniirree llaa 33 mmaaii..

octombrie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

10

~n zilele de 28 [i 29 octombrie a.c. s-areunit Sf=ntul Sinod al BOR. Astfel,pe 28 octombrie, s-a desf\[urat[edin]a solemn\ a Sf=ntului Sinoddedicat\ Anului Omagial al CrezuluiOrtodox [i al Autocefaliei Rom=ne[ti.~n ziua de 29 octombrie 2010, `n Salasinodal\ din Re[edin]a patriarhal\,sub pre[edin]ia PreafericituluiP\rinte Patriarh Daniel, a avut loc[edin]a de lucru a Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Române. ~n cadrul acesteia s-a aprobatcanonizarea Cuviosului Irodion de laM\n\stirea Lainici, duhovniculSfântului Ierarh Calinic de laCernica, cu data de pr\znuire 3 mai. ~n cadrul [edin]ei sinodale o aten]iedeosebit\ a fost acordat\ intensific\-rii vie]ii duhovnice[ti `n [colile deteologie [i problemelor pastorale dindiaspora ortodox\ român\.

~n ziua S\rb\toririi Sfântului Ierarh Iachint,Mitropolitul }\rii Române[ti, 28 octombrie, aavut loc {edin]a Solemn\ a Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Române, dedicat\ Anului O-magial al Crezului Ortodox [i al AutocefalieiRomâne[ti. Cuvântul de deschidere a fost rostitde Preafericitul P\rinte Daniel, Patriarhul Bise-ricii Ortodoxe Române, care a vorbit, `ntre alte-le, despre importan]a Crezului Ortodox [i a su-bliniat importan]a dobândirii Autocefaliei Bise-ricii Ortodoxe Române. ~n continuare, Preaferi-citul P\rinte Patriarh Daniel a mul]umit Sancti-t\]ii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic,pentru prezen]a la acest eveniment deosebit.

Activitatea ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\uluiremarcat\ `n raportul-sintez\prezentat Sf=ntului Sinod

~n continuarea cuv=ntului de deschidere aPF P\rinte Patriarh Daniel, a urmat alocu]iuneaSanctit\]ii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecume-nic al Constantinopolului, dedicat\ Anului Cre-zului Ortodox [i al Autocefaliei Române[ti.

De asemenea, Pre[edintele României, dom-nul Traian B\sescu, a transmis un mesaj de fe-licitare Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel,

ierarhilor Bisericii noastre [i tuturor participan-]ilor la {edin]a Solemn\ a Sfântului Sinod. Me-sajul a fost citit de domnul C\t\lin Buciumeanu,Consilier preziden]ial pentru Culte.

{edin]a a continuat cu prezentarea raportu-lui-sintez\ intitulat „2010 – Anul Crezului Orto-dox [i al Autocefaliei Române[ti“, sub aspectreligios-duhovnicesc, cultural-editorialistic [imediatic, `n cuprinsul eparhiilor din PatriarhiaRomân\ de c\tre Preasfin]itul P\rinte CiprianCâmpineanul, Episcop-vicar patriarhal [iSecretarul Sfântului Sinod al Bisericii Orto-doxe Române. ~n cadrul acestuia, ArhiepiscopiaRomanului [i Bac\ului a fost men]ionat\ [iapreciat\, al\turi de alte c=teva Eparhii, pentrumanifest\rile ample dedicate Anului Omagial alCrezului Ortodox [i Autocefaliei Rom=ne[ti.

Trei volume omagiale dedicateAutocefaliei Rom=ne[ti

{edin]a a continuat cu vizionarea Filmuluiintitulat „Binecuvântare pentru popor. Patri-arhia Român\ - Istorie - Organizare - Misiune“,prezentat de TRINITAS TV, c=t [i cu pre-zentarea c\r]ii „Titulatura [i distinc]iile onori-fice acordate de Patriarhia Constantinopoluluimitropoli]ilor }\rii Române[ti (secolele XIV-XVIII)“ [i a volumelor din trilogia AUTOCE-FALIE: vol. I - Autocefalia, libertate [i demni-tate; vol. II - Autocefalie [i responsabilitate;vol. III - Autocefalie [i comuniune. BisericaOrtodox\ Român\ `n dialog [i cooperare ex-tern\ (1885-2010).

{edin]a Solemn\ a Sfântului Sinod al Bise-ricii Ortodoxe Române s-a `ncheiat prin sus]i-nerea unui scurt concert de muzic\ bizantin\ deprotopsaltul grec Theodoros Vasilikos.

La {edin]a Solemn\ a Sfântului Sinod, dedi-cat\ Anului Omagial al Crezului Ortodox [i alAutocefaliei Române[ti, desf\[urat\ `n AulaMagna „Teoctist Patriarhul“ a Palatului Pa-triarhiei au participat Preafericitul P\rinte Da-niel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecume-nic al Constantinopolului, [i ierarhi ai Bisericiinoastre, membri ai Sfântului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române.

De asemenea, au fost prezen]i la acesteveniment membrii delega]iilor Patriarhiei deConstantinopol [i Bisericii Greciei, membriiPermanen]ei CNB [i Permanen]ei Arhiepiscopi-ei Bucure[tilor, cadre didactice, protopopi, pre-o]i, monahi, studen]i teologi [i elevi seminari[ti.

Cuviosul Irodion, un nou sf=nt rom=n

La Re[edin]a Patriarhal\ din Bucure[ti s-adesf\[urat, `n ziua de 29 octombrie a.c., [edin]ade lucru a Sfântului Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne. ~ntrunirea a fost prezidat\ de Prea-fericitul P\rinte Daniel, Patriarhul Bisericii Or-todoxe Române, informeaz\ Radio TRINITAS.

~n deschiderea lucr\rilor, Patriarhul Româ-niei a rostit un cuvânt `n care a vorbit desprebinecuvânt\rile primite de hramul SfântuluiDimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucure[tilor, dar[i de manifest\rile dedicate, anul acesta, Crezu-lui Ortodox [i Autocefaliei Române[ti. A urmatapoi cuvântul de medita]ie al ~naltpreasfin]itu-lui Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei.Tema abordat\ a fost „Arhiereul – Slujitoruldemn [i conduc\tor smerit `n Biseric\“.

~n continuare, Sfântul Sinod al Bisericii Or-todoxe Române a aprobat canonizarea Cuvio-sului Irodion de la Lainici, cu ziua de pomenirela 3 mai. Propunerea sanctific\rii fostului stare]a fost `naintat\ de Sinodul Mitropoliei Olteniei,dup\ ce, `n urm\ cu aproape un an de zile, pedata de 10 aprilie 2009, la M\n\stirea Lainici,`n prezen]a ~naltpreasfin]itului P\rinte Irineu,Arhiepiscopul Craiovei [i Mitropolitul Olteniei,au fost scoase la lumin\ moa[tele CuviosuluiIrodion. (www.basilica.ro)

Cuviosul arhimandrit Irodion Ionescu,duhovnicul Sf=ntului Ierarh Calinic dela Cernica, a tr\it `n a doua jum\tate a

secolului al XIX-lea. Canonizarea sa a fost aprobat\ de Sf=ntul Sinod

al BOR, `n [edin]a din 29 octombrie

{edin]a de toamn\ a Sfântului Sinod al BOR

anul II (X) nr. 10 11

DDOOSSAARR

Preafericitul P\rinte Da-niel, Patriarhul Bisericii Or-todoxe Române, a primit, pe15 octombrie, `n timpulvizitei canonice `n Mitropo-lia Moldovei [i Bucovinei,titlul de Doctor HonorisCausa al Universit\]ii „Ale-xandru Ioan Cuza“ din Ia[i.Cu acest prilej PF P\rintePatriarh Daniel a sus]inutprelegerea al c\rei text `lred\m integral `n cele ceurmeaz\, ca o sintez\ amanifest\rilor dedicate Au-tocefaliei Rom=ne[ti, `n a-nul 2010, pe `ntreg cuprinsulPatriarhiei Rom=ne.

† DANIEL, Patriarhul BisericiiOrtodoxe Române

I. Autocefalia – not\caracteristic\ a Ortodoxiei

Ortodoxia sau Biserica Ortodox\ universal\se prezint\ ast\zi ca fiind o comuniune de Bise-rici autocefale surori, egale `ntre ele, libere une-le fa]\ de altele `n ceea ce prive[te conducereaadministrativ\, dar unite unele cu altele prin a-ceea[i credin]\, aceea[i via]\ sacramental\ [i a-ceea[i structur\ [i disciplin\ canonic\ (juridic\).Aceste Biserici autocefale, recunoscute ca atare`n `ntreaga Ortodoxie sunt: Patriarhia Ecume-nic\ de Constantinopol (cu sediul la Istanbul,Turcia); Patriarhia Alexandriei (cu sediul la A-lexandria, Egipt); Patriarhia Antiohiei (cu se-diul la Damasc, Siria); Patriarhia Ierusalimului(cu sediul la Ierusalim, Israel); Patriarhia Rus\(cu sediul la Moscova); Patriarhia Sârb\ (cusediul la Belgrad); Patriarhia Român\ (cu se-diul la Bucure[ti); Patriarhia Bulgar\ (cu se-diul la Sofia); Patriarhia Georgiei (cu sediul laTbilisi); Arhiepiscopia Ciprului (cu sediul laNicosia); Biserica Ortodox\ a Greciei (cu se-diul la Atena); Biserica Ortodox\ a Albaniei (cu

sediul la Tirana); Biserica Ortodox\ a Poloniei(cu sediul la Var[ovia); Biserica Ortodox\ a Ce-hiei [i Slovaciei (cu sediul la Praga).

Sinodul ecumenic, autoritatea suprem\

Ortodoc[ii din diaspora care au emigrat din]\rile unde Bisericile Ortodoxe sunt autocefale,sau care au devenit ortodoc[i `n urma misiuniiunor Biserici Ortodoxe depind, `n general [i `nmod firesc, din punct de vedere canonic, de unadin Bisericile-mame, `n a c\rei jurisdic]ie ca-nonic\ [i grij\ pastoral\ se afl\, fie datorit\ iden-tit\]ii de credin]\ [i de etnie cu aceast\ Biseric\,fie datorit\ faptului c\ au devenit fiii acesteiBiserici `n urma primirii Botezului `ntr-o comu-nitate a acesteia [i de la un slujitor al ei.

~ntre Bisericile Ortodoxe autocefale surori[i egale `ntre ele, Patriarhia Ecumenic\ de Con-stantinopol se bucur\ de un primat de onoarecare, atunci când `mprejur\rile o cer, se prezint\sub forma unui primat de coordonare a core-sponsabilit\]ii panortodoxe `n ac]iuni care

privesc `ntreaga Ortodoxie, ca de pild\,`n vremea noastr\, conferin]ele panorto-doxe sau dialogul panortodox cu diferi-tele confesiuni cre[tine etc. Titlul de pa-triarh ecumenic pe care `l poart\ Arhie-piscopul Constantinopolului deriv\ dela cuvântul „oikoumene“ care `nseamn\lumea locuit\ de oameni. Acest titlu aintrat `n uz la Constantinopol `ncepândcu secolul al VI-lea, deci `ntr-o vremecând ora[ul Constantinopol era capi-tala Imperiului Roman cre[tin sau a lu-mii cre[tine. Cu alte cuvinte, patriarhulecumenic era patriarhul din capitalaimperial\ a lumii cre[tine, dar nicide-cum patriarhul `ntregii cre[tin\t\]i, de-oarece existau [i alte patru Patriarhii:Roma, Alexandria, Antiohia [i Ierusa-lim. De altfel, patriarhul ecumenic esteales doar de sinodul Patriarhiei Ecume-nice, f\r\ participarea altor Biserici au-tocefale surori. Titlul de „patriarh ecu-menic“ este deci un titlu onorific carenu implic\ deloc ideea unei jurisdic]iisau puteri biserice[ti universale. Când`ns\ este vorba de un sinod, sobor sauconciliu ecumenic, cuvântul „ecume-nic“ `nseamn\ „a toat\ lumea“ (cre[ti-n\). Un sinod ecumenic este deci un si-nod cu autoritate universal\, pentru c\reune[te ierarhi ai tuturor BisericilorOrtodoxe din lume [i exprim\ `n modul

cel mai solemn credin]a Ortodoxiei universale.Prin urmare, sinodul ecumenic este autoritateasuprem\ `n materie de `nv\]\tur\ dogmatic\,sacramental\ [i canonic-pastoral\. Dogmele [icanoanele sinoadelor ecumenice sau cele con-firmate de ele sunt valabile [i normative `n`ntreaga Ortodoxie.

Biserica Ortodox\ universal\ –o comuniune de Biserici egale

~n comuniunea Bisericilor Ortodoxe autoce-fale, patriarhul ecumenic, `ntrucât se bucur\doar de un primat de onoare, nu are vreun dreptde jurisdic]ie asupra celorlalte Biserici Ortodo-xe autocefale surori, nici dreptul de a vorbi saudecide ceva `n numele `ntregii Ortodoxii, f\r\acordul celorlalte Biserici Ortodoxe surori, darpoate ini]ia consult\ri cu celelalte Biserici auto-cefale pentru o ac]iune comun\. Toate acesteaarat\ c\ autocefalia unei Biserici locale, indi-ferent de vechime sau m\rime, patriarhie saumitropolie, implic\ egalitatea ei canonic\ [ipastoral\ cu toate celelalte Biserici autocefale

Autocefalia bisericeasc\: unitate de credin]\ [i libertate de conducere

Preafericitul P\rinte Patriarh Daniel, Doctor HonorisCausa al Universit\]ii „Al. I. Cuza“ din Ia[i

octombrie 2010

SSppeecciiffiiccuull uunniitt\\]]iiii bbiisseerriiccee[[ttii aa OOrrttooddooxxiieeii uunniivveerrssaalleeeessttee aaffiirrmmaarreeaa pprriinncciippiiuulluuii eeggaalliitt\\]]iiii

[[ii ccoorreessppoonnssaabbiilliitt\\]]iiii BBiisseerriicciilloorr ssuurroorrii.

Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

12

surori. Cu alte cuvinte, organizarea vie]ii ecle-siale a Ortodoxiei universale, potrivit principi-ului fraternit\]ii [i egalit\]ii Apostolilor `ntre ei,se exprim\ `ntr-o comuniune de Biserici egalereprezentat\ pe plan universal de Sinodul ecu-menic, iar la nivel regional (na]ional sau pro-vincial), de Sinodul patriarhal sau Sinodul mit-ropolitan. Chiar [i dreptul de a primi apel [idreptul de devolu]iune al patriarhului [i al mit-ropolitului deriv\ din responsabilitatea lor de aprezida sinodul patriarhal, respectiv, sinodulmitropolitan. Astfel, sinodalitatea, ca autori-tate rezultat\ din comuniunea dogmatic\, litur-gic\ [i canonic\ a Bisericilor locale exprimat\`n sinodul episcopilor, nu poate fi subordonat\unei autorit\]i prima]iale singulare: patriarhsau pap\, ci doar prezidat\ sau coordonat\ decel dintâi dintre episcopi. ~n Ortodoxie, pri-matul, adic\ slujirea, oficiul sau rangul de pro-tos, este integrat `n sinodalitate, dup\ cum, `nSfânta Treime, Tat\l este „Protos“, dar egal cuFiul [i cu Duhul, iar unitatea lor este comuni-unea lor de iubire reciproc\ [i de conlucrare f\r\subordonare, izolare sau separa]ie. Astfel, sino-dalitatea este imagine sau icoan\ a comuniu-nii apostolice, `n care `ntâist\t\torul `ntre A-postoli nu este unul deasupra tuturor (unus su-

per omnes), ci unul `ntre egali (unus inter pa-res), chiar dac\ este `n fruntea lor. ~n acela[itimp sinodalitatea este [i imagine sau icoan\spiritual\ a comuniunii trinitare, `n carePersoanele divine distincte sunt deofiin]\ (con-substan]iale), egale `ntre Ele, [i unite `n comu-niune de iubire, comuniune care se manifest\ `nd\ruirea lor reciproc\ [i `n conlucrarea lor `ncrea]ie [i `n iconomia mântuirii lumii. ~n acestsens, comuniunea trinitar\ devine normativ\pentru comuniunea eclesial\, cum se arat\ `nEvanghelia dup\ Ioan (17, 21-22) [i canonul 34Apostolic. ~n consecin]\, devierea de la sinoda-litate poate deveni deviere de la eclesiologia tri-nitar\ [i apostolic\.

Specificul unit\]ii biserice[ti a Ortodoxiei u-niversale este afirmarea principiului egalit\]ii [icoresponsabilit\]ii Bisericilor surori, [i nu afir-marea principiului subordon\rii sinodului re-gional sau ecumenic unui singur ierarh, cu pu-tere dogmatic\ [i canonic\ suprem\ [i absolut\,cum este puterea singular\ a papei `n BisericaRomano-Catolic\. La aceast\ putere singular\[i absolut\ a papei s-a ajuns treptat, `n mileniulal II-lea, dup\ Schisma din 1054, printr-o subor-donare sistematic\ a autorit\]ii sinoadelor

provinciale [i universale (ecumenice) autorit\]iipapei, care aprob\ singur actele sinodului sauconciliului ecumenic, pentru ca acestea s\ poat\fi valide. Din acest motiv, `n prezent singuraautocefalie existent\ `n Biserica Romano-Catolic\ este autocefalia personal\ a papei, nucea a vreunui sinod al episcopilor.

Principiul autocefaliei multiple,definitoriu pentru Ortodoxie

Totu[i, `n pofida acestei mari deosebiri `ntreOrtodoxie [i Romano-Catolicism, `n privin]arela]iei dintre sinodalitate [i `ntâietate sau pri-mat, deosebire care constituie pân\ ast\zi unobstacol major `n calea unirii celor dou\Biserici, ceea ce este comun amândurora esteimportan]a episcopatului `n p\strarea unit\]iide credin]\, de via]\ sacramental\ [i disciplin\canonic\, de-a lungul secolelor. ~n acest sens,pentru ca dialogul teologic dintre Biserica Or-todox\ [i Biserica Romano-Catolic\ s\ avan-seze, trebuie ca discu]ia despre primatul papeis\ fie pus\ `n rela]ie cu autoritatea sinodului au-tocefal. Desigur, exist\ la Roma o `ncercare derevenire la sinodalitate prin instituirea Sino-dului episcopilor care se `ntrune[te periodic,`ns\ acesta nu este `n prezent un for decizional,ci doar consultativ.

Deci principiul autocefaliei multiple sau alpluricefaliei distinge Ortodoxia de monocefaliaabsolut\ a papei din Biserica Romano-Catoli-c\, `n care to]i episcopii Bisericilor locale (die-cese), inclusiv patriarhii care prezideaz\ sinoa-dele Bisericilor Orientale unite cu Roma, suntsubordona]i papei ca autoritate doctrinar\ [i ca-nonic\ suprem\. Pe de alt\ parte, acela[i prin-cipiu al autocefaliei multiple distinge Ortodo-xia [i de Protestantism, care, de[i pune accen-tul, ca [i Ortodoxia, pe libertatea Bisericilor lo-cale, totu[i nu mai are capacitatea de a forma`n totalitatea sa o singur\ Biseric\ [i nici nu fa-ce dovada de a fi p\strat unitatea de doctrin\ acredin]ei, de via]\ sacramental\ [i de structur\canonic\ din timpul sinoadelor ecumenice.Aceasta se explic\ mai ales prin faptul c\ Re-forma protestant\ a suprimat episcopatul sa-cramental [i sinodalitatea episcopal\ ca mani-festare a coresponsabilit\]ii apostolice `n p\s-trarea unit\]ii de credin]\ de-a lungul secolelor(succesiunea apostolic\ pe linie episcopal\).

Adev\rata libertate cre[tin\ nu se realizeaz\ prin schism\

Spre deosebire de Protestantism, care seprezint\ sub forma unei mul]imi de Biserici saucomunit\]i confesionale diferite `ntre ele `nceea ce prive[te atât doctrina credin]ei, cât [ivia]a sacramental\ [i disciplina canonic\, Orto-doxia, fidel\ eclesiologiei apostolice [i eclesio-

Tomosul de recunoa[tere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române

DDOOSSAARR

13anul II (X) nr. 10

~~nn OOrrttooddooxxiiee nnuu oorriicciinnee [[ii oorriiccuummppooaattee `̀nnffiiiinn]]aa BBiisseerriiccii llooccaallee nnooii..

logiei sinoadelor ecumenice din timpul arhie-piscopiilor, mitropoliilor sau patriarhiilor au-tocefale, are con[tiin]a vie de a fi sau forma osingur\ Biseric\, `n continuitatea Bisericiinedesp\r]ite a lui Hristos, adic\ a Bisericii dintimpul Apostolilor [i al Sfin]ilor P\rin]i aduna]i`n sinoadele ecumenice. Ortodoxia afirm\ acestadev\r, nu ca pe un merit al oamenilor, ci ca peun dar sau ajutor de la Dumnezeu `n p\strareaunit\]ii dogmatice, sacramentale [i canonice atuturor Bisericilor Ortodoxe surori, `ntre ele,pe baza Tradi]iei apostolice [i patristice. As-t\zi, aceast\ fidelitate fa]\ de Tradi]ia apostolic\[i patristic\ trebuie reafirmat\ ca baz\ de dialogcu alte Biserici [i uneori ca un corectiv adusunor tendin]e interne de a diminua rolul sino-dalit\]ii `n favoarea `ntâiet\]ii sau primatului,care este `n]eles mai mult ca privilegiu singular,decât ca responsabilitate `n interiorul sino-dalit\]ii, sl\bind astfel fraternitatea [i egali-tatea Bisericilor Ortodoxe autocefale surori.

Din punct de vedere al eclesiologiei orto-doxe, o Biseric\ local\ ortodox\ canonic\ (`nsensul cel mai restrâns) este o episcopie careare `n fruntea sa un episcop ortodox canonic,care se afl\ `n comuniune cu `ntreg episcopatulortodox canonic universal, [i implicit cu totali-tatea Bisericilor Ortodoxe autocefale surori.

De aceea, `n Ortodoxie nu oricine [i oricumpoate `nfiin]a Biserici locale noi, sub pretextulsau cu preten]ia de a crea Biserici „libere“ sau„independente“, deoarece adev\rata libertatecre[tin\ nu se realizeaz\ prin r\zvr\tire, schis-m\ sau separa]ie bisericeasc\, dup\ cum niciunitatea sau comuniunea eclesial\ nu se im-pune prin constrângere, ci libertatea eclesial\se manifest\ prin afirmarea `mpreun\, `n co-muniune, a unit\]ii de credin]\, de via]\ sacra-mental\, de iubire [i de respect reciproc. Iarcând trebuie corectate abuzuri sau devieri de lanormele comune [i când se dore[te `nnoireavie]ii biserice[ti, acestea trebuie s\ se fac\, pebaza Tradi]iei Bisericii nedesp\r]ite, nu `mpo-triva ei [i nici sub forma rupturii cu ea, ci prin-tr-o fidelitate re`nnoit\ fa]\ de Biserica cea u-na, sfânt\, soborniceasc\ [i apostolic\ a luiHristos de-a lungul veacurilor.

II. Drepturile unei Biserici autocefale

Biserica autocefal\ este o Biseric\ avândconducere proprie sau de sine (`n grece[te autos= de sine, propriu; kefalé = cap, conducere). Or-ganismul de conducere al unei Biserici autoce-fale este Sfântul Sinod prezidat de `ntâist\t\to-rul acelei Biserici: patriarh, mitropolit sau arhi-episcop. Bisericile autocefale sunt Biserici su-rori, egale `ntre ele [i libere unele `n raport cualtele `n ceea ce prive[te organizarea `ntregiivie]i biserice[ti.

Autocefalia unei Biserici implic\ `n acela[itimp: multe drepturi, mult\ libertate [i mult\ re-sponsabilitate `n hot\rârile pe care le ia aceasta.De[i drepturile unei Biserici autocefale nu suntexpuse `ntr-un cod canonic, ele deriv\ dintr-unconsens al practicii vie]ii Bisericilor autocefalede-a lungul veacurilor, `ntrucât totdeauna au e-xistat mai multe Biserici autocefale, `n frunte cupatriarhiile vechi Roma, Constantinopol, Ale-xandria, Antiohia, Ierusalim (Pentarhia), iar Si-nodul III Ecumenic (431), prin canonul 8 acord\autocefalie [i Bisericii Ciprului.

Drepturile Bisericilor autocefale sunt:

a. dreptul de a avea propriul sinod al epis-copilor, prezidat de un patriarh, mitropolit sauarhiepiscop; acest sinod este singura autoritatecanonic\ pentru tot ceea ce prive[te organizareavie]ii biserice[ti; hot\rârile sale sunt definitive[i nu trebuie confirmate de vreo autoritate ecle-sial\ extern\;

b. dreptul de a alege proprii s\i episcopi, in-clusiv pe `ntâist\t\torul ei (patriarh, mitropolit,sau arhiepiscop), f\r\ o confirmare a acestorade c\tre o autoritate bisericeasc\ extern\;

c. dreptul de a `nfiin]a [i organiza eparhiisau mitropolii, sinoade mitropolitane [i adun\ribiserice[ti eparhiale care privesc comunit\]iledin jurisdic]ia sa canonic\;

d. dreptul de a `ntocmi [i promulga legi sauregulamente [i reguli biserice[ti cu valabilitatepentru toate comunit\]ile biserice[ti din juris-dic]ia sa;

e. dreptul de a `nfiin]a instan]e canonice dejudecat\ sau tribunale biserice[ti `n vederea re-glement\rii disciplinei biserice[ti;

f. dreptul de a cultiva rela]ii fraterne cu alteBiserici Ortodoxe autocefale [i de a `ntreprindeac]iuni de interes comun `ntr-o anumit\ regiune,precum [i dreptul de a ini]ia dialoguri bilate-rale de ordin practic cu unele confesiuni cre[-tine, desigur, nu `n numele Ortodoxiei `ntregi;

g. dreptul de a sfin]i Sfântul [i Marele Mir(care este folosit la s\vâr[irea Sfintei Taine a Mi-rungerii, la sfin]irea antimiselor [i a bisericilor);

h. dreptul de a canoniza sfin]i locali [i de acompune slujbele dedicate lor;

i. dreptul de a `nfiin]a [coli teologice;

j. dreptul de a p\stori propria sa diaspor\,asigurând preo]i [i ierarhi pentru aceasta.

~n rezumat, Biserica autocefal\ este o Bise-ric\ liber\ `n deciziile sale privind: alegerea [ihirotonirea episcopilor, administra]ia bise-riceasc\, organizarea educa]iei teologice, avie]ii liturgice [i a activit\]ii pastorale [i mi-sionare, liber\ `n ceea ce prive[te misiunea sauslujirea sa `n societate, rela]iile fr\]e[ti sau decooperare cu alte Biserici, precum [i rela]iilecu autorit\]ile civile din ]ara `n care p\store[tecomunit\]i eclesiale. O Biseric\ autonom\ sedistinge de o Biseric\ autocefal\ prin faptul c\nu se bucur\ de toate aceste drepturi enume-rate mai sus: de pild\, `ntâist\t\torul sau pri-matul ei trebuie s\ fie confirmat de BisericaMam\, care `[i rezerv\ [i dreptul de a `ntocmi [ipromulga legi biserice[ti, de a `nfiin]a instan]ecanonice [i mai ales dreptul de a consacraSfântul [i Marele Mir, iar uneori [i dreptul de asupraveghea rela]iile Bisericii autonome cu alteBiserici Ortodoxe autocefale sau cu unele con-fesiuni cre[tine.

III. Condi]iile ob]ineriiautocefaliei

~n ceea ce prive[te acordarea sau recunoa[-terea autocefaliei unei Biserici locale de c\treBiserica Mam\ [i de c\tre totalitatea BisericilorOrtodoxe autocefale, trebuie s\ preciz\m c\Ortodoxia nu dispune la ora actual\ de regulicanonice unanim acceptate privind modalitateaacord\rii sau recunoa[terii autocefaliei, faptpentru care aceast\ tem\ a [i fost `nscris\ peagenda viitorului Sinod panortodox. ~n decur-sul istoriei, recunoa[terea autocefaliei uneiBiserici dintr-o ]ar\ sau regiune a fost, uneori,un proces complicat [i dificil, condi]ionat nunumai de principii canonice eclesiale, ci [i dediferi]i factori de ordin istoric, misionar, etnic [ipolitic. Astfel, au fost cazuri `n care uneleBiserici autocefale [i-au pierdut autocefaliapentru o perioad\ anume, sau chiar `n mai multe

Miron Cristea, primul Patriarh alBisericii Ortodoxe Rom=ne (1925-1939)

octombrie 2010

BBiisseerriicciillee aauuttoocceeffaallee oorrttooddooxxeeaauu oo ccoonnssttiittuu]]iiee ssaaccrraammeennttaall\\

[[ii ccaannoonniicc\\-ppaassttoorraall\\ ccoommuunn\\..

14 Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

rânduri (de pild\, Biserica Ortodox\ Sârb\),tocmai datorit\ fluctua]iilor istoriei, a st\pâni-rilor [i a frontierelor politice statale. ~ns\ cândcontextul istoric a fost favorabil, autocefalia s-aimpus ca o necesitate pastoral-misionar\, ca li-bertate de ac]iune sporit\. Aceast\ orientare areo baz\ canonic\ solid\ `n hot\râri ale Sinodu-lui IV Ecumenic [i ale Sinodului VI Ecumenic,care permit Bisericii o adaptare misionar\ [ipastoral\ adecvat\ contextului istoric. De alt-fel, spre deosebire de sfintele dogme care pri-vesc credin]a ortodox\, sfintele canoane suntreguli pastorale de organizare a vie]ii, astfel `n-cât s\ fie ap\rat\ [i promovat\ lucrarea Evan-gheliei lui Hristos `n via]a poporului cre[tin (cf.canonul 8 al Sinodului III Ecumenic).

~ntre condi]iile ob]inerii autocefaliei pot fienumerate:

a. capacitatea spiritual\ [i material\ a uneiBiserici locale de a men]ine [i promova cre-din]a ortodox\ [i de a organiza via]a biseri-ceasc\ a unui popor `n totalitatea sa, fapt do-vedit `n decursul unei lungi perioade de timp;

b. num\rul suficient (cel pu]in trei) al epis-copilor titulari;

c. dorin]a sau voin]a episcopilor, a clerului[i credincio[ilor din eparhiile dintr-o ]ar\ de ase organiza ca Biseric\ autocefal\;

d. un teritoriu bine definit [i un context et-nic sau cultural `n care aceast\ Biseric\ local\[i-a ar\tat capacitatea sa misionar\ [i pastoral\;

e. autocefalia a fost adesea condi]ionat\ deindependen]a statal\ sau politic\ a teritoriului

sau a ]\rii `n care se afl\ Biserica local\respectiv\. Aceast\ condi]ionare a organiz\riivie]ii biserice[ti de evolu]ia organiz\rii statalederiv\ din spiritul canoanelor 17 [i 28 ale Si-nodului IV Ecumenic (451), precum [i al cano-nului 38 al Sinodului VI Ecumenic (Trulan,692), potrivit c\rora, pentru o mai bun\ coor-donare a vie]ii biserice[ti [i a activit\]ii misio-nare, organizarea bisericeasc\ trebuie s\ ]in\seama de evolu]ia organiz\rii civile din Impe-riul Roman cre[tin. ~ns\, dup\ ce imperiile cre[-tine [i Imperiul Otoman s-au destr\mat au ap\rutstatele independente na]ionale, `n care Bise-ricile s-au organizat progresiv ca Biserici auto-cefale, iar unele dintre acestea au devenit maitârziu Patriarhii noi, ad\ugându-se la vechilePatriarhii din timpul Imperiului cre[tin, dup\cum `ntr-o familie, copiii care ajung la maturi-tate `ntemeiaz\ propriile lor familii al\turi defamilia `n care s-au n\scut.

f. Biserica Mam\, care are responsabilitateacanonic\ [i pastoral\ pentru Biserica local\ fiic\aflat\ sub jurisdic]ia sa, trebuie s\ fie convins\de posibilitatea [i necesitatea acord\rii sau re-cunoa[terii autocefaliei dorit\ de aceast\Biseric\ local\-fiic\. Recunoa[terea acestei au-tocefalii [i, `n general, drepturile [i `ndatoririlemajore legate de ea, sunt precizate `ntr-un actoficial [i solemn, numit Tomos; aceast\ recu-noa[tere a autocefaliei de c\tre Biserica Mam\,este adus\ la cuno[tin]a tuturor Bisericilor Or-todoxe surori, c\rora li se cere s\ recunoasc\,la rândul lor, Biserica respectiv\ ca Biseric\autocefal\ sor\. ~n prezent, aceast\ procedur\este considerat\ insuficient\ [i se afl\ `n dez-

batere `n cadrul unei comisii panortodoxe.Patriarhia Ecumenic\ dore[te ca Tomosul de au-tocefalie s\ fie semnat numai de patriarhul ecu-menic, pe când alte patriarhii (Rus\ [i Român\)doresc ca Tomosul s\ fie semnat de to]i`ntâist\t\torii Bisericilor Ortodoxe surori, dup\modelul actelor Sinoadelor ecumenice semnatede ierarhii care au participat la eveniment.

IV. Scopul autocefaliei:comuniunea bisericeasc\fratern\ sau unitate `n libertate responsabil\

Atât autocefalia cât [i autonomia uneiBiserici nu sunt un scop `n sine, ci ele vizeaz\realizarea comuniunii fraterne [i responsabile`ntre diferite Biserici locale, reprezentate prinepiscopii lor, comuniune care nu este nici uni-tate constrâng\toare, nici libertate schis-matic\ (separatist\), sau pretext de izolare [ide indiferen]\ fa]\ de via]a altor Biserici.

Bisericile autocefale nu sunt Biserici in-dependente dup\ modelul statelor indepen-dente [i suverane, care pot schimba, `ntr-unfel sau altul, regimul social-politic [i con-stitu]ia lor fundamental\, deoarece Bisericileautocefale ortodoxe au o constitu]ie sacra-mental\ [i canonic\-pastoral\ comun\, adic\o identitate fundamental\ care le une[te pe toate[i care transcende principiul autocefaliei caprincipiu de conducere administrativ\ proprie.Acest fapt implic\ `ndatorirea fiec\rei Bisericiautocefale de a p\stra unitatea de credin]\, devia]\ sacramental\ [i de structur\ canonic\ cutoate celelalte Biserici Ortodoxe, `n spiritulTradi]iei apostolice [i patristice a Bisericiinedesp\r]ite a lui Hristos. Voca]ia primordial\[i esen]ial\ a Bisericii este comuniunea oame-nilor cu Sfânta Treime, prin predicarea SfinteiEvanghelii, prin Sfântul Botez, prin SfântaEuharistie [i prin toate Sfintele Taine, toates\vâr[ite de episcopi, preo]i [i diaconi orto-doc[i canonici, astfel `ncât via]a Bisericii s\fie o imagine sau o icoan\ a comuniunii Sfin-tei Treimi, „ca to]i s\ fie una, precum Noi sun-tem una“ (Ioan 17,21).

O studiere atent\ a raportului dintre uni-tatea [i libertatea eclesial\ `n `n]elegerea lorortodox\, arat\ c\ unitatea bisericeasc\ auten-tic\ nu deriv\ din subordonare constrâng\-toare, ci din consultare reciproc\ [i cooperarefratern\, nici libertatea autentic\ bisericeasc\nu deriv\ din izolare [i indiferen]\ fa]\ deal]ii, ci este o libertate pentru comuniune, decilibertate responsabil\. De ce? Pentru c\ iubireacre[tin\, slujirea [i responsabilitatea `n Biseric\sunt cu atât mai autentice, cu cât sunt `mplinite`n mai mult\ libertate.

Sf=ntul Sinod al BOR este singura autoritate canonic\ care coordoneaz\`ntreaga via]\ bisericeasc\ a rom=nilor ortodoc[i din ]ar\ [i str\in\tate

DDOOSSAARR

15anul II (X) nr. 10

Responsabilit\]i ale BisericiiOrtodoxe autocefale

Aceast\ leg\tur\ strâns\ care exist\ `ntremen]inerea unit\]ii de credin]\ [i libertatea bise-riceasc\ responsabil\ este admirabil exprimat\`n con]inutul Tomosului de recunoa[tere a auto-cefaliei Bisericii Ortodoxe Române (din anul1885), care cuprinde, de fapt, principiile debaz\ ale `nv\]\turii ortodoxe despre autocefalie.

Din acest Tomos reies urm\toarele principii:

a. Condi]ia primordial\ a acord\rii sau re-cunoa[terii autocefaliei unei Biserici este: con-servarea „unit\]ii indisolubile a credin]ei `n le-g\tura dragostei“. „Aceast\ unitate r\mânândneatins\ [i neclintit\ `n toate veacurile – sespune `n tomos –, chestiunile de administra]ieeclesiastic\ [i ordinea demnit\]ilor se potmodifica potrivit cu starea ]\rilor. De aceea,[i Preasfânta, Marea Biseric\ a lui Hristos,aprobând cu toat\ bun\voin]a [i recunos-când cu duhul p\cii [i al dragostei schim-b\rile necesare administra]iei duhovnice[tidin Sfintele Biserici locale, le binecuvinteaz\[i le confirm\ spre mai bun\ zidire a comu-nit\]ii credincio[ilor.“

Deci putem afirma c\ recunoa[terea sauacordarea autocefaliei unei Biserici locale caren-a f\cut, timp `ndelungat, dovada capacit\]iisale de a p\stra neclintit\ unitatea credin]ei or-todoxe nu constituie un bine pentru via]a spiri-tual\ a acelei Biserici [i nici o ac]iune respons-abil\ din partea Bisericii-Mame.

b. Autoritatea suprem\ responsabil\ de ad-ministrarea sau conducerea unei Biserici auto-

cefale este Sfântul Sinod al acesteia, prezidatde un arhiepiscop, mitropolit sau patriarh.Sfântul Sinod al acestei Biserici nu este subor-donat altei autorit\]i eclesiale, dar Sfântul Si-nod al unei Biserici autocefale trebuie s\ exer-cite aceast\ libertate total\ de conducere biseri-ceasc\ având con[tiin]a responsabilit\]ii directe`n fa]a lui Hristos, Capul Bisericii [i ArhiereulVe[nic, dup\ cum se spune `n Tomos: „A[adardup\ cum am deliberat `n Sfântul Sinod, celde pe lâng\ noi, al iubi]ilor no[tri fra]i `nSfântul Duh [i coliturghisitori, declar\m c\Biserica Ortodox\ din România s\ fie [i s\ senumeasc\ [i s\ se recunoasc\ de c\tre to]ineatârnat\ [i autocefal\, administrându-sede propriul [i Sfântul s\u Sinod, având capre[edinte pe ~naltpreasfin]itul [i Preastima-tul Mitropolit al Ungrovlahiei [i Primat alRomâniei, cel dup\ vreme, nerecunoscând `npropria sa administra]ie intern\ nici o alt\autoritate bisericeasc\, f\r\ numai pe CapulBisericii Ortodoxe celei una, sfânt\, catolic\[i apostolic\, pe Mântuitorul Dumnezeu-Omul, Care este singura temelie [i piatra ceadin capul unghiului, [i `ntâiul [i supremul [ive[nicul Arhiereu [i Arhip\stor“.

c. Recunoa[terea autocefaliei unei Bisericilocale implic\ deci recunoa[terea autorit\]iisale canonice egal\ cu autoritatea canonic\ acelorlalte Biserici surori. De aceea, Sinodulnoii Biserici autocefale este numit „Sinod frate`n Hristos“. Prin recunoa[terea autocefaliei, oBiseric\ fiic\ devine Biseric\ sor\ având matu-ritate eclesial\ deplin\. Aceast\ nou\ Biseric\autocefal\ se face cunoscut\ tuturor Bisericilorautocefale, pentru a fi primit\ `n comuniunealor universal\.

d. ~n Tomosul de autocefalie se mai precizea-z\ c\ aceast\ conducere de sine, `n deplin\ liber-tate, implic\, `ns\, o conformare liber\ cu Tradi-]ia continu\ [i ne`ntrerupt\ a Bisericii Ortodoxe.

~n partea final\ a Tomosului se enumer\ [i alteresponsabilit\]i ale Bisericii Ortodoxe autocefale:

e. Biserica autocefal\, de[i se bucur\ de toa-te prerogativele [i drepturile inerente autocefa-liei are, totu[i, datoria de a p\stra comuniuneade credin]\ [i de via]\ sacramental\ cu cele-lalte Biserici autocefale [i, ca atare, Sfântul eiSinod trebuie s\ pomeneasc\ `n dipticele salepe `ntâist\t\torii acestor Biserici; s\ colabore-ze [i s\ se `n]eleag\ cu celelalte Biserici Orto-doxe „`n toate chestiunile importante canoni-ce [i dogmatice, care au trebuin]\ de o chib-zuire mai general\ [i mai comun\, dup\ sfân-tul obicei al p\rin]ilor, p\strat de la `nceput“.

Toate acestea arat\ c\ principiul autoce-faliei nu este libertate `n izolare, ci libertate `ncomuniune. Iar dac\ aceast\ comuniune se ma-nifest\ mai ales la nivelul comemor\rii `n tim-pul Liturghiei celebrat\ de `ntâist\t\torul uneiBiserici autocefale, al inform\rii reciproce pri-vind `ntronizarea noilor `ntâist\t\tori [i alconsf\tuirilor privind problemele de ordin bise-ricesc, o colaborare mai intens\ `n ceea ce pri-ve[te via]a pastoral\ `n diaspora, misiunea [im\rturia ortodox\ comun\ ast\zi `n lume, arputea contribui [i mai mult la convingerea c\ li-bertatea pe care o ofer\ autocefalia nu se mani-fest\ `n izolare sau autarhie, ci `n dinamica vie-]ii biserice[ti, `n cooperare [i ajutorare fr\]eas-c\. („Lumina de Duminic\“, 31 octombrie 2010)

Not\: intertitlurile apar]in redac]iei

PPrriinncciippiiuull aauuttoocceeffaalliieeii nnuu eessttee lliibbeerrttaattee`̀nn iizzoollaarree,, ccii lliibbeerrttaattee `̀nn ccoommuunniiuunnee..

~n anul omagial al Crezului Ortodox [i Autocefaliei Rom=ne[ti, la Editura Basilica, cu binecuv=ntarea PF P\rinte Patriarh Daniel, a ap\rut trilogia Autocefalie

octombrie 2010

PPrr.. pprrooff.. NNiiccuu MMoollddoovveeaannuu ss-aa ffoorrmmaatt llaa uummbbrraa uunnuuiimmaarree mmaaeessttrruu,, pprrooffeessoorruull NNiiccoollaaee LLuunngguu,, `̀nnss\\ aa ddeevveenniitt oo ppeerrssoonnaalliittaattee ddiissttiinncctt\\ `̀nn mmaatteerriiee ddee mmuuzziicc\\ bbiisseerriicceeaasscc\\,,

`̀nn aarrttaa ddiirriijjaattuulluuii,, pprreeccuumm [[ii `̀nn cceeaa aa ccoommppoozzii]]iiiilloorr mmuuzziiccaallee..

Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

16

OOMMAAGGIIUU

† IOACHIM B|C|UANUL

EEppiissccoopp-vviiccaarr aall AArrhhiieeppiissccooppiieeiiRRoommaannuulluuii [[ii BBaacc\\uulluuii

Am fost invitat s\ scriu un scurt eseu evo-cator pentru unul dintre reputa]ii profesoride la Facultatea de Teologie „Patriarhul Ius-tinian“ din Bucure[ti, P\rintele Nicu Moldo-veanu, care s\ sporeasc\ paginile volumuluiomagial ce s-a editat cu prilejul anivers\riivârstei de 70 de ani, pe care marele maestru`i `mpline[te `n anul mântuirii 2010.

~ntruc=t am avut [ansa s\-i stau adeseori `npreajm\, la `nceput mi-am `nchipuit c\-mi va fiu[or s\ evoc figura emblematic\ a profesoruluimeu de muzic\ psaltic\ [i liniar\ din anii 1976-1980, de la Institutul Teologic de Grad Univer-sitar „Sf. Ecaterina“ din Bucure[ti. Dar cândmi-am etalat amintirile despre Prof. dr. NicuMoldoveanu mi-am dat seama c\ este foarte di-ficil s\-i zugr\vesc chipul `n a[a m\sur\, `ncât s\surprind toate tr\s\turile care s\ `i structurezedistinsa personalitate. Am convingerea c\, dinnum\rul `nsemnat de ucenici pe care i-a formatP\rintele Nicu Moldoveanu, se va g\si totu[i ci-neva s\ o creioneze cu mult\ acribie. De aceea,`n cele ce urmeaz\, m\ limitez doar la a-mi ex-prima recuno[tin]a [i gratitudinea pentru profe-sorul ce mi-a dirijat pa[ii spre `mplinirea oric\-rui lucru bun [i s\ afirm c\ Maestrul Nicu Mol-doveanu, pentru mine, `ntrege[te panteonul „vi-ris ilustribus“ care au contribuit la formareamea ca slujitor al Bisericii lui Hristos.

O personalitate distinct\ `nmaterie de muzic\ bisericeasc\

Fac parte din genera]ia studen]ilor teologi aianilor pe care i-am consemnat mai sus. Peatunci, la facultatea de la Bucure[ti erau repar-tiza]i elevii care absolveau seminariile de laM\n\stirea Neam], Bucure[ti, Buz\u [i Craiova.De obicei, pân\ ce se cristalizeaz\ rela]iile din-tre studen]i, trebuie s\ treac\ aproximativ un an.Pentru genera]ia mea n-a fost a[a. Autorit\]ilevremii au promulgat o lege prin care orice stu-dent admis la facultate trebuia s\ satisfac\ mai`ntâi stagiul militar. Legea s-a aplicat [i pentrustuden]ii admi[i la Facultatea de Teologie.

Astfel, tinerii absolven]i ai seminariilor amin-tite ne-am `ntâlnit la Pleni]a, `n Oltenia, pentrusatisfacerea serviciului militar, a[a cum or-donaser\ autorit\]ile comuniste ale timpului. Nu[tiu cât de bine ne-au instruit cadrele militare `nmânuirea armelor, dar `n calitate de solda]i-teologi am constituit una dintre celebrele coralemilitare ale timpului, `ncât regimentul de laPleni]a, considerat batalion disciplinar al ar-matei române din acea epoc\, a ajuns s\ fie per-ceput altfel datorit\ faimoasei „corale a popilormilitari“, dup\ cum ne batjocoreau unii.

Dup\ cele nou\ luni de cazarm\, o bun\parte dintre membrii coralei militare de la Ple-ni]a ne-am reg\sit sub bagheta maestrului NicuMoldoveanu la faculatatea de la Bucure[ti.Eram `ntr-un fel omogeniza]i, iar maestrul aputut lucra cu noi mult mai u[or. Amintesc fap-tul c\ genera]ia mea a asistat la schimbareagrupului de mari profesori care, pân\ atunci, de-servise cu cinste Facultatea de Teologie de laBucure[ti la mai toate disciplinele teologice.Ilu[trii profesori de teologie, `ntre care P\rinteleSt\niloae, Coman, Balca, Liviu Stan, Chi]escu,Popescu, Brani[te etc. `[i `ncheiau activitatea

universitar\. Plecarea lor nu a creat `ns\ un vid,pentru c\ aproape to]i au [tiut s\-[i lase ucenicipe m\sur\ la catedrele pe care le-au slujit cudemnitate. La catedra de muzic\, dup\ cum se[tie, Facultatea de la Bucure[ti a avut pe inega-labilul [i neobositul profesor Nicolae Lungu.Când genera]ia mea a `nceput facultatea, `n1976, marele compozitor [i dirijor `[i `ncetase [iel activitatea universitar\, dar l\sase la catedr\pe eminentul s\u discipol, Nicu Moldoveanu.La `nceput nu mi-am dat seama dac\ profesorulnostru imit\ sau nu pe `nainta[ul s\u. Ulterior,am constatat c\ P\rintele prof. Nicu Moldo-veanu s-a format la umbra unui mare maestru,profesorul Nicolae Lungu, `ns\ a devenit o per-sonalitate distinct\ `n materie de muzic\ bis-ericeasc\, `n arta dirijatului, precum [i `n cea acompozi]iilor muzicale.

De dragul lui nu am lipsit la nicio repeti]ie [i la niciun concert

A[adar, timp de patru ani, eu [i mul]i dintrecolegii mei teologi am avut prilejul s\ ne struc-

Tonalit\]ile armonice ale unei `ntâlniri rememorate

P\rintele profesor Nicu Moldoveanu a `mplinit 70 de ani, `n ziua de 20 octombriea.c.. Renumitul profesor de muzic\ bisericeasc\ a fost distins de PS P\rinte

Patriarh Daniel cu Ordinul „Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena“. Evenimentul afost marcat at=t de lansarea volumului omagial „P\rintele Profesor Doctor NicuMoldoveanu, la 70 de ani“, c=t [i de organizarea unui concert aniversar de c\treCorul mixt al Facult\]ii de Teologie Ortodox\ „Justinian Patriarhul“ din Bucure[ti

FO

TO

: „Z

IAR

UL

LUM

INA“

BBiinneeccuuvvâânnttaatt ddee DDuummnneezzeeuu ffiiee pp\\rriinntteelleepprrooffeessoorr NNiiccuu MMoollddoovveeaannuu,, dd\\rruuiinndduu-iiaannii mmuull]]ii ccuu ss\\nn\\ttaattee [[ii aalleessee `̀mmpplliinniirrii!!

17anul II (X) nr. 10

tur\m identitatea al\turi de P\rinteleNicu Moldoveanu. ~mi amintesc câtde pedagogic era `n toate, cât demult dorea ca s\ ne form\m vociledup\ darul pe care ni l-a dat Dum-nezeu [i s\ devenim vrednici sluji-tori ai Bisericii, cunosc\tori ai mu-zicii. Cei care am avut darul muzicii,nu numai dorul ei, am fost pre]ui]ifoarte mult de profesorul nostru. ~nceea ce m\ prive[te, cred c\ am fostun r\sf\]at al lui. P\rintele profesoraprecia mult pe cei care doreau dinr\sputeri s\-[i `nsu[easc\ cuno[tin-]ele muzicale [i arta cântatului. Ca `norice coral\ b\rb\teasc\, partea ceamai greu de sus]inut este a tenorilorprimi. Ca studen]i, vocile noastreerau deja formate [i adaptate p\r]ilorcorale. Pe vremea mea erau pu]initenori primi autentici. Maestrul Mol-doveanu a descoperit c\ sunt unuldintre ace[tia [i a lucrat mult cu mi-ne, ca s\-mi p\strez vocea tenoral\autentic\. Am r\mas, p=n\ ast\zi, cuaceea[i voce datorit\ lui. ~n leg\tur\cu aceasta, `mi amintesc cum, la orepeti]ie pentru concertul de Cr\ciuneu vroiam s\ `nv\] [i celelalte p\r]iale buc\]ilor muzicale. ~mi doreampe atunci, având ca paradigm\ peprofesorul meu, s\ devin dirijor.Con[tientizam faptul c\ pentru a fiun bun dirijor trebuie s\-]i `nsu[e[tibine toat\ partitura, la toate vocile.La repeti]ie m-am a[ezat printrecolegii mei de la bas. P\rintele pro-fesor nu m-a v\zut printre cei de laprim [i a `nceput s\ strige : „-Unde-iIlie, de ce nu-i aici ?“. Eu m-am pititprintre colegi. ~n cele din urm\ m-az\rit [i mi-a spus: „-M\ Ilie, vino re-pede la partea ta! Ce te-ai r\t\cit pe-acolo?“. „-L\sa]i-m\, p\rinte profesor, s\ cânt [ieu aici, la bas.“ Replica a venit imediat: „-Las\,m\, c\ doar tu nu e[ti oal\ spart\ ca ei. Tu e[tivioara `ntâi de la prim! Hai, vino aici!“. Am coborât la partea mea, smerit, dar am `n-]eles, `nc\ o dat\, c\ profesorul meu m\ pre]uia[i punea mare baz\ pe aportul meu la corala fa-cult\]ii.

De dragul lui nu am lipsit la nicio repeti]ie [ila niciun concert. Am tr\it multe bucurii `ncompania lui, iar multe evenimente mi-aur\mas vii `n memorie, de parc\ s-au petrecutmai ieri. Evoc unul dintre ele, care m-a marcat`n mod deosebit. Este vorba de concertul sus]i-nut de ziua hramului Institutului de Teologie,„Sfin]ii Trei Ierarhi“, `n anul 1977. Cine a tr\it`n acele vremuri `n preajma Facult\]ii de Teo-logie de la Bucure[ti `[i aminte[te cu ce intesi-tate [i emo]ie erau a[teptate concertelestuden]ilor teologi. Pe atunci, astfel de eveni-

mente erau o raritate. Maestrul Nicu Moldovea-nu [tia aceasta [i le preg\tea cu mult\ scrupulo-zitate. Deci pentru concertul din ziua Sfin]ilorTrei Ierarhi, `ntre buc\]ile muzicale care tre-buiau s\ fie prezentate era [i superba lucrare aprofesorului Nicolae Lungu intitulat\ Priveghe-re (cor pentru voci b\rb\te[ti, toac\ [i clopotesau pian). P\rintele Nicu Moldoveanu, [tiind c\eu sunt frate de m\n\stire (dar `n secret, c\ci peatunci vie]uitorii m\n\stirilor nu aveau dreptulla studii), m-a desemnat s\ bat toaca la `nceputulbuc\]ii muzicale. Am f\cut aceasta de mai multeori `n repeti]ii, `ns\ la concert am avut opresta]ie aparte. Am dat un concert de toac\`ncât am uimit nu numai pe cei prezen]i `n sal\,ci [i pe profesor `nsu[i, care mi-a m\rturisitaceasta dup\ mul]i ani de la eveniment.

A[adar, pot spune cu toat\ sinceritatea c\ m-am bucurat mult de aprecierea profesoruluimeu, pe care am `ncercat s\ nu-l dezam\gesc

niciodat\. Evident c\ aveam notazece pe linie la obiectul muzic\ bis-ericeasc\, dar nu aceasta era impor-tant. Timp de patru ani m-am bucuratde aprecierea acestui demn profesor,pe care l-am pre]uit mult.

Pr . Prof. NicuMoldoveanu r\mâne o paradigm\

Anii au trecut unul dup\ altul,iar anul acesta, 2010, profesorulNicu Moldoveanu, septuagenar, seretrage din munca universitar\, lu-cru pe care `l regret\m cu to]ii.Pentru mine [i genera]ia mea, Pr.Prof. Nicu Moldoveanu r\mâne oparadigm\, un model, un compozi-tor, un interpret [i o enciclopedie `ndomeniul muzicii biserice[ti [i nunumai. Actualmente lucr\m `mpreu-n\, din `ncredin]area PF PatriarhDaniel, la „Dic]ionarul de muzic\bisericeasc\“. Din comisia coordo-natoare facem parte, al\turi de pro-fesorul nostru, câ]iva ierarhi, fo[tiucenici ai maestrului Moldoveanu.Ca `n timpurile de demult, când subbagheta sa magic\ vocile noastre se`mbinau simfonic, dând la iveal\nestemate ale tezaurului muzical, dedata aceasta, `n aceea[i atmosfer\ detain\, ne vom aduna pentru ca nuglasurile, ci min]ile [i inimile noas-tre, cu acela[i entuziasm [i aceea[igravitate intelectual\, s\ a[tearn\ `nscris istoria muzicii biserice[ti. ~n`ntâlnirile noastre, cu acest prilej,mi-am dat `nc\ o dat\ seama c\ prof.Nicu Moldoveanu este unul dintrecei mai mari cunosc\tori [i cercet\-

tori `n domeniul muzicii biserice[ti contempo-rane. Când am spus c\ P\rintele Prof. NicuMoldoveanu este o enciclopedie vie `n dome-niul muzicii corale [i biserice[ti, nu am f\cut-o gratuit sau f\r\ acoperire. De-a lungul cola-bor\rii noastre mi-am dat sema c\ nu-i sc\p\nimic din istoriografia muzical\ bisericeasc\[i, `n acelasi timp, din biografia tuturor muzi-cienilor, compozitorilor, interpre]ilor demuzic\ bisericeasc\ nu numai din ]ar\, ci [idin `ntreaga Ortodoxie.

Binecuvântat de Dumnezeu fie P\rinteleProfesor Nicu Moldoveanu, d\ruindu-i animul]i cu s\n\tate [i alese `mpliniri! N\d\jduiescs\ cred c\, peste ani [i ani, când Bunul Dumne-zeu `l va chema la ceruri, cred c\ va dirija coru-rile de `ngeri [i sfin]i, care cânt\ m\ririle Prea-sfintei Treimi `n liturghia cosmic\.

La mul]i ani, p\rinte profesor!

Volumul omagial „P\rintele Profesor Doctor NicuMoldoveanu, la 70 de ani“ a ap\rut cu binecu-vântarea Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel

la Editura BASILICA [i a fost `ngrijit de pr. prof. dr. Vasile Stanciu [i pr. lect. dr. Stelian Iona[cu

PPeennttrruu nnoouuaa ffaabbrriicc\\ ddee lluummâânn\\rriiddee llaa RRoommaann aauu ffoosstt aacchhiizzii]]iioonnaattee

uunn eecchhiippaammeenntt eeccoollooggiicc ddee pprroodduucceerree aa lluummâânn\\rriilloorr ddee ccuulltt..

octombrie 2010

{{TTIIRRIIPPEE SSCCUURRTT

Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

18

~n luna octombrie a.c., mai multe l\ca[uri depe cuprinsul Arhiepiscopiei noastre au `mbr\cathain\ de s\rb\toare cu prilejul oficierii slujbelorde sfin]ire sau resfin]ire.

Astfel, s=mb\t\, 2 octombrie, Preasfin]itul Epis-cop Ioachim B\c\uanul a oficiat slujba de sfin]ire abisericii cu hramul „Acoper\m=ntul Maicii Dom-nului“ din municipiul Bac\u. L\ca[ul de cult a fostconstruit sub coordonarea pr. Gabriel Ichim [i estespecial destinat persoanelor cu deficien]e de auz [ivorbire. Pentru c\ `n biseric\ vin at=t surdo-mu]i, c=t[i persoane f\r\ deficien]e slujbele se ]in ̀ n mod nor-mal, `ns\ sunt [i traduse cu ajutorul unui interpret.

Duminic\, 3 octombrie, la Biserica „Sf. ~mp\ra]iConstantin [i Elena“ din Bac\u, PS Episcop IoachimB\c\uanul, dimpreun\ cu un sobor de preo]i [i dia-

coni, a resfin]it ctitoria boiereasc\ spre slava luiDumnezeu [i `ntru binecuv=ntarea tuturor celorcare, sfid=nd criza, [tiu c\ via]a spiritual\ vie r\m=nesingura referin]\ statornic\ pentru fiecare dintre noi.

O s\rb\toare deosebit\ a avut loc duminic\, 10octombrie, [i `n localitatea S\nduleni. Credincio[iidin zon\ au fost primii moldoveni care au dat tonulbucuriilor duhovnice[ti prilejuite de serbareaCuvioasei Parascheva, deoarece PS Episcop-vicarIoachim B\c\uanul a oficiat slujba de sfin]ire a bis-ericii din sat, `nchinat\ Ocrotitoarei Moldovei, unl\ca[ de cult deosebit, ridicat ̀ ntr-o zon\ ̀ n care cre[-tinii au fost greu `ncerca]i `n aceast\ var\ de furia a-pelor ce au distrus numeroase case [i gospod\rii.

{i biserica ctitorit\ de familia fondatoare aSpitalului Jude]ean Bac\u a fost resfin]it\. Cu-

noscu]i ca fondatori ai Spitalului din Bac\u `nanul 1857, Pavel [i Ana Cristea au fost pomeni]iduminic\, 24 octombrie, [i `n calitate de ctitori aiBisericii „Na[terea Maicii Domnului“ din Chetri[,pentru c\, `n acest modest sat situat `n st`ngaSiretului, Caminarul Pavel a hot\r=t `n anul 1833,dimpreun\ cu so]ia sa, s\ ridice un Sf=nt L\ca[ cuhramul Na[terii Preacuratei Fecioare. Slujba deresfin]ire a fost oficiat\ de PS Episcop Ioachim,dup\ ce, `n aproape 10 ani, Pr. Paroh Liviu VasileD\nil\, sus]inut de credincio[i, a reu[it s\ refac\aproape `n `ntregime l\ca[ul de cult.

~n urm\toarea duminic\, pe 31 octombrie,Biserica „Sfântul Ioan Botez\torul“ din ParohiaBuc[e[ti – Protopopiatul Moine[ti a fost [i ea re-sfin]it\ de c\tre Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul.Cu acest prilej a fost târnosit [i A[ez\mântul so-cial-filantropic „Sfântul Ioan Botez\torul“, ridicat`n trei luni, prin contribu]ia domnului IoanDobrov\], primarul comunei Poduri, [i a domnuluiIoan Neculce.

Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Roman