Lrvru NrcoLAE oAnunru

La(ne)uitarea privirilor

din jur- Note qi impresii de cil[torie la vorbitorii de limb[ romdnd

din imediata apropiere a[Ftrli (1967-2017) -

Cu un Cuvint inainte de IOAN-AUREL POP

Pre gedintele Academiei RomAne

Rector al UniversitSlii,,Babeq Bolyai" din ClujPrezentare semnat[ de VIRGIL POPAPrimarul Municipiului Slcele - Braqov

2018

CUPRINS

Cuvdntinainte ...............9Prezentarc ..... l0,,Lec!ia de patriotism de la Putna qi replica ei bolqevicd de la

Cernduli" .....'. 13

,,Sbceleni, vd invitdm, treceli din nou Prutul!" ..........29La Criuleni ne inchindm, cu lacrimi, Nistrului iar la Mereni ne

rdcorim cu... harbuz Ei coniac ...............43

"Din trei limbi vorbite, doar una-i mai... melodioas5" ................. 6l,,LaCoqtei,bineleleoficialilorsuntintraductibile...*.........'......."71EMINESCU, Kalinka qi clopotele de la C[priana;i Cdl[raqi .....'.' 85

Pe la vama Vdrqand, Dundrea nu se intoarce... inddrdpt .......97Duhul lui EMNESCU mai colindb incd pe plaiurileBucovinei de Nord .......... 109

Viraje spre BUGEAC, cu escale la Feqtelila gi Odessa ......'........' l2lKatiuqa la liceu, ospelie de zile marilaCrocmaz;i portretul uriag al

Patriarhului...laZaim .....141fn drum spre Vidin, cu gdndul la replica domnitorului CAROL . . 1 5 3

Coqurile de flori de la Edine! qi bancnota de la Mitropolie .......... 161

Finalul DENIILOR EMINESCIENE ii adun6, rodnic, pe

astriqtii din Romdnia impreund cu cei din Republica Moldova .... 175

Pe scena Cdminului Cultural din Toracul- Mic, poli lesne

intoarce... carul mare! .......... ............... 183

Trei zile ploub cu gdleata in Basarabia, cu carte romAneasci,

dar qi cu... peripelii ......... 193

< Ce grai fiumos aveli... ! ) .............. ....................... 205

Ocrotitoarea Moldovei, ,,impbratul" LIMBII ROMANE qi un

,,samurai"... mahmur .....2I3Ambasadorul qi salvarea Bisericii Voievodale cAndva,

... p0ngdritd .....................225Cu cdlulul prin CHI$INAU, "Festivalul invdrtitelor" de laPERESECINA gi misterul. . . lacdtelor de la ORHEL...................23 1

244 245

itl{i

i

iI

('ap. I

Cerndu{i - URSS, august 1967

$l,ecfln de patriotism de la Putna ;i replicaei bolqevicl de la Cerniutioo

Se dedic[:Fiului nostru $TEFAN, care a fost,,botezat", inainte de a se naqte la...Sf. Ministire PUTNA

l3

Mama si Tata

14 t5

Terminasem facultatea la Cluj la vdrsta de23 de ani qi,

vrei nu vrei, "bea Grigore aghiasm6", vorba romdnului, imirutislhceam stagiul de trei ani obligatorrulalard, profesor de

lltttba romAn[ un fel de "ddscdlenci" cum se zicea pe vremuriIrr satul pdrintelui meu, Purcdreni intr-o ospitalierd comund pe-rrlurrci deja electrificatl qi cu ap6 curent[, situat[ la numai 24kilornetri distanfd de Brasov, dar administrativ arondatd,irnpotriva tradiliei istorice qi a celei etnografice, in raionulSlhntu-Gheorghe, regiunea Braqov (fost[ Stalin!) Acolo, la('rizbav, conviefuiau admirabil romdnii cu maghiarii (ungurii)inr liganii (romii) din cdtunul Cutuq aveau mult bun- sim! qi

rnajoritatea veneau pe -atunci, dupi absolvirea celor patruolase primare, la qcoall ooin sat", cum spuneau ei, la ciclul doi,curn se ziceape-acea vreme.

Eu eram pentru ei "dirigintele 51a", pe cdnd romdnii(pufini la numdr) mi alintau ,,galeq" cu apelativul "domnu'irrv6ldtor". Numai ungurii, majoritari pe - atunci la Crizbav,imi "simfeau" qi imi stimau studiile universitare terminate la()luj, zicAndu-mi, cu addnc respect, "domnu profesor" sau"tovarlqul profesor", dupd caz (qi... necaz!). in cadrul unorrliscu{ii amicale, imi explicau cd, la Ecoald veniserd niqte"puqti" numai cu liceul ce-qi ziceau, pe ungureste, "tonar",adic[ pe romdneEte... "profesor". Dumneavoastrd v-afi tocitcoatele la facultate, la Cluj, qi-i cu totul altceva... Eu zdmbeam

iri-n gdndul meu le taxam inlelepciunea qi aleasa lor educafie,lirr[ insi amd ardta.

in vara anului 1964, dupd o indelungat6 absenfd dinlarf,, a venit sd-gi revadd pdrin{ii aflali acum la o vdrstf,inaintat[, sora qi neamurile, vdrul meu primar, cunoscufularhitect din Statele Unite ale Americii, Constantin V. Micuda.St[team de vorbd ceasuri intregi pdn[ spre ora 4 dimineafa. Nunc mai s[turam ascultdndu-l pe Ticu (aEa-l alinta familia) cum

ne povestea nou[ celor care ne aflam in "lagdrul socialist" cumo duc ei in USA, cea mai dezvoltat[ lard a lumii, un veritabilcontinent al bun[st[rii qi democra[iel La noi, cAnd va fi aqa?Ne intrebam doar "intre patru ochi" qi rdspunsul veneaincredibil de pesimist: "Probabil, niciodat[!" Nu se Etie. intretimp insi unele "realitd[i" ale lumii capitaliste au mai pdhunsqi pe la noi, cu voie sau frrd voie de la. .. partid, care vorbaunei poezii de-a dreptul imbecile "se afla prezent in toate",pdnd gi-n patul omului qi-al muierii sale, cum ziceau uniifhc6nd haz de neaaz.

Pe la sfArqitul verii anului 1965 m-am c[sdtoritstabilindu-md in oragul Slcele (4 din cele ] sate tradifionaleale mocanilor qi ceangdilor), de data asta foarte aproape demunicipiul Bragov, nu demult acest vestit toponim din JaraBdrsei sclpAnd de numele impus Ei nefiresc de... OraqulStalin!

La inceput, am p6truns in localitate ca "suplinitor" peniEte ore "in6dite" din romdn5, istorie, francezd. Ei caligrafie cutoate ci pe diploma mea universitard scria negru pe alb"Diplomat in limba;i literafura romdn[". Nu-i nimic, de faptse zice cd scopul scuz[ mijloacele. Timpul trecea repede qi

incepusem sd-mi fac prieteni, mai ales cd aici, la Sdcele, mi-am petrecut parte din anii copildriei, vara,la mituga mea, twrtiC., cate nu avea copii. Eram, agadar, familiafizat cu localitateaa c[rei viald pulsa acum injurul uzinei "Electroprecizia" delaSatulung. Eram cis[torit dar... deocamdatd frrd copii.Profesor titular, numai de romAn[, la $coala Profesionald"Electroprecizia", o adevdrat[ "academie" a meseriilor qi overitabilA "cetate" in care tinerii ucenici, bdieli qi fete, veniliaici din toatdfara, invd{au o meserie utilA ldrii Ei lor, dar maiales invdfau s[ fie adevlrafi oameni de suflet, viitori familiqtiEi buni romdni. Nu pot uita rdvna cu care instructorii intr-aledansului au pus bazele echipei artistice alcdtuitd mai ales dintineri de la Ddiqoara (Rupea) sau de prin alte sate ale ![rii

It6 l7

f rilg[raEului. Aveau dansul popular in sdnge parcd. inainte de

ir irnplini vdrsta de 28 de ani am aflat, cu mare bucurie, ci voili qi eu "tatd de familie" vorba lui Caragiale al nostru. $i, intorrul birbafilor optimiqti imi frceam curaj... "Fie ce-o fi,llrimul n[scut, dar bine ar fi sd fie totugi... bliatul tatii". Pe

vremea aceea Etiinfa medical[ nu avansase ca-n zilele noastre,

l;a incdt p[rinlii nu Etiau bie]ii de ei, din timp, ce sex va avearnoqtenitorul respectiv. Se l[sa totul pe seama ineditului qi

voiei Celui de Sus. Poate cd era mai bine. Curiozitatea o l[sasel)umnezeu ca bucurie a pdrinlilor, bunicilor qi a altor apropiafiai familiei, si fie la final implinitd. Ce va fi primul nostru copil,b[iat sau fatd? Ce va fr, va h, sin[tos, frumos gi deEtept sd

creasc[. Nu-i aqa? ! Purtam discufii interminabile cu t6ndr[ measolie axate bineinleles pe onomastica celui sau celei ceagteptam sd ne intregeascd familia. La fetild c[zusem de

comun acord asupra unor prenume decente qi cu aurd apropiatorlodox[. Neinlelegerile se iscau insd in ceea ce priveqtebotezul bdiefaqului. Unul hiis iar altul cea... Doamne, ce

calvar! Dar, lumind! Un fericit eveniment avea sd limpezeascdq;i s5 rezolve "insolvabila" problem[. S-a ivit o excursie larndndstirile noastre din nordul Moldovei combinatd cu o ieqirecle vreo doui zile in "str[in[tate", adicd in URSS, la Cern[ufi.lformidabil.

Nu mi-am putut inchipui cd prima mea ieqire pestehotare va fi una combinatd, intr-o zond dragd inimii mele,acolo unde Mihail Eminescu primise prima inv[fdturd de lairrdeleanul nostru Aron Pumnul Ei fusese vrdjit de arta teatruluiIrri Pascaly. Minunat. imi consult tdndrd qi frumoasa measo[ioarb. M-apuc si-i descriu, cu lux de amdnunte, itinerariulcxoursiei qi ea este de acord sd mergem. B[tdlia a fost cdgtigat[tllr nu qi rizboiul. Este insircinatd in luna a Eaptea gi-i destultlc "voluminoas6" cu toate cd dumneaei are un trup de invidiat.Vl rczista la acest efort? Dumnezeu e mare. Excursia esteolganizatl de ONT Carpali Ei la ea participi vreo 40 de

persoane, cu un elegant pe-atunci autocar FIAT de culoareavintului turbat Ei cu numdr de BucureEti (B). Printreparticipanli se afl[ qi cAliva colegi de-ai mei qi chiar domnulfarmacist Olteanu., directorul sofiei, o persoand capabild qi

foarte manieratd. De asemenea, il remarc Ei pe domnul doctorPridie., originar din Bucovina de Nord, acum zon[ "r[pitd" dintrupul farii. E tare emolionat qi curios cd-qi va revedea, insfdrgit, meleagurile natale. Printre ceilalli "companioni" se afl[profesori, economigti, ingineri, tehnicieni gi muncitori. Sunt,?n general familii tinere, pAnd in 50 de ani. Plecdm intr-o ziinsoritd de august propice agrementului. Ghidul excursiei estedomnul D., un bdrbat tdndr, voinic, inteligent foc Ei gugubSlnevoie mare. Suntem sfbtuifi sd-l numim pe tot timpuldeplasirii 'oDom' Miky". Nume conspirativ?!? Pe drum nedistreazd cu multe bancuri, majoritatea avAndu-l dreptprotagonist pe... nemuritorul Bul5. in prima zi vizitdmmindstirile Agapia, Viratec qi Neam!. Frumusele de nedescris.La Agapia, mdiculele ne prezinti picturile atdt de expresive

ale lui Nicolae Grigorescu iar la Vdratec admirdm, cu gralia Eipioqenia cuvenit[ mormdntul Veronic[i Micle. innoptdm laSuceava in internatul unei Ecoli. Condilii modeste. A doua zi,in zori, o pornim spre Putna- "Ierusalimul rom6nilor". Naturae pur qi simplu una de basm. Ce incAntare avem. Pentru primaoard, mulfi dintre noi se vor inchina la Mormdnful lui $tefancel Mare al Moldovei aflat in incinta bisericii ctitoriti deMarele Voievod. Putna este o adevdratd cetate de apdrare aspiritului tutelar al romAnilor de pretutindeni. Aici s-a finut, inanul 1871, acel vestit qi de neuitat Congres al "Rom6niei June"de la Viena, unde Eminescu qi Slavici au reunit pe romdnii dintoate provinciile locuite de ei intru m[rirea qi slava lui $tefancel Mare ce-qi doarme aici somnul de veci inc[ din acel deneuitat an indoliat 1504, iulie 2, cdnd intreg norodul o'L-a:u

pl0ns ca pe un p[rinte bun al siu". Cdlcdm cu evlavie, emofieqi gnjA pimAntul binecuvdntat din incinta m[ndstirii.

18 t9

Nr. oprinr rnai mult la Morm6ntul lui $tefan. Ne inchindmr'rrccrrrio in fa{a lespedei din marmurd, albd de Cararra currrsr.:r'ip{ionate slove chirilice: "Io, $tefan- Voevod, din Mila luiI )trnnczcu..."

Ni se umezesc ochii. Privesc spre solia mea, Ligia,r'rrlc-q;i agteaptd sorocul peste numai vreo dou[ luni qi ceva.l,vrika! Am descoperit, in sfArqit, prenumele viitorului nostrull'r"'ior. De va fi bliat sd se numeascd... $TEFAN. Gata, s-a

virliclat. Din priviri galeqe qi nu neapirat drdgdstoase ajungeml;r o inlelegere mutual[ ce musai va trebui respectatd asemenearrrrui jurdmdnt sacru. Primul nostru copil a fost, aEadar,

Irotczat. .. "avant la letre" tocmai aici,la Putna. Frumoas[ qi

nrcreu imbietoare amintire pentru urmaqii familiei noastre." f

'at51 vostru a fost botezat, la Putna, inainte de a se naqte"Ziru, bunicule?! Zdu, aqa-i..." inainte de a p[risi incintarrrlrristirii Putna, purtdm o disculie cu pdrintele Pimen Zainea.,rrrr tAndr c[lug[r muzeograf documentarist deosebit de viguros1i inteligent. Observ ci este foarte curajos pentru zllele acelea,cand nu puteai s[ te expui cu ce-ai in guqd qi-n cipuqd... fafi,"cale liberi" de sus. Ne intreab[ Sfinfia Sa unde ne indreptim,in continuare, paEii grupului. Eu ii ar[t cu degetul spre norduli rnp[durit spundndu-i atdt:"ln strdindtate, plrinte, la Cernluli, in URSS...!" qi fac ardtarespre spaliul impddurit din vecindtate. Aha, ... gi pdrintelezArnbeqte cu addnci inlelesuri. Brunet, cu ochii-i sclipitori, se

rritd Ei Sfinlia Sa spre nord qi, ca intr-o ruglciune incd nerostit[il evocd, din nou, pe $tefan Sfdntul, oare pentru a cdta oar[, in'r,iua aceea senind de vard romAneascl plind de invf,fimintepcntru noi, turiqtii, care veneam de la Bragov, din chiar centrulrornAnimii. Ne atrage aten[ia ins[, c[... "Voievodul n-ar avealoc s6-qi roteascd sabia astdzi..." $i, cu o privire agerd, devultur ce-i st[pdn pe stdnca sa, inleleptul cdlugbr de la Putna,iriuns peste ani qi ani, un recunoscut Ei apreciat Arhiepiscop alSucevei gi Rddnu{ilor, priveqte cu luare aminte spre locul

viitoarei noastre destinalii -- Bucovina de Nord, pdmAnt rdpitdin trupul Moldovei incd din a doua jumdtate a veacului al 18-lea de cdtre austrieci iar astdzi, prin voia sor,tii "alunecoase",ajuns Ia... ucrainienii sovietici. Acestea sunt inexplicabilelemeandre ale istoriei. Unii luptd iar allii "se lupt[" profitdndspre a se "l[!i" tot mai mult qi mai mult...

Ajungem la vama Siret, la grani![. Mulli dintre noi nuincercasem sentimentul ce te cuprinde in momenful cdnd ilipdrdseEti !na. Cel mai emolionat membru al grupului pare s[fie tot domnul doctor pediatru Pridie., un bdrbat de aproape 60de ani, figurd distinsd de intelectual din vechea generafie. S-andscut intr-un sat din fostul finut Storojine!... Nu mai are penimeni pe-acolo.

La intrarea in vamd suntem atenfionali s[ nu cobordmdin autocar pdn[ nu vin vameqii (farseii sunt desigur printreei...). Au apIrut. Salut[ pe ruseqte cu un "dobrAi utro" la carenu r[spunde nimeni. Apoi, autoritar, ne cer tot in limbarus6: "davai dacument". Se retrag cu "birourile populafiei"(buletinele) recoltate in autocar qi stau qi tot gtamprleazdaproape o ord bunicicd. inainte de aceast[ munc[ plini de

rdspundere, cu un amabil "pajaliusta" ne permit sd cobordm peun platou betonat. Afar[ e vard, e mult soare iar "bdietii" diatot transpird ptampildndu-ne noud buletinele. Dar, e bine. Neindrept6m oasele aproape un ceas gi mai glumim. Simpaticulnostru ghid Dom' Miky, e pus din nou pe gotii. L-a l5sat inpace pe BulS qi ne mobilizeazdintr-o "qedin![" organrzatd aqa,

ad-hoc. Are un zitmbet de-a dreptul molipsitor. Domnia sa ne

explicd acum, arltdndu-ne chiar pe viu, cd acel "GAZ", o

maqinl militarl de teren, ce apare la vreo 70-80 metri de noi, e

condusd de un Eofer ldngi care st[ "fapdn" un tovardq maiorsovietic. Ei gonesc pe lAngd f6Eia de terenaratd., aproape zilnic,doar-doar or descoperi ceva urne... "imperialiste". SuntefiniEte turigti fericili, ne laudl Dom' Miky qi ne felicit[ cordialc[, noi cei venili tocmai de la Braqov, avem privilegiul (cum

20 21

tlc s-a-nemerit?!!) de a admira acest vigilent echipaj (pahul6)care, iatd, odatd la 365 de zlle ajunge aicila Siret, fiindcd., dragituriEti din R., trebuie si qtili ci circumferinla hotarelor U. S. ebarosanS (ne d[ qi cifra!) qi trebuie pdzitd, cu o de invidiatvigilenfd. Rddem ca-n timpul unei comedii jucatb bine.Vorbim tare qi gesticul[m ca tofi rom6nii ce ies pe-afard..Yezi-l)oamne, nu ne dezmin{im c-avem totuqi neamurinrediteraniene. "Bund ziuat" . Suntem pldcut surprinqi cL auzimasa ceva in aceastd unitate grlnicereascd ce pdzeEte cu atdtavigilenfl hotarele "sfinte" ale marii qi invincibilei U. S. -bastionul p[cii popoarelor, al "frdliei Ei intrajutordrii lor". $tificlumneavoastrd treaba aia cu "Proletari din toate firile, unifi-v5!" - Ei unire, domne, inseamnl infr[lirea tufuror popoarelor.Vorbd sI fie... il intreb ce face ddnsul pe-acolo. imi rlspunderegulamentar cd... "Slujeqte la oaste". Mie imi place parfumulvechi ce-l degajd rlspunsul ostaqului intervievat. CAt? Apoi,vreo trei ani qi ceva. Dialog[m in continuare. Afl[m cdvoinicul ii "de baqtinS" dintr-un sat pe nume Crasna de Sus,adicl RoEia, fiindc5 o fi qi una de jos... Caut sd-l conving cd-iromAn de-al nostru din moment ce gr[ieEte rom6neqte qi, pe laci prin sat hora-i hord qi doina-i doind. Egti de-al nostru. Elzicei:ategoric. .. "niet", "ia moldovan". Eu insist, el persist[-n idee.llag seamd c[ e indoctrinat ca lumea. Drept studii are 7 claselicute la "$coala moldoveneasci" de stat. Dar, culmea, n-aauzit de niciun scriitor "moldovean", nici de Eminescu, nici deAlecsandri, nici de Negruzzi, nici de Sadoveanu... Donici etc.lru sunt acela care, in cele din urm6, md dau bitut. Gata.Adunarea! Plecim, nu inainte de a depune toli banii romAneqticc-i avem asuprS-ne. Ni se aprob[ sd trecem o anumitd sum[tlc persoanS. Nu mai lin minte cati lei. Sf, ne cumpirdmlrornboane... spirtoase! Restul, se intocmeqte un tabel, iar"srrrplusul" rimAne la granill pdnl ne intoarcem. Cei carecvcrrtual vor cere azil politic... adio pilule! Banii sunttrrototoliti, intr-un ziar "Scdnteia" bdtrAnd qi... drum bun,

braqovenilor! Dar, precaufi, majoritatea turiEtilor ascund sume

importante prin diferite pdrfi ale corpului. in special doamnelenoastre sunt mult mai inventive (decdt domnii) cu bancnotelede o sut[ ce poart[ chipul patriotului nostru Nicolae Bdlcescu.tn sfdrqit plecdm sdn[togi qi destul de "bogafi" in ascunzdtorilenoastre intime. Ne afldm, in vechea noastri Bucovin[ de Nord,parte a Moldovei, cu arealul etno -lingvistic Ei culturalgravitdnd in jurul unui vechi oraq comercial Ei multina{ionalcare poart[ numele de Cerndufi, unul din principalele focareale culturii noastre nafionale, mai ales in perioada interbelicd,atunci cdnd linutul a aparlinut Romdniei Mari. Autocarulgoneqte pe o qosea pustie dar frrd denivellri. Asfaltul e perfect,

cu baza betonat[ propice deplas[rii vehiculelor militare.Trecem prin falnicele p[duri de stejar din Codrii Cosminului.Ce sdlbbticie, ce mdrefie, Doamne! Fdrd s[ vreau imi vin inminte versuri din poemul "Dumbrava Roqie" a lui VasileAlecsandri qi chiar din "Cf,lin - file din poveste" al luiEminescu. Oare, dupd atdta amar de vremuri, copacii lgtiab[trdni qi falnici, mai "poarti suflete sub coajd" ?! Legenda ne

scoate din incurcdturd?r. Da. Observ c[ unii dintre tovariEii de

cdldtorie, in special cei care merg la Cemdu{i ca s[ facd biqnil[,dorm duqi. Ce la pasl lor de luptele lui $tefan cu leEii!!

Fleacuri. Serios este numai modul de a te descurca, de a ingelape allii ca numai lie sd-!i fie bine, nu-i aqa?! Dupd vreo doud

ore de mers ajungem la Cern[uli.Sunt pur Ei simplu nu numai curios dar qi vddit tulburat.

M[ bucur[ faptul cd Ligia suport[ bine cdldtoria. Corpul eizvelt, de invidiat, s-a implinit de-a binelea dar ii st[ ;i aqa bine.

Observ cd are moralul ridicat. Se teme totuEi sd nu nasci pe-

acolo. Cum s[ aparl primul nostru moqtenitor sau moEtenitoare

in buletin, la locul naqterii: "Cern[ufi, R.S.S. Ucrainean[,URSS..." Vdleu, mam6! Nu-i nimic, ii facem... cosmonaufi!Dar totul e-n reguld! CoborAm. Nu-mi vine a crede ochilor.Avem in fa![ o clddire decoratl cu clrlmid[ roEie pe

22 23

liontispiciul cireia citim, cu litere de-o gchioapd - HotelIIUCOVINA. Ia te uitd!? Schimbim leii in ruble qi copeici...Nc afl[m doard pe teritoriul sovietic! Suntem gdndui[i (cazall)chiarin centru la hotelul "Kiev" sau "Ukraina",nrrmai lin binerninte numele. Dar, ceea ce n-am uitat e faptul c[ am remarcatimediat identitatea arhitecturii acestuia cu hotelul renumit dela Brasov, "Coroana", pe-atunci cu numele schimbat in"Postf,varul". Probabil acelaEi arhitect o'cezaro-erdiesc" leproiectase pe ambele, Mdi, sI fie, habsburgii [qtia pe careatAta-i mai "boscorodim" tineau la unitatea pdm6ntuluirom0nesc, pdnd" Ei-n arhitectur[, mama artelor?!?! Elbrmidabil! La masa de prdnz ni se aduc, mai intAi ca aperitiv,niqte castronaEe in care se afl[ smdnt?n5", ald1:ni cu niqtecastravefi verzi qi pAine. Comesenii se uitd unii la al{ii,zAmbesc Ei... aqteaptA. Ni se serveqte qi felul doi -ciorbd deperiqoare- foarte mici, ca mdslinele. Eu r[storn smdntdna inlarfuria cu ciorbd qi ceilalli imi urmeazd disciplinali inifiativa.Irelul trei e delicios: grdtar din carne de porc servit pe un fundde lemn. E mult mai gustos. Seara, acelagi grdtar asezonat insdcu... muzicd populari romAneascs. Antren in toat6 regula, cerrrai! Dup[ masa de prdnz, uitai a vd spune, urcneazd partea decducalie "ideologico-cultural6" gi odihna liber-consimfitA. incamera de hotel mobila e vopsitd in negru.

A se traduce... drept" climat morbid". Deasuprapatului meu e instalat un difuzor (tot negru) frrEpoten{iometru, fdrd alte butoane. Pe la noi "unealta astacrrlturald" poartd numele de "zdrzdrici "qi te line la curent cu;{irile (seleclionate) qi-fi dd Ei muzicd sd nu te plictiseEti. Aicirrrr Etiu cum naiba ii zice "instrumentului" fbr[ butoane. $tiuinsl ci vorbeqte intruna ca o moard stricatl. Crainicul, unlrirrbat cu voce de neam prost, bolovinoasd, sporov[ieqte vrute;i ncvrute, bineinfeles in limba rusd sau ucraineanf,, pentru noiIol un drac pe colac! Din cdte mai inlelegem Ei noi, crainicul"irrtrus" in clminul nostru oode- o noapte" trece in revistl niqte

rezultate "mi (n) ciuriniste" de pe la niqte colhozuri sau

sovhozuri fruntaqe din zoni: cartofi, lapte, grdu, mazdre, carne,mei, secar6, sec[ricd, varzd., rogii, ardei, ficdfei, smdntdn[,l6ndetc, etc. Tone peste tone. Ligia m[ implord s[-l opresc pe

individ sau s[-l dau dracului mai incet. Dar, de unde? ? 2 ...imi dau seama cd trebuie s[ se odihneascd. Sunt pur Ei simpluneputincios. La cine sd apelez?! Ala groh[ie in continuarel[udflndu-se cu super rezultatele lui din agriculturl qi

zootehnie. Tot rotindu-mi privirea, descopbr niEte fire care se

aflau sub patul meu. Aha, am gdsit cheia succesului. Fie ce-o

fi! $i, mdnat de un curaj "la nevoie", apuc de un fir qi trag cuputere. Minune, in cameri se aqterne o liniEte de zlle mari. L.md felicit[ c[ de-acum se poate odihni in lege. Pe la ora 16:00,

coborAm la autocar pentru un fur al oraEului. Pe lAng[ Dom'Miky ni se mai aldturd acum un al doilea ghid in persoana luiAlexei, romAn de pe-acolo qi absolvent de filologie, ca Ei mine.Ne intrefinem cordial. Alexei are o singura dorin!6 - sd ajungdqi el in RomAnia dup[ cum, iat[, qi noi am ajuns in... UniuneaSovietic5! M[ mir[ faptul cd n-a auzit de Iancu Flondor, de

frafii Hurmuzaki, de Sextil Puqcariu qi alli slujitori devotafi ai

celebrei Universit[Ji de la Cerndufi. M[i, sd fie, c[ nu-i bai!intelectualii dqtia de tip nou mai au qi alte "ins[rcindri" cAnd

sosesc grupuri de str[ini sd le viziteze patria. Cine qtie!

incepem turul oraqului. Alexei ne explic[ acum c[ ne aflim pe

"Ulifa Mihai Eminescu". Eu cer si opreasc6 in dreptul qcoliiunde qi-a inceput studiile cel mai mare poet romdn al tuturortimpurilor. Maqina nu se opreqte. Cred cd acolo nu mai era

acum qcoal6, pentru cd acel gard metalic vopsit in verde arSta

fie a unitate militarS, inchisoare, depozit sau cam a$a ceva.

Primul popas "cultural" il facem la Universitate, de fapt lafostul Palat Mitropolitan din Cemlufi; o capodoperd de

arhitecturd, simbol al spiritualitdlii noastre interbelice. Acum,Universitateapoartd un nume cu rezonanlE ucraineand, cevacare incepe cu litera S. Dar e inchisd, nu se poate vrzita.

24 25

Studenlii sunt in vacanld,. Cdteva persoane se plimbd in voieprin plrculeful din fa{a edificiului impundtor qi nu putem vizitatJniversitatea, in schimb suntem conduqi qi intrlm in bisericS,o capeli aspectuoasd, unde pentru prima oard in via![ aminfeles qi eu-pe viu-ce este aceea o blasfemie. Bisericd mare,bine intre{inutd. In una din hore, cea din stdnga cum intri, aceaa b[rbafilor, o tipd qedea in mijloc la o mbsufd qi mima infalarunei cutiule metalice... Doamne - fereEte qi apdr6! Noi am rAs

zgomotos. Ni s-a cerut sI facem liniqte! Dar, de ce, e slujb[?arn replica eu uqor nedumerit. Nu, se studiaz5!! Nenorocifii,transformaserd Sfdnta Catedral[ in... laborator de frzicd. Bineo[ n-au frcut acolo cantind, sal6 de box, depozit de legume Eiliucte sau... sector zootehnic experimental al Universitilii cunumele savantului S. Mi-a venit atunci in minte celebra replicddin nuvela "Prostii" de Liviu Rebreanu: "Nu v-ajutel)umnezeu Sfhnful!... in semn de protest n-am mai continuatturul oraqului. Dupd noi au mai coborAt c6teva persoaneindignate. Mergem per pedes ca sf, ne convingem personal derealitate. $i-am vdzut-o. Ligia abia mergea. Ne opream des.Cdteva femei imbr[cate in costum nalional romAnesc, portullor tradilional, ne ocoleau qi se furiqau ca niEte vrlbiulealungate de rdufrcf,tori. N-am reuqit sd intr5m cu ele in vorbd.Am incercat Ei noi si facem biEnifi dar n-am reuqit. Ne-a fostirnposibil sd vindem o'oddrabd" de salam de Sibiu, pentru clcei cu care dialogam, bineinleles in ruseqte, nu mai vdzuserdlr1a ceva in viafa lor. Nu-mi venea in gdnd cum se numeqte pelirnba lor gi le ziceam fie pe italiand,, fie pe ungureqte iar eirlirdeau din umeri exclamAnd: 'oniet, niet", "ne znait)"... Lalrotel, portarul, un bdtrdnel simpatic qi-a adus aminte cd amaivirzut aEa ceva, dar. ... demult "pe vremea romAnilor". AcumspLrnea el, avem qi noi. A doua zi, amvdzut cd aveau Ei ddnqiirrrr singur sortiment de salam ce aducea cuparizerul. Da, da, se

irscamdnd dar... nu rdsare. Seara am iegit la plimbare. La PoEta('cntrald am cumplrat niEte vederi de slabb cochetdrie