Încorporarea surselor de incertitudine în managementul și ... · pn-ii-ru-te-2014-4-0058 v....

UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI CENTRUL de CERCETARE a MEDIULUI şi

EFECTUARE a STUDIILOR de IMPACT Bd. Nicolae Bălcescu Nr 1, Sector 1,

Cod poştal 010041, Bucureşti, România Tel/Fax: +40-21-3103872

www.ccmesi.ro E-mail: [email protected]

Încorporarea surselor de incertitudine în managementul și

protecția carnivorelor mari în Romania

Raport științific octombrie 2015-decembrie 2016

PN-II-RU-TE-2014-4-0058

finanțator UEFISCDI

București

2016

PN-II-RU-TE-2014-4-0058 V. Popescu

1 | P a g e

Încorporarea surselor de incertitudine în managementul și

protecția carnivorelor mari în România

Raport științific

privind implementarea proiectului în perioada Octombrie 2015 – Decembrie 2016

Directivele Uniunii Europene (UE), Habitate și Păsări sunt considerate ca fiind doua

dintre cele mai puternice instrumente juridice internaționale pentru protecția naturii (Evans

2012). Principalul rezultat al implementării acestor două Directive este rețeaua pan-Europeana de

arii protejate Natura 2000. Până în 2013, Romania a desemnat 374 de SCI-uri parte a rețelei

Natura 2000 (17% din suprafața tarii), cu cea mai mare acoperire în Munții Carpați. Zonele

împădurite ale Carpaților sunt printre puținele locuri din Europa unde impactul asupra

biodiversității a fost redus în timpul istoriei, la fel ca si densitatea populației umane (Rozylowicz

et al. 2011, Patru-Stupariu et al. 2013). Zona găzduiește cele mai mari populații de carnivore

mari din Europa (urs brun, Ursus arctos, lup, Canis lupus, și râs eurasiatic, Lynx lynx). Cele trei

specii de carnivore au home range-uri de dimensiuni mari (Treves 2009, Rozylowicz et al. 2010),

sunt prădători de top si au populații stabile în Carpații Românești (Cazacu et al. 2014).

Deși protejate în temeiul Directivei Habitate, anual sunt stabilite cote de vânătoare pentru

urs si lup, acceptate de Uniunea Europeana, sub supravegherea autorităților romane.

Managementul ursului brun are o lunga tradiție in Romania (Cazacu et al. 2014), dar cunoașterea

științifica privind ecologia carnivorelor, tehnicile de monitorizare ce pot genera deducții statistice

asupra tendințelor populației cum ar fi analiza incertitudinilor în prognozarea densității

indivizilor, nu sunt incluse în managementul carnivorelor din Romania (Salvatori et al. 2002).

Analiza incertitudinilor în managementul faunei sălbatice este critică pentru viabilitatea

populațiilor, iar deciziile luate fără a ține cont de incertitudinile existente pot avea consecințe

grave (Rechow 1994, Harwood and Stokes 2003, Artelle et al. 2014). Sursele de mortalitate care

nu sunt analizate precum braconajul, mortalitatea rutieră, uciderile accidentale, pot conduce,

împreună cu vânătoarea, la mortalitate excesivă și pot afecta viabilitatea populațiilor pe termen


2 | P a g e

lung (Knick and Kasworm 1989, McLoughlin 2003, Artelle et al. 2013). Recent, în Octombrie

2016, Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor a hotărât să stopeze vânătoarea de trofee la

speciile urs si lup, astfel ca acest studiu devine extrem de important în definirea pașilor ce trebuie

urmați pentru a modifica sistemul de management al carnivorelor in Romania.

Principalele surse de incertitudine (și controverse) în managementul carnivorelor în

Romania investigate în cadrul proiectului sunt: (1) estimarea mărimii populațiilor de carnivore;

(2) relația dintre cotele de vânătoare și ratele de creștere a populațiilor; si (3) factorii declanșatori

ai conflictelor dintre localnici si carnivorele mari.

Scopul proiectului este de a evalua fundamentul științific al managementului carnivorelor mari

(cu accent pe ursul brun, Ursus arctos) în Carpații României, și de a trasa linii directoare pentru

îmbunătățirea practicilor de management. Acest proiect va aduce în discuție managementul

carnivorelor mari din Romania prin furnizarea primei analize științifice ce evaluează statistic

practicile de vânătoare și metodele existente de inventariere, și va propune măsuri în vederea

aplicării de noi tehnici pentru estimarea densității carnivorelor mari și identificarea vectorilor

declanșatori ai conflictelor dintre localnici și carnivore.

Obiectivele specifice ale proiectului: (1) Evaluarea incertitudinilor in managementul

carnivorelor în Romania în contextul existentei cotelor de vânătoare; (2) Cuantificarea

abundentei și densității ursului brun în Carpații Orientali pe baza metodelor statistice noi, ce

integrează probabilitatea de detectare/inventariere; (3) Evaluarea conflictelor dintre localnici si

carnivore si înțelegerea principalilor vectori declanșatori în Carpații Orientali; (4) Informarea

factorilor politici si de decizie în vederea integrării principalelor incertitudini in deciziile privind

managementul conservării carnivorelor; (5) Dezvoltarea abilitaților tinerilor cercetători în

planificarea protocoalelor privind managementul carnivorelor mari și îmbunătățirea analizelor

statistice în domeniul ecologiei și a faunei sălbatice din Romania.


3 | P a g e

6000

6500

7000

7500

8000

8500

9000

9500

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Nu

mar

de i

nid

iviz

i ra

port

ati

Efectivele totale de urs brun raportate oficial in Romania

În perioada 1 octombrie 2015 ‐ 15 decembrie 2015 (etapa 1 2015), în conformitate cu

planul de implementare a proiectului s‐au realizat următoarele activități, majoritatea aferente

Obiectivului 1:

Activitatea 1- Evaluarea metodologiilor actuale utilizate pentru estimarea abundentei

carnivorelor in Romania;

Activitatea 6 - Diseminarea rezultatelor la nivel național si internațional;

Activitatea 7 - Managementul proiectului.

In activități au fost implicați doi membri ai echipei si doi colaboratori: Popescu Viorel

(director proiect), Laurentiu Rozylowicz (cercetător științific II), Mihai Pop (colaborator,

Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice) si Kyle Artelle (colaborator, Simon Fraser

University, Canada).

Activitatea 1- Evaluarea metodologiilor actuale utilizate pentru estimarea abundentei

carnivorelor in Romania. In cadrul acestei acțiuni s-a realizat o baza de date la nivel de județ

(n=42), precum si la nivel de fond de

vânătoare (n=2563) a datelor de abundenta si

de vânătoare (cote de vânătoare, animale

vânate) raportate oficial pentru cele trei

specii in perioada 2005-2012. Aceasta baza

de date evidențiază o creștere a populației de

urs brun de circa 2500 indivizi in perioada

2005-2012. In paralel, am evaluat literatura

naționala si internaționala pentru a identifica

metodele de monitorizare a carnivorelor mari; aceasta analiza a evidențiat ca metodele utilizate

in Romania, bazate pe identificarea urmelor pe zăpadă, nu sunt adecvate celor 3 specii. Metodele

curente de evaluare a abundentelor aplicate in Europa si America de Nord sunt bazate pe probe

genetice ce pot fi analizate cu tehnici capturare-recapturare (de exemplu: (Marucco et al. 2009,

Karamanlidis et al. 2015)). De asemenea, s-a început evaluarea literaturii internaționale cu

privire la ratele de creștere a populațiilor de carnivore, focalizata in special pe studii de lunga

durata (>5 ani).


4 | P a g e

Activitatea 6 - Diseminarea rezultatelor la nivel național si internațional. Utilizând o parte din

datele de oficiale de abundenta a celor trei specii de carnivore in perioada 2005-2012, a analizei

critice a metodelor de monitorizare a carnivorelor mari in Europa si America de Nord, precum si

a evaluării literaturii referitoare la ratele de creștere a populațiilor in Europa si America de Nord,

am participat la congresul anual al Muzeului de Stiinte ale Naturii “Grigore Antipa” (CZGA

2015; www.czga.ro) cu prezentarea: Assessing biological realism of wildlife population

estimates in data-poor systems, Viorel Popescu, Mihai Pop, Kyle Artelle si Laurentiu

Rozylowicz. De asemenea, am realizat in proporție de 50% un manuscris ce urmează a fi trimis

spre publicare in luna ianuarie: Evaluating wildlife management in data-poor systems: the case

of Romanian large carnivores (Journal of Applied Ecology, IF 4.8).

Activitatea 9 - Managementul proiectului. In perioada 1.10.2015 ‐ 4.12.2015 s‐au realizat

activitățile de contractare (planificare bugetara, semnarea contractelor), activități de încadrare in

munca a membrilor echipei si de achiziționare a produselor/serviciilor prevăzute in proiect.

Astfel, au fost angajate doua persoane: Popescu Viorel (director proiect) si Laurentiu

Rozylowicz (cercetător științific II), si s‐a demarat procedura de scoatere la concurs a unui post

de cercetător postdoctoral si a unui post de cercetător doctorand. Au fost achiziționate cărțile

necesare derulării proiectului si s‐au efectuat deplasări interne in vederea obținerii si verificării

datelor de abundenta a speciilor de carnivore si vânătoare raportate oficial (vezi tabel).

Prevăzut Realizat Activ. 1 – Evaluarea metodologiilor actuale utilizate pentru estimarea abundentei carnivorelor mari Evaluarea literaturii științifice cu privire la metodele de

monitorizare a carnivorelor mari Da Da

Realizarea bazei de date a abundentelor, cotelor de vânătoare si indivizilor vânați raportate oficial la nivel de județ si fond de vânătoare

Da Da

Evaluarea literaturii de specialitate cu privire la ratele de crestere a populațiilor de urs, lup si ras

Nu Da (partial)

Activ. 6 – Diseminarea rezultatelor la nivel național si internațional Participarea la conferințe Nu Da Pregătirea de manuscrise Da Da Activ. 9 – Managementul proiectului Activități de management Da Da Activități de training Nu Nu


5 | P a g e

În perioada 16 decembrie 2015 ‐ 15 decembrie 2016 (etapa 2 2016), în conformitate

cu planul de implementare a proiectului s‐au realizat următoarele activități, aferente Obiectivelor

1, 2, 4 si 5:

Activitatea 2 - Riscul mortalității excesive din activitățile de vânătoare;

Activitatea 3 - Estimarea densității populației de urs brun;

Activitatea 4 - Instrumente de evaluare şi monitorizare a faunei sălbatice

Activitatea 6 - Diseminarea rezultatelor la nivel național si internațional;

Activitatea 7 - Managementul proiectului.

În activități au fost implicați cinci membri ai echipei: Popescu Viorel (director proiect),

Laurențiu Rozylowicz (cercetător științific II), Mihai Pop (doctorand), Iulia Miu (doctorand),

Ruben Iosif (postdoctorand), și doi colaboratori Kyle Artelle (colaborator, Simon Fraser

University, Canada) și Brett Furnas (California Department of Fish and Game, USA).

Activitatea 2 - Riscul mortalității excesive din activitățile de vânătoare (Figura 1). În cadrul

acestei acțiuni am utilizat baza de date dezvoltată în Activitatea 1 (baza de date la nivel de județ,

precum și la nivel de fond de vânătoare a datelor de abundenta și de vânătoare (cote de

vânătoare, animale vânate) raportate oficial pentru cele trei specii în perioada 2005-2012.

Aceasta baza de date evidențiază o creștere a populației de urs brun de circa 2500 indivizi în

perioada 2005-2012. În paralel, am evaluat literatura naționala și internațională pentru a

identifica ratele de creștere a populațiilor de carnivore, focalizata în special pe studii de lunga

durata (>5 ani) din Europa si America de Nord (de exemplu: (Swenson et al. 1994, Andrén et al.

2006, Kindberg et al. 2011, Liberg et al. 2012, Mace et al. 2012)). Analiza acestor date a

evidențiat faptul ca datele utilizate în managementul ursului brun, precum și a râsului, nu sunt

plauzibile din punct de vedere biologic: (1) ratele de creștere a populațiilor la nivel de județ au

fost mai mari decât ratele maxime înregistrate în literatură foarte frecvent în cazul ursului brun;

(2) efectivele de urs brun au fost supraestimate în județele Brașov, Covasna, Harghita; (3)

efectivele de râs sunt subestimate în marea majoritate a județelor; (4) efectivele de lup sunt in

limite plauzibile din punct de vedere a creșterii populației (Figura 2). De asemenea, am

identificat o corelație pozitiva puternica între numărul de urși vânați într-un anumit județ si

magnitudinea supraestimării efectivelor, sugerând că evaluarea efectivelor se face pe baze


6 | P a g e

predominant economice (un urs vânat poate genera venituri de pana la 10,000 EUR), nu pe baze

biologice (Figura 3) (Popescu et al. 2016).

Figura 1. Metodologie utilizata pentru: compararea ratelor de creștere a populațiilor în Romania cu cele din alte populații din Europa si America de Nord (Analysis 1); evaluarea plauzibilității biologice a datelor oficiale (Analysis 2); și evaluarea corelației dintre supra- și sub-estimări ale populațiilor de carnivore mari raportate și numărul de animale vânate (Analysis 3).


7 | P a g e

Aceasta analiza a fost publicata în revista Journal of Applied Ecology (IF = 5.2) si a fost

diseminată în mass media online pe site-ul de știri TheEpochTimes (https://goo.gl/3eux5I).

Directorul de proiect Viorel Popescu a fost intervievat de către reporterii PROTV în data de 30

septembrie 2016 legat de lipsa de validitate a datelor utilizate în managementul carnivorelor mari

în România (https://goo.gl/JRaIHR). Ulterior, vânătoarea carnivorelor mari a fost stopata in

România (prima dată după 1989), astfel ca analiza noastră a avut un impact direct asupra

managementului și conservării carnivorelor mari în România, deschizând oportunitatea pentru

implementarea unor metode științifice de monitorizare și estimare a numărului de indivizi bazate

pe probe genetice si statistici avansate.

Figura 1. Traiectoriile simulate (gri) si

raportate (negru) ale populatiilor de

carnivore mari in judetul Covasna:

supraestimare la urs, limite plauzibile

la lup si ras (Popescu et al. 2016).

Figura 2. Traiectoriile simulate (gri) și

raportate (negru) ale populatiilor de

carnivore mari în județul Covasna:

supraestimare la urs, limite plauzibile

la lup și râs (Popescu et al. 2016).


8 | P a g e

Activitatea 3 - Estimarea densității populației de urs brun. Estimarea populației de urs brun în

România se face prin metode tradiționale bazate pe numărarea urmelor pe zăpadă sau noroi.

Aceste metode nu sunt plauzibile din punct de vedere științific si nu exista o metodologie

validata prin care aceste metode pot fi transformate în abundente absolute. Scopul acestei

activități a fost de a evalua validitatea utilizării metodei urmelor pe zăpadă sau noroi prin

implementarea unui protocol sistematic și a unor metode statistice avansate (care iau in

considerare detecția imperfecta a urmelor). Pe lângă aceasta, am integrat date de home range

colectate în cursul a 10 ani (2005-2015) în Carpații Orientali. Am utilizat măsurători de urme

Figura 3. Corelație între numărul de

animale vânate (log(Hunt)) și gradul

de supraestimare a populațiilor

raportate oficial la urs, râs și lup în

România (Popescu et al. 2016). Există

o corelație moderată în cazul ursului,

și o corelație slabă sau inexistentă

pentru lup și râs.


9 | P a g e

pentru 49 de transecte (2-km lungime) în 4 zone de ~150 kmp în Carpații Orientali și Podișul

Transilvaniei colectate in cadrul proiectului LIFEURSUS desfășurat în județul Vrancea, 2011-

2012, în 3 sezoane diferite (http://lifeursus.carnivoremari.ro/home.php). Transectele au fost

parcurse în repetate rânduri în cadrul unui sezon și am estimat ca cea mai mare probabilitate de

detecție este corelata cu zăpadă proaspătă de până la 25 cm adâncime.

Figura 4. Distribuția spațiala a transectelor utilizate pentru estimarea densității ursului

brun în Carpații Orientali.


10 | P a g e

Datele adunate în urma parcurgerii transectelor au fost analizate prin metode de tip occupancy

(Royle 2004), prin care a fost estimată abundența pe transect. Pentru estimarea densităților la

nivel de zonă de studiu este necesar a cunoaște arealul reprezentativ transectului (effective

sampling area). Pentru a calcula acest areal, am utilizat metode kernel de estimare a home range-

ului pentru 17 ursi în zona Carpaților Orientali (12.1 ± 3.3 km2 in medie). Ulterior, am integrat

arealul efectiv si abundentele pe transect prin metoda Delta (Powell 2007) pentru a determina

densitățile la nivel de zona de studiu. în general, am estimat: 6.3 (3.4 – 9.2), 6.1 (3.2 – 9.0), si 6.8

(3.8 – 9.8) indivizi/100 km2 pentru cele 3 sezoane separat. La nivel de zonă de studiu, densitățile

au fost in intervalul 4.1 - 8.1 indivizi/100 km2.

Activitatea 4 - Instrumente de evaluare şi monitorizare a faunei sălbatice. Dezvoltarea unei

metode robuste de monitorizare a fost recunoscută de către autoritățile romane de mediu ca si

prioritate pentru a avansa discuțiile legate de viitorul managementul carnivorelor mari în

România (după stoparea vânătorii de trofee în Octombrie 2016). Aceasta activitate a fost

realizată parțial; în mod specific, am identificat sursele de date necesare pentru implementarea

unui sistem de monitorizare la standarde științifice. Astfel, recomandăm ca următorul pas în

acest proces este de a testa un studiu genetic similar celor implementate în Grecia (Karamanlidis

et al. 2015), Slovenia (Skrbinšek et al. 2012) sau Scandinavia (Kindberg et al. 2011). Aceste

studii se bazează pe colectarea non-invazivă de probe genetice (fecale și par). Din aceste probe

colectate sistematic (probe de păr) sau oportunistic (probe de fecale), se pot identifica indivizi

prin metode genetice (microsattelites). Scopul acestor metode este de (1) a identifica un număr

minim de indivizi, și (2) de a identifica același individ în mai multe locații (recapturări). Aceste

date pot fi analizate prin metode de tip Spatial Capture Recapture (SCR) (Borchers and Efford

2008, Royle and Young 2008) pentru a estima densitatea populației. În aceste metode, un rol

foarte important îl joacă cunoașterea mărimii home range-urilor speciei respective. Deja am

realizat un pas important în aceasta direcție prin estimarea home range-ulor necesare Activității

3.

Metodele genetice propuse aici necesită o sursă de finanțare consistentă deoarece numărul de

probe necesare este de aproximativ 3 ori mai mare decât numărul de animale ce ocupă zona de

studiu (analiza unei probe poate costa 45-50EUR). De aceea, propunem implementarea si

testarea acestei metode într-o zonă restrânsa (de exemplu: 3-4 fonduri de vânătoare, un Parc


11 | P a g e

National sau Natural și zonele înconjurătoare). Un astfel de test poate răspunde la multe întrebări

importante: Care este efortul necesar pentru colectarea probelor? Care este metoda adecvată

situației geografice a României (sistematic sau oportunistic)? Beneficiile acestei metode sunt

însă substanțiale. Metodele genetice sunt cele mai precise pentru evaluarea densității speciilor de

carnivore, deci cele mai adecvate pentru planificarea de măsuri de management a celor 3 specii

în România. Spre deosebire de metodele curente de evaluare a abundențelor bazate pe număr de

urme colectat sezonier, metodele genetice pot fi aplicate la 4-5 ani, pentru a determina traiectoria

populației. De asemenea, metodele genetice pot fi utilizate pentru a evalua structura demografică

a populației (sex ratios, structura pe grupe de vârsta) un component important al managementului

faunei sălbatice.

Activitatea 6 - Diseminarea rezultatelor la nivel național și internațional. Utilizând datele de

oficiale de abundenta a celor trei specii de carnivore în perioada 2005-2012, a analizei critice a

metodelor de monitorizare a carnivorelor mari în Europa si America de Nord, precum si a

evaluării literaturii referitoare la ratele de creștere a populațiilor în Europa și America de Nord,

am publicat articolul:

Popescu, V.D., K. Artelle, M.I. Pop, S. Manolache, and L. Rozylowicz. 2016. Assessing

biological realism of wildlife populations in data-poor systems. Journal of Applied Ecology 53:

1248-1259 (IF = 5.2).

De asemenea, articolul Popescu, V.D., R. Iosif, M.I. Pop, S. Chiriac, G. Bouros, and B.J. Furnas.

Integrating sign surveys and telemetry data for estimating brown bear (Ursus arctos) density in

the Romanian Carpathians a fost trimis la European Journal of Wildlife Research (IF = 1.4) in

luna iunie (în review). Anticipăm submiterea spre publicare a unui al treilea articol în

următoarele 3 luni: Setting spatial conservation priorities for brown bears in Eastern

Carpathians, Romania la revista Biological Conservation (IF = 4.0).

De asemenea, echipa proiectului a comunicat rezultatele cercetării la următoarele conferințe:

1) Viorel Popescu, Mihai Pop, Kyle Artelle si Laurentiu Rozylowicz Assessing biological

realism of wildlife population estimates in data-poor systems. International Zoological

Congress of ‘Grigore Antipa’ Museum, Bucharest, November 2015


12 | P a g e

2) Iosif R., Pop M.I., Chiriac S., Popescu V.D. Seasonal habitat selection in relation with

food-resource availability for brown bears in the Romanian Carpathians. International

Zoological Congress of ‘Grigore Antipa’ Museum, Bucharest, November 2016

(www.czga.ro)

3) Pop M.I., Popescu V.D., Iosif R., Chiriac S, Sandu R., Furnas B. Combining sign surveys

and home range data to estimate brown bear density in the Romanian Carpathians.

International Zoological Congress of ‘Grigore Antipa’ Museum, Bucharest, November

2016 (www.czga.ro)

4) Iosif R., Popescu V.D., Pop M.I., Chiriac S., Sandu R., Furnas B. Combining sign surveys

and home range data to estimate brown bear density in the Romanian Carpathians. The

23rd Meeting of The Wildlife Society, Raleigh NC, USA, 15-19 October 2016

(http://www.twsconference.org/)

5) Popescu VD, Artelle K, Pop MI, Manolache S, Rozylowicz L. Assessing biological

realism of wildlife population estimates in data-poor systems. The 23rd Meeting of The

Wildlife Society, Raleigh NC, USA, 15-19 October 2016

(http://www.twsconference.org/)

6) Pop MI, Popescu VD, Artelle K, Manolache S, Rozylowicz L. Assessing biological

realism of brown bear population estimates in Romania. International Bear Association

Conference, Anchorage, AK, USA, 12-16 June 2016 (https://goo.gl/4NahrG).

Activitatea 9 - Managementul proiectului. In perioada 5.12.2015 ‐ 1.12.2016 s‐au realizat

activitățile de contractare (planificare bugetară, semnarea contractelor), activități de încadrare in

munca a membrilor echipei și de achiziționare a produselor/serviciilor prevăzute în proiect.

Astfel, au fost angajate doua persoane: Popescu Viorel (director proiect) și Laurențiu

Rozylowicz (cercetător științific II), și s‐a demarat procedura de scoatere la concurs a unui post

de cercetător postdoctoral și a unui post de cercetător doctorand. Au fost achiziționate cărțile

necesare derulării proiectului și s‐au efectuat deplasări interne în vederea obținerii și verificării

datelor de abundență a speciilor de carnivore și vânătoare raportate oficial (vezi tabel).


13 | P a g e

Prevăzut Realizat

Activitatea 2 – Riscul mortalității excesive din activitățile de vânătoare

Evaluarea literaturii de specialitate cu privire la ratele de creștere a

populațiilor de urs, lup și râs

Da Da

Implementarea modelelor de simulare Da Da

Estimarea mortalității excesive Da Da

Activitatea 3 – Estimarea densității populației de urs brun

Procesarea datelor Da Da

Rularea modelelor ierarhice Da Da

Modele spațiale ale densității ursului brun Da Da

Activitatea 4 – Instrumente de evaluare si monitorizare a faunei sălbatice

Colectarea și pregătirea inputurilor Da Da

Scenarii de funcționare Da Da (parțial)

Stabilirea protocoalelor de monitorizare Da Da (parțial)

Activitatea 6 – Diseminarea rezultatelor la nivel național și internațional

Participarea la conferințe Da Da

Pregătirea de manuscrise Da Da

Activitatea 9 – Managementul proiectului

Activități de management Da Da

Activități de training Du Da

Referințe

Andrén, H., J. D. C. Linnell, O. Liberg, R. Andersen, A. Danell, J. Karlsson, J. Odden, P. F. Moa, P.

Ahlqvist, T. Kvam, R. Franzén, and P. Segerström. 2006. Survival rates and causes of mortality in

Eurasian lynx (Lynx lynx) in multi-use landscapes. Biological Conservation 131:23–32.

Artelle, K. A., S. C. Anderson, A. B. Cooper, P. C. Paquet, J. D. Reynolds, and C. T. Darimont. 2013.

Confronting uncertainty in wildlife management: performance of grizzly bear management. PLoS

ONE 8:e78041.

Artelle, K. A., J. D. Reynolds, P. C. Paquet, and C. T. Darimont. 2014. When science-based management

isn’t. Science 343:1311.

Borchers, D. L., and M. G. Efford. 2008. Spatially explicit maximum likelihood methods for capture-


14 | P a g e

recapture studies. Biometrics 64:377–385.

Cazacu, C., M. C. Adamescu, O. Ionescu, G. Ionescu, R. Jurj, M. Popa, R. Cazacu, and A. Cotovelea.

2014. Mapping trends of large and medium size carnivores of conservation interest in Romania.

Annals of Forest Research 57:97–107.

Evans, D. 2012. Building the European Union’s Natura 2000 network. Nature Conservation 1:11–26.

Harwood, J., and K. Stokes. 2003. Coping with uncertainty in ecological advice: lessons from fisheries.

Trends in Ecology & Evolution 18:617–622.

Karamanlidis, A. A., M. de G. Hernando, L. Krambokoukis, and O. Gimenez. 2015. Evidence of a large

carnivore population recovery: Counting bears in Greece. Journal for Nature Conservation 27:10–

17.

Kindberg, J., J. E. Swenson, G. Ericsson, E. Bellemain, C. Miquel, and P. Taberlet. 2011. Estimating

population size and trends of the Swedish brown bear Ursus arctos population. Wildlife Biology

17:114–123.

Knick, S. T., and W. Kasworm. 1989. Shooting mortality in small populations of grizzly bears. Wildlife

Society Bulletin 17:11–15.

Liberg, O., G. Chapron, P. Wabakken, H. C. Pedersen, N. T. Hobbs, and H. Sand. 2012. Shoot, shovel

and shut up: cryptic poaching slows restoration of a large carnivore in Europe. Proceedings of the

Royal Society of London B: Biological Sciences 279:910–915.

Mace, R. D., D. W. Carney, T. Chilton-Radandt, S. A. Courville, M. A. Haroldson, R. B. Harris, J.

Jonkel, B. Mclellan, M. Madel, T. L. Manley, C. C. Schwartz, C. Servheen, G. Stenhouse, J. S.

Waller, and E. Wenum. 2012. Grizzly bear population vital rates and trend in the Northern

Continental Divide Ecosystem, Montana. The Journal of Wildlife Management 76:119–128.

Marucco, F., D. H. Pletscher, L. Boitani, M. K. Schwartz, K. L. Pilgrim, and J.-D. Lebreton. 2009. Wolf

survival and population trend using non-invasive capture–recapture techniques in the Western Alps.

Journal of Applied Ecology 46:1003–1010.

McLoughlin, P. D. 2003. Managing risks of decline for hunted populations of grizzly bears given

uncertainty in population parameters. Edmonton, AB.

Patru-Stupariu, I., P. Angelstam, M. Elbakidze, A. Huzui, and K. Andersson. 2013. Using spatial patterns

and forest history to identify potential high conservation value forests in Romania. Biodiversity and

Conservation 22:2023–2039.


15 | P a g e

Popescu, V. D., K. A. Artelle, M. I. Pop, S. Manolache, and L. Rozylowicz. 2016. Assessing biological

realism of wildlife population estimates in data-poor systems. Journal of Applied Ecology.

Powell, L. A. 2007. Approximating variance of demographic parameters using the delta method: a

reference for avian biologists. The Condor 109:949–954.

Rechow, K. 1994. Importance of scientific uncertainty in decision making. Environmental Management

18:161–166.

Royle, J. A. 2004. N-mixture models for estimating population size from spatially replicated counts.

Biometrics 60:108–115.

Royle, J. A., and K. V Young. 2008. A hierarchical model for spatial capture-recapture data. Ecology

89:2281–2289.

Rozylowicz, L., S. Chiriac, R. M. Sandu, and S. Manolache. 2010. The habitat selection of a female lynx

(Lynx lynx) in the northwestern part of the Vrancea Mountains, Romania. North-Western Journal of

Zoology 6:122–127.

Rozylowicz, L., V. D. Popescu, M. Patroescu, and G. Chisamera. 2011. The potential of large carnivores

as conservation surrogates in the Romanian Carpathians. Biodiversity and Conservation 20:561–

579.

Salvatori, V., H. Okarma, O. Ionescu, Y. Dovhanych, S. Find’o, and L. Boitani. 2002. Hunting legislation

in the Carpathian Mountains: implications for the conservation and management of large carnivores.

Wildlife Biology 8:3–10.

Skrbinšek, T., M. Jelenčič, L. Waits, I. Kos, K. Jerina, and P. Trontelj. 2012. Monitoring the effective

population size of a brown bear (Ursus arctos) population using new single-sample approaches.

Molecular Ecology 21:862–875.

Swenson, J. E., F. Sandegren, A. Bjärvall, A. Söderberg, P. Wabakken, and R. Franzén. 1994. Size, trend,

distribution and conservation of the brown bear Ursus arctos population in Sweden. Biological

Conservation 70:9–17.

Treves, A. 2009. Hunting for large carnivore conservation. Journal of Applied Ecology 46:1350–1356.

Director proiect,

Dr. Viorel Popescu

Încorporarea surselor de incertitudine în managementul și ... · pn-ii-ru-te-2014-4-0058 v....

Documents