nepsy

EVALUAREA NEUROPSIHOLOGICĂ A DEZVOLTĂRII (NEPSY)

ASPECTE GENERALE

Una dintre cele mai importante aspecte ale testului este ca evalueaza performantele cantitativ si calitativ

Nu da un scor de inteligenta ci analizeaza performantele pe domenii

Da posibilitate de analiza a interferentelor intre diferitele deficite exp ADHD deficit secundar

Se urmareste performanta, analiza de sarcina si comportament

ATUURI

NEPSY este unic comparativ cu alte teste neuropsihologice pentru copii deoarece:

subtestele au fost construite special pentru copii cu vârste cuprinse între 3 si 12 ani.

a fost administrat simultan cu o serie de masuri pentru a-i asigura validitatea; în concluzie are o bună validitate predictivă şi concurentă.

este un instrument care evaluează competenţele cognitive ale copilului esenţiale pentru obţinerea unor performanţe superioare în domeniile şcolare şi extraşcolare

Probele sunt “Child-friendly”

Evaluaeză 5 domenii funcţionale: atenţie/funcţii executive, memorie şi învăţare, limbaj, procesare vizuospaţială, procesare senzoriomotorie.

Scopul bateriei NEPSY

1. Identificarea deficienţelor subtile în şi între cel 5 domenii funcţionale, care pot interfera cu învăţarea

2. Înţelegerea şi detectarea afecţiunilor cerebrale care afectează capacitatea de procesare a informaţiei în cele 5 domenii funcţionale

3. Monitorizare de lungă durată4. Studierea dezvoltării neuropsihologice

normale şi atipice în cazul copiilor preşcolari şi şcolari

... Aspecte generale NEPSY...

Subtestele NEPSY au fost dezvoltate in ideea ca performantele la subtestele care evalueaza procesarea de baza ar atinge pragul la o varsta timpurie, dar performanta la subtestele care evalueaza procesari mai complexe s-ar putea imbunatati in timpul copilariei.

Se estimeaza ca diferentele de varsta in ceea ce priveste modul in care copiii evolueaza la subtestele NEPSY ar putea fi evidente in strategii de rezolvare si in numar de erori: strategiile si erorile ce caracterizeaza performantele copiilor mai mici ar fi mai putin evidente in performanta copiilor mai mari; altele ar putea sa apara mai des in randul copiilor mai mari decat mai mici; si altele ar putea aparea cu o frecventa egala la toate varstele.

Unele strategii si erori ar putea sa apara rareori la copiii normali, dar ar fi mai frecvente la copiii cu tulburari de dezvoltare. De aceea, performanta si informatia calitativa bazata pe performanta copiilor in grupurile standardizate si clinice, furnizeaza un cadru pentru intelegerea dezvoltarii normale si atipice.

...UTILIZARE NEPSY

Principiul diagnostic de baza care rezulta din abordarea luriana a domeniilor functionale (Luria, 1980) este identificarea deficitelor primare, dintr-un domeniu functional, care la randul lor afecteaza performanta in alte domenii functionale (deficite secundare; Korkman,1995).

Atat cuantificarea performantelor deteriorate cat si observatiile calitative sunt necesare pentru a detecta si distinge intre deficitele primare si secundare.

Profilele de performanta realizate de NEPSY combinate cu observatii comportamentale, analiza de erori si analiza de sarcini, furnizeaza o baza de estimare a gradului in care un deficit la nivelul unei subcomponente de baza a unui domeniu functional, contribuie la performante slabe in alte domenii functionale.

NEPSY consta dintr-o serie de subteste care pot fi folosite în combinaţii variate pentru a investiga dezvoltarea neuropsihologică în cadrul a cinci domenii funcţionale:

a) Atenţie / Funcţii executive;

b) Limbaj;

c) Funcţionare senzorio-motorie;

d) Procesare vizuo-spaţială;

e) Memorie şi învăţare.

DOMENIILE NEPSY

Atenţie şi funcţii executive - punct central în evaluarea neuropsihologică

Atenţie - componente

Reglarea vigilenţei Atenţie selectivă Menţinerea atenţiei Atenţie distributivă

Funcţiie executive - componente

Planificare Strategii flexibile abilitatea de a inhiba sau

rezista impulsurilor, distractorilor

Memorie de lucru

Atenţie / Funcţii executive

ATENŢIE AUDITIVĂ ŞI SET DE RĂSPUNS

TURNUL ATENŢIE VIZUALĂ STATUIA FLUENŢA DESENULUI LOVEŞTE ŞI BATE

Limbajul – domeniu central în evaluarea neuropsihologică

Vizează Procesarea fonologică (abilitatea de a repeta

cuvinte fără sens, de a înţelege instrucţiunile, de a numi rapid, de a avea fluenţă verbală)

Capacitatea de a produce secvenţe orale ritmice

Se dezvolta în copilărie dar continuă pe parcursul acesteia şi în adolescenţă datorită experienţei şi educaţiei

Limbaj

PROCESARE FONOLOGICĂ FLUENŢĂ VERBALĂ SECVENŢE OROMOTORII REPETAREA CUVINTELOR FĂRĂ

SENS NUMIRE RAPIDĂ ÎNŢELEGEREA INSTRUCŢIUNILOR

Funcţionarea senzorio-motorie

Markeri ai dezvoltării normale şi indicatori ai dezvoltării atipice şi ai disfuncţiilor cerebrale

COMPONENTE Abilitatea de procesare a informaţiei tactile Producerea de mişcări repetitive şi

secvenţiale Abilitatea de imitarea a poziţiilor mâinii

Funcţionare Senzorio-motorie

BĂTAIA RITMICĂ A DEGETELOR IMITAREA POZIŢIILOR MÂINII PRECIZIE VIZUOMOTORIE SECVENŢE MOTORII MANUALE DISCRIMINAREA DEGETELOR

Procesarea vizuo-spaţială

Proces complex care implică mai multe subcomponente

Abilitatea de a sintetiza într-un întreg cu sens şi de a le reprezenta mintal

Abilitatea de a discrimina între obiecteAbilitatea de a înţelege relaţiile existente între

obiecteAbilitatea de a reproduce sau copia un modelAbilitatea de a rezolva probleme nonverbale

Procesare Vizuo-spaţială

COPIEREA DESENULUI

SĂGEŢI CONSTRUCŢIA DIN

CUBURI GĂSIREA

DRUMULUI

Memorie şi învăţare

Memoria

Se evalueaza memoria specifica diferitelor continuturi sau tip de procesari: nume, fete, liste de obiecte, propozitii sau naratiuni.

Învăţarea

Tulburări de învăţare ADHD

Memorie şi Învăţare

MEMORIA FEŢELOR MEMORIA NUMELOR MEMORIE NARATIVĂ REPETAREA PROPOZIŢIILOR ÎNVĂŢAREA LISTEI

Evaluarea neuropsihologică a dezvoltării utilizând NEPSY

ÎNAINTE DE TESTARE Factorii genetici de risc Istoricul developmental, medical,

social şi educaţional al copilului Contextul social în care trăieşte copilul

Interviu cu părintele, copilul, educatorul,învăţătorul, medicul etc.


ÎN TIMPUL EVALUĂRII

Ne interesează

CE FACE COPILUL (performanţa)

MODUL ÎN CARE FACE CE FACE (procesul)

Orice alte aspecte care pot deveni importante


DUPĂ EVALUARE

Cotarea şi interpretarea Comunicarea rezultatelor (părintelui,

cadrului didactic, copilului)

Consideraţii privind testarea

Selecţia testelor, tipuri de evaluări

În funcţie de vârstă De întrebarea de referinţă De nevoile copilului Constrângerile legate de timp Locul în care are loc testarea

Evaluare de bază – un profil general al dezvoltării (toate testele de bază din cele 5 domenii)

Evaluare extinsă – analizează deficitele cognitive specifice (administrarea tuturor testelor de bază şi extinse dintru-un domeniu)

Evaluare selectivă – alegerea unor anumite subteste din fiecare domeniu

Evaluare completă – toate testele din toate domeniile

ADHD – evaluare selectiva

Atenţie / Funcţii executive – toate subtesteleLimbaj – subtestele de bază Funcţionare senzoriomotorie – subtestele de bazăProcesare vizuospaţială – subtestele de bazaMemorie şi învăţare – toate subtestele

Tulburării ale dezvoltării limbajului – evaluare selectiva

Atenţie / Funcţii executive – subtestele de bază

Limbaj – toate subtestele

Funcţionare senzoriomotorie – subtestele de bază

Procesare vizuospaţială – subtestele de baza

Memorie şi învăţare – subtestele de bază

Tulburare de calcul – evaluare selectivă

Atenţie / Funcţii executive – subtestele selectate

Limbaj – subtestele selectate

Funcţionare senzoriomotorie – subtestele selectate

Procesare vizuospaţială – subtestele selectate

Memorie şi învăţare – subtestele selectate

Procesare Vizuospaţială COPIEREA DESENULUI - 5 SĂGEŢI - 4 CONSTRUCŢIA DIN CUBURI - 6 GĂSIREA DRUMULUI - 4 Funcţionare Senzoriomotorie BĂTAIA RITMICĂ A DEGETELOR - 2 IMITAREA POZIŢIILOR MÂINII - 5 PRECIZIE VIZUOMOTORIE - 3 SECVENŢE MOTORII MANUALE - 7 DISCRIMINAREA DEGETELOR - 4 Limbaj PROCESARE FONOLOGICĂ - 5 FLUENŢĂ VERBALĂ - 4 SECVENŢE OROMOTORII - 5 REPETAREA CUVINTELOR FĂRĂ SENS - 4 NUMIRE RAPIDĂ - 3 ÎNŢELEGEREA INSTRUCŢIUNILOR - 5 DENUMIREA PĂRŢILOR CORPULUI - 3

Materiale

Manual cu stimuli Manual de administrare Foaie de răspuns 3-4; 5-12 ani Caiet de răspuns 3-4; 5-12 ani Turnul cu trei bile 8 imagini cu feţele unor copii CD Calculator 33 pătrate roşii, 16 albastre, 14 galbene, 7 negre 12 cuburi Ascunzătoarea Creion Creion roşu Stilou, pix Cronometru

CONDIŢII DE TESTARE Mediul fizic: liniştit, aerisit, bine luminat, temperatură potrivită. O masă cu o suprafaţă netedă şi la înălţimea copilului, dacă nu

un scaun care să îl aducă pe copil la nivelul mesei. Să nu îi rămână în această situaţie picioarele în aer (poate funcţiona ca distractor).

Să fie suficient spaţiu pentru materialele NEPSY. Un clipboard este foarte util pentru ca examinatorul să pună

Caietul de evaluare, fără a îngădui copilului să vadă ceea ce el notează.

Pentru unele teste, examinatorul stă faţă în faţă cu copilul, pentru altele, mai puţine, e nevoie să stea alături de copil (Numirea părţilor corpului, Săgeţi, Construcţia cu Cuburi, Găsirea drumului) pentru a observa strategiile de rezolvare pe Manualul cu stimuli şi pentru a arăta mai bine copilului stimulii.

Doar materialele utilizate într-o anumită sarcină trebuie să fie vizibile, restul pot fi distractori

CUM STABILIM RELAŢIA

RELAŢIA CU COPILUL

Este esenţial ca relaţia cu copilul să fie stabilită înainte de a începe testarea şi nu treptat, pe parcursul acesteia.

De asemenea este importantă stabilirea unei relaţii pozitive cu adultul care acompaniază copilul, astfel încât acesta să încurajeze copilul să se implice în sarcină, fără a interfera însă cu procesul desfăşurării acesteia.

Puteţi să daţi mâna cu copilul atunci când faceţi cunoştinţă,dar dacă vă refuză, nu insistaţi. E important ca el să simtă că ceea ce va urma va fi o colaborare, un parteneriat.

Dacă copilul este foarte mic, este bine să fiţi de la început la acelaşi nivel ca înălţime (la masă, sau îngenuncheaţi) şi să discutaţi despre o jucărie, despre desene animate, sau orice temă familiară copilului.

Dacă evaluarea are loc într-o clinică, si părintele sau cel care însoţeşte copilul se adresează examinatorului cu apelativul “doctore”, examinatorul trebuie să îl asigure pe copil că nu o sa ii facă injecţii sau alte proceduri medicale invazive, ci că vor juca unele jocuri.

Copii mai mari trebuie anunţaţi că nu vor primi note sau calificative pentru performanţa lor.

FOARTE IMPORTANT! S-a dovedit că performanţa copiilor este de cele mai multe ori superioară dacă părinţii nu sunt de faţă. Doar în situaţii de dizabilităţi deosebite sau de anxietate de separare aceştia pot fi prezenţi.

RELAŢIA CU COPILUL

CUM MENŢINEM RELAŢIA CU COPILUL PE

PARCURSUL TESTĂRII?

Este util să îi avertizăm pe copii că vor avea mai multe “jocuri” şi activităţi, că la început vor fi mai uşoare şi că treptat vor deveni din ce în ce mai dificile.

Este util să explicaţi copilului că şi altor copii câteva jocuri le par mai grele, altele mai uşoare – nu o să simtă că e ceva în neregulă cu el dacă îi par prea dificile unele sarcini.

Dacă într-adevăr i se par foarte dificile unele sarcini, puteţi să îi validaţi impresiile: “Aşa-i că unele jocuri sunt mai grele?”, “Jocul acesta a fost cam greu, hai să încercăm altul” (mai ales când a atins Regula de întrerupere).

Încercaţi să încurajaţi mai degrabă efortul decât performanţa:Văd că lucrezi din greu!Văd că nu te-ai lăsat până ai rezolvat-o! Puteţi folosi mici recompense pentru copiii mici sau pentru copiii

mai mari cu deficite cognitive, acordate între probe şi nu în timpul rezolvării probei.

Dacă observaţi semne de oboseală la copil (cască, întreabă cât mai durează, îşi pune capul pe masă), luaţi o pauză cât de curând. Dacă aveţi suc, bomboane sau snacks-uri, acum e momentul să le oferiţi copilului.

De asemenea, dacă aveţi o altă cameră în care sunt jucării, sau pur şi simplu puteţi face o scurtă plimbare cu copilul, va fi util pentru ca acesta să poată reîncepe testarea.

La întoarcere, puteţi modifica ceva în poziţia la masă sau locaţia acesteia pentru a nu fi o monotonie în testare (doar dacă copilul simte nevoia!).

Este important ca pauzele să fie stabilite astfel încât să nu afecteze testele de delayed recall (reactualizare întârziată). Puteţi aplica un test după proba de Reactualizare întârziată feţelor, dar înainte de începerea celei de Reactualizare a numelor. La fel, se poate după proba de Reactualizare întârziată a numelor, dar înaintea testului extins de Memorie a listei de cuvinte.

Dacă totuşi luaţi o mică pauză, să o integraţi în cele 30 de minute dintre administrări. Dacă trebuie să întrerupeţi până pe a doua zi testarea, după administrarea unei probe de memorie imediată, veţi putea calcula doar scorul suplimentar pentru memoria imediată, şi nu vă puteţi raporta la normele de la reamintirea întârziată.

Timpul dintre probele de reamintire întârziată e important să fie menţinut undeva în întervalul 30+/-5 min. Dacă terminaţi probele din acest interval într-un timp mai scurt, este preferabil să daţi copilului o scurtă pauză.

Testarea grupurilor speciale de copii

Familiarizarea cu tulburarea copiluluiFamiliarizarea cu modul de comunicare al acestuiaInterpretarea calitativă, analiza erorilor şi testarea limitelor copiilor sunt privite ca mai importante decât scorul în sine

Copiii cu probleme de atenţie

Pauze în mod repetat Testarea va dura mai mult Reamintirea frecventă a regulilor Încurajaţi şi recompensaţi

Copiii cu probleme de limbaj

Copilul trebuie să vă privească atunci când daţi instrucţiunea

Vorbiţi clar şi răspicat, folosind numele copilului la începutul instrucţiunii

Atingerea fină a mâinii poate să îl facă atent reduceţi distractorii auditivi Încurajaţi copilul şi repetaţi itemii de învăţare

şi instrucţiunea

REGULI SPECIALE DE ADMINISTRARE

A. REGULI DE ÎNCEPERE, RELUARE ŞI ÎNTRERUPERE

Unele subteste au reguli speciale de începere (PUNCT DE PORNIRE) pentru copii mai mari, care permit ca timpul de testare să fie scurtat considerabil.

Alte subteste au reguli de ÎNTRERUPERE, care sugerează ca aplicarea unui subtest să se oprească după un număr de încercări nereuşite, pentru a nu descuraja copilul.

Regulile de RELUARE sunt utile pentru reîntoarcerea la unii itemi mai facili în condiţiile în care cei mai dificili nu îi sunt accesibili copilului.

NEPSY permite încurajări adresate copilului, de genul: “Mergi mai departe”, sau “Hai să mai încercăm o data!”, pentru a asigura faptul că înregistrăm cât mai adecvat performanţa reală a copilului.

Unele subteste au instrucţiuni specifice pentru încurajări.

Auto-corectările sunt valabile doar dacă au loc înainte de administrarea itemului următor! În acest caz, punctajul se acordă dar notaţi AC în dreptul itemului pentru analiza calitativă ulterioară.

Dacă unele repetiţii nu sunt permise de test, aceasta va fi precizat în manualul de administrare al testului.

Unele subteste solicită să fie înregistrată cererea copilului pentru repetiţie la Observaţii Calitative.

Itemii de învăţare: de obicei se prezintă o singură dată, dar în cazul în care nu se descurcă, poate să exerseze cu aceştia de mai multe ori.

INREGISTRAREA RĂSPUNSURILOR

Înregistraţi nu doar răspunsurile corecte ci şi erorile, deoarece orice eroare are un valoare potenţial informativă.

La majoritatea probelor, dar cu precădere la cele de Înţelegere a Instrucţiunilor, de Învăţare a Listei de Cuvinte sau de Fluenţă Verbală, e important să înregistrăm în ordine răspunsurile copilului pentru a detecta strategii de rezolvare a sarcinii.

Dacă testele au limită de timp şi copilul este implicat încă în sarcină, este bine să nu îl opriţi, ci să notaţi până unde a rezolvat şi să îl lăsaţi să rezolve mai departe şi notaţi cât timp i-a luat rezolvarea întregii sarcini pentru analiza calitativă ulterioară.

Completarea Fişei de Evaluare

Datele de identificare ale copilului Scorurile de bază Scorurile suplimentare Observaţiile calitative

nepsy

Documents