ne-am gândit la - noua speranţă · acel gust dulce-amărui, la care nu ai mai renunţa...

Acest material a fost editat de

Misiunea Creºtinã

Timiºoara

Pentru corespondenþã, comenzi sau informaþii luaþilegãtura cu NOUA SPERANÞÃ Timiºoara

Of.P. 14, C.P. 11291900 Timiºoara

056 - 214487 sau 094 - 471214

[email protected]

Vizitaþi-ne pagina de web la adresa:

în scris:

prin telefon:

prin e-mail:

www.nouasperanta.ro

Materialul integral sau porþiuni din el pot fi multiplicatepentru utilizare în cadrul cursurilor de pregãtire aorganizatorilor de tabere.

Porþiuni din acest material pot fi incluse în alte lucrãri,articole, pagini web sau CD-uri numai cu specificarea sursei.

Nu este permisã multiplicarea (sub orice formã) a acestuimaterial pentru vânzare sau distribuire contra unor donaþiidecât cu acordul scris al autorilor.

NOUA SPERANÞÃ

© , 2001Misiunea Creºtinã NOUA SPERANÞÃ Timiºoara

www.nouasperanta.ro

!Ne-am gândit la...

Noua Speranþã Timiºoara Preþ: lei16 000

� avantaje

când ºi unde?

cum gãsim un loc bun

de tabãrã?

echipamentul colectiv

echipamentul

participanþilor

alimentaþia

transportul

montarea ºi demontarea

taberei

�

�

�

�

�

�

�

TABĂRATABĂRATABĂRATABĂRADE CORTURIDE CORTURIDE CORTURIDE CORTURI

Criza aproape continuă de timp şi îndatoririle multiple aleîndrăzneţilor care organizează tabere, pregătirile „pe ultima sută demetri“, graba, uneori prea mare, cu care se fac planificările pentru taberedar şi comoditatea şi confortul - şi un anumit sentiment de siguranţă -oferit de cabane, moteluri sau clădirile puse la dispoziţie de diverseorganizaţii pentru tabere au înclinat balanţa aproape decisiv în favoareataberelor sub „acoperiş sigur“ (şi neapărat cu duş cu apă caldă!).

Deşi mult mai puţini ca număr, cei care încă au curajul să organizezetabere mici de corturi, la munte vă vor spune întotdeauna că farmeculacestora nu va fi niciodată egalat de confortul şi dotările clădirilor. Aţigustat vreodată liniştea dimineţii pe care doar păsările pădurii şimurmurul pârâului o îmbogăţesc când ieşi primul din cort? Când poţi luaBiblia şi o ceaşcă de cafea fierbinte şi să te retragi în tăcere la rădăcinauni copac ce începe să fie mângâiat de razele soarelui? Dar scânteierileînalte ale nopţii deasupra corturilor lângă care ai vegheat ca să fii sigur cătoţi dorm liniştiţi? Da, şi răpăitul ploii pe pânza cortului, şi teamacuibărită până şi în sufletul celui mai curajos conducător de tabără odatăcu întrebarea „când şi câte corturi vor ceda?“ Şi oboseala traseelor de

2 T a b ă r a d e c o r t u r i - Noua Speranţă Timişoara

drumeţie, şi lemnele care trebuie cărate şi tăiate... Toate la un loc, dauacel gust dulce-amărui, la care nu ai mai renunţa niciodată. Dacă îţi plactaberele de corturi. Pentru cei care doresc să încerce am scris aceastăbroşură.

Iată ce veţi găsi în ea:

• avantajele organizării de tabere în corturi• perioadele în care se pot organiza tabere de corturi• cum trebuie să fie locul în care se organizează tabere de corturi• echipamentul colectiv• echipamentul individual• alimentaţia în taberele de corturi• transportul echipamentului, alimentelor şi participanţilor• instalarea taberei• aspecte particulare în desfăşurarea taberelor de corturi• demontarea taberei• o enumerare a altor aspecte care trebuie avute în vedere la

organizarea acestui tip de tabere• câteva anexe utile

Trebuie să menţionăm că în această broşură prezentăm informaţii (înspecial când ne referim la cantităţi şi suprafeţe) pentru tabere de corturimici, prin tabără mică înţelegând o tabără în care numărul participanţilorşi al personalului la un loc nu depăşeşte 50 de persoane.

Principiile prezentate aici sunt valabile şi pentru tabere mai mari, darproblemele ridicate de organizarea unei tabere de corturi pentru maimulte persoane necesită o tratare şi o pregătire cu totul specială.

Nu vrem ca cele prezentate aici să descurajeze pe nimeni. Dacă acolounde am prezentat liste de echipament şi vi se pare că acestea suntcopleşitoare şi că niciodată nu veţi putea să aveţi toate cele enumerateacolo, nu descurajaţi. Nici noi nu le avem pe toate, şi o tabără de corturise poate face la fel de bine şi de un grup mic, care îşi ia rucsacii în spateşi au doar echipamentul personal, alimente, corturile în care dorm, unprimus şi o oală în care să fiarbă ceai sau supă! Dacă într-o astfel deieşire se respectă principiile sănătoase de organizare şi desfăşurare a unei

Noua Speranţă Timişoara - T a b ă r a d e c o r t u r i 3

tabere creştine ea poate să fie la fel de reuşită - ba chiar mult mai reuşită -decât una care dispune de toate dotările prezentate în această broşură.Curaj! E nevoie de efort, muncă multă, răbdare şi îndrăzneală. Darmerită!

Deci, să începem!

AVANTAJELE ORGANIZĂRII TABERELOR ÎNCORTURI

ele pot fi dimensionate după mărimea grupului (se poate organiza otabără şi cu 10 persoane, nu se pune problema umplerii unei anumitecapacităţi de cazare sau împărţirea acesteia cu alte grupuri)

sunt o soluţie pentru criza de complexe (cabane, pavilioane)disponibile la un preţ acceptabil pentru desfăşurarea de tabere(creştine)

se poate alege în fiecare an un alt loc pentru instalarea unei astfel detabere

pot fi instalate în zone ce oferă posibilităţi de drumeţie pe traseeturistice interesante

echipamentul necesar pentru astfel de tabere poate fi achiziţionatşi/sau confecţionat în timp

oferă posibilităţi sporite de educaţie prin regulamentul şi condiţiilespecifice unui astfel de tip de tabără

CÂND SE POT ORGANIZA TABERELE DECORTURI?

Deşi în funcţie de antrenament şi calitatea echipamentului, în corturise poate dormi în orice anotimp al anului, pentru organizarea taberelor decorturi sunt indicate doar lunile de vară şi primele luni ale toamnei, adicădin 15 Iunie până la 30 Septembrie.


În timp ce prima parte a acestui interval (15 Iunie - 10 Iulie) poate fimai ploioasă, ultima (20 August - 30 Septembrie), deşi mai răcoroasă,este mai stabilă din punct de vedere meteorologic.

Trebuie ţinut cont că la altitudini mari (peste 1500 m.) luna Iunie şichiar începutul lui Iulie pot fi extrem de reci, umede şi cu posibilitateaapariţiei lapoviţei sau chiar a ninsorii, iar în zona alpină (peste 1900 m.)zăpada poate fi încă prezentă pe unele trasee.

LOCUL TABERELOR DE CORTURI

Criterii generale pentru alegerea locului tabereiPentru a putea fi folosit pentru instalarea unei tabere de corturi un loc

(teren) trebuie

1. Să permită cazarea participanţilor şi personalului taberei, cu orezervă de spaţiu de 10-20 % din numărul estimat de persoane şidesfăşurarea activităţilor prevăzute în programul taberei.

La taberele de corturi acest lucru se referă la posibilitateade a instala un număr de corturi suficient pentru toatepersoanele din tabără, a cortului pentru bucătărie, depozitareaalimentelor, a corturilor (sau umbrarelor) pentru întâlnirea încaz de vreme nefavorabilă şi a celorlalte amenajări (cabine detoaletă, teren de volei/fotbal, loc pentru focul de tabără.)

2. Să fie accesibil cu mijloacele de transport pentru participanţi, personal, echipament, alimente.

De regulă acest criteriu se referă la posibilitatea accesuluiauto cu orice tip de autovehicul (camion, autobuz, automobil).

3. Să aibă în imediata apropiere surse îndestulătoare de apă potabilă şide apă pentru spălat.

În cazul taberelor de corturi, aceasta înseamnă amplasareaîn apropierea unui râu cu debit suficient de mare pentru apermite spălarea (chiar şi baia) participanţilor şi a unui izvorpentru alimentarea cu apă de băut şi de gătit. Vom reveniasupra problemei apei.


4. Să aibă în apropiere trasee pentru drumeţii.Acest criteriu nu este neapărat necesar în cazul taberelor

care au drept scop numai studiul biblic, taberelor de instruiresau a celor de învăţare a unei limbi străine. Dacă însă estevorba de tabere care cuprind în program şi drumeţii, atunciacest criteriu trebuie luat în considerare cu toată seriozitatea.

5. Să existe siguranţa posibilităţii de a fi închiriat sau rezervat.Ne referim aici la faptul că un teren poate să îndeplinească

toate criteriile de mai sus, să fie convenabil din toate punctelede vedere, dar proprietarul să nu fie sigur dacă vrea sau nu săîl închirieze pentru tabără.

6. Să fie, faţă de localitatea din care se pleacă în tabără, la o distanţă rezonabilă.

Aceasta înseamnă că durata transportului nu trebuie sădepăşească şase ore. În cazul unor drumuri acceptabile (85-90% asfalt, şi restul drum forestier (pietruit) şi a transportuluiefectuat cu autobuze, distanţa este de maximum 280-300 km.

De ce durata transportului nu trebuie să depăşească şaseore? În primul rând că, pentru copii şi adolescenţi o călătoriemai lungă cu autobuzul este destul de greu de suportat. Apoi, încazul taberelor cu serii multiple, deci a celor în care o serieschimbă alta, folosind acelaşi mijloc de transport, este imposibilca transportul dus-întors să se facă într-o zi.

Alte lucruri care trebuie avute în vedere la alegerea unui loc detabără

este suficient spaţiu pentru instalarea tuturor corturilor? locul este suficient de drept pentru instalarea optimă acorturilor?

locul este uscat sau umed? în caz de ploaie torenţială cu durată mare, apa se scurge de peteren? care sunt zonele în care bălteşte?

zona este expusă alunecărilor de teren, sau căderilor de pietre?


terenul este fâneaţă, păşune, sau nu are nici o utilizare? Dacăeste fâneaţă, când se coseşte fânul în zonă? Dacă este păşune,cât de intens este utilizată în perioada de desfăşurare a taberei?

există în imediata apropiere un râu, cu un debit suficient demare pentru spălare şi chiar baie? Sunt pe malul râului locuriferite de privirile trecătorilor sau celorlalţi participanţi, pentruspălarea întregului corp? viteza de curgere a apei şi adâncimeanu pune în pericol pe cei care intră în râu?

există în apropierea taberei un izvor pentru alimentarea cu apăpotabilă? dacă nu există un izvor, şi alimentarea se face de la unpârâu, apa acestuia este suficient de curată? există în amontesurse de poluare (case, stâne, instalaţii industriale saupiscicole?)

există o sursă de aprovizionare cu lemne de foc aproape detabără? se poate folosi? în ce condiţii: trebuie cerută aprobareaocolului silvic şi plătită contravaloarea lemnelor? sau pădurearespectivă este proprietate privată? proprietarul este de acord cufolosirea uscăturilor pentru foc? cât trebuie plătit pentruaceasta?

există suficient spaţiu pentru amenajarea terenurilor de sport?dar loc pentru joacă?

există locuri mai ferite în care se pot amplasa cabinele detoaletă? sunt suficient de departe de corturi şi bucătărie pentruca mirosul să nu devină o problemă dar şi suficient de departede apă pentru ca aceasta să nu fie infestată prin infiltraţii?

există un loc umbros pentru instalarea cortului bucătărie şimagazie de alimente?

există un loc cu umbră pentru ţinerea întâlnirilor? distanţa de la locul până unde poate veni autobuzul respectivcamionul cu materiale este rezonabilă? (în cel mai rău caz 5-600m)

există posibilitatea ca un autoturism să poată ajunge în imediataapropiere a corturilor? (este vorba de un autoturism care ar fibine să se afle în permanenţă în tabără pentru aprovizionare şi


pentru cazuri de urgenţă) Dacă nu, locul în care poate fi lăsat,este suficient de sigur?

distanţa de la focul de tabără la corturi şi la cei mai apropiaţicopaci este suficient de mare pentru a preveni pericolele deincendiu?

sunt animale sălbatice în zonă? ce fel de animale? sunt necesaremăsuri de protecţie?

există în apropiere zone în care accesul este interzis (rezervaţii,baze sau instalaţii militare)?

care sunt posibilităţile de aprovizionare cu alimente? (localităţiapropiate care dispun de magazine, pieţe, starea de aprovizio-nare a acestora, distanţe, starea drumurilor)

unitatea dispune de asistenţă sanitară? care este unitatea sanitarăcea mai apropiată? (punct de prim ajutor, dispensar, spital)

care sunt posibilităţile de comunicaţii (telefon, staţie radio ...).În cazul în care în zonă există telefon, (chiar la persoaneparticulare) este bine să se noteze aceste numere de telefon, caşi cel al forului tutelar.

există semnal pentru telefonia mobilă? pentru ce reţele detelefonie mobilă? Şi, chiar dacă telefoanele indică faptul că ausemnal, se poate vorbi?

cum se poate alarma, în caz de nevoie, formaţia SALVAMONTdin zonă?

ce posibilităţi de transport sunt în zonă? (curse de autobuz,maşini de ocazie, tren, staţia C.F.R. cea mai apropiată)

unde este ocolul silvic care răspunde de zona respectivă? undepoate fi găsit tehnicianul sau brigadierul silvic care răspunde dezonă?

care este traficul turistic sau de altă natură (localnici, muncitoriforestieri, militari, etc.)?

cine este proprietarul terenului? Este un singur proprietar saumai mulţi? (Cazurile cu mai mulţi proprietari ar trebui evitatedin motive lesne de înţeles) Dacă terenul este proprietateastatului, cine îl administrează?


Închirierea locului de tabără

Dacă întrebările de mai sus capătă răspunsuri convenabile pentruorganizatorul taberei, atunci se va trece la tratativele cu proprietarul sauadministratorul terenului. Primul lucru care trebuie stabilit cu exactitateeste dacă persoana cu care stăm de vorbă este într-adevăr proprietarul sauadministratorul terenului. Această fază a negocierilor poate fi destul deneplăcută, dar este necesară, deoarece putem avea surpriza ca persoana cucare vorbim să fie proprietarul doar a unei părţi din terenul pe care dorimsă îl închiriem. După ce aceste aspecte au fost clarificate urmează altecâteva lucruri care trebuie stabilite cu foarte mare claritate privitor ladestinaţia pe care o va căpăta terenul închiriat pe perioada desfăşurăriitaberei:

activităţile din tabără

faptul că se vor instala corturi

faptul că se va face un foc de tabără şi că se va face foc pentrugătirea hranei

faptul că se vor săpa gropi pentru cabinele de toaletă şi pentrugunoi; unde se pot săpa aceste gropi, eventual se întreabă undenu pot fi săpate acest gropi

durata pe care se ocupă terenul (aici, la durata efectivă ataberelor trebuie adăugate şi perioadele de timp necesare pentruinstalarea şi demontarea taberelor)

este nevoie ca terenul să fie cosit în întregime (în caz că estevorba de o fâneaţă) la data în care începe instalarea taberei

terenurile de sport vor fi bătătorite (ca şi spaţiul de întâlnire şicel din jurul bucătăriei)

chiria percepută pentru teren

modalitatea de plată şi termenele de plată

Odată ce s-a căzut de acord asupra acestor elemente este bine să seîntocmească un document scris, care conţine informaţiile de identificare apărţilor care încheie înţelegerea (nume, adresa, documente de identitate)


şi specificarea tuturor elementelor mai sus menţionate şi orice alte clauzeasupra cărora părţile cad de acord.

În cazul în care înţelegerea se încheie cu o persoană privată, este bineca semnarea documentului şi înmânarea banilor ce reprezintă avansul şidiferenţa pentru chirie să fie făcută în prezenţa a doi martori. Documentulva fi încheiat în două exemplare, câte un exemplar în posesia fiecăreiadintre părţi.

Cum găsim un loc bun de tabără?Şi aici vom porni de la scopul şi forma de organizare a taberei.

Pentru găsirea unui loc de tabără este nevoie de informaţie, de multăinformaţie şi de verificarea acesteia în teren. Care sunt sursele deinformaţie pe care le putem folosi pentru găsirea locurilor de tabără? Levom enumera mai jos în ordinea inversă a gradului de încredere ce li sepoate acorda (adică primele enumerate sunt cele mai puţin demne deîncredere, iar ultimele sunt cele cărora li se poate acorda credit maimare.)

reclamele (inclusiv cele din revistele creştine) pliante şi ghiduri turistice monografiile montane şi literatura turistică (colecţiile Munţiinoştri, Călăuza Turistului, Monografii Montane) şi hărţile masi-velor muntoase

articole din revistele de turism pagini de web dedicate turismului, masivelor muntoase, alpinis-mului şi speologiei (câteva adrese puteţi găsi în Anexa B-1).

liste de discuţi prin e-mail. Informaţii utile se pot obţine lansândîntrebări sau urmărind mesajele de pe listele de discuţii dedicateturismului montan, speologiei şi activităţii cercetaşilor, sauchiar taberelor creştine (vezi Anexa B-2)

discuţii cu persoane care au fost în locurile respective (în acestediscuţii trebuie eliminaţi, pe cât posibil, factorii subiectivi)

călătorii la faţa locului


Dacă primele modalităţi de informare pot fi folosite pentru a neforma o imagine de ansamblu asupra zonei respective, singura cuadevărat demnă de încredere este excursia sau călătoria la faţa locului.Efortul în timp şi bani depus pentru aceasta, va fi compensat din plin întimpul taberei prin evitarea multor probleme care ar apărea dacă nu amculege personal, la faţa locului toate informaţiile necesare.

În pregătirea unei astfel de călătorii este bine să ne documentăm câtse poate de temeinic asupra locurilor, folosind primele surse deinformaţie şi să ne facem o listă cu obiectivele ce dorim să le atingem înurma unei astfel de călătorii. Listele cu întrebări din subcapitoleleprecedente pot fi de folos.

În timpul călătoriei trebuie să urmărim să aflăm toate informaţiile dinlista făcută. Este bine să ne notăm totul pe hârtie. Dacă avem ocazia estebine să obţinem o anume informaţie din două surse, pentru a fi siguri deexactitatea ei. Dacă aflăm şi alte informaţii (chiar dacă nu făceauobiectul investigaţiei noastre) este bine să ni le notăm; nu se ştie când nevor folosi.

Dacă în aceeaşi călătorie dorim să încheiem şi înţelegerile legate deînchiriere, este bine să avem cu noi câteva coli de hârtie, indigo, un pixde rezervă, eventual ştampila organizaţiei şi o sumă de bani care poate fidată ca un avans. În această fază a lucrurilor însă, discuţiile trebuiepurtate la obiect, în termeni fără echivoc şi fără ambiguităţi care maitârziu ar putea să ne aducă neplăceri.

Revenind asupra surselor de informare, vrem să mai subliniem o datăfaptul că reclamelor şi materialelor promoţionale nu li se poate acordamultă încredere. Ele pot (de altfel acesta este şi scopul lor!) să ne atragăatenţia asupra unui loc. Pentru organizatorul de tabere reclamele şimaterialele promoţionale pot fi un punct de plecare pentru o informaremai amănunţită, însă doar atât. Nu trebuie totuşi să le ignorăm. Din eleputem afla o adresă, un număr de telefon sau de fax, adrese de e-mail saude pagini de web, care sunt elemente importante pentru a ne documentamai departe.

În ceea ce priveşte ghidurile turistice, monografiile montane sauhărţile masivelor muntoase, acestea sunt mai demne de încredere decâtreclamele, dar şi aici pot să apară multe informaţii eronate, fie din cauzaslabei documentări a autorului, fie din cauza schimbărilor ce apar în timp


în ceea ce priveşte reţeaua de cazare sau alimentaţie publică, reţeaua detransport, sau chiar reţeaua de drumuri forestiere şi poteci marcate. Acestlucru este cu atât mai pregnant acum, deoarece marea majoritate a acestorlucrări au apărut cu destul de mulţi ani în urmă.

Dacă avem posibilitatea de a consulta două sau mai multe lucrăridiferite despre aceeaşi zonă este şi mai bine. Foarte probabil că informa-ţiile ce apar în mai mult de o lucrare sunt veridice (sau mai bine zis eraula data apariţiei lucrării respective.) Oricum, informaţii legate de staţiisau curse de autobuz, mersul trenurilor, linii de cale ferată forestieră,posibili-tatea de cazare la diverse cantoane silvice trebuie considerate cafiind neactuale, datorită schimbărilor ce au avut loc în ultimii ani. Cutoate acestea, dacă aveţi posibilitatea, achiziţionaţi astfel de lucrări. Elevă vor fi de folos în documentarea asupra traseelor de drumeţie.

Când alegem locul pentru o tabără?Cu cât mai mult timp înainte de tabără! În orice caz, dacă tabăra are

loc în lunile Iulie - August, cel mai târziu la mijlocul lunii Aprilie trebuiecunoscut locul în care se va desfăşura tabăra. Este bine dacă încăîncepând din toamna anului precedent se începe documentarea şi eventualo primă călătorie în zona respectivă pentru găsirea unui loc de tabără şi odiscuţie de principiu cu proprietarul locului.

Nu este târziu nici în primăvară, dar capriciile vremii pot să facădeplasarea în zonele montane dificilă chiar şi în lunile Aprilie - Mai. Ebine să vă luaţi măsuri de prevedere şi, de îndată ce vremea vă permite,faceţi o călătorie la locul de tabără pentru colectarea tuturor informaţiilorşi perfectarea tuturor înţelegerilor necesare.


ECHIPAMENTUL COLECTIV

Echipamentul necesar pentru organizarea taberei este una dintreacele probleme care-i opresc pe cei mai mulţi dintre cei care doresc săînceapă această lucrare. Este destul de greu de dat sfaturi cu privire laachiziţionarea echipamentului mai ales că necesarul de echipament esteîn directă corelaţie cu tipul de tabără organizat. Este evident că pentru otabără la care cazarea este în cabane, nu sunt necesare corturi, sau căacolo unde vesela pentru servirea mesei este pusă la dispoziţie deproprietarul cabanei sau pavilionului în care se organizează tabăra nu estenevoie de veselă pentru servirea mesei.

Vrem să menţionăm că în acest capitol este vorba de echipamentulcolectiv al taberei şi nu de echipamentul individual pe care fiecarepartici-pant la tabără trebuie să-l aibă cu el.

Cel mai vast şi complex echipament este cel necesitat de taberele decorturi amplasate în zone montane, pe terenuri care nu dispun de nici unfel de amenajări. Cum taberele NOUA SPERANŢĂ fac parte din aceastăcategorie vom reda mai jos categoriile de echipament necesar pentruaceste tabere. Lista este destul de lungă. Nu vrem ca acest lucru să speriepe nimeni. Credem că cele scrise în acea listă (chiar dacă nu estecompletă, în sensul că mai sunt destule lucruri care se pot adăuga la ea)constituie, într-un fel, un ideal. Sunt rare cazurile în care tot echipamentulnecesar unei tabere să poată fi procurat de la început. Aceasta este oacţiune care se întinde pe perioada câtorva ani buni, şi pe măsura treceriitimpului, cei implicaţi în dotarea taberei vor câştiga experienţă şi îşi vorda seama singuri, sau la sugestia colaboratorilor de ce anume mai aunevoie pentru dotarea taberei.Aici am adăuga şi un cuvânt de avertisment. Poate că veţi avea ocazia săvi se ofere posibilitatea ca cineva să cumpere şi să vă trimită echipamentdin străinătate. Dincolo de mulţumirea şi bucuria pricinuite de o astfel deofertă, sugeraţi cu delicateţe să fiţi consultaţi cu privire la tipul de taberepe care îl organizaţi, la locurile în care se desfăşoară la necesarul deechipament. Pe cât posibil cereţi ca achiziţionarea în acest caz să se facăde către cineva care cunoaşte bine condiţiile în care lucraţi. Am văzut nuodată corturi care arătau superb, ofereau un confort (din punct de vedere


al spaţiului) foarte bun şi şi-ar fi făcut treaba foarte bine. Dar în climatuluscat al Californiei. Nu sub stropii insistenţi ai ploilor nesfârşite dinApuseni. Pe de altă parte, din străinătate, dacă sunt bine alese, se potprocura echipamente de o calitate excepţională şi o mulţime de„nimicuri“ şi „mărunţişuri“ care ne vor face viaţa mult mai uşoară întabere. Dar să trecem la lucruri concrete.

Sunt necesare următoarele categorii de echipament:

pentru cazarea participanţilor:• corturi

Ce trebuie avut în vedere la achiziţionarea sau cumpărarea corturilor:• de preferinţă să fie corturi izoterme (din două părţi: cortul interior şi

prelata)• să fie rezistente la pătrunderea apei• să fie rezistente la vânt• să fie uşor de montat şi demontat• să ofere spaţiu suficient atât pentru participanţi cât şi pentru bagajele

lor personale• să aibă toate părţile componente (beţe, cuie, prelată) în stare bunăLa acest capitol - corturile - trebuie subliniate câteva lucruri foarte

importante: există corturi mai mari, de pânză, care nu au podea şi care permit

instalarea unor paturi în ele. În cazul folosirii unor astfel decorturi, trebuie asigurate şi paturile respective, şi găsită o soluţiepentru locul în care participanţii să îşi ţină bagajele: băncuţe saupodine de lemn înălţate suficient de mult deasupra solului pentruca bagajele să nu se ude.

Dintre corturile care au podea, se disting două categorii impor-tante:

corturile izoterme (cu două straturi) la care cortul interior este dinţesătură de bumbac, sau amestec cu bumbac iar prelata (cortulexterior) este din fâş.

Aceste corturi sunt uşoare, se instalează şi se demontează foarteuşor, sunt uşor de întreţinut şi de reparat, dar partea exterioară sedeteriorează în timp datorită soarelui şi ploi şi ciclurilor repetate deregim uscat - umed la care sunt supuse când sunt instalate. Practic,durata maxima de viaţă a unui astfel de cort este (în cele mai bune


cazuri) de 100 de zile de utilizare. Proprietăţile de rezistenţă la apăse pierd şi mai repede, fiind necesară montarea unei folii de nylonîntre cortul interior şi prelată pentru a fi siguri că nu pătrunde apaprin prelată.

Materialul din care este confecţionată prelata (fâşul) se „coace“în timp şi odată ajuns în acest stadiu, la cea mai mică solicitare seva sfâşia. În acest caz, reparaţiile sunt inutile iar prelata trebuieînlocuită. Costul materialului şi al execuţiei unei noi prelate însă arfi prea mare.

Un alt element care va ceda în timp este podeaua cortului.Există corturi cu podea de fâş (mai puţine), iar la instalareaacestora trebui ca sub ele să se pună un material protector, pentrucă pot foarte uşor fi străpunse de iarba tăiată scurt. Majoritatea auînsă podeaua dintr-o ţesătură de material tip „rafie“, impregnată. Întimp, datorită plierilor repetate de la demontare şi depozitare,stratul de impregnare va ceda şi prin podea poate să pătrundă apa.

corturile de pânză - confecţionate din pânză de cort, acestea suntmult mai rezistente în timp decât cele de fâş. Ele rezistă la ploaiedeoarece pânza de cort se întinde la umezeală şi astfel stropii deploaie alunecă mai uşor pe suprafaţa cortului. Astfel de corturi,dacă sunt din material de calitate, bine executate şi bine între-ţinute, vor rezista fără probleme la 300 sau 400 de zile de utilizare.După aproximativ 300 de zile de utilizare, pânza de cort îţi pierdeimpermeabilitatea şi la ploi lungi în aceste corturi va intra apă.Dacă însă se confecţionează pentru aceste corturi o supratendă (oprelată) din material de împletitură de rafie impermeabilizat(materialul din care sunt confecţionate umbra-rele rezistente şi laploaie) atunci durata de viaţă a astfel de corturi poate fi prelungităpână la peste 500 de zile de utilizare.

Şi pânza de cort se coace în timp (datorită soarelui) şi după ovreme ea se va rupe foarte uşor, dar porţiunile afectate pot fiînlocuite, pânza de cort poducându-se şi la noi în ţară (la fabrica„Trainica“ din Pucioasa).

Există corturi de pânză cu un singur strat, în „două ape“, avândun hol de intrare, şi „apartamentul“ în care se poate sta, dar şicorturi de tip „familial“, pe cadru metalic, cu apartamenteinterioare din ţesătură de bumbac, cu podea, hol spaţios cu locsuficient pentru bagaje. Deşi mai scumpe, ele sunt cea mai eficientăsoluţie pentru tabere de corturi, la care transportul echipamentului


se face cu autovehicule (pentru că un astfel de cort este destul degreu.)

Montarea şi demontarea lui durează mai mult, întreţinerea estemai grea (necesită pentru repararea cortului exterior o maşină decusut puternică - de genul celor pentru piele), trebuie depozitate încondiţii bune - atmosferă perfect uscată, trebuie strânse doar cândsunt perfect uscate (această regulă însă se aplică tuturor corturilor)- dar confortul şi protecţia oferite merită aceste eforturi.

Preţul acestor corturi variază între 350 şi 800 de dolari.Cumpărate direct de la producător, ele sunt mai ieftine şi, dinexperienţa echipei Noua Speranţă Timişoara, putem spune că îşimerită fiecare ban dat pe ele. Pentru cei interesaţi de mai multedetalii despre corturi, le stăm oricând la dispoziţie cu informaţiilepe care le avem.

Câteva informaţii de contact puteţi găsi la sfârşitul acesteibroşuri, în Anexa C.

• saltele de poliuretan - aşa numitul „izolir“ (nu pneumatice!)• saci de dormit - este bine sa se insiste ca fiecare participant să-

şi aducă propriul sac de dormit, acesta fiind o piesa deechipament personală

• folie de PVC pentru protecţie împotriva ploii.Aceste folii se montează între prelată şi cort (la corturile izoterme).

O soluţie bună pentru corturile din pânză cu un singur strat, în douăape (secţiune triunghiulară) este confecţionarea unor prelate pe măsură,din material tip „rafie“, împletită şi impregnate. Dotate cu găuri cuinele protectoare din metal pentru ancorare şi pentru montanţii (stâlpii)verticali ai corturilor, acestea se vor putea fixa peste cort întocmai ca oprelată la corturile izoterme (cu două straturi). Ele vor proteja perfectatât împotriva ploii, dar vor feri şi pânza de acţiunea directă a razelorsolare, prelungindu-i astfel viaţa.

pentru depozitarea alimentelor, materialelor• corturi mai mari (de tip militar, de tip marchiză.

Un cort cu dimensiunile 7x7 m oferă spaţiu suficient pentrudepozitarea alimentelor, echipamentului, uneltelor şi veselei pentru 4-5 serii de tabără în care sunt prezente maximum 60 de persoane)


• grătare de lemn sau bile (popi) şi scânduri pentru a putea depo-zita alimentele şi materialele la o oarecare înălţime faţă de sol.

Foarte folositori pentru acest scop se pot dovedi „box-paleţii“.

• lăzi încăpătoare de lemn sau de material plastic mai rezistent(nu foarte casabil), cu capac, pentru depozitarea veselei

• unul sau două rafturi de lemn demontabile sunt de folos încortul depozit de alimente

• navete de material plastic pentru transportul şi depozitareaalimentelor.

• lăzi izoterme sau frigorifice• recipiente de material plastic cu capac pentru depozitarea

alimentelor care pot fi atacate de rozătoare (napolitane,biscuiţi, paste făinoase, ciocolată).

Este vorba de genul de „găleţi“ de material plastic folosite pentruvopselele lavabile. Cele de 20 de kg, bine spălate şi dezinfectate, suntexcelente: capacul se închide perfect, au mâner, se pot pune una pestealta.

• lăzi, cutii sau saci de rafie pentru depozitarea pâinii.O soluţie mai bună decât sacii de rafie sau cutiile de carton este

confecţionarea unor coşuri din răchită (nuiele) de formă paraleli-pipedică, cu capac şi mânere. O pânză croită după forma coşului şi cuo aripă pentru acoperirea pâinii este binevenită. Astfel pâinea se poatepăstra cel mai bine.

• săculeţi din pânză cu un şnur la gură şi cârlige din sârmă saumaterial plastic.

Aceste piese de echipament au o destinaţie mai deosebită, carenecesită câteva explicaţii. Este ştiut faptul că în orice tabără, oricât deabundentă şi de bună este hrana servită, fiecare participant va simţinevoia să mai aibă ceva „de ronţăit“: biscuiţi, sticksuri, napolitane,bomboane, ciocolată, prăjituri uscate... lista se poate întinde destul demult. Toate acestea sunt puse fie în bagajele personale, fie înbuzunarele laterale ale corturilor, unde sunt foarte uşor detectate deşoareci, care vor găuri efectiv cortul pentru a ajunge să ronţăie şi ei. Şiodată momiţi nu mai este nici o şansă ca locatarii corturilor să scape deei. De aceea astfel de săculeţi pot fi distribuiţi participanţilor la


începutul taberei, pentru ca în ei să se pună toate alimentele de genulcelor amintite mai sus, iar aceşti săculeţi să fie agăţaţi de montanţiitransversali (beţele de cort orizontale, de sus) prin intermediul unorcârlige de material plastic sau din sârmă. Evident, este vorba decantităţi rezonabile care să nu pună în pericol structura cortului. Deasemenea, la montarea cârligelor de sârmă (care ar fi bine să fie făcutăla montarea taberei) să se aibă grijă să nu se perforeze cortul.

pentru gătit şi servit masa• umbrare, copertine - acestea trebuie să fie rezistente la ploaie şi

stabile în vânt puternic• soba (confecţionată din metal sau improvizată dintr-o plită de

tablă şi pereţi de piatră lipiţi cu lut). Soba trebuie neapărat săaibă burlane pentru fum, bine fixate (o ţeavă de jumătate de ţol,bine înfiptă în pământ şi de care se leagă burlanul cu sârmă defier mai groasă rigidizează bine burlanul), pentru a rezista lavânt.

O soluţie care poate fi încercată este utilizarea unui aragaz cubutelie, dar în acest caz trebuie ţinut seama de câteva aspecte: flacăra aragazului să fie suficient de puternică pentru a asigura

gătirea hranei în timp util - înainte de a vă decide pentru aceastăsoluţie este bine să faceţi nişte teste cu vase de mărimea celorfolosite în tabără. Tot aici să ţineţi seama de faptul că altitudinea(de fapt presiunea atmosferică) influenţează eficienţa buteliilor degaz.)

să existe posibilitatea reumplerii buteliilor cu gaz să aveţi o butelie de rezervă permanent plină aragazul trebuie plasat astfel încât vântul să nu îi stingă flacăra

• un acoperiş (copertină) pentru sobă. Acesta trebuie să fie suficient de mare pentru ca să permită lucrul în jurul sobei şi pe

timp de ploaie foarte stabil pentru a rezista şi la rafale de vânt violente din materiale ignifuge (care nu iau foc) - de exemplu tablă

ondulată

• mese pliante şi câteva scaune pliante pentru cei care lucrează labucătărie


• feţe de masă din PVC pe suport textil• vesela pentru gătit (o listă cu vesela necesară puteţi găsi în

Anexa D-1)• vesela pentru servit masa (o listă cu această veselă găsiţi în

Anexa D-2)• recipiente pentru apa potabilă (bidoane de material plastic, cu

capac).Există şi recipienţi de apă pliabili (din material plastic) cu diferite

capacităţi (3, 5, 10, 20 litri) al căror capac se înfiletează pe gâtulrecipientului şi conţine un robinet din material plastic. În parteainferioară aceşti recipienţi au o ureche din material plastic în care estepracticat un orificiu, astfel putând fi agăţaţi de un suport (un ţăruşsolid, înfipt bine în pământ, cu un cui de 10 cm bătut în parteasuperioară). O astfel de „instalaţie“ este utilă pentru ca cei din tabărăsă îşi ia de aici apa de băut.

• recipiente pentru resturi alimentare (bidoane de materialplastic, cu capac şi cu gura suficient de largă)

pentru igiena şi gospodărirea taberei• unelte - 2 seturi formate din: lopată, hârleţ, sapă, greblă

târnăcop, mătură de nuiele, mătură, găleată, topor, toporişcă,fierăstrău mai mare.

Este bine ca să existe o rezervă de topoare şi toporişti, eventual decozi pentru acestea, deoarece în timpul taberelor sigur se vor rupe celpuţin două dintre acestea.

• scule şi materiale pentru reparaţiiEste bine să avem o trusă de scule (o cutie compartimentată din

metal sau material plastic dur - de genul celor folosite de instalatori)care să conţină sculele necesare pentru mici reparaţii în tabără: ciocane (şi mai

mici şi unul mai mare), patent, cleşte, şurubelniţe (cu cap normalşi cap în cruce), daltă, pile (pentru metal şi lemn), cute (piatră)pentru ascuţit, cutter cu lame de rezervă, un fierăstrău mic

câteva materiale care necesare acestor reparaţii: cuie (şi mari şimici), câteva piroane, holzşuruburi de diferite dimensiuni,şuruburi cu piuliţe, sârmă de diferite grosimi, bucăţi mici defurtun de cauciuc de diferite dimensiuni , o rolă de duct-tape


(bandă adezivă, de regulă de culoare gri, dintr-o ţesăturăplastifiată)

• trusă de întreţinere şi reparare a corturilorEste o cutie de material plastic, sau o gentuţă în care să se afle: ace

de diferite dimensiuni, aţă de cusut (de diverse grosimi), eşantioane demateriale pentru reparaţii mici la corturi (pânză de cort, fâş - există şiseturi cu bucăţi de fâş autoadeziv -, vinilin pentru podeaua corturilor),adezivi pentru materialele textile, şnur pentru ancore, soluţii deimpermeabilizare, un cutter, elastic, ace de siguranţă, fermoar, chei defermoar (de genul celor folosite la corturile din tabără) şi o rolă deduct-tape (bandă adezivă, de regulă de culoare gri, dintr-o ţesăturăplastifiată)

• recipiente sau saci pentru colectarea gunoiului menajerExistă sau se pot confecţiona cadre metalice, cu picioare şi cu

capac, care permit fixarea sacilor de gunoi. Este nevoie de două sautrei astfel de cadre. În lipsa lor, sacii de gunoi menajer se pot fixa cu oşipcă şi două cuie pe ţăruşi mai solizi, dar în acest caz vor trebuischimbaţi mai des, pentru că nu rezistă la încărcături mai mari.

• cabine toaletaAcestea se pot confecţiona pe loc, din material lemnos, dar nu este

o variantă economică, pentru că materialele nu se vor putea refolosi.Cea mai bună soluţie este confecţionarea unor cabine demontabile dinmaterial lemnos - placaj - pe cadru metalic, sau din placi din materialplastic. Există şi cabine de toaletă din pânză de cort care se monteazăpe un cadru metalic.

• mijloace de iluminat autonome (felinare, lămpi de carbid, feli-nare cu butelii de gaz de unică folosinţă, instalaţie electrică cugenerator), materialele necesare (combustibil) pentrufuncţiona-rea lor şi recipienţi pentru păstrarea combustibililor.

pentru activităţile din program• corturi mai mari (de tip militar, de tip marchiză.

Un cort cu dimensiunile 9x7 m oferă spaţiu suficient pentruactivităţile taberei (studii biblice, jocuri, întâlniri)

• băncuţe pliante (sau improvizarea acestora din butuci şiscânduri, sau pur şi simplu din buşteni. Totuşi , nu trebuie să văbazaţi pe buşteni, pentru că nu îi găsiţi peste tot şi nici în


număr suficient pentru tabără, iar de tăiat din pădure, nici nupoate fi vorba)

• materiale sportive• materiale didactice şi pentru studiu, cărţi (caiete) de cântări• jocuri, materiale pentru concursuri• lăzi încăpătoare de lemn sau de material plastic mai rezistent

(nu foarte casabil), cu capac, pentru depozitarea celorenumerate mai sus

trusă sanitară• dotată cu tot ce este necesar pentru acordarea primului ajutor

în condiţii de izolare - o listă cu ce trebuie să conţină o astfelde trusă sanitară se găseşte la sfârşitul acestei broşuri în AnexaA - 1 şi Anexa A - 2.

Este bine ca de îndată ce începem să achiziţionăm echipamentulpentru tabără, să începem să păstrăm o evidenţă clară a lui, specificândpentru fiecare obiect în parte numele, cantitatea, eventual de unde a fostprocurat sau cine l-a confecţionat, şi oridecâteori apar modificări (noiachiziţii, pierderi, distrugere) în structura echipamentului să le operăm şiîn inventarul scris.

Un calculator şi câteva programe uzuale (Word, Excel, Access) ne potajuta în această sarcină, dar este bine ca întotdeauna să avem acestinventar scos şi pe hârtie în cel puţin două exemplare ţinute în locuridiferite.

Este util ca pe capacul lăzilor în care avem depozitat echipament, săpunem un inventar cu conţinutul lăzii respective, iar în două caiete, dincare unul să se afle în tabără să avem o listă cu tot echipamentuldisponibil şi lada în care se găseşte. Aceste lucruri sunt utile atât întimpul taberei, atunci când cineva doreşte să găsească un anumit lucru,cât şi la montarea şi demontarea taberei, pentru a şti de unde să luăm unanumit obiect, respectiv unde să îl punem.

Trebuie să nu uităm că echipele de personal (formate cel mai adeseadin voluntari) se schimbă odată cu seriile de tabără şi trebuie să aibăposibilitatea să găsească lucrurile de care au nevoie din prima zi a taberei.


În acest sens un lucru care trebuie făcut atunci când echipa de instalarepredă tabăra conducătorului primei serii, sau când se schimbă seriile întreele, este ca cel care predă tabăra să facă un tur prin toată tabăra cu celcare o preia, prezentându-i toate cele necesare: unde se află diverseleobiecte, problemele ivite la echipament şi orice poate să fie de folos celuicare preia tabăra pentru ca să îşi înceapă activitatea în condiţii cât maibune.

Câteva sfaturi legate de închirierea, cumpărarea sauconfecţionarea echipamentului

Închirierea echipamentului - lucrurile menţionate mai jos sunt valabileşi dacă închirierea se va face de la un centru comercial specializat şidacă se va face de la o altă organizaţie, fundaţie, biserică sau persoanăfizică

căutaţi din timp care este cel mai bun centru de închiriere. Vizitândpentru un minut magazia unui astfel de centru vă puteţi da seama dacăresponsabilul (sau proprietarul) este un om gospodar sau nu. Omagazine în dezordine sau murdară este un semn sigur că şiechipamentul de acolo nu este îngrijit deloc şi că pentru a găsi ceva cepoate fi folosit veţi avea nevoie de mult timp.

cereţi din timp preţurile şi clauzele de închiriere, pentru a vă puteacalcula preţul taberei.

chiar dacă va costa mai mult, nu lăsaţi închiriatul pe ultima zi dinaintede plecare. Este bine să închiriaţi echipamentul cu două-trei zileînainte de plecare pentru a avea o rezervă de timp în cazul în care nugăsiţi chiar tot ce vă trebuie. De asemenea termenul de returnare nu-lfixaţi imediat după terminarea taberei. S-ar putea ca în ultima zi ataberei să plouă şi să fiţi nevoit să strângeţi corturile ude. Veţi aveanevoie de cel puţin o zi pentru uscarea lor.

verificaţi cu atenţie fiecare piesă de echipament închiriată şi refuzaţi-le pe cele care au defecte. În caz contrar, s-ar putea să aveţi surpriza săvă fie imputate vouă defecte de care nu sunteţi răspunzători! Verificaţi


ca la corturi setul de beţe şi de cuie să fie complet şi în bună stare. Odeosebită atenţie trebuie acordată prelatelor şi podelelor corturilor.

este bine ca să închiriaţi acele tipuri de corturi pe care le cunoaşteţicel mai bine (sau să aveţi pe cineva care le cunoaşte şi este dispus săvă asiste la această operaţiune). Aşa vă va fi mai uşor să recunoaşteţidacă sunt complete sau nu dar şi să rezolvaţi micile reparaţii de careva fi nevoie la instalare sau în timpul taberei.

Cumpărarea echipamentului începeţi procurarea echipamentului din timp! E bine să puteţi aveatimp de ales!

de câte ori se poate, încercaţi procurarea direct de la producător primul criteriu în alegerea mărcii şi tipului fiecărei piese deechipament trebuie să fie calitatea şi împlinirea nevoilor specifice aletaberei şi nu preţul. Veţi pierde mult mai mult achiziţionândechipament ieftin dar de calitate slabă.

dacă nu aveţi experienţă în alegerea echipamentului de munte apelaţila sfaturile unui turist de munte cu experienţă bogată sau a alpiniştilor.Aproape în fiecare oraş mai mare există câte un club montan, dealpinism sau speologie, unde puteţi găsi pe cineva care să vărecomande cele mai bune echipamente disponibile la noi şi să văsfătuiască de care să vă feriţi.

puteţi găsi soluţii bune consultând orice catalog de echipamentmontan care vă cade în mână, sau vizitând târguri şi expoziţii care auşi standuri de materiale sportive.

este bine ca pentru procurarea echipamentului specific unui domeniusă vă adresaţi celor care vor lucra în acel domeniu. De exemplu pentruvesela şi ustensilele de bucătărie este bine să vorbiţi cu echipaadminis-trativă să vă ajute în alegere. Dacă este vorba de materialelefolosite la jocuri sau studiu biblic este bine să vă sfătuiţi cu învăţătorulde studiu biblic.

să ţineţi seama de specificul climei în zona în care este amplasatătabăra. Climatul specific muntelui este caracterizat printr-o umiditateridicată a aerului. Cartonul se va muia, iar suprafeţele metalice feroase


nevopsite vor rugini. Bateriile electrice se descarcă mult, mult mairepede.

gândiţi-vă că echipamentul trebuie transportat şi instalat în tabără.Deci ... feriţi-vă de piesele foarte grele.

deseori se întâmplă ca exact înainte de începerea taberei să nu găsimcutare sau cutare piesă de echipament. Este bine să ţinem un ochideschis tot timpul anului şi să ne notăm locurile de unde putemcumpăra piesele care eventual ne interesează.

Confecţionarea unor piese de echipament

Din categoria pieselor care se pot confecţiona sunt: băncuţele,mesele pliante, soba, fileul de volei şi montanţii, umbrare.

este bine să faceţi o schiţă a ceea ce doriţi şi înainte de a cumpăraorice material să discutaţi cu meseriaşul care va confecţiona piesa. Văpoate da multe sugestii utile, îmbunătăţind semnificativ soluţiapropusă.

dacă piesa respectivă înglobează şi părţi care se cumpără, înainte deconfecţionarea ansamblului este bine să se cumpere întâi acelecomponente

explicaţi meseriaşului cu exactitate la ce va folosi piesa respectivă deechipament şi condiţiile în care se va folosi, cum şi cu ce va fitransportată, unde va fi depozitată.

întrebaţi care este preţul manoperei şi al materialelor pentru ca să văputeţi calcula costurile.

Câteva sfaturi legate întreţinerea echipamentului

O condiţie absolut necesară pentru a dispune cât mai mult timp deechipamentul procurat este întreţinerea lui. El trebuie întreţinut atât întimpul taberei cât şi în extrasezon. Sigur că în câteva rânduri nu se pot dainstrucţiuni detaliate despre modul în care trebuie întreţinut echipamentul(mai ales că acesta este foarte divers de la tabără la tabără) ci doar câtevaidei pe baza cărora fiecare organizator de tabără îşi va putea face propriulprogram de întreţinere a echipamentului


În timpul taberelor

Participanţii trebuie instruiţi chiar de la începutul taberei, cum săfolosească echipamentul pentru a nu-l deteriora. Este bine ca atuncicând sunt repartizaţi în corturi, ei să fie însoţiţi la corturi deconducătorul taberei sau de unul din asistenţi şi aceştia să le explicecum se foloseşte cortul şi ce nu este permis să facă, pentru a nudeteriora cortul.

De asemenea, participanţii trebuie instruiţi să manevreze cu atenţietoate dotările taberei şi să anunţe imediat pe unul din membrii echipeide personal orice stricăciune se poate ivi.

Ar fi utilă şi existenţa unui afiş înfoliat sau laminat, nu foarte mare şipe cât posibil cu un design atrăgător, agăţat în fiecare cort într-un loccât mai vizibil, astfel încât locatarii cortului să dea vrând-nevrând cuochii de el şi care să le reamintească ce nu au voie să facă

Materialele din care sunt confecţionate corturile „lucrează“ la alter-nanţa ciclurilor umezeală - căldură, ploaie - soare, întinzându-se saudetensionându-se în funcţie de vreme şi material. De aceea ancorelecorturilor trebuie în permanenţă controlate şi întinse, sau slăbite, dupăcaz, atunci când se întind sau se lasă prea tare.

Uneltele trebuie manevrate cu atenţie şi imediat după folosire puse lalocul lor. Este bine ca unul din membrii echipei de personal să aibăaceastă sarcină, atribuită în mod concret.

Materialele didactice sau jocurile confecţionate din hârtie şi cartonabsorb umezeala şi se deteriorează, de aceea ele trebuie puse laadăpost peste noapte sau pe vreme ploioasă.

Echipamentul colectiv folosit în drumeţii (raniţe, rucsaci, lanterne,lămpi de carbid, coardă, cordelină, pelerine) trebuie curăţate, uscate şidepozitate la locul lor imediat după încheierea drumeţiei, sau cel maitârziu a doua zi dimineaţă.

Dacă din anumite motive (deteriorare care nu mai poate fi remediată,nu mai rezistă la ploaie), o piesă de echipament (un cort, o prelată, sacde dormit, saltea) trebuie strânse şi împachetate, atunci aceasta se vaface abia după ce piesa respectivă este curăţată şi perfect uscată.


Altfel în câteva zile va mucegăi şi apoi va putrezi. Ele se vor depozitaîntr-un loc sigur şi uscat chiar în timpul taberei, deci nu vor fi aruncatepe jos într-un colţ al cortului depozit.

Este bine să notăm într-un loc sigur (caietul conducătorului de tabără,jurnalul taberei) toate defectele survenite şi care nu au putut fireparate, sau care au fost reparate provizoriu şi vor trebui reparatecomplet după tabere. În aceste note scriem care este piesa deechipament defectă (în cazul în care există mai multe piese identice secreează un sistem de identificare, de exemplu inscripţionareacorturilor cu un marker permanent pe podea) şi o descriere cât maiexactă a defecţiunii survenite. De exemplu: „cortul IGLU - 3 arefermoarul de la intrare descusut în colţul din stânga jos“. Aceasta estenecesar deoarece de cele mai multe ori echipamentul este reparat dealte persoane decât cele care produc sau constată defecţiunea.

La încheierea taberei şi demontarea ei, înainte de a împachetaechipamentul trebuie ca să se facă o inspecţie amănunţită a tuturorpieselor de echipament şi să se noteze toate defecţiunile constatate, şiaici, scriind clar care este piesa de echipament defectă, ce defect are şilocul acestuia. Deşi este o operaţiune care cere timp şi răbdare ea esteabsolut necesară, pentru că va sta la baza programului de întreţinere aechipamentului în extrasezon.

În extrasezon

Reparaţiile de anvergură, sau finalizarea reparaţiilor care au fostfăcute provizoriu se fac în afara sezonului de tabere. Ideal ar fi caacest lucru să se petreacă imediat după încheierea taberelor. Oricum,pentru a face reparaţii de calitate, trebuie rezervat un timp cu destul demult înainte de pregătirea taberei, deoarece aceea este o perioadă încare se înghe-suie multe alte activităţi, iar întreţinerea echipamentuluifăcută în grabă se va plăti scump în timpul taberelor.

Există totuşi un lucru care trebuie făcut imediat după tabără, şi acestaeste uscarea echipamentului care a fost strâns ud la demontareataberelor (dacă a fost cazul).


Corturile trebuie reparate: pânza lor, prelatele trebuie cusute sau lipite,porţiunile de material distrus trebuie înlocuite, cusăturile impermeabi-lizate, podelele tăiate sau găurite trebuie lipite, fermoarele deterioratetrebuie înlocuite, montanţii (beţele corturilor) fisurate, îndoite saurupte trebuie reparate (dacă se poate) sau înlocuite cu segmente noi.

Cozile uneltelor trebuie reparate, întărite sau schimbate, topoarele şifierăstraiele ascuţite, trusa de scule completată şi materialele pentrureparaţii completate în trusă.

Mijloacele de iluminat folosite în tabără trebuie curăţate, reparate,înlocuite părţile defecte.

Jocurile şi materialele didactice, caietele sau cărţile de cântări trebuiede asemenea completate sau înlocuite, după caz.

Lăzile şi cutiile trebuie reparate, curăţate şi dacă este cazul revopsite.Acelaşi lucru este valabil şi pentru cabinele de toaletă, bănci şi mesepliante.

Dacă este necesară spălarea sau curăţirea sacilor de dormit şi asaltelelor, atunci se va face şi acest lucru.

De fapt întreţinerea în extrasezon trebuie făcută pentru toatecategoriile de echipament enumerate mai sus.

Un lucru foarte, foarte important este modul în care este depozitatechipamentul cât timp nu este folosit. Locul de depozitare trebuie săfie perfect uscat, aerisit, ferit de rozătoare şi suficient de spaţiospentru a permite accesul uşor la orice piesă de echipament pentruutilizare, verificare sau întreţinere.


ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL

Fiecare participant la taberele de corturi (ca şi personalul taberei)trebuie să dispună de un echipament individual strict necesar pentru a-iasigura confortul, igiena şi protecţia necesare în condiţiile acestor tabere.O listă cu ce trebuie să aibă fiecare participant o puteţi găsi în Anexa E.

Această listă trebuie adusă la cunoştinţa participanţilor la înscriereaîn tabără.

Şi câteva sfaturi care trebuie adăugate acestei liste:• în tabără se află o trusă medicală de prim-ajutor (trebuie să se

afle!) dar, dacă participantul urmează un tratament, atunci trebuieatenţionat să nu uite să-şi pună în bagaj medicamentele necesare

• în tabără fiecare participant va primi veselă pentru uz personal(castron, cană, lingură, furculiţă, tavă) şi un burete pentru spălatvesela. Igiena veselei personale cade în responsabilitatea fiecăreipersoane. În tabără trebuie să fie disponibil detergent pentruspălarea vaselor. În cazul în care acestea nu pot fi oferite deorganizatori, atunci trebuie adăugate la lista echipamentuluipersonal.

• bateriile electrice pentru lanterne (2-3 schimburi pentru o tabărăde 10 zile) trebuie împachetate ermetic, deoarece în atmosfera dugrad înalt de umiditate de la munte acestea se descarcă mairepede.

• dacă participantul este şofer, ar fi de folos să aibă asupra lui şipermisul de conducere.


ALIMENTAŢIA ÎN TABĂRĂ

Alimentaţia într-o tabără este o problemă extrem de importantă dinmai multe motive. Nu numai că starea de sănătate a participanţilordepinde de hrana ce o primesc, dar o alimentaţie inadecvată provoacă ostare de nemulţumire în rândul participanţilor. Apoi, în special la taberelede copii, adolescenţi şi tineret, una din primele întrebări puse de părinţi larevenirea copiilor lor din tabără este: „Cum a fost mâncarea?“ Dacăsubiectivis-mului inerent al răspunsului la această întrebare se adaugă şielemente obiective (hrană insuficientă şi de calitate slabă) atuncireputaţia taberei are de suferit destul de mult. Şi acesta este un motiv maimult decât suficient pentru părinţi să nu-şi mai lase copiii în tabără,indiferent cât de bună ar fi fost atmosfera şi starea spirituală a taberei şioricât de divers şi atractiv ar fi fost programul ei.

Mai departe însă vom discuta despre problema taberelor de corturi,fără amenajări construite pentru bucătărie şi sală de mese, în care segăteşte hrana de personalul taberei. Aceasta este situaţia cea maicomplexă şi dacă sunt însuşite detaliile acesteia, atunci toate celelaltesituaţii pot fi rezolvate cu succes. O descriere mai detaliată a aspectelorlegate de alimentaţia în tabără ca şi o listă de alimente şi câteva sugestiide meniuri puteţi găsi în broşura „Ce mâncăm în tabără“ din seria „Ne-am gândit la...“ publicată de Noua Speranţă Timişoara.

Câte mese se servesc?Se vor servi trei mese pe zi (micul dejun, prânzul, cina). La taberele

de copii, este bine să se servească şi câte o gustare (între prânz şi cină)sau un desert suplimentar.

În zilele în care se efectuează trasee de drumeţie (mai lungi de 3-4ore) prânzul se va servi pe traseu, constând din hrană rece.

Hrană rece sau gătită?Hrana gătită implică mult mai multă muncă, mai multe probleme

(procurarea veselei pentru gătit, sobă, personal care ştie să gătească) şimai mult timp pentru pregătirea mesei. Hrana rece elimină acestedezavantaje, dar ea poate fi folosită doar în ieşiri sau tabere foarte scurte


(2 - 3 zile). Orice tabără cu durata mai mare de 3 zile va trebuie sărecurgă la hrană gătită.

Ce se poate găti în tabără?Aproape orice! Ce ne limitează în alegerea meniului? În primul rând

condiţiile mai dificile de gătit. Apoi alimentele disponibile. Într-o tabărăde corturi, fără spaţii frigorifice de depozitare a alimentelor, alimentele cese iau trebuie să fie dintre cele care nu se alterează într-o perioadă de 3-10 zile (conserve, mezeluri afumate, legume, fructe, ouă.). Un al treileafactor care introduce anumite limitări este cantitatea de hrană ce trebuiepreparată şi timpul limitat avut la dispoziţie. Toţi aceşti factori, la care seadaugă experienţa bucătăreselor, vor determina meniul taberei.

Este bine ca imediat după stabilirea echipei administrative pentrutabără, conducătorul să dea bucătăreselor sugestiile de meniuri şi listelede alimente. Cu experienţa lor, acestea pot sugera şi alte meniuri (maiadecvate zonei din care provin participanţii, de exemplu) ca şi câtevamodificări în listele de alimente. În timp, pe baza observaţiilor făcute întabere şi a sugestiilor personalului şi chiar a participanţilor, fiecareorganizator de tabără va avea propria lui listă de alimente.

Când se procură alimentele? De unde?Aşa cum am mai spus alimentele trebuie să fie dintre cele care nu se

alterează repede. Chiar şi acestea însă au termene de păstrare diferite.Dacă o conservă poate fi ţinută multe săptămâni fără a i se alteraconţinutul, nu acelaşi lucru se poate spune despre salamul de vară şi nicipe departe despre parizer, crenvurşti sau prăjituri cu cremă. Cu toateacestea în meniul unei tabere pot fi incluse şi alimente de acest gen.Citind listele de alimente, veţi vedea că le-am împărţit în patru categorii:

alimente care se cumpără înainte de începerea tabereloracestea sunt alimente care nu se alterează o perioadă relativmare de timp. Ele vor fi cumpărate înainte de începereatuturor seriilor de tabără şi vor fi ambalate, transportate şidepozitate la instalarea taberei. Aici sunt incluse şicantităţile necesare pentru echipa de instalare (6-7 oameni


pentru o perioadă de 4-5 zile). Aceste alimente sunttransportate împreună cu echipamentul taberei.

alimente care se cumpără înaintea fiecărei serii de taberesunt alimente care nu rezistă aşa de mult timp sau alimentecare trebuie consumate în stare proaspătă. Unele din acestease pot folosi şi la câteva zile de la sosirea în tabără, alteletrebuie consumate (cum ar fi de exemplu carnea) în prima,cel mult a doua zi de tabără, deşi, dacă sunt congelate şiţinute în lăzi frigorifice sau termoizolante, sau chiar într-ooală pusă la umbră în apa rece a unui izvor sau pârâu, acesttermen poate fi împins la trei sau (cu precauţii!) patru zile.Noi am transportat aceste alimente în autobuzul cu care s-audeplasat participanţii la tabără.

alimente care se cumpără pe parcursul tabereiam numit aceasta „aprovizionarea intermediară“. Nu amfăcut propriu-zis o listă de alimente pentru aceastăaprovizionare ci doar am stabilit o sumă de bani disponibilăpentru aceasta. La această aprovizionare se vor cumpăraalimentele indicate de bucătărese. (De regulă este vorbadespre pâine, legume, fructe, carne sau produse din carne).Pe parcursul unei tabere de 10-11 zile o singurăaprovizionare intermediară este suficientă. În funcţie dedepărtarea locurilor de aprovizionare de tabără şi denecesităţi se pot face chiar şi două sau trei astfel deaprovizionări. Pentru transport se va folosi o maşină care arfi bine să se afle în fiecare tabără, dar la nevoie doi-treibăieţi dintre participanţi, pot face acest transport de alimentecu rucsacii.

alimentele pentru echipa de instalarepractic este vorba tot de alimente din categoria celor care secumpără înaintea fiecărei serii de tabără, dar acestea vor ficumpărate pentru hrana echipei de instalare.


La cumpărarea lor verificaţi alimentele cu foarte mare atenţie.Trebuie să aveţi grijă ca la nici unul din ele termenul de garanţie să nuexpire pe parcursul taberelor. Verificaţi îndeosebi conservele. Dacăvreuna din ele are capacul bombat, nu o cumpăraţi, sau dacă deja aţicumpărat-o atunci nu o folosiţi. Acesta este un semn sigur că este alterată.Pentru carne şi produsele din carne preferaţi magazinele şi abatoarele şievitaţi pe cât posibil piaţa.

Când se poate cumpăraţi alimente direct de la producător sau de laangrosişti. Economisiţi astfel sume importante de bani. În ceea cepriveşte dulciurile, gândiţi-vă că vor sta timp de şapte-zece zile lacăldură. Ciocolata se poate topi, bomboanele care sunt în pungi se pot lipiunele de altele, iar napolitanele care nu sunt ambalate în staniol îşi vorpierde prospeţimea, absorbind din aer umiditatea. Napolitanele înveliteîn ciocolată trebuie neapărat să fie din cele ambalate în staniol, cuînvelişul impermeabil, pentru a putea fi răcite prin scufundare în apă receînainte de servire.

La cumpărarea alimentelor orientaţi-vă spre acele produse a cărorcalitate o cunoaşteţi deja. Dacă sunt produse pe care nu le cunoaşteţi,atunci cumpăraţi întâi o cantitate foarte mică şi testaţi-le înainte de acumpăra mai multe.

Gândiţi-vă că toate alimentele pe care le veţi cumpăra trebuietransportate în tabără, pe un drum lung şi nu întotdeauna foarte drept. Aşacă evitaţi fructele zemoase (piersici, caise, struguri ...) Legumele (roşiileîn speţă) nu trebuie să fie prea coapte. Alegeţi din cele mai tari.

Tot în ceea ce priveşte procurarea alimentelor: se pot folosi treisoluţii:

participanţii plătesc tabăra şi toate alimentele se cumpără centralizat, de către organizatori

organizatorul împarte cantităţile de alimente la numărul partici-panţilor, face o listă pentru fiecare şi le cere să aducăalimentele de pe listă. În tabără acestea se colectează şi sedepozitează la un loc.

o soluţie combinată a celor două de mai sus


NOUA SPERANŢĂ a optat pentru prima soluţie. Avantajele ei sunt:certitudinea calităţii produselor cumpărate, uniformitatea alimentelor (nusunt de exemplu conserve de peşte de 8 sortimente diferite) şi economiilede bani realizate prin cumpărarea unora dintre alimente de la angrosişti.

Avantajele celei de-a doua metode sunt: un preţ ce pare mai mic(subliniem, pare doar) şi mai puţin efort pentru organizatori.

Ambalarea, transportul şi depozitarea alimentelor

După cumpărare este bine ca alimentele să fie ambalate în cutii decarton sau lăzi din material plastic. Noi am ales ultima variantă, folosindnavete de material plastic de tip A3 şi bidoane de material plastic cucapac, care sunt rezistente şi pot fi depozitate una peste cealaltă.

La ambalarea alimentelor este bine ca pe fiecare cutie să se lipeascăo etichetă pe care să se scrie conţinutul cutiei sau lăzii respective. Aveţigrijă cum ambalaţi sticlele sau borcanele care se pot sparge. Aceeaşi grijătrebuie să se acorde pungilor cu zahăr sau făină, mălai, orez sau sare.

Pentru carnea proaspătă cea mai bună soluţie este congelarea şitransportul într-o cutie sau geantă frigorifică, cu pungi de gheaţă saucartuşe frigorifice în jur. În acest fel, carnea se poate păstra chiar şi trei-patru zile, dacă lada frigorifică nu este deschisă prea des. O soluţie ar fi şisemiprepararea cărnii şi congelarea semipreparatelor obţinute (deexemplu şniţele).

Pâinea va trebui protejată pe timpul transportului în saci sau în cutiiînchise bine. Altfel pe parcursul transportului pe ea se va pune un stratgros de praf.

Odată ajunşi în tabără, alimentele vor trebuie depozitate cât se poatede repede la locul lor. Cortul-depozit de alimente trebuie plasat la umbrăşi cât mai bine aerisit, dar în acelaşi timp protejat de atacul insectelor şirozătoarelor. Nu este bine să se pună cutiile de alimente direct pe pământsau pe podeaua cortului. Câteva bile de lemn şi scânduri pot constitui opodină astfel ca lăzile de alimente să fie ridicate la cel puţin zece cm. desol. Aranjaţi cutiile şi lăzile în aşa fel încât să fie cât mai uşor accesibile.Nu este nici o plăcere pentru echipele administrative să mute zilnic lăzilepentru a putea lua ceea ce au nevoie. Pâinea se păstrează bine în saci de


rafie sau în cutii acoperite cu pânză. În saci de nylon s-ar putea sămucegăiască, iar neacoperită se va usca.

O soluţie foarte bună pentru transportul şi păstrarea pâinii esteconfecţionarea unor coşuri-lăzi cu capac (deci de formă paralelipipedică)din nuiele şi a unor învelitori de pânză (ca un fel de căptuşeală interioarăa acestor coşuri, care pot "înveli" pâinea din interior. Sigur, după fiecaretabără aceste bucăţi de pânză vor trebui spălate si călcate.

Mezelurile uscate şi afumate este bine să fie atârnate în cel mairăcoros loc şi învelite într-un tifon. Celelalte mezeluri şi carnea pot fipăstrate într-o oală mare, acoperită cu un capac şi pusă în apa râului. Daratenţie la locul unde puneţi oala! Asiguraţi-o cu pietre de jur împrejur şipe capac, iar în timpul nopţii scoateţi-o din râu şi băgaţi-o în cortul dealimente. Animalele care vizitează tabăra noaptea o vor detecta cuuşurinţă afară.

Dacă depozitaţi lăzile una peste alta, nu puneţi cel mai jos cele cubiscuiţi, paste făinoase, dulciuri ci pe cele cu conserve. gemuri, sticle.Şoarecii de munte, deşi mai simpatici decât rudele lor din oraşe, vor atacafără mustrări de conştiinţă primul strat de cutii sau lăzi, dacă el conţinealimente ce pot fi roase.

În cazul în care în acelaşi loc sunt mai multe serii de tabără, este bineca de la ambalarea alimentelor ele să fie separate pe serii. Etichete deculori diferite puse pe cutii pot rezolva problema identificării. Ladepozitare, ţineţi cont de aceasta. Cel mai la îndemână trebuie să fiealimentele primei serii, iar cel mai jos sau mai în spate alimentele ultimeiserii.

Între lista alimentelor propusă pentru tabere şi lista reală aalimentelor disponibile vor fi întotdeauna mici diferenţe. Este bine deaceea, să se întocmească un inventar al tuturor alimentelor disponibilepentru o serie de tabără şi acest inventar să fie dat bucătăreselor.

Întreţinerea şi igiena veselei şi ustensilelor pentru gătit şi servithrana

Nu este necesar să arătăm importanţa acestui lucru. Vom spune doarcă pentru aceasta este nevoie de materiale pentru întreţinere şi igienă.


(bureţi de spălat vasele, bureţi de sârmă, detergent pentru vase, tix,şervete de bucătărie)

Responsabilitatea curăţiri şi igienei bucătăriei şi a veselei din ea cadeîn sarcina echipei administrative ajutate de echipele de serviciu. În ceeace priveşte vesela din care participanţii vor servi masa, NOUASPERANŢĂ a ales următoarea soluţie: la începutul taberei fiecareparticipant primeşte un set compus din: castron, castronaş, cană, lingură,furculiţă, tavă şi un burete de spălat vasele (este vorba de fapt de unburete clasic de spălat vasele tăiat în două), totul pus într-o sacoşă dematerial plastic. Pe tot parcursul taberei fiecare participant va păstra setulpersonal şi se va îngriji de igiena lui. Pentru spălare va folosi detergentpus la dispoziţie de noi. De regulă un flacon cu detergent pentru vase estepus lângă cortul bucătărie şi fiecare participant va folosi o cantitate micăpusă pe buretele său. Din experienţa noastră, aceasta este o modalitatebună şi foarte igienică de păstrare a veselei personale. Pentru o uscaremai rapidă a veselei am inclus în lista echipamentului personal (cel pecare participanţii trebuie să-l aducă cu ei în tabără) şi un şervet debucătărie, pentru ştersul veselei personale.

Metoda spălării individuale a veselei personale este o şcoală bunăpentru toţi participanţii la tabere. Singura grupă la care această metodăridică probleme este cea a copiilor. În cazul lor este mai bine ca spălareaveselei să fie făcută de echipa de serviciu. Altfel, castroanele pot devenicele mai grozave bărcuţe pe apa râului de lângă tabără şi ora mesei va fiîntâmpinată pentru bucătăresele cu polonicul în mână de nişte priviriinocente care se vor dezvinovăţi: „le-am pierdut ... mi le-a luat cineva...nu ştiu unde sunt!“

În lista cu materialele consumabile (de întreţinere a veselei) suntincluse şi prosoape de bucătărie, dar acestea sunt pentru vesela de labucătărie. Am trecut prosoapele la „materiale consumabile" pentru că lademontarea taberei ele vor fi folosite pentru curăţarea podelei corturilor(în exterior) şi apoi aruncate la gunoi. Evident, la sfârşitul fiecărei seriide tabără, (sau dacă este necesar, şi în timpul taberei) prosoapele debucătărie folosite de seria respectivă vor fi spălate (folosind detergentulpentru rufe) uscate şi puse în lada cu echipament.

Tot la sfârşitul seriei de tabără, fiecare participant va preda veselacurată. Totuşi, este foarte bine ca echipa administrativă să-şi programeze


activităţile ultimei zile de tabără în aşa fel încât să aibă timp să mai speleodată toată vesela personală utilizând apă caldă şi detergent din belşug.După ce vor fi şterse, acestea vor fi puse în sacoşe de nylon noi pentru aputea fi împărţite participanţilor seriei următoare.

Înainte de începerea taberelor şi la sfârşitul lor toată vesela (atât ceapersonală cât şi cea folosită la gătit) va fi spălată şi opărită, apoi dupăuscarea perfectă, învelite în pungi şi depozitate în cutii sau lăzi de lemn,la loc ferit de umiditate şi praf.


TRANSPORTUL

Transportul participanţilor la tabăra de corturi ridică aceleaşiprobleme ca şi la celelalte tabere. Cu două excepţii: dacă tabăra de corturieste situată într-o zonă de munte mai greu accesibilă, asiguraţi-vă că:

mijlocul de transport ales (autobuz, microbuze) poate sa ajungă pânăîn locul respectiv sau la o distanţă rezonabilă (din punct de vedere alducerii bagajelor participanţilor până în tabără) de acest loc

aţi adus la cunoştinţă şoferului mijlocului de transport starea şi gradulde dificultate al drumului

Încă un lucru care trebuie avut în vedere: în tabără este bine să existeun autovehicul pentru transport în caz de urgenţe (accidentări, rănirigrave, boală). Sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, să ştiţiunde, în zonă, puteţi găsi un mijloc de transport pentru astfel de situaţii.

Faţă de celelalte tipuri de tabere însă, taberele de corturi ridicăprobleme un pic mai deosebite la transportul materialelor, echipamentuluişi alimentelor din prima categorie (cele care se cumpără înainte deînceperea taberelor).

În funcţie de mărimea taberei poate fi necesar un camion, o remorcămai mică sau, în cazul taberelor foarte mici, totul poate fi transportat înrucsacii participanţilor.

Indiferent de mijlocul de transport trebuie avute în vederecâteva lucruri:

alimentele trebuie ambalate bine obiectele grele se pun jos nu se pun corturi, saltele sau saci de dormit, nici materiale sportive, de

joc sau pentru studii lângă recipiente din care poate sa curgă diverselichide (de exemplu lângă o putină cu brânză).

camionul sau remorca este bine să aibă o prelată pentru a feri deploaie şi praf materialele, echipamentul şi alimentele transportate.

în măsura în care acest lucru este posibil, este bine ca cel mai laîndemână (adică primul care poate fi descărcat) să fie cortul în care sevor depozita materialele, sau un umbrar (o copertină) ce poate fi


instalat rapid, pentru a putea descărca şi depozita (provizoriu)materialele, echipamentul şi alimentele.

încărcătura trebuie stivuită cât mai compact şi stabil iar dacă estenevoie va fi fixată prin legare cu frânghii.


INSTALAREA TABEREI DE CORTURI

Este o activitate care se face în echipă. Pentru eficienţă, muncaechipei trebuie coordonată, urmărindu-se realizarea tuturor fazelor deinstalare, controlul calităţii lucrului, remedierea deficienţelor şieventualele reparaţii. Acest lucru (remedierea deficienţelor) se face multmai uşor cât timp participanţii nu sunt în tabără.

Am vrea să subliniem că prin "eventuale reparaţii" am înţeles nu oreparaţie completă a echipamentului. Aceasta trebuie făcută (cu mult)înainte de instalarea taberei!

Pentru instalarea unei tabere de corturi cu o capacitate de 50-60 delocuri, cu toate amenajările necesare (cort pentru depozitarea alimentelorşi bucătărie, umbrare pentru bucătărie, sobă, cort de întâlnire, corturilepentru participanţi, teren de volei, gropi de gunoi, cabine de toaletă, izvoramenajat) într-o perioadă de 3 zile, este nevoie de o echipă de 6-8persoane (cel puţin patru din aceste persoane să aibă experienţă îninstalarea corturilor), bine coordonată.

Ordinea "operaţiunilor" ce trebuie executate la instalarea tabereieste următoarea:

1. instalarea unui cort mare (sau umbrar sau copertina) - se faceimediat după descărcare, sau, dacă este posibil, chiar înainte dedescărcarea materialelor

2. depozitarea provizorie în acest cort a tuturor materialelor,echipamentului şi alimentelor.

3. instalarea corturilor în care va dormi echipa de instalare4. instalarea cortului bucătărie-depozit de alimente (dacă este altul

decât cel instalat anterior pentru depozitarea provizorie)5. pregătirea suporţilor (grătarelor) de lemn pentru depozitarea

alimentelor şi materialelor în cort6. aranjarea alimentelor, a veselei şi celorlalte materiale în cort7. instalarea sobei pentru gătit, şi, dacă este cazul, a unui umbrar în

apropierea sobei


8. montarea meselor pliante pentru bucătărie9. instalarea corturilor pentru cazarea participanţilor10. instalarea cortului pentru întâlniri11. montarea (sau improvizarea) băncuţelor pentru focul de tabără şi

întâlniri12. săparea gropilor pentru toalete şi instalarea cabinelor de toaletă13. săparea gropii de gunoi (şi confecţionarea unei împrejmuiri

pentru aceasta)14. amenajarea izvorului15. amenajarea vetrei pentru focul de tabără16. amenajarea terenurilor de sport17. amenajarea unui loc pentru depozitarea şi tăierea lemnelor de foc

(pentru bucătărie)18. distribuirea saltelelor în corturi19. facerea unui stoc de lemne de foc pentru prima zi de tabără şi

provizii de apă20. pregătirea mesei de prânz pentru prima serie de tabără

Câteva sfaturi legate de instalare: corturile se montează pe teren drept sau uşor convex nu montaţi corturile în terenuri concave sau pe făgaşele de scurgere aapelor de ploaia (aceste făgaşe se pot vedea cu ochiul liber) şi niciaproape (2-3 m) de malurile râurilor, dacă malul nu este ridicat la 50-60 cm. faţă de oglinda apei

ţineţi cont că ţesătura de tip "golf" (fâşul) ca şi materialul textil (pânzade cort) subţire "lucrează" în funcţie de condiţiile meteo (adică laploaie, vreme umedă, se lasă, iar când atmosfera e uscată, este soare şicald, se întind foarte tare). Deci nu este bine ca la montare ancorele săfie întinse la maximum.

dimpotrivă, la corturile mari, de tip militar, ancorate cu funii groase decânepă, situaţia stă exact invers. La vreme umedă, acestea se întindfoarte tare, iar pe vreme uscată se lasă. De altfel la acest tip de corturitrebuie verificate zilnic ancorele şi starea lor de tensionare pentru a nudestrăma cortul.


nu montaţi corturile unul lângă altul. Dispunerea lor în teren trebuiesă fie „aerisită“. O distribuţie prea compactă a corturilor duce la bătă-torirea terenului în zona respectivă (iarba se roade).

este bine ca sub corturi să puneţi o folie de polietilenă (folie pentrusolarii) pentru a evita murdărirea podelei cortului în exterior, dar înaceastă folie trebuie practicate găuri cu diametrul de aproximativ 1cm, distanţate între ele la 20 - 30 de cm, pentru a se asigura scurgereaapei în pământ

orice cort (cu excepţia celor de o calitate deosebit de bună, dar care auşi un preţ pe măsură!) cedează după o vreme îndelungată de ploaiecontinuă (de regulă trei-patru zile). Pentru evitarea intrării apei deploaie pe sus (prin cort) soluţia cea mai sigură este ca la montareacorturilor să se pună o folie de PVC între cortul interior şi prelataexterioară. Sigur, această soluţie este aplicabilă la corturile izoterme(cele cu două părţi).

şi la corturile formate dintr-o singură piesă se poate aplica deasupra ofolie, dar aceasta trebuie fixată bine, pentru a nu fi ruptă de vânt.Fixarea se face punând capetele foliei de PVC pe pământ şi punânddeasupra pietre destul de grele. În nici un caz fixarea nu se face cu acede siguranţă sau prin coasere foliei de PVC de materialul cortului. Osoluţie şi mai eficientă este însă confecţionarea unor prelate dinmaterial de gen „rafie împletită“ şi impregnată cu plastic, croită dupădimensiunile cortului şi prevăzută cu găuri cu inele metalice pentruancorare.

nu săpaţi şanţuri de nici un fel în tabără! Acestea sunt absolut inutilepe vreme de ploaie torenţială şi în plus distrug terenul.

cabinele de toaletă trebuie amplasate în locuri mai izolate, destul dedeparte de tabără pentru a nu deranja prin miros, dar nu exagerat dedeparte pentru ca deplasarea la ele şi pe timp de noapte să nu fie oproblemă. Ele nu pot fi plasate aproape de sursele de apă (izvor, râu)pentru a preveni infestarea acestora prin scurgere

amenajarea vetrei focului de tabără se referă la stabilirea diametruluiacesteia şi înconjurarea ei cu un şir de pietre mai mari, în aşa fel încâtvatra să nu se extindă mereu.


amenajarea izvorului se referă la montarea unei ţevi de materialplastic care captează apa şi improvizarea unui pat drept pe care se potpune bidoanele u apă la umplut, aceasta dacă este vorba de un izvor lacare apa prezintă o cădere. În cazul izvoarelor care se află la nivelulsolului, acestea trebuie adâncite şi curăţate în aşa fel încât să se poatălua apă cu un vas fără să se tulbure.

ca o regulă generală, nu faceţi nici o amenajare care să nu poată fiînlăturată după demontarea taberei. Terenul trebuie lăsat cel puţin lafel de curat cum a fost înainte de instalarea taberei.


ÎN TIMPUL TABEREI

În acest capitol nu vom face referire la programul taberei sau laactivităţile care se pot desfăşura într-o tabără de corturi. Ele sunt îngeneral foarte similare cu cele din oricare altă tabără. Cu toate acestea înpregătirea programului şi a activităţilor, ţineţi seama de următoarele:

• vremea se poate schimba în orice moment, iar ploile pot dura zileîntregi. Este foarte bine să aveţi pregătit un program alternativ şipentru astfel de situaţii.

• umezeala afectează cartonul şi hârtia

• în afara cazurilor în care în dotarea taberei există măsuţe, participanţiipot să scrie doar “pe genunchi”

Ce se poate face în perioadele lungi de vreme nefavorabilă, cum sepoate întreţine un moral ridicat în aceste situaţii şi exemple de programede tabără, sugestii de studii biblice sau activităţi ce se pot desfăşura într-otabără de corturi (care de regulă are o dotare mult inferioară celorlaltetipuri de tabără) pot constitui subiectul unei alte lucrări. Mai jos vomaminti doar câteva aspecte ce trebuie avute în vedere din punct de vedereal gospodăririi taberei si a aigurării siguranţei, confortului si stării desănătate a participanţilor.

în prima zi de tabără aduceţi la cunoştinţa participanţilor reguliletaberei, cerinţele de disciplină, locurile în care au voie să meargă şicele în care accesul este interzis, explicând şi de ce solicitaţirespectarea acestor reguli

explicaţi participanţilor cum se foloseşte echipamentul, (în specialcorturile) insistând în mod deosebit asupra aspectului protejăriiintegrităţii acestora (podele, prelată, fermoare, beţe, ancore).Urmăriţi acest aspect pe tot parcursul taberei aducând, acolo undeeste nevoie, corecţiile necesare.

unul din membrii echipei de personal va trebui să verifice zilnicstarea echipamentului intervenind acolo unde este cazul pentruremedierea defectelor


explicaţi regulile de igienă (atât individuală cât şi colectivă) şiurmăriţi tot timpul respectarea lor (spălatul de dimineaţă şi seară,spălarea veselei personale, ducerea gunoaielor la locurile destinatepentru aceasta, evitarea poluării apelor, păstrarea curăţeniei încorturi, în tabără, la cabinele de toaletă, indiferent de starea vremii.

în ceea ce priveşte gunoiul menajer: împărţiţi-l în trei categorii:

resturile de mâncare - se depozitează într-un recipient (butoimetalic sau de material plastic) care la umplere se va transporta dintabără. O idee bună este de a se lua legătura cu un localnic pentru aveni să ridice aceste resturi de mâncare pentru hrana animalelor.Acest recipient va sta tot timpul acoperit cu un capac.

gunoiul care poate fi ars: hârtii, cartoane, material plastic. Acestase adună în saci de nylon, iar la sfârşitul programului de la focul detabără, se arde. El poate fi ars şi în soba de la bucătărie dar numaidacă va conţine în majoritate hârtii, unde poate fi folosit şi pentruaprinderea focului. Dacă în această categorie de gunoi estepredominant materialul plastic, evitaţi arderea lui în sobă deoarecepe burlan se vor depune adevăraţi „ţurţuri“ care vor împiedicatirajul .

gunoiul care nu poate fi ars: cutii de conserve, sticle sparte, alteambalaje care nu pot fi arse. Se adună în saci de nylon, care laumplere se leagă la gură şi se depozitează în groapa de gunoi.

depozitaţi lemnele de foc şi tăiaţi-le în acelaşi loc

activităţile gospodăreşti dintr-o tabără de corturi (tăierea lemnelorde foc, aducerea apei pentru gătit, ajutarea echipei de bucătărie)implică şi participarea celor din tabără împărţiţi în grupe deserviciu. De asemenea aducerea lemnelor de foc (pentru gătit şifocul de tabără) este o activitate la care trebuie să participe toţi ceidin tabără.

la încheierea unei activităţi urmăriţi (daţi unuia din membriiechipei administrative această sarcină) ca toate materialele folositesă fie puse la locul lor în ordine


verificaţi personal “stingerea” - atât a focului de tabără cât şi faptulcă toţi participanţii sunt în corturile lor, iar cortul depozit dealimente este închis, că nu au rămas afară materiale şi unelte,băncuţe sau mese.


DEMONTAREA TABEREI

Demontarea taberei începe după plecarea ultimei serii şi se face de oechipă de demontare cu aceleaşi caracteristici ca şi echipa de instalare.

Câteva operaţiuni însă se pot executa de participanţii la ultima seriede tabără:

• curăţirea terenului taberei de hârtii şi alte gunoaie• scoaterea la aerisit a sacilor de dormit ce aparţin taberei• scoaterea saltelelor de poliuretan din corturi• măturarea interiorului corturilor• verificarea tuturor corturilor (inclusiv a buzunarelor interioare)

ca să nu rămână înăuntru obiecte uitate.

Deci, după efectuarea acestor operaţiuni ( dacă nu a fost făcute deultima serie de tabără) echipa de demontare va face următoarele:

inspectarea tuturor pieselor de echipament şi notarea defecţiunilorconstatate (detalii despre această operaţiune au fost prezentate lacapitolul dedicat întreţinerii echipamentului.

demontarea corturilor mari (de întâlnire), a celui de bucătărie, acopertinelor mari (se păstrează doar un cort mai mare, sau unul-două umbrare pentru depozitarea materialelor şi echipamentuluiambalate şi pregătite pentru transport.)

verificarea stării corturilor de cazare (este bine să noteze pe unbileţel defecţiunile acestora)

curăţarea în interior a corturilor (măturat şi şters cu o cârpă umedă)

demontarea corturilor în următoarea ordine: se scot cuiele prelatei se dă jos prelata şi se împătură se demontează beţele cortului şi se pun în sacul lor se scot cuiele cortului se întoarce cortul cu podeaua în sus şi se curăţă podeaua,ştergându-se bine cu o cârpă umedă

se lasă să se usuce podeaua


se spală cuiele cortului şi se pun la uscat după uscare se pliază cortul, se adună cuiele în săculeţul lor şi

împreună cu prelata şi beţele se pun în sacul cortului. La gurasacului este bine să se pună bileţelul pe care sunt scrisedefecţiunile sau lipsurile cortului pentru a şti ce este de făcutla cortul respectiv când acesta se va repara.

Atenţie!!! Corturile se strâng doar perfect uscate şi pe vremeuscată. Dacă plouă sau iarba este udă de rouă opriţi-vă dinaceastă activitate. Corturile umede vor mucegăi şi apoi vorputrezi în timpul uni an! Dacă împrejurările vă forţează săstrângeţi corturile ude sau chiar numai umede, atunci imediat ceveţi ajunge acasă (nu în mai mult de două zile de la strângerealor) ele vor trebui întinse la uscat. Aveţi de asemenea mare grijăla cuie, ancore, beţe. Acestea pot să rămână cu uşurinţăneobservate în iarbă dacă nu sunt strânse cu atenţie şi ordonat şiastfel să se piardă.

strângerea şi împachetarea sacilor de dormit strângerea saltelelor de poliuretan şi ambalarea lor în saci de nylon spălarea veselei, uscarea perfectă şi ambalarea pentru transport strângerea şi ambalarea materialelor sportive, a celor pentruactivităţi, a sculelor şi uneltelor şi ambalarea lor pentru transport

demontarea terenurilor de sport demontarea cabinelor de toaletă; spălarea lor cu detergent în apăcurgătoare, uscarea

acoperirea gropilor toaletelor şi arderea podinei de lemn golirea tuturor recipientelor de gunoi şi astuparea gropii de gunoicu un strat gros de pământ, arderea tuturor hârtiilor şi cartoanelor

demontarea băncuţelor şi a meselor de bucătărie demontarea sobei de bucătărie, spălarea sobei şi a plitelor,ambalarea plitelor pentru transport

curăţarea vetrei de foc de tabără demontarea corturilor în care a dormit echipa de demontare


demontarea cortului mare (umbrar) în care a fost depozitatechipamentul şi materialele pe parcursul demontării taberei

încărcarea în mijlocul de transport un ultim control pe terenul taberei, pentru a verifica dacă nu s-auitat nimic sau dacă nu au rămas gunoaie

Câteva cuvinte despre soarta echipamentului şi a materialelor înextrasezon (deşi am mai amintit aceste aspecte în capitolul destinatîntreţinerii echipamentului, le subliniem din nou pentru că sunt foarteimportante):

• încercaţi să depozitaţi tot echipamentul dar în special corturile,sacii de dormit, saltelele de poliuretan şi vesela în locuri aerisite,perfect uscate şi cu o temperatură constantă.

• aranjaţi-le cât mai ordonat, şi în aşa fel încât să aveţi acces uşor laorice piesă de echipament pentru a putea face operaţiunile deîntreţinere a lor fără să trebuiască să răscoliţi totul

• reparaţi corturile cât se poate de repede după întoarcerea din tabără

• faceţi din vreme toate operaţiunile de întreţinere la echipament,câte puţin la intervale regulate de timp, pentru a nu vă aglomerachiar înainte de începerea taberelor, dând astfel peste capoperaţiuni importante şi făcând lucru de calitate slabă datorităgrabei.


PERSONALUL TABEREI DE CORTURI

O prezentare mai largă a problemelor „de personal“ o puteţi citi înbroşura „Cine ne ajută în tabere?“ din seria „Ne-am gândit la...“. Înrândurile care urmează vom sublinia doar câteva aspecte foarteimportante de care trebuie să ţină seama orice organizator de tabără decorturi.

Există o serie de calităţi generale necesare oricui lucrează într-otabără, dar cei care vin să lucreze într-o tabără de corturi au nevoie de„ceva în plus“:

• să le placă natura şi traiul în aer liber

• să facă faţă unor condiţii mai aspre de viaţă: dormit în cort,spălat şi făcut baie în râuri de munte, vreme schimbătoare,diferenţe mari de temperatură, ploi puternice

• să poată nu numai să stea, ci şi să lucreze în aceste condiţii, fărăsă îşi piardă buna dispoziţie uşor

• să se descurce în rezolvarea sarcinilor lor cu resursele şiechipamentul limitat pe care îl au la dispoziţie

În taberele Noua Speranţă, echipa de personal (pentru o serie de 30-35 de participanţi) este formată din:

conducătorul taberei

doi asistenţi ai conducătorului de tabără

un învăţător de studiu biblic

echipă administrativă formată din 3-4 persoane

Dintre aceştia, cel puţin doi (conducătorul şi unul din asistenţi, darpreferabil ar fi amândoi asistenţii) să aibă experienţa campingului şidrumeţiei montane, să cunoască cum se montează, întreţine şi repară totechipamentul din dotare şi mai ales să aibă experienţa necesară pentru a„păstra tabăra în funcţiune“ în orice condiţii meteo.


DISCIPLINA ŞI SIGURANŢAÎN TABERELE DE CORTURI

Este un aspect care şi el ar necesita mult pagini şi care are elementecomune cu cele ale altor tipuri de tabere. Nu vorbim despre acestea aici,ele sunt în strânsă legătură cu programul şi regulamentul taberei şi cufilozofia generală care stă la baza organizării taberei respective, de aceeafiind oarecum dificil de încadrat cu exactitate. Câteva lucruri despre acestsubiect puteţi găsi în broşura „Programul şi regulamentul taberei“ dinseria „Ne-am gândit la...“, unde veţi găsi şi mai multe exemple deprograme şi regulamente ale unor tabere creştine din ţara noastră.

În cele ce urmează vrem doar să subliniem câteva aspecte oarecumparticulare ale taberelor de corturi, organizate în locuri izolate, la munte,şi care necesită măsuri de disciplină suplimentare. Sunt importante, deaceea rugăm pe toţi cei care organizează astfel de tabere, să ţină seama deele, neuitând nici o clipă că toţi cei care conduc astfel de tabere suntresponsabili pentru siguranţa şi binele atât fizic cât şi spiritual al celor dintabără. În acest sens:• nu permiteţi plecarea din tabără pentru plimbări lungi a

participanţilor sau grupurilor mici.• după căderea întunericului nimeni nu va părăsi tabăra, indiferent de

motiv• dacă se organizează drumeţii sau plimbări pe munte, grupul trebuie

însoţit neapărat de conducător sau unul din asistenţii acestuia• nu plecaţi niciodată cu grupul pe un traseu dacă nu îl cunoaşteţi bine

sau dacă nu aveţi un asistent care îl cunoaşte bine• în drumeţii vegheaţi la respectarea strictă a tuturor regulilor de

deplasare pe munte (dacă nu le ştiţi, înainte de a începe organizareataberei, învăţaţi-le bine de tot, de felul în care le cunoaşteţi şi leaplicaţi va depinde viaţa celor din tabără)

• nu lăsaţi focul de tabără nesupravegheat; la încheierea programuluide foc de tabără, acesta trebuie neapărat stins

• nu permiteţi folosirea de primusuri, brichete, lumânări, lămpi decarbid în corturi


• nu permiteţi jocul cu focul sau flacără deschisă (torţe, făclii)• nu permiteţi consumul de ciuperci culese din pădure• nu permiteţi înotul în lacuri de acumulare sau râuri de munte, decât

dacă cunoaşteţi bine de tot locul respectiv şi grupul este supravegheatîndeaproape de cel puţin doi înotători cu experienţă

• nu lăsaţi participanţii la tabără să stea nesupravegheaţi noaptea târziula focul de tabără. Ultimul care se culcă este conducătorul taberei sauunul din asistenţii săi şi aceasta numai după ce se asigură că toţiceilalţi participanţi sunt în corturile lor.

• nu permiteţi ca participanţii să stea în corturile altor participanţi pestenoapte

• nu permiteţi joaca sau fuga între corturi; este singurul vostru adăpostşi fugind printre corturi, o căzătură sau împiedicare de ancore le poatedeteriora iremediabil

• cereţi participanţilor să îşi gospodărească bagajele şi hainele în aşafel încât chiar dacă va ploua toată perioada taberei şi apa va intra încort, să aibă permanent sacul de dormit şi un schimb de haine şiîncălţăminte perfect uscate (sacii de nylon îi vor ajuta mult în acestcaz - vezi lista cu echipamentul individual din Anexa E.


Aşa cum am spus şi mai înainte, există şi alte aspecte caracteristiceunei tabere de corturi fiecare dintre acestea putând face în parte subiectulunei lucrări separate. Câteva dintre acestea, pe care este bine să le aibă învedere toţi cei care organizează astfel de tabere:

♦ regulamentul şi disciplina taberei de corturi♦ drumeţii: documentare, alegerea sau crearea traseelor,

organizarea unui grup pentru parcurgerea cu succes aunui traseu, reguli de deplasare şi securitate la munte

♦ programe şi activităţi care se pot desfăşura în taberele decorturi

♦ concursuri de orientare turistică


Anexa A - 1

Trusă sanitară pentru tabărăConţinutul unei truse sanitare de prim-ajutor pentru o tabără

de corturi cu 30-35 de participanţi

algocalmin tablete - 80 buc. algocalmin fiole - 30 antinevralgic - 20 aspirină – 50 paracetamol - 40 faringosept - 60 codeine sau bromhexin - 30 penicilină – 100 ampicilină capsule –60 biseptol – 40 ranitidin - 40 scobutil – 20 papaverină – 20s calciu lactic 40 colebil - 2 emetiral - 1 saprosan - 1 furazolidon – 1 gesol

triferment - 1 burovin - 10 albastru+roşu bioxiteracor 2 hepathrombin - 2 hepatrombin unguent – 1 talc mentolat – 1 timset antialergic – 1 betadine - soluţie + gel spirt medicinal - 3 x 0,5 l. vată pachete mici - 2 faşă - 3 feşe elastice leucoplast - 4 URGO: 100 buc. săpun mic – 1 termometru foarfecă medicală minitrusă de extragere aveninului *

* este vorba de o pompă de sucţiune, dotată cu un set de cupe de sucţiunefolosită pentru extragere veninului în urma muşcăturilor de insecte şi şerpiveninoşi (vipere)


Anexa A - 2

Trusă sanitară pentru traseuEste o trusă medicală minimală care trebuie ţinută într-o cutie

sau într-o borsetă care se va lua neapărat pe orice traseu de drumeţieindiferent de lungimea acestuia (deci chiar şi pe unul scurt!)

rivanol

spirt

algocalmin tablete

algocalmin fiole

leucoplast

vată

faşă

betadine

URGO

săpun mic

minitrusă de extragere a veninului*

* este vorba de o pompă de sucţiune, dotată cu un set de cupe de sucţiunefolosită pentru extragere veninului în urma muşcăturilor de insecte şi şerpiveninoşi (vipere)


Anexa B - 1

Pagini de web utileÎn aceste pagini de web puteţi găsi informaţii despre zonele

montane, descrieri de trasee, hărţi, articole şi informaţii despretehnica campingului, a mersului pe munte, despre echipamentulnecesar şi despre producătorii de echipament.

Cantitatea de informaţie existentă pe web despre aceste subiecteeste uriaşă, şi o listă exhaustivă cu adrese ar ocupa probabil zeci depagini. Aici vă dăm doar câteva adrese ale unor pagini în limbaromână, acestea putând de altfel constitui puncte de plecare sprealte locaţii web utile.

w w w . a l p i n e t . o r g

w w w . m i e l u . r o / m u n t e /

h t t p : / / m u n t e . 2 0 m . c o m

w w w . s c o u t . r o

w w w . s p e o n e t . r o


Anexa B - 2

Liste de discuţii prin e-mail,utile organizatorilor de tabere

Dăm mai jos adresele de e-mail la care vă puteţi înscrie în câtevaliste de discuţie unde puteţi afla sau solicita informaţii de interes îndomeniu. Pentru înscriere trimiteţi un e-mail „blank“ (fără nici unconţinut) pe adresa indicată. După aceasta veţi primi un e-mail princare vi se cere să confirmaţi (dând „Reply“) solicitarea de înscriere.

campinforo - listă de discuţii dedicată campingului creştin

[email protected]

alpinet 2k - listă de discuţii cu specific montan

[email protected]

speonet - listă de discuţii cu profil speologic

[email protected]


Anexa C

Informaţii de contactproducători şi distribuitoride corturi şi echipament

Dăm mai jos câteva informaţii de contact pentru cei interesaţi deachiziţionarea de corturi şi materiale de reparaţie pentru corturi.

ZAGIEL - producător de corturi şi umbrare

ul. Prezemyslova 781-029 GdyniaPolonia

tel: +48 58 623 39 56tel/fax: +48 58 623 39 42

e-mail: [email protected]: http://www.zagiel.mtl.pl

Camping Urziceni - poducător de corturi

Urziceni, România, telefon: 0243 255650

Trainica - producător de pânză de cort

Pucioasa, România, telefon: 0245 7606390245 760684


Sports Warehouse - distribuitor de echipamentmontan şi corturi

24-26 Coburg StreetLeith Edinburgh EH6 6HBfax: 0131 553 7875e-mail: [email protected]://www.sportswarehouse.co.uk

Cotswold Outdoor - distribuitor de echipament montanşi corturi

Cotswold Outdoor Ltd.PO Box 75, Cirencester, Glos. GL7 5YR, Englande-mail: [email protected]

REI - reţea de magazine de echipament montan

www.rei.com

EUROPLUS - corturi, inclusiv corturi mari de tip militar

Haynes Wes End, Nr. Bedford MK45 3QU, Englandtel: 01234 740327, fax: 01234 741708

Tarpaulin & Tent Mfg.Co. - corturi, inclusiv corturimari, de tip militar,şi echipament de camping

101-103 Brixton Hill, London SW2 1AA, Englandtel: 0181 674 0121, fax: 0181 674 0124


Anexa D-1

Vesela necesară pentru prepararea şiservirea hranei în tabăra de corturi

Oale 30 l. cu capac 3 buc.Oală 15 l. cu capac 1 buc.Cratiţă 40 l. cu capac 1 buc.Tigăi 3 buc.Oală 3 l. cu capac 3 buc.Oală 5 l. cu capac 3 buc.Strecurătoare ceai 2 buc.Cuţite bucătărie mari 4 buc.Cuţite bucătărie mijlocii 2 buc.Deschizător de conserve 3 buc.Tel 1 buc.Zdrobitor cartofi - lung şi mare 1 buc.Sucitor 1 buc.Tăblie lemn pt. aluaturi 1 buc.Funduri lemn 4 buc.Linguri lemn 4 buc.Linguri, linguriţe, furculiţe 5-6 buc.Polonic 4 buc.Polonic sită 1 buc.Tăvi mari de material plastic cu mânere 3 buc.Coşuri pt. servit pâinea 4 buc.


Anexa D-1 - continuare

Vesela necesară pentru prepararea şiservirea hranei în tabăra de corturi

Recipienţi material plastic cu capac pentru''autoservire'' 6 buc.

Cleşti pentru servit 6 buc.Solniţă pt. servit. 1 buc.Palete pentru întins margarina pe pâine 4 buc.Set de recipienţi pentru condimente 1 buc.Set recipienţi pentru zahăr, sare, făină, etc. 1 buc.Suport mare pentru tacâmuri bucătărie 1 buc.Cutie pentru ţinut detergent, săpun, bureţi vase,bureţi sârmă în bucătărie 1 buc.

Castroane de material plastic pentru salate 3 buc.Feţe de masă PVC cu suport textil 5 buc.Prosoape de bucătărie mari, pentru acoperit 4 buc.Răzător brânză 1 buc.Bidoane de material plastic cu capac 20 buc.Navete de material plastic pentru transportat şidepozitat alimentele 30 buc.

Ceşti material plastic - cafea protocol 15 buc.Saci rafie (4 în tabără, opt la sediu)sa

12 buc.

Butoaie de material plastic pentru apă (25 l.) 3 buc.Butoaie de material plastic pt. telemea (25 l.) 5 buc.Mănuşi antitermice 4 per.


Anexa D-2

Vesela individuală pentru unparticipant la o tabără de corturi

Castron

Castronaş pentru salată

Cană

Lingură

Furculiţă

Tavă

Burete pentru spălat vesela

Sacoşă nylon


Anexa E

Echipamentul personal necesarîn tabăra de corturi

Rucsac (sau geantă de voiaj)Sac de dormitPăturăDoi saci de nylonPelerină de ploaieScurtă de fâş sau hanoracCăciulă (fes de lână)Ghete sau bocanci de munte *Adidaşi sau tenişiŞlapi de plajăŞosete de bumbacCiorapi de lânăLenjerie de corpTricouri de bumbac **Cămaşă groasăPulover ***TreningPantalon lungPantalon scurt

Costum de baiePijama groasăBatisteProsoapeTrusă de igienă personală(săpun, pastă şi periuţă de dinţi,oglindă, piaptăn, unghieră)Cuţit sau briceag

Un ghem mic de sfoarăAc şi aţă de cusutPungi nylon - 4-5 buc.Şervet de bucătărieLanternă (cu bec şi baterii de rezervă)Hârtie igienicăBidon de apă (1 l.)BibliePix sau creionCarneţelBuletin de identitate

* cu talpă profilată** sau din polartec*** sau bluză din polartec gros

Noua Speranþã Timiºoara Preþ: lei9 000

� perioada taberelor

durata taberelor

criterii pentru alegerea

unui loc de tabãrã

cum gãsim un loc bun

de tabãrã?

când alegem locul ?

în fiecare an în acelaºi

loc?

amenajãrile necesare

�

�

�

�

�

�

Când şi undeCând şi undeCând şi undeCând şi undeorganizăm tabereorganizăm tabereorganizăm tabereorganizăm tabere

Un material despre perioadele optime pentruorganizarea taberelor şi despre locurile în careputem organiza tabere.

2 Când şi unde organizăm tabere

PERIOADADE DESFĂŞURAREA TABERELOR

Stabilirea perioadei de desfăşurare a unei tabere şi durata ei suntinfluenţate de:

• forma de organizare şi scopul taberei• locul în care se desfăşoară tabăra• vârsta participanţilor

Să discutăm un pic mai pe larg aceste aspecte.

Perioadele de desfăşurare a taberelorTaberele care au drept scop instruirea sau studiul biblic intensiv pot

fi desfăşurate practic în orice perioadă a anului. Limitările care potinterveni sunt legate de vârsta participanţilor. Dacă aceştia sunt elevi saustudenţi, evident că taberele pot avea loc doar în perioada vacanţelor.

În ceea ce priveşte taberele care în programul lor cuprind şi odihna,recreerea, drumeţiile şi sportul, perioada de desfăşurare a acestora estelimitată la lunile de vară şi început a toamnei.

Dacă organizăm tabere la munte trebuie să ţinem seama decaracteristicile climatului montan. Este bine să ne interesăm din timp declima locului în care organizăm tabăra şi de faptul că în văi şi în locurilecu altitudine scăzută (până la 1000 m) clima este diferită de cea alocurilor situate la altitudine înaltă.

Când şi unde organizăm tabere 3

Astfel, în văi şi în locuri cu altitudine scăzută, perioada optimă dinpunct de vedere al timpului este între 15 Iulie şi 15 Septembrie. În ultimaparte a acestei perioade (după 15 August) temperaturile sunt mai scăzute,dar nu de aşa natură încât să împiedice desfăşurarea taberelor. Perioadeledinainte de 15 Iulie nu sunt foarte indicate din cauza instabilităţii vremi(ploi frecvente).

La altitudine mare (peste 1000 de metri) perioada optimă ar fi lunileAugust şi Septembrie. Deşi aici temperaturile în luna Septembrie suntmult mai scăzute decât în văi, stabilitatea deosebită a vremii (ploi puţineşi cer senin, vizibilitate excelentă) face ca această perioadă să nu fieevitată. În astfel de locuri, perioadele dinainte de 15 Iulie trebuie evitate.Timpul este instabil şi se poate schimba foarte uşor, trecând de la zilecălduroase la zile extrem de reci cu ploaie, lapoviţă şi chiar ninsoare. Petraseele turistice la peste 2000 de metri se poate întâlni zăpadă destul demare, făcând deplasările periculoase.

În alegerea perioadei taberei trebuie să ţinem seama de şi de faptul cănu putem instala corturile oriunde şi că activităţile din tabără necesită unspaţiu destul de mare de desfăşurare (jocuri, sport). De aceea, dacăterenul pe care instalăm tabăra este fâneaţă, trebuie stabilită perioada înînţelegere cu proprietarul terenului, înţelegându-ne cu el când are fânuldeja cosit. În cazul în care vom solicita eliberarea terenului de fân înaintede data la care se coseşte de obicei fânul în zonă, probabil că proprietarulne va cere o chirie mai mare, incluzând în ea şi despăgubirile pentrupaguba în recolta de fân. Un lucru util este ca înainte de a discuta cu unproprietar aceste lucruri, să ne interesăm de la o persoană neutră şi (dacăavem posibilitatea să cunoaştem pe aşa cineva în zonă) de încredere, cuprivire la perioada coasei, la cantitatea de fân pierdută prin cosire maidevreme cu o săptămână sau două, şi la preţul fânului, pentru a puteastabili un preţ corect.

În cazul taberelor organizate în cabane, campinguri sau pavilioane vatrebui ca înainte de stabilirea perioade să discutăm cu cei responsabili deadministrare privitor la perioadele când acestea sunt disponibile.


Taberele de iarnăCum taberele de iarnă cuprind în majoritate în programul lor şi

practicarea unui sport de iarnă (ski sau săniuş), este evident că perioadalor trebuie stabilită în funcţie de trei criterii:

♦ existenţa zăpezii bune♦ dacă locul de cazare este liber♦ dacă participanţii sunt liberi

Singura perioadă disponibilă pentru elevi este vacanţa de iarnă. Nurecomandăm perioada dinainte de 1 Ianuarie, pentru că zăpada nu esteîntotdeauna suficientă dar în primul rând pentru că nu considerăm că estebine ca sărbătorile Naşterii Domnului să fie petrecute la ski.

Pentru studenţi mai există şi vacanţa de după sesiune. De regulăaceasta este o perioadă în care zăpadă este suficientă în toate staţiunile deski.

Atât în cazul elevilor cât şi al studenţilor, singura problemă rămânegăsirea unui loc sigur de cazare, pentru că în ambele perioade toatestaţiunile de munte sunt arhipline.

Pentru cei care nu sunt limitaţi de orarul şcolii, credem că cea maibună perioadă (din punct de vedere al abundenţei şi calităţii zăpezii şi alposibilităţii găsirii unui loc de cazare este cuprinsă între 25 Ianuarie şi 10Martie (cu excepţia săptămânii de vacanţă a studenţilor).

În multe locuri din ţară există zăpadă şi în lunile Martie şi chiar înAprilie, făcând deci posibilă organizarea unor tabere de ski chiar şi învacanţa de primăvară. Dar trebuie avut foarte mare grijă la faptul că înaceastă perioadă zăpada începe să se topească, consistenţa ei o face greude skiat iar accidentele sunt mai frecvente în special printre începători.


Durata taberelorEste, desigur la latitudinea fiecărui organizator sau a timpului cât

sunt disponibile unităţile de cazare. Totuşi, o perioadă mai scurtă de şasezile nu este indicată. Cum două zile se pierd cu drumul, cele două sau treizile rămase sunt total insuficiente pentru acomodarea cu tabăra şi pentruatingerea scopului taberei.

Deşi o tabără mai scurtă este mai ieftină (per ansamblu) decât unamai lungă, costul per zi al unei astfel de tabere este mai mare (mult maimare putem spune), din cauza distribuirii cheltuielilor cu transportul peun număr mai mic de zile.

O perioadă mai lungă de 12 zile nu este nici ea indicată. 10-12 zileeste "limita de suportabilitate" a vieţii "la cort" pentru orăşeanul obişnuit(nu discutăm aici de cei cu pasiune pentru munte!). În cazul copiilor şiadolescenţilor, dorul de casă este un alt factor care poate interveni după7-8 zile de tabără.

După noi, durata optimă a unei tabere este cuprinsă între 7 şi 11 zile.Taberele NOUA SPERANŢĂ au durata de 10-11 zile.

Odată stabilită perioada taberelor, (în special dacă sunt mai multeserii succesive) este bine să se facă un tabel cuprinzând perioada, vârstaparticipanţilor (eventual de unde sunt participanţii) şi numele conducă-torului. Organizatorul de tabere va fi deseori întrebat în timpul anuluicând anume sunt taberele pentru diverse grupe de vârstă. Un astfel detabel îl va ajuta.

Noi facem un astfel de tabel în care includem şi o scurtă descriere acondiţiilor din tabără, a programului, a locului unde va fi instalată tabăraşi alte informaţii utile pentru participanţi.

Când stabilim perioada taberelor?După ce am stabilit locul taberei şi cu cât se poate de mult înainte de

începerea sezonului, pentru a putea să calculăm costurile şi să anunţămtabăra din vreme.


LOCUL TABEREI

Unde organizăm tabăra? Este una dintre primele probleme cu care seconfruntă cel care doreşte să înceapă această lucrare. Răspunsul nu estefoarte uşor. Lipsa amenajărilor turistice, reţeaua săracă de cabane dinmunţii noştri, preţurile prohibitive de la hoteluri sau moteluri,posibilităţile reduse de rezervare a locurilor, starea jalnică a majorităţiicampingurilor, reţeaua slab dezvoltată de drumuri în zonele care sepretează organizării de tabere, redarea terenurilor din extravilan înproprietatea privată, sunt numai câteva din piedicile care stau în găsireaunui loc adecvat pentru organizarea unei tabere. Cum le depăşim? Cumalegem un loc pentru tabără? Merită să cumpărăm un loc? Cum ducemtratativele pentru închirierea unui loc? Ce amenajări trebuie făcute peterenul taberei? La acestea şi la încă alte câteva probleme dorim sărăspundem în rândurile următoare.

Există şi cazuri, rare ce-i drept, în care biserica sau organizaţia subconducerea căreia se va desfăşura tabăra dispune de un teren sau chiar declădiri în care se pot caza participanţii. Evident, în acest caz, nu se maipune problema alegerii unui alt loc, ci doar amenajarea şi îmbunătăţireadotărilor celui existent. Rândurile care urmează se adresează celor carenu dispun de astfel de facilităţi.


Criteriile pentru alegerea locului detabără

Există, desigur, deosebiri între o tabără organizată în corturi şi otabără ce se desfăşoară într-o cabană sau grup de cabane, într-un campingsau motel. Vom trata mai pe larg subiectul taberelor de corturi, şi mai pescurt cel al taberelor în care cazarea are loc într-o clădire. Există însăcâteva criterii general valabile, şi în rândurile următoare ne vom ocupa deacestea.

Criterii valabile indiferent de forma de organizarea taberei

Un loc ales pentru organizarea unei tabere trebuie:

1. Să permită cazarea participanţilor şi personalului taberei, cu orezervă de spaţiu de 10-20 % din numărul estimat de persoane şidesfăşurarea activităţilor prevăzute în programul taberei.

La taberele de corturi acest lucru se referă laposibilitatea de a instala un număr de corturi suficientpentru toate persoanele din tabără, a cortului pentrubucătărie, depozitarea alimentelor, a corturilor (sauumbrarelor) pentru întâlnirea în caz de vremenefavorabilă şi a celorlalte amenajări (cabine de toaletă,teren de volei/fotbal, loc pentru focul de tabără.)

La cabane sau campinguri, este vorba despre unnumăr suficient de camere (paturi, locuri de dormit)pentru cazare, spaţiu pentru depozitarea alimentelor şipregătirea meselor., săli pentru servirea mesei şiîntâlniri, teren pentru sport.

2. Să fie accesibil cu mijloacele de transport pentru participanţi, personal, echipament, alimente.


De regulă acest criteriu se referă la posibilitateaaccesului auto cu orice tip de autovehicul (camion,autobuz, automobil).

3. Să aibă în imediata apropiere surse îndestulătoare de apă potabilă şide apă pentru spălat.

În cazul taberelor de corturi, aceasta înseamnăamplasarea în apropierea unui râu cu debit suficient demare pentru a permite spălarea (chiar şi baia)participanţilor şi a unui izvor pentru alimentarea cu apăde băut şi de gătit. Vom reveni asupra problemei apei.

4. Să aibă în apropiere trasee pentru drumeţii.

Acest criteriu nu este neapărat necesar în cazultaberelor care au drept scop numai studiul biblic,taberelor de instruire sau a celor de învăţare a unei limbistrăine. Dacă însă este vorba de tabere care cuprind înprogram şi drumeţii, atunci acest criteriu trebuie luat înconsiderare cu toată seriozitatea. Mai multe detaliidespre acest subiect în capitolul referitor la drumeţii.

5. Să existe siguranţa posibilităţii de a fi închiriat sau rezervat.

Ne referim aici la faptul că un teren poate săîndeplinească toate criteriile de mai sus, să fieconvenabil din toate punctele de vedere, dar proprietarulsă nu fie sigur dacă vrea sau nu să îl închirieze pentrutabără. Sau, în cazul cabanelor, să nu se poată face orezervare sigură (întărită de încheierea unor acte care săprotejeze ambele părţi de consecinţe în cazul renunţării)cu cel puţin patru-cinci luni înainte.

6. Să fie, faţă de localitatea din care se pleacă în tabără, la o distanţă rezonabilă.


Aceasta înseamnă că durata transportului nu trebuiesă depăşească şase ore. În cazul unor drumuri accepta-bile (85-90% asfalt, şi restul drum forestier (pietruit) şi atransportului efectuat cu autobuze, distanţa este de maxi-mum 280-300 km.

De ce durata transportului nu trebuie să depăşeascăşase ore? În primul rând că, pentru copii şi adolescenţi ocălătorie mai lungă cu autobuzul este destul de greu desuportat. Apoi, în cazul taberelor cu serii multiple, deci acelor în care o serie schimbă alta, folosind acelaşi mijlocde transport, este imposibil ca transportul dus-întors să sefacă într-o zi.

Taberele organizate în cabane, pavilioane,campinguri, moteluri

Deşi mai uşoare din punct de vedere al organizării decât taberele decorturi, şi cele organizate în cabane, pavilioane, campinguri sau moteluriridică suficiente probleme în ceea ce priveşte facilităţile.

Există câteva lucruri care trebuie avute în vedere (pe lângă celeenunţate mai sus) în alegerea unui astfel de loc:

! care este capacitatea reală de cazare! care este preţul cazării! cazarea implică şi obligativitatea servirii mesei (sau a tuturor

celor trei mese) la unitatea respectivă? (în cazul în care aceastadispune de astfel de posibilităţi)

! cât costă un meniu complet?! preţul cazării sau al mesei se va schimba până la tabără?! trebuie achitata un avans? cât?! se poate găti masa pe cont propriu? (există deci spaţii pentru

depozitarea alimentelor şi cele necesare pentru gătit?)


! vesela (pentru pregătire meselor şi cea pentru servirea meselor)trebuie adusă sau există în dotarea unităţii?

! cu cine trebuie luată legătura pentru rezervarea locurilor?! de cine depinde unitatea respectivă (forul tutelar)! forul tutelar este de acord cu închirierea?! se poate închiria şi parţial (deci nu la capacitatea completă?)

Dacă da, cine va mai fi prezent acolo? (alte tabere, turişti,muncitori ...)

! în cazul în care în unitatea respectivă vor mai exista şi altepersoane (alte tabere, turişti) cum se va face partajarea spaţiilorcomune? (săli de mese, săli pentru întâlniri, terenuri de sport,grupurile sanitare ...)

! există grupuri sanitare? (cabine W.C.) Câte? Care este starea lorde funcţionare? Dar de igienă?

! există băi, duşuri, spălătoare? Câte? În ce stare?! apa potabilă este curentă? se ia de la izvor? izvorul are debit

suficient pentru aprovizionarea cu apă de băut şi pentru gătit?! există terenuri de sport? (sau locuri în care se pot amenaja)! unitatea oferă lenjerie de pat şi pături, sau acestea trebuie aduse

de către participanţi (sau organizatori)? Dacă oferă, în ce starede curăţenie se află de regulă?

! care sunt posibilităţile de aprovizionare cu alimente? (localităţiapropiate care dispun de magazine, pieţe, starea de aprovizi-onare a acestora, distanţe, starea drumurilor)

! unitatea dispune de asistenţă sanitară? care este unitatea sanitarăcea mai apropiată? (punct de prim ajutor, dispensar, spital)

! care sunt posibilităţile de comunicaţii (telefon, telefonie mobilă,staţie radio ...). În cazul în care unitatea dispune de telefon, sause poate lua legătura telefonic cu altă unitate din apropiere, sauchiar cu persoane particulare, este bine să se noteze acestenumere de telefon, ca şi cel al forului tutelar. Este bine să se


verifice prezenţa semnalului de telefonie mobilă în zonă şi carereţele acoperă zona.

! cum se poate alarma, în caz de nevoie, formaţia SALVAMONTdin zonă?

! ce posibilităţi de transport sunt în zonă? (curse de autobuz,maşini de ocazie, tren, staţia C.F.R. cea mai apropiată)

! ce pretenţii are unitatea sau forul tutelar de la cel ce închiriază?(sunt cazuri în care proprietarii unor astfel de facilităţi auanumite pretenţii legate de utilizarea instalaţiilor, a spaţiilor decazare sau a dependinţelor. Acestea trebuie cunoscute dinainteşi discutate în detaliu, pentru a putea fi aduse la cunoştinţaparticipanţilor, a veghea la respectarea lor pe parcursul taberei,aceasta pentru a nu intra în conflict cu proprietarii unităţii)

Oridecâteori acest lucru este posibil, este bine să se încheie oînţelegere scrisă (comandă aprobată, contract) între organizatorul tabereişi proprietarul unităţii de cazare sau, dup caz, forul tutelar. Într-un astfelde document trebuie specificate următoarele:

• părţile între care se încheie înţelegerea: cine solicită închirierea(numele organizaţiei, al bisericii sau persoanei care organizeazătabăra, adresa, eventual seria şi numărul actului de identitate) şiproprietarul unităţii (cu aceleaşi date de identificare)

• perioada pe care se solicită închirierea. Este bine să se specificeşi orele de sosire, respectiv de eliberare a spaţiului închiriat,pentru a evita suprapunerile cu alte serii.)

• numărul de locuri solicitate• tarifele aplicate• modalitatea de plată şi termenele de plată• orice alte pretenţii ale părţilor asupra cărora se cade de comun

acord• pretenţiile de despăgubire în cazul că una din părţi reziliază

contractul


Taberele de corturi

În cazul taberelor de corturi, pe lângă criteriile generale (asupracărora vom reveni cu câteva amănunte) trebuie avute în vedere şicaracteristici specifice:

! este suficient spaţiu pentru instalarea tuturor corturilor?

! locul este suficient de drept pentru instalarea optimă acorturilor?

! locul este uscat sau umed?

! în caz de ploaie torenţială cu durată mare, apa se scurge de peteren? care sunt zonele în care bălteşte?

! zona este expusă alunecărilor de teren, sau căderilor de pietre?

! terenul este fâneaţă, păşune, sau nu are nici o utilizare? Dacăeste fâneaţă, când se coseşte fânul în zonă? Dacă este păşune,cât de intens este utilizată în perioada de desfăşurare a taberei?

! există în imediata apropiere un râu, cu un debit suficient demare pentru spălare şi chiar baie? Sunt pe malul râului locuriferite de privirile trecătorilor sau celorlalţi participanţi, pentruspălarea întregului corp? viteza de curgere a apei şi adâncimeanu pune în pericol pe cei care intră în râu?

! există în apropierea taberei un izvor pentru alimentarea cu apăpotabilă? dacă nu există un izvor, şi alimentarea se face de la unpârâu, apa acestuia este suficient de curată? există în amontesurse de poluare (case, stâne, instalaţii industriale saupiscicole?)

! există o sursă de aprovizionare cu lemne de foc aproape detabără? se poate folosi? în ce condiţii: trebuie cerută aprobareaocolului silvic şi plătită contravaloarea lemnelor? sau pădurearespectivă este proprietate privată? proprietarul este de acord cu


folosirea uscăturilor pentru foc? cât trebuie plătit pentruaceasta?

! există suficient spaţiu pentru amenajarea terenurilor de sport?dar loc pentru joacă?

! există locuri mai ferite în care se pot amplasa cabinele detoaletă? sunt suficient de departe de corturi şi bucătărie pentruca mirosul să nu devină o problemă dar suficient de departe deapă pentru ca aceasta să nu fie infestată prin infiltraţii?

! există un loc umbros pentru instalarea cortului bucătărie şimagazie de alimente?

! există un loc cu umbră pentru ţinerea întâlnirilor?

! distanţa de la locul până unde poate veni autobuzul respectivcamionul cu materiale este rezonabilă? (în cel mai rău caz 5-600m)

! există posibilitatea ca un autoturism să poată ajunge în imediataapropiere a corturilor? (este vorba de un autoturism care ar fibine să se afle în permanenţă în tabără pentru aprovizionare şipentru cazuri de urgenţă) Dacă nu, locul în care poate fi lăsat,este suficient de sigur?

! distanţa de la focul de tabără la corturi şi la cei mai apropiaţicopaci este suficient de mare pentru a preveni pericolele deincendiu?

! sunt animale sălbatice în zonă? ce fel de animale? sunt necesaremăsuri de protecţie?

! există în apropiere zone în care accesul este interzis (rezervaţii,instalaţii militare)?

! care sunt posibilităţile de aprovizionare cu alimente? (localităţiapropiate care dispun de magazine, pieţe, starea de aprovizi-onare a acestora, distanţe, starea drumurilor)

! care este unitatea sanitară cea mai apropiată? (punct de primajutor, dispensar, spital)


! care sunt posibilităţile de comunicaţii (telefon, staţie radio ...).În cazul în care în zonă există telefon, (chiar la persoaneparticulare) este bine să se noteze aceste numere de telefon.

! cum se poate alarma, în caz de nevoie, formaţia SALVAMONTdin zonă?

! ce posibilităţi de transport sunt în zonă? (curse de autobuz,maşini de ocazie, tren, staţia C.F.R. cea mai apropiată)

! unde este ocolul silvic care răspunde de zona respectivă? undepoate fi găsit tehnicianul sau brigadierul silvic care răspunde dezonă?

! care este traficul turistic sau de altă natură (localnici, muncitoriforestieri, militari, etc.)?

! cine este proprietarul terenului? Este un singur proprietar saumai mulţi? (Cazurile cu mai mulţi proprietari ar trebui evitatedin motive lesne de înţeles) Dacă terenul este proprietateastatului, cine îl administrează?

Dacă aceste întrebări capătă răspunsuri convenabile pentruorganizatorul taberei, atunci se va trece la tratativele cu proprietarul sauadministratorul terenului. Există câteva lucruri care trebuie stabilite cufoarte mare claritate privitor la destinaţia pe care o va căpăta terenulînchiriat pe perioada desfăşurării taberei:

• activităţile din tabără• faptul că se vor instala corturi• faptul că se va face un foc de tabără şi că se va face foc pentru

gătirea hranei• faptul că se vor săpa gropi pentru cabinele de toaletă şi pentru

gunoi; unde se pot săpa aceste gropi.• durata pe care se ocupă terenul• este nevoie ca terenul să fie cosit în întregime (în caz că este

vorba de o fâneaţă) la data în care începe instalarea taberei


• terenurile de sport vor fi bătătorite (ca şi spaţiul de întâlnire şicel din jurul bucătăriei)

• chiria percepută pentru teren• modalitatea de plată şi termenele de plată

Odată ce s-a căzut de acord asupra acestor elemente este bine să seîntocmească un document scris, care conţine elementele de identificare apărţilor acre încheie înţelegerea şi specificarea tuturor elementelor maisus menţionate şi orice alte clauze asupra cărora părţile cad de acord.

În cazul în care înţelegerea se încheie cu o persoană privată, este bineca semnarea documentului şi înmânarea banilor ce reprezintă avansul şidiferenţa pentru chirie să fie făcută în prezenţa a doi martori. Documentulva fi încheiat în două exemplare, câte un exemplar în posesia fiecăreiadintre părţi.

La sfârşitul acestui material aveţi câteva exemple de documenteîncheiate de Misiunea Creştină NOUA SPERANŢĂ în anii trecuţi.Desigur, ele sunt specifice şi nu acoperă toate problemele enumerate denoi, dar pot fi folosite ca un model.

Cum găsim un loc de tabără?Şi aici vom porni de la scopul şi forma de organizare a taberei.

Pentru găsirea unui loc de tabără este nevoie de informaţie, de multăinformaţie şi de verificarea acesteia în teren. Care sunt sursele deinformaţie pe care le putem folosi pentru găsirea locurilor de tabără? Levom enumera mai jos în ordinea inversă a gradului de încredere ce li sepoate acorda (adică primele enumerate sunt cele mai puţin demne deîncredere, iar ultimele sunt cele cărora li se poate acorda credit maimare.)

• reclamele (inclusiv cele din revistele creştine)• pliante şi ghiduri turistice


• monografiile montane (colecţiile Munţii noştri, MonografiiMontane) şi hărţile masivelor muntoase

• articole din revistele de turism• pagini de web cu profil de turism montan sau liste de discuţie

prin e-mail, cu tematică montană, turistică sau dedicată taberelor• discuţii cu personalul unităţilor de cazare sau a forurilor

tutelare• discuţii cu persoane care au fost în locurile respective (în aceste

discuţii trebuie eliminaţi, pe cât posibil, factorii subiectivi)• călătorii la faţa locului

Dacă primele modalităţi de informare pot fi folosite pentru a neforma o imagine de ansamblu asupra zonei respective, singura cuadevărat demnă de încredere este excursia sau călătoria la faţa locului.Efortul în timp şi bani depus pentru aceasta, va fi compensat din plin întimpul taberei prin evitarea multor probleme care ar apărea dacă nu amculege personal, la faţa locului toate informaţiile necesare.

În pregătirea unei astfel de călătorii este bine să ne documentăm câtse poate de temeinic asupra locurilor, folosind primele surse deinformaţie şi să ne facem o listă cu obiectivele ce dorim să le atingem înurma unei astfel de călătorii. Listele cu întrebări din subcapitoleleprecedente pot fi de folos.

În timpul călătoriei trebuie să urmărim să aflăm toate informaţiile dinlista făcută. Este bine să ne notăm totul pe hârtie. Dacă avem ocazia estebine să obţinem o anume informaţie din două surse, pentru a fi siguri deexactitatea ei. Dacă aflăm şi alte informaţii (chiar dacă nu făceau obiectulinvestigaţiei noastre) este bine să ni le notăm; nu se ştie când ne vorfolosi.

Dacă în aceeaşi călătorie dorim să încheiem şi înţelegerile legate deînchiriere, este bine să avem cu noi câteva coli de hârtie, indigo, un pixde rezervă, eventual ştampila organizaţiei şi o sumă de bani care poate fidată ca un avans. În această fază a lucrurilor însă, discuţiile trebuie


purtate la obiect, în termeni fără echivoc şi fără ambiguităţi care maitârziu ar putea să ne aducă neplăceri.

Revenind asupra surselor de informare, vrem să mai subliniem o datăfaptul că reclamelor şi materialelor promoţionale nu li se poate acordamultă încredere. Ele pot (de altfel acesta este şi scopul lor!) să ne atragăatenţia asupra unui loc. Pentru organizatorul de tabere reclamele şimaterialele promoţionale pot fi un punct de plecare pentru o informaremai amănunţită, însă doar atât. Nu trebuie totuşi să le ignorăm. Din eleputem afla o adresă, un număr de telefon sau de fax, care sunt elementeimportante pentru a ne documenta mai departe.

În ceea ce priveşte ghidurile turistice, monografiile montane sauhărţile masivelor muntoase, acestea sunt mai demne de încredere decâtreclamele, dar şi aici pot să apară multe informaţii eronate, fie din cauzaslabei documentări a autorului, fie din cauza schimbărilor ce apar în timpîn ceea ce priveşte reţeaua de cazare sau alimentaţie publică, reţeaua detransport, sau chiar reţeaua de drumuri forestiere şi poteci marcate. Acestlucru este cu atât mai pregnant acum, deoarece marea majoritate a acestorlucrări au apărut cu destul de mulţi ani în urmă.

Dacă avem posibilitatea de a consulta două sau mai multe lucrăridiferite despre aceeaşi zonă este şi mai bine. Foarte probabil căinformaţiile ce apar în mai mult de o lucrare sunt veridice (sau mai binezis erau la data apariţiei lucrării respective.) Oricum, informaţii legate destaţii sau curse de autobuz, mersul trenurilor, linii de cale feratăforestieră, posibilitatea de cazare la diverse cantoane silvice trebuieconsiderate ca fiind neactuale, datorită schimbărilor ce au avut loc înultimii ani. Cu toate acestea, dacă aveţi posibilitatea, achiziţionaţi astfelde lucrări. Ele vă vor fi de folos în documentarea asupra traseelor dedrumeţie.


Când alegem locul pentru o tabără?Cu cât mai mult timp înainte de tabără! În orice caz, dacă tabăra are

loc în lunile Iulie-August, cel mai târziu la mijlocul lunii Aprilie trebuiecunoscut locul în care se va desfăşura tabăra. Este bine dacă încăîncepând din toamna anului precedent se începe documentarea şi eventualo primă călătorie în zona respectivă pentru găsirea unui loc de tabără şi odiscuţie de principiu cu proprietarul locului.

Nu este târziu nici în primăvară, dar capriciile vremii pot să facădeplasarea în zonele montane dificilă chiar şi în lunile Aprilie - Mai. Ebine să vă luaţi măsuri de prevedere şi, deîndată ce vremea vă permite,faceţi o călătorie la locul de tabără pentru colectarea tuturor informaţiilorşi perfectarea tuturor înţelegerilor necesare.

În fiecare an în alt loc? Sau vom folosiacelaşi loc?

Fiecare dintre aceste alternative are avantajele şi dezavantajele ei.Desigur, cei care îşi pun mai acut această problemă sunt „corturarii“, ceicare aleg taberele de corturi. În cazul celor care dispun de un loccumpărat nu se mai pune problema, mai ales dacă pe terenul respectivexistă făcute amenajări. Considerentele care-i fac să revină în acelaşi locsunt în special de ordin financiar şi ele nu pot fi ignorate.

În acelaşi loc

Mai există şi alte avantaje în a folosi acelaşi loc, chiar dacă nu esteproprietatea organizatorilor:

" traseul de transport la tabără, timpul necesar transportului şicheltuielile implicate de transport sunt deja cunoscute


" schema de instalare a taberei (unde se plasează corturile,bucătăria, terenurile de sport, cabinele de toaletă, locurile bunede spălat) este deja stabilită; ea poate fi eventual îmbunătăţită

" se cunosc posibilităţile de comunicaţii, de aprovizionare

" se pot folosi relaţiile deja stabilite

" se cunosc traseele pentru drumeţii

" se cunosc pericolele şi dezavantajele locului, putând fi astfelprevenite sau evitate mai uşor

Dezavantajele sunt puţine:

" participanţii se pot plictisi să revină în acelaşi loc, renunţândastfel la tabără

" participanţii cunosc locul şi traseele de drumeţie, lipsind astfelelementul de surpriză şi interes, element care poate fi de folospentru atmosfera taberei

Alegerea aceluiaşi loc pentru desfăşurarea taberelor poate fi oopţiune serioasă şi solidă în cazul taberelor tematice, taberelor de studiubiblic, de instruire sau a taberelor de copii. Aceştia din urmă nu sunt aşade interesaţi de peisajul din jurul taberei sau de traseele de drumeţie, câtde oportunităţile de joacă şi activitate pe care le au.

Dacă vom alege această soluţii pentru toate taberele, va trebui săsuplinim lipsa de varietate a peisajului şi traseelor de drumeţie prinprograme diverse şi variate de la un an la altul.

În fiecare an în alt loc

Această metodă nu are aşa de multe avantaje ca prima. Avantajele sunt:

" peisajele şi traseele de drumeţie noi vor stârni interesulparticipanţilor


" participanţii au posibilitatea să vadă şi să cunoască mai multelocuri din ţară

" situaţiile noi în care vor fi puşi organizatorii, problemele noi cetrebuie rezolvate ca şi pregătirea taberei în noile condiţii,eforturile necesare pentru prospectarea noilor locuri se vorconstitui într-o adevărată şcoală pentru aceştia din urmă ca şipentru voluntarii cu care aceştia lucrează

Dezavantajele sunt legate în special de cantitatea de muncă, detimpul şi efortul investit pentru găsirea şi pregătirea noilor locuri detabără.

O soluţie care îmbină avantajele şi elimină mareparte din dezavantajele celor două metode

Este soluţia pe care Misiunea Creştină NOUA SPERANŢĂ încearcăsă o aplice. Ea constă în găsirea a cinci-şase locuri de tabără şi revenireaîn acelaşi loc (sau în aceeaşi zonă) după o perioadă de patru-cinci ani,având mereu o „rezervă“ de unul - două locuri de tabără.

Este foarte util ca toate informaţiile despre un anume loc de tabără săfie scrise şi păstrate foarte bine, constituindu-se astfel o bază de datefoarte valoroasă care ne poate scuti de multă muncă (munca de culegere ainformaţiilor şi de documentare) la revenirea într-un loc de tabără. Ea vatrebui doar actualizată şi eventual completată. De asemena, poate fi pusăla dispoziţia celor care au nevoie de un sfat în privirea alegerii unui locde tabără.


Ce amenajări sunt necesareunui loc de tabără?

Amenajările necesare se referă la oferirea unor condiţii igienice şicivilizate de trai, relativ la genul acesta de tabere (taberele de corturi).Tot în această secţiune amintim şi câteva dintre măsurile de protejare amediului înconjurător .

Problema gunoiului menajer rezultat în urma activităţii din tabără şia unor amenajări sanitare elementare trebuie tratată cu toată seriozitatea.Menţinerea unui mediu curat şi nepoluat, aspectul estetic al taberei,necesitatea ca locul de tabără să poată fi folosit după plecare şi de alţiturişti sau alte serii de tabără sunt lucruri ce trebuie să stea mereu înatenţia conducătorului de tabără, a personalului şi a tuturor partici-panţilor.

Un alt aspect al problemei este că o tabără creştină trebuie să dea unexemplu de comportament civilizat şi în ceea ce priveşte protejareamediului. Nu trebuie neglijate consecinţele (atât pe plan moral, din punctde vedere al mărturiei creştine şi din punct de vedere material, adică alunor posibile amenzi sau chiar a interdicţiei desfăşurării în continuare ataberei) ce le pot avea eventuale inspecţii ale organelor în drept (organede control sanitar, reprezentanţi ai primăriei, inspectori de la ProtecţiaMediului, reprezentanţi ai Poliţiei sanitare sau Poliţiei Montane).

Cabinele de toaletă - sunt strict necesare. Ele pot fi demontabile(cabina propriu-zisă), pentru o utilizare mai îndelungată. Podeaua, (dinbile şi scândură de brad) nu poate fi refolosită. Pentru instalarea acestorcabine trebuie ales un loc suficient de îndepărtat de corturi şi de bucătăriepentru a nu se simţi mirosul, dar nu foarte departe de tabără, pentru a fiaccesibile în orice moment. Gropile săpate trebuie să fie adânci. Douăcabine cu groapa cu dimensiunile 80 x 80 x 120 cm sunt suficientepentru 4 serii de tabără de 10-11 zile durată şi cu un număr de 40 depersoane prezente în fiecare serie.


În timpul taberei curăţenia cabinelor de toaletă trebuie întreţinutăzilnic, pentru aceasta în dotarea taberei trebuind să fie o mătură destinatădoar acestui scop, precum şi cantităţi îndestulătoare de dezinfectant.Curăţenia se poate întreţine mai uşor dacă pe podeaua de lemn se pune unstrat de linoleum.

Pentru prevenirea mirosului, o soluţie bună este ca în groapă să sepresare în fiecare zi (dimineaţa) un strat de cenuşă de la focul de tabărăsau de la bucătărie. Atenţie mare însă! Înainte de a pune cenuşa să neasigurăm că nu mai are în ea tăciuni aprinşi, pentru că pericolul de a seaprinde cabinele de toaletă este mare. Dacă mai avem îndoieli este binesă turnăm apă peste cenuşă.

La terminarea taberei cabinele se demontează şi se spală (în apăcurgătoare, prin frecare cu o perie aspră şi detergent). Podeaua se arde,iar groapa se astupă cu un strat gros de pământ. Este bine ca la săpareagropilor pământul să fie pus în jurul cabinelor.

În cazul în care în anul următor se revine în acelaşi loc, şiproprietarul este de acord, podeaua poate fi lăsată pe groapă, acoperind-ocu o folie de polietilenă (sac gros de nylon) peste care se aşterne un stratgros de pământ. În anul următor groapa poate fi refolosită.

O soluţie mult mai modernă, eficientă, igienică şi mult mai comodă,dar mai scumpă, o constituie cabinele de toaletă chimice.

Amenajări pentru gunoaie. Aici trebuie să vorbim un pic mai pe largdespre problema reziduurilor menajere. Există trei tipuri de resturimenajere:

" resturi de mâncare" conserve goale şi ambalaje care nu pot să ardă" ambalaje de hârtie şi polietilenă.

Resturile de mâncare nu se vor arunca în nici un caz în apă! Este bineca ele să se adune într-un bidon de metal sau de material plastic destinatacestui scop. La sfârşitul unei zile acest recipient se poate deversa în


groapa de gunoi, sau, mai bine, aceste resturi de mâncare se pot oferi unuilocalnic (eventual proprietarului terenului) care poate hrăni cu ele porcii.

Conservele goale, ambalajele şi resturi care nu pot să ardă se adunăîn saci de nylon. Înainte de umplere, aceşti saci se leagă la gură şi sedepozitează la groapa de gunoi. Dacă este posibil, este foarte bine ca laterminarea taberei, aceştia să se evacueze la cea mai apropiată haldă degunoi. Pentru a ocupa mai puţin loc, cutiile de conserve goale se pot turticu un topor.

Ambalajele de hârtie şi polietilenă se adună şi ele într-un sac de nylon(altul decât cel pentru conserve goale şi ambalaje care nu pot să ardă).Toate aceste resturi se pot folosi la aprinsul focului de tabără sau a celuide la bucătărie, sau se pot arde.

Pentru sacii de nylon se pot confecţiona sau cumpăra suporturispeciale cu capac. O problemă care trebuie avută în vedere este că întimpul nopţii, câini sau animale sălbatice pot să răvăşească gunoiul sau săsfâşie sacii. O soluţie ar fi ca sacii care nu sunt plini să fie puşi laadăpost.

Groapa de gunoi. În ceea ce priveşte amplasarea, se aplică aceleaşiconsiderente ca şi la cabinele de toaletă. Ea este bine să aibă dimensiunimai mari (120 x 120 x 150 cm) pentru a cuprinde tot gunoiul. Pământulscos va fi depozitat la marginea gropii, pentru a putea astupa groapa lasfârşitul taberelor. Este bine ca, periodic, peste gunoi să se arunce fiecrengi fie un strat de pământ pentru ca animalele să nu răvăşească ceea ceeste în groapa de gunoi. La sfârşitul taberei groapa se va acoperi în modobligatoriu! La alegerea locului trebuie avut de grijă să nu se distrugăteren de fâneaţă sau păşune. Cele mai potrivite locuri sunt între tufişurisau într-un desiş de pădure.

O atenţie deosebită trebuie acordată curăţirii terenului de tabără laplecarea ultimei serii..

Terenurile de sport - sunt necesare pentru desfăşurarea activităţilorsportive. Dacă un teren de fotbal se improvizează uşor, fără să fie nevoiede amenajări speciale, pentru volei şi badminton este nevoie de un pic


mai multă muncă. Desigur, se pot improviza cele necesare din materialegăsite la faţa locului. De exemplu, pentru stâlpii fileului se pot tăia doicopaci tineri şi subţiri. Iar fileul propriu-zis poate fi o simplă sfoarăîntinsă între aceştia. Dar (lăsând la o parte faptul că nu întotdeaunagăseşti pe aproape copaci drepţi şi subţiri şi chiar dacă găseşti este păcatsă-i tai tocmai pe aceştia!) o soluţie mai elegantă şi mai bună este ca înechipamentul taberei să se afle confecţionat un teren de volei demontabil.

Acest lucru se poate face relativ uşor: terenul se poate delimita cuajutorul a patru bucăţi de chingă de rulou albă, cu inele la capete. Douăvor constitui laturile mici, iar două laturile mari. În colţuri se prind şi sefixează pe pământ cu ajutorul inelelor şi a unor cuie de genul celor carese folosesc la ancorarea corturilor. Montanţii (stâlpii) fileului se potconfecţiona din două bucăţi de ţeavă de diametre diferite, care gliseazăuna în cealaltă, prevăzute cu găuri şi cu un ştift pentru fixare în poziţiaînălţată. Pentru ca fileul să stea întins, un inel metalic sudat laextremitatea superioară poate fi de mare folos, de el legându-se douăancore, ce vor fi întinse şi fixate în pământ cu cuie de cort. Fileul poate fiunul cumpărat (dar sunt scumpe!) sau unul împletit din sfoară. Doi -treioameni pot confecţiona un astfel de fileu în trei-patru ore! Odată stâlpiifileului fixaţi în pământ, înainte de ancorare este bine să se consolideze labază cu un strat de pietre mici bătute bine cu un ciocan sau cu toporul.

Locul de depozitare a lemnelor de foc - este bine să fie în apropierealocului în care se găteşte. Lemnele trebuie tăiate (cu drujba, joagărul saucu toporul) în acelaşi loc. Resturile de lemne şi talaşul rezultat de latăiere nu este bine să fie răspândite în toată tabăra.

Magazia de alimente şi cortul bucătărie. - Acestea necesită câtevaamenajări atente. Se va acorda o deosebită atenţie sobei de gătit, pentru aelimina pericolele de incendiu. Nu trebuie uitat un loc umbros (eventualamenajarea unui umbrar) pentru echipa care lucrează la bucătărie. Mai pelarg despre acestea în materialul Ce mâncăm în tabără.

Focul de tabără - Focul de tabără se va amenaja într-un singur loc.Vatra acestuia se va împrejmui cu pietre. El va fi amplasat în aşa fel încâtsă fie departe de copaci sau de liziera pădurii. Focul de tabără nu se lasă


niciodată nesupravegheat şi trebuie avut grijă ca înainte de culcare foculsă fie stins. Lângă focul de tabără se aduc doar lemnele necesare pentru oseară.

În jurul focului de tabără (ca şi la întâlnirile de părtăşie sau de studiubiblic) se poate sta pe buşteni sau pe bănci improvizate. Cum însăbuştenii nu se găsesc chiar peste tot, este foarte bine ca în echipamentulpentru tabără să se includă şi câteva scânduri lungi şi solide. Cu ajutorulacestora şi al câtorva butuci se pot improviza bănci destul de bune. Osoluţie şi mai bună este ca echipamentul să conţină un număr de băncipliante, confecţionate special pentru acest scop.

Locul de întâlnire - acesta este locul în care participanţii se adunăpentru rugăciune, cântare sau studiu biblic. El poate fi acelaşi loc ca celpentru focul de tabără, dar ... numai dacă nu plouă sau dacă soarele nuarde prea puternic. În cazul zilelor însorite, acest loc este bine să fiemutat la umbră. O soluţie ideală - scumpă! - ar fi dotarea cu un acoperişgen cort-umbrar, care să ferească şi de soare şi de ploaie.

Desigur, pe terenul de taberei de corturi se pot face multe alteamenajări care să sporească, în măsura în care acest lucru este posibil,confortul celor din tabără, sau să uşureze munca personalului. Există însăo limită înaintea căreia trebuie să ne oprim cu „amenajările“. Nu trebuiesă facem nici o amenajare care să nu poată fi îndepărtată la demontareataberei. După plecarea noastră, locul trebuie lăsat aşa cum l-am găsit. Înacest sens se cere amintită una din greşelile foarte frecvente ale celorcare nu au experienţă în montarea corturilor: săparea şanţurilor descurgere a apei. Acest lucru trebuie evitat cu orice preţ. La el se varecurge doar ca o măsură extremă. Pentru a evita ca apa să băltească subsau în jurul corturilor soluţia este simplă: corturile trebuie de la bunînceput instalate în locuri care nu permit băltirea apei!

În cazul ploilor torenţiale, şanţurile, oricum, se vor umple. Un terende tabără bine ales, va permite scurgerea apei de ploaie şi/sau infiltrareaei rapidă fără a pune în pericol corturile (a căror podele trebuie păstrateoricum în stare de impermeabilitate!)


Modele de documentepentru închirierea unui teren

ÎNŢELEGERE

Încheiată astăzi, 20 Iulie 1995, între domnii Leontiuc Gelu, posesoral Buletinului de Identitate Seria ...., Nr ..................., eliberat de ..............ca reprezentant al Misiunii Creştine NOUA SPERANŢĂ din Timişoara,şi Matei Avram Filea, domiciliat în ..................., posesor al Buletinului deIdentitate Seria ......., Nr. ......................., eliberat de ....................., cuocazia închirierii terenului proprietate a domnului Matei Avram Filea,situat pe malul stâng al râului Gârda Seacă, extremitatea dinspre pod,până la al cincilea brad.

Am convenit următoarele:- perioada închirierii este 19 Iulie - 21 August 1995- pe acest teren se va organiza o tabără de corturi cu toate amenajările

necesare pentru pregătirea hranei şi pentru focul de tabără- suma convenită pentru închirierea terenului este de 120 000 (una

sută douzeci de mii) lei, sumă pe care dl. Leontiuc Gelu o achităazi, 20 Iulie 1995, în prezenţa martorilor

- lemnele de foc (uscături) vor fi livrate de dl. Matei Avram Fileadin pădurea proprietate personală, în cantitatea necesară pe toatădurata taberelor, contra sumei 40 000 lei (patruzeci de mii),achitată azi, 20 Iulie.

semnăturile,semnăturile martorilor


C O N V E N Ţ I E

Încheiată azi 5 iulie 1994

Subsemnaţii: ing. Ianăşel Solomon, şeful Ocolului Silvic, IanăşelMaria - contabil şef din partea Ocolului Silvic Caransebeş în calitate dedeţinător teren şi Leontiuc Gelu, reprezentant al Asociaţiei „NOUASPERANŢĂ“ Timişoara, azi data de mai sus, am procedat la negociereataxei pentru închirierea poienii din U.P.VI. Cuntu, u.s. 114B, în vedereainstalării unei tabere de vară.

Perioada de instalare a taberei este 7 Iulie 1994 - 26 August 1994.S-a negociat suma de 200 000 lei/perioadă de instalare, inclusiv

TVA, sumă reprezentând numai taxa de ocupare temporară a terenului.Asociaţia NOUA SPERANŢĂ se angajează la respectarea urmă-

toarelor clauze ce conduc la protecţia mediului înconjurător:- respectarea normelor privind prevenirea şi stingerea incendiilor- respectarea normelor de igienă în incinta spaţiului ocupat şi în

zona limitrofă- evitarea poluării cursului de apă Râul Mare, prin deversarea de

resturi menajere şi materiale- se obligă deasemenea să achite anticipat şi eşalonat materialul

lemnos necesar pregătirii hranei- ocuparea terenului se va face după achitarea în prealabil a sumei

negociateOrice prejudicii aduse fondului forestier vor fi suportate de asociaţie.Drept pentru care s-a încheiat prezenta convenţie în 3 exemplare, din

care 2 la Ocolul Silvic Caransebeş şi unul la Asociaţia „NOUASPERANŢĂ“ Timişoara.

Prezenta convenţie ţine loc de contract civil între părţi.

semnăturile


Pagini de web utileÎn aceste pagini de web puteţi găsi informaţii despre zonele

montane, descrieri de trasee, hărţi, articole şi informaţii despretehnica campingului, a mersului pe munte, despre echipamentulnecesar şi despre producătorii de echipament.

Cantitatea de informaţie existentă pe web despre aceste subiecteeste uriaşă, şi o listă exhaustivă cu adrese ar ocupa probabil zeci depagini. Aici vă dăm doar câteva adrese ale unor pagini în limbaromână, acestea putând de altfel constitui puncte de plecare sprealte locaţii web utile.

# w w w . a l p i n e t . o r g

# w w w . m i e l u . r o / m u n t e /

# h t t p : / / m u n t e . 2 0 m . c o m

# w w w . s c o u t . r o


Liste de discuţii prin e-mail,utile organizatorilor de tabere

Dăm mai jos adresele de e-mail la care vă puteţi înscrie în câtevaliste de discuţie unde puteţi afla sau solicita informaţii de interes îndomeniu. Pentru înscriere trimiteţi un e-mail „blank“ (fără nici unconţinut) pe adresa indicată. După aceasta veţi primi un e-mail princare vi se cere să confirmaţi (dând „Reply“) solicitarea de înscriere.

campinforo - listă de discuţii dedicată campingului creştin

[email protected]

alpinet 2k - listă de discuţii cu specific montan

[email protected]

� personalul taberei

alcãtuirea echipei

conducãtorul

asistenþii

bucãtarii

învãþãtorul

voluntari sau

plãtiþi?

asistenþa sanitarã

�

�

�

�

�

�

�

Cine ne ajută în tabere?

- despre personalul taberei -

Ce puteţi găsi în acest material?

Alcătuirea echipei de personal Personalul taberei: o echipă Conducătorul taberei: cine este, atribuţiile, calităţi

necesare, pregătire Asistenţii conducătoruluui de tabără; cum sunt

selectaţi Echipa administrativă Învăţătorul de studiu biblic: cine este, rolul său,

calităţi necesare Personal voluntar sau plătit? Participarea celor din tabără la muncile gospodăreşti;

echipele de serviciu Asistenţa sanitară în tabere Colaborarea cu voluntarii

2 Cine ne ajută în tabere - despre personalul din tabere Structura şi numărul personalului ce lucrează într-o tabără se aleg în funcţie de mărimea şi tipul taberei, de vârsta şi numărul participanţilor, de modul de pregătire şi servire al meselor. Vom reda mai jos structura personalului pentru taberele NOUA SPERANŢĂ (vezi "Caracteristicile taberelor NOUA SPERANŢĂ - Timişoara"):

Conducătorul taberei - o persoană Asistenţii conducătorului de tabără - 1-2 persoane Echipa administrativă - bucătărie: 3-4 persoane Învăţător de studiu biblic

Care sunt îndatoririle sau activităţile specifice fiecărui "post"? Ce calităţi se cer unei persoane pentru a ocupa unul dintre aceste posturi? În ce constă pregătirea lor pentru a face faţă cât mai bine sarcinilor? Vom încerca să răspundem la aceste probleme pentru fiecare din "funcţiile" enumerate mai sus. Înainte de a începe această prezentare să facem câteva precizări. Poate că paginile următoare par desprinse dintr-un regulament foarte strict şi rece, abundând în termeni tehnici destul de impersonali, care par să plaseze aceste „funcţii“ într-o structură rigidă şi parcă incompatibilă cu căldura şi părtăşia ce trebuie să caracterizeze relaţiile dintr-o tabără creştină. Intenţia noastră a fost de a prezenta un cadru general, în care fiecare persoană implicată în organizarea taberelor să-şi poată desfăşura activitatea ştiind ce are de făcut şi care îi este domeniul de autoritate. Toate aceste „instrucţiuni“ pot fi aplicate într-un mod personal şi creativ. De exemplu, veţi întâlni mai jos la subcapitolul despre pregătirea conducătorilor de tabără, un punct în care se spune că aceştia trebuie să cunoască zona în care se află amplasată tabără, unul din mijloace fiind „audierea de informări pe această temă“. Să nu aveţi din această exprimare imaginea unei săli de conferinţe în care un profesor prezintă zona în care se află amplasată tabăra, de la coordonatele geografice exacte până la densitatea populaţiei pe kilometru pătrat. Ea poate foarte bine

Cine ne ajută în tabere - despre personalul din tabere 3

însemna o discuţie la o cafea, cu cineva care a mai fost prin acele locuri, cerându-i toate detaliile pe care acesta le cunoaşte. Cu toate acestea, mai devreme sau mai târziu, într-o formă sau alta, personalul taberelor se va confrunta cu fiecare dintre aspectele de mai jos. Pe lângă „lista“ de mai jos, vom adăuga şi câteva observaţii mai puţin teoretice legate de structura de personal.

Alcătuirea echipei de personal Există câteva calităţi pe care trebuie să le aibă oricine va activa în personalul unei tabere, indiferent de „postul“ pe care îl va ocupa. Deşi asupra unora dintre ele vom reveni la fiecare post în parte, le enumerăm pe cele esenţiale care trebuie avute în vedere la alcătuirea echipei de personal. O persoană care va lucra într-o tabără trebuie să: • fie un creştin născut din nou • să dorească din toată inima să facă această activitate • să fie sociabil; să-i placă colectivitatea • să accepte cu dragoste generaţiile mai tinere, cu toate deosebirile faţă

de generaţia sa • să poată educa cu dragoste tineretul şi copiii • să se poată integra într-o echipă • să ştie să se supună autorităţii (superiorilor din echipa de personal) • să respecte domeniul de autoritate al altor membrii ai personalului • să accepte, fără manifestări de nemulţumire, condiţiile mai aspre ale

vieţii de tabără • să fie gata să pună interesul grupului înaintea interesului personal • să poată renunţa la punctul de vedere personal în interesul armoniei în

tabără în cazul unor dispute sau păreri divergente • să fie dispus să îndeplinească orice sarcină primeşte, chiar dacă este în

afara atribuţiilor sale.

4 Cine ne ajută în tabere - despre personalul din tabere De asemenea, cel ce alcătuieşte o echipă de personal pentru o tabără (de regulă conducătorul taberei) trebuie să furnizeze celor chemaţi să facă această slujbă următoarele informaţii:

scopul taberei perioada şi locul în care va fi tabăra grupa de vârstă a participanţilor la tabără condiţiile de confort din tabără (o descriere detailată!) ce li se cere să facă (atribuţiunile pe care le vor avea) condiţiile şi facilităţile de care vor dispune pentru a-şi îndeplini

sarcinile cerute condiţiile de participare (vin gratuit?, trebuie să plătească?, dacă da,

cât, când, cui?, vin ca voluntari?, vor fi plătiţi pentru munca depusă?, dacă da, când şi care este salariul?, pot fi însoţiţi de membrii de fa-milie? de câţi?, membrii de familie vin gratuit?, trebuie să plătească?, cât?, etc.)

regulamentul taberei, standardele de morală şi etică care vor fi impuse

principiile de lucru în echipă, subordonarea ce activităţi li s-ar mai putea cere să facă în afara celor cuprinse în

„fişa postului“ cum se va face transportul la şi de la tabără echipamentul personal de care au nevoie inconvenientele „postului“, frustrările pe care le pot avea, satisfacţiile

pe care ar putea să le aibă. După ce unui potenţial membru al echipei de personal i se prezintă toate aceste lucruri, este bine să i se lase un timp de gândire şi să fie lăsat să decidă în deplină cunoştinţă de cauză dacă va participa sau nu la tabără. Propunerea de participare trebuie făcută cu 5-7 luni de zile înainte de începerea taberei, pentru ca persoana respectivă să-şi poată planifica concediul sau alte activităţi. Este bine ca discuţiile de principiu să se poarte în linişte, cu timp suficient la dispoziţie, pentru a se putea da toate amănuntele necesare, în aşa fel încât persoana solicitată să aibă o imagine cât mai exactă a ceea ce i se cere.


Odată echipa de personal formată, va fi foarte utilă o întâlnire a întregii echipe cu conducătorul taberei, pentru repetarea tuturor infor-maţiilor despre tabără, cerinţele la care vor trebui să facă faţă, calendarul activităţilor de pregătire a taberei. Cum în orice moment pot să apară situaţii neprevăzute (îmbolnăviri, probleme de familie, probleme cu serviciul) şi oricare din membrii echipei de personal poate renunţa la angajamentul luat, este bine ca organizatorul taberei să aibă pregătită (pentru el) o listă cu persoane care ar putea fi solicitate să ia locul celui care renunţă. Unul din lucrurile care trebuie avute în vedere la alcătuirea echipei de personal, este că la taberele de copii (9-12 ani) şi de adolescenţi (13-15 ani) personalul trebuie să fie mai numeros, în special în echipa administrativă. Un raport de 1 membru personal / 3 - 4 copii este optim. La taberele de tineret (16-18 şi 18-25 ani) raportul poate fi de 1 / 4 - 5, iar la taberele de familişti şi persoane adulte necăsătorite, chiar de 1 / 6-7. Un lucru necesar şi foarte important este stabilirea unor principii de participare pentru personal şi membrii de familie ai echipei de personal. Trebuie stabilit cu claritate dacă activitatea este voluntară sau nu şi dacă membrii de familie ai personalului pot participa la tabără sau nu, şi în ce condiţii. Nu se pot impune şabloane tuturor taberelor, dar principiile trebuie să existe şi să fie respectate. NOUA SPERANŢĂ şi-a creat un astfel de „regulament“, pe care fiecare conducător de tabără trebuie să-l respecte atunci când îşi alcătuieşte echipa de personal. (Vezi Regula-mentul de formare a echipelor de personal pentru taberele NOUA SPERANŢĂ). Deşi pare că între oameni care se cunosc nu sunt necesare astfel de „reglementări“, totuşi ele vor scuti de multe necazuri şi compro-misuri pe organizatorii taberelor, evitând situaţii neplăcute, de genul celor în care se ajunge ca personalul şi cei ce-i însoţesc să reprezinte numeric o treime din numărul celor prezenţi în tabără.

Personalul taberei: o echipă

6 Cine ne ajută în tabere - despre personalul din tabere Chiar de la alegerea oamenilor care vor sluji într-o tabără, perspectiva trebuie să fie aceea de echipă. Deşi atribuţiunile celor care slujesc sunt diferite, ei trebuie să fie o echipă: să acţioneze unitar, să poată să treacă peste interesele şi punctele de vedere personale pentru unitatea echipei. Evident, între şapte, opt oameni vor exista şi păreri diferite asupra aspectelor ridicate de viaţa de tabără. Ele trebuie discutate în mod deschis, dar nu în faţa participanţilor. Decizia finală aparţine conducătorului taberei, iar ceilalţi membrii ai personalului vor duce la îndeplinire hotărârea acestuia fără să facă nici un comentariu în faţa participanţilor. Aceştia din urmă trebuie să perceapă echipa de personal ca un monolit în care nu există nici o fisură. În caz contrar, cei care sunt certaţi cu disciplina, cei mai independenţi din fire, sau chiar majoritatea participanţilor (mai ales la grupele de adolescenţi şi tineri între 15 şi 18 ani) vor încerca să exploateze în interesul lor aceste „fisuri“, lărgindu-le. Există aici şi un pericol: faptul de a situa participanţii la tabără şi echipa de personal pe poziţii adverse, fiecare „tabără“ încercând să marcheze puncte în lupta pentru impunerea autorităţii. Acest lucru trebuie evitat cu orice preţ. Dragostea personalului pentru participanţi, dorinţa lor de dialog, urechea mereu deschisă la opiniile constructive ale participanţilor, apropierea de fiecare dintre cei din tabără, îndeplinirea sarcinilor într-un mod cât mai corect şi conştiincios, sunt nu numai mijloace prin care se poate impune autoritatea ci şi oportunităţi de educaţie şi formare. Un aspect esenţial al lucrului în echipă este comunicarea. Echipa trebuie să ştie care este programul zilei care urmează şi ce are de făcut fiecare dintre ei în următoarele ore. Aceste comunicări cad în sarcina conducătorului taberei. În acelaşi timp, membrii echipei de personal trebuie să comunice permanent între ei, pentru a nu exista suprapuneri de activitate sau paralelisme. Astfel de situaţii dăunează prestigiului echipei, fiind percepute de participanţi ca slabă organizare. Un mijloc excelent de întărire a unităţii echipei de personal, de clarificare a diferendelor, de comunicare a programului ce urmează să se desfăşoare este întâlnirea personalului. Aceasta e bine să se desfăşoare fie dimineaţa, înainte de deşteptarea participanţilor, fie seara după stingere. Conducătorul taberei va fi cel care iniţiază şi „conduce“ aceste întâlniri.


Am folosit ghilimelele pentru că este bine ca aceste întâlniri să aibă un caracter cât mai destins de părtăşie şi sprijin mutual. Ce se face la o astfel de întâlnire?

se discută problemele deosebite ale zilei care a trecut se semnalează problemele observate (probleme privind viaţa taberei, probleme ale unuia sau mai multor participanţi)

se comunică programul pentru ziua următoare se stabileşte meniul se clarifică diferenţele de opinie dintre membrii echipei de personal se aduc la cunoştinţă problemele personale în care se cere sprijin în rugăciune de la ceilalţi membrii ai echipei

cel mai important lucru al întâlnirii este rugăciunea: pentru călăuzire, pentru puterea de a îndeplini sarcinile zilei, pentru unitate, pentru iertare, pentru o motivaţie corectă a activităţii, pentru problemele personale ale fiecărui membru al echipei

O echipă de personal odată formată, poate lucra în aceeaşi componenţă (sau cu schimbări minore) timp de ani de zile. Este foarte important, de aceea, ca ei să menţină legăturile şi părtăşia dintre ei şi în timpul anului. Este foarte bine ca organizatorul sau conducătorul taberei să invite toţi membrii echipei de personal la o analiză a taberei şi la o întâlnire cât mai liberă şi destinsă la câteva săptămâni după încheierea taberei. (Vezi în acest sens şi capitolul Colaborarea cu voluntarii).

8 Cine ne ajută în tabere - despre personalul din tabere

Conducătorul taberei Cine este şi atribuţiile lui Conducătorul taberei face parte din biserica/organizaţia care organizează tabăra sau este desemnat de aceasta. Atribuţiile lui sunt:

organizează şi conduce tabăra, ajutat în acest scop de personalul taberei. Pentru aceasta el:

- răspunde de desfăşurarea în siguranţă a activităţilor - răspunde de integritatea corporală şi spirituală a partici-

panţilor, având în acest sens dreptul de a decide suspenda- rea activităţilor (cuprinse în program sau desfăşurate de participanţi în timpul liber la iniţiativa proprie) considerate de el ca fiind periculoase sau dăunătoare pentru viaţa şi integritatea fizică sau spirituală a participanţilor.

organizează şi conduce transportul înspre/dinspre tabără decide programul zilei rezolvă, direct sau prin delegare, problemele ridicate de personal sau de către participanţi

împarte sarcini personalului se întâlneşte cu întreg personalul, zilnic (de preferat după stingere, sau înainte de deşteptare), pentru analiza problemelor apărute şi pentru deciderea programului zile ce urmează, pentru rugăciune şi părtăşie

răspunde de relaţiile cu localnicii şi autorităţile aflate în zonă (primărie, prefectură, poliţie, pădurari, poliţie forestieră, poliţie montană, salvamont, armată) ca şi de relaţiile cu alte grupuri de turişti din zonă.

gestionează banii lichizi alocaţi pentru tabăra ce o conduce, ţinând evidenţa sumelor cheltuite

se consultă zilnic cu echipa administrativă asupra situaţiei stocului de alimente, luând măsurile ce se impun pentru reaprovizionare

urmăreşte zilnic starea echipamentului şi ia măsuri pentru întreţinerea şi repararea sa

urmăreşte ca trusa medicală să fie completă


se îngrijeşte de comunicarea cu "baza" ("baza" fiind organizaţia sau biserica iniţiatoare a taberei)

stabileşte echipele de serviciu completează zilnic jurnalul taberei. la încheierea seriei de tabără predă conducătorului următoarei serii

de tabără (sau după caz, administratorului taberei): - documentele de tabără avute asupra sa - stocul de alimente - echipamentul taberei, curat şi în bună stare

în cazul în care seria condusă a fost ultima, se îngrijeşte de: - curăţarea locului de tabără (acoperirea gropii de gunoi, arderea reziduurilor care pot fi arse, stingerea completă a focului, acoperirea vetrei de foc, curăţirea veselei personale şi a celei pentru gătitul mâncării) - lichidarea stocului de alimente - pregătirea echipamentului pentru demontare, împachetare şi transport .

Ce calităţi se cer conducătorilor de tabere? • să fie serioşi în abordarea relaţiei lor personale cu Dumnezeu • să fie ataşaţi de biserica în care sunt membrii sau frecventează • să fie ataşaţi principiilor care trebuie să guverneze o tabără creştină • să le placă viaţa de tabără • să se poată integra în grup • să se achite cu responsabilitate de sarcinile încredinţate • să poată conduce cu autoritate un grup, fără să aibă un stil dictatorial

de lucru • să aibă spirit de orientare, rezistenţă fizică şi în general să se poată

deplasa bine pe trasee montane • să pună înaintea intereselor personale interesele celor din grupul din

care face parte • să aibă spirit de sacrificiu fără a aştepta răsplată în schimb • să poată lucra în echipă


• să dorească să facă această activitate cu toate riscurile şi privaţiunile ce le impune.

• să fie dispus să înveţe toate lucrurile necesare pentru a putea desfăşura această activitate în condiţii bune.

Pregătirea conducătorilor de tabără Pregătirea conducătorilor de tabără implică următoarele aspecte:

cunoaşterea organizaţiei/bisericii care organizează tabăra, a principiilor acestora şi filozofiei lor de lucrare, a cerinţelor impuse colaboratorilor

cunoaşterea zonei în care este amplasată tabăra prin • studierea ghidurilor turistice, a hărţilor şi altor materiale

documentare • vizionarea de diapozitive, casete video din zonă • audierea de informări pe această temă • excursii de recunoaştere la locul taberei şi pe traseele din

zonă cunoaşterea organizării taberei prin:

• studierea listelor de alimente, a programului taberei, a modului în care a fost calculat preţul taberei, a personalului participant, a materialelor disponibile în tabără şi a echipamentului taberei

• informarea cu privire la întreg programul din acel an (datele altor serii de tabără, când se face montarea şi demontarea taberei)

• informarea asupra aranjamentelor şi convenţiilor încheiate cu proprietarii terenului şi cu organele silvice

• studierea regulamentului taberei • studiul modalităţii de înscriere în tabere şi participarea la

înscrieri. cunoaşterea activităţilor ce vor avea loc în tabără prin ♦ întâlniri cu învăţătorul de studiu biblic, în care acesta

• va prezenta temele şi rezumatul studiilor ce vor fi ţinute în tabără


• va prezenta modul de organizare al activităţilor spirituale • va indica ce anume să studieze sau să pregătească asistenţii

pentru ca la nevoie să-l poată ajuta în munca sa ♦ cunoaştere materialelor de predare a studiilor biblice şi a jocu-

rilor cu tematică biblică din tabără cunoaşterea

• normelor de securitate a deplasării în munte, • a tehnicii mersului şi orientării pe munte • echipamentului personal de munte • tehnicii organizării şi conducerii grupurilor pe munte • unor norme elementare de acordare a primului ajutor

Trebuie spus că un conducător de tabără nu se poate limita doar la aspectele administrative ale organizării şi desfăşurării taberelor. Deşi este bine ca în personalul taberei să existe şi un responsabil cu activităţile spirituale (vezi mai jos subcapitolul Învăţătorul de studiu biblic) conducătorul taberei nu trebuie să se detaşeze de problemele spirituale sau afective prezente în tabără. El trebuie să urmărească îndeplinirea scopului taberei, nu numai din punct de vedere material ci mai ales din punct de vedere spiritual, coordonând şi armonizând activitatea personalului. Este foarte necesar ca un conducător de tabără să fie prezent la toate activităţile desfăşurate de participanţi: la deşteptare, la toaleta de dimineaţă, la părtăşie, la masă, pe trasee, la studiu biblic, la jocuri, la focul de tabără, la activităţile gospodăreşti, implicându-se ca participant activ, nu doar ca observator sau supraveghetor. Relaţiile personale cu participanţii la tabără constituie un aspect foarte, foarte important pentru activitatea unui conducător de tabără. Este bine ca el să-şi găsească timp pentru fiecare dintre participanţi, să stea de vorbă cu ei, să-i încurajeze, să-i sfătuiască, să-i mustre dacă este cazul, dar nu numai „în colectiv“, ci mai ales personal. Acest lucru va face ca între participanţi şi conducător să se creeze o legătură strânsă, în care încrederea şi respectul vor lua locul distanţei şi ascultării impuse de regulament.

12 Cine ne ajută în tabere - despre personalul din tabere Conducătorul trebuie să aibă mereu un ochi aţintit asupra participanţilor cu probleme deosebite, indiferent de natura acestora (o relaţie cu Dumnezeu sporadică sau întreruptă în totalitate, handicap fizic, complexe, situaţii familiale deosebite, probleme sentimentale). El va acorda acestor participanţi o atenţie deosebită, contribuind împreună cu ceilalţi membrii ai personalului la ridicarea şi desăvârşirea spirituală a acestor participanţi. Forţa exemplului personal trebuie apreciată la adevărata ei valoare: conducătorul care va pune primul mâna pe topor ca să taie lemne, sau va lua primul bidoanele ca să meargă după apă, va fi primul la deşteptare şi primul la studiu biblic, îi va face cu siguranţă pe participanţi să se încadreze mai uşor în cerinţele taberei. Există în tabere câteva pericole potenţiale prezente permanent: conflictele şi dezbinarea prin formarea de grupuri independente. Prevederea şi dezamorsarea acestor situaţii trebuie să stea mereu în atenţia celui care conduce tabăra. În acest scop, el trebuie să fie mereu „treaz“ şi să recepţioneze toate „semnalele“ care indică începutul unei rupturi. Şi pentru aceasta, el trebuie să fie mereu în mijlocul participanţilor. Starea spirituală a conducătorului este de cea mai mare importanţă. Liniştea şi pacea lui sufletească, maturitatea în gândire şi în discernerea fenomenelor şi relaţiilor complexe ce apar într-o tabără, sunt caracteristici indispensabile. Pregătirea lui spirituală, rugăciunea şi studierea Cuvântului lui Dumnezeu trebuie să fie părţi integrante ale vieţii sale atât în tabără cât şi acasă. El trebuie să fie un exemplu de trăire şi dăruire creştină şi în viaţa lui participanţii trebuie să zărească aplicate toate, dar absolut toate, principiile creştine cărora li se cere ca ei să se supună. Conducătorul taberei are un rol deosebit şi în formarea personalului taberei ca o echipă. El trebuie să fie cel care imprimă stilul de lucru echipei sale. Disciplina, punctualitatea, respectarea regulilor taberei trebuie să înceapă de la personal. Conducătorul trebuie să armonizeze personalităţile diferite care alcătuiesc echipa de personal, să preîntâmpine conflictele dintre aceştia sau ale echipei de personal cu participanţii. El trebuie să aibă un cuvânt de încurajare pentru fiecare membru al personalului taberei şi aprecieze eforturile lor. Dacă trebuie să facă


observaţii cuiva din echipa sa, în nici un caz nu i le va face de faţă vreunul dintre participanţi. Este foarte bine ca întreg personalul taberei să aibă un timp de părtăşie împreună, fie dimineaţa, înainte de deşteptarea participanţilor, fie seara după stingere. Este responsabilitatea conducătorului de tabără să iniţieze acest timp, să-l conducă şi să persevereze în ţinerea lui. Relaţia generală cu personalul trebuie să fie una de colaborare şi comunicare foarte deschisă şi nu una de superior-subordonat. El trebuie să-i facă pe toţi membrii echipei conştienţi de responsabilitatea lor de educatori pentru participanţi: modul de comportament, felul în care-şi îndeplinesc datoria, cum, ce şi când vorbesc, sunt toate lucruri urmărite cu foarte mare atenţie de participanţi şi de aceea cu o mare putere de înrâurire asupra lor. Datoria conducătorului este să canalizeze tot acest flux de influenţă spre creşterea şi maturizarea participanţilor. Unul dintre sarcinile foarte importante ale organizatorului de tabere este formarea echipei de voluntari care va constitui personalul taberei. El trebuie să ţină seama că aceste persoane vor avea o misiune grea: vor munci mult, vor renunţa la multe dintre (aproape la toate) activităţile plăcute din tabără, eforturile lor de regulă nu vor fi apreciate, şi vor avea parte mai mult de critici decât de laude. Având toate aceste lucruri în vedere alegerea acestor oameni trebuie făcută cu multă grijă. Conducătorul este cel care trebuie să aleagă oameni care se înţeleg unul pe altul, care se acceptă, care ştiu să lase de la ei. Vom reveni asupra alegerii personalului, dar aici subliniem atenţia pe care conducătorul trebuie să o acorde acestui aspect. Gândire multă, rugăciune, discuţii cu "candidaţii", toate acestea înseamnă consum de timp, dar un consum care este investit cu înţelepciune, pentru că îl va scuti pe parcursul taberei de cele mai mari neplăceri.

Asistenţii conducătorului de tabără Cine sunt asistenţii conducătorului de tabără şi care este rolul lor.

14 Cine ne ajută în tabere - despre personalul din tabere Asistenţii conducătorului de tabără sunt voluntari care activează în taberele NOUA SPERANŢĂ. Ei se subordonează conducătorului taberei şi învăţătorului de studiu biblic. Rolul lor este de

a contribui la întreţinerea şi dezvoltarea bazei materiale pentru tabere a lucra la pregătirea taberelor a lucra la instalarea, respectiv demontarea taberelor a organiza şi conduce grupurile de participanţi în tabără pe traseele de

drumeţie, pregătindu-se în acest scop prin studiul materialelor teoretice şi prin recunoaşteri pe teren

a lucra împreună cu conducătorul şi învăţătorul la organizarea activităţilor sportive şi distractive din tabără; în acest scop el trebuie să cunoască dotarea cu materiale sportive şi de divertisment, ca şi conţinutul şi modul de organizare al jocurilor cu tematică biblică din dotarea taberei

a ajuta conducătorul de tabără în organizarea şi conducerea taberei, îndeplinind orice sarcină încredinţată de acesta; în acest scop el trebuie să cunoască şi să respecte cu stricteţe regulamentul taberei, ca şi toate celelalte detalii ale organizării administrative a taberei.

a supraveghea în permanenţă starea echipamentului: corturi, materiale sportive, materiale de studiu, jocuri, unelte. Să ia măsuri pentru strângerea şi depozitarea lor în locurile prevăzute imediat după ce au fost folosite.

El participă în fiecare dimineaţă la întrunirea personalului taberei, pentru discutarea problemelor zilei precedente şi a programului zilei ce începe şi pentru rugăciune. Cum sunt selectaţi asistenţii conducătorului de tabără? Tinerii care sunt selectaţi pentru această funcţie trebuie să îndeplinească în măsură cât mai mare toate calităţile cerute unui conducător de tabără şi în plus trebuie urmărit ca ei:


• să aibă un comportament civilizat şi respectuos faţă de cei mai în vârstă sau faţă de superiorii pe diverse criterii ierarhice

• să-i respecte pe colegii de generaţie şi să aibă un comportament corect faţă de cei mai mici ca ei

Misiunea Creştină NOUA SPERANŢĂ urmăreşte calităţile şi evoluţia tinerilor selectaţi pentru funcţia de asistent al conducătorului de tabără şi în funcţie de aceasta, renunţă la colaborarea cu cei care nu sunt apţi pentru aceasta, sau care nu dovedesc interes pentru această activitate, sau care au o motivaţie incorectă. Această fază implică la rândul ei câteva etape:

implicarea treptată a celor propuşi pentru promovare pe parcursul a unul sau doi ani în pregătirea amănunţită a taberelor (planificare, calcul de preţ, anunţare, contacte, recunoaşteri, formarea echipelor de voluntari, etc.)

preluarea treptată de cât mai multe responsabilităţi în funcţia de asistent al conducătorului de tabără

organizarea (la început sub supraveghere) a unor grupuri în excursii la munte de scurtă durată

conducerea unei tabere pe parcursul a doi-trei ani sub supra-vegherea unui conducător experimentat

încredinţarea organizării, pregătirii şi conducerii unei tabere fără supraveghere

În distribuirea asistenţilor conducătorilor la tabere, ca şi în procesul de pregătire pentru a deveni conducători de tabără este bine să se respecte următoarele cerinţe:

asistentul să aibă vârsta mai mare cu trei-patru-cinci ani decât vârsta medie a participanţilor la tabără

taberele de familişti vor avea ca asistenţi ai conducătorului de tabără pe cât posibil tineri căsătoriţi, cu vârsta peste 25 de ani.

Toate comentariile făcute cu privire la conducătorii de tabără sunt valabile şi pentru asistenţi. Având , de regulă, vârstă mai apropiată de cea a participanţilor, aceştia pot să fie un tampon între participanţi şi personal,

16 Cine ne ajută în tabere - despre personalul din tabere facilitând comunicarea în ambele sensuri. Ei trebuie să fie loiali principiilor imprimate de conducător echipei de personal. O situaţie un pic mai delicată apare atunci când, sub forţa împrejurărilor, asistenţii au aceeaşi vârstă cu participanţii la tabără, deoarece pot apărea cazuri de contestare a autorităţii. În acest caz, este bine ca restul personalului taberei să sprijine autoritatea asistentului, într-un mod care să nu lezeze sentimentele participanţilor contestatari. Evident, în practică lucrul nu este deloc uşor, dar asistenţii înşişi îşi pot spori autoritatea prin forţa exemplului personal: muncă, punctualitate, corectitudine, maturitate în gândire, pe de o parte şi printr-o apropiere cât mai mare şi o integrare perfectă în colectivul participanţilor, pe de altă parte. Predarea treptată a cât mai multor responsabilităţi, investirea treptată cu mai multă autoritate a asistenţilor trebuie făcută într-o gradaţie foarte, foarte fină, pe cât posibil insesizabilă de către aceştia. Aceasta pentru a elimina pericolul în care unii dintre tineri pot cădea cu uşurinţă: să se creadă indispensabili, cu calităţi mai multe decât „masa“, pe scurt, să devină mici „vedete“. În cazul în care acest lucru se întâmplă, este bine ca ei să fie readuşi, cu blândeţe, „cu picioarele pe pământ“. Iar dacă acest lucru nu este posibil, atunci renunţarea la serviciile lor este o soluţie ce se impune.


Echipa administrativă Rolul echipei administrative

ţine evidenţa alimentelor disponibile şi a meniurilor, a materialelor de întreţinere

se îngrijeşte de întreţinerea echipamentului de bucătărie, a veselei pentru gătit mesele, de unelte

găteşte şi serveşte mesele conduce echipele de serviciu formate din participanţi.

Deşi îndatoririle lor par puţine, echipa administrativă are sarcina cea mai grea într-o tabără. Ei se scoală primii, pentru pregătirea micului dejun, se pregătesc ultimii de culcare după ce fac ordine în bucătărie. Din păcate, am observat în timpul taberelor că foarte puţini dintre participanţi apreciază activitatea acestei echipe. Deşi muncesc din greu, în condiţii dificile pentru a pregăti şi servi mese cât mai gustoase şi consistente, rar, foarte rar au satisfacţia de a auzi un „mulţumesc“ din partea celor cărora le slujesc. Coordonarea echipelor de serviciu formate dintre participanţi este o sarcină dificilă. În fiecare zi această echipă se schimbă, apar personalităţi diferite; unora le place să lucreze, altora nu. Unii, puţini, percep acest serviciu ca pe o datorie şi ca pe o oportunitate de a sluji altora. Alţii, din păcate cei mai mulţi, percep serviciul ca pe o corvoadă, ca pe o pedeap-să, ca pe ceva de care trebuie să scapi cât mai repede şi cât mai ieftin din punct de vedere al efortului. Toate aceste lucruri adaugă o presiune nervoasă suplimentară asupra echipei administrative, care oricum lucrează sub un anume stres, trebuind să termine mesele la timp pentru a se încadra în programul taberei. Este bine ca pe lângă cele două sau trei bucătărese, să existe şi un bărbat, care să se ocupe de foc (atunci când băieţii din echipa de serviciu preferă voleiul tăiatului de lemne) şi de aducerea apei pentru gătit (atunci când aceloraşi băieţi brusc li s-a făcut dor de studiu biblic, exact când bidoanele de apă sunt goale, iar izvorul se află la 300 de metri de tabără).

18 Cine ne ajută în tabere - despre personalul din tabere Din cele spuse mai sus rezultă foarte clar care sunt calităţile care trebuie avute în vedere la selectarea personalului administrativ: • să fie oameni dedicaţi slujbei asumate şi celor din jurul lor • să fie sociabili, să le placă să lucreze în colectivitate • să aibă vârsta mai mare decât a participanţilor la tabără • să accepte autoritatea conducătorului de tabără • să nu-şi depăşească domeniul de autoritate • să fie bucătărese bune, care se pot descurca în condiţiile taberei, unde

nu au la îndemână toate ustensilele de acasă şi nici toate alimentele şi ingredientele care ar dori să le aibă

• să poată găti feluri de mâncare din alimentele avute la dispoziţie. • să fie persoane ordonate, care să păstreze bucătăria şi vesela într-o

stare de curăţenie perfectă • să fie gospodine şi gospodari buni • bărbatul trebuie să aibă îndemânare şi să se descurce în situaţiile în

care trebuie reparat ceva sau trebuie improvizat ceva cu sculele şi materialele (destul de puţine) avute la dispoziţie

• în măsura în care timpul îi permite, să vrea să participe la activităţile taberei (studiu, drumeţii, foc de tabără, rugăciune.)


Învăţătorul de studiu biblic Cine este; rolul său Învăţătorul de studiu biblic este, într-un fel, conducătorul spiritual al taberei. El

conduce studiile biblice se ocupă de organizarea timpului de părtăşie se ocupă de organizarea unor jocuri cu tematică biblică iniţiază, ghidează şi concluzionează discuţii la focul de tabără sfătuieşte (consiliază) şi îndrumă din punct de vedere spiritual

participanţii la tabără stă la dispoziţia participanţilor pentru orice problemă pe care ei doresc

să o împărtăşească cu el îndeplineşte orice alte sarcini primeşte de la conducătorul taberei în cazul în care programul taberei prevede vizitarea unor biserici din

zonă, sau participarea la acţiuni cu caracter evanghelistic, împreună cu conducătorul taberei şi asistenţii, se îngrijeşte ca aceste acţiuni să fie cât mai reuşite.

Care sunt calităţile ce trebuie urmărite într-o persoană che-mată să fie învăţător de studiu biblic într-o tabără? • să aibă experienţă în viaţa de credinţă • să fie un om profund, care are ceva de spus • să poată comunica bine cu grupa de vârstă a participanţilor • să ştie să-şi prezinte expunerile într-un mod cât mai captivant • să ştie să implice participanţii în studiu • să fie un bun consilier spiritual • să fie un om care-şi pregăteşte temele dinainte • să poată susţine o convorbire sau să conducă o discuţie ajungând la

concluziile corecte şi dacă nu este pregătit • să-i placă viaţa de tabără


• să se simtă atras de grupa de vârstă a participanţilor • să împărtăşească principiile care guvernează o tabără creştină; să fie de

acord cu scopul şi regulamentul taberei. Dacă participanţii la tabără sunt în marea lor majoritate dintr-o singură biserică, atunci o idee bună ar fi ca învăţătorul de studiu biblic să fie unul din pastorii bisericii sau liderul de tineret. Participarea unuia dintre ei la o astfel de tabără ar fi o experienţă foarte utilă, în urma căreia ar cunoaşte mult mai bine care este caracterul şi care sunt nevoile spirituale specifice grupei de vârstă a participanţilor


Personal voluntar sau plătit? Această problemă este destul de spinoasă şi trebuie cântărită de fiecare organizator de tabără cu multă chibzuinţă şi înainte de a începe orice acţiune legată de organizarea taberei. Fiecare alternativă are avantajele şi dezavantajele ei şi în funcţie de circumstanţe se poate opta pentru una sau cealaltă. Este evident, că la o tabără de peste 60 de participanţi, personalul de la bucătărie, cu toată bunăvoinţa nu poate fi format numai din voluntari. Volumul de muncă, ritmul în care trebuie să se lucreze, cantităţile de hrană ce trebuie preparate reclamă prezenţa cel puţin a unui „profesionist“, care trebuie plătit. Având în vedere caracteristicile taberelor NOUA SPERANŢĂ, echipa din Timişoara a ales varianta personalului voluntar. Am făcut aceasta din mai multe motive:

atmosfera din tabără, relaţia participant-personal este mai familiară

ocazia de a sluji într-o tabără este apreciată de echipa de personal costul taberei nu este încărcat cu salariile personalului prin atragerea de noi voluntari în echipa, tabăra se constituie într-o adevărată „şcoală de personal“, adică va pregăti oameni care pot oricând să activeze în acest domeniu. Organizarea unei tabere nu mai este astfel apanajul exclusiv al „profesioniştilor“ şi deci se deschide o uşă pentru ca fiecare biserică să-şi poată organiza singură taberele, cu cheltuieli mai mici.

impactul educativ asupra participanţilor este mai mare din partea personalului voluntar

activitatea voluntară a personalului motivează şi necesitatea contribuţiei participanţilor la muncile gospodăreşti din tabără, fie în comun, fie organizaţi în echipe de serviciu

relaţiile ce se stabilesc între personal şi participanţi sunt benefice şi pentru unitatea bisericii (o înţelegere reciprocă mai bună între generaţii)

22 Cine ne ajută în tabere - despre personalul din tabere Se pot ridica probleme: vom găsi voluntari dispuşi să facă această lucrare? Şi dacă da, cât timp vor activa? Sau mai direct: un an îi prinzi, dar în al doilea an vor mai veni? Experienţa noastră ne-a dat un răspuns fără echivoc: sunt persoane care vor refuza o propunere de colaborare sau care nu vor mai veni după un an. Dar marea majoritate vor răspunde pozitiv şi vor continua să activeze cu bucurie în astfel de acţiuni. Pentru colaborarea cu succes cu personalul voluntar trebuie respectate anumite principii despre care vom discuta în capitolul privitor la relaţiile cu voluntarii. În cazul în care se optează pentru varianta personalului plătit, trebuie stabilite chiar de la prima discuţie sarcinile care le va avea fiecare, condiţiile de trai şi de muncă din tabără, perioada taberei şi salariul.


Participarea celor din tabără la muncile gospodăreşti; echipele de serviciu Într-o tabără există munci care nu pot fi efectuate doar de personal şi care reclamă participarea tuturor celor prezenţi. În funcţie de vârsta participanţilor, participarea va fi mai mică sau mai mare, dar ea este o necesitate. Astfel de activităţi sunt:

descărcarea alimentelor şi bagajelor din autobuzul cu care s-a ajuns în tabără

curăţenia taberei ordinea şi curăţenia în corturi (sau în cabană, sau pavilioanele de cazare)

aducerea lemnelor de foc tăierea lemnelor, întreţinerea focului la bucătărie pregătirea şi întreţinerea focului de tabără aducerea apei pentru băut şi gătit spălatul veselei personale ajutor la pregătirea şi servirea mesei, la spălatul veselei folosite la pregătirea şi servirea mesei

La unele din aceste activităţi (cum ar fi aducerea lemnelor de foc) este necesară participarea tuturor celor prezenţi în tabără. La celelalte, este suficientă activitatea a trei-patru persoane pe zi. Pentru aceasta este bine să se constituie echipe de serviciu mixte (fete-băieţi) care să efectueze prin rotaţie aceste munci. Echipa de serviciu se va anunţa din seara zilei precedente. Ei se vor scula înaintea celorlalţi participanţi pentru a ajuta la pregătirea micului dejun. În timpul zilei, vor sta la dispoziţia echipei administrative. În măsura în care serviciile lor nu sunt necesare, ei pot participa la unele acţiuni din programul zilei.

24 Cine ne ajută în tabere - despre personalul din tabere Conducătorul taberei şi întreg personalul taberei trebuie să explice participanţilor necesitatea acestei activităţi. Ea nu trebuie privită şi nici nu trebuie tratată ca o corvoadă. În explicaţiile date e bine să se insiste pe latura pozitivă a ei: o contribuţie la binele comunităţii din care facem parte, şi mai ales pe componenta creştină a ei: slujirea aproapelui. Timpul petrecut de personal şi echipa de serviciu împreună este o ocazie excelentă pentru strângerea părtăşiei, cunoaşterea reciprocă şi are multe valenţe educative. Ele trebuie folosite cu eficienţă şi acesta trebuie să fie unul din scopurile majore ale personalului taberei. Grupele de personal se pot forma pe baza preferinţelor, pornind de la principiul voluntariatului, dar trebuie urmărit ca ele să fie echilibrate din punct de vedere al componenţei (raportul dintre numărul de băieţi şi fete) şi de asemenea trebuie urmărit ca toţi participanţii să îndeplinească acest serviciu.


Asistenţa sanitară în tabere Asistenţa sanitară în tabere este un aspect extrem de important. O organizare bună a taberei, o supraveghere atentă a participanţilor reduce riscul accidentelor sau al îmbolnăvirilor dar nici pe departe nu elimină acest risc. De aceea prezenţa trusei sanitare de prim ajutor în tabără este obligatorie. Câteva recomandări privind conţinutul unei astfel de truse se pot găsi în capitolul despre echipamentul taberei. În ceea ce priveşte partea de personal, desigur ar fi ideal ca în tabără să se afle cel puţin un cadru medical mediu. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se poate urmări ca în echipa de personal să se afle o persoană care are cunoştinţe de acordare a primului ajutor. Pentru aceasta se poate solicita unuia dintre membrii echipei de personal să citească literatură de specialitate sau să se ceară ajutorul unui cadru sanitar pentru o instruire sumară. Trebuie evitat abuzul de medicamente. Tratamentele cu antibiotice sau cu alte medicamente care nu sunt din categoria celor de prim ajutor (aspirine, antinevralgic, piramidon, paracetamol, algocalmin) se vor aplica doar la indicaţia unui cadru sanitar. În cazurile care par că se agravează şi în care lipseşte un cadru sanitar din tabără bolnavul trebuie transportat la cea mai apropiată unitate sanitară. În acest sens, conducătorul taberei şi asistenţii trebuie să cunoască date despre reţeaua sanitară din zonă: unde se află cel mai apropiat punct de acordare a primului ajutor, cel mai apropiat dispensar şi cel mai apropiat spital, ca şi mijloacele de alertare şi comunicaţie din zonă. În orice tabără, dar mai ales în cele izolate, este necesară prezenţa unei maşini şi a unei persoane care poate să o conducă. Ea este necesară atât pentru rezolvarea problemelor legate de aprovizionare dar mai ales pentru rezolvarea problemelor de urgenţe medicale.


Colaborarea cu voluntarii

Misiunea Creştină NOUA SPERANŢĂ se bazează în foarte mare măsură pe colaborarea cu voluntarii la organizarea şi desfăşurarea taberelor. Tot personalul taberelor (cu excepţia conducătorului de tabără) este voluntar. Munca desfăşurată de ei în tabără şi la pregătirea taberelor nu este retribuită. Excepţie fac doar cazurile de desfăşurare a unor activităţi calificate la pregătirea taberei, plătindu-se astfel de servicii, dar la un tarif simbolic. Participarea lor la tabere este gratuită. În ceea ce priveşte modul de selectare şi participarea diverşilor membrii de familie ai personalului voluntar la tabere, NOUA SPERANŢĂ şi-a stabilit câteva criterii şi direcţii orientative. Având în vedere importanţa deosebită a activităţii de voluntariat la organizarea taberelor, dorim să întreţinem legături cât mai strânse cu aceste persoane. În acest scop este utilă:

o întâlnire cu întreg personalul voluntar înainte de începerea taberelor, pentru a-i informa despre modul de organizare, despre caracteristicile locului, regulamentul taberelor, programul taberelor.

după încheierea sezonului de tabere, o întâlnire cu tot personalul voluntar, pentru a le mulţumi pentru efortul depus şi pentru a avea împreună discuţii pe marginea taberelor, a punctelor pozitive şi negative din activitate, a le cere sugestii pentru activităţile viitoare.

ca toţi voluntarii care participă la desfăşurarea taberelor să completeze un formular cu câteva date personale. Pe baza acestui formular, completăm o fişă personală pentru fiecare voluntar, care cuprinde :

• date personale: data naşterii, adresă, telefon, ocupaţie, pasiuni


• biserica la care este membru şi activităţile pe care le desfăşoară în biserică

• un istoric al acţiunilor desfăşurate ca voluntar în taberele NOUA SPERANŢĂ

• observaţii ale conducătorilor de tabără cu care au lucrat

expedierea, cu ocazia sărbătorilor, de felicitări tuturor voluntarilor. Întâlnirile pe care le avem cu personalul voluntar au un caracter neprotocolar şi destins. Am organizat o astfel de întâlnire, în felul următor: Am pregătit pentru fiecare participant un scurt ''caiet - program'', În ''programul'' întâlnirii au fost incluse:

• prezentarea scopului întâlnirii • un cuvânt de mulţumire pentru activitatea despusă • o proiecţie de diapozitive făcute în tabăra de anul trecut • o pauză în care s-au servit sucuri, cafea, dulciuri, saleuri, şi s-au

purtat discuţii • o sesiune de discuţii libere pe baza împlinirilor şi neîmplinirilor

taberelor din acest an, şi sugestii pentru îmbunătăţirea activităţii de anul viitor.

• acordarea de mici atenţii tuturor voluntarilor din partea Misiunii (de exemplu cărţi sau casete cu muzică creştină)


Regulamentul de alcătuire a echipelor de personal pentru taberele NOUA SPERANŢĂ

Taberele de vară NOUA SPERANŢĂ, organizate de echipa din Timişoara au un personal format din: conducător de tabără, asistenţi ai conducătorului de tabără, echipa administrativă, învăţător de studiu biblic

conducătorul taberei este un angajat al Misiunii Creştine NOUA SPERANŢĂ, sau o persoană desemnată de conducerea Misiunii.

taberele de copii, adolescenţi şi tineret vor avea câte doi asistenţi ai conducătorilor de tabără, iar taberele de familii şi persoane necă-sătorite peste 25 de ani, nu singur asistent al conducătorului de tabără

toate taberele vor avea un învăţător de studiu biblic. În unele cazuri, această funcţie poate să fie îndeplinită de conducătorul taberei.

echipa administrativă va fi formată din trei-patru persoane la taberele de tineret şi familii şi din patru-cinci persoane la taberele de copii şi adolescenţi (13-15 ani).

personalul taberei este voluntar (nu primeşte retribuţie) pentru munca efectuată, dar participarea sa la tabere este gratuită.

personalul poate fi însoţit de membrii de familie (soţ-soţie, copii) cu respectarea următoarelor condiţii:

• numărul total al personalului şi însoţitorilor să nu depăşească nouă adulţi şi patru copii pentru taberele de tineret şi familii, respectiv zece adulţi şi patru copii pentru taberele de copii şi adolescenţi

• însoţitorii personalului plătesc participarea la tabără astfel: - adulţii plătesc tabăra integral - copiii peste opt ani plătesc 50% din preţul taberei. - copiii până la opt ani participă gratuit nu se admite participarea în calitate de însoţitor al personalului a cunoştinţelor sau prietenilor.

!!Ne-am gândit la...Ne-am gândit la...

Noua Speranþã Timiºoara Preþ: 11 000 lei

ProgramulRegulamentul

taberei

si,

m programul este necesar?

m ce conþine?

m echilibrat ºi realist

m duminica

m regulamentul este necesar?

m ce conþine?

m un exemplu...

m ºi o motivaþie!

Programul º i

Regulamentul taberei

Câteva gânduri despre: Programul taberei

• Este necesar? De ce? • Ce trebuie să conţină programul taberei creştine? • Ce înseamnă un program echilibrat şi realist? • Cât de detailat trebuie să fie programul taberei? • Programul zilelor de duminică • Cine supraveghează îndeplinirea programului? • Câteva exemple de program ale unor tabere creştine din ţară

Regulamentul taberei • De ce este necesar? • Ce trebuie să conţină? • Cine trebuie să cunoască regulamentul? • Un exemplu • Un articol despre regulamentul taberei

2 Programul şi regulamentul taberei

PROGRAMUL TABEREI Este necesar? De ce? Odată stabilite aşezarea taberei şi rezolvate problemele alimentaţiei, ale organizării administrativ-gospodăreşti şi ale transportului, se pune problema organizării activităţilor în tabără. De multe ori se pune întrebarea dacă într-o excursie sau o tabără este nevoie de un program, sau activităţile pot fi desfăşurate şi fără o programare prealabilă, după preferinţele participanţilor. Din experienţa pe care o avem ne-am dat seama că un program este absolut necesar. Iată câteva motive:

permite pregătirea activităţilor cuprinse în el în avans (înainte de desfăşurarea lor, şi chiar înainte de începerea taberei)

dă posibilitatea stabilirii unui echilibru corect între diversele activităţi ale taberei

contribuie în mod esenţial la atingerea scopurilor propuse pentru tabără

uşurează activitatea echipei administrative dă o idee destul de precisă celor care se interesează de tabără despre ce se petrece în tabără şi despre caracterul acesteia

dă participanţilor un sentiment de siguranţă şi încredere în capacitatea organizatorilor de a stăpâni lucrurile

uşurează misiunea conducătorului taberei şi a învăţătorului de studiu biblic

variantele de rezervă ale programului permit ieşirea rapidă din impasul creat de perioadele lungi de vreme rea.

Câteva cuvinte despre taberele în care nu există program şi activităţile se desfăşoară la libera iniţiativă a participanţilor. La o prima vedere acest tip de tabere pare foarte lejer, cu o atmosferă foarte destinsă,

Programul şi regulamentul taberei 3

netensionată de necesitatea încadrării într-un orar. Este doar o impresie. Într-o astfel de tabără unitatea de grup nu va fi niciodată atinsă. Individualismul va fi exacerbat (pentru că fiecare va căuta să facă activitatea care-i place cel mai mult) şi se vor forma grupuleţe care de regulă vor avea interese divergente. Atmosfera generată de această stare de lucruri va da participanţilor un sentiment de nesiguranţă şi neîmplinire. Disciplina va fi aproape imposibil de menţinut şi personalul taberei aproape că nu va avea nici o posibilitate de a controla situaţia din tabără. Ce trebuie să conţină programul taberei creştine? Programul este dictat de scopul taberei. Există totuşi unele elemente care nu trebuie să lipsească din nici o tabără, şi unele care sunt specifice taberelor creştine. Iată câteva dintre acestea:

ora de deşteptare: aceasta trebuie stabilită şi respectată cu consecvenţă pentru toată perioada taberei. Nu înseamnă că ea nu poate fi schimbată pe parcursul taberei, dar ora de deşteptare trebuie să fie valabilă pentru toţi. O tabără în care fiecare se scoală când vrea este aproape în mod sigur o tabără dezorganizată.

orele de servire a meselor - este necesar să fie stabilite, pentru ca echipa administrativă să îşi poată programa munca

o perioadă de odihnă după masa de prânz

un timp de rugăciune, meditaţie biblică şi cântare în comun la începutul zilei

timp liber - nu facem comentarii asupra numărului de ore „libere“ pentru că acest lucru depinde foarte mult de specificul taberei (implicit şi de scop!) dar este foarte clar: într-o tabără este nevoie de timp liber, adică un timp care să fie la dispoziţia participantului. Nu înseamnă că în aceste perioade de timp nu se pot organiza diverse activităţi, dar acestea trebuie să fie opţionale. Dacă participantul vrea să ia parte la


ele o face, dar dacă doreşte de exemplu să se odihnească sau să se plimbe, să poată face aceasta fără probleme.

focul de tabără, sau întrunirile de seară (în taberele unde nu există posibilitatea focului de tabără) - sunt momentele care poate că marchează cel mai profund viaţa celor din tabără. Ele se pot transforma în adevărate evenimente spirituale prin mărturiile aduse acolo, prin bucuria cântării împreună sau prin deschiderea inimii pentru rugăciune în astfel de clipe. Este cert însă că o tabără nu trebuie lipsită de farmecul şi avantajele acestui punct de program.

ora stingerii - este unul din punctele care stârneşte cele mai multe comentarii şi proteste, în special în taberele de tineret. Şi asupra acestui lucru vom reveni într-un material destinat focului de tabără, dar recomandăm insistent ca ora de stingere să fie stabilită şi respectată cu stricteţe pentru toţi participanţii. Nu putem recomanda o oră anume, dar în alegerea acesteia este bine să se ţină seama de câteva lucruri şi anume:

- ora de deşteptare - vârsta participanţilor - atmosfera de la focul de tabără - programul zilei următoare. Nu trebuie să fim inflexibili în privinţa acestei ore de stingere. O putem stabili orientativ şi în funcţie de factorii de mai sus să o schimbăm în unele zile. Dar aceasta se face doar de către conducător, sau cu acordul acestuia şi în limitele stabilite de el. Odată ce s-a dat stingerea, aceasta trebuie respectată de toţi cei prezenţi în tabără. Credem că aceste repere trebuie să se găsească în programul oricărei tabere creştine. Nu înseamnă că celelalte puncte specifice fiecărei tabere nu sunt importante. Dimpotrivă. Dar toate trebuie închegate într-un ansamblu realist şi echilibrat.


Ce înseamnă un program echilibrat şi realist? Un program este echilibrat atunci când între timpii afectaţi activităţilor principale prevăzute în el există un raport care permite ca eficienţa acestor activităţi să fie maximă. Un exemplu: dacă într-o tabără al cărei scop este părtăşia, odihna, şi creşterea spirituală se planifică şapte-opt ore de studiu biblic, spunem că programul nu este corect echilibrat. Aceasta nu fiindcă studiul biblic este rău, ci fiindcă participanţii la o astfel de tabără, după cel mult două ore de studiu biblic vor da semne de pierdere a interesului, de plictiseală sau chiar de iritare. Sau dacă într-o tabără destinată instruirii liderilor de tineret, se acordă cursurilor şi studiilor biblice două ore, iar timpului liber cinci-şase ore pe zi, programul este în mod evident dezechilibrat şi nu va permite atingerea scopului taberei. În taberele a căror scop nu este orientat specific spre studiu sau instruire, ci este unul mai general (deci cele cu un scop asemănător celui al taberelor NOUA SPERANŢĂ) am găsit că un raport optim este următorul:

40% din timp afectat pentru studiu biblic, activităţi spirituale şi alte activităţi organizate (jocuri sau concursuri biblice, competiţii sportive)

30% din timp afectat drumeţiilor 30% din timp pus la dispoziţia participanţilor (timp liber). În acest

timp se include şi timpul de servire a meselor. Este vorba de o medie, desigur, pentru că în unele zile drumeţiile au o pondere mai mare, în alte zile studiile biblice. Un program realist este un program cu şanse de a fi pus în practică. Aceasta înseamnă un program care:


nu consacră unei activităţi o perioadă de timp mai mare decât poate ea să fie eficientă (şi suportabilă) pentru participanţi

acordă activităţilor timpul necesar pentru desfăşurarea lor nu este prea dens (nu are prea multe activităţi înghesuite într-o perioadă scurtă de timp)

ţine seama de faptul că un grup nu poate să treacă de la o activitate la alta (mai ales dacă sunt în locuri diferite) imediat

ţine cont de vârsta participanţilor ţine cont de posibilităţile personalului ţine cont de timpul fizic necesar desfăşurării anumitor activităţi curente (cum ar fi prepararea mesei sau pregătirea pentru plecarea pe traseu)

ţine cont de baza materială disponibilă Programul trebuie să fie alcătuit înainte de începerea taberei şi adus la cunoştinţa personalului tot înainte de începerea taberei. El trebuie să fie cunoscut de cei ce se înscriu în tabere şi în prima zi a taberei trebuie reamintit tuturor celor prezenţi.

Cât de detaliat trebuie să fie programul taberei? Pentru a răspunde la această întrebare vom relata experienţa noastră din prima tabără pentru tineret ce am organizat-o în 1991. Am alcătuit atunci un program pentru fiecare din cele zece zile de tabără. Fiecare zi de tabără avea programul detaliat cu o precizie de cinci minute. Fiecare perioadă de timp destinată studiului biblic avea specificată tema şi durata. Tot programul ocupa zece coli de format A4, scrise destul de mărunt. Cred că este inutil să mai spunem că acest program alcătuit cu atâta sârguinţă nu a putut fi respectat decât în proporţie de 40%! Iar la sfârşitul taberei participanţii au clamat în unanimitate "lipsa timpului liber"! Bazaţi pe această experienţă (foarte frustrantă!) şi pe recomandările bine intenţionate ale celor ce au participat la tabere, în anii următori am ajustat programul în mai multe faze. Ceea ce am obţinut acum, este un


program-cadru, cu câteva puncte obligatoriu de respectat în fiecare tabără, suficient de flexibil pentru a permite conducătorului de tabără să-l adapteze nevoilor zilnice. Este, dacă vreţi, un schelet pe care conducătorul va clădi punctele programului după cum crede el că este mai potrivit pentru a atinge scopul taberei. El are libertatea schimbării orelor, ajustării perioadelor de timp dedicate diverselor activităţi, fiind obligat să respecte două principii:

proporţia duratelor de timp afectate activităţilor să fie cea prezentată mai sus (40-30-30)

în tabără trebuie să existe un program la care se supun toţi participanţii.

În continuarea acestui material vom prezenta pe lângă programe ale diverselor tabere creştine din ţara nopastră şi acest program cadru, menţionând încă o dată că el este un cadru, este orientativ şi deci, flexibil în limite destul de largi. În programul respectiv nu am menţionat nimic despre zilele de duminică. Despre aceasta ne vom ocupa pe scurt în rândurile ce urmează.

Programul zilelor de duminică Există câteva opinii destul de diferite (şi ca formă, dar şi ca efect!) asupra modului în care se tratează o zi de Duminică în tabere.

una dintre ele este cea care susţine că duminica este o zi de tabără ca toate celelalte, deci cu un program absolut obişnuit.

alta susţine că fiind duminică, deci zi de odihnă, programul trebuie să fie diferit de cel al altor zile, în sensul că cea mai mare parte din zi trebuie să fie la dispoziţia participanţilor, deci timp liber.

a treia, la care NOUA SPERANŢĂ subscrie din plin este cea care argumentează faptul că Duminica este o zi de închinare înaintea lui


Dumnezeu şi că respectul pentru o astfel de zi şi pentru activităţile de slujire şi închinare ale bisericii, trebuie menţinut şi consolidat în copii şi tineret. Bazaţi pe aceste argumente, am decis să atribuim zilelor de Duminică din tabără un statut special.

În ele deşteptarea se dă mai târziu, şi după un timp dedicat toaletei de dimineaţă, se serveşte micul dejun. Apoi, toţi cei prezenţi în tabără participă la un „program de biserică“, adică o întrunire la care activităţile sunt apropiate ca formă de ceea ce se întâmplă Duminica în biserici: rugăciune, cântări, poezii, mărturisiri, predică. Dacă suntem într-o zonă turistică, atunci profităm de ocazie pentru a invita la acest serviciu special pe cei ce doresc să participe. Învăţătorul de studiu biblic are sarcina de a pregăti şi conduce acest program. După „adunare“ urmează o perioadă scurtă de timp liber, apoi se serveşte masa de prânz, cu un meniu mai deosebit faţă de celelalte zile. După-masă, în general este timp liber. Dacă tabăra este în apropierea unui sat în care există biserică, atunci fie dimineaţa, fie după-masa cei din tabără pot participa la programul acestei biserici. Este o experienţă pozitivă şi pentru cei din tabără şi, în general, o mare bucurie pentru membrii acelei biserici. Pentru a evita însă orice problemă, este bine ca înainte de a vizita biserica, să se ia legătura cu un reprezentant al conducerii bisericii, pentru a clarifica unele probleme legate de acceptarea sau nu a unei anumite ţinute, pentru că, evident, cei din tabără nu au haine ... de oraş sau legate de stilul de muzică acceptat în respectiva biserică în cazul în care participanţii din tabără pot şi doresc să contribuie la programul din biserică. Programul taberei poate fi scris pe hârtie destul de uşor, poate fi anunţat la fel de uşor. Lucrul care este un pic mai greu este aplicarea lui în practică. Cine face aceasta? Sau


Cine supraveghează îndeplinirea programului? Imaginea unui conducător de tabără care stă cu un cronometru în mână şi când jocul de volei este mai fierbinte şi mai pasionant se găseşte să ia mingea din teren şi să spună: „e ora 1330, treceţi la masa de prânz!“ este la fel de neplăcută în ochii celui care doreşte ca tabăra să fie cât mai reuşită ca şi imaginea conducătorului care spune: „cine vrea poate veni să servească prânzul! Cei care joacă volei pot să vină şi când termină meciul!“ Şi atunci ... ? Cum e mai bine? Ideal ar fi ca participanţii să înţeleagă faptul că este în interesul lor să respecte programul, pentru că acesta a fost conceput în aşa fel încât să le ofere tuturor clipe cât mai plăcute şi folositoare în tabără. Una din primele sarcini ale conducătorului de tabără şi a asistenţilor este ca să explice acest lucru participanţilor. Celor care uită sau ignoră aceste explicaţii, este bine să li se aducă aminte de ele într-un mod care să nu-i rănească. Responsabilitatea impunerii respectării programului cade în sarcina personalului şi acesta trebuie să fie unul din obiectivele lor permanente. Modul în care este făcută această impunere însă trebuie gândit cu cea mai mare atenţie şi aplicat cu foarte, foarte multă grijă. Altfel, efectul ar putea fi exact invers celui scontat.

În paginile care urmează vă prezentăm câteva exemple de programe primite prin amabilitatea unor organizatori de tabere creştine din România.

10 Programul şi regulamentul taberei Programul taberelor organizate de

Fundaþ ia New L i fe , T imiºoara

7.30 Deşteptarea

7.30 - 7.45 Înviorarea

7.45 - 8.00 Toaleta de dimineaţă

8.00 - 8.30 Micul dejun

8.45 - 9.00 Părtăşia individuală

9.00 - 9.30 Î n c h i n a r e

9.30 - 11.00 Studiu – prezentarea tematică

11.00 - 11.15 Pauză de ceai, cafea etc.

11.15 - 12.15 Discuţii pe echipe

12.30 - 13.30 Jocuri planificate

13.30 - 14.30 Masa de prânz

14.30 - 17.30 Timp de relaxare

17.30 - 18.30 Activităţi in echipă

18.30 – 20.00 Activităţi cu toata tabăra

20.00 – 20.30 Cina

20.30 – 21.30 Pregătire individuală şi pentru programul de seara

21.30 – 23.00 Show de seară, foc de tabără şi… relaţii

23.30 Stingerea

Acest program ne-a fost pus la dispoziţie prin amabilitatea fratelui Ionel Drăgan,

de la Fundaţia New Life, Timişoara

© Fundaţia New Life cp 1340 op 7 1900 Timişoara [email protected]


Programul taberelor organizate de

Oastea Domnulu i , Ch i º inãu

8.00 Deşteptarea

8.30 Micul dejun

9.30 Închinare şi laudă, Lecţia biblică

10.30 - 13.30 Drumeţie, jocuri (activităţi în sală când plouă)

14.00 Masa de prânz

14.45 - 16.00 Timp liber

16.00 - 17.30 Întreceri şi jocuri sportive

17.45 - 19.00 Activităţi pe grupe

19.15 Cina

20.00 - 22.00 Program special de seară (cântare, mărturii, pantomime, concursuri

22.30 Stingerea

Pentru fiecare zi programul este pregătit, planificat de acasă, dar mai sunt posibile ajustări dacă e nevoie. Noi împărţim copiii în grupe de 10-12 copii, fiecare grupă având un instructor de la început şi până la sfârşit. Instructorul are în supraveghere grupa, în permanenţă el ştiind unde sunt şi ce fac copii.

Acest program ne-a fost pus la dispoziţie prin amabilitatea fratelui Nicu Bocăneală, misionar al Oastei Domnului la Chişinău.

Nicu Bocăneală, e-mail: [email protected]


Fundaþ ia Bib l ia pentru toþ i

Programul zilnic al taberelor va conţine un timp de studiu biblic

pe grupe, închinare şi muzică, dar şi concursuri, jocuri, excursii, care le va da posibilitatea adolescenţilor să se cunoască şi să petreacă timp împreună.

Programul zilnic conţine, pe lângă activităţile anunţate, plimbări cu barca sau şalupa pe Dunăre, precum şi concursuri de pescuit (pentru tabăra organizată în Delta Dunării, la Dunavăţ) respectiv concursuri sportive şi drumeţii în pădure (pentru tabăra organizată la Şiştarovăţ, în judeţul Arad).

acest material a fost făcut disponibil prin bunăvoinţa fratelui Alex Bruda,

de la Fundaţia Biblia pentru toţi)

Fundaţia Biblia pentru toţi, C.P. 69-157, Bucureşti, Telefon/Fax: 021-3370358, e-mail: [email protected], web: www.bibliapentrutoti.ro


Programul taberelor grupului „Legământul“

din b i ser i ca „I sus Sa lvatoru l“

în aceste tabere se studiază Biblia după materiale din cadrul seriei „Învăţătură peste învăţătură“

7:30-8:00 Igiena personală

8:00-9:00 Micul dejun

9:00-10:00 Ordinea în corturi şi în tabără

10:00-11:30 Studiu Biblic

11:30-14:00 Completarea manualului, timpul liber, bronzatul ş.a.

14:00-15:00 Prânzul

15:00-18:00 Timp de părtăşie , închinare şi rugăciune.

18:00-19:00 Cina

19:00-21:00 Timpul scenetelor, mesaj biblic.

21:00-23:00 Foc de tabără: cântări, mărturii personale, schimb de experienţe

.

Acest program ne-a fost pus cu bunăvoinţă la dispoziţie de fratele Vasile Filat din Republica Moldova,

Vasile Filat: [email protected]


Clubul de Taekwon-Do „Stolas Leukas“

aceste tabere sunt organizate pentru pregătirea şi antrenamentul sportivilor, care sunt împărţiţi în grupe de câte 10 persoane,

conduse de un lider.

6:00-8:00 Antrenament TKD

8:00-9:00 Igiena personală


10:00-11:30 Studiu Biblic

11:30-14:00 Completarea manualului pe grupe la studiu biblic

14:00-15:00 Prânzul

15:00-16:00 Teoria Taekwon-Do (se predă un curs ce se referă la gradul de pregătire a sportivilor.)

16:00-18:00 Antrenament TKD

18:00-19:00 Cina

19:00-21:00 Timpul scenetelor, laudă, închinare şi mesaj biblic.

21:00-23:00 Foc de tabără şi culcarea

Acest program ne-a fost pus cu bunăvoinţă la dispoziţie de fratele Vasile Filat din Republica Moldova,




Engl i sh for a New L i fe

7:00-8:00 Sport la dorinţă

8:00-9:00 Igienă personală


10:00-11:30 Laudă, închinare şi studiu biblic

11:30-13:30 Studiu biblic pe grupe

13:30-14:30 Prânzul

14:30-16:00 Completarea manualului

16:00-17:00 Sport la dorinţă sau timp liber

17:00-18:00 Gramatica distractivă în limba engleză

18:00-19:00 Cina

19:00-20:00 Pregătirea scenetelor

20:00-21:30 Timpul scenetelor şi a mesajului biblic. Încheierea programului.

Aceste program ne-a fost pus cu bunăvoinţă la dispoziţie de fratele Vasile Filat din Republica Moldova,


16 Programul şi regulamentul taberei Programul taberelor de învăţare a limbii engleze

Organizaþia Studenþilor Creºtini Evanghelici din Timiºoara

(tabere organizate la complexul Brădăţel al Uniunii Tineretului Creştin Baptist din România, în anul 1996)

8.00 micul dejun

8.30 ordine şi curăţenie în dormitoare

8.45 lectură în limba engleză

9.30 curs de limba engleză (1)



13.00 prânzul

14.00 timp liber sau activităţi planificate

18.30 cina

19.30 conversaţie în limba engleză (grupe de studiu pe subiecte de interes)

20.30 program special de seară

23.00 stingerea



Fundaþ ia INTEGRO, Lunca-Bradulu i

07:30 Deşteptare consilieri 07:45 Întâlnire consilieri 08:30 Deşteptare tineri 08:35 Aerobic 08:45 Pregătire pentru micul dejun 09:00 Micul dejun 09:20 Curăţenie în camere 09:45 Timp devoţional 10:15 Discuţie în grup mic 10:30 Studii de caz – drumeţie cu staţii... 11:00 Pregătire pentru activităţi 11:15 Activităţi prin rotaţie 14:30 Prânz 15:00 Tineri – timp liber / Consilieri – duşuri / timp liber 15:30 Seminarii 16:15 Pregătire pentru activităţi 16:30 Activităţi prin rotaţie 18:30 Tineri – duşuri - timp liber / Consilieri – instruire 19:30 Cina 20:30 Program de seară 22:15 Grup mic 23:00 Pregătire pentru stingere 23:30 Stingerea

Aceste program ne-a fost pus cu bunăvoinţă la dispoziţie de sora Cristina Florina Gliga de

la Fundaţia INTEGRO,

Cristina Florina Gliga: [email protected]

18 Programul şi regulamentul taberei Programul taberelor organizate la Brădăţel

Uniunea Tineretului Creºtin Baptist din România

7:00 Trezirea personalului 7:30 Părtăşie individuală a personalului 8:00 - 8:30 Rugăciunea personalului 8:00 Trezirea tinerilor 8:40 Ridicarea drapelului 8:55 Mic dejun şi curăţenie în cameră 9:45 - 10:10 Adunare generală 10:20 - 11:20 Studiu biblic pe grupuri în camere 11:30 - 12:50 Recreere 13:00 - 15:15 Masă şi odihnă 15:30 - 17:20 Recreere 17:30 Cina 18:30 - 19:50 Alegere individuală/Pregătire pentru capelă 20:00 - 21:30 Capelă 21:45 Gustare 22:15 Grupuri în camere 23:00 Stingerea şi culcarea (program preluat din materialul „INVITAŢIE LA TABERELE CREŞTINE DE TINERET ÎN ROMÂNIA", publicat de organizaţia DORCAS AID ROMANIA din Oradea cu ocazia lansării CURSULUI DE PREGĂTIRE A LIDERILOR PENTRU TABERELE DE VARĂ DIN 1996).


Programul taberelor organizate de CRISTIA

acest program l-am preluat de pe pagina de web (www.cristia.ro), în anul 1999.

Ora Participanţii Liderii 6.30 Deşteptarea, igiena personală,

timp de devoţiune 7.00 Deşteptarea, înviorarea, igiena

corporală Pregătire mic dejun

7.30 Timp de meditaţie în cort Liderii de cort - timp de meditaţie în cort

8.00 MIC DEJUN, spălare veselă MIC DEJUN, Pregătire lider spiritual & muzical

9.00 DEO GLORIA! Ora de studiu idem & Pregătire lider sportiv 10.00 Jocuri - Sporturi colective Pregătire prânz 10.30 Pregătire refreshment 11.00 Refreshment idem 13.00 PRÂNZ, spălare veselă PRÂNZ, pregătire lider cultural &

sportiv 14.00 Jocuri - Sport - Act. culturale idem & pregătire refreshment 17.00 Refreshment idem 19.00 CINA, spălare veselă CINA, Pregătire lider spiritual &

muzical 20.00 Program de părtăşie - Mărturii -

Cântări idem & pregătire refreshment

22.00 Refreshment idem22.30 Pregătirea pentru culcare 23.00 Stingerea - somn profund 23.05 Întrunirea echipei de lideri &

decizii pentru a doua zi 23.50 Stingerea - somn, plantoane,

grupuri sanitare

Informaţii despre taberele CRISTIA pot fi obţinute pe pagina web ww.crestin.ro sau la Secretariatul naţional CRISTIA, Telefon 0230 220947, Mobil: 07222 - 137428

E-mail:[email protected], Corespondenţa: cp 142 op 4, 5800, Suceava, România


Noua Speranþã , T imiºoara În zilele de traseu (zile în care se parcurg trasee de drumeţie): 8

00 - Deşteptarea

820

- Toaleta de dimineaţă, aranjarea cortului 8

40 - 915 - Părtăşie (devoţiune, cântare, rugăciune)

925 - 9

45 - Micul dejun

950 - 10

00 - Pregătire pentru traseu

1000

- Traseu 19

30 - Cina

2000

- 2100

- Timp liber 21

00- 23

30 - Activităţi la focul de tabără

2400

- Stingerea

În zilele în care activităţile se desfăşoară în tabără 8

00 - Deşteptarea

820

- Toaleta de dimineaţă, aranjarea cortului 8

40 - 930

- Părtăşie (devoţiune, cântare, rugăciune) 9

40 - 1015

- Micul dejun 10

30 - 1230

- Studiu biblic 12

30 - 1400

- Timp liber 14

00 - 1500

- Prânzul 15

00 - 1700

- Timp liber (odihnă, plimbări, sau activităţi sportive) 17

15 - 1900

- Activităţi la alegere: jocuri biblice, discuţii libere pe teme biblice, consiliere, alte jocuri colective, campio-nate sportive)

1930 - 20

00 - Cina

2000 - 21

00 - Timp liber

2100

- 2300

- Activităţi la focul de tabără 24

00 - Stingerea

Misiunea Creştină Noua Speranţă Timişoara

Of.P. 14, C.P. 1129, 1900 Timişoara, Telefon/Fax: 0256 214487, Mobil: 0744 471214,

e-mail: [email protected], web: www.nouasperanta.ro


REGULAMENTUL TABEREI În acest capitol vom prezenta câteva motive pentru care este necesară existenţa unui regulament al taberei, ce trebuie să conţină un astfel de regulament, cine trebuie să-l cunoască şi cum poate fi adus la cunoştinţa participanţilor. La sfârşitul acestui material veţi găsi câteva exemple de regulamente de tabără creştină şi articolul „Regulamentul taberei: paznic sau pedagog?“, o argumentaţie mai amplă a necesităţii existenţei unui regulament şi considerarea acestuia din diverse puncte de vedere. De ce este necesar un regulament al taberei? Pentru că:

el defineşte un standard de disciplină şi morală în tabără stabileşte liniile de subordonare şi autoritate defineşte cadrul social al vieţii de tabără dă un sentiment de siguranţă participanţilor este un sistem de referinţă la care pot fi raportate acţiunile discutabile

Ce trebuie să conţină un regulament al taberei? În primul rând, este necesar ca acest regulament să conţină o scurtă motivaţie a necesităţii existenţei şi respectării sale. Apoi într-un regulament trebuie inclus:

standardele de etică şi morală din tabără


gradul de disciplină şi participare la program impuse lucruri pe care participanţii nu au voie să le facă de cine trebuie să asculte participanţii (cui trebuie să i se supună)

principii de convieţuire în tabără normele de păstrare a dotărilor taberei eventualele pedepse pentru cei ce nu respectă principiile regulamentului

Cine trebuie să cunoască regulamentul taberei?

conducătorul taberei personalul ce deserveşte tabăra participanţii la tabără invitaţii ocazionali sau vizitatorii taberei

Aducerea la cunoştinţă a regulamentului Când se face? Pentru personal aceasta se face în momentul în care acestora li se propune participarea la tabără. Pentru participanţi, înainte de înscrierea în tabără. O persoană care se înscrie în tabără trebuie să citească regulamentul taberei şi se va înscrie doar dacă este de acord să-l respecte. În cazul vizitatorilor taberei sau a invitaţilor speciali (este vorba despre cei care stau o perioadă mai mare de timp în tabără) regulamentul li se poate aduce la cunoştinţă în momentul sosirii în tabără. În cazul invitaţilor acest lucru se poate face, şi este mai bine aşa, atunci când li se lansează invitaţia de a participa. Cum se face?


Este bine ca acest regulament să fie scris pe hârtie (eventual multiplicat în mai multe exemplare) şi dat să fie citit de către cei care trebuie să-l cunoască. Ar fi bine ca prezentarea lui din punct de vedere grafic să fie cât mai plăcută, chiar cu o notă de umor (nu vorbim aici de conţinut, ci de prezentarea grafică!). Oricum, regulamentul va fi perceput de către majoritatea participanţilor ca o constrângere a libertăţii lor. De aceea este bine să nu se adauge prin prezentare o notă de cazon şi severitate. Este bine ca în timpul taberei să nu se facă mereu referiri la „regulament“. Acesta trebuie amintit mai ales în spiritul lui, explicând unui participant care îl încalcă, principiile şi necesitatea respectării lor. În acelaşi timp se cere fermitate („o fermitate blândă şi o blândeţe fermă“) din partea conducătorului în aplicarea regulamentului. Aceasta trebuie făcută constant şi fără nici o părtinire, absolut echidistant faţă de toţi membrii taberei. În cazul în care organizatorii consideră necesar, poate exista un regulament special pentru personal. Acesta este necesar mai ales în cazul taberelor mari, cu un personal numeros. Un astfel de regulament poate să conţină: programul personalului, reguli de activitate a personalului, relaţiile între membrii echipei de personal şi cu participanţii, subordonarea în cadrul echipei de personal, avantaje ale personalului.

24 Programul şi regulamentul taberei Regulamentul taberelor organizate de

Fundaþ ia New L i fe , T imiºoara

1. Tabăra New Life, un loc unde se cheamă şi se înalţă Numele Lui Dumnezeu.

Închinarea şi slujire fiecăruia trebuie să-l proclame şi înalţe pe Isus ca Domn şi Mântuitor şi să urmărească menţinerea unităţii taberei şi păstrarea caracterului interdenominational. Tot ce faci să faci ca pentru Domnul !

2. „Toate să se facă în chip cuviincios şi în rânduială“ - 1 Cor 14:40 Încadrarea în program este obligatorie . Participarea individuală sau în echipă este necesară la toate activităţile taberei . Reuşita taberei depinde de participarea şi colaborare ta!

3. „Ascultaţi de mai marii voştri… “ Evrei 13.17,18 Participanţii trebuie să respecte personalul ce conduce şi deserveşte tabăra, cât şi pe ceilalţi participanţi; respectul trebuie manifestat în atitudini, vorbire şi comportament. Roagă-te pentru ei şi acordă-le tot sprijinul…căci ei priveghează …ca unii care vor da socoteală !

4. Protecţia şi binecuvântarea Domnului sunt asigurate doar în perimetrul taberei…

Părăsirea taberei fără aprobarea coordonatorului de echipă sau coordonatorului taberei este strict interzisă. Deplasarea în afara taberei (peste 500 m) nu se face decât în grup de minim trei, dintre care obligatoriu un băiat. Atenţie mare … afară sunt vipere, filisteni şi multe mormane de pietre … Nu riscaţi!

5. Fiţi buni administratori…ca unii care beneficiaţi de bunurile altora !

Acest regulament ne-a fost pus la dispoziţie prin amabilitatea fratelui Ionel Drăgan, de la Fundaţia New Life, Timişoara

© Fundaţia New Life cp 1340 op 7 1900 Timişoara [email protected]


Regulamentul taberelor organizate de

Fundaþ ia INTEGRO, Lunca-Bradulu i

Toate restricţiile şi regulile taberei trebuie respectate. Directorul de

tabără va face cunoscute orice alte restricţii apărute pe parcurs, defecţiuni sau alte probleme care ar putea cauza accidente.

• Mâncarea perisabilă trebuie consumată în prima zi de tabără; tot ceea ce rămâne neconsumat va trebui obligatoriu aruncat. Vor putea fi păstrate în cameră doar alimentele neperisabile, preambalate, aduse de către tineri. Se interzice servirea mesei în cameră şi luarea veselei taberei în cameră.

• Este interzis accesul fetelor în camerele băieţilor şi vice-versa.

• În tabără se ascultă numai muzică creştină. Singura persoană care are dreptul de a lucra cu echipamentele audio şi de amplificare este responsabilul de muzică.

• Fiecare trebuie să îi trateze pe alţii aşa cum şi el ar vrea să fie tratat la rândul lui. Nu murmura, pune-i pe alţii pe primul loc.

• Fiecare persoană trebuie să fie punctuală la sesiuni, la activităţile în care este implicată şi mai ales la masă. Respectarea programului şi participarea la toate activităţile este obligatorie. În cazul în care un tânăr refuză să participe la program, sau întârzie în mod repetat, după aflarea motivului, se va decide de către directorul de tabără dacă acel tânăr poate să mai rămână în tabără sau nu.

• Fiecare tânăr trebuie să asculte de liderul său de grup şi să fie gata să dea o mână de ajutor când este nevoie. Respectă liderii tăi pentru a fi respectat. Consilierii au autoritate pentru menţinerea ordinii şi disciplinei şi vor putea să ia măsuri de disciplinare.

• Echipamentul sportiv se va lua în primire de la directorul de program şi se va preda şi depozita la locul lui după ce a fost întrebuinţat.


Persoana care ia în primire un anume echipament este responsabilă de predarea acestuia. Nimeni nu are voie să utilizeze jocurile de risc fără supraveghere specializată.

• Stingerea tuturor luminilor se va face la ora stabilită în program.

• În tabără sunt interzise radiourile, casetofoanele şi orice alte jocuri electronice.

• Orice persoană aflată pe teritoriul taberei trebuie să se reţină de la folosirea limbajului obscen, a ţigărilor, a drogurilor şi a alcoolului.

• Este interzis jocul cu focul.

• Tinerii nu au voie să părăsească teritoriul taberei fără permisiune. Părăsirea taberei se face doar cu însoţirea consilierilor şi va fi posibilă doar în timpul liber pentru scurte drumeţii, cu condiţia întoarcerii la program înainte de începerea activităţii următoare.

• Este interzisă purtarea oricărui tip de arme; cuţitele de masă trebuie folosite conform destinaţiei lor normale şi numai în interiorul sălii de mese.

• Nici un tânăr nu are permisiunea de a pătrunde în incinta bucătăriei şi a anexelor administrative.

• Orice persoane responsabile de degradarea sau distrugerea proprietăţii taberei sunt responsabile în totalitate de acoperirea costurilor pentru repararea sau înlocuirea obiectelor respective. Nu este permis scrisul pe paturi sau pe pereţi – sub nici o formă. Nu este permisă tăierea sau gravarea de nume sau alte “opere de artă” pe mobilă sau pe pereţi!

• Pe întregul teritoriu al taberei pescuitul este interzis.

• Bara de incendiu nu va fi folosită pentru ieşirea din cabană în nici un alt scop decât cel pentru care a fost destinată.

• În toalete nu se aruncă nimic în afară de hârtie igienică! Orice altceva aveţi de aruncat, puneţi în coşurile de gunoi!


• Dacă există vreo persoană care are lucruri de valoare le va da consilierului. Toate aceste bunuri vor fi notate de consilieri cu numele tinerilor şi descrierea obiectelor aparţinătoare. Tinerii care doresc să păstreze obiectele de valoare o pot face, dar pe răspundere proprie. Personalul organizaţiei nu îşi asumă responsabilitatea pentru obiectele preţioase care au fost păstrate în cameră. Tinerii care au aparate de fotografiat trebuie să îşi prindă o etichetă cu numele lor pentru a nu fi confundate cu ale altora.

• Înotul în Mureş: se va face numai conform programului şi activităţilor stabilite şi doar sub supravegherea consilierilor; grupurilor care vor merge la Mureş li se va face instructajul înainte de prima ieşire; sunt interzise săriturile de pe pod în apa râului; este interzisă ţinerea forţată sub apă a capului unui alt tânăr – chiar şi numai în glumă.

Aceste regulament ne-a fost pus cu bunăvoinţă la dispoziţie de sora Cristina Florina Gliga

de la Fundaţia INTEGRO,

Cristina Florina Gliga: [email protected]

28 Programul şi regulamentul taberei Regulamentul taberelor organizate de

Fundaþ ia Bib l ia pentru toþ i

• Participarea la toate activităţile taberei este obligatorie. • Fiecare participant va avea la el Biblia şi instrumentele de studiu. • Este interzisă aducerea în tabără a materialelor pornografice, a

alcoolului, a drogurilor şi a ţigărilor. • Toţi participanţii vor acţiona în vederea protejării mediului

înconjurător. • Igiena personală este obligatorie. • În cazul apariţiei oricărui fel de incident va fi anunţat liderul

grupului şi se va acţiona în conformitate cu decizia acestuia. • Participanţii vor da dovadă de punctualitate la activităţile taberei şi

vor respecta ora de stingere. • Sunt interzise orice activităţi după ora de stingere precum şi prezenţa

în altă cameră decât cea în care s-a făcut repartizarea la începutul taberei.

• Nu sunt admise alt fel de comportamente decât cele conforme cu morala creştină. Participanţii vor da dovadă de respect reciproc şi vor asculta îndrumările liderilor.

• Nici un adolescent nu poate părăsi tabăra fără aprobarea liderului de grup.

acest material a fost făcut disponibil prin bunăvoinţa fratelui Alex Bruda, de la Fundaţia Biblia pentru toţi)

Fundaţia Biblia pentru toţi, C.P. 69-157, Bucureşti, Telefon/Fax: 021-3370358, e-mail: [email protected], web: www.bibliapentrutoti.ro



Noua Speranþã , T imiºoara Misiunea Creştină NOUA SPERANŢĂ doreşte ca în taberele organizate de ea să fie respectate cele mai înalte standarde de etică şi morală creştină şi în acelaşi timp se obligă să ofere participanţilor un maximum de securitate din punct de vedere fizic şi spiritual. În acest sens, toţi cei care se înscriu într-o tabără organizată de noi, trebuie să consimtă la respectarea următorului:

R E G U L A M E N T

participanţii trebuie să respecte personalul ce deserveşte tabăra, cât şi pe ceilalţi participanţi; acest respect trebuie manifestat atât în modul de comportare cât şi în vorbire.

personalul taberei trebuie ascultat în orice situaţie

☺ în timpul deplasărilor pe trasee montane grupurile vor fi conduse de ghizi (asistenţi ai conducătorului de tabără); indicaţiile lor trebuie urmate întocmai, în toate privinţele: reguli de deplasare, ordinea în formaţie, viteza de deplasare echipament, locuri în care accesul este interzis, timpul în care se poate bea apă.

cu excepţia cazurilor de forţă majoră (boală) prezenţa la activităţile care implică participarea tuturor celor din tabără (părtăşie, studii biblice, aducerea lemnelor de foc) este obligatorie.

participanţii vor face pe rând de serviciu la bucătărie; în acest timp ei trebuie să se supună tuturor cerinţelor personalului echipei administrative.

participanţii au obligaţia să anunţe imediat conducătorului taberei sau unuia dintre asistenţii săi orice problemă gravă ivită (cazuri de boală sau alte probleme urgente)

☺ nu sunt permise: fumatul, folosirea băuturilor alcoolice, deţinerea şi folosirea drogurilor, înjuratul, folosirea glumelor murdare sau batjocori- rea celorlalţi participanţi, indiferent de motiv


nu este permisă aducerea în tabere şi folosirea aparatelor de radio, a casetofoanelor (inclusiv a celor de tip walkman), a televizoarelor portabile, a jocurilor electronice sau a calculatoarelor electronice portabile.

☺ este obligaţia participanţilor să menţină în stare perfectă tot echipamentul taberei (corturi, saltele, veselă, băncuţe, materiale sportive, materiale pentru studiu şi joc, cărţile de cântări, instrumentele muzicale), anunţând imediat personalului taberei orice stricăciune sau disfuncţionalitate ivită.

☺ trebuie respectate cu stricteţe regulile de igienă individuală şi colectivă (curăţenie, întreţinerea veselei, folosirea cabinelor de toaletă)

trebuie protejat şi conservat mediul înconjurător şi păstrată curăţenia în tabără

în perioadele de timp liber din program, orice intenţie de deplasare la distanţă mai mare de 1 km. de tabără trebuie să fie adusă la cunoştinţa conducătorului taberei sau a unuia dintre asistenţi

trebuie respectate cele mai înalte standarde de transparenţă, corectitudine şi morală creştină în relaţiile dintre doi participanţi de sex opus, chiar dacă în perioada anterioară taberei între ei au existat relaţii de prietenie

nu se admite subminarea unităţii taberei prin înfiinţarea, declarată sau nu, a unor grupuri separatiste în acţiuni, program sau concepţii

☺ modul de închinare în rugăciune şi cântec va fi de o factură echilibrată, corespunzător celui în care se face închinarea în majoritatea bisericilor din Alianţa Evanghelică din România; nu se vor admite acţiuni care să jignească, într-un fel sau altul, pe nici unul dintre participanţi, indiferent de denominaţiunea din care face parte.


REGULAMENTUL TABEREI: PAZNIC sau PEDAGOG?

Tabăra creştină este prin însăşi raţiunea ei de a fi, un loc al liniştii şi odihnei fizice şi spirituale, un loc al părtăşiei şi dragostei dintre creştini. Un fel de ''expresie locală temporară'' a Trupului lui Cristos, Biserica. În acest cadru deci, ce loc au regulile? Sau mai pe înţeles, îşi are rostul un regulament al taberei? Şi dacă da, care este scopul lui? Toată lista aceea lungă de ''să nu ....'', care stresează uneori pe participanţi (mai ales pe cei mai independenţi), este doar pentru siguranţa şi liniştea conducătorilor taberei? Sau poate şi pentru că, sau mai ales pentru că, respectarea lor este unul dintre cei mai buni profesori pentru un caracter creştin în formare. Să vedem de ce!

De ce reguli şi regulamente? În primul rând pentru că o tabără creştină este pentru timp de o săptămână, zece zile, sau cât durează ea, o mică biserică, care trebuie să aibă toate caracteristicile unei expresii locale (chiar dacă această expresie este temporară!) a Trupului lui Cristos: vie din punct de vedere spiritual, să asigure hrana spirituală membrilor ei, să corecteze, să disciplineze, să zi-dească, să mângâie. Şi multe altele. Dar pentru a-şi îndeplini cu succes aceste funcţiuni, tabăra creştină trebuie să funcţioneze pe baza principiilor aşezate de Domnul Isus şi de apostoli pentru Biserică, iar între aceste principii ordinea, supunerea, ascultarea în dragoste, sunt printre cele mai importante. Chiar numai acest argument şi ar fi de ajuns. Este acesta singurul motiv? Nu, regulile unei tabere, principiile de organizare şi subordonare ierarhică sunt necesare pentru cel puţin încă trei motive: Existenţa unui program ce trebuie respectat de toţi participanţii la o tabără aduce un plus de eficienţă în toate activităţile desfăşurate şi în

32 Programul şi regulamentul taberei acelaşi timp dă un sentiment de siguranţă şi încredere celor prezenţi. Acest sentiment are influenţe benefice asupra stării psihice şi nu în ultimul rând asupra activităţilor spirituale: devoţiunea, studiul biblic, părtăşia. Regulile de subordonare şi cele care stabilesc relaţiile dintre participanţi şi dintre participanţi şi personalul taberei pot preîntâmpina multe discuţii inutile, neînţelegeri sau chiar certuri Şi nu în ultimul rând, în special în cazul taberelor organizate la munte, în corturi, respectarea regulamentului taberei este esenţială pentru securitatea personală a tuturor participanţilor datorită pericolelor potenţiale inerente unei astfel de tabere. Rătăcirea, accidentările căderile în gol, animalele sălbatice sunt doar câteva dintre problemele care pot să tulbure o tabără din cauza neascultării de câteva reguli simple. Respectarea regulilor ajută la formarea caracterului creştin! La prima vedere este greu de crezut că supunerea la un set de instrucţiuni care au de a face cu organizarea ar putea să aibă vreun folos pentru formarea caracterului creştin, mai ales că uneori repetarea lor de către cei ce conduc o tabără, sau cererile lor necondiţionate de ascultare pot să provoace stări de nemulţumire profundă sau poate chiar de revoltă deschisă. Dar să privim la câteva situaţii nu din punctul de vedere al celui pentru care ţelul cel mai important este binele şi confortul personal, ci din cel al unui creştin care abordează experienţa unei tabere cu dorinţa sinceră de creştere spirituală şi devenire zilnică spre chipul Domnului Isus. Nu întotdeauna vedem din prima zi rostul şi necesitatea tuturor prevederilor din regulamentul unei tabere. Unele dintre ele pot să ni se pară chiar ciudate sau ridicole. Dar respectarea lor ne va învăţa supunerea şi ascultarea în dragoste, atât de folositoare în viaţa noastră de umblare cu Dumnezeu, mai ales atunci când suntem trecuţi prin încercări al căror rost nu îl cunoaştem de la început.


Uneori este greu să respectăm programul taberei (mai ales dacă este unul întocmit cu rigurozitate, iar conducătorii cer respectarea lui cât mai exactă!). Nu este nevoie de multe explicaţii pentru a demonstra avantajele respectării programului, adică ora de deşteptare, de servire a mesei, de începere a studiului biblic, de începere a unui concurs. Aş vrea să mă aplec însă spre un alt aspect al acestei probleme: respectarea programului este o dovadă de respect la adresa celorlalţi membrii ai grupului. Atunci când douăzeci şi nouă de tineri şi tinere stau gata să înceapă cu toţii rugăciunea pentru masă, gestul celui de-al treizecilea participant, care atunci intră în cort ca să se pieptene, nu este o simplă ''nerespectare a programului'' ci este o afişarea aproape ostentativă a lipsei de respect faţă de toţi ceilalţi. Şi dacă nu trecem cu bine peste această ''treaptă'' a respectului faţă de ceilalţi, nici vorbă să putem urca spre ''dragostea de aproapele'' indiferent cât de bine mânuim retorica acestui subiect. Toţi cei care umblă mult pe munţi - vreau să spun cei care ştiu să umble - cunosc bine faptul că deplasarea se face în şir indian, într-o ordine stabilită de conducătorul grupului, ordine care trebuie respectată pe tot drumul, că viteza de deplasare este viteza celui mai slab din grup, că cei care obosesc mai repede trebuie plasaţi în primele locuri din coloană, că trebuie încurajaţi şi multe, multe alte reguli. În taberele de munte în care printre alte activităţi se include şi parcurgerea de trasee montane, cele spuse mai sus sunt un imperativ. De aceea conducătorii acestor tabere trebuie să fie oameni responsabili, care cunosc bine muntele şi care impun respectarea strictă a tuturor acestor reguli. Dincolo însă de raţiunile de siguranţă personală, faptul că tot grupul se deplasează aşa cum poate cel mai slab din grup, chiar dacă trei, patru, cinci sau zece din acel grup ar putea să meargă de două ori mai repede şi deci să vadă mult mai multe, este o dovadă de dragoste faţă de cei mai slabi. Este lecţia pe care o învăţăm pentru viaţa de credinţă, în care trebuie să ne aplecăm cu grijă spre cei mai slabi, să le întindem o mână de ajutor, pentru ca să poată şi ei înainta pe calea îngustă şi grea a apropierii de Dumnezeu. Am fost impresionat în urmă cu mai bine de zece ani de întâlnirea cu un grup de tineri creştini pe valea Stânişoarei, destul de aproape de vârful Retezat. Traseul nu este foarte greu, dar nici foarte uşor şi am fost surprins să văd în acel grup un tânăr care era ... pitic. Infirmitatea lui nu l-a

34 Programul şi regulamentul taberei împiedicat să parcurgă acest traseu - desigur cu eforturi destul de mari - datorită atitudinii pline de dragoste a celorlalţi fraţi ai săi. V-aţi gândit vreodată la durerea şi tristeţea care l-ar fi încercat pe acest tânăr credincios dacă ceilalţi l-ar fi respins din grup cu o scuză de genul: ''Ştii, noi vrem să facem nişte trasee ca lumea, nu putem să ne permitem să întârziem după oricine nu poate ţine pasul cu noi!'' Da, poate cuvintele nu sună la fel de dur în tabere, atunci când un grup de doi, trei, sau mai mulţi, se desprinde de ceilalţi ca să facă ''ceva mai altfel,'' dar mesajul transmis este acelaşi: ''noi suntem mai buni, tu (voi) mai slabi,'' sau ''nu ne demitem cu voi.'' Şi durerea resimţită este la fel de mare, frustrarea măcinând chinuitor încrederea de sine a celui care se vede ''mai slab.'' Dar atenţie! Lucrul acesta nu se poate întâmpla numai pe trasee! Este la fel de valabil la alcătuirea echipelor pentru fotbal sau volei, sau pentru concursurile biblice. Aveţi grijă mare, mare de tot la atitudinea de ''noi suntem mai spirituali decât voi!''. Ştiu, asta nu se spune niciodată în cuvinte, dar mesajul celor care în ''grupuri restrânse'' se retrag în mod ostentativ din mijlocul tuturor celorlalţi, pentru ''studii mai deosebite'' sau pentru ''rugăciune mai intensă,'' este exact acesta! Iar regulile de comportament, cele ce stabilesc relaţiile între cei din tabără, de deplasare şi toate celelalte vin să preîntâmpine tocmai aceste atitudini care rănesc inimi deschise şi nevinovate! Poate ar mai fi multe de spus, dar cred că cele prezentate aici sunt suficiente pentru a ne face să gândim că tabăra creştină, dincolo de activităţile ei clasice cu un declarat scop educativ, cum ar fi studiul biblic sau concursurile biblice, şi dincolo de învăţătorii sau pastorii care participă în ele, mai au un pedagog preţios: regulamentul taberei. În loc de încheiere, tuturor celor care în acest an vor participa în tabere creştine, sau chiar în excursii în grup, aş vrea să le adresez acest gând: încercaţi să vedeţi în


spatele conducătorului care uneori cu o mină severă vă cere să respectaţi regulile taberei (reguli pe care nu întotdeauna le înţelegeţi), persoana blândă a Domnului Isus care vă vrea mai aproape de El şi pentru aceasta foloseşte şi acest toiag. El este Bunul Păstor, iar toiagul şi nuiaua Lui ne mângâie! Leontiuc Gelu, Misiunea Creştină NOUA SPERANŢĂ, Timişoara

?� câte mese se servesc?

hranã rece sau gãtitã?

ce se poate gãti?

când procurãm

alimentele?

ambalarea,

transportul,

depozitarea

igiena veselei

exemple de meniuri

liste de alimente

�

�

�

�

�

�

�

Ce mâncămCe mâncămCe mâncămCe mâncăm î n t a b e r e ? î n t a b e r e ? î n t a b e r e ? î n t a b e r e ?

Un material despre problema alimentaţiei întabere, cu o aplicaţie directă la taberele de cor-turi: de ce trebuie să o tratăm cu atenţie, câtemese se servesc, ce alimente putem lua în tabere,cum le ambalăm, transportăm şi depozităm,măsuri de igienă a veselei şi câteva exemple demeniuri pentru tabere.

2 Ce mâncăm în tabere

Hrana în tabără: un "amănunt" sauunul din cele mai importante lucruri?

Alimentaţia într-o tabără este o problemă extrem de importantă dinmai multe motive. Nu numai că starea de sănătate a participanţilordepinde de hrana ce o primesc, dar o alimentaţie inadecvată provoacă ostare de nemulţumire în rândul participanţilor. Apoi, în special la taberelede copii, adolescenţi şi tineret, una din primele întrebări puse de părinţi larevenirea copiilor lor din tabără este: „Cum a fost mâncarea?“ Dacăsubiectivismului inerent al răspunsului la această întrebare se adaugă şielemente obiective (hrană insuficientă şi de calitate slabă) atuncireputaţia taberei are de suferit destul de mult. Şi acesta este un motiv maimult decât suficient pentru părinţi să nu-şi mai lase copiii în tabără,indiferent cât de bună ar fi fost atmosfera şi starea spirituală a taberei şioricât de divers şi atractiv ar fi fost programul ei.

Dacă este vorba de o tabără în care prepararea şi servirea hranei se obţincontra cost (deci procurarea alimentelor şi prepararea hranei nu cad însarcina organizatorilor) atunci trebuie ca înainte de decizia de organizarea taberei în acel loc să se afle câteva lucruri:

! dacă există spaţii adecvate de depozitare a alimentelor

! care este starea de igienă a bucătăriei şi sălii de mese

! cât de mare este spaţiul de servire a mesei (adică toţi participanţii latabără pot servi masa deodată sau trebuie împărţiţi în serii? Dacamasa se va servi în mai multe serii atunci programul taberei vatrebui să ţină seama de aceasta.)

! care este meniul ce se va servi (asigură o alimentaţie echilibrată şiconsistentă?)

! ce calitate are hrana preparată (eventual se poate cere părerea altorpersoane care au servit masa acolo)

Ce mâncăm în tabere 3

Mai departe însă vom discuta despre problema taberelor de corturi,fără amenajări construite pentru bucătărie şi sală de mese, în care segăteşte hrana de personalul taberei. Aceasta este situaţia cea maicomplexă şi dacă sunt însuşite detaliile acesteia, atunci toate celelaltesituaţii pot fi rezolvate cu succes.

Câte mese se servesc?Se vor servi trei mese pe zi (micul dejun, prânzul, cina). La taberele

de copii, dar nu numai, se poate servi şi câte o gustare (între prânz şicină) sau un desert suplimentar.

În zilele în care se efectuează trasee de drumeţie (mai lungi de 3-4ore) prânzul se va servi pe traseu, constând din hrană rece.

Hrană rece sau gătită?Hrana gătită implică mult mai multă muncă, mai multe probleme

(procurarea veselei pentru gătit, sobă, personal care ştie să gătească) şimai mult timp pentru pregătirea mesei. Hrana rece elimină acestedezavantaje, dar ea poate fi folosită doar în ieşiri sau tabere foarte scurte(2 - 3 zile). Orice tabără cu durata mai mare de 3 zile va trebuie sărecurgă la hrană gătită.

Participanţii vor mânca doar hranaoferită în tabără sau... ?

Cu alte cuvinte, vom permite participanţilor să consume doar hranace se va servi în tabără sau le vom da voie şi să-şi cumpere singuriproduse alimentare (în cazul în care au de unde) şi să le consumeindividual, când doresc? Această problemă ridică mai multe aspecte,unele din ele ţinând de siguranţa sănătăţii participanţilor şi altele deaspecte ale disciplinei de tabără şi chiar şi unele aspecte de echitate


socială sau de morală creştină. Ultimele două ne-ar îndreptăţi să dăm unrăspuns aproape fără echivoc: "Nu, toţi participanţii la o tabără trebuie săse bucure de un tratament şi un statut absolut identic, indiferent de stareamaterială, deci toţi vor mânca doar hrana servită în tabără." Sigur, sepoate discuta acest subiect, dar cum acest material tratează problemele dealimentaţie şi igienă ne vom opri numai asupra lor.

În primul rând: este bine să se atragă atenţia participanţilor (şi maiales părinţilor acestora!) chiar de la înscriere că în tabără nu există spaţiifrigorifice de depozitare a alimentelor şi că nu trebuie să îşi aducă cu eimâncare suplimentară (asta implică desigur angajamentul din parteaorganizatorului de tabără că hrana ce se va servi în tabără este suficientăşi de calitate bună). Desigur că părinţii grijulii vor pune pentru copiii lorcare vin în tabără un pachet cu mâncare pentru drum, pachet care deregulă depăşeşte cu mult nevoile pentru o zi întreagă a copilului. Esteabsolut necesar de aceea ca în prima zi de tabără conducătorul taberei săanunţe pe toţi cei care mai au mâncare de acasă să o consume în aceeaşizi şi să nu o păstreze peste noapte, în special dacă este vorba de alimenteuşor perisabile cum ar fi ouăle fierte, parizerul, prăjiturile cu creme, sauorice fel de mâncare preparat cu maioneze. Dacă totuşi rămân astfel dealimente acestea trebuie neapărat aruncate.

Mulţi copii, tineri sau chiar adulţi simt însă nevoia ca pe lângămesele servite să mai "ronţăie" câte ceva. Sigur că nu li se poate interziceacest lucru, şi de aceea este bine ca ei să fie sfătuiţi cu privire la naturaalimentelor ce le pot lua suplimentar: ciocolată, bomboane, biscuiţi,napolitane, prăjituri uscate (de genul cornuleţelor sau checurilor), turtădulce, sticksuri, snacksuri, fructe mai tari, gumă de mestecat.

În al doilea rând se pune problema dacă în timpul taberei se pot facecumpărături de la cabane, restaurante, chioşcuri sau magazine săteştiaflate în apropierea taberei. Această problemă este desigur la latitudineafiecărui conducător de tabără, dar chiar şi în cazul unui răspuns afirmativ,este bine să se verifice cu atenţie calitatea produselor ce se vând în loculrespectiv, termenele de garanţie şi aspectul acestora. Din principiu, esteindicat să se evite produse de genul mititeilor, cârnaţilor, produselor de


carne, sucurilor fără termen de garanţie, sau al celor de la dozatoare,îngheţatei sau prăjiturilor.

Sursa de apăIndisolubil legată de problema igienei alimentare a unei tabere este şi

cea a surselor de apă. Existenţa unei surse de apă cu debit suficient demare pentru spălat (inclusiv vesela) şi a uneia de apă potabilă, cu debitsuficient, verificată şi nu foarte departe de tabără sunt condiţii esenţiale(fără de care nu se poate!) pentru alegerea unui loc de tabără.

Sursa de apă potabilă trebuie să fie un izvor, cu debit suficient demare. În cazul în care este nevoie, se pot face unele amenajări pentru auşura umplerea bidoanelor de apă sau a sticlelor de apă aleparticipanţilor. O ţeavă de PVC este de folos în astfel de cazuri.

În cazul în care în apropierea taberei nu există un izvor, pentruaprovizionarea cu apă potabilă poate fi folosit şi un pârâu, dar în acestcaz trebuie verificate următoarele lucruri:

• ca în amonte de locul taberei să nu se afle locuinţe, instalaţiiindustriale sau piscicole, ferme de animale sau alte surse depoluare a apei

• cursul apei să nu fie infestat de resturi organice vizibile (alge,copaci putreziţi, cadavre de animale)

• viteza de curgere să fie suficient de mare pentru a nu permitedepunerea mâlului sau resturilor organice pe fundul albiei

• apa să fie limpede• să nu prezinte miros sau gust neplăcute

Toate aceste verificări ar fi bine să fie făcute până la obârşia(izvorul) pârâului. Cel mai sigur însă este ca după aceste verificări să sepreveleze două eşantioane de apă în flacoane speciale şi duse la analizaunui laborator specializat de la Inspectoratele Sanitare. Contra unei taxe(de fapt taberele de copii şi tineri sunt scutite de achitarea acestei taxe)aceste laboratoare pot face analiza apei şi să indice dacă ea este potabilăsau nu. Tot de aici se pot obţine şi flacoanele tip.


Odată stabilit locul de aprovizionare cu apă potabilă se va insista caacesta să fi păstrat în permanenţă în stare de curăţenie perfectă. Aici nu seva permite spălarea participanţilor, nici a veselei, nici a rufelor, nicimăcar spălatul pe dinţi.

Apa pentru gătit se va păstra în bidoane de material plastic acoperitetot timpul cu capac. Participanţii vor folosi pentru băut sticlele personale,care trebuie să facă parte din echipamentul lor obligatoriu.

Există şi recipienţi de apă pliabili (din material plastic) cu diferitecapacităţi (3, 5, 10, 20 litri) al căror capac se înfiletează pe gâtulrecipientului şi conţine un robinet din material plastic. În parteainferioară aceşti recipienţi au o ureche din material plastic în care estepracticat un orificiu, astfel putând fi agăţaţi de un suport (un ţăruş solid,înfipt bine în pământ, cu un cui de 10 cm bătut în partea superioară). Oastfel de „instalaţie“ este utilă pentru ca cei din tabără să îşi ia de aici apade băut.

Ce se poate găti în tabără?Aproape orice! Ce ne limitează în alegerea meniului? În primul rând

condiţiile mai dificile de gătit. Apoi alimentele disponibile. Într-o tabărăde corturi, fără spaţii frigorifice de depozitare a alimentelor, alimentele cese iau trebuie să fie dintre cele care nu se alterează într-o perioadă de 3-10 zile (conserve, mezeluri afumate, legume, fructe, ouă.). Un al treileafactor care introduce anumite limitări este cantitatea de hrană ce trebuiepreparată şi timpul limitat avut la dispoziţie. Toţi aceşti factori, la care seadaugă experienţa bucătăreselor, vor determina meniul taberei.

La sfârşitul acestui material vă prezentăm o listă de alimente şicâteva meniuri care se pot alcătui folosind alimentele din aceste liste.


Este bine ca imediat după stabilirea echipei administrative pentrutabără, conducătorul să dea bucătăreselor sugestiile de meniuri şi listelede alimente. Cu experienţa lor, acestea pot sugera şi alte meniuri (maiadecvate zonei din care provin participanţii, de exemplu) ca şi câtevamodificări în listele de alimente. În timp, pe baza observaţiilor făcute întabere şi a sugestiilor personalului şi chiar a participanţilor, fiecareorganizator de tabără va avea propria lui listă de alimente.

Când se procură alimentele?De unde?

Aşa cum am mai spus alimentele trebuie să fie dintre cele care nu sealterează repede. Chiar şi acestea însă au termene de păstrare diferite.Dacă o conservă poate fi ţinută multe săptămâni fără a i se alteraconţinutul, nu acelaşi lucru se poate spune despre salamul de vară şi nicipe departe despre parizer, crenvurşti sau prăjituri cu cremă. Cu toateacestea în meniul unei tabere pot fi incluse şi alimente de acest gen.Citind listele de alimente, veţi vedea că le-am împărţit în patru categorii:

" alimente care se cumpără înainte de începerea taberelor -acestea sunt alimente care nu se alterează o perioadă relativ marede timp. Ele vor fi cumpărate înainte de începerea tuturor seriilorde tabără şi vor fi ambalate, transportate şi depozitate la instalareataberei. Aici sunt incluse şi cantităţile necesare pentru echipa deinstalare (6-7 oameni pentru o perioadă de 4-5 zile). Acestealimente sunt transportate împreună cu echipamentul taberei.

" alimente care se cumpără înaintea fiecărei serii de tabere - sunt

alimente care nu rezistă aşa de mult timp sau alimente care trebuieconsumate în stare proaspătă. Unele din acestea se pot folosi şi lacâteva zile de la sosirea în tabără, altele trebuie consumate (cum arfi de exemplu carnea) în prima, cel mult a doua zi de tabără. Noiam transportat aceste alimente în autobuzul cu care s-au deplasatparticipanţii la tabără.


" alimente care se cumpără pe parcursul taberei - am numit

aceasta „aprovizionarea intermediară“. Nu am făcut propriu-zis olistă de alimente pentru această aprovizionare ci doar am stabilit osumă de bani disponibilă pentru aceasta. La această aprovizionarese vor cumpăra alimentele indicate de bucătărese. (De regulă estevorba despre pâine, legume, fructe, carne sau produse din carne).Pe parcursul unei tabere de 10-11 zile o singură aprovizionareintermediară este suficientă. În funcţie de depărtarea locurilor deaprovizionare de tabără şi de necesităţi se pot face chiar şi douăsau trei astfel de aprovizionări. Pentru transport se va folosi omaşină care ar fi bine să se afle în fiecare tabără, dar la nevoie doi-trei băieţi dintre participanţi, pot face acest transport de alimentecu rucsacii.

" alimentele pentru echipa de instalare1 - practic este vorba tot de

alimente din categoria celor care se cumpără înaintea fiecărei seriide tabără, dar acestea vor fi cumpărate pentru hrana echipei deinstalare.

La cumpărarea lor verificaţi alimentele cu foarte mare atenţie.Trebuie să aveţi grijă ca la nici unul din ele termenul de garanţie să nuexpire pe parcursul taberelor. Verificaţi îndeosebi conservele. Dacăvreuna din ele are capacul bombat, nu o cumpăraţi, sau dacă deja aţicumpărat-o atunci nu o folosiţi. Acesta este un semn sigur că este alterată.Pentru carne şi produsele din carne preferaţi magazinele şi abatoarele şievitaţi pe cât posibil piaţa.

Când se poate cumpăraţi alimente direct de la producător sau de laangrosişti. Economisiţi astfel sume importante de bani. În ceea cepriveşte dulciurile, gândiţi-vă că vor sta timp de şapte-zece zile lacăldură. Ciocolata se poate topi, bomboanele care sunt în pungi se pot lipiunele de altele, iar napolitanele care nu sunt ambalate în staniol îşi vor 1 echipa de instalare - este echipa care transportă materialele şi echipamentul şiinstalează tabăra, înainte de sosirea participanţilor. Pentru o tabără de corturipentru aproximativ 40-50 de persoane, bine amenajată şi dotată, este nevoie de oechipă de 6-8 persoane care vor lucra 3 zile.


pierde prospeţimea, absorbind din aer umiditatea. Napolitanele înveliteîn ciocolată trebuie neapărat să fie din cele ambalate în staniol, cuînvelişul impermeabil, pentru a putea fi răcite prin scufundare în apă receînainte de servire.

La cumpărarea alimentelor orientaţi-vă spre acele produse a cărorcalitate o cunoaşteţi deja. Dacă sunt produse pe care nu le cunoaşteţi,atunci cumpăraţi întâi o cantitate foarte mică şi testaţi-le înainte de acumpăra mai multe.

Gândiţi-vă că toate alimentele pe care le veţi cumpăra trebuietransportate în tabără, pe un drum lung şi nu întotdeauna foarte drept. Aşacă evitaţi fructele zemoase (piersici, caise, struguri ...) Legumele (roşiileîn speţă) nu trebuie să fie prea coapte. Alegeţi din cele mai tari.

Tot în ceea ce priveşte procurarea alimentelor: se pot folosi treisoluţii:

• participanţii plătesc tabăra şi toate alimentele se cumpără centralizat,de către organizatori

• organizatorul împarte cantităţile de alimente la numărul participan-ţilor, face o listă pentru fiecare şi le cere să aduc alimentele de pelistă. În tabără acestea se colectează şi se depozitează la un loc.

• o soluţie combinată a celor două de mai sus

NOUA SPERANŢĂ a optat pentru prima soluţie. Avantajele ei sunt:certitudinea calităţii produselor cumpărate, uniformitatea alimentelor (nusunt de exemplu conserve de peşte de 8 sortimente diferite) şi economiilede bani realizate prin cumpărarea unora dintre alimente de la angrosişti.

Avantajele celei de-a doua metode sunt: un preţ ce pare mai mic(subliniem, pare doar) şi mai puţin efort pentru organizatori.


Ambalarea, transportul şi depozitareaalimentelor

După cumpărare este bine ca alimentele să fie ambalate în cutii decarton sau lăzi din material plastic. Noi am ales ultima variantă, folosindnavete de material plastic de tip A3, care sunt rezistente şi pot fidepozitate una peste cealaltă.

Pentru depozitarea alimentelor care pot fi atacate de rozătoare(napolitane, biscuiţi, paste făinoase, ciocolată) este bie să se foloseascărecipiente de material plastic cu capac. Este vorba de genul de „găleţi“ dematerial plastic folosite pentru vopselele lavabile. Cele de 20 de kg, binespălate şi dezinfectate, sunt excelente: capacul se închide perfect, aumâner, se pot pune una peste alta.

La ambalarea alimentelor este bine ca pe fiecare cutie să se lipeascăo etichetă pe care să se scrie conţinutul cutiei sau lăzii respective. Aveţigrijă cum ambalaţi sticlele sau borcanele care se pot sparge. Aceeaşi grijătrebuie să se acorde pungilor cu zahăr sau făină.

Pentru carnea proaspătă cea mai bună soluţie este congelarea şitransportul într-o cutie sau geantă frigorifică, cu pungi de gheaţă în jur. Înacest fel, carnea se poate păstra chiar şi trei-patru zile, dacă ladafrigorifică nu este deschisă prea des. O soluţie ar fi şi semipreparareacărnii şi congelarea semipreparatelor obţinute (de exemplu şniţele).

Sigur, există şi soluţia minifrigiderelor sau minicongelatoareloralimentate de la bateria unei maşini. Este soluţia cea mai sigură şicomodă, dar şi cea mai scumpă şi presupune existenţa în tabără a uneimaşini.

Pâinea va trebui protejată pe timpul transportului în saci sau în cutiiînchise bine. Altfel pe parcursul transportului pe ea se va pune un stratgros de praf.


Odată ajunşi în tabără, alimentele vor trebuie depozitate cât se poatede repede la locul lor. Cortul-depozit de alimente trebuie plasat la umbrăşi cât mai bine aerisit, dar în acelaşi timp protejat de atacul insectelor. Nueste bine să se pună cutiile de alimente direct pe pământ sau pe podeauacortului. Câteva bile de lemn şi scânduri pot constitui o podină astfel calăzile de alimente să fie ridicate la cel puţin zece cm. de sol. Aranjaţicutiile şi lăzile în aşa fel încât să fie cât mai uşor accesibile. Nu este nicio plăcere pentru echipele administrative să mute zilnic lăzile pentru aputea lua ceea ce au nevoie.

Pâinea se păstrează bine în saci de rafie sau în cutii acoperite cupânză. În saci de nylon s-ar putea să mucegăiască, iar neacoperită se vausca. Există însă o soluţie care ni se pare optimă pentru păstrarea pâinii:confecţionarea la comandă mai multe coşuri împletite din răchită. Elesunt de formă paralelipipedică (dimensiunile sunt de aproximativ 100 cmx 60 cm x 50 cm) şi au capac. Pentru fiecare din aceste coşuri avempregătită câte o pânză croită astfel încât să poată "căptuşi" pereţii interioriai cutiei şi să poată acoperi şi deasupra conţinutul. Pâinea se păstreazăfoarte bine în aceste "lăzi". Practic, la începutul fiecărei tabere cumpărămpâinea şi la producător o punem direct în aceste "lăzi". Transportul estemult mai uşor, depozitarea de asemenea, în două din aceste coşuri-lăziintrând 50-80 de pâini (în funcţie de dimensiunile acestora). Sigur, dupăfiecare tabără, pânzele care sunt puse în interiorul cortului sunt spălate, şicălcate.

Mezelurile uscate şi afumate este bine să fie atârnate în cel mairăcoros loc şi învelite într-un tifon după ce în prealabil au fost şterse cuun prosop de bucătărie curat şi îmbibat în oţet. Celelalte mezeluri şicarnea pot fi păstrate într-o oală mare, acoperită cu un capac şi pusă înapa râului. Dar atenţie la locul unde puneţi oala! Asiguraţi-o cu pietre dejur împrejur şi pe capac, iar în timpul nopţii scoateţi-o din râu şi băgaţi-oîn cortul de alimente. Animalele care vizitează tabăra noaptea o vordetecta cu uşurinţă afară. După o astfel de vizită s-ar putea să vă mai şirămână câteva bucăţele de salam!

Dacă depozitaţi lăzile una peste alta, nu puneţi cel mai jos cele cubiscuiţi, paste făinoase, dulciuri ci pe cele cu conserve. gemuri, sticle.


Şoarecii de munte, deşi mai simpatici decât rudele lor din oraşe, vor atacafără mustrări de conştiinţă primul strat de cutii sau lăzi, dacă el conţinealimente ce pot fi roase.

În cazul în care în acelaşi loc sunt mai multe serii de tabără, este bineca de la ambalarea alimentelor ele să fie separate pe serii. Etichete deculori diferite puse pe cutii pot rezolva problema identificării. Ladepozitare, ţineţi cont de aceasta. Cel mai la îndemână trebuie să fiealimentele primei serii, iar cel mai jos sau mai în spate alimentele ultimeiserii.

Între lista alimentelor propusă pentru tabere şi lista reală aalimentelor disponibile vor fi întotdeauna mici diferenţe. Este bine deaceea, să se întocmească un inventar al tuturor alimentelor disponibilepentru o serie de tabără şi acest inventar să fie dat bucătăreselor.

Alte măsuri de igienăUn lucru de care trebuie să se ţină seama este păstrarea stării

generale de igienă în cortul bucătărie-depozit de alimente şi în jurulacestuia, în toate spaţiile care sunt folosite pentru gătit şi servirea mesei.

Prima problemă de care trebuie să ţinem seama este aceea agunoiului şi resturilor menajere. Noi sugerăm ca acesta să fie împărţit întrei categorii:

" resturile de mâncare - se depozitează într-un recipient (butoimetalic sau de material plastic) care la umplere se va transportadin tabără. O idee bună este de a se lua legătura cu un localnicpentru a veni să ridice aceste resturi de mâncare pentru hranaanimalelor. Acest recipient va sta tot timpul acoperit cu un capac.În ceea ce priveşte aceste resturi, supravegheaţi cu cea mai ma-re stricteţe ca:

• resturile de mâncare să fie puse de către toţi participanţiiîn recipientul destinat pentru aceasta, şi nu lângă el


• să nu fie lăsate resturi de mâncare pe iarbă• să nu fie aruncate în apă!• să nu fie aruncate în pădure!• înainte de spălarea veselei, aceasta să fie bine debarasată

de resturile de mâncare în recipientul destinat pentruaceasta

• vesela să nu se spele la izvorul de unde se ia apa de băutci doar într-un râu cu debit suficient şi cu o viteză decurgere suficient de mare pentru ca resturile mici demâncare să nu se depună pe fundul albiei

• recipientul va fi tot timpul acoperit cu un capac bineînchis!

• după fiecare golire a acestui recipient el se va spăla bineatât în interior cât şi în exterior!

• acest recipient va fi depozitat la umbră, la cel puţin 20m. de cortul bucătărie-depozit de alimente, de locul deservire a mesei, de locul de gătire a mesei, pe o micăplatformă de lemn

" gunoiul care poate fi ars: hârtii, cartoane, material plastic.

Acesta se adună în saci de nylon, iar la sfârşitul programului de lafocul de tabără, se arde. El poate fi ars şi în soba de la bucătărie,unde poate fi folosit şi pentru aprinderea focului.

" gunoiul care nu poate fi ars: cutii de conserve, sticle sparte, alteambalaje care nu pot fi arse. Se adună în saci de nylon, care laumplere se leagă la gură şi se depozitează în groapa de gunoi.

În ce priveşte aceste două categorii de gunoi, astăzi se găsescsuporturi speciale pentru saci de colectare a gunoiului, suporturi dotate cucapac. Investiţia în acestea merită făcută, pentru că starea de igienă ataberei se va îmbunătăţi considerabil! De asemenea se găsesc saci depolietilenă special pentru această destinaţie. Este bine să aveţi o cantitatesuficientă din aceşti saci. Nu lăsaţi ca aceşti saci să se umple de gunoi, cidebarasaţi-i atunci când sunt doar pe jumătate plini, pentru a-i putea legala gură.


Aşa cum am spus mai sus, gunoiul care poate fi ars va fi ars, iar celcare nu poate fi ars va fi dus la groapa de gunoi. Câteva sfaturi legate deaceastă groapă:

• o groapă cu o capacitate de aproximativ 1,5 mc. este suficientăpentru trei serii de tabără cu durata de 10-11 zile, cu 30-35 departicipanţi în fiecare serie

• ea trebuie săpată la distanţă destul de mare de tabără (cel puţin100 m.), preferabil între copaci, dar în aşa fel încât la sfârşitultaberelor să poată fi acoperită cu un strat de pământ de cel puţin30 cm.

• în ea se va depozita gunoiul doar în saci de polietilenă legaţi lagură

• dacă acest lucru este posibil ţineţi groapa acoperită cu un grătarde crengi groase, legate între ele cu sârmă, pentru a preveni caanimalele sălbatice să scormonească între saci, rupându-i şiîmprăştiind conţinutul

• la sfârşitul taberei această groapă de gunoi va fi neapărat astupatăcu pământ

În ceea ce priveşte amplasarea coşurilor de gunoi, aceasta trebuiefăcută astfel încât ele să nu fie lângă alimente sau hrana gătită. Deasemenea, în amplasarea tuturor utilităţilor pentru pregătire şi servireahranei, trebuie avut grijă ca traseele de circulaţie pentru prepararea şiservirea hranei să fie comune pe porţiuni cât mai mici (dacă se poate,aceste porţiuni să nici nu existe) cu traseele folosite pentru spălareaveselei şi depozitarea resturilor menajere.


Vesela, "mobilierul" şi alte "mărunţişuri"necesare unei tabere de corturi

În ceea ce priveşte vesela, aceasta se împarte în două categorii:vesela folosită de participanţii la tabără pentru a servi mesele şi veselafolosită pentru gătirea hranei şi servirea ei. Pe lângă vase mai suntnecesare şi alte ustensile de nelipsit într-o bucătărie, fie ea şi unaimprovizată în creierul munţilor.

În paginile ce urmează veţi găsi o listă orientativă cu vesela necesarăpentru gătirea şi servirea mesei (o astfel de listă nu este niciodatăcompletă, ea poate fi mereu îmbunătăţită de inventivitatea şi cerinţelebucătăreselor, dar limitată de dimensiunile bugetului.)

Vesela ce se pune la dispoziţia fiecărui participant la tabără

# Castron # Castronaş pentru salată # Cană ## Lingură # Furculiţă # Tavă #

Câteva cuvinte despre acest set de veselă:♦ articolele de material plastic trebuie să fie alese cu atenţie:

materialul nu trebuie să fie casant şi să reziste şi la conţinutfierbinte (ceai, supe, ciorbe)

♦ este bine să existe un număr de seturi de rezervă (o formulăsimplă: numărul de seturi de veselă = numărul de participanţi +numărul celor din echipa de personal a taberei + 5). Nu ştiţiniciodată când unul din participanţi îşi pierde castronul, cana saufurculiţa sau când în tabără vă pică pe neaşteptate musafiri pecare îi veţi invita la masă.

♦ o soluţie mai bună (dar mai scumpă!) decât vesela de materialplastic şi tacâmurile de aluminiu o constituie vesela din inox

♦ trebuie spus că vesela din material plastic (castronul în special),după un timp de folosire capătă un miros suficient de persistent casă numai poată fi îndepărtat prin spălare, lucru care este neplăcutpentru cei ce folosesc această veselă. Acest dezavantaj nu existăla vesela din inox, deci cea mai bună soluţie rămâne totuşi veseladin inox.


Vesela necesară pentru prepararea şi servireahranei în tabăra de corturi

Oale 30 l. cu capac 3 buc.Oală 15 l. cu capac 1 buc.Cratiţă 40 l. cu capac 1 buc.Tigăi 3 buc.Oală 3 l. cu capac 3 buc.Oală 5 l. cu capac 3 buc.Strecurătoare ceai 2 buc.Cuţite bucătărie mari 4 buc.Cuţite bucătărie mijlocii 2 buc.Deschizător de conserve 3 buc.Tel 1 buc.Zdrobitor cartofi - lung şi mare 1 buc.Sucitor 1 buc.Tăblie lemn pt. aluaturi 1 buc.Funduri lemn 4 buc.Linguri lemn 4 buc.Linguri, linguriţe, furculiţe 5-6 buc.Polonic 4 buc.Polonic sită 1 buc.Tăvi mari de material plastic cu mânere 3 buc.Coşuri pt. servit pâinea 4 buc.


Vesela necesară pentru prepararea şi servireahranei în tabăra de corturi

Recipienţi material plastic cu capac pentru''autoservire'' 6 buc.

Cleşti pentru servit 6 buc.Solniţă pt. servit. 1 buc.Palete pentru întins margarina pe pâine 4 buc.Set de recipienţi pentru condimente 1 buc.Set recipienţi pentru zahăr, sare, făină, etc. 1 buc.Suport mare pentru tacâmuri bucătărie 1 buc.Cutie pentru ţinut detergent, săpun, bureţi vase,bureţi sârmă în bucătărie 1 buc.

Castroane de material plastic pentru salate 3 buc.Feţe de masă PVC cu suport textil 5 buc.Prosoape de bucătărie mari, pentru acoperit 4 buc.Răzător brânză 1 buc.Bidoane de material plastic cu capac 20 buc.Navete de material plastic pentru transportat şidepozitat alimentele 30 buc.

Ceşti material plastic - cafea protocol 15 buc.Saci rafie (4 în tabără, opt la sediu)sa

12 buc.

Butoaie de material plastic pentru apă (25 l.) 3 buc.Butoaie de material plastic pt. telemea (25 l.) 5 buc.Mănuşi antitermice 4 per.


Observaţie: lista de mai sus este valabilă pentru cazurile în care se fac trei saupatru serii de tabără în acelaşi loc. De aici numărul de butoaie de materialplastic pentru telemea (5) pentru că de fapt pentru o tabără de 30-32 depersoane, ajunge unul singur. Observaţia este valabilă şi pentru alte componenteale listei (de exemplu navetele de material plastic sau coşurile pentru depozitatpâinea).

În titlul acestui capitol aminteam şi de "mobilier"; denumirea estedesigur generic şi un pic peiorativă, dar există câteva piese care suntnecesare. Iată care ar fi acestea:

• unul sau două umbrare demontabile (rezistente la ploaie şi stabilela vânt)

• un acoperiş (copertină) demontabilă pentru sobă (suficient demare pentru a putea permite lucrul în jurul sobei şi pe timp deploaie şi confecţionat din materiale ignifuge (care nu iau foc),tabla ondulată fiind de exemplu un material bun pentru aceasta.

• mese pliante pentru bucătărie (noi folosim trei astfel de mese, cudimensiunile de 1,20 m x 0,90 m şi înălţimea de aproximativ 1m.)

• măsuţe pliante (60 cm x 40 cm., înălţimea de 50 cm.) Ele sunt defolos pentru a pune oala de ceai, sau pentru a putea pune pe eleoalele şi cratiţele luate de pe foc

Şi mesele mari şi cele mici sunt de panel sau scândură şiînvelite în tablă subţire de aluminiu; scheletul lor este metalic,ţeavă de jumătate de ţol.

• câteva scaune pliante pentru cei ce lucrează la bucătărie (daratenţie la picioare!, solul este moale!)

• un raft sau două confecţionate din lemn sau metalice,demontabile, pentru cortul depozit de alimente

• bile de lemn şi scânduri pentru a depozita lăzile cu alimente pe unsuport, ridicat la 10-15 cm. deasupra solului.

• suporţi cu capac pentru sacii de gunoi


• recipienţi pentru resturile alimentare (butoaie de material plasticcu capac)

Şi "mărunţişurile"? Aici este vorba de câteva lucruri cum ar fimănuşile antitermice, de mare folos pentru manevrarea vaselor ce trebuieluate de pe foc, palmare sau mănuşi de piele pentru cei ce taie lemne,topoare (bine ascuţite şi cu cozi solide), un joagăr sau un fierăstrău bun.O trusă de scule (un patent, un ciocan, un cleşte de scos cuie, câteva cuieşi holzşuruburi, sârmă de fier sau de cupru, şurubelniţe, o pilă şi o cute deascuţit cuţite) este şi ea necesară pentru micile reparaţii necesare înaceastă micro-gospodărie.

Şi unde ţinem toate acestea? Şi mesele, şi lăzile cu alimente şicoşurile cu pâine şi ... şi ...? Pentru toate acestea este nevoie de un cortmai mare. Corturile de tip militar (marchiză) reformate de armatelediverselor ţări sunt o soluţie bună. Destul de scumpă, dar solidă,rezistentă şi de durată.

La ce gătim?Adică, alimente avem, veselă avem, bucătărese avem ... la ce gătim

mâncarea?

O soluţie bună şi comodă este procurarea unor aragaze cu randamentbun şi a unor butelii. Dar la această soluţie trebuie avute în vedere câtevalucruri:

• buteliile nu pot fi transportate pline în autobuz!• trebuie ca în apropiere (sau la o distanţă rezonabilă să existe un

loc în care să se poată încărca buteliile• trebuie să existe o butelie de rezervă (plină!)• buteliile nu trebuie amplasate în bătaia directă a soarelui• butelia trebuie amplasată o distanţă sigură de aragaze sau de

orice altă sursă de căldură• racordurile la butelie şi la aragaz trebuie verificate cu atenţie• aragazul trebuie instalat sau protejat astfel încât flacăra lui să nu

fie afectată de vânt


• dacă vă hotărâţi pentru această soluţie atunci neapărat verificaţieficienţa unui astfel de aragaz în aer deschis (bine ar fi chiar pelocul de tabără, mai ales dacă acesta se află la o altitudine maimare): în cât timp fierbe o oală cu apă de mărimea celor folositeîn tabără pentru gătit?

O soluţie mai puţin periculoasă dar mai incomodă este folosirea unorsobe cu lemne. Astfel de sobe se pot confecţiona din metal (cornier, tablă,grătare şi plite de fontă). Ele au nevoie de un coş de fum, adică de douăsegmente de burlan (de 1 m. fiecare) şi un cot. Picioarele acestei sobetrebuie să aibă tălpi (rondele metalice) pentru a nu se afunda în solulmoale. Uşile sobei trebuie să fie suficient de largi pentru a permiteintroducerea lemnelor şi prevăzute cu mânere pentru o deschidere maiuşoară. Un cârlig pentru jar este de folos.

Pereţii sobelor sunt din tablă, iar "fundul" din grătare de fontă.Dimensiunile sobei sunt date de dimensiunile plitelor de fontădisponibile. O căptuşire a pereţilor cu şamotă ar spori eficienţa sobelor,dar le-ar creşte mult greutatea şi în plus nu ar rezista transportului.

La instalarea sobei trebuie avut grijă ca:• locul ales să nu fie foarte departe de cortul depozit de alimente,

dar nici în imediata apropiere a acestuia pentru ca scânteile să nuprezinte pericol pentru acesta

• locul să nu fie chiar la liziera pădurii• umbra unui copac însă nu ar strica...• soba trebuie să fie dreaptă (orizontală)• coşul trebuie susţinut de o ţeavă verticală, iar sub cot trebuie de

asemenea pus un sprijin

Combustibilul folosit sunt lemnele: fie uscături adunate din pădure(activitate la care trebuie să participe toţi cei din tabără) fie lemne de foccomandate la pădurar sau la proprietarul pădurii. În ambele cazuri,acestea trebuie depozitate într-un perimetru bine delimitat şi nu înimediata apropiere a focului. Tăierea lor se face într-un singur loc pentrua preveni împrăştierea aşchiilor, surcelelor şi cojii de copac pe toată


suprafaţa taberei. Avantajul uscăturilor este că acestea dau o flacără vie,un foc rapid care încălzeşte rapid. Dar ... se consumă repede. Lemnele defoc nu se aprind aşa uşor, dar menţin jarul vreme mai îndelungată şi laurma urmelor sunt mai eficiente. Dacă se alege această soluţie (care estemai costisitoare şi care trebuie luată în considerare la calcularea preţuluitaberei) atunci este bine ca înainte de tabere, la instalare, să aranjămtransportul lor şi să angajăm un drujbist ca să le taie la dimensiunilepotrivite pentru sobă. Apoi ele pot fi stivuite cu grijă şi crăpate peparcursul taberei după necesităţi.

O măsură bună de prevedere pentru cazuri de vreme ploioasă este caîntotdeauna să existe o rezervă de lemne uscate şi aşchii pentru aprinsfocul, ţinute la loc ferit de umezeală. Şi dacă totul este ud, plouă zileîntregi, şi focul refuză cu încăpăţânare să se aprindă? Vă oferim douăreţete "sigure" şi verificate pe teren:

• o cutie de conserve umplută cu cenuşă (fără tăciuni!) şi pestecare se toarnă petrol până când cenuşa se îmbibă cu petrol. Ocantitate mică din acest amestec vă va ajuta să aprindeţi şi celmai încăpăţânat foc.

• dacă primprejur aveţi brazi, colectaţi de pe trunchiurile lorrăşină. Înveliţi-o în frunze, şi o "pastilă" mai mare de răşinăvă va ajuta să aprindeţi focul chiar şi pe ploaie.

O a treia soluţie ar fi şi construirea unui cuptor pe loc, dar oricumsunt necesare plitele. Aceste pot fi puse pe un cuptor construit din pietreşi lipit cu lut, dar o astfel de improvizaţie, chiar dacă poate fi făcutărelativ repede, va face viaţa echipei administrative destul de grea. Şi să numai vorbim de cea a fochiştilor!

Este clar că mult din activitatea echipei de la bucătărie se vadesfăşura în jurul sobei sau a aragazului şi că ea trebuie să se desfăşoareindiferent de starea vremii: soare, vânt, ploaie, lapoviţă. O copertină pusădeasupra plitelor şi care acoperă şi zona din faţa sobei dar care lasă locburlanului este foarte absolut necesară. Aşa cum am mai spus, ea trebuiesă fie suficient de mare pentru a permite lucrul în jurul sobei şi pe timp


de ploaie şi confecţionată din materiale care nu iau foc (tablă ondulată, peun schelet metalic)

Destul de aproape de acesta montăm unul sau două umbrare sub carese află două mese pliante mai mari, pe care lucrează bucătăresele. Acesteumbrare trebuie să fie rezistente la ploaie şi la vânt.

Întreţinerea şi igiena veselei şiustensilelor pentru gătit şi servithrana

Responsabilitatea curăţirii şi igienei bucătăriei şi a veselei din eacade în sarcina echipei administrative ajutate de echipele de serviciu. Înceea ce priveşte vesela din care participanţii vor servi masa, NOUASPERANŢĂ a ales următoarea soluţie: la începutul taberei fiecareparticipant primeşte un set compus din: castron, castronaş pentru salată,cană, lingură, furculiţă, o tavă de material plastic şi un burete de spălatvasele (este vorba de fapt de un burete clasic de spălat vasele tăiat îndouă), totul pus într-o sacoşă de material plastic. Pe tot parcursul tabereifiecare participant va păstra setul personal şi se va îngriji de igiena lui.Pentru spălare va folosi detergent pus la dispoziţie de noi. De regulă unflacon cu detergent pentru vase este pus pe un suport, lângă cortulbucătărie şi fiecare participant va folosi o cantitate mică pusă pe buretelesău. Din experienţa noastră, aceasta este o modalitate bună şi foarteigienică de păstrare a veselei personale. Pentru o uscare mai rapidă aveselei am inclus în lista echipamentului personal (cel pe careparticipanţii trebuie să-l aducă cu ei în tabără) şi un şervet de bucătărie,pentru ştersul veselei personale.

Metoda spălării individuale a veselei personale este o şcoală bunăpentru toţi participanţii la tabere. Singura grupă la care această metodăridică probleme este cea a copiilor. În cazul lor este mai bine ca spălareaveselei să fie făcută de echipa de serviciu. Altfel, castroanele pot devenicele mai grozave bărcuţe pe apa râului de lângă tabără şi ora mesei va fi


întâmpinată pentru bucătăresele cu polonicul în mână de nişte priviriinocente care se vor dezvinovăţi: „le-am pierdut ... mi le-a luat cineva...nu ştiu unde sunt!“

În lista cu materialele consumabile (de întreţinere a veselei) suntincluse şi prosoape de bucătărie, dar acestea sunt pentru vesela de labucătărie. Am trecut prosoapele la „materiale consumabile" pentru că lademontarea taberei ele vor fi folosite pentru curăţarea podelei corturilor(în exterior) şi apoi aruncate la gunoi. Evident, la sfârşitul fiecărei seriide tabără, (sau dacă este necesar, şi în timpul taberei) prosoapele debucătărie folosite de seria respectivă vor fi spălate (folosind detergentulpentru rufe) uscate şi puse în lada cu echipament.

Tot la sfârşitul seriei de tabără, fiecare participant va preda veselacurată. Totuşi, este foarte bine ca echipa administrativă să-şi programezeactivităţile ultimei zile de tabără în aşa fel încât să aibă timp să mai speleodată toată vesela personală utilizând apă caldă şi detergent din belşug.După ce vor fi şterse, acestea vor fi puse în sacoşe de nylon noi pentru aputea fi împărţite participanţilor seriei următoare.

Înainte de începerea taberelor şi la sfârşitul lor toată vesela (atât ceapersonală cât şi cea folosită la gătit) va fi spălată şi opărită, apoi dupăuscarea perfectă, învelite în pungi şi depozitate în cutii sau lăzi de lemn,la loc ferit de umiditate şi praf.

Pentru o întreţinere şi o igienă bună a veselei avem nevoie deurmătoarele materiale consumabile (lista este orientativă, dar în generalcuprinde materialele de care este nevoie pentru igiena taberei, incluzândaici nu numai bucătăria).


Lista materialelor consumabilefolosite pentru o serie de tabără

(serii a câte 40 - 42 persoane - participanţi şi personal, cu durata de zece zile)

Pungi mici de plastic 100 buc.

Saci nylon gunoi 20 buc

Dezinfectant W.C. / bidoane a 1 l. 5 buc.

Detergent rufe / pungi a 1,5 kg. 1 pungă

Detergent veselă (flacoane) 2 buc.

Rezerve detergent veselă 8 buc.

Praf de curăţat AJAX 1 cutie

Axion pastă 2 cutii

Bureţi vase mici pentru participanţi 60 buc.

Bureţi vase mari 10 buc.

Bureţi sârmã 5 buc.

Prosoape bucătărie 5 buc.

Tifon (pentru acoperit mezelurile) 4 m.

Şerveţele (pachete a 100 buc.) 15 pach.

Chibrituri 2 pach.

Brichete 2 buc.

Sacoşe pentru vesela personalã 60 buc.

Mănuşi termice 1 pereche

Furculiţe plastic (pentru traseu) 30 buc.


Alimente ce trebuie cumpărateînainte de instalarea taberelor - pagina 1

În fiecare serie se asigură hrana pentru 40-45 persoane.

Paste făinoase melci 9 pachete a 500 gr

Paste făinoase scoici 9 pachete a 500 gr.

Tăieţei 4 pachete

Biscuiţi 46 pachete

Eugenia 200 buc.

Gem caise 15 borc.

Gem piersici 15 borc.

Gem căpşuni 15 borc.

Gem vişine 15 borc.

Zacuscă 14 borc.

Pateu ficat 45 buc.

Conservă peşte în ulei 15 buc.

Conservă peşte în sos tomat 12 buc.

Telemea 1 butoi

Zahăr 23 kg.

Sare 4 kg



Orez 4 kg.

Făină albă 9 kg. (3 pungi)

Făină de mălai 7 kg. (14 pungi)

Mazăre (conserve a 800 gr.) 15 buc.

Mazăre (conserve a 400 gr.) 6 buc.

Pastă tomate (370 gr.) 12 buc.

Muştar 2 cutii

Oţet 2 l.

Ulei 10 l.

Vegeta 4 pach. x 500 gr.

Piper 2 plicuri

Boia de ardei 1 pungă (250 gr.)

Sare de lămâie 6 plicuri

Ketchup 4 tuburi

Hellas 11 flac.

Ness BRASERO 1 cutie x 300 gr.



Cafea 2,5 kg.

Ceai aromat 20 cutii

Soia şniţele 6 pungi

Soia tocăniţă 6 pungi

Soia umplutură 16 pungi

Deserturi

Ciocolată 5 x 46 buc.

Biscuiţi cu cremă 3 x 46 buc.

Napolitane DOLCE 46 buc.


Alimente ce trebuie cumpărate înainte deînceperea fiecărei serii de tabără - pagina 1

Pâine 50 buc.

Cârnaţi CABANOS (kg.) 3

Salam (kg.) 10

Bacon (kg.) 5

Ouă (buc.) 360

Margarină (500 gr.) 20Carne (kg.)7 kg: 3,5 kg. pulpă şi 1 rând de şniţele gata tăiatesau 7 kg. de pulpă

7

Brânză topită 25

Cartofi (kg.) 50

Roşii (kg.) 20

Ardei (kg.) 20

Ceapă (kg.) 9

Fasole verde (kg.) 6

Usturoi (kg.) 1

Castraveţi (kg.) 10


Alimente ce trebuie cumpărate înainte deînceperea fiecărei serii de tabără - pagina 2

Varză (kg.) 12

Zarzavaturi (pătrunjel, morcov, ţelină)

Frunze (pătrunjel, ţelină, leuştean)

Lămâi (kg.) 2

Ardei iuţi (după dorinţa de viteză ;o) )

Aprovizionările intermediare

Pentru aceste aprovizionări nu am indicat liste de alimente, listacumpărăturilor necesare stabilindu-se de către echipa administrativă. Îngeneral, ea va cuprinde pâine, legume, fructe, carne, mezeluri, sucuri. Cavaloare, acestea reprezintă 80-90 % din suma folosită pentru alimentelecumpărate înaintea fiecărei serii de tabără,.

Considerând listele de alimente de mai sus, şi meniurile sugerate lasfârşitul acestei broşuri, suma necesară va fi de aproximativ 240 $ (lanivelul preţurilor din anul 2002). După aceleaşi considerente de mai sus,putem spune că trebuie cumpărată carne pentru 3 mese plus carne măci-nată pentru amestec la ardei umpluţi în proporţie de jumătate la jumătatecu soia .

Carnea se va cumpăra după disponibilul de bani în variante de genul:

" pulpă - 8,5 kg şi cotlet - 3,5 kg

" pulpă 8,5 kg şi pulpe de pui sau pui întregi(8 pui întregi sau 4 pui şi restul pulpe de pui)

Am considerat în general, că la fiecare loc de tabără am avutposibilitatea să cumpărăm de două-trei ori pe parcursul taberei lapte. Încazul în care nu am avut această posibilitate, am adăugat la lista decumpărături pentru aprovizionarea intermediară şi lapte în cutii de carton.


MENIURIMeniurile gătite în tabără depind de îndemânarea şi priceperea

bucătăreselor şi de alimentele, vesela şi timpul pe care îl au la dispoziţie,ele diferind de la zonă la zonă a ţării. În paginile care urmează văprezentăm câteva sugestii pentru meniuri care pot fi gătite folosindalimentele din listele prezentate anterior.

Varianta 1Ziua 1

# seara mămăligă, lapte, tocăniţă soia,ceai, biscuiţi, margarină, gem

Ziua 2 (traseu de drumeţie)

# dimineaţa omletă: ouă, bacon, ceapă,brânză, roşii, ardei,pâine, margarină, gem

# prânz salam, pateu, peşte, brânză topită, ardei, pâine,ciocolată, bomboane, eugenie

# seara fasole verde, şniţel soia, langoşi cu brânză,ceai, biscuiţi, gem, margarină

Ziua 3# dimineaţa senviciuri: pâine, margarină, salam, brânză,

roşii, ardei,ceai, gem

# prânz supă: zarzavat, vegeta, tăiţei,carne de porc pane, cartofi piure, salată de roşii,napolitane, suc

# seara macaroane cu brânză,ceai, biscuiţi, gem, margarină


Ziua 4# dimineaţa senviciuri: pâine, pastă de pateu, margarină,

salam, brânză, roşii, ardei,ceai, gem

# prânz ciorbă de porc, zarzavat, iaurt,mazăre cu cârnaţi,ciocolată

# seara salată de cartofi, chiftele soia,ceai, gem, margarină, biscuiţi


# dimineaţa pâine, ochiuri de ou, brânzăbacon, roşii, ardei,ceai, margarină, gem

# prânz pâine, salam, pateu, peşte,brânză topită, ardei,ciocolată, bomboane, eugenie

# seara pilaf de orez, pane soia, salată,pâine, margarină, ceai, gem

Ziua 6# dimineaţa senviciuri: pâine, margarină, salam,

bacon, brânză, roşii, ardei, ceai, gem

# prânz supă: zarzavat, vegeta, tăiţei,friptură, cartofi natur, salată,desert

# seara crenvurşti, muştar, pâine,margarină, ceai, gem




# prânz ciorbă cu perişoare, iaurt,ardei umpluţi,desert

# seara macaroane cu brânză, macaroane cu gris, compot,ceai, biscuiţi, gem, margarină


# dimineaţa pâine, ouă fierte, margarină,brânză, roşii, salam,ceai, gem

# prânz pâine, salam, pateu, peşte,brânză topită, ardei,ciocolată, bomboane, eugenia

# seara mămăligă, tocăniţă de porc,pâine, margarină, ceai, gem

Ziua 9# dimineaţa senviciuri: pâine, salam, brânză,


# prânz supă de bulion,mazăre, cârnaţi,desert

# seara senviciuri: pastă de peşte, salam, brânză,orez cu lapte,gem, margarină, biscuiţi




# prânz supă: zarzavat, vegeta, tăiţei,friptură de pui, cartofi natur, salată,desert

# seara mămăligă, brânză, tocăniţă (carne şi soia),ceai, biscuiţi, gem


Varianta 2

Ziua 1# prânz supă vegeta cu tăiţei,

pilaf de orez cu carne, salată,desert

# seara mămăligă cu costiţă şi cârnaţi prăjiţi,brânză telemea,biscuiţi, margarină, gem, ceai

Ziua 2# dimineaţa omletă cu costiţă, salam, telemea,

ceai, pâine, margarină, gem

# prânz ciorbă de cartofi,ardei umpluţi,desert

# seara pâine, pastă de brânză, salam,roşii, ardei, margarină,gem, ceai, biscuiţi

Ziua 3# dimineaţa senviciuri: pâine, margarină, telemea, salam,

roşii, ardei,gem, ceai

# prânz mâncare de mazăre cu găluşte şi cârnaţi prăjiţi,gogoşi cu zahăr şi gem

# seara macaroane, brânză,biscuiţi, margarină, gem, ceai



# dimineaţa ouă fierte, salam, telemea,roşii, ardei,pâine, margarină, gem, ceai

# prânz salam, pateu, brânză topită,ardei, pâine,ciocolată, bomboane, eugenia

# seara papricaş de cartofi cu cârnaţi, salată asortată,ceai, margarină, gem, pâine

Ziua 5# dimineaţa senviciuri: pâine, salam, telemea, pastă de pateu,

roşii, ardei,margarină, ceai, gem

# prânz supă de bulion,piure de cartofi, carne pane, salată,desert

# seara ghiveci, pâine,margarină, gem, ceai


# dimineaţa omletă, bacon, telemea,roşii, ardei,pâine, margarină, gem

# prânz pâine, pateu, peşte, salam, brânză topită,ardei, ciocolată, bomboane, eugenia

# seara mămăligă cu brânză şi tocăniţă,gem, ceai, biscuiţi


Ziua 7# dimineaţa senviciuri: salam, margarină, pastă de brânză,


# prânz supă cu tăiţei,cartofi piure, şniţel, salată de varză,desert

# seara macaroane cu brânză, macaroane cu gris, compot

Ziua 8# dimineaţa senviciuri: pâine, margarină, salam, telemea,


# prânz ciorbă de varză,pilaf de orez, cârnaţi, salată,desert

# seara salată de cartofi, pane soia,ceai, gem, margarină, biscuiţi


# dimineaţa omletă, bacon, telemea,roşii, ardei,pâine, gem, ceai

# prânz pâine, salam, peşte, pateu,brânză topită, ardei,ciocolată, napolitane

# seara ardei umpluţi,ceai, biscuiţi, margarină, gem


Ziua 10# dimineaţa senviciuri: pâine, salam, telemea, pastă de peşte,

roşii, ardei,margarină, gem, ceai

# prânz ciorbă de perişoare,cartofi natur, friptură de pui, salată,desert

# seara senviciuri, ceai, biscuiţi, gemorez cu lapte,


Pe traseele de drumeţieÎn taberele în care se practică trasee de drumeţie mai lungi masa de

prânz se serveşte pe traseu şi deci, de prânzul va consta din hrană rece.Pregătirea alimentelor şi servirea lor cade deci în sarcina celor care mergpe traseu. Participanţii vor lucra la pregătirea prânzului, dar pregătireaalimentelor şi ustensilelor care trebuie luate cade în sarcina conducă-torului taberei sau a unuia dintre asistenţi.

Listele de mai jos pot să vă ajute să nu uitaţi ceva!

Ustensile pentru servirea mesei

# faţă de masă din PVC pe suport textil

# cuţite

# deschizător de conserve

# fund de lemn sau plastic pentru tăiat

# şervete de bucătărie (2 buc. pentru învelit cuţitele)

# şerveţele de hârtie

# pungi de plastic pentru gunoi şi resturi (10 buc)

Resturile, ambalajele şi gunoiul NU se lasă pe traseuci se pun în pungi de nylon şi se aduc la groapa degunoi din tabără)

# furculiţe de unică folosinţă (dacă este nevoie)

Atât ustensilele cât şi alimentele se transportă în rucsaci. Treirucsaci de 60 l. sunt suficienţi pentru a transporta alimentele şiustensilele necesare servirii mesei pe traseu de către un grup de 30de persoane.


Hrană pentru o zi de drumeţie(o listă orientativă pentru un grup de 30 de persoane; se considerăcă micul dejun şi cina se vor servi în tabără iar masa de prânz petraseu)

• pâine: 9 buc. a 1 kg.

• margarină: 2 cutii a 500 gr.

• pateu: 8 conserve a 200 gr.

• peşte: 8 conserve a 200 gr.

• salam: 2 kg..

• ardei: 15 buc.

• brânză topită: 30 buc, (triunghi sau felii ambalate înplastic)

• desert: (ciocolată sau napolitane): 30 buc.

• Eugenia: 30 de bucăţi

• (desertul sau Eugenia pot fi înlocuite la dorinţă şi dupăposibilităţi cu fructe care se pot transporta pe munte:mere, banane...)

!!Ne-am gândit la...Ne-am gândit la...

Noua Speranþã Timiºoara Preþ: 8 000 lei

m boli mai des întâlnite la munte

m primul ajutor în caz de urgenþe...

m simptome

m cum se trateazã?

m ce conþine trusa sanitarã în tabãrã?

m pe traseu...

PrimulPrimulajutorajutor

în tabãrã

Primul ajutor

în tabără Ce conţine această broşură:

• Câteva sfaturi pentru conducătorii taberelor de corturi sau ai grupurilor de excursii montane în ceea ce priveşte organizarea "asigurării sănă-tăţii" participanţilor.

• Prezentarea simptomelor şi modului de tratare a câtorva dintre problemele de sănătate cel mai des întâlnite în taberele de la munte.

• Prezentarea conţinutului trusei medicale de tabă- ră şi a trusei medicale de traseu, în taberele de corturi sau în excursii montane.

2 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________

ATENŢIE LA ... PRIMUL AJUTOR! Vrem să atragem atenţia tuturor celor care folosesc această broşură că ea prezintă doar simptomele şi modul de tratare al celor mai frecvente probleme de sănătate care pot să apară în taberele de corturi la munte, tratament care se poate face cu ajutorul medica-mentelor şi materialelor aflate în trusa de prim-ajutor din tabără. Ea este un mic "manual" de utilizare a trusei de prim-ajutor, dar nu poate substitui cunoştinţele şi experienţa unui cadru medical. De aceea sfătuim pe toţi cei ce organizează tabere de corturi urmă-toarele lucruri:

ori de câte ori este posibil acest lucru, să aibă în personalul taberei un cadru medical (medic sau asistentă), sau după caz, studenţi la medicină în anii mai mari sau surori de Cruce Roşie

conducătorul taberei, asistenţii acestuia şi chiar alţi membri ai personalului taberei să îşi însuşească noţiunile elementare de acordare a primului ajutor în caz de nevoie şi să cunoască locul în care se află trusa medicală şi conţinutul acesteia

să nu se plece pe nici un traseu de drumeţie fără a avea o trusă medicală de traseu care să conţină cele necesare acor-dării primului ajutor

înainte de începerea taberei, conducătorul taberei şi cel puţin unul din asistenţii săi trebuie să se informeze (sau să fie informaţi de către organizatorul principal în caz că în acel loc se desfăşoară mai multe tabere) asupra următoarelor:

• unde este cea mai apropiată unitate sanitară (dispen-sar, policlinică, spital)

• unde poate fi găsit primul cadru medical

Primul ajutor în tabără 3 ____________________________________________________________

• cum poate fi chemată salvarea • cum poate fi alertată formaţia SALVAMONT din zonă

să existe în tabără un mijloc de transport (automobil, micro-buz) care să poată fi folosit pentru transportul celor bolnavi sau accidentaţi la cea mai apropiată unitate sanitară. În cazul în care nu este disponibil un astfel de mijloc de transport, conducătorul taberei, asistenţii săi şi restul personalului trebuie să ştie care este primul loc în care pot găsi un astfel de mijloc de transport în caz de urgenţă.

în cazul în care apar simptome necunoscute de boală sau simptomele cunoscute se agravează se va apela la asistenţă medicală calificată în cea mai apropiată unitate sanitară.

în cazul unor boli sau accidente mai grave, în care nu se cu-nosc procedurile de urmat, conducătorul şi personalul taberei nu trebuie în nici un caz să administreze tratamente pe bază de presupuneri sau sfaturi din partea persoanelor fără califi-care şi nici să nu permită altora să facă acest lucru.

este bine ca în trusa sanitară să se afle o broşură ca aceasta, împreună cu lista medicamentelor şi materialelor care tre-buie să existe în trusa sanitară. Este datoria conducătorului taberei (sau a unui membru din personalul taberei desemnat pentru aceasta) să se îngrijească de înlocuirea permanentă a medicamentelor sau materialelor sanitare care au fost consu-mate din trusa medicală (atât cea din tabără cât şi cea de traseu)

la începutul sezonului de tabere trusele medicale trebuie do-tate cu medicamente şi materiale sanitare aflate în termenul de valabilitate. Nu va fi folosit nici un medicament cu ter-menul de valabilitate depăşit.


BOLI ÎNTÂLNITE

LA MUNTE Pentru alcătuirea şi revizuirea acestui material aducem mulţumirile noastre deosebite:

domnului doctor Ioan Mihăicuţă din Timişoara, mon-taniard cu experienţă şi un pasionat al expediţiilor montane cu grupuri de tineri

doamnei doctor Ligia Rodina, din Săcele, Braşov, care asigură în mod consecvent asistenţă medicală în tabere de corturi din munţii Bucegi, Piatra Craiului şi Ciucaş.


1. BOALA DIAREICĂ ACUTĂ DEFINIŢIE: scaune moi, apoase, neformate, cel puţin 3 pe zi, date de consumul de alimente alterate sau apă contaminată.

SIMPTOME: sete accentuată, uneori febră, greţuri şi vărsături, dureri abdominale.

TRATAMENT: regim alimentar: iniţial alimenataţie hidrică = rehidratare energică cu ceaiuri din abundenţă,uşor îndulcite, apă plată, ulterior supe de morcovi cu orez şi sare, brânzeturi, carne slabă.

• Gesol sau Săruri de rehidratare orală, 1 plic în 1/2 litri apă fiartă şi răcită, se beau 1, 2 litri/zi.

• Smecta 3 plicuri / zi- dizolvat în apă sau ceai • Metoclopramid 10mg 1-2cp/zi (în caz de vărsături) • No-spa 40mg 2-3cp/zi (în caz de dureri abdominale) • Furazolidon 3 x 1/zi • Imodium 1, 2 odată (se repetă după fiecare scaun,

maxim 3, 4 ori ( nu se recomandă în faza acuta - primele 2,3 zile)

În forme severe (mai mult de 6 scaune pe zi, febră, stare generală modificată) se pot administra antibiotice 3 zile

amoxicilina 500 mg - 1cp la 8 ore sau

ciprofloxacina 500 mg - 1 cp la 12 ore

PREVENIRE: a nu se consuma alimente gătite acasă înce-pând din a doua zi de excursie.

ATENŢIE: a nu se bea apă decât proaspătă (se va consu-ma doar apă din izvoare sau surse verificate. În nici un caz nu se va consuma apă din bălţi, lacuri, râuri sau chiar pâraie neverificate în amonte)

6 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 2. HIPERACIDITATE GASTRICĂ, GASTRITE

DEFINIŢIE: dureri în coşul pieptului sau în spatele sternului, ca o arsură, de obicei după mâncare.

TRATAMENT: • Dicarbocalm 1-4 cp/zi ( la 1 ora după masă si seara

la culcare) - pentru supt

• Omeran 20mg 1 cp/zi dimineaţa

3. COLICI ABDOMINALE

DEFINIŢIE: dureri abdominale sub formă de spasme, de intensitate crescută, de cauze diverse (intestinale, biliare, gastrice, uterine, renale).

TRATAMENT: antispastice şi analgezice

Scobutil 10 mg 3 x 1 cp/zi

sau

No spa 40mg 2-3 cp/zi

sau

Piafen 1-2 cp/zi.

Se pot şi asocia.


4. COLICI RENALE SAU PIETRE LA RINICHI

SIMPTOME: durere acută, violentă in regiunea lombară (în spate), cel mai adesea debutează treptat şi se intensifică rapid, iradiază spre burtă si căile urinare, însoţită de dureri la urinare, urinare frecventă dar cu cantitate mică de urină, urină tulbure sau roşie, eventual febră moderată. TRATAMENT:

• Scobutil sau Papaverină 3 x 1 /zi

• No-spa 40mg 3x1 cp/zi

• Antibiotic ( în caz de febră) - Biseptol 1cp la 12 ore sau Ciprofloxacina 500 mg 1cp la 12 ore

• Ceaiuri şi lichide din abundenţă (peste 2 litri/zi)

• În caz de vărsături – Metoclopramid 1 tabletă oral sau 1 fiolă injectată intramuscular

5. DURERI DENTARE • Algocalmin comprimate sau fiole 1, 2, 3 / zi sau

Antinevralgic.

În caz de umflare a fălcii, inflamaţie, se administrează:

• Ampicilină 3 x 500 mg./zi sau

• Amoxicilina 3 x 500mg/zi timp de 7 zile

8 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 6. INFECŢII RESPIRATORII SUPERIOARE SIMPTOME I - nas înfundat, care curge ca apa, durere în gât, eventual tuse seacă, fără febră sau cu febră uşoară = infecţie virală

• Aspirină sau Paracetamol (de preferat Paracetamol) 3 x 1 /zi (aspirina nu mai mult de 2/zi ; de evitat la copii)

• Calmant de tuse Codeine 3 x 1/2 /zi • Ceaiuri din abundenţă, Vitamina C. • Fenosept 3x1cp/zi

SIMPTOME II - Dacă tusea elimină flegmă galbenă, puru-lentă, şi febra e > 38,5º C = infecţie bacteriană - se poate asocia antibiotic precum:

• Ampicilină 3 x 500 mg./zi sau Amoxicilina 500mg 1 cp la 8 ore

• Bromhexin 3x1 cp/zi ( pt tuse) • Paracetamol 3x1 cp/zi

SIMPTOME III - În caz de durere în gât, predominând la în-ghiţire, gât roşu sau cu depozit purulent în gât = angina acută

• Fenosept 3x1cp/ zi – pt supt • Paracetamol 3x1 cp/ zi ( la febră) • Ospen (Penicilina V) 1000 – 1cp la 8 ore ( cu o oră

înainte de masă)


7. ALERGII CUTANATE, DIGESTIVE SAU RESPIRATORII

SIMPTOME: erupţie pe piele de pete roşii = urticarie; are loc după contactul cu un alergen (praf, polen etc.) sau după ingestia unui aliment alergizant, însoţită de mâncărime.

Alte manifestări = rinita alergică = strănut şi obstrucţie nazală cu lăcrimare şi mâncărime la nivelul ochilor şi nasului .

TRATAMENT:

• Antialergic: Loratadina (Claritin, Flonidan) - 1 cp/zi • Calciu lactic 2, 3/zi • Talc mentolat aplicat local (în urticarie)

Atenţie! - în formele când se asociază urticariei, edemul (umflarea) feţei, mâinilor sau tălpilor se poate administra 1 fiola de HHC 100mg (hemisuccinat de hidrocortizon) intra-muscular. Atenţie! - în forme severe = şoc anafilactic = se declan-şează în minutele sau ora care urmează contactului cu subs-tanţa respectivă şi este anunţat de o intensă senzaţie de rău, însoţită de mâncărimi în palme, frisoane, transpiraţii, urticarie, jenă la respiraţie, edeme la nivelui feţei (umflare a feţei) ± greaţă, vărsături, dureri abdominale.

necesită spitalizare de urgenţă!!! • se administrează HHC100mg (hemisuccinat de hidro-

cortizon) 2 fiole intravenos sau intramuscular (de pre-ferat intravenos) - se poate repeata după 15 minute

• antihistaminic - Loratadina 1cp • transport de urgenţă la cea mai apropiată unitate sani-

tară

10 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 8. INSOLAŢIA

DEFINIŢIE: provocată de expunerea prelungită la razele soa-relui pe timp de arşiţă, fără protecţie, a capului şi a cefei (o stare care poate pune viaţa în pericol cand temperatura ambi-entală este foarte ridicată, se transpiră foarte mult si nu se beau suficiente lichide pentru a înlocui pierderile).

SIMPTOME: 3 trepte 1. uşoară = corpul este slăbit, apare senzaţia de som- nolenţă, ameţeli, dureri de cap, greaţă

• victima trebuie dusă la umbră şi culcată cu capul puţin ridicat, i se dă să bea încet apă - de preferat apă plată - ½ de pahar de lichid la fiecare 15 minute - (băuturile alcoolice sunt interzise, pentru că sunt congestionante).

2. medie = dureri mari de cap, vomă, creşterea tem- peraturii corpului, pierderea cunoştinţei, accelerarea bătăilor inimii si respiraţiei

• persoana trebuie culcată la umbră, dezbracată şi înfă-şurată într-un cearşaf îmbibat cu apă rece, la cap se pune o pungă cu gheaţă (nu direct pe piele), la gât com-prese reci; i se dă să bea lichide - 1 lingură la fiecare 5 minute.

3. şoc termic= pierderea cunoştinţei, delir, halucinaţii, res- piraţia şi pulsul accelerate

• cele de mai sus + transport de urgenţă la o unitate sanitară specializată


9. ARSURI

Obiectivele prioritare ale primului ajutor în caz de arsuri sunt:

1. îndepărtarea durerii

2. prevenirea infecţiei

3. prevenirea şi tratarea şocului ( în arsurile de gradul III)

• Puneţi imediat zona arsă sub jet de apă curgătoare sau aplicaţi o compresă cu apă rece până ce durerea scade ca intensitate.

• Oximed spray – agitaţi şi pulverizaţi de la o distanţă de 15 cm.

• Acoperiţi arsura cu o compresă sterilă ( nu vată).

• Ridicaţi piciorul sau mâna afectată.

NU aplicaţi unt sau alte grăsimi (uleiuri ) pe arsură.

NU încercaţi să spargeţi băşicuţele (veziculele).


10. MUŞCĂTURILE DE ŞERPI Singurul şarpe veninos din ţara noastră este vipera.

Omul muşcat de viperă poate muri în cinci ore, prin sufocare, hemoglobina din sânge formând împreună cu veninul, un compus stabil.

PRIMUL AJUTOR: primele măsuri ce trebuie luate pentru îngrijirea muşcăturilor de şarpe veninos trebuie să conveargă spre a transporta victima pentru a primi îngrijiri medicale definitive cât mai rapid posibil.

• victima se culcă şi se încearcă liniştirea ei (victima trebuie să fie cât mai puţin mobilizată – adică să se mişte cât mai puţin - pentru a limita difuziunea sistemică a veninului).

• imediat după muşcătură (primele 5 minute) se foloseşte pompa extractoare pentru extragerea veninului. Dacă muşcătura este într-o zonă a corpului cu mult păr, se foloseşte Bic-ul pentru îndepărtarea părului.

Se aplică pe pompă cupa de sucţiune de mărimea potrivită, apoi se trage mânerul pompei în sus până la maxim, se aplică cupa de sucţiune peste, în aşa fel încât marginile ei să înconjoare muşcătura şi apoi se apasă mânerul pompei până jos. Ea se poate lăsa mai mult timp pe muşcătură - până la patru ore, însă primele minute sunt importante pentru îndepărtarea veninului. Sucţiunea trebuie continuată cel puţin 30 min.


• un garou aplicat proximal, la 10 cm mai sus de muşcă-tură, suficient de larg pentru a vă permite să strecuraţi un deget dedesupt, pentru a nu întrerupe circulaţia arterială, poate limita difuziunea veninului dacă este aplicat în primele 30 de minute.

• după îndepărtarea pompei se spală fluidul de pe rană cu apă şi săpun. Se aplică alcool şi se pansează rana.

• se ţine partea corpului cu muşcătura sub nivelul inimii.

• victima nu trebuie să consume lichide pentru a nu creşte circulaţia sangvină.

• transportarea de urgenţă la cel mai apropiat spital.

SUNT INTERZISE: • mobilizarea inutilă, agitaţia sau fuga victimei

• incizia în cruce a muşcăturii şi încercarea de a suge veninul cu gura.

• ingestia de alcool

• aplicarea locală de gheaţă, inutilă înaintea măsurilor amintite.

14 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 11. ÎNŢEPĂTURILE DE INSECTE înţepăturile de albine şi viespi

Albinele îşi pierd aparatul producător de venin în timpul înţepăturii şi ulterior mor, în timp ce viespile pot să înţepe de mai multe ori succesiv.

Deşi majoritatea insectelor produc prin înţepare doar o reacţie locală ( înroşire, umflătură), unele înţepături de insecte pot primejdui viaţa dacă persoana este alergică la veninul insectei (reacţia alergică apare numai dacă persoana a mai fost muşcată sau înţepată - a existat un contact anterior cu veninul).

PRIMUL AJUTOR

• Acul insectei îngropat în piele trebuie raclat sau periat cu o lamă sau cu unghia, dar nu trebuie scos cu penseta pentru a nu stoarce mai mult venin din săculeţul cu venin (se poate folosi şi pompa extractoare)

• Sediul înţepăturii trebuie curaţat şi dezinfectat şi tre-buie aplicată gheaţă sau comprese reci, pentru a încetini difuzarea veninului.

• Ridicarea sediului afectat şi administrarea de analge-zice (algocalmin) ameliorează simptomele.

• Pentru a reduce durerea se poate aplica imediat pe zona afectată o compresă îmbibată cu oţet diluat cu apă (în cazul înţepăturii provocată de viespe) sau în bicarbonat de sodiu dizolvat în apă (în cazul înţepăturii de albină).


• Reacţiile locale importante (umflătură, inflamaţie, tumefacţie care difuzează la mai mult de 10 cm în jurul sediului înţepăturii) necesită administrarea de antihista-minice (loratadina), iar în lipsa unei ameliorări vizibile se administrează intramuscular 1 fiola 100mg HHC (hemisuccinat de hidrocortizon) (la nevoie se poate repeta).

• În caz de agravare, transportaţi victima la cea mai apro-piată unitate sanitară.

Înţepăturile de furnici roşii şi alte furnici Furnicile se ataşează de piele prin mandibule puternice si îşi rotesc corpul în jurul capului în timp ce injecteaza repetat venin printr-un ac situat posterior. Reacţia iniţială, umflătura şi roşeata, însoţită de senzaţie de arsură si mâncărime, cedează în aproximativ 30 de minute şi în 24 ore apare o veziculă cu lichid clar care ulterior ulcerează şi se vindecă într-o săptamână, dacă nu se infectează secundar. PRIMUL AJUTOR

• aplicaţii de comprese reci sau gheaţă

• antihistaminice orale (loratadina 1 cp/zi) 5 zile

• infecţiile bacteriene pot fi prevenite prin aplicaţii locale cu unguente cu antibiotice (ex. neobacin unguent 2-3 aplicaţii/zi)


12. VEZICULE (băşici cu lichid)

Acestea se datorează încălţămintei sau altor tipuri de echi-pament care freacă pielea în mod repetat.

PRIMUL AJUTOR

• dacă vezicula este mică şi nedeschisă, iar zona nu va mai fi expusă altor iritaţii ulterioare, acoperiţi-o cu tifon steril şi bandajaţi locul respectiv. Pielea va resorbi lichidul şi aceasta se va vindeca de la sine.

• dacă se întamplă ca vezicula să se spargă, lăsaţi la vedere pielea jupuită, spălaţi uşor cu apă şi săpun şi acoperiţi locul cu bandaj steril.

• nu deschideţi o veziculă rezultată în urma unei arsuri

• dacă vezicula este mare şi expusă la lovire în timpul acti-vităţii zilnice, spălaţi cu apă şi săpun zona, înţepaţi vezi-cula în zona cea mai de jos cu un ac steril, apoi presaţi uşor pentru a forţa să iasă lichidul. Acoperiţi zona cu un bandaj steril.

• urmăriţi permanent eventualele semne de infecţie, cum ar fi: înroşirea, puroiul sau apariţia unor dungi roşii ce por-nesc de la rană către zonele învecinate.

• în cazul apariţiei semnelor de infecţie, aplicaţi local ungu-ent cu antibiotic (neobacin), iar dacă nu se observă ame-liorare după 1-2 zile se administrează Oxacilina 500mg - 1 capsulă la 6ore


13. CONTUZII

DEFINIŢIE: lovituri date de căzături pe părţile moi (muşchi)

TRATAMENT:

• comprese cu apă rece

• hepathrombin 30000 unguent sau gel ( nu se aplică pe mucoase şi răni deschise)

18 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 14. ENTORSE

DEFINIŢIE: leziune a ligamentelor ce susţin articulaţiile dintre segmentele osoase. Ligamentele pot fi suprasolicitate, ajungându-se până la ruperea lor.

SIMPTOME : - Dureri la nivelul articulaţiei lezate

- Umflarea (edemul) articulaţiei

- Sensibilitate la atingerea zonei afectate

- Modificări de culoare ale articulaţiei ( roşu, albastru)

TRATAMENT:

• imobilizare şi repaus

• comprese cu apă rece, Hepathrombin gel

• Bandaj compresiv elastic

Pentru combaterea durerii si scăderea edemului se poate administra Ibuprofen 200mg 2x1 tb/zi 3zile sau masajul zonei respective cu Diclofenac unguent sau gel

Dacă nu sunteţi sigur dacă este vorba de o entorsă sau de o fractură, comportati-vă ca şi când ar fi vorba de o fractură.


15. LUXAŢII

DEFINIŢIE:

• pierderea contactului normal dintre oasele care alcătu-iesc o articulaţie

• de obicei este consecinţa unei căzături sau a unei loviri dată osului.

• articulaţiile cel mai frecvent implicate în asemenea accidente sunt: umăr, şold, cot, degetul mare de la mână, genunchiul.

SIMPTOME: • victima acuză o durere violentă şi se poate observa

deformarea zonei respective cu o poziţie anormală a membrului

• modificarea culorii pielii în jurul zonei traumatizate

PRIMUL AJUTOR:

• nu încercaţi readucerea oaselor în poziţie normală!!

• se recomandă imobilizarea provizorie cu o atelă sau o eşarfă (vezi fracturi) şi transportarea victimei la spital

20 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 16. FRACTURI

DEFINIŢIE: Întreruperea totală sau parţială a continuităţii unui os, apă-rută în urma unui traumatism. Ea poate fi:

• închisă - când osul rupt nu iese la exterior prin piele

• deschisă - când osul penetrează ţesuturile, rupe pielea şi este vizibil în focarul de fractură.

SIMPTOME:

• victima aude sau simte o plesnitură la nivelul locului respectiv

• durere intensă, localizată ( în punct fix), care se inten-sifică la mişcare şi la palpare

• partea lovită se mişcă anormal sau nenatural • zona loviturii se umflă, se deformează şi pot apare

vânătăi • regiunea se poate scurta prin încălecarea fragmentelor

osoase

PRIMUL AJUTOR:

• în cazul fracturilor deschise cu hemoragie se încearcă oprirea sângerării, se taie şi se îndepărtează îmbrăcă-mintea din jurul rănii. NU încercaţi să împingeţi înapoi nici o bucată a osului ieşită în afară. NU spălaţi şi nu puneţi nimic pe rană, nici chiar medicamente.


• se apasă cu blândeţe, cu o compresă sterilă, cu un tampon curat sau cu o bucată de pânză curată, pentru a stopa sângerarea

• se acoperă întreaga rană (inclusiv osul ce iese în afară) cu un bandaj

• se imobilizează zona respectivă cu ajutorul atelelor. Pentru a improviza o atelă se pot folosi scânduri, crengi, cozi de mătură, etc. Atela trebuie să fie sufi-cient de lungă pentru a fixa articulaţiile de deasupra şi dedesubtul osului rupt. Între atelă şi pielea zonei traumatizate se aşează o bucată de pânză, nişte vată sau un prosop. Nu legaţi atela prea tare, astfel încât comprimarea să nu oprească circulaţia sângelui

• victima se transportă la cel mai apropiat centru medi-cal; manevraţi victima cu grijă - mişcările bruşte agravează adesea severitatea leziunilor

• pentru calmarea durerilor se poate administra un analgezic (algocalmin, piafen)

24 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ 17. PLĂGI ( RĂNIRI ) DEFINIŢIE: leziune în care continuitatea pielii este întreruptă.

TRATAMENT: • spălaţi-vă bine pe mâini cu apă şi săpun înainte de a

examina rana • opriţi hemoragia prin:

apăsare cu compresă sterilă groasă direct pe rană şi comprimaţi ferm cu podul palmei (dacă sîngele îmbibă compresa, nu o îndepărtaţi, ci aplicaţi alta peste prima); ulterior aplicaţi un bandaj de presi-une care să menţină compresa pe loc - nu strângeţi prea tare bandajul pentru a nu opri circulaţia arterială garou aşezat la rădăcina membrului, deasupra plă-gii (în caz de hemoragie foarte mare).

• odată oprită hemoragia, spălaţi plaga cu apă curată din abundenţă şi săpun, apoi Betadine sau apă oxigenată sau Rivanol. ( în caz de julituri şi zgârieturi, o frecare uşoară poate fi necesară; este foarte important să îndepărtaţi orice fel de murdărie pentru a preveni infectarea plăgii)

• aplicaţi compresă sterilă şi pansament din faşă, cu schim-bare o dată pe zi.

• urmariţi cu atenţie plaga timp de mai multe zile • dacă apar semne de infecţie la nivelul rănii puteţi aplica

unguent (Neobacin) sau la nevoie tratament oral cu Oxacilina 500mg 1cps la 6 ore

ESENŢIAL: • oprirea rapidă a hemoragiei • toaletă riguroasă a plăgii

26 Primul ajutor în tabără ____________________________________________________________ .


Trusă sanitară pentru tabără

Conţinutul unei truse sanitare de prim ajutor pentru o tabără de corturi cu 30-35 de participanţi

Algocalmin tablete – 40

Algocalmin fiole - 15

Antinevralgic tablete - 20

Aspirină tablete – 20

Paracetamol tablete - 40

Faringosept comprimate pentru supt - 60

Codeină fosfat 15mg - 20

Bromhexin 8mg tablete - 30

Ospen 1000 tablete – 60

Ampicilină 500mg capsule – 20

Amoxicilina 500mg capsule– 40

Ciprofloxacina 500mg tablete– 20

Oxacilina 500mg capsule– 40

Biseptol 480mg tablete– 30

Ibuprofen 200mg - 30


Dicarbocalm comprimate pt. supt – 60

Omeran 20mg – 30

Scobutil tablete – 20

Papaverină 100mg tablete – 20

No-spa 40 mg tablete -20

Piafen tablete -30

Calciu lactic tablete- 40

Fiobilin 250mg tablete - 20

Metoclopramid 10 mg tablete - 20

Metoclopramid fiole – 5 buc

Furazolidon 100mg tablete - 20

Gesol plicuri -10

Smecta plicuri – 20

Dulcolax tablete -10

Triferment tablete - 30

Oximed spray - 2

Hepathrombin gel- 1

Hepathrombin 30000 unguent – 1

Diclofenac unguent – 2

Euvirox unguent -1


Talc mentolat – 1

Loratadina tablete – 20

HHC 100mg fiole - 5 buc (Hidrocortizon hemisuccinat)

Betadine - soluţie + gel -2

Spirt medicinal - 3 x 0,5 l

Apă oxigenată -3

Rivanol -3

Vată pachete mici - 2

Faşă - 4

Feşe elastice – 3 (diverse mărimi)

Leucoplast - 4

URGO: 100 buc.

Săpun mic – 1

Seringi de unică folosinţă

Termometru -1

Foarfecă medicală -1

Trusă cu pompă extractoare de venin


Trusă sanitară pentru trasee

Este o trusă medicală minimală care trebuie ţinută într-o cutie sau într-o borsetă care se va lua neapărat pe orice traseu de drumeţie indiferent de lungimea acestuia (deci chiar şi pe unul scurt!)

Rivanol Spirt Algocalmin tablete Piafen tablete Metoclopramid tablete Loratadina tablete Algocalmin fiole Leucoplast Vată Faşă Faşă elastică Betadine URGO săpun mic trusă cu pompă extractoare de venin

c â t e v a i d e i . . .c â t e v a i d e i . . .c â t e v a i d e i . . .c â t e v a i d e i . . .

JOCURIJOCURIJOCURIJOCURIpentru tabără

v o l u m u l I

2 Câteva jocuri pentru tabără - volumul I - Noua Speranţă Timişoara

O parte din jocurile prezentate în această broşură sunt noi,altele însă sunt cunoscute de mai multă vreme şi nu cunoaştemsursa lor. Acolo unde am cunoscut sursa am specificat-o. Tot aicisunt cuprinse şi câteva jocuri foarte cunoscute de mulţi dintre ceicare lucrează cu tinerii sau organizează tabere. Am inclus totuşidescrierea lor gândindu-ne că poate va fi de folos celor caredoresc să înceapă această activitate şi au nevoie de câteva idei.

Mulţumim în mod deosebit Fundaţiei „Copilul şi Lumea“ dinArad şi fratelui Ovidiu Blaj pentru bunăvoinţa cu care ne-auacordat permisiunea de a reproduce mai multe jocuri din lucrările„300 de jocuri“, editată de Fundaţia „Copilul şi Lumea“ şiScripture Union şi „Jocul cu copiii nu-i o joacă“, editată deFundaţia „Copilul şi Lumea“.

Câteva jocuri pentru tabără - volumul I - Noua Speranţă Timişoara 3

LABIRINTUL VERSETELOR

un joc original, creat de echipa Noua Speranţă Timişoara

Închipuiţi-vă că aţi intrat într-un labirint. Mergeţi pe o galerie şinu după mult timp, de fapt doar după câţiva metri intraţi într-oîncăpere din care pleacă alte trei sau patru galerii. În mijloculîncăperii se află o masă pe care este scris un verset din Biblie. Dar...fără referinţă. Cercetând mai atent încăperea, vedeţi că la începutulfiecărei galerii se află câte o săgeată pe care scrie o referinţă biblică(numele cărţii din Biblie, numărul capitolului şi al versetului). Ştiţicare e galeria care reprezintă drumul bun, cel care vă va scoate dinlabirint? Aceea la începutul căreia se află referinţa versetului scrispe masa din mijlocul încăperii.

Plecaţi pe galeria „bună“ şi ajungeţi în altă sală. Aici povestease repetă, dar cu alt verset, cu alte referinţe... Şi tot aşa, din sală însală, alegând galeriile bune veţi ajunge la ieşirea din labirint.

Dar dacă alegeţi o galerie greşită? Se înfundă drumul? Nu! Şipe aceste galerii veţi ajunge în câte o sală, şi după vreme de„rătăcire“ până la urmă veţi ajunge şi la ieşirea din labirint. Şiatunci? Cu ce vă deosebiţi de cei care au ales doar drumurile bune?Mai este un „amănunt“!

Pe unele galerii veţi găsi câte o punguţă sau o casetă sau uncoşuleţ cu perle. Pe fiecare perlă se află gravată câte o literă. Luaţidin fiecare loc în care găsiţi „perle“ câte una (numai una!). Doar că,deşi arată identic, unele perle sunt false, iar altele sunt veritabile.Perlele false se află plasate în galeriile „greşite“. Cele veritabile seaflă doar pe galeriile „bune“.

Şi astfel, la ieşirea din labirint, cei care au mers doar pegaleriile bune vor avea câteva perle pe care se sunt gravate litere.Anagramând (amestecând) aceste litere vor obţine un cuvânt, desprea cărui cheie (semnificaţie) au fost înştiinţaţi la intrarea în labirint.


Cei care au trecut prin toate galeriile bune dar au mers şi pegalerii greşite, vor putea forma cuvântul, dar vor rămâne în mână şicu perle false, dovada faptului că au şi greşit în alegerea galeriilor.Şi care vor trage în jos cântarul punctelor obţinute. Iar cei care nuau trecut prin toate galeriile bune... nu vor putea să formezecuvântul!

De unde găsim însă un labirint în tabără? Şi ce materiale suntnecesare? Cât timp ne ia pregătirea jocului? În rândurile careurmează vă vom prezenta două variante ale acestui joc: „de zi“ şi„de noapte“, şi explicaţiile necesare pregătirii şi desfăşurării acestuijoc.

Dacă la jocul „de zi“ labirintul se va forma folosind ţăruşi delemn şi sfoară (sau şnur sau cordelină), la cel „de noapte“ galeriilevor fi „imaginare“, adică nu vor fi delimitate de nimic. În „săli“ seaflă „mesele“ cu versete şi pe ele sunt fixate săgeţi care indicădirecţia spre următoarea „sală“. Jocul se desfăşoară în întunerictotal, singura sursă de lumină pe care o are fiecare echipă ladispoziţie este o lumânare, care se aprinde la intrarea în labirint şi acărei flacără trebuie păzită cu grijă, pentru că echipa nu are la eachibrituri sau brichete, şi nici lanterne. Echipa ajunge la o sală, seuită la verset şi la săgeata pe care este scrisă referinţa pe care oconsideră corectă, îşi ia direcţia... şi pleacă prin întuneric spreurmătoarea „sală“.

Vă este teamă că veţi rămâne în criză de idei pentru o seară defoc de tabără? Încercaţi acest joc! Spectacolul oferit de echipelecare se deplasează prin întuneric ocrotind cu grijă flacăra plăpândă alumânării, căutând să îşi păstreze cărarea cât mai dreaptă, pentru anu se pierde în labirint şi noapte, aplecându-se înfrigurate asupraversetelor din Scriptură şi dezbătând în şoaptă care este referinţacorectă, şi urmărind care este direcţia bună, emoţia cu care vorscoate din buzunar „perlele“ şi vor încerca în grabă să afle care estecuvântul tainic vor răsplăti cu prisosinţă pe cei ce lucrează la


pregătirea acestui joc, pentru orele lungi de muncă. Dar merită! Maiales că la sfârşitul jocului puteţi discuta un pic despre câtevaînvăţăminte importante pentru viaţă, legate de relaţia personală cuDumnezeu.

În paginile care urmează vă prezentăm:• harta (schiţa) labirintului• versetele biblice folosite în acest labirint• materialele necesare (împreună cu câteva schiţe sumare şi

instrucţiuni de confecţionare)• indicaţii pentru organizarea jocului• cuvântul care trebuie găsit• subiecte de discuţii în urma acestui joc


Citiţi cu atenţie aceste versete. Vă vor fi de folos!

Psalmul 23:1Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic.

Filipeni 4:6Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru, aduceţi

cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şicereri, cu mulţumiri.

Romani 8:28De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună

spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume, sprebinele celor ce Sunt chemaţi după planul Său.

Matei 23:11Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru.

Ioan 1:12Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în

Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu

Deuteronom 5:19Să nu furi.

Romani 5:8Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul

că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.

Matei 5:12Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este

mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, care aufost înainte de voi.

Apocalipsa 3:20Iată Eu stau la uşă, şi bat. Dacă aude cineva glasul meu şi

deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine.


Materialele necesare

„Masa cu versetul“Este un disc (fixat pe un ţăruş) pe care se află scris versetul a

cărui referinţă trebuie găsită.Discul, cu un diametru de 20 de cm. poate fi confecţionat din

carton, material plastic, placaj, suficient de groase pentru a putea săstea în poziţie orizontală fără să seîndoaie. În centrul discului sepractică un orificiu care să permităfixarea discului pe ţăruş.

Pe acest disc se va scrie versetulbiblic. Dacă discul este din materialplastic sau din carton versetul sepoate scrie cu un marker. O soluţiemai economică şi care permite refo-losirea acestor materiale şi la alte„ediţii“ ale jocului este versetul să fie

scris pe hârtie şi apoi hârtia să fie aplicatăpe disc.

Discul se poate fixa pe un ţăruş delemn, bătând un cui prin orificiul central.Ţăruşii trebuie să fie suficient de înalţipentru a permite înfigerea lor în pământ înaşa fel încât să stea bine fixaţi în poziţieverticală şi să nu poată fi doborâţi de vântsau de o atingere accidentală, iar discul săfie deasupra ierburilor sau vegetaţiei careacoperă terenul, deci minimul la 30 cmdeasupra solului.

În figurile alăturate se pot vedea schiţeale discului şi ale ansamblului disc-ţăruş.


„Săgeţile cu referinţe“Este vorba despre săgeţile care indică direcţia de urmat (intrarea

pe „galerii“) şi pe care sunt înscrise referinţele biblice.Aceste săgeţi pot fi confecţionate din aceleaşi materiale ca şi

discul. Iată mai jos schiţa unei astfel de săgeţi:

În terenul de joc, aceste săgeţi se vor monta pe discuri, dupăharta-schiţă a traseului, indicând direcţia. O săgeată montată pe discva arăta astfel:

Astfel, în fiecare „sală“ din labirint, va exista un disc, fixat peun ţăruş, iar pe disc vor fi montate un număr de săgeţi egale cunumărul galeriilor care pornesc din „sală“, fiecare săgeată indicânddirecţia spre galeria care va duce în linie dreaptă spre salaurmătoare.

Să presupunem că ne aflăm în sala în care se află textul dinPsalmi, 23:1 (vezi harta - schiţă a labirintului de la pagina 6). Privitde sus, ansamblul disc-săgeţi va arăta ca în figura următoare:


„Perlele“Piese mici, pe care se poate inscripţiona câte o literă. Se pot

folosi mingi de tenis de masă (dar este o soluţie cam scumpă...) pecare se scriu litere cu un marker. O altă soluţie ar fi tăierea unorrondele de lemn la circular (de exemplu dintr-o coadă de mătură,sau un alt lemn de esenţă tare, cu secţiune circulară). După oşlefuire cu şmirghel şi pe acestea se pot scrie literele cu marker.

„Perlele“ veritabile (deci cele care vor fi găsite pe galeriile„bune“ şi pe care sunt inscripţionate literele ce vor forma cuvântulce trebuie găsit) nu trebuie să se deosebească cu nimic (ca aspect)de cele „false“.


Pe „perlele false“ se inscripţionează litere care nu intră încomponenţa cuvântului ce trebuie găsit.

De câte „perle“ avem nevoie?

! „perle veritabile“ - pentru fiecare literă a cuvântului de găsitavem nevoie de un număr de perle egal cu numărul echipelorparticipante + 3 (cele trei în plus sunt necesare în cazul în carecineva ia din greşeală două, sau o echipă, rătăcind prin labirinttrece de două ori prin aceeaşi galerie...)

De exemplu, în cazul jocului prezentat aici, presupunând căavem 6 echipe participante şi ştiind că DRAGOSTE estecuvântul ce va trebui găsit vom avea nevoie de următoarele„perle veritabile“:

• 9 inscripţionate cu litera D• 9 inscripţionate cu litera R• 9 inscripţionate cu litera A• 9 inscripţionate cu litera G• 9 inscripţionate cu litera O• 9 inscripţionate cu litera S• 9 inscripţionate cu litera T• 9 inscripţionate cu litera E

! „perle false“ - câte 4 perle false pe o parte din galeriile„greşite“. În exemplul prezentat aici, sunt 10galerii„greşite“ şi am pus câte 4 perle false pe şase dintreele (nu are importanţă pe care). Aveţi însă grijă: pe aceste„perle“ se inscripţionează litere care nu apar în componenţacuvântului care trebuie găsit!

„Perlele“ pot fi puse în coşuleţe, cutii, pungi, sau săculeţiconfecţionaţi special, dar în aşa fel încât să fie vizibili pe „galerie“.Dacă sunt puse în pungi sau săculeţi, atunci aceştia pot fi fixaţi deţăruşi identici cu cei folosiţi la discurile cu versete.


Lumânări (numai pentru jocul pe timp de noapte)Este nevoie de câte o lumânare pentru fiecare echipă.

Coli de hârtie cu textul şi referinţa versetele din labirintSe pregăteşte câte o coală pentru fiecare participant la joc

(pentru jocul prezentat aici se poate copia pagina 7 din aceastăbroşură.)

Ţăruşi şi şnur (sfoară, cordelină) pentru trasarea gale-riilor (numai pentru jocul pe timp de zi)

Este nevoie de un număr destul de mare de ţăruşi, şi mult şnursau sfoară. Şi de un pic de matematică pentru a le socoti cuexactitate. Iar la rezultatele obţinute adăugaţi câte ceva în plus. Cusocoţile astea nu se ştie niciodată...

Pentru organizatorii jocului:

Harta-schiţă a labirintului - 3 exemplareLanterne - (pentru cazul în care montarea traseului se facetot pe întuneric)Ciocane sau topoare mai mici pentru baterea ţăruşilorBrichetă sau o cutie cu chibrituriCeas cu secundar (două), un creion sau pix şi un notes


Desfăşurarea jocului(prezentăm aici doar varianta pe timp de noapte, cea pe timp de zi fiindmai simplă)

! Cu câteva ore (sau chiar cu o zi) înainte de joc, se vorîmpărţi tuturor participanţilor foile pe care se află scrisetextul şi referinţa versetelor folosite în labirint.

! Se marchează traseul (evident, participanţii nu vor trebui săîl vadă înainte de concurs. Pentru un labirint ca cel din acestexemplu şi dacă marcajul se face pe întuneric, o echipă detrei oameni are nevoie de aproximativ două ore pentrumontare.

! Pentru desfăşurarea jocului este nevoie de doi arbitri:

• arbitrul de start - trebuie să aibă la el: brichetă sau ocutie cu chibrituri, lumânările, ceas cu secundar,potrivit cu al arbitrului de la sosire

• arbitrul de sosire - trebuie să aibă la el un creion saupix, un notes, o sursă de lumină (lanternă, felinar) şi unceas cu secundar, potrivit cu cel al arbitrului de start

! Se împart concurenţii în echipe (3-6 concurenţi în câte oechipă) şi se trage la sorţi, sau se stabileşte ordinea de start.

! Se explică regulile jocului subliniind următoarele:• modul de deplasare în labirint• singura sursă de lumină a echipei va fi o lumânare care

se aprinde la intrarea în labirint. Dacă flacăra acesteia sestinge, atunci echipa va reveni la arbitrul de start pentrua i se reaprinde lumânarea

• culegerea perlelor (se ia numai câte una!)• la ieşirea din labirint se caută cuvântul, şi se prezintă la

arbitrul de sosire


! Startul se da la un interval de timp suficient de mare pentruca echipele să nu poată să meargă exact un pe urmeleceleilalte. Un interval de 10 minute este bun. Înainte de startse cere fiecărui concurent să lase deoparte foile cu versete,şi orice sursă de lumină sau foc (chibrituri, brichete,lanterne)

! Arbitrul principal merge cu fiecare echipă la punctul deintrare în labirint (acesta poate fi chiar prima sală alabirintului, sau în imediata ei apropiere) şi acolo lereaminteşte regulile principale ale jocului. Întreabă echipadacă sunt nelămuriri, dacă există întrebări. După lămurireaacestora, întreabă căpitanul echipei dacă este gata de start.În momentul în care primeşte un răspuns afirmativ, aprindeo lumânare, o înmânează căpitanului şi comunică arbitruluide sosire numărul (sau numele) echipei şi ora la care a intratîn labirint.

! La ieşirea din labirint, echipele se vor anagrama literele depe perle şi după ce au găsit cuvântul se prezintă la arbitrulde la sosire. Acesta notează ora de sosire şi cere echipei să îipredea toate „perlele“.

! Diferenţierea echipelor se face în funcţie de timpul în careau parcurs labirintul. Se vor aplica penalizări pentru:" negăsirea cuvântului" litere lipsă din cuvânt (cuvântul a fost identificat - prin

deducţie - dar echipa nu are toate „perlele“ veritabile)" numărul de „perle false“ aduse de echipă.


La încheiere...

La încheierea acestui joc (sau în ziua următoare dacă jocul setermină prea târziu - şi se termină, credeţi-ne!) se poate discuta cuparticipanţii cât de important este să:

! să alegi o direcţie bună în viaţă

! să ai o lumină în viaţă

! să păstrezi cu orice preţ această lumină

! să rămâi alături de cei care umblă în lumină

! să ştii să deosebeşti ce este valoros şi adevărat deceea ce este fals şi lipsit de valoare

Anul viitor ce facem?

Odată ce materialele pentru primul joc au fost pregătite,organizarea unei alte „ediţii“ este mult mai uşoară: este nevoie doarde schiţa unui labirint nou şi de un set nou de versete. Versetele potfi alese după o anumită temă, pot fi cele pe care participanţii ar fitrebuit să le memoreze pe parcursul taberei sau versetele cheie alestudiului biblic ţinut în tabără.


VERSETELE DIN BALOANE

Este un joc care cere participanţilor (individuali sau grupaţi înechipe) două lucruri: să cunoască câteva versete din Biblie şi să fieochitori buni.

Descrierea jocului:

! Se alege un pasaj format din două sau trei versete biblice, sauun singur verset, dar mai lung.

! Acest verset se împarte în nouă părţi aproximativ egale - ca şinumăr de cuvinte. Fiecare parte se scrie pe câte un bileţel.

! Se introduc bileţelele în trei baloane, câte trei în fiecare balon.Se umflă baloanele şi se leagă la gură, apoi se agaţă de o prăjină(catargul taberei, stâlpul de la fileul de volei, sau pur şi simplu,un par înfipt în pământ).

! Echipa de concurenţi trebuie să se aprovizioneze cu „muniţie“ -adică un număr de pietricele stabilit de arbitru (de exemplu câtecinci pentru fiecare component al echipei). După ce s-aaprovizionat cu „muniţia necesară“, echipa se grupează înspatele unei linii trasate de arbitri.

! La semnalul arbitrului, concurenţii încearcă să spargă baloanele.După ce au reuşit să spargă toate baloanele (şi numai atunci!),echipa se deplasează în zona în care au căzut biletele dinbaloane, le culeg şi încearcă să reconstituie versetul, scriindu-lpe o hârtie.

! Când au terminat, se prezintă la arbitru, predându-i acestuiafoaia de hârtie pe care au scris versetul

! Acţiunea se repetă pentru fiecare echipă în parte. Se poate folosiacelaşi verset (dar în acest caz, echipele care aşteaptă la rând nu


trebuie să audă „dezbaterile“ echipei care caută să reconstituieversetul) sau un câte un alt verset pentru fiecare echipă.

! Departajarea echipelor se face după timpul necesar pentru aaduce foaia cu versetul „asamblat“. Se vor aplica penalizăripentru fiecare fragment lipsă din verset şi pentru fiecarefragment din verset care nu este pus la locul lui corect.

! Dacă versetele folosite nu sunt dintre cele foarte cunoscute(Ioan 3:16, Psalmul 23:1...) atunci este bine să se multiplicetextul acestor versete şi să se împartă tuturor participanţilor cu ozi sau două înainte de joc. Evident că la intrarea în concurs,nimeni nu are voie să aibă „fiţuica“ asupra lui.

Şi câteva idei:

# jocul se poate desfăşura şi pe întuneric, fiecare echipă având ladispoziţie o lanternă pentru a localiza ţintele

# echipele se pot dota şi cu alte arme pentru spargerea baloanelor:arc, praştie, suliţă... şi în acest caz fiecare echipă va trebui să îşiconfecţioneze singură armele. E nevoie de nuiele de alun,sfoară, un cuţit bun (dar nu de la bucătărie!!!), elastic. Sigur căcel ce va avea o armă o va putea folosi doar pe aceea şi nu vaavea voie să arunce şi cu pietre.

# se pot organiza mai multe ţinte şi puncte de tragere (în acest cazconcurând simultan mai multe echipe), dar la dispunereaacestora în teren trebuie avut grijă ca „liniile de tragere“ să fie îndirecţii opuse, pentru ca participanţii să nu se lovească unii pealţii. Un alt lucru la care organizatorii trebuie să fie atenţi esteca în direcţia în care se „trage“ să nu fie alte grupuri depersoane, să nu se desfăşoare alte activităţi sau să nu existeechipamente sau clădiri ale taberei care pot suferi stricăciuni înurma loviturilor.

Iată cum ar putea fi organizat „poligonul“:


Materialele necesare:

! baloane (câte trei pentru fiecare echipă participantă, plus câtevade rezervă)

! sfoară pentru legat baloanele (la gură şi de stâlpi)

! trei pari (stâlpi, ţăruşi) - ideal ar fi ca baloanele să fie legate la oînălţime de 2 - 2,5 m.

! bileţele cu fragmentele de versete scrise pe ele (câte un set de 9bileţele pentru fiecare echipă)

! foi de hârtie cu textul versetelor (pentru a fi împărţite laparticipanţi cu o zi sau două înainte de începerea jocului).


! materiale pentru confecţionat ... armele (arcuri, săgeţi suliţe) încazul în care se doreşte un arsenal mai ... sofisticat decât pietrele

Pentru arbitru:! ceas cu secundar, pix, notes şi o foaie cu textul corect al

versetelor din baloane

În paginile care urmează veţi găsi un exemplu al acestui joc:textele versetelor şi referinţa lor şi împărţirea acestora pe bileţele.Vom folosi doar cinci (cele mai lungi) dintre aceste versete înbaloane. Puteţi folosi pentru multiplicare chiar aceste pagini, şi apoidecupaţi bileţelele pe liniile punctate.


Uită-te peste aceste versete! Îţi va fi de folos!

Apocalipsa 2:7„Celui ce va birui, îi voi da să mănânce din pomul vieţii,

care este în raiul lui Dumnezeu.“Apocalipsa 2:11

„Cel ce va birui, nicidecum nu va fi vătămat de a douamoarte.“

Apocalipsa 2:17„Celui ce va birui, îi voi da să mănânce din mana ascunsă,

şi-i voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un numenou pe care nu-l ştie nimeni decât acela care-l primeşte.“

Apocalipsa 2:26-28„Celui ce va birui şi celui ce va păzi până la sfârşit

lucrările Mele, îi voi da stăpânire peste Neamuri. Le vacârmui cu un toiag din fier, şi le va zdrobi ca pe nişte vase delut, cum am primit şi Eu putere de la Tatăl Meu. Şi-i voi daluceafărul de dimineaţă.“

Apocalipsa 3:5„Cel ce va birui, va fi îmbrăcat astfel în haine albe. Nu-i

voi şterge nicidecum numele din cartea vieţii, şi voi mărturisinumele lui înaintea Tatălui Meu şi înaintea îngerilor Lui.“

Apocalipsa 3:12„Pe cel ce va birui, îl voi face un stâlp în Templul

Dumnezeului Meu, şi nu va mai ieşi afară din el. Voi scrie peel Numele Dumnezeului Meu şi numele cetăţii DumnezeuluiMeu, noul Ierusalim, care are să se pogoare din cer de laDumnezeul Meu, şi Numele Meu cel nou.“

Apocalipsa 3:21„Celui ce va birui, îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul

Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cuTatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.“


„Celui ce va birui,

îi voi da să mănânce

din mana ascunsă,

şi-i voi da o piatră albă;

şi pe piatra aceasta

este scris un nume

nou pe care nu-l ştie

nimeni decât acela

care-l primeşte.“


„Celui ce va birui, şi celui ce

va păzi până la sfârşit

lucrările Mele, îi voi da

stăpânire peste Neamuri.

Le va cârmui cu un toiag din

fier, şi le va zdrobi ca pe nişte

vase de lut, cum am primit şi

Eu putere de la Tatăl Meu. Şi-i

voi da luceafărul de dimineaţă“


„Cel ce va birui,

va fi îmbrăcat astfel

în haine albe.

Nu-i voi şterge nicidecum

numele din cartea vieţii,

şi voi mărturisi

numele lui

înaintea Tatălui Meu

şi înaintea îngerilor Lui.“


„Pe cel ce va birui îl voi face

un stâlp în Templul Dumnezeului

Meu, şi nu va mai ieşi afară din

el. Voi scrie pe el Numele

Dumnezeului Meu şi numele

cetăţii Dumnezeului Meu, noul

Ierusalim, care are să se pogoare

din cer de la Dumnezeul Meu,

şi Numele Meu cel nou.“


DUPĂ CUVÂNTULCELUI CE CONDUCE

Este o variantă a unui joc prezentat de Robin Morris dinAnglia, la conferinţa naţională a CCI România, de la Ilieni, din anul2001.

Materialele necesare:

! Două bucăţi de şnur, cordelină sau coardă , de 70 - 100 demetri lungime.

! Eşarfe pentru legat la ochi (un număr egal cu număruljucătorilor dintr-o echipă)

! Câteva bucăţi de şnur de 1 m lungime

! Pentru arbitru: pix, notes, ceas cu secundar

Descrierea jocului:Echipele trebuie să parcurgă un traseu marcat cu şnur sau

cordelină, toţi jucătorii ţinând una din mâini pe coardă şi fiind legaţila ochi. Apoi vor trebui să parcurgă un al doilea traseu (diferit deprimul), în aceleaşi condiţii (legaţi la ochi şi ţinându-se cu mâna decordelină), dar de data aceasta căpitanul echipei este dezlegat laochi şi poate să îşi dirijeze echipa, deplasându-se alături de ei şidându-le indicaţii de deplasare. Va câştiga echipa care realizează celmai bun timp, luând în considerare ambele trasee.


Câteva indicaţii pentru organizarea jocului:

! Se alege locul în care se vor face cele două trasee. Este bineca acesta să fie cu copaci, arbuşti, tufe şi un pic maiaccidentat, eventual cu pâraie, şanţuri cu apă sau orice alteobstacole naturale sau ... artificiale, pentru a adăuga savoarejocului. Totuşi, ele trebuie să nu prezinte pericol pentruintegritatea fizică a participanţilor (pasaje expuse laînălţime, râpe adânci, apă adâncă...)

! Se amenajează primul traseu (poate fi circular sau nu),întinzând cordelina de la un copac la altul, prin înfăşuraredupă trunchiul copacului.

! Se amenajează al doilea traseu, în acelaşi mod ca şi primul,acesta putând fi mai dificil. Este bine ca traseele să nu fiechiar în tabără, pentru a păstra un element de surprizăpentru jucători.

! În timpul amenajării traseelor, în tabără, participanţii seîmpart în echipe şi fiecare echipă îşi alege un conducător(căpitan) după criteriile dorite.

! După formarea echipelor şi alegerea căpitanilor, arbitrulconduce prima echipă la începutul primului traseu (celelalteechipe rămân în tabără). Acolo le explică felul în care sedesfăşoară jocul.

! Echipa se aranjează la începutul traseului, având căpitanulîn frunte, fiecare jucător fiind la distanţă de 50-60 cm unulde altul şi se prind toţi cu mâna dreaptă de coardă.

! Apoi arbitrul sau un ajutor va lega fiecare jucător la ochi cuo eşarfă şi mâna liberă (stânga) a fiecărui jucător va filegată de mâna stângă a jucătorului din spatele său, folosindbucăţi de şnur de 1 m lungime.


! După ce echipa este pregătită astfel, arbitrul notează oraplecării şi dă startul.

! Echipa va trebui să parcurgă traseul fără să ia mâinile de pecoardă.

! La terminarea traseului se notează ora sosirii, jucătorii suntdezlegaţi la ochi şi sunt conduşi la al doilea traseu. Laînceputul acestuia căpitanul este „dezlegat“ de echipă.Restul echipei se aliniază la început se ţin din nou de coardăşi sunt legaţi la ochi.

! Arbitrul explică modul de parcurgere al celui de al doileatraseu şi după ce notează ora de plecare, dă startul.

! Echipa va parcurge al doilea traseu în mod similar cuprimul (fără să ia mâna de pe coardă), dar de data aceastacăpitanul echipei merge pe lână echipă şi le poate daindicaţii despre traseu, dar numai verbal (nu are voie săatingă nici traseul - coardă, nici obstacolele de pe traseupentru a le înlătura din faţa echipei, nici nu poate punemâna pe unul din membrii echipei). Indicaţiile pot fi degenul: „atenţie, urmează un şanţ, coborâţi cu grijă!“,„urmează un pârâu, apa este foarte mică puteţi trece prinea“, „aveţi în faţă un buştean, ridicaţi piciorul cam lajumătate de metru pentru a trece peste el“

! La sosirea echipei la capăt arbitrul notează ora sosirii.

! Urmează a doua echipă şi aşa mai departe. Cei care auparcurs deja traseul, pot să rămână pe post de „spectatori“,cu cât traseele vor fi mai „picante“, cu atât distracţia va fimai mare.

! Câştigă echipa care realizează cel mai bun timp la cele două„manşe“


Şi după?Unul din lucrurile cele mai interesante ale acestui joc este

urmă-rirea modului în care căpitanul echipei îşi conduce jucătorii,cum comunică cu ei, cât de eficient comunică dar şi modul deinterac-ţiune dintre membrii echipei.

După acest joc se pot purta discuţii interesante despre:

# cum îl alegem pe cel care dorim să ne conducă?

# cum îl alegem pe cel pe care îl vom urma?

# cum am dori să comunice cu noi cel ce ne conduce?

# câtă încredere avem în cel ce ne conduce?

# cât de mult îl ascultăm pe cel ce ne conduce?

# cum trebuie să fie conducătorul pentru a fi siguri că vomajunge cu bine la destinaţie?

Aceste subiecte pot fi abordate atât din perspectiva relaţieiconducător-condus, condus-conducător între oameni, cât şi dinperspectiva relaţiei dintre om şi Dumnezeu.


TU EŞTI?(din cartea 300 de jocuri, Fundaţia „Copilul şi lumea“, 1997)

Acest joc face parte din categoria celor numite „ice-beakers“, şi care pot fifolosite la începutul taberelor pentru a facilita cunoaşterea reciprocă mai rapidădintre participanţi.

Materiale necesare:! cartonaşe cu câte un nume din perechi celebre, de exemplu:

Pavel şi Barnaba (vezi pe pagina următoare o listă cusugestii de astfel de perechi)

Desfăşurarea jocului

Pune cartonaşele într-o cutie, amestecate. Fiecare ia un cartonaşpe care nu îl va arăta celorlalţi. Apoi fiecare are voie să pună oîntrebare unei persoane din cerc, încercând să îşi găseascăpartenerul. Nu sunt permise întrebările directe (Tu eşti Pavel?) pânăcând nu este sigur de identitatea celuilalt. Primul care ghiceştecorect persoană este câştigător şi împreună cu perechea ies din joc.Jocul continuă până când au mai rămas doar doi jucători. Aceştiaprimesc un premiu de consolare.

Folosit pentru cunoaşterea reciprocă mai bună, jocul poate fifolosit nu neapărat cu toţi participanţii grupaţi şi nu în modcompetitiv (cu „câştigători“). Se pot distribui cartonaşele tuturorparticipanţilor şi li se cere ca până la un anumit termen (de exemplupână la cină, până în seara primei zile) să îşi găsească „perechea“ şisă afle câteva date despre el/ea: numele adevărat, de unde este, dince biserică face parte, pasiuni. Apoi, la primul foc de tabără, sepoate cere ca fiecare să îşi prezinte „perechea“.


Mai jos vă dăm câteva sugestii de nume de perechi din personajeleBibliei (nu toate „celebre“, dar destul de cunoscute):

• Adam - Eva

• Cain - Abel

• Avraam - Lot

• Avraam - Sara

• Agar - Isamel

• Isaac - Rebeca

• Esau - Iacov

• Iacov - Laban

• Lea - Rahela

• Iosif - Potifar

• Moise - Aaron

• Moise - Iosua

• Samson - Dalila

• Rut - Naomi

• David - Goliat

• David - Ionatan

• Ahab - Izabela

• Ilie - Elisei

• Estera - Mardoheu

• Elisaveta - Zaharia

• Iosif - Maria

• Iacov - Ioan (fii lui Zebedei)

• Isus - Baraba

• Ana - Caiafa

• Iuda - Matia

• Anania - Safira

• Pavel - Barnaba

• Felix - Drusila

• Aquila - Priscila

• Filimon - Onisim


ZIUA DE SPĂLATîn care bate vântul...

(din cartea 300 de jocuri, Fundaţia „Copilul şi lumea“, 1997)

Materiale necesare:! patru sfori de aceeaşi lungime! haine! cârlige de rufe


Jucătorii se împart în patru echipe cu număr egal de jucători.Fiecare echipă se aliniază în faţa unei frânghii şi fiecare jucătorprimeşte mai multe haine şi clame. La comanda start primii jucătoriîncep să agaţe hainele cât pot de repede folosind toate cârligele şitoate hainele. Când termină se întoarce la grupul său şi al doileajucător merge să dea jos repede toate hainele. Se continuă până laultimul din grup. Echipele ar trebui să facă munca de două ori cafiecare să ajungă şi să întindă şi să adune rufe. Prima echipă caretermină este câştigătoare. Se pot folosi persoane care să ţinăfrânghia şi să o legene, să o ridice şi să o coboare.


ZIUA MUNCII(din cartea 300 de jocuri, Fundaţia „Copilul şi lumea“, 1997)

Materiale necesare:! nasturi

! haine (bucăţi de material textil)

! aţă

! ace

! bucăţele de lemn

! cuie

! ciocane


La un semnal dat băieţii iau din grămada de nasturi câţi pot ţineîntr-un pumn. Îşi pun aţă în ac şi coasă cât mai mulţi nasturi în 10minute.

Fetele primesc un timp în care trebuie să bată cât mai multecuie. Se poate lua un butuc de lemn mai gros, iar partea sasuperioară să fie împărţită (cu ajutorul unui marker negru) însectoare de cerc egale, fiecare echipă bătând cuiele doar în sectorulatribuit ei.

La sfârşitul jocului poţi acorda premii distractive adecvatetemei jocului.


ŞEFI ŞI SECRETARE(din cartea 300 de jocuri, Fundaţia „Copilul şi lumea“, 1997)

Materiale necesare:! articole decupate din ziare sau foi cu texte de lungimi egale

(ca număr de cuvinte, sau număr de caractere). Se potpregăti din timp aceste texte, folosind ca „material“ versetebiblice, informaţii despre locul taberei (descriere, situare),sau bibliografie din materialele de studiu biblic.

! creioane

! hârtie

! bomboane mari (acadele)


Patru sau opt jucători stau de fiecare parte. Şefii primescdecupajele egale ca lungime. Secretarele stau la o distanţă de treimetri faţă de şef. Şeful dictează iar ea se grăbeşte să scrie. Primaechipă care a terminat de dictat şi de scris este câştigătoare. Şefii auo bomboană cât mai mare în gură.


Combinata...

ZIUA MUNCII

Este îmbinarea într-un singur concurs a precedentelor treijocuri:Ziua de spălat, Ziua muncii şi Şefi şi secretare.

# Materialele necesare sunt cele de la jocurile amintite mai sus.

# Participanţii se împart în echipe formate din câte un băiat şi câteo fată.

# Se organizează trei „ateliere“, câte unul pentru fiecare joc.

# Pentru fiecare dintre cele trei jocuri trebuie creat un sistem depunctare unitar, pentru a departaja echipele.

# Pentru fiecare „atelier“ este nevoie de câte un arbitru care săaibă un notes, un pix, şi un ceas cu secundar.

# Echipele vor trece prin rotaţie pe la cele toate trei jocuri.

# Timpii alocaţi fiecărei probe trebuie scurtaţi (maximum treiminute pentru o probă pentru fiecare echipă) pentru ca jocul sănu dureze foarte mult.

# Pregătirea „atelierelor“ durează o oră, iar desfăşurarea jocului,pentru 15 echipe, aproximativ o oră şi jumătate.


CONCURSUL DE DESEN(din cartea 300 de jocuri, Fundaţia „Copilul şi lumea“, 1997)

Materiale necesare:! bucăţi mai mici de hârtie

! creioane

! listă cu obiecte sau scene care pot fi desenate mai uşor, deexemplu: o maimuţă în grădina zoologică, încoronarea unuirege, un predicator la amvon, spălatul unei maşini...


Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe. Câte un membru dinfiecare echipă merge până la conducător şi acesta îi spune ce sădeseneze. Apoi jucătorul se întoarce la echipa sa şi desenează fără afolosi vreun cuvânt pentru explicaţii. Dacă vorbeşte este eliminatdin joc. Cel ce ghiceşte primul tema desenului va merge laconducătorul jocului pentru a i se spune care este următorul desen.Jocul continuă până la epuizarea temelor de pe listă. Echipa caretermină prima de desenat şi care a ghicit toate imaginile câştigă.Premiu şi pentru cel mai reuşit desen dar şi pentru cel mai hazliu.


ZIARIŞTII(din cartea 300 de jocuri, Fundaţia „Copilul şi lumea“, 1997)

Materiale necesare:! hârtie

! creioane


Fără a li se spune scopul jocului, jucătorii sunt aşezaţi înperechi. Fiecare jucător trebuie să converseze cu partenerul săutimp de un minut. După aceasta, băieţii sunt trimişi în altă camerăpentru a nu-şi mai vedea partenerele. Băieţilor li se spune că suntziarişti şi că trebuie să facă o descriere în scris a partenerei lor. (ex.cum arată, cu ce era îmbrăcată)

Conducătorul jocului se întoarce la fete şi le informează desprece au de făcut băieţii.

După 5 minute băieţii sunt rechemaţi în sală. Fiecare îşi va citidescrierea.

Jocul poate fi completat cerându-le şi fetelor să facă exactacelaşi lucru, şi apoi să fie comparate descrierile.


UN MOMENT, VĂ ROG!(din cartea 300 de jocuri, Fundaţia „Copilul şi lumea“, 1997)

Materiale necesare:! bucăţele de hârtie

! pălărie, şapcă sau căciulă


Aşezaţi în cerc, jucătorii iau câte o bucată de hârtie din pălărie.Unele vor fi albe, altele vor avea un subiect pentru un mic discursde un minut. Jucătorii îşi vor trata subiectele pe rând şi apreciate decătre ceilalţi.

Exemple de subiecte:• lesele câinilor• doamnele• pălăriile în moda contemporană• rolul ketchup-ului într-un hamburger• cea mai interesantă persoană pe care am întâlnit-o

vreodată.

•

•

•

•


SEMNĂTURILE(din cartea 300 de jocuri, Fundaţia „Copilul şi lumea“, 1997)

Materiale necesare:! mai multe copii al foilor cu întrebări! creioane


Fiecare primeşte o foaie cu întrebări în momentul în care soseştela întâlnire şi va porni prin încăpere, punându-le câte o întrebaresau două întrebări celorlalţi şi câştigând astfel semnături de la ceiale căror răspunsuri sunt afirmative. Când se anunţă că timpul aexpirat, persoana cu cele mai multe semnături este declaratăcâştigătoare.

Exemple de întrebări care pot alcătui lista! ştii să schiezi?! ieşi în oraş în fiecare zi?! porţi inel?! ai mărimea 39 la pantofi?! cânţi la vreun instrument?! cânţi solo?! eşti fericit când te trezeşti dimineaţa?! găseşti dificil trezitul de dimineaţă?! preferi singurătatea?! îţi coşi singur hainele?! găteşti bine?! îţi plac căpşunile?! vorbeşti foarte mult?! eşti supraponderal?! îţi plac curele de slăbire?! ai zburat cu avionul?


! eşti manierat?! ai mâncat anul acesta compot de vişine?! poţi să faci roata ţiganului?! scrii cu mâna stângă?! citeşti doar cărţi după povestiri reale?! ai vreo ambiţie neîmplinită?


GÂNDEŞTE-TE LA UN CUVÂNT(din cartea 300 de jocuri, Fundaţia „Copilul şi lumea“, 1997)


Jucătorii stau în cerc. Conducătorul strigă numele cuiva caretrebuie să se gândească la un cuvânt pe care apoi să îl spună cu vocetare. Jucătorul din dreapta celui care a spus cuvântul trebuie săspună un cuvânt asociat cu primul. Ciclul cuvintelor asociatecontinuă cu fiecare jucător din dreapta. Oricine face o pauză esteeliminat din joc.

De exemplu:

câmp-iarbă-oaie-lână-miel-cotlet-dinţi-periuţă de dinţi-...


500 de lei(din cartea 300 de jocuri, Fundaţia „Copilul şi lumea“, 1997)

Materiale necesare:! un vas mic

! două monede de 500 de lei


Aşezaţi vasul pe podea. Concurenţii se depărtează la o distanţăegală de vas (trei sau patru metri). Fiecare îşi pune moneda întregenunchi şi încearcă să ajungă cât mai repede spre vas şi să deadrumul monedei să cadă în vas.


TESTUL FRÂNGHIEI(din cartea 300 de jocuri, Fundaţia „Copilul şi lumea“, 1997)

Materiale necesare:! bandă albă

! un binoclu


Întinde banda şi concurenţii trebui să meargă de-a lungul benziiţinând binoclul invers.

ne-am gândit la - noua speranţă · acel gust dulce-amărui, la care nu ai mai renunţa...

Documents