Embriogeneză • Placa neurală: axial, din

ectoderm• Ziua a 24-a: şanţul neural• Marginile şanţului neural

fuzionează Tub neural Creste neurale

• Tubul neural: formează componentele SNC

• Crestele neurale Elementele SNP Medulosuprarenala Melanocitele

Componente celulare• Neuronii

Unităţile morfofuncţionale ale ţesutului nervosRecepţionează stimuliFormează şi conduc impulsul nervosTransmit impulsul prin sinapse

• Celulele de susţinere (Neuroglia)Celule gliale sau nevroglii în SNCCelule Schwann şi satelite în SNP şi SNVSuport fizic şi izolare electrică pentru neuroniAsigură schimburile metaboliceNu generează, nu conduc, ci doar modulează impulsul nervos

Neuronii

• Unităţile structural funcţionale ale ţesutului nervos• Specia umană: 10-100 miliarde neuroni• Clasificarea funcţională

Senzoriali: transmit impulsul de la receptori la SNC Motori: transmit impulsul de la SNC la organe efectoare Interneuroni: interpuşi între senzoriali şi motori

• Componente: corp celular şi prelungiri (axon şi dendrite)• Corpul celular: nucleu şi organite care menţin viabilitatea celulei • Clasificarea morfologică: numărul de poli din care se formează

prelungiri Multipolari Bipolari Unipolari

Tipuri de neuroni

• Multipolari Un axon, mai multe dendrite Dendritele şi corpul celular:

componenta receptoare Axonul: componenta conductoare Neuronii motori şi interneuronii

• Bipolari Un axon, o dendrită Retină, ganglionul nervului cranian

VIII

• Unipolari O singură prelungire Ramură periferică şi centrală Senzoriali Ganglionii n. cranieni şi spinali

Corpul celular al neuronului• Centrul trofic al celulei• Nucleu central, rotund, eucromatic

(“veziculos”), cu nucleol proeminent• Corpii Nissl: agregate de reticul

endoplasmic rugos Se colorează cu reactivi tiazidici Microscopie electronică

• Organite nespecifice: complex Golgi, mitocondrii, ribozomi liberi, lizozomi

• Citoschelet: neurofilamente şi neurotubuli Neurofilamentele agregă şi

formează neurofibrilele

Microscopie electronicăCisterne paralele de reticul

endoplasmic rugos(corpii Nissl din MO)

N

Neurofibrile

Neurofibrile, impregnare argentică

Dendritele • Prelungiri neuronale care

primesc stimuli• Diametru gros la origine• Ramificate şi nemielinizate• Ramificaţiile cresc suprafaţa de

contact• Conţin corpi Nissl, ribozomi,

elemente golgiene, neurofilamente şi neurotubuli

• Realizează sinapse cu mai mulţi neuroni

• E.g. Un neuron Purkinje din cerebel: 10.000 de dendrite, peste 200.000 sinapse

Ramificaţia dendriticăa neuronului Purkinje

Axonul • Conduce impulsul la alt neuron sau celulă efectoare• Fiecare neuron: un singur axon• Lungimea axonului

Lung, peste 1 m (neuroni Golgi tip I)Scurt, la interneuroni (Golgi tip II)

• Ramură recurentă lîngă corpul celular• Con de emergenţă: lipsit de organite• Segment iniţial: între con şi porţiunea mielinizată,

generează potenţial de acţiune• Segment de conducere: mielinizat• Porţiune efectoare: terminală, cu ramificaţii şi butoni

terminali

Sistemul de transport axonal

• Transportul de substanţe prin axon• Direcţie

Anterograd: de la corpul celular la axonul terminalRetrograd: de la axonul terminal la corpul celular

(resturi de organite, mediatori în exces, toxine bacteriene, virusuri)

• VitezăLent: 0.2-4 mm/zi, doar variantă anterogradăRapid: 20-400 mm/zi, bidirecţional

• Mecanism: neurotubuli şi neurofilamente

Celulele gliale

Generalităţi

• De 10 ori mai numeroase decît neuronii

• Nu generează potenţial de acţiune şi nu participă la realizarea sunapsei

• Pot endocita şi inactiva unii neuromediatori (GABA, acetilcolina)

• Preparate colorate cu metode uzuale: se observă doar nucleii

• Histochimic: impregnări argentice Cajal şi Hortega

• Imunohistochimic: proteina glială fibrilară acidă (GFAP, markerul generic al celulelor gliale)

Astrocitele

• Cele mai mari, prezente în substanţa cenuşie şi albă• Transportă metaboliţi şi cataboliţi• Reglează concentraţia în electroliţi• Acoperă segmentul iniţial (nemielinizat) al axonului,

nodurile Ranvier şi sinapsele• Pot prelua şi inactiva neurmediatorii în exces• Prelungiri citoplasmatice ramificate, interpuse între vasele

sanguine şi neuroni: element al barierei hemato-encefalice• Porţiunea terminală a ramificaţiilor aplicate pe peretele

vascular: dilatată – pedicele• Tipuri: protoplasmatică, fibroasă, pilocitică, Bergmann

AstrociteImpregnare

Bielschowsky

Oligodendrocitele

• 75% dintre celulele gliale

• Sinteză de mielină în SNC

• Celule mici, cu prelungiri puţine (“butonate”)

• Un oligodendrocit: mielina pentru mai mulţi axoni

• Nucleul: situat la distanţă de axonul pe care îl mielinizează Oligodendrocite, impregnare Gomori

Celulele ependimare

• Delimitează cavităţile SNC şi canalul spinal

• Celule epiteliale diferenţiate secretor

• Microvili la polul apical

• Cuboidale la ventriculi şi columnare la canal spinal

• Formează plexurile coroide împreună cu extensii ale piei mater

Microglia

• Cea mai mică dintre glii• Rare la normal• Numeroase în leziunile SNC

(traumatisme, infarct cerebral, tumori, infecţii)

• Aparţine sistemului mononuclear-macrofagic, origine în măduva hematogenă

• Citoplasmă: lizozomi, incluziuni, vezicule

• Tipuri: amoeboidală (în leziuni cerebrale), ramificată (de repaus)

Mielina

• Biochimic: lipide 75%, proteine 25%

• Slab bazofilă, sudanofilă, osmiofilă

• Formată prin fuziunea membranelor celulei Schwann; intern şi extern: mezaxon

• ME: lamele paralele concentrice – linii interperiodice

• Izolant electric biologic

• Permite transmiterea saltatorie a impulsului

• Mielinizarea: adaptare evoluţionistă, permite creşterea velocităţii de conducere fără creşterea axonului în diametru

Ranvier Schmidt-Lanterman

Dispoziţia concentricăa lamelelor de mielină

în jurul axonului

Mielinizarea

• Teaca de mielină: straturi concentrice ale membranei celulei Schwann

• Celula Schwann se răsuceşte în jurul axonului• Mielinizarea

Şanţ în citoplasma celulei SchwannFuziunea şanţului: mezaxonul internUltimul strat extern de mielină: mezaxon extern

• Nucleul celulei Schwann• Fibrele nervoase amielinice: mai mulţi axoni incluşi în

citoplasma aceleiaşi celule Schwann

Axon Spaţiu periaxonal

Mezaxon intern

Citoplasmac. Schwann

Răspunsul neuronilor la leziune

• Leziunea fibrei nervoase Întreruperea transportului axonalSistarea transmiterii impulsului nervosConsecinţe asupra corpului neuronal şi prelungirilor

• VindecareaFormarea de cicatriceSNP: celulele Schwann şi ţesutul conjunctivSNC: proliferare glială (limitează regenerarea)Cicatrice mică: posibilă apoziţia chirurgicală

Consecinţele leziunii

• Axonul distal de leziune degenerează (fragmentarea tecii de mielină, endocitată de celule Schwann)

• Degenerarea a 2-3 segmente internodale proximale (retrograd)

• Corpul celular al neuronului: nucleu excentric, tumefiere citoplasmatică, cromatoliză

• Cromatoliza: debut după 1-2 zile, maximă la 1-2 săptămîni

• Lezarea unor fragmente mari de axon: degenerarea neuronului motor, fără propagare la neuronii vecini

• Unitatea motorie se atrofiază

Regenerarea fibrei nervoase

• După două săptămîni de la leziune: cromatogeneză

• Reîncepe transportul axonal

• Creşte extremitatea proximală (restantă) a axonului, cu viteza de 3 mm/zi

• Ghidul: celulele Schwann, care se divid activ

• Axonul nou format este mielinizat

• Interpoziţia de ţesut cicatricial: neurinom de amputaţie

• Dacă nu se stabileşte contact funcţional: neuronul degenerează, unitatea motorie devine atrofică

Receptorii

• Structuri specializate în recepţionarea stimulilor• Localizare: limita distală a prelungirii periferice a neuronilor

senzitivi• Tipuri

Exteroceptori: reacţionează la stimuli din mediul extern (sunet, lumină, temperatură, tactili)

Interoceptori: reacţionează la stimuli din mediul intern (stare de plenitudine a organelor cavitare)

Proprioceptori: postura, tonus muscular (fusul neuromuscular), gradarea mişcărilor

• Cel mai simplu receptor: terminaţia nervoasă liberă• Terminaţii încapsulate: Vater-Pacini, Meissner, Ruffini, Krause

Sinapsa • Structură specializată în transmiterea impulsului nervos de la

un neuron la altul sau la o celulă efectoare• Tipuri: axodendritice, axosomatice, dendrodendritice,

axoaxonice• Componente

Presinaptică: buton terminal, vezicule cu neuromediatoriFanta sinapticăPostsinaptică: membrana următorului neuron, cu receptori

pentru neuromediator• Transmisia sinaptică• Generarea impulsului în neuronul postsinaptic: suma

impulsurilor excitatorii - inhibitorii

Neuromediatorii

• SNP: acetilcolina, norepinefrina• SNC: GABA, glicina, acid glutamic, dopamina, serotonina• Rol mediator: VIP, colecistokinină, neurotensină• 60% sinapse ale SNC: neuropeptide• Mediatori în exces: recaptaţi, degradaţi sau reutilizaţi• Sinaptogeneza

Contact funcţional viabilRecunoaşterea neuronalăNumărul şi natura sinapselor se modifică toată viaţa

(plasticitate)

Învelişurile conjunctive ale nervului periferic

• Endonerv: ţesut conjunctiv subţire de tip lax, asociat fibrelor nervoase individuale; precursorii colagenului sunt sintetizaţi în mare parte de celulele Schwann; slab vascularizat

• Perinerv: înconjoară fascicule nervoase, ţesut conjunctiv de tip lamelar, celularitate de tip miofibroblastic; rol de barieră semipermeabilă

• Epinerv: ţesut conjunctiv dens (cu sau fără adipocite), înconjură toate fasciculele unui nerv periferic; conţine vasele sanguine mari ale nervului

Ganglionii nervoşi

• Ataşaţi nervilor spinali• Ataşaţi nervilor cranieni• Capsulă conjunctivă• Neuroni unipolari• Corpul neuronal: periferic,

înconjurat de celule satelite• Prelungirile: concentrate axial• La distanţă de corpul celular:

ramificarea prelungirii (ramură centrală şi periferică)

• Ramura periferică: rol de dendrită

• Ramura centrală: rol de axon F

CN

Celulele satelite

• Celule de susţinere de la nivelul ganglionilor nervoşi

• Similare celulelor Schwann, dar nu produc mielină

• Dispuse pe un singur strat (continuu) în jurul neuronilor unipolari

• Cuboidale sau aplatizate• Strat discontinuu în jurul

neuronilor multipolari din ganglionii autonomi

Măduva spinării

• Substanţă albă: periferic

• Substanţă cenuşie: central (“H”, fluture)

• În centru: canalul spinal, delimitat de celule ependimare

• Coarne anterioare (motori), posterioare (senzitivi) şi intermedio-laterale (interneuroni)

Cerebelul

• Substanţă albă central, conţine nucleii cerebeloşi

• Nucleii cerebeloşi primesc colaterale de la fibrele aferente şi eferente

• Substanţă cenuşie periferic, organizată în trei straturi Molecular: extern Mijlociu: corpul neuronilor

Purkinje Granular: intern

Componentele scoarţei cerebelului

• CeluleNeuroni PurkinjeNeuroni granulariNeuroni Golgi tip IINeuroni stelaţiNeuroni “în coşuleţ”

(interneuroni)Glii Bergmann

• Fibre Aferente: aduc

impulsuri la scoarţa cerebelului

• Agăţătoare• Muşchioase

Eferente: conduc impulsul nervos care modulează echilibrul

• Axonii neuronilor Purkinje

Componentele straturilor cerebelului

• Molecular Dendritele neuronilor Purkinje Fibrele agăţătoare şi muşchioase Axonii ramificaţi în T ai neuronilor granulari Prelungirile gliilor Bergmann Astrocite

• Stratul neuronilor Purkinje Corpul neuronilor Purkinje Neuroni de asociaţie Celule gliale (corpul gliilor Bergmann)

• Granular Corpul neuronilor granulari Dendritele neuronilor granulari Segmentul iniţial al axonilor neuronilor Purkinje

Creierul • Substanţă albă situată central• Substanţă cenuşie situată periferic (cortexul cerebral)• Componentele cortexului cerebral:

Corpul celular al marilor neuroni piramidaliNeuroni piramidali mici, mijlocii şi stelaţiCelule gliale şi capilare sanguine

• Organizare arhitecturalăLaminară: neuroni dispuşi pe şase straturiModulară: coloane verticale de neuroni care aparţin

celor şase straturiCreierul uman: 4 milioane de module (elaborarea unui

număr infinit de scheme temporo-spaţiale)

Organizarea laminară

• I – molecular (plexiform): neuroni rari, mici (neuroni Cajal), fibre amielinice paralele cu suprafaţa

• II – granular extern: neuroni piramidali mici şi stelaţi• III – piramidal extern: neuroni piramidali de dimensiuni

mijlocii• IV – granular intern: numeroşi neuroni stelaţi de

dimensiuni mici• V – piramidal intern: marii neuroni motori piramidali• VI – polimorf: neuroni mari de diferite forme• Interneuroni: în toate straturile, rol excitator şi inhibitor

Straturile scoarţeicerebrale

1 – molecular2 – granular extern

3 – piramidal extern4 – granular intern

5 – piramidal intern6 - polimorf

1

2

3

4

5

6

celularitate fibre

Variaţiianatomice

frontal parietal

Bariera hemato-encefalică• Celule endoteliale

Joncţiuni strînse Suprapuneri Vezicule puţine sau absente

• Membrana bazală a endoteliului

• Expansiunile dilatate ale astrocitelor

• Cea mai selectivă barieră a organismului

• Lipseşte la neurohipofiză, substanţa neagră şi locus ceruleus