Clasificarea neuronilor: criterii morfologice si functionala1. In functie de dimensiuni si forma prelungirilor: multipolar (mai mult de 2 prelungiri, una din ele fiind axonul si celelalte dendritele), bipolari (cu 1 dendrita si 1 axon) si pseudounipolari (1singura prelungire situata in apropierea pericarionului care se divide in 2 ramuri. Aceasta prelungire are forma literi T, una din ramuri fiind orientata catre periferie iar cealalta catre SNC. Stimulul captat de catre dendrite este transferat direct la nivelul axonului terminal, fara a ajunge la pericarion.)Majoritatea neuronilor din organism sunt multipolari.Cei bipolari: gg cohleari si vestibulari, retina, mucoasa olfactivaCei pseudounipolari: maj gg nervilor cranieni.2. In functie de rolul pe care il indeplinesc. Ei pot fi:motori (eferenti) controleaza organele efectoare cum sunt fibrele musculare sau senzitivi (aferenti) asigura receptia stimulilor din mediu si din interiorul organismului.Interneuronii stabilesc legaturi intre alti neuroni contribuind la formarea unor retele complexe2. Morfologie:- n . piramidali n. efectori ai cortexului: multipolari, perikarion mare, dendrit mare apical- n . granulari interneuroni mici- cel. Purkinje cerebel, dendrite f. ramificate stelate ex.: cel amacrine din retin. Soma neuronalaAspect la MO:- corp Nissl la baza dendritelor nu si in conul axonal- REN abundent- AG bine dezvoltat- vezicule delimitate de endomembrane- lizozomi, mitocondrii, picaturi lipidice- incluziuni: pigmentare (lipofuscina,neuromelanina, corpi Marinesco) si hialine- nucleu mare, rotund, nucleol vizibil- centrioli cu rol in organizarea microtubulilor- citoscheletul este format din microtubuli si proteine asociate (MAP), filamente intermediare (neurofilamente) si microfilamente de actinaFunctie: reprezinta un centru trofic dar are si capacitatea de a receptiona stimuli.

Dendritele- prelungiri ale somei- preiau si integreaza informatia- contin corpi Nissl si organite, abundente la baza dendritei si din ce in ce mai putine distal- transport dendritic anterograd pentru proteine si organite dar si retrograd- spinii dendritici- specializari cvasipermanente care primesc sinapsele excitatorii. Acestia contin si actina, poliribozomi, vezicule cu neurotransmitatori si vezicule de endocitoza. Sunt implicati in potentarea pe termen lung a transmiterii sinaptice.

Axonul- e prelungirea unica cu diametru constant- asigura conducerea undirectionala a PA- conul de emergenta axonala integreaza informatia primita de neuron, declanseaza PA.- citoplasma contine: mitocondrii, microtubuli, neurofilamente si cateva cisterne ale REN.- absenta poliribozomilor si a RER arata dependenta functionala a axonului de pericarion- segmentul de conducere- mielinic sau amielinicTransportul axonal: anterograd : lent al mictofilamentelor, intermediar al mitocondriilor si rapid al veziculelor cu mediatori si retrograd al veziculelor delimitate de endomembrana.Proteine motorii: kinezina (anterograd) si dyneina (retrograd)Sinapsele chimice: Sinapsa jonciune intercelular specific neuronilorRealizeaz transmiterea unidirecional a impulsurilor nervoase, cel mai frecvent prin substane solubile neurotransmitoriCf. mecanismului de aciune:Sinapse chimice (cu neurotransmi tori)Sinapse electrice (prin jonc iuni gap) - foarte pu ine n SN CSinapse mixte (cuplaj intre sinapsa electrica si cea chimica). Sunt rare : nucleii vestibulari laterali, nucleii tractului mezencefalic al trigemenului.Clasificarea morfologic (ultrastructural) Sinapse asimetrice material electronodens mai gros pe memb. postsinaptic, spaiu sinaptic 30nmSinapse simetrice material electronodens de grosime egal pe membr. pre- i postsinaptice, spaiu sinaptic 20nmAspectul veziculelelor sinaptice:V. clare, sferice, 40-60 nm acetilcolinaV. clare, turtite, 20-60 nm neurotransmitori inhibitoriV cu miez dens, sferice, 40-60 nm catecolamineV cu miez dens, sferice, mari (80-100 nm) i halou clar neuropeptideClasificarea morfofuncional:Excitatorii - asimetrice, cu vezicule, efect de depolarizare (creterea PR) a membranei postsinaptice - potenial postsinaptic excitator (EPSP)Inhibitorii - simetrice, v. clare sferice sau turtite, efect de hiperpolarizare (scderea PR) - potenial postsinaptic inhibitor (IPSP)

Tipul de receptori postsinaptici determin efectul transmiterii sinapticeSinapse continue (discoidale) morfologie uniform n seciuneSinapse perforate mai multe zone electronodense n aceeai sinaps. Posibil rol n plasticitatea sinapselor i potenare pe termen lungClasificarea topografic:- tipurile clasice (cele mai frecvente):axospinoase (sinapsa se face cu spinul dendritic) - numai excitatoriiaxodendritice (excitatorii sau inhibitorii)axosomatice (-//-)axoaxonice - numai inhibitorii (cu segmente nemielinizate ale axonului postsinaptic)

- tipurile noi de sinapse (de regula inhibitorii):dendro- dendritice, somatice, axonicesomato- ...- speciale (particip concomitent mai multe prelungiri):- reciproce - dendrodendritice; 2 sinapse nvecinate ce conduc impulsul nervos n sens invers- n panglic ( n retina) - axodendritic ; particip 1 axon si 2 dendrite f. apropiate intre ele;Axonul prezint pe lini a median o densificare n form de panglic.- s. serial - axoaxonic ; o niruire de sinapse axoaxonice

NeurotransmitatoriiMediatori chimici ai transmisiei sinapticeAu efect rapid (laten 1-2 ms) i localizat (sinaptic)Criterii-Sunt sintetizai n neuron-Prezeni n elementul presinaptic i eliberai n cantiti suficiente pentru declanarea unui rspuns mediat de receptorii de pe versantul postsinaptic-Administrarea exogen are efecte similare cu eliberarea endogen-Exist mecanisme biochimice pentru inactivarea neurotransmitorilor din spaiul sinapticSisteme de neuroni ce folosesc acelai neurotransmitor: noradrenergic, dopaminergic, serotoninergic, colinergic.

-NT inhibitori:GABA (acid -amino-butiric)glicinapurine (adenozina, AMP, ADP, ATP)-NT excitatoriglutamataspartattaurina-NT cu efecte dependente de tipul receptorului:acetilcolinanoradrenalinaserotoninadopamina

NeuromodulatoriDurat mai mare a efectului, laten mai mareAciune mai puin localizat (acioneaz asupra mai multor neuroni)O substan poate aciona ca neurotransmitor, neuromodulator sau neurohormon (uneori).Neuromodulatorii pot fi peptide comune cu sistemul neuroendocrin difuz: colecistokinina, endorfina, substana P, angiotensina, VIPEfecte pe membrana presin.(moduleaz exocitoza) i postsin. infl legarea mediatorilor de receptoriFunctionarea sinapseiUn neuron folosete mai multe substane neuroactive (ex.: acetilcolin i VIP)Aceeai molecul are efecte diferite n funcie de context (n principal tipul de receptor de care se leag)

Dopamina coexist n neuronii trunchiului cerebral cu peptide precum colecistokinina. Funcioneaz ca:neurotransmitor cnd este eliberat de neuronii din substantia nigra.neuromodulator: motivaie, plcereneurohormon eliberat din neuronii hipotalamici (nucleul arcuat) n adenohipofiza (inhib secreia de prolactin)Excit, inhib sau moduleaz activitatea celulei int, n funcie de natura receptorului din membrana postsinaptic.Monoamine: catecolamine - adrenalina, noradrenalina, dopamina; amine din triptofan - serotonina, triptaminaAminoacizi: aspartat, glutamat, GABA, glicina, taurinaPeptide:acioneaz ca neuromodulatori: colecistokinina, endorfine, encefaline, substanta P, VIPactioneaza ca neurohormoni: LH-RH, TSH-RH, somatostatina, vasopresinaPurine: adenozina, AMP, ADP, ATPGaze: NO (oxid nitric), CO

LTP: Potentarea pe termen lungPrecoce(declanarea NMDR, conductana AMPAr) / tardiv (modificarea proteinelor postsinaptice prin fosforilare; transmiterea intracel. a semnalului modificarea nivelului de expresie a proteinelor sinaptice receptoare)Duce la modificri morfologice ale sinapselorImplicat n memorie/nvare.

Celule Schwann au aceeasi functie ca si oligodendrocitele dar sunt prezente numai in invelisul axonilor din SNP. O celula produce mielina in jurul unui singur axon spre deosebvire de oligodendrocite care au capacitatea de a se ramifica si a se dispune in jurul a mai multor neuroni si a prelungirilor sale.

Astrocitele sunt celule de forma stelata care prezinta numeroase prelungiri radiare. Acestea sunt formate din filamente intermediare 8nm (GFAP). Exista si prelungiri fara GFAP in forma de valuri. De asemenea sunt formate din granule de glicogen, lamina bazala si vezicule delimitate de endomembrana.Glia limitans: este situata subpial.Prelungirle formeaza un strat continuu la periferia SNC.Glia radiala: celulele gliale prezente in cursul formarii structurilor SNC. In telencefal: o prelungire contacteaza suprafata ventriculilor cerebrali, alta ajunge subapial.Produce proteine de adeziune si ale matricei extracelulare.

Astrocitele protoplasmatice sunt organizate in domenii care nu se suprapun. Sinapsele unui domeniu interactioneaza cu 1 singur astrocit.Astrocitele vin in contact cu aproape toate componentele celulare ale creierului:- alte astrocite, celule ependimare, neuroni, oligodendroglie, celule endoteliale capilare

Nu prezinta PA ci cresteri ale conc intrac de CA (valuri de Ca)-> activarea cai de semnalizare. Aceste valuri se propaga prin jonctiuni gap intergliale.

Functiile astrocitelor:1. homeostazia mediului neuronal:- sechestrata K extracelular rezultat din PA neuronale- indepartarea neurotransmitatorilor din sinapse: preiau glutamatul si il transforma in glutamina. Protejeaza neuronii impotriva excito-toxicitatii.2. suport metabolic pentru neuroni:- regleaza fluxul sanguin cerebral localizat- produc lactat prin glicoliza ->suport energetic pentru neuronii- sinteaza precursorilor glutamatului si GABA- detoxifierea amoniului- produc factori trofici pentru neuroni: NGF, BNDF.3. modularea transmiterii sinaptice:a. eliberare de sb neuroactive: glutamat, taurina, ATP indusa de valuri de Ca. Prezinta vezicule de exocitoza si molecule necesare procesului.b. diminuarea concentratiei de neurotransmitator in sinapsa.4. in dezvoltarea SN:- glia radiala ghideaza migrarea axonala si dendritica- contribuie la sinaptogeneaza- glia radiala se poate diferentia in neuroni (celule stem gliale)5. in circumstante patologice: raspund la leziuni traumatice, inflamatorii.

Oligodendroglia: - celula gliala cu prelungiri mai putin ramificate- deriva di precursori comuni cu ai astrocitelorMO: forma ovala, nucleu rotund, halou perinuclear, prelungiri putine, groaseME: citoplasma electronodensa, nu are lamina bazala, mitocondrii, RER, microtubuli.Functii: face invelisul de mielina la nivelul sb albe. Exprima proteine specifice: MBP=proteina bazica a mielinei.Un oligodendrocit mielinizeaza mai multi axoni.

Microglia: celula asemanatoarea macrofagului din alte tesuturi.Proteine de suprafata similare macrofagului: MHCMO,ME: forma eliptica, nucleu eliptic, prelungiri multe, subtiri, lizozomi.Functii:Este principala celula mediatoare a raspunsului imun la nivelul SNC.In conditii bazale prezinta modificari ale lungimii proceselor si endoc#iteaza diferite elemente extracelulare. Vin in contact cu astrocite, neuroni, capilare sanguine.In inflamatii acute sau cronice ale SNC se activeaza si fagociteaza eventualele microorganisme. Pot actiona si ca celule prezentatoare de Ag.Produc factori neurotrofici si citokine care influenteaza activitatea neuronala sau pot activa astrocitele.